Asigurarea culturilor agricole.

Constatarea si evaluarea pagubelor,

stabilirea si plata despagubirilor

INTRODUCERE

Aparitia distributiei sau transferului riscului a fost determinata de anumite circumstante.

Domeniile in care s-a impus distributia riscului ca o necesitate sunt: navigatia, agricultura,
intrajutorarea membrilor unei comunitati si acoperirea cheltuielilor de inmormantare.
Agricultura constituie un bun exemplu de activitate ce implica riscuri. Recoltele sunt supuse
intemperiilor si actiunii parazitilor.

PREZENTAREA TEMEI

Documentele descoperite in Orientul Mijlociu mentioneaza ca agricultorii nu detineau

loturi compacte, ci terenuri situate in regiuni diferite. In zilele noastre aceasta impartire ar
putea fi considerata deficitara, fiecare fermier trebuind sa se deplaseze distante mari pentru a
ingriji toate terenurile. Acest fapt a condus probabil la scaderea productiei cu 10% -15%.
Totusi, aceasta a avut ca efect si reducerea variatiilor anuale de pierdere a recoltei fiecarui
agricultor. In Orientul Mijlociu, aceasta a fost metoda de distributie a riscului de pierdere a
recoltei.

1. Asigurarea animalelor

1.1. Asigurarea prin efectul legii a animalelor

Aceasta asigurare a constituit una din formele de asigurari obligatorii mentinuta dupa
anul 1990, in favoarea populatiei detinatoare de animale domestice. S-a realizat prin unica
societate abilitata a promova asigurari prin efectul legii - Asigurarea Romaneasca S.A.

Obiectul asigurarii il constituiau animalele domestice: bovinele si porcinele in varsta

de peste 6 luni; cabaline, catari, ovine si caprine in varsta de peste 1 an, detinute de persoane
fizice in gospodarie.

Riscurile asigurate in cadrul asigurarii prin efectul legii a animalelor apartinand

populatiei erau:

-pierirea animalelor, ca urmare a bolilor sau accidentelor;

 -sacrificarea animalelor dispusa de organele in drept (in legatura cu aplicarea
masurilor de prevenire si combatere a epizootiilor, ca urmare a unor boli incurabile, altor boli
sau accidente, care duc in mod cert la moartea animalului);

-scoaterea animalelor din gospodarie in vederea combaterii anemiei infectioase.

Suma asigurata era stabilita prin lege, diferentiat pe specii de animale si pe categorii
de varsta sub forma unor limite valorice, pe cap de animal denumite norme de asigurare.

Primele de asigurare , in asigurarea prin efectul legii a animalelor erau anuale si

stabilite prin lege, pe durata anului calendaristic, baza de calcul fiind suma asigurata.

Mecanismul asigurarii prin efectul legii a animalelor apartinand populatiei evidentia

interesul statului cu privire la evolutia si starea de sanatate a efectivelor de animale din
gospodariile populatiei, precum si promovarea dezvoltarii, in mod complementar, a asigurarii
facultative a animalelor.

In cadrul Legii asigurarilor, renuntarea la asigurarea prin efectul legii a animalelor,

incepand cu anul 1996, a devenit un fapt implinit, efectele neputand fi comensurate decat
dupa scurgerea unei perioade de timp semnificative. Consider totusi, ca, interesul societatii in
general, cu privire la stimularea cresterii septelului prevaleaza in raport cu fortarea adaptarii
rapide a crescatorului de animale la mecanismele pietei, prin urmare asigurarea prin efectul
legii a animalelor ar trebui mentinuta o perioada de timp, folosindu-se totodata parghii de
completare a ei cu asigurarea facultativa.

Cresterea, intretinerea si valorificarea animalelor constituie pentru tara noastra un

obiectiv de prim-ordin, fapt pentru care asigurarea animalelor prin efectul legii nu ar trebui sa
constituie o forma de asigurare perimata.

1.2 Asigurarea facultativa obisnuita a animalelor

Asigurarea facultativa obisnuita a animalelor a fost si este una din formele de asigurare
agreate de asiguratii din toate sectoarele economice, datorita riscurilor care planeaza asupra
animalelor pe care acestia le detin in gospodarie sau in orice colectivitate, cu atat mai mult
azi, cand asigurarea prin efectul legii a animalelor a fost eliminata din sistemul asigurarilor.
Se asigura facultativ animalele domestice apartinand persoanelor fizice si juridice, cu
domiciliul, sediul sau resedinta in Romania.

Obiectul asigurarii il constituie bovinele , cabalinele, catarii, ovinele, caprinele si porcinele.

Cuprinderea in asigurarea animalelor este conditionata de atingerea unei anumite varste: 6
luni pentru bovine si porcine ; 1 an pentru cabaline, catari, ovine si caprine.

Riscurile asigurate sunt urmatoarele:

- pierirea animalelor cauzata de boli sau accidente;

- pagube produse ca urmare a sacrificarii animalelor, dispusa de organele sanitar-veterinare;

- pagube datorate scoaterii animalelor din gospodarie pentru combaterea anemiei infectioase.

Se considera accidente care pot genera pierirea sau sacrificarea animalelor:

-incendiul, explozia, trasnetul, actiunea curentului electric, cutremurul de pamant, prabusirea,

alunecarea sau surparea de teren, inundatia, furtuna, grindina, uraganul, viscolul, avalansele
de zapada, inghetul, etc.

-inecul, insolatia, asfixierea, caderea animalelor, inclusiv caderea pe animale a unor corpuri,
loviri si raniri subite, leziuni interne datorate inghitirii unor obiecte, castrarea efectuata de
organele veterinare, etc.

-atacul din partea altor animale sau a animalelor salbatice, muscatura serpilor, intepaturi din
partea insectelor veninoase, intoxicatia cu ierburi, cu substante toxice ori medicamentoase.

Suma asigurata reprezinta un cuantum variabil, ce nu depaseste valoarea animalului si desigur

nici plafoanele maxime de sume asigurate, pe specii de animale si pe categorii de varsta,
stabilite de societatile de asigurare profilate pe asigurari de animale.

Primele de asigurare sunt anuale si se stabilesc de catre fiecare societate de asigurari in parte,
pe baza cotelor tarifare exprimate in procente fata de suma asigurata, diferentiat pe specii,
rase si grupe de varsta.

Asiguratii au obligatia de a intretine animalele in bune conditii, cu respectarea regulilor zoo-

igienice si sanitar veterinare de ingrijire, hranire, intretinere si folosire a animalelor.
1.3. Asigurarea facultativa globala a animalelor

Constituie o forma de asigurare instituita in anul 1992 de catre societatea de asigurari Asirom
S.A. pentru a veni in sprijinul societatilor comerciale profilate pe cresterea si ingrasarea
animalelor, industrializarea si comercializarea produselor agrozootehnice.

Sfera de asigurare include societatile comerciale sau regiile autonome profilate pe

industrializarea si comercializarea produselor agrozootehnice, societatile agricole si regiile
autonome cu sectoare de crestere a animalelor, in calitate de asigurati.

Obiectul asigurarii il constituie toate animalele din specia respectiva (bovine, porcine, ovine si
caprine, cabaline) care se incadreaza in conditiile de varsta si greutate.

Suma asigurata este in esenta stabilita de societatea de asigurare, diferentiat in functie de

specia, rasa, sexul si categoria de varsta, fiind stabilite pe cap de animal. Se achita trimestrial
in functie de numarul animalelor din specia asigurata, existente in unitate la finele trimestrului
precedent celui in care are loc plata ratei la primele de asigurare.

De remarcat este faptul ca, pentru aceeasi specie de animale, nu pot fi valabile in acelasi
timp atat asigurarea globala cat si asigurarea obisnuita a animalelor.

1.4. Asigurarea facultativa globala a animalelor apartinand persoanelor fizice

A fost instituita de catre societatea de asigurari Asirom S.A. Principalele caracteristici ale
acestei forme de asigurare sunt urmatoarele:

1.asigurarea are caracter facultativ, se incheie pentru bovine in varsta de cel putin 6 luni, care
apartin persoanelor fizice, la alegere in una din variantele 2, 3, pana la limita numerica de 10
capete bovine;

2.asigurarea se incheie in functie de cererea solicitantului, pe o perioada de un an sau de 6

luni, cu sume asigurate stabilite global, in variantele 2, 3, pana la limita numerica de 10 capete
bovine;

3. In cazul producerii evenimentului asigurat, despagubirea se stabileste in limita sumelor

asigurate, la varianta de asigurare respectiva, tinand seama de rasa, sexul, varsta bovinei, la
data producerii pagubei;
4. asiguratii care au incheiat o asigurare globala a bovinelor, pot incheia si asigurari obisnuite
pentru bovinele existente in gospodarie ce depasesc numarul de capete prevazut in varianta de
asigurare globala contractata.

Un asigurat poate incheia in perioada de referinta, o singura asigurare facultativa globala a

bovinelor. Nu pot fi incheiate asigurari globale a bovinelor apartinand persoanelor fizice din
localitati situate in Delta Dunarii.

5. Reinnoirea asigurarii globale a bovinelor se poate face si printr-o asigurare obisnuita, iar
aceasta din urma printr-o asigurare globala.

1.5. Constatarea, evaluarea, pagubelor si stabilirea despagubirilor in asigurarea facultativa a

animalelor

In cazul asigurarii animalelor, frecventa producerii riscurilor asigurate si deci a

pagubelor este relativ mare. Ca atare, instiintarea se face de catre asigurati in scris, la primarii
sau subunitati ale societatilor de asigurare, cu care au fost perfectate contractele de asigurare.

Constatarea pagubei si intocmirea procesului verbal, respectiv a dosarului de dauna, are loc in
termen de 48 de ore de la instiintarea cu privire la producerea pagubei.

Paguba, in asigurarea animalelor, reflecta valoarea animalului pierit ori sacrificat, datorita
riscului asigurat, din care se scade valoarea recuperarilor.

Paguba (dauna), in asigurarea animalelor, poate fi stabilita fara recuperari si cu recuperari.

Paguba fara recuperari este egala cu valoarea reala a animalului pierit, adica valoarea in ziua
producerii evenimentului, pe piata locala, a unui animal sanatos de aceeasi specie, rasa,
varsta, sex, stare de intretinere si productivitate.

Paguba cu recuperari este egala cu valoarea reala a animalului (Vr), din care s-a scazut
valoarea recuperarilor din: carne, piele , organe, coarne, copite, par, lana, etc.

Calculul si plata despagubirii se realizeaza distinct in asigurarea animalelor pentru fiecare

forma de asigurare facultativa, in ideea, reflectarii reale a rentabilitatii fiecarei forme de
asigurare, precum si pentru regularizarea ratelor scadente la primele de asigurare.
2. Asigurarea culturilor agricole

Asiguratorul despagubeste producatorii agricoli cu care a incheiat contracte de asigurare

pentru daunele produse culturilor de camp, rodul viilor, pomilor si hameiului de catre:

-grindina;

-efectele gerului asupra graului de toamna;

-ingheturi tarzii de primavara;

-ingheturi timpurii de toamna;

-efectele directe ale ploilor torentiale si ale furtunilor;

-prabusirea si alunecarea de terenuri cultivate;

-incendiul provocat de descarcarile electrice.

Se despagubesc numai pagubele suferite prin pierderi cantitative ale recoltelor, nu si pagubele
calitative ale acestora (cu exceptia culturilor de tutun).

Pagubele provocate de alte cauze, cum ar fi: bolile si daunatorii plantelor, intepaturile
insectelor, maturarea excesiva datorata intarzierii recoltatului, nerespectarea tehnologiilor de
cultura si altele asemanatoare nu se despagubesc, chiar daca sunt in legatura cu efectele
factorilor de risc asigurati.

Se pot asigura toate culturile de camp, rodul viilor, pomilor fructiferi, si hameiului, culturile
din sere, solarii si rasadnite, pepinierele, plantatiile de portaltoi cu exceptia: pasuni si fanete,
paduri, plante decorative.

La culturile cu mai multe recolte pe an se asigura intreaga productie anuala. La furajele

perene pentru productia de masa verde sau fan, suma asigurata totala se defalca astfel: coasa I
- 60 %, ; pentru coasa a II- a 40%.

Nu se asigura sau nu se va mentine in asigurare nici o suprafata:

-pe care a fost infiintata o cultura dupa ultima data admisa;

-pe care se planteaza o specie sau soi de planta de cultura ce nu este adaptata la zona;

-pe care s-a infiintat o alta cultura decat cea asigurata, fara acceptul asiguratorului;

-pe care cultura nu indeplineste cerintele de asolament;

-pe care nu s-a infiintat si recoltat nici o cultura in ultimii 3 ani, decat daca suprafata a fost in
conservare si stabilizare;

-care a fost recuperata dupa minerit;

-pe care cultura nu garanteaza randamentul normal specific speciei si soiului asigurat.

Raspunderea asiguratorului incepe diferentiat, in functie de cultura si de modul de infiintare a

culturilor.

Raspunderea asiguratorului inceteaza:

-la culturile de camp, odata cu recoltarea lor;

-la rodul viilor, pomilor, hameiului, odata cu culesul;

-la orzul de toamna asigurat pentru gerurile de iarna, raspunderea inceteaza la data de 28 (29)
februarie;

-odata cu distrugerea totala a culturii asigurate.

In toate cazurile, asiguratorul este absolvit de raspundere, daca asiguratul, nerespectand

perioada optima de recoltare a culturii, a suferit daune si diminuari de recolta in urma
producerii evenimentelor asigurate.

In situatia in care o parte din culturile de camp, rodul viilor, pomilor si hameiului, este
distrusa sau vatamata de riscurile asigurate, sau din orice alta cauza, inaintea inceperii
raspunderii asiguratorului sau inaintea intrarii in vigoare a contractului de asigurare, primele
de asigurare platite, aferente suprafetelor distruse sau vatamate se restituie (mai putin
cheltuielile de administrare ale asiguratorului), acesta neavand obligatia contractuala de a
acorda despagubiri. Daca intreaga suprafata asigurata a suferit asemenea fenomene, odata cu
restituirea primelor, contractul de asigurare se reziliaza de drept.
Contractul de asigurare poate fi incheiat in tot cursul anului, dar cu cel putin o luna inaintea
inceperii recoltarii culturii respective. Perioada asigurata este anul calendaristic in care se
obtine productia culturii asigurate.

Suma asigurata se stabileste de catre asigurat, impreuna cu agentul de asigurare, pana la

nivelul cheltuielilor de productie necesare pentru realizarea productiei inscrise in contractul de
asigurare.

Asiguratul cere in scris asiguratorului majorarea sumei asigurate in contract, situatie in care si
primele de asigurare se majoreaza in mod corespunzator. Solicitarea facuta dupa ce a
intervenit dauna este imposibila.

Daca suma asigurata este supraevaluata, asiguratorul nu are obligatia de a despagubi decat
dauna constatata la nivelul pagubei reale.

Daca suma asigurata este subevaluata, asiguratorul are obligatia de a despagubi numai acea
parte a daunei corespunzatoare procentului de acoperire prin asigurare (respectiv maximum
suma asigurata).

Primele de asigurare - reprezinta suma pe care asiguratul se obliga prin contractul de

asigurare, sa o plateasca asiguratorului la termenele stabilite in schimbul garantiei pe care
acesta i-o acorda, respectiv despagubirea asiguratului in cazul producerii unor pagube datorate
riscurilor asigurate.

Prima tarifara - reprezinta un anumit procent din suma asigurata, fiind determinata in functie
de specificul culturii, gradul de sensibilitate al acesteia la factorii de risc asigurati, felul
asigurarii si riscurile asigurate.

Nu pot emite pretentii de despagubire daca nu si-au achitat primele de asigurare, la scadente
stabilite prin contractul de asigurare.

Primele se pot achita integral sau in rate.

Nerespectarea termenelor scadente prevazute in contractul de asigurare, atrage dupa sine in

mod tacit, rezilierea contractului si exonerarea de raspundere a asiguratorului, inclusiv pentru
ratele incasate.
 Obligatiile asiguratului in caz de daune sunt urmatoarele:

-anuntarea pagubei se face operativ, la telefon, la sucursala judeteana a asiguratorului

si apoi la sediul central din Bucuresti al asiguratorului;

-asiguratul are obligatia de a dovedi ca pana la producerea pagubei, a intretinut

culturile in bune conditii, a respectat si a aplicat la timp toate regulile agrotehnice prevazute in
tehnologia culturii si ca a luat masuri de prevenire a efectului negativ al factorilor naturali de
clima asigurati;

-asiguratul are obligatia de a lua toate masurile impuse si posibile pentru reducerea sau
limitarea pagubei si sa intreprinda toate masurile de ingrijire pentru dezvoltarea in continuare
a plantelor afectate;

-pana la constatarea pagubei, asiguratul nu poate efectua lucrari de distrugere a

culturilor agricole care au suferit daune fara acordul asiguratorului.

Constatarea daunelor si stabilirea despagubirilor. Constatarea si evaluarea daunelor se

face de catre asigurator, ca urmare a anuntului de daune, in prezenta asiguratului sau
imputernicitului acestuia; intocmirea documentelor se face pe formulare tip, intocmite de
asigurator.

Daca asiguratul nu este de acord cu modul de evaluare a daunei poate solicita o noua
evaluare, mentionand acest lucru in protocol, in care situatie asiguratorul va recurge la
expertiza - singura proba opozabila.

In cazul distrugerii totale a unei culturi pe terenuri care pot fi reinsamantate sau
replantate cu aceeasi sau cu o alta cultura, stabilirea cuantumului despagubirii se face la
nivelul cheltuielilor tehnologice efectuate pana in momentul distrugerii, din care se scade
valoarea ingrasamintelor, amendamentelor, pesticidelor si lucrarilor cu efect remanent pentru
noua cultura, fara a depasi suma asigurata.

Asiguratorul nu acorda despagubire daca paguba putea fi preintampinata de asigurat si

daca paguba a fost produsa din culpa asiguratului.
 Plata despagubirilor. Despagubirile se platesc asiguratilor de catre asigurator, in cazul
daunelor provocate ca urmare a producerii riscurilor asigurate si nu pot depasi cuantumul
pagubei si nici suma asigurata.

Plata despagubirilor cuvenite de catre asigurator se face in cel mul 30 de zile de la

constatarea definitiva a daunei si stabilirea nivelului despagubirilor.

Pana la plata efectiva a despagubirii, asiguratul are obligatia sa-si achite ratele de
prima conform contractului.

In situatia in care asiguratul nu poate face dovada pretentiilor sale. Asiguratorul poate
utiliza ca baza de calcul, devizele tehnologice pe culturi elaborate de institutiile de cercetare
de profil.

Astfel, sa presupunem ca o persoana fizica a incheiat un contract de asigurare pentru

cultura de grau impotriva grindinei, si a efectelor directe ale ploilor torentiale; perioada de
asigurare este de 1 an; suprafata cultivata cu grau - 10 ha; suma asigurata - 4.500 U.M; cota
de prima tarifara anuala este de 8%. Pe parcursul perioadei de asigurare, are loc o furtuna
puternica cu caderi de grindina, ce afecteaza cultura de grau astfel: numarul de plante distruse
de factorul risc - 70 din 100 nr. plante/proba; numarul de plante neafectate de factorul risc -
30 din 100 nr. plante/proba; suprafata afectata - 7 ha..

Pe baza acestor informatii putem determina suma asigurata pe hectar :

Sa/ha= = = 450 U.M.

Putem determina de asemenea gradul de calamitare (Gc) a culturilor: 70%

Despagubirea la hectar va fi : D/ha= Sa/ha Gc = 450 U.M 70% = 315 U.M

Despagubirea totala va fi de: D = D/ha suprafata afectata = 315 U.M/ha 7 ha = 2.205

U.M