NEOCLASICISM = termenul care desemneaza acele atitudini care spre jumatatea

secolului al XVIII-lea au declansat schimbarea perspectivei occidentalilor fata de trecutul inradacinat in

traditia clasica antica.
CARACTERISTICI
-stilul arhitectural neoclasicism este un curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec XVIII
-neoclasicismul este caracterizat prin reamintirea stilului clasic grecesc i roman. Influenat de gndirea
din Secolul luminilor, neoclasicismul impune dominaia rigorii, avnd ca modele arta greac i cea
roman. Antichitatea se impune din nou, n opoziie cu concepiile baroce.
-arhitectura neoclasica regaseste sobrietatea si monumentalitatea arhitecturii antice ,ale carei
elemente; frontonul,coloana,le foloseste.
-logica functionala si conformarea naturii materialelor
-simplitate, rationalitate a formei, revenire la aspiratia catre ideal
- linii clare, se renunta la modernitatea clasica, simplificarea modelelor preluate
- arhitectura monocroma, suprafete lise sau cu striatii f puternice; contraste de umbre si lumina;
colonade si portice regulate proiectate pe mari suprafete de zid nud
- limbaj omogen, uniform, din putine elemente arhitecturale, ordonate conform unor reguli ale
Academiei Franceze infiintate de Colbert care renunta regulile unei bune arhitecturi
-aparitia neoclasicismului se datoreaza contextului politic (rev franceza, formarea SUA)
-este o reactie la ROCOCO (exces decorativ)
-se dezvolta arheologia ca dovada a interesului pt antichitate; descoperirea oraselor romane ingropate
de lava (bai, fresce)
- revenire la formele simple, de baza in artele plastice antichitatea e identificata cu natura ideala
- poetica neo-clasica a arhitecturii combina 2 caractere ale antichitatii: puritatea formei (greci) si
eleganta formei (romani)
- se reintroduc arhetipuri antice: piramide, obeliscuri, temple, arce de triumf
- aluzia la forme geometrice elementare vs. imitarea unor monumente ale Greciei si Romei

nu exista uniformitate absoluta, ci variatii regionale:

Anglia de la descoperirile arheologice se ajunge la o arhitectura cat mai apropiata de cea antica;
empirism al gandirii, pitoresc; palladianism (arhitectura lui Palladi)
Franta analiza profunda si rationala; sunt preluate principiile, tehnice de compozitie si proportiile
Germania Schinkel (profesor la Academia de Arhitecura din Berlin)
Rusia (Sankt Petersburg) partea construita in sec 19 e comandata de Petru cel Mare cu arhitecti
francezi, italieni, rusi
SUA edificiile publice, Thomas Jefferson (arhitect)

CAUZE

1. Contextul politic
- miscarile din a 2-a jumatate a sec XVIII (revolutia franceza si formarea SUA) - noi forme stat, care au
cautat o forma de expresie a unei noi autoritati politice.
- Revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de expresie a puterii
economice, politice

2. Contextul cultural
- neoclasicismul este o reactie impotriva Rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile
burgheziei urbane
- caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii, separata
de gandirea religioasa
- iluminismul a insemnat alcatuirea noi lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile
ratiunii si egalitatii umane,

3. Descoperirile arheologice
- la inceputul sec XVIII - s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple,
strazi, decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp)
- au readus interesul oamenilor de arta catre lumea Antica
- Renasterea a incercat sa reinvie lumea Antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii
- Alberti a inceput sa faca relevee a unor monumente ale arh. Antice
- Palladio - arh apropiat de spiritul Antichitatii clasice
- are loc o explozie a interesului pt. cercetarile arhitecturii datorat italienilor, francezilor, englezilor

- Piranessi- desenator, arhitect italian

- pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. mare de desene (reale si fanteziste): ruine ca
sursa de dezvoltare a fanteziei -> reconstituirea monumentelor antice
- studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii : aspiratia spre puritatea formelor primitive,
elementare (cub, sfera, piramida, etc); a generat (Antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii
neatinse de mana omului

EXEMPLE
Teatrul Bordeaux
- are functiune publica noua pentru sec 17; este un volum simplu, foarte precis, decupat, pus in evident
prin coloane, sugereaza un templu antic inconjurat de portic

Opera de la Paris( eclectism)

- foaierul: spatiu amplu, decorat integral cu modele antice: coloane, decorul peretilor.
-contrast umbra si lumina, volumetrie foarte stricta cu asize foarte regulate de piatra.

Paris
- Teatrul ODEON
- volum simplu, cu intrare marcata, prezinta o ordonanta dorica simplificata,
-registrele se intorc pe toate cele 4 laturi.
 Paris
- Biserica Madeleine
- preia imaginea unui templu roman; templu antic;
- arhitectura templului este transferata arh bisericii crestine;
- nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii Antichitatii; este preluat direct templul pagan
- interior: system de acoperire: structura a unei succesiuni de cupole

Germania
- Friederich Gilly: Templul lui Frederick cel Mare - soclu mare, arc de triumf masiv, contrast, arcatura /
colonade; simplitatea volumelor + aditionarea lor (cub, cilindru, templu antic); prefigureaza arhitectura
moderna

Italia
- neoclasicismul - continuitatea arhitecturii romane; goticul putin utilizat (fara arc frant); referiri la
obiecte ale antichitatii (Panteonul din Roma); contrastul creat de colonada e mai putin aspru
- suprapunere ordin toscan + exedra (cupola casetata)
- piete, trasee geometrice circulare, volume care marcheaza centrul; - sp. Public - Napoli - colonada
nesfarsita (Roma - Piata sf. Petru)

ROMANTISMUL N ARHITECTUR
CARACTERISTICI
- nu este expresie artistica izolata si face parte din cultura romantica (literatura, muzica, arte plastice)
- nu exista un stil romantic in arhitectura, ci o arhitectura romantica
- reprezinta un pct de vedere, o stare de spirit asupra omului
- neaga canalele neoclasicismului
- spiritul creator al individului nu se supune nici unei reguli artistul = demiurg (construieste o lume
intreaga)

CONSECINTE
- afirmarea sensibilitatii individuale
- opera romantica nu exprima o epoca, ci o valoare unica, personala
- in arhitectura: o cladire trebuie sa se adresze sufletului privitorului
- opera reflecta perspectiva individuala a artistului + reflectare ei in spiritul unic al privitorului
- arhitectura = stiinta a simtirii si apoi o stiinta a regulii
- se trece de la utilitarism/functionalitate, la aspect
- atractie spre natura pitoresc (opusul arhitecturii neoclasice = eterna)
- arhitectura romantica pitoresc in asociere cu natura tipul de urbanism liber englez
- se pune in discutie ideea de frumos din antichitate, renastere, etc.
- in arh. romantica frumosul nu reprezinta universalul, ci individualul.

CONCLUZIE
- Romantismului a contribuit la erodarea canalelor clasice si la expresia spiritului individual. Structurile
medievale trebuie intelese ca o sursa de inventie pentru arhitecti si ingineri.

EXEMPLE

Leo van Klenze

- templu grec amplasat pe un soclu f. Masiv (arh. Neoclasica) -> romantic-> modul in care este amplasat
pe un deal inconjurat de o fortificatie medievala, apare o relatie de pitoresc cu natura inconjuratoare
- un obiect de factura antica pus in teren cu o interventie minima
- arhitectura gotica plasata intr-o vegetatie foarte bogata este pe cale de a invada arhitectura (ideea de
natura vie care tine sa inghita arhitectura)
- reconstituirea catedralei de la Kholn - folosirea imaginatiei pt. A putea reconstitui ceva ce nu a fost
terminat niciodata
- arhitectura Engleza - tesatura decorativa a plafonului - nervurile

Franta
- reconstructia unui castel pe Valea Loirei
- cresterea spectaculoasa a detaliilor (la acoperis) - elemente de ev mediu
- imbinari de tip romantic
- se fac experimente volumetrice si compozitionale
- utilizarea noilor materiale de constructie, intelegerea structurii => structuri spectaculoase, metalice ->
scurgerea eforturilor ca in catedralele gotice

SCOALA FRANCEZA
1. Etienne Louie Boullee
- a construit f. putine cladiri
- proiectele desenate dupa 1780 - 32 de proiecte care fac o imagine complet noua asupra arhitecturii
- forma este elementul dominator
- elemente geometrice primare
- arhitectura este un simbol al functiunii si structurii interne (caracterul-romantism)
- isi pune problema de a descoperi adevaratele probleme ale arhitecturii; gaseste adevarul in "natura"
(nu de tip romantic) si forme/volume primare
- considera ca arhitectura vorbeste sufletului, asemenea unui poe
- cladirile sunt foarte clare, trebuie sa exprime ceea ce sunt
- principiile de baza erau: regularitate, claritate, simetrie, varietatea volumului in spatiu

EXEMPLE
Cenotaful lui Newton:
- monument inchinat unui personaj, o ofranda adusa lui, personajul nu este inmormant acolo
- simbolul pamantului; este inconjurat de flori; iar interiorul sugereaza o bolta cereasca.
- piramida = semnaleaza esenta unui monument funerar; foloseste formele elementare, corpurile
geometrice foarte simple
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- capela, cu ordonare stricta, principii de compozitie clasica, monumentala; o constructie gigantica,
simpla, cu imbinari elementare, discrepanta mare intre scara umana si a constructiei
- proiect de cladire municipala (imbinare de volume geometrice f. Simple) 1785
- proiect de teatru 1881 - monument consacrat placerii, spectacolului, ideea de templu antic - ordinul
cel mai elegant

2. Claude Nicolas Ledoux

- vrea sa construiasca barierele Parisului = cladiri de mici dimensiuni, unde se plateau taxe la frontierele
Parisului, se remarca o simplitate a volumelor. La 1789 - este inchis
- aspiratia spre corpurile geometrice simple, elementare
- apare o rigoare a planului cladirii in raport cu functiunea ei
- epurarea arhitecturii de orice decoratie - corpul geometric primar cu niste goluri functionale
- planuri riguros simetrice
- ordonare in plan si spatiu

EXEMPLE
Orasul Chaux
- a fost realizat pe jumatate - plan circular, mijlocul este liber dar traversat de cladiri iar spre periferie
sunt cladirile, palatele frantuzesti pt functionari;
- salinele din Chaux
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- o cladire regasita in mai multe variante, e bizara, iesita din contextul formal; simplitatea volumului;
plan perfect simetric, regularitate ce tine de vointa
- sfera - volum pur, simplu, caruia ii da o anumita utilizare;
- proiect pt maestrul dogar - rigoare exemplara a planului, simetrie intre axe
- pod - simbol prezent: corabiile pe care sta "pluteste"
- locuinta celui care regleaza cursul apei.

3. Jean Louis Durand

- pt el, arhitectura este arta de a compune si executa toate edificiile publice sau private;
- introduce un mecanism al compozitiei: poate fi aplicat oricarui tip de cladire, oricarei functiuni
- orice cladire trebuie sa inceapa de la trasarea unor axe
- fragmente elementare, constructii supuse unor reguli compozitionale f. stricte
- regula organizarii planului - acelasi plan, in mana arhitectului poate lua mai multe forme in functie de
clima, traditii locale, etc
- unificarea referintelor arhitecturii intr-un singur obiect arhitectural
- investigheaza tipologii arhitecturale care tin cont de modul de alcatuire al planului si al volumelor

NEOGOTIC
Arhitectura neogotic a fost un stil arhitectural cu origini la mijlocul secolului al
XVIII-lea n Anglia. Stilul neogotic i-a atins apogeul n secolul al XIX-lea. Acest curent artistic preconiza
revalorificarea arhitecturii gotice medievale. Stilul neogotic este una din variantele timpurii ale
istorismului.

CARACTERISTICI
- stil international in arhitectura si artele decorative, aparut ca o varianta a istorismului caracteristic
secolului XIX. Se manifesta prin imitarea decoratiei si posibilitatilor de expresie specifice vechiului stil
gotic medieval.
- motivaii similare au fost vehiculate i de adepii revival-ului gotic, justificate din perspectiv
naionalist goticul vzut ca o contribuie german original la arhitectura european, surs de
rennoire spiritual a unei moderniti corupte.
- in sex XIX se contureaza un proces major de formare a statelor nationale. Si revival goticului
sau aparitia neogoticului se justifica prin perspectiva nationalista - goticul fiind vazut ca o contributie
( a tarilor vorbitoare de limba germana ) la arhitectura europeana. Neogoticul nu mai este
caracteristic cladiilor de cult religios, ci pentru cele laice, care reprezinta noul stat national. Una
dintre cele mai importante demonstratii de adaptare a vocabularului gotic in arhitecturaa institutiilor
publice(laice) - Parlamentul din Londra (charles Barry)

EXEMPLE
Muzeului Universitii Oxford
- imaginea general neogotic a cldirii demonstra nc o dat flexibilitatea sursei medievale, n
concepia acesteia, precum i n ornamentarea ei cu motive care imitau forme vegetale naturale
Biserica Votive
- inaugura seria numeroaselor edificii publice care au contribuit la conturarea unuia dintre cele mai
importante peisaje ncadrabile n ceea ce defineam mai devreme drept eclectism tipologic n
arhitectura veacului al XIX-lea mijloc de afirmare a legitimitii istorice a noii societi burgheze i a
instituiilor sale.
 ECLECTISM
- vine de la cuvantul grecesc "eklego" - a alege
- este o reevaluare, o cautare de intelegere mai corecta a epocii
- prezent in arh dupa neoclasicism si romantism 1830 1914, curent cultural din a 2-a jumatate a sec XIX
- cea mai mare parte a lucrarilor sunt istorii ale unor personaje cu interes de a pune in evidenta
importanta arh
- alegerea arhitecturii trecutului si recompunerea dupa principii istorice (comp. Stilistica)
- scopul arh eclectice: a crea un obiect nou, coerent, considerat a fi un obiect perfect
- fantezia creatoare - o conditie suficienta pt. A produce o opera de arta, arhitectura
- procedeul eclectismului consta in inventarierea arhitecturilor din trecut, desfacerea lor
- are legatura cu gandirea pozitivista a sec XIX - un secol in care gandirea a capatat o dezvoltare mare.
Aceasta gandire pozitivista este un spirit de a patrunde lucrurile si de a le organiza in mod riguros,
rational
- ordonoarea rationala, logica, a unor elemente arhitecturala ale trecutului
- spirit riguros, stiintific;
- eclectismul e un curent arh care ia in considerare toate monumentele trecutului, se orienteaza spre
tot ceea ce inseamna trecut (Europa, Asia, Africa, America, etc)
- rationament cu 3 pasi: 1) demontarea cladirilor realizate anterior; 2) listarea elem spatiale construite si
decorative; 3) remontarea acestor elem dupa regulile arhitectilor

ECLECTISM alcatuire
A II-a jumatate a sec XIX
rationament cu 3 pasi:
- demontarea cladirilor realizate anterior;
- listarea elem spatiale construite si decorative;
- remontarea acestor elem dupa regulile arhitectilor

Viollet le Duc:
- orientarea spre trecut tine de caracterul romantic al ecletismului
- tot de romantism: libertatea de combinare a elemen.
- fiecare cladire poate fi considerata experiment arhitectural
- arh. eclectica a fost arh. moderna a sec XIX
- arh. ec. ia in considerare noile materiale de constructii ( metalul )

1. ECLETISM TIPOLOGIC:
- arh. care apeleaza la un singur prototip din trecut si pe care il adapteaza cerintelor moderne,
functionale care se cer.
- se suprapune peste caracterul modern al cladirilor respective

2. ECLECTISM SINTETIC:
- mai multe caracteristici provenite din epoci si tari diferite
- rol important ca mediator intre noile tendinte si cele vechi (stiinta&arta , traditie&noutate)

CARACTERISTICILE SEC. XIX

- secolul descoperirilor stiintifice
- secolul igienei
- verificarea canalelor clasice sau distrugerea lor in fata schimbarilor profunde
- analiza stiintifica a dus la cristalizarea filonului rationalist
- o opera de arta noua se inspira dpdv formal; trebuie sa exprime lucruri f. contradictorii: functiune
moderna adaptata timpului lor
- programele de arh incep sa devina un lucru mult mai complex decat pana atunci
- modernitatea tehnicii si traditia trebuie sa se imparta
- industria devine motorul dezvoltarii unei societati
- arhitectul eclectic - singurul care decide ce poate fi luat ca subiect de inspiratie
- 2 directii: 1) alegera unor stiluri ce se potrivesc locului si functiunii si 2) clasif cladirilor cu scop imediat,
operativ dupa metode riguroase

1850 se pune problema: in ce stil trebuie sa proiectam?

- eclectismul - stilul sec. XIX; degradarea canoanelor existente pana atunci; explozie de cunoastere; e o
forma de arh ce utilizeaza formele trecutului, adaptate prezentului.
- combinarea dintre vechi si nou ,ceea ce aduce probleme pentru arhitectura
- Viollet le Duc considera ca stilul este relativ, apartine arhitectului, el decide, stilul
- academismul scolii de arhitectura: a compune planul f. rapid, pragmatic
- relativismul - a pune marca oricarei reguli existente
- tehnica construirii e mereu alta (fier, fonta, otel)
- proiectul de arh - f important - contradictiile intre arta si tehnica; a fost teoretizat in scolile mari de arh

Beaux Arts
- presupune o rafinare permanenta a planului, care sa ascunda dpdv artistic toate inovatiile tehnicii
- apare ruptura arh/inginer : arhitectul deseneaza proiectul (artistul), inginerul - persoana foarte
riguroasa, mult mai deschisa noilor produse tehnice (metalul)
- contrastul dintre o structura metalica si o fatada traditionala

EXEMPLE

Opera de la Paris 1860

- monument de referinta a eclectismului francez
- primirea are un rol important
- sala este f. mica in comparatie cu toata cladirea
- in sectiune, turnul scenei are inalttime f. mare, sala este dublata (miscarea decorurilor), este exprimata
functiunea deosebita fata de restul cladirii
- arhitectural, ca preluare stilistica: clasicism de curte francez + decoratie baroca
- importanta holului spatiul foaierului, scara spectaculoasa (spectatori care coboara, admira) -
spectacol al societatii sec XIX, viata modena
- Intregul ansamblu construit de-a lungul Ringului Vienez, este un exemplu de eclectism (alaturare de
cladiri care au formule sitlistice diferite)
- Parlamentul Austriac - stil clasic, de inspiratie greceasca, Primaria - reia maniera Evului Mediu;

Reichul german
- sobrietate a tratarii fatadei; intrare cu fronton (templu antic), deasupra cupole (preluata de la Louvre),
elemente diferite articulate intr-o asociere fireasca, volum masiv, Germania, baroc+cupola cu muchii
intrate, preluata din turnul de la Louvre;

Palatul de Justitie, Bruxelles

- context istoric XIX - metropola unui imperiu colonial
- contrast: dimensiuni f. mari a cladirii (monstru), scena obisnuita a unui tesut urban traditional (parcele
inguste)

REVOLUTIA INDUSTRIALA
- a insemnat descoperirea unor tehnici noi si a unor inventii ce au dat nastere sau au schimbat diverse
domenii de activitate
- a avut 2 etape: prima cu descoperiri in industria motoarelor, masinariilor dar si a metalurgiei(cea care
influenteaza domeniul arhitecturii); a 2-a cu descopriri in electrotehnica, chimie si dezvoltarea industriei
automobilelor

EXEMPLU DESCOPERIRI:
- motorul cu aburi =>industria textila, locomotiva cu aburi

CARACTERISTICI
PRINCIPII DE BAZA
- revolutia industriala a insemnat un proces tehnic complex in urma caruia munca manuala a fost
inlocuita cu masinismul, astfel in acest proces mecanizat muncitorul isi pierde functia si primeste rolul
de supraveghere, control, reglare si alimentare a masinii ce preia fostele sale atributii.
- se remarca o crestere a productiei si o dezvoltare a stiintei si a oraselor. Populatia oraselor industriale
se dubleaza.
- apar noi ramuri de prductie, noi centre industriale si se impun relatii economice capitaliste in fata celor
feudale
- apare clasa mijlocie ( categorie ce beneficiaza de castiguri financiare rezonabile, insa sub elitele
burgheze sau artistocratice
-se observa schimbari in vestimentatie si in investitiile pt locuinte aspectuoase si confortabile (fapt ce
devine o problema pentru urbanismul oraselor)
- dintre toate clasele sociale, cea care se afirma este burghezia ( clasa de baza a societatii capitaliste)

URMARI
- otelul si sticla
- noile materiale cu care arhitectii se confrunta
- apar in mari cantitati si la preturi reduse si schimba directia devenirii arhitecturii
- revolutia industriala din arhitectura coincide cu impresionismul artelor viazuale
- fierul apare sub doua noi forme: laminat, forjat ( in trecut folosit pentru elemente mici de design
interior)
- criteriile lui Vitruvius de judecare a arh ( fimirtas, utilotas, venustas) sunt la capitolul frumusete extrem
de diferite fata de cele ale trecutului
- apare o dedublare ce nu va mai disparea: binomul arhitect inginer (datorita diviziunii muncii si al
continuei specializari )
- noile materiale permit acoperirea pe suprafete mari cu minim de efort
- apare fenomenul de prefabricare si standadizare si deci la elemnte prefabricate
- constructia se reduce la montarea rapida pe santier a prefabricatelor
- domeniul acoperirilor din metal si sticla a fost schimbat de noile tehnologii