Curs 1
Varsta/atitudini in protezare:
Pacienti tineri(40-50 ani):
-aspectul cp favorabil
-obiective estetica, diminuarea resorbtiei osoase
-adaptarea rapida cu protezele
-stare generala si reactivitate buna
-accepta greu protezarea mobile
Protezare imediata/pe implante(protezari fixe/immediate pe
implante:All on four, Fast&Fix)
Pacienti in varsta(peste 60/65ani):
-aspectul cp/nefavorabil modificari ale structurilor orale,
modificari fiziologice suprapuse
-obiective: masticatie, urmate de adaptare si estetica
-adaptare dificila cu protezele
-stare generala afectata/reactivitate redusa
-Interventii chirurgicale mai reduse
Protezare conventional sau supraprotezare pe dintii naturali
Alternative mobile pe implante
Previziuni privind nr dintilor restanti la persoanele in varsta->
solutii terapeutice
Nr dintilor restanti:
-Cresterea nr pacientilor in varsta cu dinti restanti
-Cresterea nr de dinti restanti/in raport cu varsta
Alternative terapeutice:
-protezari partiale vs totale
-supraprotezare pe dinti sau implante vs proteze totale
conventionale-> usureaza adaptarea cu protezele
-tratamente mai biologice/diminuarea resorbtiei osoase
Evaluarea conditiilor de protezare/stabilirea alternative:
-Protezarea totala ramane o alternative in protezare(80%)/US
Department of Health and Human Services,200, tratati cu
implante(-3%)
-Aucrescut asteptarile pacientilor/nr de pacienti care solicita
alternative pe implante/posibilitatile de protezare pe implante
Ed totala/mediul social
-Ca frecventa nr mare in mediul urban
-Necesitati:
Urban:estetice
Rural:masticatia
-Dinamica sociala: - evolutia necesitatilor protezarii celor din
mediul urban, alte categorii
-Costuri/acoperiri de catre casa de asigurari
-Distanta de cabinet
-Pensionari/singuri sau cu familia
Curs 2
MAXILAR
Tuberozitatea maxilar
n regiunea posterioar a apofizelor alveolare
Rol foarte important n meninerea i stabilizarea protezei
totale maxilare
Retentiv/ neutr/ neretentiv
Retentivitatea ei n sens vestibulo oral/ sagital/ n ambele
sensuri
Zon biostatic
Tuberozitate procident Tuberozitate
foarte retentiv
- Volum crescut - mpiedic inseria i
dezinseria protezei
- Se apropie mult de creasta mandibular - Se impune
remodelare chirurgical
- Remodelarea chirurgical pentru obinerea
spaiului protetic necesar
Bolta palatin
Unirea apofizelor palatine ale osului maxilar (n cele 2/3
anterioare ale bolii) cu lamele orizontale ale oaselor palatine
(n 1/3 posterioar a bolii), prin sutura palato maxilar.
Torusul maxilar
DEFINIIE: formaiune osoas proeminent, inconstant, ce
apare pe bolta palatin, la nivelul suturii maxilare
Cauza apariiei: presiunile masticatorii
Raportul torusului cu limita distal a cmpului protetic, f.
important, dificulti n realizarea nchiderii marginale la acest
nivel
Mucoasa care l acoper, subire i aderent de proeminena
osoas
Clasificare LANDA
(dup topografie i form)
Tipul 1: 1/3 post, form rotunjit, dimensiunea unei alune
Tipul 2: 2/3 post ale bolii, alungit
Tipul 3: 2/3 ant. ale liniei mediene, bine reprezentat
Tipul 4: ant. a palatului
Tipul 5: de la gaura palatin ant. pn la limita distal a
palatului dur
Clasificarea Landa nu corespunde populaiei din Bucureti, cele
mai frecvente torusuri din 1/3 mijlocie, cu mici variaii.
MANDIBUL
Zona de sprijin
Crestele edentate
Troficitate mai sczut datorit vascularizaiei mai sczute
Pierderea timpurie a dinilor mandibulari
Diferite nlimi, limi, forme pe seciune i aspect al
versanilor n funcie de gradul de resorbie i forma de atrofie
Creast nalt, voluminoas, rotunjit (foarte rar)
Creast medie rotunjit;
Creast ascuit, lamelar, nalt i subire;
Creast atrofiat, tears
Creast negativ (specific mandibulei): n loc de creast apare
o suprafa plat, chiar concav n unele zone; mijlocul crestei
se afl sub nivelul celor dou creste oblice intern i extern,
ntlnit n faza de involuie foarte avansat a mandibulei.
Torusul mandibular
Deasupra liniei milohioidiene
2 proeminene simetrice, rotunjite, mrimea unui bon de
mazre/ doar 1
Dificulti n protezare atitudini terapeutice
INCONSTANT
Trigonul retromolar
Delimitat ntre poriunea distal a liniei milohioidiene i
marginea anterioar a ramurii ascendente a mandibulei
Gaura mentonier
Situat vestibular, superior de linia oblic extern, cu diametrul
de 2 mm, n cazurile de atrofie i resorbie sever, ajunge
aproape de creast, trebuie protejat.
Mucoasa mobil
Acoper restul cavitii bucale
Bogat esut submucos
Mobilizare n toate sensurile
Rol: obinerea nchiderii externe
Nu trebuie s fie acoperit de protez
Muchii orofaciali
Muchiul buccinator
Poziie: partea lateral a cavitii bucale, n grosimea fiecrui
obraz
Inserii: Superior: osoas orizontal, de la tuberozitate la M1
superior
Inferior: pe linia oblic extern, de la trigonul retromolar la M1
inf.
Posterior: aproape vertical pe ligamentul pterigomandibular
Anterior: pe pielea comisural, formnd nodulul comisural/
modiolusul
Fibrele superioare se ndreapt antero inferior i fibrele
inferioare antero superior
Fibrele superioare i inferioare ale acestui muchi particip la
formarea muchiului orbicular
M. buccinator = perdea bine ntins (gura deschis)
M. buccinator formeaz 2 spaii ampulare (gura nchis):
Spaiul EISENRING, la maxilar
Punga lui FISH (jugal), la mandibul
Muchiul orbicular al buzelor
Sfincter
Situat n grosimea buzelor
Fibre orizontale paralele cu marginea protezei
Legtur funcional cu m. buccinator
Permite prehensiunea alimentelor
Muchiul marele zigomatic
Muchiul rsului
n timpul contraciei ridic comisura n sus i napoi
Muchiul micul zigomatic
Paralel cu marele zigomatic
Prin contracia lui faa capt o alur trist
Muchiul canin
Inserie superioar: fosa canin
Inserie inferioar: comisura i buza inferioar
Contracie: ridic buza superioar = agresivitate/ buza inf. =
tristee
ZON/ LINIE
Limita posterioar = zon, cnd limea ei constituie o band
neuniform de 2-5 mm
Limit posterioar = linie, cnd banda este foarte ngust
Poziiile vlului palatin n repaus (LANDA)
Orizontal prelungete n acelai plan palatul dur, zona AH ce
cuprinde foveele palatine i o mucoas rezilient favorabil
nchiderii marginale
Oblic vlul palatin cade ca o perdea dincolo de marginea
posterioar a lamelor orizontale palatine. Limita posterioar e o
linie, foveele rmn posterior de ea, nchiderea marginal se
face cu greutate
Medie (ntre orizontal i oblic), cu avantaje fa de
precedenta
Delimitarea zonei AH
Foveele palatine
Depresiuni ale palatului moale create prin coalescena
ducturilor glandulare din mucoas, localizate lng linia
median
Servesc ca reper n identificarea limitei distale
De cele mai multe ori limita distal se afl n spatele lor
Curs 3
Examinarea pacientului edentat total
Etapele examinarii
I. Anamneza
II. Examenul clinic
1. general
2. loco-regional
- exobucal
- endobucal
- examenul vechilor proteze
III. Examene complementare
IV. Diagnosticul
V. Tratamentul
I. Anamneza
- perioada de menopauza
- osteoporoza
- manifestari legate de involutia senila
Osteoporoza, reducerea elasticitatii tesuturilor moi, scaderea
tonicitatii musculare,
hipoacuzie, scaderea acuitatii vizuale.
(2)
er
-tragus
- CLS. I
comisura cazuta)
Examinarea ATM
- ampliturinea deschiderii gurii: normal 4cm; Exageralta/
limitata
- Excurisa mentonului: - contiuna (arc), trepte, baioneta
[Palpare]
- conturruri osoase
- punctele sinusale
- puncte de emergenta nervoasa
- ganglionii
- musculatura
- ATM excursia condililor, crepitatii
- Sensibilitatea pterigiana
[Percutia] semn Cvostek
[Auscultatia]
Maxilar
Zona de spijin (substrat muco-osos)
a. Creste edentate
b. Tuberozitati
c. Bolta palatina
d. Aspectul mucoasei
Zona de succiune
a. Zona de succiune
b. Mucoasa pasiv mobila
c. Parte din mucoasa mobila
d. Elemente negative ale campului protetic
I.Zona de sprijin
Creste edentate
- forma arcadei
- dimensiunea (inaltimea, latimea)
- directia
- aspectul atrofiei
- zone sensibile la percutie
- consistenta
- aspectul versantului vestibular
Aspectul mucoasei
- culoare
- grosime
- aderenta la suportu osos
- rezilienta = capacitatea mucoasei de a se infunda ne
intreseaza mai ales la nivelul zone AH unde facem inchiderea.
- sensibilitatea la palpare
Tuberozitatile maxilare
- prezente
- marimea mica, mare, medie
- zone retentive se apreciaza prin palpare in sens vo si md
- procidenta in edentatii vechi devin procidente
- consistenta
Bolta palatina
- forma
- aspectul versantelor e bine sa fie line
- sutura intermaxilar posibila zona de decubit
- torusu palatina probleme in fct de marime + localizare
- papila retroincisiva
- rugile palatine
- foveele palatine
Mucoasa boltii palatine
Mucoasa mobila
- ligamentul pterigo-maxilar
- frenul buzei superioare
- bridele caninte (laterale)
- apofiza zigomato-alveolara
- pliuri longitudinale
- zone de ulceratie
- formatiuni hiperplazice
Examen endobuc exemplificare maxilar
-Zona de sprijin
-creasta edentate : forma arcadei U, simetrica,dim inaltime 7-
12 mm si latime 5 mm, directia descendenta, aspect atrofie :
neunif, zone sensib la presiune -nu
-versant vestib al crestei retentive
-aspect muc: rosietica, grosime normal,rezilienta
redusa,sensibil nu
-tub maxil: dr marita,stg usor retentive, consist ferma
-bolta palatine: forma U, torus palatin abs, papilla retroincisiva :
aproape de mij crestei, rugi palatine prezente; muc: rezilienta
scazuta, cul/aspect normal, grosime medie
Mandibula
Zona de sprijin
Creste edentate
Tuberculi piriformi
Zona de succiune
- forma
- dimensiuni
- directia
- aspectul atrofiei
- zone sensibile la presiune
- consistenta
- aspectul versantului vestibular
- torus mandibular
- aspectul mucoasei (culoare, grosime, forma, rezilienta,S)
- pliuri longitudinale (lingual,distal)
Tuberculii piriformi
- prezenti / absenti
- marime
- consistenta
- rezilienta mucoasei
- versante lingual (nisa linguala)
- directia raportat la creasta
Zona de succiune
- frenul labial
- bridele canine\
- lig pterigo mandibular
- LOI
- apofizele geni
- planseul
- insertii musculare calcificate (perpendiculare)
- mucoasa modificata (ulceratii, hiperplazii)
a. Limba
- marimea
- pozitie
- mobilitate
b. Glanderle sublinguale
- fizionomia
- fonatia
- masticatia
- deglutitia
- respiratia
- tonusu muscular orbicular, buccinator, limba
- mimica
- igiena
Examenele complementare
Diagnosticul
Examen functional/esthetic:
-fonatie
-mastic
-deglutitie
-igiena orala
-tonicitate muschi/mimica
-cinematica mandi
-fizionomie
Modificari locale
Ale suportului osos
Ale muc fixe
Muscular
Ale atm
Ale gl salivare
Ritmul resorbtiei osoase
Dinamica restr osoase post extactionale modificari de 9-12
luni ritm accentuat
La 1 an maxil sup 2-3 mm, mandib 4-5 mm
0,5 mm/an la mandib, mai putin decat la maxil
La 2 ani dupa extractie la maxil si 7 ani la mandib: 0,1-
0,2mm/an perioada de stabilizare
Atrofie mand > atrofie max
Refacera osoasa
Postextractional
La niv alv se reface un os aproape identic dar mai putin dens
decat al corticalelor
Factori care infl ritmul si gradul res osoase
Etiologia edentatiei: parod/carii
Vechimea extractiei
Extractie fara sacrificiu de subs osoasa/ regularizare
Realizarea prot immediate dirijeaza evolutia
Atrofia maxil
Simetrica/asimetrica
Max sup centripet, mandib centrifuga
Atrofie mandib
Largire oriz a corpului mandib: restructurare si apozitie osoasa
pe cortex V
Anteorior: res crestei lingual
Protruzia mandib: cele 2 maxilare se apropie
Unghiul goniac se deschide
3. Modificari musculare
Muschi ridicatori
Temporali, pterigoidienti int, maseteri
Se contracta mai mult pt apropierea maxilarelor in mastic, se
scurteaza fata de cei coboratori care se intend
Hipercontractia-m maseter/ fasc post temp
Muschi coboratori
Propriu-zis: m milohioidieni, geniohioidieni, digastrici
Indirecti: fasc post digastrics, stilohioidieni
Sufera o intindere mare prin atrofia osului alv, m genioglos si
milohio ajung cu insertia aproape de muchia crestei
Muschii oro-faciali
M buccinators: insertie paralela/ favorabil
M orbicular al buzei
M triunghiular al buzei
M patratul mentonului
Sufera procese de imbatranire, hipotonie musc
Limba
Apare marita de volum
Modificari de gust
(? Paradoxul lingulo-maxilar)
Herniere a planseului subling , largiri varicoase ale venelor
superf de sub limba fara coresp patol generala
Simptome: arsura, senzatie de intepatura, gust modificat
Papilele foliate devin rosii si dureroase isi maresc vol, senzatia
de arsura se accentueaza
Senzatia de intepatura: apare intr-o suprasolicitare funct mai
ales, in actul masticatiei la edentatul total sau in efortul limbii
de a mentine proteza inf pe cp
ATM
-abs dd fac ca miscarea de propulsie sau lateralitate mandib sa
nu mai coboare sis a treaca direct la misc propusa, ghidajul fiind
asigurat de muschi mobilizatori ai mandib si atm prin reflexe
neuromusc
-misc mandib devin mai simple
-capsula artic mai laxa fav sublux cronica ant
-condilul articular ia mereu poz post
-uzarea meniscului si osului timpanic uneori chiar perforarea lor
-manif in general asimpt si vizibile anatomic, adaptare prin
remaniere lenta si progresiva
-modificarea dvo-> alterarea versantelor osoase atm\
-condilii mandib la niv capetelor condiliene sufera remodelari
de grade diferite , se rotunjesc si se aplatizeaza
-tuberculul artic proc de resorbtie, pierde inclinarea normal
-meniscul se subtiaza prin degenerescenta
-deplasari repetate post ale condilului cu presiuni asupra partii
ant a tubercul artic dincolo de limita scizurii lui Glasser - >
sindrom dysfunctional dureros al lui Costen? prin iritarea n
auriculo-temp : -apar dureri oftalmice,faciale , glosite; factori
fav: proteza mobile necoresp care intretin obiceiuri
parafunctionale
-probleme -> dificultati in inreg RIMO, dureri, adaptare dificila
5.Glandele salivare:
Isi diminua secretia calitativ si cantitativ
Devin intial hipertrofice, apoi acinii si canalele se atrofiaza,
Scade titrul Ig, lizozim salivar
Problem: senzatie de uscaciune a gurii (diminuare flux) cu
repercursiuni asupra stability protezelor; miscosararea
eficientei mastic; tulb dig
Trebuie tinut seama in protezarea totala
Xerostomie: senzatie de uscaciune a gurii din cauza secretiei
insuf de 0,1 ml/min; poate fi tranzitorie sau
permanenta/cronica; se poate asocial cu sindromul Sjogren :
xerostomie , xeroftalme si poliartrita; se poate asocial si cu alte
afectiuni generale: cirozabiliara primara, gastrita atrofica
Modificari generale
Psihice abs dd, aspectul fetei frustrare
Limitarea sau abs zambetului al edentatului din cauza
aspectului disfizionomic
Stare de infirmitate care de multe ori apare brutal dupa multe
extractii
Intervine pentru bolnav lipsa de utilitate profesionala/sociala
Tulb psihice:
Asupra varstnicilor poate provoca o modific afectiva majora de
frustrare irev soc afectiv
Emotii retinute, influenteaza neg adaptarea protezei
Senescenta fenomen biologic care se manifesta functional si
structural la nivelul intregului organism; presenescenta 45-
60ani, senescenta peste 60ani; implica: deficienta in functiile
musculare, imbatranire tisulara si celulara,modificari biochimice
in metabl apei etc.
Dementa senile afect grava: pac incapabili sa se adapteze cu
proteza, apar deliruri paranoide
Psihoze: apar in contextul unei noi boli,in cazul nostru edentatia
totala; bolnavul descrie o serie de simptome legate de modif
gustative, glosodinii,dureri de maxilare
Tulb fonetice :
Specificul individual al sunetelor articulate prin vorbire depinde
de: poz limbii, arcadelor si stereotipul individ de fonatie
Modific rezonatorului bucal prin ed totala, lipsa articularii lingu-
dentare infl articularea fonetica, obtinerea vorbirii corecte
AMPRENTA PRELIMINARA
CP maxilar
Structuri limitante:
frenul labial
bridele bucale
vestibulul fronta
vestibulul bucal
ligamentui hamular
zona de IPP
Zone de despovarare:
papila incisiva
gaura incisiva
rafeul median
torusul palatin
creasta frontala balanta
Structurile limitante:
Frenul labial:
-pliu de mucoasa mobila, are mobIitate in plan vertical
-se pune in evidenta in amprenta prin tractiuni verticale
Zona de IPP
delimitare
verificarefunctionala
amprenta compresiva prin inchidere marginala pt obt unei
bune etanseizan a protezei
C.P. mandibular
Particularitati:
zona de sprijin mai mica
musculatura dislocanta
prezenta limbii poate ingreuna amprentarea
Structuri limitate:
frenul labial
vestibul labial
bride bucale
vestibul distal
fren lingual
santul lingual
lig. pterig-mandibular
Zona de despovarare
mijlocul crestei
torus mandibular
apofize genii
creasta fibroasa
tuberculi fibrosi
Particularitati
Vestibul frontal
ingust
scurt cand creasta este rezorbita
m. orbicular, fb orizontale
Frenul labial:
mobilitate in plan vertical
Tuberculul piriform:
intot inreg in amprenta, de la prima ampr.
consistenta osoasa sau fibroasa
Zona linguala centrala:
apofize genii
frenul lingual
miscare de modelaj a amprentei este protractia limbii
Zona linguala laterala, milohoidiana
Zona retromilohioidiana
modelajul amprentei in deglutitie
Obiectivele amprentarii
conservarea structurilor restante
retentia
stabilitate
sprijin sau suport
estetic
fonatorii
Conservarea structurilor
amprenta sa nu produca leziuni sau zone de suprapresiune
sa nu accelereze ritmul resorbtiei osoase
conservarea structurilor mucoase
conservarea structurilor osoase
Retentia
Proteza rezista fortelor de desprindere dare de gravitatie,
alimente adezive, musculatura care se contracta la deschiderea
gurii
Stabilitatea
1. capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere
din plan orizontal
2. se manifesta prin reducerea deplasarilor la solicitarile
functionale, in primul rand din masticatie
Factori care afecteaza stabilitatea:
inltimea crestei
calitatea tes de suport, rezilient, balant
calitatea amprentarii - stabila, fidela
planul de ocluzie - trebuie sa fie in paralel cu creasta
montarea dd - ocluzia balansata
conturul suprafetelor externe
Sprijinul
acoperire max in limitele fiunctionale
rezist la fortele verticale de masticatie, ocluzale
in functie de rezilienta mucoasei
amprenta compresiva - CP dure
presiune minima - CP moi cu rezilienta mare
Fonatorii
Rezolvarea unor probleme fonetice - rol redus prin
conformarea grosimii marginilor amprentei, alaturi de
festonarea lor. Rolul primordial il detine montarea dintilor
(pozitie, DVO). Menajarea spatiului functional am limbii.
Amprentarea campului protetic edentat total decurge
clasic in doua amprente:
Amprenta preliminara
Amprenta functionala
Concluzii
- cu gura deschisa
- cu gura inchisa
Pregatirea pacientului
Luarea amprentei se va face pe un CP sanatos. Amprentarea
este conditionata de vindecarea placilor post-extractionale,
aplagilor rezultate din mici interventii chirurgicale sau a
eventualelor inflamatii.
Marimea lingurii:
La maxilar- sa se extinda vestibular pana la zona de mucoasa
pasiv-mobila, iar posterior sa ajunga pana la santul pterigo-
maxilar si sa depaseasca linia de reflexie a valului palatin cu 1-2
mm;
La mandibula- sa cuprinda creasta edentata, extinzandu-se
vestibular pana la mucoasa pasiv-mobila, lingual pana la linia
oblica interna, iar posterior sa cuprinda neaparat zona
tuberculului pririform, pana la insertia ligamentului
pterigomandibular.
Latimea lingurii:
sa fie in concordanta cu latimea maxilarului. Pentru aceasta,
creasta edentata trebuie sa se plaseze in mijlocul jgheabului, iar
intre peretii lingurii si zona de sprijin trebuie sa existe un spatiu
de 4-5 mm, necesar pt a asigura o grosime suficienta a
materialului de amprenta.
Marginile externe trebuie sa se situeze in fundurile de sac
vestibulare.
Lungimea lingurii:
Sa fie in concordanta cu lungimea arcadei;
La maxilar- marginea posterioara a lingurii va ajunge pana la
santul pterigo-maxilar si valul palatin, in timp ce marginea
anterioara se va insinua in fundul de sac vestibular, la o distanta
de 4-5 mm fata de versantul vestibular al crestei;
La mandibula- lungimea va fi cuprinsa intre insertia
ligamentului pterigo-mandibular si acelasi reper frontal ca la
maxilar;
In alegerea lingurii trebuie sa acordam atentie deosebita
verificarii acestor parametrii. Pentru aceasta, sub aspect practic
se procedeaza in felul urmator:
Se ia lingura maxilara si se introduce in cavitatea bucala.
Alegerea lingurii standard la maxilar:
Lingura trebuie sa ajunga pana in fundul de sac vestibular;
Ca si intindere, sa cuprinda linia Ah.
Calitati primare:
Rezistenta mecanica- materialul de amprenta trebuie sa fie
suficient de rezistent incat sa nu se rupa la dezinserita
amprentei de pe cap, dar nici pe parcursul transportului,
depozitarii sau a turnarii modelului;
Stabilitatea dimensionala- materialul de amprenta trebuie sa
asigure reproducerea corecta a raporturilor dintre elementele
morfologice. In conditii normale de temperatura si umiditate,
nu exista material stabil din punct de vedere dimensional.
Timpul de priza- trebuie sa poata fi adaptat fiecarei situatii
clinice in parte;
Compatibilitatea cu materialul modelului- in amprente din
hidrocoloizi nu se pote turna model din amalgam, din aliaje
usor fuzibile sau din matale depuse pe cale galvanica.
Alginatele, prin fosfatul trisodicdin compozitia lor, inhiba priza
gipsului de model.
Calitati secundare:
- miros si gust placute
- durata lunga de depozitare
- lipsa unor componenti tozici sauiritanti
- utilizarea lor sa nu necesite o aparatura aferenta costisitoare
- manipulare simpla
- posibilitatea de dezinfectarea a amprentei fara riscul de
modificare a acuratetei acesteia
- un raport calitate/pret avantajos
- nu trebuie sa emane gaze, atat pe parcursul prizei proprii cat
si al prizei al materialului de model
Hidrocoloizi ireversibili
-sunt materiale de amprenta la baza carora stau sarurile
de sodiu sau potasiu ale acidului alginic.
-acidul alginic, care este un poli(uronic)acid, este extras din
algele brune, (din genul PHAEOPHIYTA) prin macerare intr-o
solutie alcalina. Poate fi optinut precipitand extractul, in
prezenta unui acid mineral sau tratand extractul pentru a
obtine un alginat de calciu impur, care tratat in continuare cu
un acid mineral, este transformat in acid alginic de mare
puritate.
Amprenta cu alginate
-alginatele se substituie cel mai mult celorlalte materiale
de amprenta preliminare, datorita coeficientului de fluiditate
modulabil, a facilitatii in utilizare, si a pretului de cost ieftin
-totusi, instabilitatea lor dimensionala, ne obliga la
turnarea modelului preliminar cat mai rapida, pentru a nu fi
inexat(8-30 de min)
-alginatele se prezinta sub forma de pulberi, care prin
amestecare cu apa dau nastere unui sol. acesta se introduce in
portamprenta, apoi in cavitatea bucala, unde are loc reactia
chimica de gelificare.
Compozitie:
-alginate de potasiu sau de sodiu
-sulfat de calciu cu rol de activator al formarii alginatului
de calciu la contact cu apa
-fosfat trisodic care impiedica reactia de gelificare in
timpul amestecarii pulberii cu apa
-florura de sodiu cu rol in scaderea PH-ului gelului si in
prevenirea aderentei amprentei de gipsul modelului (Bratu)
-pamant diatomeic
Proprietati
-rezistenta la compresiune, conform specificatii ANSI ADA,
trebuie sa fie de minim 3500 de gr pe cm2 si depinde atat de
cantitatea de apa, cat si de timpul de malaxare
-deformarea permanenta - dupa modelele ADA trebuie sa
fie de maxim 3% la comprimarea materialului timp de 30 de
sec. Printr-o grosime a materialului de cel putin 3 mm, prin
indepartarea amprentei de pe campul protetic, intr-un singur
timp si turnarea modelului in intervalul de 8 min, se asigura
reducerea deformarii
-solubilitatea - alginatele alcaline sunt solubile in apa
-rezistenta la rupere - este de 350 - 600 de gr pe cm2
-vascozitatea scade invers proportional cu temperatura si
cu pH-ul si creste odata cu concentratia
Indicatii
-amprenta preliminara si finala in edentatia partiala intinsa
-amprenta preliminara in edentatia totala
-amprenta pentru confectionarea modelelor de lucru in
ortodontie
-amprenta document
Denumiri comerciale
Alginoplast (Bayer)
Xantalgin (bayer)
Yppen (spofa)
Orthoprint (zhermack)
Mod de prezentare
pulbere - in cutii sau pungi de diferite culori
exista variante dupa tipul de gelificare
tip 1 - gelificare rapida
tip 2 - gelificare normala
dupa destinatie
clasa A - pentru proteze unidentare
clasa B - pentru arcade
clasa C - pentru modele de studiu si portamprente
individuale
Compozitie
-acidul alginic se prepara dintr-o planta marina. sarurile de
sodiu si potasiu ale acestui acid au proprietati care le fac
potrivite ca material de amprenta. trecerea de la sol la gel se
face la contactul cu apa dupa formula: + apa
-alginat de potasiu + CaSO4 - > aliginat de calciu + K2SO4
(sol) (gel)
Pregatirea pacientului:
-aranjarea in scaunul stomatologic
-explicarea pacientului in legatura cu anumite atitudini pe
care trebuie sa le aiba in sensul unor miscari: supt, respiratie pe
nas, etc
-inainte de luarea amprentei este obligatorie toaleta CP cu
jet de apa sau chiar prin stergerea cu tampon de tifon, pentru
indepartarea salivei vascoase (o saliva aderenta da amprente
imprecise)
-dupa alegerea lingurii standard, aceasta va fi facuta
retentiva, in cazul in care nu este prevazuta cu sisteme proprii
de retentie. Astfel, marginea lingurii (metalice) va fi tapetata cu
o banda de leucopleast, dupa care va fi bine uscata.
-alfinatul se pregateste de consistenta vascoasa, nu fluida.
este foarte importanta spatularea energica si corecta, tot
timpul contra peretilor bolului, pana dispare orice urma din
conglomerat si pasta devine omogena. aceasta manopera nu va
depasi timpul de 1 min.
-aplicarea pastei in lingua uscata se va face in cantitate
optima si anume: cu usoara depasire a marginilor lingurii. apoi
suprafata materialului se va uda cu apa si se va netezii cu
degetele, dupa care lingura se va introduce in gura.
-in anumite situatii clinice, in care apreciem ca alginatul
din linura nu se poate insinua in toate zonele CP (palat inalt,
creste retentive, hernierea glandei sublinguale, etc), vom opri o
cantitate de alginat si o vom aplica in zona/zonele respective,
cu ajutorul unei spatule
-urmeaza centrarea lingurii pe suprafata de srijin si apoi
infundarea pana ce alginatul ajunge complet in fundul de sac
vestibular. manerul lingurii va fi fizat pe linia mediana!
-infundarea lingurii se poate face prin presiuni alternative,
in dreapta si apoi in stanga, exercitandu-se concomitent usoare
tractiuni spre exterior ale obrazului, de partea care are loc
infundarea lingurii
-scopul acestor miscari este de a elimina aerul din santul
vestibular si de la nivelul palatului
-dupa infundarea completa a lingurii incep miscarile de
modelaj pentru vestibul, pentru zona posterioara (la maxilar -
mimarea flueratului, strangerea buxelor, tractiuni ale
comisurilor inainte si in jos, tractiuni ale buzei superioare direct
in jos - pentru frenul buzei superioare - masaje rotatorii pe
obraz; nu se recomanda deschiderea larga a gurii pentru ca
apofiza coronoida intra in spatiu si va cobori lingura ->
amprenta incorecta) si zona linguala (la mandibula)
-odata terminata functionalizarea, amprenta va fi
mentinuta pe camp cu degetele operatorului, fara a se exercita
niciu fel de presiune. Amprenta va fi mentinuta pe camp pana
la priza materialului (5 min) + 2 min pan ala gelificarea
completa
-tehnica presupune dozarea excata a cantitatii de alginat,
o cantitate mare poate compromite reusita amprentarii prin
refluarea excesului in faringe, cu toate consecintele sale.
-se mai poate utiliza tehnica de infundare a lingurii
incepand cu regiunea posterioara si terminad cu regiunea
frontala
-infundarea lingurii in regiunea frontala va fi asociata
intodeauna cu indepartarea si tractionarea buzei inainte,
pentru a permite eliminarea aerului acumulat in aceasta zona si
patrunderea materialului pana in fundul de sac vestibular.
totodata, surplusul de material va reflua prin culoarul vestibular
spre regiunea frontala. aceasta tehnica prezinta riscul aparitiei
bulelor de aer pe palat sau incompleta amprentare a fundului
de sac vestibular frontal, in cazul unui practician mai putin
experimentat.
-indepartarea amprentei se face printr-o miscare in sens
vertical fara basculare antero-posterioara sau tentativa de
rotatie a manerului pentru a preveni modificarile dimensionale.
pentru a usura desprinderea, mai intai se vor indeparta obrajii
si buza, apoi se vor face tractiuni prin aplicarea degetelor pe
marginea amprentei, cat si pe maner.
Erori in amprentare:
amprentarea asimetrica (necentrarea lingurii/
necorespunzatoare);
zone unde transpare ingura (material prea fluid/ presiune
exagerata);
margini subtiri, balante de material nesustinut;
alginate de spalare/ reluarea amprentei;
Decontaminarea amprentei:
spalare sub jet de apa;
folosire de produse antibact/ antivirale/ antifungice.
Amprenta cu silconi:
polimerii siliconici denumiti, in general, polimeri
elementorganici, datorita caracterului lor organo-anorganic, se
caracterizeaza printr-o serie de proprietati fizice, chimice si
mecanice, care-I recomanda pentru folosirea cu succes in
stomatologie;
in functie de timpul polimerizarii se impart in 2 categorii: de
condensare si de aditie.
Avantaje:
Nu au gust si miros neplacut;
Rezistenta mecanica satifacatoare;
Priza rapida;
Nu prezinta modificari dimensionale datorate sinerezei sau
imbibitiei;
Prin marirea frecventei spatularii se reduce vascozitatea;
Insolubili in apa si solventi organici;
Dezavantaje:
Imbatranirea si devalorizarea catalizatorului;
Schimbarea volumetrica importanta dupa priza materialului;
Pret de cost ridicat, in special, siliconi de aditie.
Indicatii de utilizare:
Amprentarea finala a cp;
Siliconii de aditie se folosesc in amprentarea pentru inlay si
punti adezive;
Orice tip de amprenta pt obtinerea de microproteze conjuncte;
In toate tipurile de amprentari ale cp pt protezari fixe;
In amprenta functionala a cp edentate partial sau total;
Pentru obtinerea modelelor deosebit de precise (inlay, punti
adezive etc) se vor utiliza doar polisulfurile, siliconii de aditie si
polieterii.
Contraindicatii:
Persoanele cu intoleranta sau manofestari alergice la unele
componenete chimice ale bazelor sau acceleratorilor;
Confectionarea mai multor modele pe baza aceleasi amprente;
Cand se doreste realizarea unor modele deosebit de fidele, cu
multe microdetalii (ex: punti adezive) se containdica utilizarea
siliconilor de condensare.
Elastomerii siliconici se vor utiliza atunci cand exista
simportante zone retentive pe zona de sprijin sau atunci cand
sunt diferente importante de depresibilitate ale tesuturilor de
suport;
Amprenta in 2 timpi- consistente;
Amprenta cu modelare functionala a marginilor;
Amprenta definitiva in protezarea provizorie.
MODELUL PRELIMINAR
Dupa trasarea limitelor, amprenta se trimite in laborator
impreuna cu fisa, pe care notam indicatiile ce le consideram
necesare.
Se poate nota materialul din care se vor confectiona lingurile
individuale, pozitia manerului lingurii si a butonilor de presiune,
realizarea lor la distanta de model sau in contact, folierii pe
model in anumite zone, gravare la zona Ah sau lingual central
etc.
Din cabinetul stomatologic se primeste amprenta preliminara
realizata in alginat cu ajutorul lingurilor universale. Aceasta se
spala, se dezinfecteaza si se toarna modelul preliminar.
Curs 5
Diagnosticul / Evaluarea gradului de dificultate in edentatia
totala
Cls II 15-20 mm
dificultate
Obiectivele protezarii
Aspecte generale
- varsta, sex, partic somatice
- status general
- medicatia
- status nutritional
- status social si comportamental
Conditii locale
Evolutia
- resorbtia osoasa: ritm, grad, tipar
- calitatea mucoasei / evolutia
- aspecte functionale
- aspecte estetice
Conceperea protezarii
- tipul de protezare/alternative
- etapele protezarii: pre/proprotetice si protetice
- protezare ca particularitati in cursul etapelor de tratament,
ca raport muco-protetic, schema ocluzala
- protezarea purtatorului de proteze
2. supraprotezare
- pe dinti
- pe implante, nr implante, elemente de ancorare
Supraproteza pe implante
frontala mandibulara
- stabiliea RIM
- ocluzie/ aranjamentul dintilor
Aspecte practice:
- evaluarea aspectelor estetice, functionale
- ca suport pt amprentare (portamprenta)
cuspidare
Restabilirea fonatiei
Restabilirea estetica
Echilibrul protezelor
- sprijin
- mentinere
- stabilitate
Sprijinul muco-osos:
- realizate de structurile de suport (os/muc fixa z de sprijin)
care preiua presiunile de la proteza
Maxilar:
Mandibular:
Aspecte favorabile:
- creste netede si late, mucoasa groasa, aderenta bine
vascularizate si cheratinizata
- bolta palatina plata
Aspecte nefavorabile:
- creste inguste, fibroase, exostoze
- mucoasa subtire, sensibila, deplasabila, hiperplazica
Atitudini practice:
- cuprinderea zonei de suport in limite functionale
- corectarea chirurgicala a zonelor ce nu tolereaza presiuni
- conditionarea, pt cresterea capacitatii de suport a mucoasei
- tehnici speciale de amprentare, pt eliberarea z deformabile
- distantarea protezei de z sensibile/ relatile ocluzale
-utilzare de implaturi pt imbunatatirea sprijinului
Stabilitatea
Factorii implicati in stabilitate/ contracarare
Factori implicati:
- aspecte morfologice si functionale ale cp: inlatimea crestelor,
directia lor si a versantelor, tuberozitati, tubercul piriform,
consistena lor, decalajul dintre creste, miscarea mandibulara
(propulsie, lateralitate) raportul cu musculatura zona neutral
Contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatomice (creasta, tuberozitati,
bolta, tub piriform)
- plasarea protezie in spatiul neutral: baze, arcade
- respectarea aspectelor functionale / sagital/ lat
- relatiile ocluzale stabile (IM in RC, cuspid - foseta)
- implante + sist speciale
- arcada in U
- creste inalte, cu suport osos, directe orizontala
- bolta adanca, cu cersante orala verticale sau paralele
- prezenta tuberozitatii si a tuberculului piriform
- raport noramal al crestelor
- musculatura normotoma si normochinetica
Mentinere/Retentie
Definitie: capacitatea de contracarare a tendintei de
desprindere a protezei in sens vertical
Factori ce inf
Contracarare
Aspecte clinice / practice
Desprinderea protezei
Cauze:
- actiunea formatiunilor mobile din periferie, cu insertie
perpendiculara
- actiunea alimentelor aderente
- gravitatia
- anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracarare
- adeziunea/coeziunea
- tensiunea superficiala/capilaritatea
- saliva/vascozitatea
-presiunea atmosferica
- succiunea/fenomenul de ventil
- fixarea musculara: activa/pasiva (tonicitatea musculara)
- zone retentive
- deglutitia/ raportul ocluzal
Adezivi de proteza
Implicatii practice:
- raport muco-protetitce corecte
- plasarea protezei in spatiul neutral
- schema ocluzala (marimea, directa, durata presiunilor
ocluzale//functionl)
Margini/Structurile periprotetic:
-Ca limite:la nivelul zonei de reflexive/mai scurte
-Ca raport:lejer/strans obtinut prin gravare
Structurile paraprotetice:
--raport arbitrar
-raport functional stabilit prin amprentare
Materialul de amprenta
Criterii pt alegerea materialului:
-vascozitatea/calitatea mucoasei
-fideliatea inregistrarii/aspectul suprafetei de inregistrare
-friabilitatea materialului in grosimi reduse
-gradul de elasticitate la prize finala/zone retentive
-timpul de prize sau de plasticitate/modelarea
-stabilitatea volumetrica/turnarea modelului
-gust,miros/senzatii neplacute
-manipulare,posibilitati de verificare si corectare
Clasificarea materialelor
Clasificare dupa Pogioli -aspectul dupa priza:
-rigide
-semirigide
-elastice-zone retentive/neretentive
Ene,Popovici dupa vascozitate
-redusa
-medie
-crescuta
-lent progresiva-aspectul mucoasei fixe/al limitelor campului
protetic
Dupa timpul de plasticitate:scurt/mediu/prelungit
Materiale/caliattea mucoasei
Maxilar:pasta Zoe/gips
Mandibula:pasta Zoe/mat bucoplastice-adheseal
Campuri dure: mat termoplastice/elestomeri
Elastomeri:siliconi/polysulfide/polieteri
Amprentarea functionala/materiale
Amprentare cu :ZOE,ELASTOMERI,MAT
BUCOPLASTICE/REZILIENTE
Materiale/ampr cu ZOE
-mat de electie pt edentatul total
-sunt aderente,dau toate detaliile
-sunt fluide ,pot fi repuse pe camp si completate
Interventii chirurgicale pe os
Indicatii:
-zone proeminente:exostoze.torus,LOI,apofize genii.
,tuberozitati,tuberculi mentali,zone retentive
-resorbtii severe
-zone fibroase
-creasta ascutita
-formatiuni tumorale
Alternative in resorbtiile severe ale crestei:
-interv chiru pe structure osoase/din periferie
-inaltarea(reconstructie)creasta/aplicarea pe implante
-tehnici speciale de realiz a protezelor
-resorbtie accentuate/limite imprecise
Agentii de conditionare
1Acrilate moi /mat de captusiri moi ,reziliente
Materiale cu prize lent progresiva
Ddenumiri comerciale :COE CONFORT,Viscogel,FIIT,
Hydrocast,Coe Soft,Lynal,Veltec,Tissue Conditioner
Prezentare:pulbere/lichid
Caracteristici:plasticitate prelungita/elasticitate
2Siliconii :Simpla/Mollosi/Molloplast/Mucopren/Elite-
elasticitate
Utilizare:
-in conditionare tisulara
-in reducerea presiunilor asupra implantelor ,incarcare
progresiva
-in amprentari functionale
Tehnica de utilizare a agentilor de conditionare/amprenatare
Ind:
Tehnica
-in proteza
-eliminarea zonelor de exces
-aplicare/modelari functionale
Amprentarea finala
1.eliberarea zonei deformate
2.timpul 2-amprenta de spalare cu elastomeri fluizi
Greseli in amprentare
-aparitia ling prin mat de amprenta
-lipsa mat de amprenta(goluri /aer)
-margini subtiri,nesustinute de lingura
-suprafata nemodelata/incomplete
-margini nemodelate/incomplete
Relatiile intermaxilare de ocluzie
Conditii de realizare:
Rezistente mechanic, nedeformabile, dar modelabile
Confortabile pt pacient
Stabile- mentinere in vederea verificarii dinamice- sa nu
basculeze
Sablonul maxilar
Dimensiuni:
Inaltime in zona frontala= 10 mm
Inaltime in zona laterala= 6 mm
Latime in zona frontal= 5 mm
Latime in zona laterala= 8 mm
Pozitie
Frontal- pe pozitia dintilor- 6-8 mm de la mijlocul papilei
Lateral- pe mijlocul crestei; liber 1-1.5 cm spre tuberozitate
Conformare
Forma paralelipipedica, neted, simetrica
Bascularea
Insertie/ dezinsertie
Grosime, netezime
Sablonul mandibular
Dimensiuni
Inaltime in zona frontal= 8 mm
Inaltime in zona laterala= 6 mm
In functie de pozitia tuberculilor piriformi
Sa nu depaseasca unirea a 2/3 inferioare cu 1/3 superioara
Controlul sabloanelor prin ridicarea de pe model
Bazele- grosime, netezime, suprafata interna
Borduri de ocluzie- montarea pe creasta
- limitarea fata de fundurile de sac
Precautii de utilizare
Igienizarea
Probe intrabucale scurte
Retus cu sablon pe model (deformari)
Controlul intrabucal
Confortul- presiuni pentru depistarea zonelor dureroase/
asperitati (se inlatura prin frezare)
Bascularea- spre deosebire de model, se poate datora
rezilientei mucoasei (foliere)
- borduri montate in afara crestei sau mai late
Mentinerea- mobilizarea periferiei campului protetic
- captusirea pe model cu elastomeri
- esentiala pt verificarile functionale
Verificarea fonetica (kaki, gong)- in vederea verificarii volumului
si pozitiei
- kaki/ gong- relatia limbii cu baza ca lungime si grosime
- sus/ zozo
- ch/ jojo
Etape:
Estetic
Norma frontala
Plenitudinea buzei
Redarea plenitudinii buzei raportat la varsta
Stergerea moderata a santurilor
Rosul buzelor
Simetria buzei cu linia mediana
Norma laterala
Unghiul dintre nas si buza superioara (90 de grade la tineri)
Treapta buzelor
Estomparea santurilor si ridurilor periorale in raport cu varsta
*Examinarea subiectiva a pacientului prin argumentare cu
medical
**Se adauga ceara sau se radiaza din val
Functional- fonetic
Se face la final dupa determinarea planului de ocluzie si DVO
Pronuntarea V si F- contact lejer intre fata vestibulara si buza
inferioara
Pronuntarea CE si CI- dinamica mandibulara in propulsive
(ambele sambloane aplicate)- inocluzia sagitala
Pronuntarea S- 1-1.5 mm decalaj inferior/ superior
Relatia cu buza superioara si sablonul antagonist
Transferul
Cu placuta Pedro Saizar la montarea in ocluzor (copierea de pe
sablon pe placuta)
Cu chei vestibulare- amprente ale suprafetei vestibulare (silicon
chitos) dupa care se face montarea in vederea indepartarii
sabloanelor de pe model
Remedieri
La macheta- se verifica determinarea prin aplicarea sablonului
pe model/ in cavitatea bucala raportat la machete inferioara- se
reiau etapele de determinare a curburii vestibulare coroborare
cu planul de orientare protetic
La aplicarea protezei- consecinte estetice, fonetice,
instabilitatea protezei
Consecinte:
Estetic:
Vizibilitatea dintilor
Curbura planului de ocluzie
Linia de colet
Functional
Fonatie
Masticatie
Echilibrul protezelor
Fonatie
Masticatie
Obiective:
Zona frontala
Estetica
Fonatie
Zona laterala
Echilibru
Masticatie
Etape
Stabilirea planului de orientare protetic (POP)- sablon superior
Verificarea
Inregistrarea
Transferul
Def: planul de orientare ocluzala este locul de intalnire al
dintilor antagonisti
Verificarea
Frontal:
Verificarea obligatorie in dinamica buzelor (suras si fonatie)
raportat la factorii generali/ individuali
La batrani creste vizibilitatea dintilor mandibulari fata de cei
maxilari- in fonatie
Pronuntarea V si F- raportul sablon maxilar cu buza inferioara
(contact lejer)
Buza inferioara depaseste sablonul maxim cu 1-2 mm la V si F
Lateral:
Planul trebuie plasat in continuarea zonei frontale, dupa
aprecierea functionala in raport cu limba si buccinatorul,
apropierea de creasta mai resorbita, raportul cu tuberculul
piriform si tuberozitatile maxilare
Piezografia mandibulara
Cu rasina autopolimerizabila este stabilita zona neutral (culoar
protetic)- intre limitele de actiune ale musculaturii limbii, obraji,
buze
Rezulta o suprafata modelata concav; concavitatea maxima
corespunde limitei dintre fata dorsala si laterala a limbii,
respectiv nivelul planului de ocluzie
Pareza de facial
Se va cobori usor planul de ocluzie pentru a masca partea
afectata
Transferul
Placuta Pedro Saizar
Montarea modelelor in ocluzor cu placuta Pedro Saizar pe
sablonul inferior
Montarea dintilor dupa Gysi/ relatia cu planul de orientare
protetica- se obtin curburile (frontal, sagital si transversal)
Montarea calotei sferice
CURS 8
Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO)
Caracteristici DVO:
Pregatirea pacientului
Suprimarea protezelor vechi cu 24/48 ore inainte
Climat de liniste/ambianta placuta
Alegerea momentului potrivit al zilei
Pozitia de repaus indusa prin mai multe metode
sablonul maxilar aplicat in cavitatea bucala
pacientul relaxat cu capul in pozitie verticala
Metode antropometrice (anatomice)
etajul inferior al fetei = etajul superior al fetei/mijlociu al figurii
etajul inferior al figurii=etajul superior al figurii
etajul inferior al fetei distanta bicomisurala
etajul inferior al fetei = distanta pupila unghi comisural
5/3 din distanta subnazale-gnathion cu gura larg deschisa =
inaltimea etajului inferior al fetei in repaus
Etajul inferior al fetei=distanta interpupilara
Aceste valori anatomice cu valoare estetica sunt urmarite si de
artisti in realizarea proportii estetice faciale in operele lor
Se face media a 4-5 valori
DVO=DVR-SIF
SIF=distanta care separa suprafetele ocluzale ale dintilor
antagonisti atunci cand mandibula este in pozitie de repaus.
Valoarea medie a SIF = 1,8-2 mm, are o mare variabilitate intre
0,1 si 8mm
Valoarea medie la edentatul total este de 2-3 mm
La pacientii cu anomalie scheletala clasa a IIa este 3-4 mm si
clasa a IIIa 1-2mm
Verificarea DVO:
Metoda fonetica
Metoda bazata pe deglutitie
Metoda bazata pe aspectul estetic
Metoda fonetica
Se bazeaza pe prezenta spatiului minim de vorbire, metoda
Silverman
Testului lui Silverman:
-cel mai mic spatiu fonetic este inregistrat la pronuntarea
fonemei s
-cuvinte utilizate: mississipi, tendresse, caresse, cinderella, pas
cu pas, mai sus mai jos.
-practic: dupa aducerea sabloanelor in contact la DVO dedusa
din DVR, pacientul este invitat sa pronunte cuvinte ce contin
consoana S
-din fata si din profil se apreciaza spatiul vertical dintre cele 2
sabloane/situatii posibile:
1. spatiu absent sau cu o valoare sub 1mm (inafara
pacientilor cu anomalii scheletale clasa a IIIa)=supraevaluarea
DVO si se impune reducerea din sablonul mandibular pana la
valoarea corecta
2. spatiu cu valoare de 3-4 mm inafara pacientilor cu
anomalie scheletala clasa a IIa = subevaluare DVO/impune
cresterea ei
3. spatiu de 1-2 mm DVO corecta pentru un pacient normal
somatic
Anomalii scheletale
Clasa a IIa SIF mai mare (cel putin 3 mm, utilizarea unei valori
neadecvate, cu efecte asupra rezorbtiei crestei)
Clasa a IIIa SIF mai mic (1mm), utilizarea unei valori medii,
creste decalajul dintre creste cu consecinte estetice
Inregistrarea DVO
-presupune contactul uniform intre bordurile de ceara
antagoniste (contact numai intre zonele laterale/se reduce sau
se adauga pana la contactul uniform)
-aspect estetic placut
-SMV/SIF, caracteristice tipului somatic si dinamicii
mandibulare
Transferul
=montarea modelelor in ocluzor/articulator
-dupa montare, bratul vertical al ocluzorului este blocat in
pozitia respectiva prin intermediul piulitei
Subevaluarea
=greseala de evaluare (observata la machete/proteze la gata)
=consecinta a resorbtiei continue a suportului osos/uzurii
dintilor de acrilat
Semne clinice caracteristice:
Aspect imbatranit (santurile periorale accentuate, rosul buzelor
diminuat/absent, comisuri coborate cu zabaluta angulara, etaj
inferior micsorat, menton proeminent)
Dintii vizibilitate redusa
Dureri ale musculaturii coboratoare (intinderea excesiva si
prelungita a muschilor coboratori ai mandibulei)
Interpunerea limbii intre arcade-uneori
SMV si SIF marite
-subevaluarea este mai bine tolerata decat supraevaluarea
-aspectul imbatranit ii nemultumeste pe pacienti
-revenirea la DVO corecta treptat, in etape, la intervale de 6
luni 1 an, cu inaltari minime de 1-2mm
-la diferente mai mari de 6-8 mm, in moua protezare, se
realizeaza mai intai proteza ce prezinta deficiente mai grave, si
apoi, la 6 luni-un an, cealalta proteza
Supraevaluarea=greseala grava cu consecinte negative asupra
-STRUCTURILOR ORALE
-ESTETICII
-ECHILIBRULUI PROTEZELOR
RC caracteristici:
Pozitie ligamentara
Pozitie terminala
Pozitie neconditionata de prezenta dintilor
Pozitie functionala: masticatie, deglutitie
Pozitie diagnostica
Obiectivele etapei
Echilibrul protezelor
Profilaxia structurilor de suport
Estetica
Pregatirea inregistrarii
Plasarea mandibulei in RC
Verificarea pozitiei de RC
Inregistrarea pozitiei de RC
Pregatirea inregistrarii:
controlul si pregatirea sabloanelor
pregatirea materialelor necesare pentru inregistrare
pregatirea pacientului
Pregatirea pacientului
indepartarea spasmelor musculare si a tendinteli la propulsie
-exercitii pentru relaxareaea musculaturii
-suprimarea protezelor cu rel ocluzale incorecte(24-48 ore
inainte)
-medicatie sedatica si miorelaxanta
1.3.2 pregatirea pacientului pentru a
evita deivierea mandibulei la inchiderea in RC
-plastifierea bordurii in zonele laterale
-reducerea latimii sablonului
mandibular
Se verifica si se repeta:
-pacientul duce limba catre bolta palatina
-face miscari repetate de deglutitie
-face miscari repetate de atingere a sabloanelor intre ele
-duce de repetate ori capul in hiperextensie
-relaxeaza musculatura iar medicul duce repetat mandibula in
sus si in jos
Plasarea mandibulei in RC
-cunoasterea manevrelor de plasare a mandibulei in raport cu
maxilarul
-nu e o manevra clinica simpla
-impune utilizarea a 2/mai multe metode de plasare a
mandibulei in RC
Homotropia linguo-mandibulara
-la o anumita retragere a limbii corespunde o anumita
retragere a mandibulei
-bila de ceara/freza aplicata pe baza sablonului maxilar ce va fi
atinsa de limba (bila de 3-5 mm pe linia mediana a bazei
sablonului la unirea a 2/3 and cu 1/3 post)
-plasarea prea distla a reperului duce la o pozitie prea
anterioara a limbii
Deglutitia:
Hromtka foloseste deglutitia in amprentare si in plasarea
mandibulei in RC
Efectul combinat al muschilor limbii, constrictorul sup. al
faringelui, chinga oro-buccinatoare
George si Ismail aduc critici metodei
Hiperextensia fortata:
Lejoyeux
Pacientul cu capul in hiperextensie fortata cu privirea fixata in
plafon, suprimandu-se actiunea pterigoidienilor externi si forta
gravitationala plaseaza mandibula intr o pozitie retrudata
Metoda Boyanov:
-combina hiperextensia capului cu deglutitia, pacientul faculdu-
le concomintent
Memoria ocluzala
Montarea a cate 2 molari de o parte si cealalta
Redesteptarea vechiului reflex molar de inchidere a gurii in RC
Verificarea pozitiei de RC
-urmareste inchiderea mereu in aceeasi pozitie nu alta decat RC
-se recomanda verificarea determinarilor repetate
-3 linii trasate pe sabloane, doua in regiunea laterala si unul
paramedian
Alte repere de verificare a pozitiei de RC
Inregistrarea pozitiei de RC
Inregistrarea clinica
Fixarea cu cleme
cleme incalzite la flacara, manevrate cu un creste crampon
Inregistrarea cu chei
Numai la bordurile din stents
Casete in regiunea lat si sup si inf in care se introduc pastile de
stents ramolite
Taieturi in V
-la nivelul suprafetelor ocluzale ale sabloanelor(2-3 taieturi)
-se utilizeaza ceara plastifiata
Deteriorarea sabloanelor
Fracturarea bazei (resorbtii accentuate ale crestei si inchiderea
gurii prin manevre fortate si sub presiune mare) (refacere si
redeterminarea DVO si RC)
Desprinderea partiala/totala a bordurii de la nivelul sablonului
prin confectionare defectuasa (refacere si redeterminarea DVO
si RC)
Se realizeaza mai intai una din proteze (de obicei cea maxilara)
si apoi cu proteza maxilara ca antagonisti si cu sablonul
mandibular se determina RIM
In resorbtia mandibulara severa se solicita sablon cu baza
definitica a viitoarei proteze (stabilitate mai mare a sabloanelor
si inregistrare mai facila)
ABT
Inregistrarea miscarilorr de propulsie si lateralitate
Linia mediana
Prefigureaza viitoarea linie interincisiva, (frenul buzei
superioare nu e reper)
Sa corespunda cu linia mediana a fetei
Sa fie trasata perfect vertical
Dupa verificare se transforma in sant de 1 mm adancime
Linia surasului
Se inregistreaza fara dificultati deoarece pacientul mimeaza
usor surasul
Se traseaza pe sablonul superior in regiunea frontala o linie
razanta cu marginea libera a buzei superioare
Liniile caninilor
Cuprind intre ele latimea grupului frontal superior
Se traseaza o linie dreapta de la glabela la valul de ceara
superior tg la marginea exterioara a aripii nasului, acolo unde
intalneste planul de ocluzie se ridica o verticala linia C-lui
Forma
Armonie dento-faciala si dento-somato-faciala- principiu de
vaza
Williams corelatia dintre forma Ic superior si conturul
rasturnat al fetei (fata patrata, ovoidala si ascutita)
Corelatia se face cu varsta, sexul si personalitatea pacientului
(triada SPA: sex, personality,age) Frush si Fisher
Natura cel mai placut aspect formele care se armonizeaza
cu ansamblul
Norma frontala: aspectul general al dintelui se integreaza in
aspectul general al fetei
Norma laterala: dinte potrivit dinspre M/D se adapteaza
profilului fetei
Indicatoare pentru profilul facial. Trubyte tooth
Dinti mici
Dinti medii
Dinti mari
Culoarea
Cel mai important factor in alegerea dintilor- arminia culorilor
mai importanta decat armonia formelor
Se stabileste impreuna cu pacientul
Influentata de factori generali (varsta, rasa, sex) si factori locali
(elemente faciale: culoarea parului, ochilor, buzelor,
tegumentelor)
Se alege dupa o cheie de culori specifica fabricii ai carei dinti ii
utilizam (Spofa, Vita)
Materialul
Dintii artificiali din acrilat se comercializeaza sub forma de
garnituri de 28 de dinti sau separat pentru zona frontala 12
dinti si laterala 16 dinti
Cei mai utilizati sunt dintii din acrilat prefabricati (noile
generatii ii concureaza estetic pe cei din portelan)
Ocluzia psalidodonta
-gradul de supraocluzie -1-2 mm (la pacientii cu retrognatia
mandibulara mai mare cu inocluzia sagitala corespunzatoare)
-inocluzia sagitala functie de gradul de avansare a mandibulei
in fonatie
Ocluzia labiodonta
-pacientii cu edentatii vechi
-pacientii cu prognatie mandibulara cu decalaje reduse intre
creste
Ocluzie inversa
-pacienti cu prognatie mandibulara veche, cu decalaje mari
intre creste
2. Forma dd frontali
- Wiliams - corelatia dintre forma Ic sup si conturul rasturnat al
fetei(fata ovoida, patrata, ascutita)
-corelatia cu varsta, sex, personalitate- Frush si Fisher(triada
SPA)
Triada SPA Frush si Fisher
- varsta: contradictie intre dorintele pacientului si principiile
protetice : varsta inaintata- uzura dentara
-sex: femei( mai gracili, mici,culoare deschisa, artificii de
montare) iar barbati( dd mai mari, C proeminenti)
-personalitatea: 3 tipuri: 1. Vigurosi ( Ic f aparenti, robusti,
primitiv) 2. Delicati( Ic gracili, subtiri). 3. Intermediari ( Ic
agreabili, moderat robusti)
Natura- cel mai placut aspect, formele care se armonizeaza cu
ansamblul)
-Norma frontala: aspect general al dd sa se incadreze in aspect
general al fetei
-Norma laterala: dd privit dinspre MD se adapteaza profilului
fetei
-Indicatoare pt profilul facial
3.Alegerea culorii
Culoarea dd frontali
-cel mai important factor : orientarea culorii mai importanta
decar orientarea formelor
-se stabileste impreuna cu pacientul
-influentat de factori generali (varsta sex), factori locali (culoare
parului, ochilor, tegumentului)
-se alege cu cheia de culori specifica fabricii ai carei dd sunt
utilizati
Caracteristicile culorii:
-nuanta(hue) :lungimea de unda a radiatiei monocromatice (7
nuante- ROGVAIV)
-saturatia/puritatea culorii (chroma): raport cantitativ dintre
culoarea spectrala si culoarea alba
-stralucirea(value): data de energia radiata/reflectata de corpul
luminos si sensibilitatea ochiului pt dif L de unda de spectrului
luminos
Particularitati
-varsta: mai in varsta: dd mai galben , mai putin luminos, mai
saturat, mai putin transparent
-modificarea lungimii dd: la tineri se reduce din colet; la
varstnici se reduce din marginea incizala
-la femei mai deschisi decat la barbati
-personalitatea: la delicati (mai deschisi); la vigurosi( mai
inchisi)
-dd omologi: culoare identica, dd vecini:culoare diferita
-anomalii dentomaxil: retrognatie mandib -> dd mai deschisi,
par mai in fata; prognatism->dd mai inchisi , par mai in spate
4. Alegerea materialului
Tabel : Alegerea materialului
Dd de portelan sunt grei,
Indicatii dd anatomici
-pacienti tineri edentati prematur si cu creste edentate
proeminente
-vechi purtatori de prot cu dd cuspidati
-inreg RC fara dificultati
-condili mandib alungiti si cav glenoida profunda
-rapoarte favorabile intre creste edentate
-predominant miscari mastic verticale
!!!Contraindicatii dd anato: indicatii dd functionali
-pacienti varstnici, creste f atrofiate
-pac cu abraziune mare la dd naturali
-miscari masticatorii orizontale predominante
-cav glenoida plata
-determinarea dificila a RC
-raport nefavorabil intre creste
Imitarea naturii.Principii
-pozitionarea dd cat mai aproape de pozitia naturala
-anatomia de baza a arcadelor potrivita cu dd in toate
contururile naturale
-supraf expusa a protezei trebuie sa imite cat mai bine culoarea
naturala in stransa interdependenta cu anatomia contururilor
naturale
Montarea dintilor
Principii generale
-ratiuni estetice si fonetice
-interesul mare al pacientului pt estetica
-simetria perfecta=ideal mecanic
-montarea estetica cand dd dau impresia de natural
-cat mai aproape de natural ( Pound)
-conceptia dentogenica a lui Frush si Fisher (triada SPA)
Principii pt dd laterali
-biomecanic
-functional
-conservator
Tehnici: Gysi si pedro saizar
Tehnica Gysi
-dd anatoformi cu pante 20-40 grade
-articulator adaptabil/semiadaptabil/ocluzor
-montare normala/inversa
-placuta de ocluzie mobila
Montarea normala- reguli generale de montare a dd frontali
-fetele vestibulare ale dd frontali sup sa se incadreze in curba
vestibulara a sablonului
-dd frontali pot fi montati in afara crestei: ratiuni fizionomice
-marginea inciziala a frontalilor sup sa coincida cu planul de
orientare protetica
-incisivii inf cu axele verticale paralele, marginile incizale in
general la acelasi nivel
-incisivii inf cu marginea incizala inclinata vestibular, dar fara a
iesi in afara perimetrului de sprijin oferit de creasta edentata
-in regiunea frontala: supraocluzie mare, inocluzia sagitala va fi
mai mare (5-6 mm);
1-2 mm si inocluzie sagitala (corelata cu propulsia fonetica a
pacientului, daca aceste reguli realizeaza o montare standard) -
poate fi individualizata la proba machetelor in cavitatea buc
Montarea normala: reguli generale de montare a dd laterali
-dd lat se monteaza pe mijlocul crestei!!!
-axa interalveolara face cu planul orizontal de orientare un
unghi supero-intern de 70-80 grade/ cu axul vertical un unghi
de 0-10 grade;
-fiecare dd sa articuleze cu cate 2 dd antagonisti ( exceptia Ic inf
si ultimul M care articuleaza cu cate 1 dd) -> unitati masticatorii
de catre 3 dd (din ratiuni estetice)
-dd sup depasesc dd inf spre vestibular in sens v-o; Astfel nu se
insera mucoasa jugala intre arcade
-IM in RC !!!
Alte tehnici:
Tehnica Hanau:
Valoare functionala a unei proteze
-inclinarea pantei condiliene
-profunzimea curbei de compensatie a lui Spee
-inclinarea planului protetic de orientare in raport cu orizontala
articulatorului
-inaltimea traiectoriei incisive determinata de placuta incizala
-inaltimea cuspizilor si angulatia pantei cuspidiene
-dd anatomici
-artic Hanau adaptabil
Tehnica Sears:
-teoria ocluziei monoplan: planurile inclinate sunt generatoare
de forte orizontale
-dd cu suprafete de ocluzie plane (stabilitate si eficienta
masticatorie, fonatorie)
-dd - 4 categorii de unitati functionale ( incizale, ocluzale
triturante, echlibrante si subocluzale)
Tehnica Akermann
- pasul elicoidal (dentat)
-arcadele artificiale : pasul elicoidal modificat:
- Pm si M inf inclinati L,
- I si C inclinati V (in scop fizionomic)
-pasul torsiunii - intre C si Pm1
CURS 11
Controlul extrabucal
Controlul ocluzorului si al modelului:
Fara joc in balama
Contrapiulita fixata
Planul median al ocluzorului sa coincida cu planul median al
celor 2 modele
Trasarea pe model a liniilor de referinta: linia mediana, linia
canica, linia planului de ocluzie, linia surasului, mijlocul crestei
edentate, curbura sagitala a crestei mandibulare
Controlul propriu-zis al machetelor:
Controlul arcadelor artificiale:
- dintii alesi trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa
- cuspidarea dd laterali sa respecte cerintele
- linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea trasata pe
model
- cei 6 frontali intre liniile canine
-curbura vestibulara a celor 6 frontali sa fie simetrica
- inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si
linia surasului
- curbura incizaa sa respecte indicatia- convexitate in jos sau
dreapta
-dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dd
-dd laterali sa nu fie montati pe tuberozitate sau tubercul
piriform(1cm)
-dd laterali montati pe mijlocul crestei(daca nu sunt pe mij,
proteza basculeaza)
-dd sa respecte regula lui Pound
-directia curburii sagitale paralela cu curbura crestei
mandibulare
-cuspidarea dd laterali conform fisei
-dd laterali sa respecte axul interalveolar
-supraocluzia frontala si inocluzia sagitala
2.Control estetic
a)Aspect facial din normal frontala cu gura inchisa
-suport corespunzator pentru buze si obraji
-santurile labiale sa fie usor estompate in concordanta cu varsta
-buza superioara simetrica ca si plenitudine
-rosul buzelor sa fie vizibil in rap cu varsta si sex
Dvo marit/micsorat
-buze rasfrante/proeminente: dvo micsorat
-buze nu se ating: dvo marit
b)Din profil cu gura inchisa:
-treapta buzei: superioara sa depaseasca 1-2 mm buza
inferioaraa in montarea cu supraocluzie; in acelasi plan - pt
cap la cap
-montarea inversa nu!
-marginea machetei sa nu bombeze sub pragul narinar (se
poate radia din ceara si slefui la proteza finala)
-aspectul etajului inferior al fetei
c)Norma frontala cu gura usor intredeschisa ( se vede gradul de
vizibilitate):
-linia mediana interincisiva sup sa corespunda cu planul medio-
sagital al fetei
-latimea celor 6 frontali intre cele 2 comisuri
-curbura vestibulara simetrica
d)Zambet:
-curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie
aproximativ paralela cu buza inf (mg libera a ei)
-in suras vizibilitatea dd sa fie in raport cu varsta si tipologia
fetei
-existenta coridorului bucal - intre fetele V ale pm si obraz
-fata ocluzala a dd laterali sup sa nu fie vizibila (sa nu atarne
planul de ocluzie)
-garnitura de dd aleasa sa fie in armonie dento-faciala / dento-
somato-faciala
e)Control estetic: componenta subiectiva
-impreuna cu pacientului - proba oglinzii
-trebuie luate in considerare observatiile pertinente/doleantele
pacientului- eventual fotografii
-in cazul montarii standard se pot face individualizari
Montari individualizate Frush si Fisher:
- Armonie dento facial, dento-somato-faciala
- Armoniile nu trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
- Diasteme si treme- ! nu - risc de fracturare
- pozitia, forma si culoarea Incisivului central dominante -
lateralul accentueaza sau mascheaza pozitia centralului
- rotatia Ic/ il inspre D - caracter feminin
- incalecarea Ic peste lateral - aspect voluntar
- incalecarea I lateral peste central - feminitate
- vestibularizarea C - asprirea expresie, masculin
- coborarea celor 2 incisivi centrali nota vesela
- curbura incizala mai accentuala la femei si pacienti tineri, mai
dreapta la barbati
- linia coletului nu trebuie la acelasi nivel peste tot
3.Controlul RIMO
A.Controlul comp verticale: dvo
Controlul comp orizontale- dupa montarea in ocluzor/ in
articulator
Precautii:
-pacientul inchide fara presiuni mari - condus de medic in
pozitie cat mai posterioara
-machetele se mentin pe camp la inchiderea gurii cu degetele
plasate pe baza lor pt evitarea devierii mandibulare
Control comp verticala
Corelarea DVO cu aspectul fizionomic
1.Dvo marit:
-pacientul cu facies crispat
-buzele nu intra in contact/cu efort
- dintii vizibili
2.Dvo micsorat:
-aspect imbatranit
-santuri periorale accentuate
-rosul buzelor diminuat
3.Testare functionala:
1. Test Silverman
-pronuntarea cuvintelor cu S: mississipi, pas cu pas
Dvo = dvr - smv
- se urmareste la nivelul dd laterali - pm!!!
-dd se ciocnesc: dvo marit
-spatiu prea mare: dvo micsorat
-normal 1-2 mm
-cls 2: mai mic, cls 3: mai mare
Coroborare cu semnele faciale
2. Testul Buchman Ismail
- se picura ceara pe suprafata ocluzala a dd laterali - pacientul
converseaza
- dvo mare: ceara stearsa
- dvo mic, sif mare: ceara neatinsa
- dvo normal: strat normal de ceara cu indentatiile
antagonistilor
Corectarea greseli:
Dvo mic:
- pe dd laterali ai machetei inferioare se lipesc benzi de ceara-
RC si inregistrare
- se deghipseaza modelul superior din ocluzor si se
repozitioneaza conform noii inregistrari
Dvo mare:
- se reia determinarea rimo cu sablonale de ocluzie
- se inlocuiesc dd machetei inferioare cu ceara si se reia
determinarea - apoi se reghipseaza in ocluzor in relatie corecta
B.Control componenta orizontala (machetele se
insera,pacientul inchide in RC):
- angrenajul dd laterali
- coincidenta RC cu IM
- verificare IM-RC cu proba spatulei: machete pe camp si cu o
spatula bucala se introduce dinspre exterior spre interior la
nivelul Pm, nu trebuie sa treaca spatula, nu exista spatiu ->
corect = proba negativa
-proba pozitiva pe o parte: se pune ceara/silicon de ocluzie pe
partea respectiva, se deghipseaza modelul si se repozitioneaza
conform ocluziei luate
Situatii
- ideala rc - im
- intermediara: 1 mm
- decalaj mai mare de 1mm se reia determinarea IM diferit de
RC
1.IM = RC (1mm)
- perfectarea reliilot ocluzale se face la proteza finita
- se slefuiesc machetele pt indepartarea contactelor vizualizate
cu hartia de articulatie sau cu ceara
2.IM nu corespunde cu RC
- redeterminarea RIMO cu sabloanele de ocluzie
Greseli:
- mandibula in propulsie la inchiderea gurii cu machetele
- apare reflex de memorie ocluzala : inocluzie sagitala mare 2-6
mm
- daca montarea s-a facut cu inocluzie standard 1,5 mm - apar
probleme
- daca montarea s-a facut cu inocluzie individualizata (propulsie
mare in fonatie sau supraocluzie frontala mare) se repeta
manevra pana ne dam seama de pozitia reala (repetabila)
Corectarea:
- inocluzie mai mare de 2 mm se reface
- se aplica ceara pe fetele ocluzale ale dd laterali si se
reinregistreaza
Greseli:
-mandibula pozitionata spre posterior
- contact prematur la nivelul cuspizilor Molarilor cu cresterea
DVO (falsa)
- se demonteaza dd laterali mandibulari se aplica ceara si se
reinregistreaza
Ori de cate ori se solicita remontarea, medicul va trimite
modelul deghipsat din ocluzor, pt a obliga tehnicianul sa
repozitioneze corect!!
Situatii difice:
- se verifica macheta maxilara - se da in laborator pt prelucrare
- cu proteza maxilara finita se reia cu sablonul de ocluzie inf
determinarea RIMO
- buna stabilitate a protezei superioare si rapoarte "fixe"
dentare pe dintii din acrilat
4.Control fonetic:
-mentinerea machetelor pe cp
- libertatea mandibulei in propulsie : pacientul pronunta 55-65,
verificare supraocluzie frontala si inocluzie sagitala ; in
propulsie sa vina maxim cap la cap dd, sa nu depaseasca dd;
Pronuntare cuvintelor cu litera s:
- s - suierat intre vf limbii si zona retroincivisa e spatiu prea
mare (frontali sup prea vestibularizati sau frontalii inferiori prea
lingualizati)
- s zazait: spatiu prea mic intre vf limbii si zona retroincisiva (
frontali sup oralizati)
Pronuntarea v, f: muchia incizala a frontalilor sup si buza inf:
- seamana v cu f : dd sup prea scurti
- seamana f cu v: dd sup prea lungi
Pronuntarea cu t,d
- t se aude ca d: dd sup prea oralizati
- d se aude ca t: dd sup prea vestibularizati sau proteza groasa
la rugile palatine
Pronuntarea k:
-macheta superioara prea groasa in regiunea posterioara
Concluzii: proba machetei
Situatii care impun retrimiterea machetei pt remontare:
1. Alegerea unei garnituri de dd necorespunatoare: forma,
culoare, dimensiune
2. Neconcordanta dintre linia interincisiva sup si linia mediana a
fetei
3. Curbura vestibulara incorecta
4. Montarea dd laterali in afara crestei
5. Rimo incorecte
Insertii inalte:
rascroiri largi ale protezei;
nerespectarea lor- instabilitatea protezei cu posibilitatea
crescuta de fracturare;
in procesul tehnologic (dezambalare/ ambalare)- fisuri ce cresc
riscul de fractura;
Tipuri de captusiri:
partiala= marginala:
adaugarea de material la zonele de inchidere deficitare;
obiective: imbunatatirea mentinerii perin refacerea inchiderii
marginale pierdute/ ameliorarea mentinerii;
totala= intereseaza toata fata mucozala a protezei; obiective:
optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate
(atrofia in timp a c.p. cu disparitia adeziunii si succiunii);
conditionarea tesuturilor cu ajutorul materialelor cu vascozitate
lent progresiva;
imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi
reparate;
Contraindicatiile captusirii:
DVO supraevaluata;
Dd laterali montati in afara mijlocului crestei;
Ocluzie dezechilibrata, imposibil de corectat;
Proteze cu multiple reparatii, cu baza deteriorata si impregnata;
Instabilitatea protezelor pe ambele arcade;
Stomatopatii;
Modalitati de captusire:
Rigide;
Reziliente (temporare/ definitive);
Procedee de realizare:
Directa (in cabinet): acoperirea bazei si marginilor protezei cu
un nou strat de acrilat auto, in cabinet, fara ajutorul
laboratorului;
Indirecta (in laborator);
Indicatii:
pacienti varstnici, la care se traseaza cu dificultate limitele cp
(micsorarea profunzimii vestibulului bucal, hernierea
planseului, limba hipertrofiata);
proteze vechi, instabile, scurte marginal (mandibulare);
distribuirea uniforma a presiunilor ocluzale pe suprafetele de
sprijin= absorbant de soc;
potoperator, cu rol de contentie;
stomatopatii (conditioanarea tisulara e obligatorie);
Curs 13
Aplicarea protezelor totale acrilice
Mijloace de igienizare a protezelor
Recomandari privind purtarea protezelor
Stomatita protetica
etape clinice:
1. Controlul extraoral
2. Aplicare si control intraoral
a. Corectarea zonelor de suprapresiune
b. Controlul stabilitatii
c. Controlul mentinerii
d. Controlul fizionomiei
e. Controlul fonetic
f. Verificare componentei verticale a RIM -> DVO
g. Verificarea componentei orizontale a RIM -> RC
3. Recomandari privind igienizarea si purtarea protezelor totale.
- Identificarea zonelor:
1. Uscarea riguroasa a protezelor;
2. Aplicare PIP in strat fin pe fata interna;
3. Insertia protezei in cavitatea orala;
4. Presiune moderata;
5. Indepartarea si inspectarea zonelor de suprapresiune.
Echilibrarea ocluzala
OBIECTIVE
I. Coincidenta RC-IM
- Contacte premature in IM:
A: Cu devierea protezei anterior sau spre linia mediana
-> Tehnica MUDL (versantele meziale superior si distale
inferior)
B: Cu devierea protezei spre limba, medial
-> Tehnica LUBL (versantele orale superior si vestibulare
inferior)
C: Cu devierea protezei spre obraz, lateral
-> Tehnica BULL (versantele vestibulare superior si linguale
inferior)
Reguli privind echilibrarea ocluzala:
1. Prezervarea cuspizilor palatinali superiori si a celor vestibulari
inferiori (cuspizi activi);
2. Cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori -> cuspizi cu
valoare secundara.
B) IGIENIZARE CU ULTRASUNETE
- aparate ultrasonice cu frecvente <50 Khz;
- dispozitive simple pentru uzul la domiciliul pacientului;
complexe, in cabinetul de medicina dentara;
- AV: indepartarea depunerilor si a tartrului recent, a
coloratiilor diverse;
- DAV: pret de cost ridicat, respectiv eficienta antimicrobiana
moderata;
TEHNICA: igienizarea prealabila mecanica a tuturor suprafetelor
protezei urmata de clatire si igienizare chimica; la final
introducerea protezei in dispozitivul cu ultrasunete si baie de
apa;
UTILIZARE: in prezent la scara redusa, datorita informarii reduse
atat a specialistilor cat si a pacientilor.
METODE CHIMICE
A. Substante comerciale de igienizare pentru proteze:
hipocloritii alcalini, peroxizii alcalini, peroxizii neutrali cu
adaos enzimatic, enzime, acizi;
B. Substante dezinfectante cu actiune antimicrobiana:
sintetice, naturale (uleiuri esentiale si ozonul), cat si
surfractantii cu actiune antimicrobiana.
METODE FIZICE
ENERGIA CU MICROUNDE
- iradierea rasinilor acrilice si a materialelor reziliente in
cuptoare cu microunde -> sterilizare completa, definitiva a
specimenelor contaminate cu fungi din genul Candida;
- DAV: Modificari dimensionale in urma expunerii la puteri mai
crescute/ perioade mai mari de timp, cresterea gradului de
rugozitate a protezelor;
- Indicatii: Cazuri cu contaminare microbiana puternica a
protezelor si dezinfectare chimica ineficienta.
2. MASTICATIA CU PROTEZELE
- Sectionarea alimentalor cu cutitul;
- Alimente de consistenta redusa in perioada de acomodare, cu
cresterea treptata a consistente;
- Evitarea alimentelor lipicioase;
- Masticatie protetica, cu distribuirea bilaterala a alimentelor;
- Incizia alimentelor contraindicata;
- Utilizarea adezivilor de proteza la indicatia clinicianului.
3. FONATIA CU PROTEZELE
- Pronuntia initial dificila;
- Montarea corespunzatoare a dintilor, grosimea adecvata a
bazei protezei maxilare la nivelul boltii palatine, lungime
corespunzatoare la nivelul limitei distale a protezei maxilare:
adaptare fonatorie rapida;
- Reglarea fonatiei-> exercitii de vorbire.
4. IGIENIZAREA PROTEZELOR SI A CAVITATII BUCALE
- Igienizarea si masarea gingivomucoasei de sprijin cu o periuta
moale;
- Igienizarea protezelor dupa fiecare masa cu o perie moale/
perie speciala de proteze si sapun obisnuit, niciodata cu pasta
de dinti;
- Mentinerea protezei deasupra unui recipient cu apa pe
parcursul igienizarii;
- Mentinerea protezei pe timpul noptii fie complet uscata, fie in
solutie comerciala de dezinfectat protezele, niciodata in apa
simpla.
STOMATITA PROTETICA
Aspecte clinice, diagnostic si tratament
DEFINITIE
Afectiune cronica, infectios - inflamatorie a mucoasei orale fixe,
aflata intotdeauna in directa relatie cu fata interna a protezelor
mobile (cel mai frecvent declansata de colonii microbiene din
genul Candida).
ASPECTE CLINICE
- Descrisa mai frecvent la maxilar decat la mandibula,
cuprinzand o serie de tipare clinice cu evolutie progresiva si
implicatii in timp asupra structurilor orale si a calitatii protezarii
mobile (instabilitatea protezelor, incarca microbiana
semnificativa);
- Zonele congestive de la nivelul mucoasei fixe asociate frecvent
leziunilor mucoasei de la nivelul comisurilor bucale (stomatita
angulara) sau altor patologii de vecinatate, tot cu origine
fungica (glosita mediana romboidala, leucoplazii candidozice).
2. REACTII TARDIVE
2.1 MARGINALE - ulceratii de decubit (atrofie crescuta a CP si
pierderea adaptarii)/ hiperplazii marginale de tip epulis (actiune
iritativa a marginbilor protezei)
2.2 BAZALE - leziuni eritematoase (porozitati ale protezelor,
igiena precara; hipertrofii si hiperplazii ale mucoasei palatinale
(camere de vid sau zone de despovarare; ulceratii (reliefuri ale
fetelor mucozale ale protezelor)
2.3 TOTALE - iritatii chimico - toxice (detergenti pentru
igienizarea protezelor/ utilizari excesive ale adezivilor in
vederea ameliorarii mentinerii protezelor).
FACTORI ETIOLOGICI
FACTORI FAVORIZANTI - FACTORI GENERALI
- FIZIOLOGICI
- PATOLOGICI
- IATROGENI
- FACTORI LOCALI
FACTORI DETERMINANTI - FACTORI PROTETIC
- FACTOR INFECTIOS
SEXUL FEMININ
- prevalenta crescuta a edentatiei totale/ partiale;
- ritm si viteza crescuta a rezorbtiei osoase (modificari
hormonale postmenopauza)
- osteoporoza generalizata, precoce, cu afectare mai grava
(deperditie cantitativa a tesutului osos de pana la 30%/ barbati
circa 10%)
- diminuarea pana la disparitie a crestelor alveolare, aplatizarea
boltii palatine -> dificultati in rezolvarea echilibrului protezei
totale;
- modificarea campului de sprijin -> mucoasa balanta, friabila,
sensibila la presiuni, capacitate scazuta de aparare la invazia
fungica;
- prevalenta crescuta a Candidei in aceleasi conditii legate de
starea generala.
STATUS NUTRITIONAL
- malnutritia protein - calorica -> malnutritia proprie varstei
feriatrice/ malnutritia patologica (sindromul de malabsorbtie);
- malnutritie vitaminica: A,B,C -> keratinizare crescuta a
mucoasei, tendinta la hiperplazie, modificare de suplete si
culoare in avitaminoza A si B; cresterea fragilitatii capilare
caracteristica avitaminozei C;
- malnutritia minerala: Fe, Ca, Zn.
HIPOADRENALISMUL
- secretie scazuta de gluco- si mineralcorticoizi;
- interrelatia <-> tratamentul cortizonic de substituie generator
de xerostomie, scaderea raspunsului inflamator si imunologic.
- DISFUNCTIILE METABOLICE
DIABETUL ZAHARAT
- DZ II sub tratament cronic cu sulfamide sau biguanide
antidiabetice - caracteristic pacientului geriatric;
- complicatiile generale: neuropatii, nefropatii, retinopatie
diabetica, afectare micro- si macrovasculara;
- complicatii orale: xerostomie, infectii fungice, sindrom de
"gura arsa", vindecare deficitara a leziunilor induse de proteze;
- infectia fungica din SP la pacientii cu DZ favorizata prin:
a) hiperglicemie salivara;
b) deficiente ale sistemului imun oral prin scaderea IgA-ului
salivar;
c) afectarea functionalitatii neutrofilelor;
d) cresterea capacitatii de adeziune a candidei fata de celulele
MO.
DISFUNCTIILE IMUNOLOGICE
Afectiuni neoplazice:
a) Chimioterapia
- modificari ale mucoasei orale (subtieri/ ulceratii)
- alterarea turnoverului celulelor epiteliale, distrugerea functiei
de bariera a epiteliului oral/ favorizarea candidozelor;
c) Medicatie analgezica:
- reducerea secretiei salivare;
- xerostomie.
Alte afectiuni/ conditii imunosupresoare:
- imunosupresii post transplante hepatice/ renale/ medulare;
H.I.V.
- afectiuni sanguine: leucemii acute, agranulocitoza,
neutropenii.
DISFUNCTIILE PSIHICE
- ritmul purtarii protezelor, modul precar de igienizare,
adresabilitatea scazuta la tratamentul stomatologic;
- medicatie psihotropa xerogena: antipsihotice, antidepresive,
anxiolitice, miorelaxante, sedative.
DISFUNCTIILE CARDIO-VASCULARE
- medicatie antiHTA xerogena: antiangiotensine (leucopenie,
agranulocitoza), alfa- si beta-blocante, blocante ale canalelor de
calciu, diuretice.
INHALANTII STEROIDIENI
- administrarea in afectiuni precum astmul/ alte stari alergice;
- utilizare incorecta -> candidoza cronica hiperplazica, cu
afectarea predilecta a mucoasei palatului dur, distal de proteza
maxilara; leziuni hiperplazice foarte dificil de tratat.
5. IGIENA DEFICITARA
- placa microbiana protetica:
- coci Gram + (streptococi, stafilococi), bacili (lactobacili),
bacteroides spp, Actinomyces, Veilonella, fungi (candida spp.)
- inducere de modificari ale mucoasei orale prin mecanism de
actiune acidogen, creste la pacientii cu dieta bogata in
carbohidrati;
- efect iritativ asupra mucoasei de sprijin.
6. RITMUL PURTARII PROTEZELOR
Purtarea continua a protezelor
- frecventa de 10 ori mai mare a leziunilor mucoasei orale: SP,
hiperplazii marginale si papilare;
- capacitatea crescuta a speciilor de Candida de a supravietui
mult timp pe suprafete umede;
- asociere frecventa cu igiena deficitara -> suprimarea efectului
protector si de curatire mecanica exercitat de limba si saliva;
- nu permite tesuturilor sa intre in repaus;
- presiune constanta produsa de proteze -> scade fluxul
sanguin, perturbarea oxigenarii locale, acumularea produsilor
toxici de degradare tisulara.
FACTORI DETERMINANTI
1. FACTORUL PROTETIC
Efecte ale protezelor mobile incorecte:
- iritatii mecanice asupra mucoasei, prin trauma data presiunii
excesive, neuniforme, cat si uneori prin fenomenul de aspiratie;
- reactii inflamatorii ale tesuturilor de sprijin, gradul procesului
inflamator depinzand de tipul tesutului implicat, intensitatea si
concentrarea fortelor transmise pe unitatea de suprafata;
favorizarea actiunii factorului infectios -> SP;
2. FACTORUL INFECTIOS
microflora implicata in stomatica protetica:
Fungi: Specii de Candida Bacterii: Specii de Streptococ
C. albicans S. mutans
C. Glabrata S. sanguis
C. tropicalis S. salivarius
C. gruilliermondii S. mitis
C. krusei S. gordonii
C. parapsilosis
C. pseudotropicalis Lactobacili
C. kefyr Escherichia coli
C. dubliniensis Neisseria
Proteus
4) Diagnostic pozitiv
1. Prezenta semnelor clinice;
2. Prezenta factorului microbian: Candida spp.
3. Prezenta factorului protetic:
- trauma mecanica;
- ritmut continuu al purtarii;
- calitatea precara a protezarii;
- neglijarea igienei protezelor;
- vechimea protezelor.
5) Diagnostic diferential
1. Simple traume mecanice
2. Stomatite alergice
3. Infectii granulomatoase specifice ale mucoasei palatine
- Blastomicoze
- Histoplasmoze
4. Eritroplazia
5. Carcinomul verucos
I. TRATAMENTUL NESPECIFIC
IGIENA Metode Metode Metode
ORALA SI A mecanic chimice fizice
PROTEZELO e
R
MODIFICAR Corectar Corectarea Modificar Supraprotezar
EA UNOR ea deficientel ea ea pe
ASPECTE ritmului or protezei suprafetei implanturi
LEGATE DE purtarii interne a
PROTEZARE protezel protezei
or
4. Supraprotezarea pe implanturi
Obiective:
a. stabilizarea protezelor mandibulare pe implanturi (min. 2) cu
reducerea contactelor ocluzale traumatogene si a inflamatiei
consecutive.
b. decolonizarea fungica prin reducerea suprafetei bazelor
protezelor maxilare, transformarea sprijinului strict muco-osos
caracteristic protezarii totale conventionale, intr-unul mixt,
oferit de SPI.
Clasa
Poliene Nistatina Amfotericina
B
Azoli Fluconazol Miconazol Ketoconazol
Analogi ADN Fluorcitozina
pirimidinici
Inhibitorii Terbinafina Amorolfina Naftifina
sintezei
Ergosterorului
Echinocandine, Caspofungin Micafungin Anidulafungin
pneumocandine
CURS 14
Supraprotezarea
Etape clinice:
-examinare, dg ,plan de tratament
-tratmentul dd. Stalpi:trat. Endodontic correct, obt.
Coronara/capa(cimentata)sist special(necimentat)
-realizarea protezei
a)ampr prliminara,adapt ling,amprenta funct. cu sist speciale
pe dd
b)stabilirea RIM,proba machete(cu sist special pe dd)
-cimentarea sist special si aplicarea protezei
Avantajele supraprotezarii
Reducerea ratei resorbtiei osoase
Imbunatatirea conditiilor de echilibru
Cresterea eficientei functionale
Cresterea valorii estetice
Prelungirea existentei dd pe arcada
Simplificarea unor etape in realizarea prtezarii/comparative cu
proteza scheletata
Contraindicatii:
Dintii status,dificultati de trat
Statusul parodontal inadecvat
Spatiul insufficient in sens vertical (DVO)
Ax dificil de insertie-dezinsertie al protezei
Cresterea decalajului intre creste
Supraconturarea
Igiena deficitara
Timp,costuri suplimentare
Indicatiile supraprotezarii/dintii restanti/aspect clinice locale
Dintii restanti:
-valoarea d-parod a d restanti/posibilit/calit trat
Ansamblul struct de suport /echilibru:
-pozitia dd pe arcada
-ansamblul retentivitatilor
anatomice(favorizabile,nefavorizabile)
-raportul cu zone retentive de la nivelul crestei(contur)
_raportul cu zonele reziliente
raportul cu creasta antagonista(dd antagonisti)
-RIM(DVO,RC,pl de ocluzie)
-rap crestelor antagoniste(dd antagonisti)
Conditii locale de protezare
Indicatiile supraprotezarii pe dinti
Aspecte locale:
Dd retanti ca val si dispozitie nefavorabilanefavorabila unei
protezari fixe sau partial mobile
Ansamblul protetic la niv maxilar
Rap cu creasta antagonista(antagonistii)-sp protetic
Conditii generale(boli generale)
Aspecte generale:
varsta ,sex,affect generale,medicatie
deficient de echilibru/adaptare/trat necesare locale/generale
conditii de protezare echilibru ,aspect
functinale,estetica/confort
Indicatii cand se prevad:
dif in echilibrul protezelor(stabilitate)
sprijin mai bun (sip e dd)
reducerea resorbtiei ososase
cresterea retentiei protezei-sist special
deficiente estetice date de dd,crosete
disconfort
tulb fonetice
cresterea eficientei masticatorii
dif de adaptare cu protezele totale
Suparaprotezarea pe dd naturali:
tipuri de supraproteze conventionale
-simple sau cu sist speciale
-supraproteze provizorii sau definitive
-supraproteze cu baze metalice/acrilice
dupa struct de suport(pe dd ,implante)
dupa tipul protezei(partiale ,totale,provizorii,definitive,cu sau
fara sist de prindere/cu baza metalice/acrilice)
dupa structuta
protetica(mezostructura:cape,capse,bare,magneti ,telescoape;
suprastructura:proteza metalo-acrilica sau acrilica)
Definitie supraproteza
o proteza tatala sau partial aplicata peste dd naturali (integri
sau radacini)sau pe implante:
suparaproteza conventionala
suparaproteza pe implante
tipuri de protezare-mobila cu sprijin mixt,preponderant mucos-
osos
Etape clinice:
in prezenta dintiilor
-amprenta preliminara/realiz ling indiv