Academia de Poliie Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Poliie

Studii Universitare de Masterat

Managementul Investigrii Fraudelor

Proprietatea intelectuala

Profesor coordonator:

Prof. univ. dr.Marius Pantea Masterand:

Cristian-Claudiu Nicolae

BUCURETI 2017
Prin proprietate intelectuala se intelege posesiunea drepturilor asupra creatilor umane in
domeniile tehnicii, stiintei, literaturii, operelor literare, muzicale, etc. Proprietatea intelectuala
cuprinde asadar creatiile de natura stiintifica si artistica care fac obiectul dreptului de autor.

Proprietatea intelectuala a fost recunoscuta din cele mai vechi timpuri, dar ca fenomen
juridic este o cucerire tarzie. Nici grecii, nici romanii nu au cunoscut o asemenea protectie.
Surprinsi de aceasta contestare, specialistii au procedat la o analiza minutioasa a Digestelor, fara
insa sa poata descoperi, in acest izvor vreo referire la drepturile de autor.

Daca izvoarele legislative ignora drepturile autorilor, alte surse semnaleaza existenta unui
comert cu manuscrisele operelor diferitilor autori. Cu alte cuvinte, dreptul de autorului se
reducea la dreptul asupra manuscrisului operei. Copiile dupa manuscrisul original erau executate
si difuzate in variate spatii culturale. Dar existenta comertului de manuscrise nu insemna
recunoasterea si protejarea drepturilor de autor.

Prima mare cotitura in evolutia dreptului de autor coincide cu descoperirea tiparului de

catre Gutenberg. Trei secole mai tarziu, cand problema protectiei drepturilor autorilor de opere
intelectuale incepe sa dobandeasca o configurare moderna, aparatorii acestor drepturi, referindu-
se la momentul aparitiei tiparului, scriau: Totul se va schimba, intunericul care invaluie aceasta
lume, inca barbara, se va risipi dintr-o data gratie inventiei lui Gutenberg.

Copyright-ul de origine britanica a fost la inceput o metoda de cenzura impusa. In 1556,

Coroana britanica a garantat companiei Stationers monopolul asupra tiparului, la inceput pentru a
raspandi reforma protestanta. Cerand tuturor celor care isi publicau operele sa fie inregistrati la
Stationers, Coroana a facilitat blocarea scrierilor eretice. Cu timpul, interesul puterii de a
controla ereziile a fost intrecut de interesul comercial al editurilor, care doreau sa profite de pe
urma publicatiilor vandute. Mai putin interesat de eretici si aflat sub presiunea intereselor
comerciale private crescande, guvernul britanic a renuntat la controlul asupra autorilor si
editurilor.

Prima lege care a recunoscut drepturile autorilor a fost Statutul Anne din 1710, care
garanta acestora dreptul exclusiv de a-si publica noile opere pe un termen de 14 ani, termen
reinnoibil. Operele lor trebuiau inscrise la Stationers Hall, nu pentru ca guvernul sa identifice
usor ereticii, ci pentru ca aceia care se bucurau de drept de autor sa-si poata demonstra orice
pretentie legata de originalitate, atunci cand presupuneau ca altcineva le-a copiat opera.

La sfarsitul secolului XVII isi face loc ideea unei proprietati intelectuale, iar la inceputul
secolului XVIII apar cele dintai preocupari teoretice de drept de autor propriu-zis. Desi se
intalneste calificarea de furt, data utilizarii fara drept a unei opere straine, aceasta reprezenta doar
o condamnare morala. Insa, ideea ca opera ca atare ramane un bun al autorului, chiar dupa
vanzarea unor exemplare, isi face loc in acest moment. Cea dintai lege care a reglementat in
Romania drepturile autorilor literare si artistice a fost Legea presei din 13 aprilie 1862, lege
votata si promulgata in timpul lui Cuza. Un capitol din aceasta lege le este consacrat.

La 28 iunie 1923, intra in vigoare o lege speciala consacrata dreptului de autor, Legea
proprietatii literare si artistice. Considerata ca una din reglementarile cele mai complete si mai
moderne ale dreptului de autor, aceasta lege se caracterizeaza prin doua trasaturi esentiale.
Protectia drepturilor autorilor era asigurata independent de indeplinirea vreunei formalitati, iar
beneficiu acestei protectii era recunoscut nu numai nationalilor, dar si strainilor, fara nici o
conditie de reciprocitate.

Un rol important in recunoasterea necesitatii de a asigura o protectie internationala a

autorului, protectie concretizata in incheierea Conventiei de la Berna din anul 1886, a fost jucat
de organizatiile Socit des gens de lettre si Association Littraire et artistique internationale, al
carei prim congres a avut loc la Paris in 1878, sub presedintia lui Victor Hugo. In ciuda
reglementarilor internationale care doresc sa uniformizeze si sa generalizeze protectia dreptului
de autor, doctrina distinge in acest caz doua mari sisteme de protectie: sistemul de copyright si
sistemul continental al dreptului de autor.

Ceea ce caracterizeaza protectia in sistemul de copyright este faptul ca el priveste

exclusiv drepturile pecuniare, ignorand drepturile morale. In sistemul de copyright dreptul se
naste din existenta unei copii, a unui obiect in sine, in vreme ce in sistemul continental al dreptul
de autor, dreptul ia nastere din efortul intelectual, din activitatea desfasurata de un autor, de un
creator.

Cele doua sisteme de protectie se diferentiaza prin faptul ca in sistemul continental al

dreptul de autor in centrul protectiei se afla autorul, iar in sistemul de copyright, opera. Trasatura
specifica a acestui sistem consta in indeplinirea unei conditii de forma si anume, inscrierea
in Registrul copyright. Aceasta inscriere reprezinta o deosebire esentiala fata de sistemul
european, sistem in care opera este protejata fara indeplinirea vreunei formalitati.

In conformitate cu Conventia Europeana privind Inventiile, exista posibilitatea de a urma

o procedura de inregistrare la nivel european. Cu toate ca in principiu statele europene sunt
semnatare ale Coventiei Europene privind Inventiile, aceasta nu se bazeaza pe regulile UE si
exista separat de Uniune si de institutiile acesteia. Cetatenii unui stat semnatar pot depune
inregistrarile obtinute la nivel national la un birou international localizat in Munchen, in vederea
extinderii protectiei pentru inventiile lor protejate national si in alte tari semnatare. Cererile pot fi
depuse prin intermediul oficiului national de inventii si marci. Daca procedura de inregistrare
internationala este indeplinita cu succes, o serie de inventii nationale obtin protectie in
jurisdictiile pentru care s-a facut solicitare in acest sens in momentul depunerii cererii (astfel, cu
toate ca exista o procedura unitara de inregistrare, in cele din urma, va rezulta o protectie
nationala a inventiei, in mai multe state). Perioada de timp pentru care este valabila protectia
poate fi prelungita folosind, de asemenea, o procedura internationala.

Revizuirea i relansarea strategiei de la Lisabona a accentuat rolul cunoaterii i al

inovrii (Implementing the Community Lisbon Programme: More Research and Innovation
Investing for Growth and Employment: a common approach, 2005) promovate n cadrul Zonei
Europene de Cercetare i Inovare. Statele membre au stabilit alocarea a 3% din PIB pentru
cercetare i dezvoltare. Printre politicile menite s stimuleze cercetarea i inovarea se numr
includerea acestora ca o prioritate n cadrul programelor naionale de reform. Instituional,
Comitetul de Cercetare tiinific i Tehnic al UE reprezint forumul care coordoneaz
politicile naionale n domeniul cercetrii. n acelai timp, statele membre au adoptat Carta
european a trendului n inovaie i sistemul de informare privind politicile de cercetare
naionale, care include European Innovation Scoreboard. Acesta reprezint instrumentul
metodologic de evaluare comparativ a performanelor inovative naionale. Domeniile luate n
considerare sunt cunoaterea, inovarea la nivelul firmelor, oferirea de noi produse i servicii i
condiiile structurale. Datele statistice utilizate provin att din surse naionale, Eurostat i
sondajul comunitar n domeniul inovrii. Pentru perioada 20082010 este propus o regndire
metodologic, n vederea lurii n considerare a noilor forme de inovaie i a mbuntirii
comparrii rilor. Vor fi utilizai un numr de 29 de indicatori, grupai n trei categorii
(Hollanders, van Cruysen, 2008). n funcie de performanele inovative din ultimii cinci ani au
fost stabilite patru categorii de ri: liderii inovaiei, urmtorii n inovaie, inovatorii moderai i
rile care urmeaz s ajung din urm. Ultimul grup include ara noastr, alturi de Bulgaria,
Croaia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia i Slovacia. Conform
indexului inovativ, Romnia era evaluat, n anul 2007, cu 0,18 fa de media de 0,45 la nivelul
UE, reprezentnd cea mai mic valoare dintre statele membre (PRO INNO Europe paper,
2008). Performana inovativ este urmrit pe dimensiunile: motoarele inovaiei, crearea
cunoaterii, inovaia i antreprenoriatul, aplicaiile i proprietatea intelectual. Analiznd fiecare
dintre aceste dimensiuni, ara noastr nregistra cea mai bun valoare pentru dimensiunea
aplicaii, care msoar performana n munc i afaceri. Performana inovativ a Romniei pe
aceast dimensiune este superioar celor nregistrate de Olanda, Spania, Polonia, Bulgaria,
Norvegia, Croaia, Portugalia, Grecia, Lituania, Cipru i Letonia. n ceea ce privete dimensiunea
motoarele inovaiei, care msoar condiiile structurale cerute pentru potenialul inovator, ara
noastr are o valoare mai bun dect Portugalia i Malta. n cazul dimensiunii inovaie i
antreprenoriat, care msoar eforturile firmelor pentru inovare, ara noastr este doar naintea
Slovaciei. Romnia nregistra cele mai sczute valori din grup pentru dimensiunile crearea
cunoaterii, care msoar investiiile n activitile de cercetare i dezvoltare i proprietate
intelectual, care este orientat spre rezultatele atinse cu succes n cunoatere3. Ca recunoatere a
importanei pe care o joac inovaia, anul 2009 a fost desemnat de ctre Comisia European ca
Anul european al inovrii i creativitii4 o iniiativ interdisciplinar care acoper nu numai
domeniile educaiei i ale culturii, ci i alte domenii, precum ntreprinderile, media, cercetarea,
politica social i regional i dezvoltarea rural5. Din punct de vedere instituional, proaspt
nfiinatul Institut European de Inovaie i Tehnologie, cu sediul la Budapesta, va oferi un cadru
propice colaborrii ntre educaie, cercetare i mediul de afaceri, n vederea soluionrii optime a
provocrilor actuale. Fondurile europene destinate cercetrii vor fi gestionate de acest institut.
Din acest motiv a fost criticat nfiinarea unei astfel de structuri considerate birocratice i,
posibil, prtinitoare vizavi de gestionarea fondurilor ctre instituiile de cercetare din statele
membre. Printre instrumentele financiare destinate promovrii inovaiei amintim Fondul Social
European. n cadrul Articolului 6 sunt finanate aciuni inovatoare orientate spre crearea unui
dialog ntre politic i practic. Acestea includ proiectepilot, studii, schimburi de experien i
activiti de informare. Pentru a nu ncorseta aria proiectelor care s promoveze inovaia, nu s-au
stabilit definiii rigide, ci direcii specifice de aciune

In consecinta, pentru operele publicate dupa anul 1989, nu mai era obligatorie
mentiunea all rights reserved. Sistemul copyright, prin inregistrarea operelor in Registrul
copyright, contravenea dispozitiilor Conventiei de la Berna, ceea ce a condus la un compromis,
conform caruia inregistrarea este o conditie prealabila doar in ceea ce priveste intentarea actiunii
in contrafacere pentru operele originale din Statele Unite si in acele tari ale Conventiei de la
Berna cu care S.U.A. au incheiat acorduri bilaterale.

Cadrul legislativ actual al sistemului copyright este reprezentat de Copyright act (1976),
care a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 1978. Aceasta lege asigura protectia ca original
works of authorship a operelor literare, muzicale, dramatice, pantomimelor, operelor
coregrafice, de arta plastica, a filmelor si a altor opere audiovizuale, cu conditia de a imbraca o
forma concreta.

Structura acestui act normativ se compune din mai multe capitole intitulate astfel:

Obiectul si scopul dreptului de autor

Dreptul de proprietate al autorului si transmisiunea acestuia

Durata dreptului de autor

Marca dreptului de autor, depozitul si inregistrarea

Despagubirile pentru incalcarea dreptului de autor

Oficiul Copyright, din cadrul bibliotecii Congresului

Tribunalul pentru drepturile de autor.

Obiectul dreptului de autor in legislatia americana.

Enumerarea legii in ceea ce priveste categoriile de drepturi protejate, pe care le-am

prezentat succint anterior, este exemplificativa. Fundamentul sistemului copyright il constituie
dihotomia idee expresie, in sensul ca este protejata forma pe care o imbraca ideea, si nu ideea
in sine. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o opera pentru a putea beneficia de
protectia copyright sunt urmatoarele: originalitatea, expresia si publicarea. Intrucat enumerarea
facuta de lege pentru a determina operele ce sunt protejate, nu este limitativa, doctrina si
jurisprudenta americana au adus noi criterii de identificare a acestora, cum ar fi utilitatea operei
respective.

In cazul Mazer v. Stein, paratii erau producatori de veioze. Unul dintre acestia a creat o
sculptura originala reprezentand figuri umane printr-o tehnica traditionala de modelare in lut.
Dupa acest model s-a facut o matrita pentru copii. Statuetele obtinute u fost trimise de producator
Oficiului Copyright pentru a fi inregistrate ca opere de arta. Ulterior, acestea s-au vandut sub
forma de veioze. Reclamantii au atacat decizia Curtii de Apel care recunostea paratilor dreptul de
autor pe motiv ca autorul a urmarit producerea unui obiect in serie, adica util, si deci neprotejabil
conform dreptului de autor.
 In favoarea utilitatii s-au adus urmatoarele argumente:

1. posibilitatea protejarii lucrarilor pur utilitare prin brevetul de inventie, care ofera un
drept exclusiv asupra creatiei

2. dreptul de autor este rezervat expresiei unei idei, practica instantelor fiind aceea de
respingere a solicitarii acordarii de protectie, atunci cand opera pare a fi o prelungire a ideii
de baza.

Intr-un alt caz, se solicita protectia copyright a unui sistem de contabilitate, pe temeiul
folosirii acelorasi principii sau idei. Instanta a respins actiunea, intrucat structura de calcul a
sistemului de contabilitate folosit de parat era diferit, facandu-se distinctie intre notiunea de arta
si cea de descriere a artei/ de exprimare a acesteia. Prin urmare, daca ar fi avut loc o copiere ad
literam a formulei originale, atunci ar fi existat o incalcare a dreptului de autor, insa nu era cazul
in speta.

Un alt domeniu care a nascut discutii doctrinare pe aceeasi tema este cel al arhitecturii.
Construirea unei cladiri dupa planuri sau proiecte nu incalca in mod necesar dreptul de autor al
arhitectului, deoarece este foarte probabil ca o persoana sa observe, in mod legitim o cladire si
apoi sa-i faca schita, daca este suficient de talentat. Deci nu poate fi vorba de o incalcare a
dreptului de autor atata timp cat nu a avut loc o copiere a obiectului protejat.

Institutia juridica a proprietatii intelectuale este un ansamblu de norme juridice care

reglementeaza relatiile sociale ce decurg din crearea si valorificarea unor opere stiintifice,
literare, artistice sau a unor produse intelectuale cu aplicabilitate industriala, categorie in care se
includ si semnele distinctive ale acestor activitati.

Proprietatea intelectuala ca drept subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege

titularului acestui drept, persoana fizica sau juridica, de a folosi in mod exclusiv o creatie
intelectuala cu caracter artistic sau industrial sau un semn distinctiv al unei asemenea activitati.

Dreptul de proprietate intelectuala, prin recunoasterea de catre stat a exclusivitatii de

folosire, apare ca un drept absolut si opozabil erga omnes. Cele mai specifice mijloace de aparare
a titularului de drept impotriva atingerii drepturilor sale sunt: actiunea in contrafacere si actiunea
in concurenta neloiala.

O concluzie pertinenta este aceea ca activitatea de protecie a proprietii intelectuale a fost, este i
trebuie s fie o prioritate.