Analiza fizico-chimica a apei din sursa de

cercetat
Analiza fizico-chimica a apei din sursa de cercetat
1 Prelevarea probelor de apa
Data prelevarii probei Analize efectuate
13.10.2008 Analiza indicatorilor organoleptici si fizici
03.11.2008 Alcalinitatea apei, aciditatea apei
10.11.2008 Reziduu fix, suspensii totale
12.11.2008 Determinarea calciului si magneziului, determinarea duritatii apei
19.11.2008 Determinarea CCOMn
08.12.2008 Determinarea clorurilor
2 Determinarea proprietatilor organoleptice
Acestea sunt reprezentate de acele caracteristici care impresioneaza organele noastre de simt.

2.1 Determinarea mirosului

Generalitati. Apa potabila nu trebuie sa aiba miros caracteristic. Mirosul apei este legat de prezenta in
exes a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei, ca si din unele transformari la care sunt
supuse in apa anumite substante chimice, mai ales poluante.

Principiul metodei. Perceperea mirosului se face si la rece (25C) si la cald (60C).

Ustensile necesare. Pahar Berzelius, sticla de ceas, baie de incalzire si termometru.

Mod de lucru. Intr-un pahar Berzelius se pun 150 ml apa de analizat, se acopera cu o sticla de ceas si se
aspira aerul, dupa aceea se incalzeste la 60C pe baia de incalzire dupa care se aspira aerul ridicand aticla de
ceas.
Rezultate experimentale. Mirosul la rece este inodor, iar cel la cald este tot inodor.

2.2 Determinarea gustului

Generalitati. Apa potabila trebuie sa aiba gust placut. Gustul particular al apei este dat de prezenta
sarurilor minerale si a substantelor organice prezente in apa.

Principiul metodei. Aprecierea gustului se face de persoane dotate cu o finete a simtului gustativ. Sunt
exclusi fumatorii si consumatorii de alcool.

Rezultate experimentale. Apa nu este potabila si nu s-a efectuat determinarea.

3 Determinarea proprietatilor fizice

Proprietatile fizice ale apei sunt reprezentate in primul rand de acele caracteristici care au la baza
metode obiective de determinare.
 3.1 Determinarea culorii

Generalitati. Culoarea naturala a apei este data de acizii humici, lignina, tanin, compusi flavonici si unele
saruri minerale dizolvate. O apa colorata intens indica o poluare cu substante toxice.
Principiul metodei. Apa de analizat se compara cu apa distilata.
Ustensile necesare. 2 tuburi colorimetrice, apa de analizat, apa distilata.

Mod de lucru. Intr-un tub colorimetric se introduce apa de analizat, iar in celalalt apa distilata, iar apoi
se compara cele 2.

Rezultate experimentale. Apa este incolora.

3.2 Determinarea turbiditatii

Generalitati. Aceasta este data de particule foarte fine aflate in suspensie care nu sedimenteaza in timp.

Principiul metodei. Apa de analizat se compara cu apa distilata.

Ustensile necesare. 2 cilindrii gradati, apa de analizat, apa distilata.

Mod de lucru. Intr-un cilindru gradat se introduce apa de analizat, iar in celalalt apa distilata, iar apoi se
compara cele 2.
Rezultate experimentale. Apa este opalescenta.

3.3 Determinarea suspensiilor totale

Generalitati. Acestea sunt substante insolubile. Unitatea de masura: mg suspensii/dm3.

Principiul metodei. Separarea particulelor aflate in suspensie (filtrare, centrifugare) uscarea si cantarirea
lor.

Ustensile necesare. Capsula de portelan, baie de apa, cilindru gradat, balanta analitica, etuva, exicator,
palnie, pahar Erlenmeyer, hartie de filtru.

Mod de lucru.

1. Folosind hartia de filtru. Se iau 2 capsule de platina tratate si se introduce in una din ele o anumita
cantitate din apa de proba iar in cea de a doua aceiasi cantitate din apa de proba filtrata prin 2 hartii de
filtru suprapuse. Se evapora pe baia de apa pana la sec, se usuca la etuva la 105C timp de 2 ore si dupa
racire in exicator timp de o jumatate de ora se cantaresc la balanta analitica.

mg suspensii/dm3=

A- greutatea continutului din capsula cu apa nefiltrata (in mg) care se calculeaza scazand din
greutatea capsulei cu reziduu, greutatea capsulei goala.
 B- greutatea (in mg) a continutului din capsula filtrata care se calculeaza scazand din greutatea
capsulei cu reziduu, greutatea capsulei goala.

V- volumul de apa de analizat luat in lucru

2. Folosind creuzetul Gooch. Se fizeaza Gooch-ul la un balon Kitasato si se aseaza pe fund un strat de
azbest nu prea gros pesre care se pune sita si apoi un alt strat de azbest. Se filtreaza prin creuzet
aproximativ 100 ml apa bidistilata, pana ce apa trece limpede, se usuca la 105C timp de 1 ora apoi se
calcineaza la 600C, 15 minute. Dupa racire in exicator se cantareste pana la greutatea constanta. Gooch-
ul astfel pregatit se monteaza la corpul de trompa si se filtreaza prin el o cantitate de apa de analizat.
Creuzetul cu suspensiile retinute se usuca la etuva la 105C si dupa racire in exicator se cantareste.
Operatia de uscare si cantarire se repeta pana la greutatea constanta, adica diferenta dintre 2 cantariri
succesive sa nu fie mai mare de 2 unitati la a patra zecimala.

mg suspensii/dm3=

G- greutatea Gooch-ului cu suspensia retinuta, in mg

g = greutatea Gooch-ului gol, in mg

V= volumul apei de analizat luat in lucru, in ml

3. Folosind frita de sticla. Se aleg fritele de sticla de o porozitate convenabila. Se spala cu acid
clorhidric cald si se clatesc bine cu apa de robinet, apa distilata si bidistilata. Se usuca la 105C si dupa
racire se cantaresc. Se fixeaza frita la un corp de trompa si apoi se filtreaza o cantitate de apa de analizat.
Se usuca din nou la etuva si apoi se cantareste.

mg suspensii/dm3=

G= greutatea fritei cu suspensia, in mg

g = greutatea fritei goala, in mg

V= volumul de apa de analizat luat in lucru, in mg

Folosind metoda centrifugarii. Se iau 50 ml apa de analizat si se introduc intr-un tub de centrifuga. Se
centrifugheaza la 3000 turatii timp de 15 minute, apoi se indeparteaza supernatantul prin sifonare fara a
perturba depozitul. Se introduce apa bidistilata in eprubeta de centrifuga (aproximativ 20 ml) se agita si se
centrifugheaza din nou si apoi se sifoneaza supernatantul. Se repeta aceasta operatie de spalare cu apa
bidistilata si centrifugare de 2-3 ori. Suspensia din tubul de centrifuga este trecuta cantitativ intr-o capsula
de platina tarata, se evapora pe baia de apa la sec si se usuca apoi la etuva la 105C pana la greutatea
constanta.
 mg suspensii/dm3=

G= greutatea capsulei cu suspensia, in mg

g = greutatea capsulei goala, in mg

V= volumul de apa luat in lucru, in ml

Rezultate experimentale.
Tabel nr. Det suspensii
nr.crt V probei apa msa capsula msa capsula masa capsula masa capsula(2) suspensii

[ml] gala(1)[g] (1)+suspensii goala(2)[g] +reziduu[g] [mg sus./dm3]

si reziduu[g]
1 25 50,4169 50,4243 23.3064 23.3118 80

4 Determinarea proprietatilor fizico-chimice

1 Determinarea conductivitatii

Generalitati. Conductivitatea apei depinde de concentratia ionilor dizolvati in apa.

Principiul metodei. Calitatea apei depinde de totalul de solide dizolvate in apa.
Ustensile necesare. Conductometru, 2 pahare Berzelius, apa distilata, apa de analizat.

Rezultate experimentale.

Data prelevarii probei Valoarea conductivitatii

s/cm
13.10.2008 191 s/cm

03.11.2008 159 s/cm

10.11.2008 157 s/cm

18.11.2008 131 s/cm

08.12.2008 89 s/cm

2 Determinarea pH-ului

Generalitati. pH-ul reprezinta caracterul acid, bazic sau neutru al apei.

Principiul metodei.
Ustensile necesare. 2 pahare Berzelius, apa de analizat, apa distilata, pHmetru.
 Mod de lucru. Intr-un pahar Berzelius se pune apa de la robinet, iar in celalalt pahar apa de analizat si se
introduce pH metrul in apa de la robinet, pe urma in cea de analizat si se citeste valoarea pH.
Rezultate experimentale.
Data prelevarii probei Valoarea pH

13.10.2008 7.21 pH

03.11.2008 7.72 pH

10.11.2008 7.67 pH

18.11.2008 7.31 pH

08.12.2008 7.16 pH

3 Determinarea reziduului fix

Generalitati. Totalitatea substantelor organice si anorganice dizolvate in apa si care nu sunt volatile la
temperaturi de 105C.

Principiul metodei. Evaporarea apei, rezulta separarea substantelor anorganice si anorganice.

Ustensile necesare. Capsula, baie de apa, cilindru gradat, balanta analitica, etuva, exicator.
Mod de lucru. Se cantareste capsula la balanta analitica. Masuram un volum de apa. Se pune la evaporat
pe baia de apa. Se introduce in etuva la 105C. Se pune in exicator pentru racire. Se cantareste la balanta
analitica.

Calcul. mg reziduu/dm3=

Vp= volumul probei de apa, in ml

m1= masa capsulei goale

m2= masa capsulei cu reziduu

Rezultate experimentale.
nr. crt V probei apa[ml] masa capsula goala masa capsula cu reziduu fix

[g] reziduu [g] [mg reziduu fix/dm3]

1 25 23.3064 23.3118 216

4 Determinarea alcalinitatii
 Generalitati. Alcalinitatea este data de prezenta hidroxizilor (OH -) si a sarurilor (carbonati si
bicarbonati ale metalelor alcaline Na, K si alcalino-pamantoase Ca si Mg). Sunt de doua feluri:
permanente, indicatorul este fenolftaleina, virajul de la roz la incolor si totala, indicatorul este
metiloranjul, virajul de la galben la portocaliu.

1. Determinarea F
Principiul metodei. Neutralizarea solutiei borax 0.1N cu F= 1,0000 ca substanta etalon prin titrare cu HCl
in prezenta de metiloranj ca indicator.

Ustensile necesare. Biureta, 2 pahare Erlenmeyer, 2 pahare Berzelius, piseta, pipeta, para de cauciuc,
stativ.

Reactivi necesari. Solutie HCl 0,1 N, solutie borax 0,1 N cu F=1,0000, metiloranj.
Mod de lucru. Se masoara 3 probe de solutie borax, apa distilata, se adauga 3 picaturi indicator metiloranj;
se titreaza cu solutie HCl 0,1 N pana la virajul culorii de la galben la portocaliu. Se citesc volumele folosite la
titrare.
Calcule.

Rezultate.
nr. crt. Sol. Etalon, V probei sol. Sol. Titrant V real titrant F 1,2,3 F mediu

Conc., F Etalon[ml] Conc [ml]

1 Sol. Borax 10 Sol. HCl 0,1 N 9,6 1,0416 1,0344

2 0,1 N 10 Sol. HCl 0,1 N 9,7 1,0309

3 F=1,0000 10 Sol. HCl 0,1 N 9,7 1,0309

2. Determinarea alcalinitatii totale

Principiul metodei. Neutralizarea unei cantitati din apa de analizat cu un acid diluat in prezenta de
indicator metiloranj.

NaOH + HCl NaCl + H2O

K2CO3 + HCl KHCO3 + KCl

Ustensile necesare. Biureta, cilindru gradat, 2 pahare Erlenmeyer, 2 pahare Berzelius, piseta cu apa
distilata, stativ.

Reactivi necesari. Solutie HCl 0,1 N cu F=1,0344, metiloranj.

Mod de lucru. Se iau 2 probe de apa de analizat si se titreaza cu solutie HCl 0,1 N cu F=1,0344 in prezenta
de metiloranj pana la viraj de la galben la portocaliu.
Calcul.
 Rezultate experimentale.
nr. crt. V probei apa sol. titrant Indicator V real titrant Alc. totala 1,2 Alc. Totala

[ml] conc., F [ml] [ml sol. HCl medie

0,1N/dm3]
1 100 sol HCl 0,1 N cu metiloranj 1,2 12,41 12,41

F=1,0344
2 100 sol HCl 0,1 N cu metiloranj 1,2 12,41

F=1,0344
3. Determinarea alcalinitatii permanente
Principiul metodei. Neutralizarea unei cantitati de apa din apa de analizat cu un acid diluat in prezenta de
indicator fenolftaleina.

NaOH + HCl NaCl + H2O

K2CO3 + HCl KHCO3 + KCl

Mod de lucru. Se iau 100 ml apa de analizat si se introduc intr-un pahar Erlenmeyer si se adauga 2 picaturi
fenolftaleina. Daca nu apare coloratia roz, alcalinitatea permanenta este 0.

5 Determinatea aciditatii

1. Determinarea F NaOH 0,1N

Ustensile necesare. Stativ, biureta, clema, 2 pahare Berzelius, pipeta, piseta, para de cauciuc, 3 pahare
Erlenmeyer.

Reactivi necesari. Solutie NaOH 0,1N, solutie acid oxalic 0,1N, fenolftaleina.
Mod de lucru. Se iau 10 ml acid oxalic 0,1N cu F=1,0000, se pune o proba de apa de analizat intr-un pahar
Erlenmeyer, se adauga 3 picaturi de fenolftaleina si se titreaza cu NaOH de la virajul roz la incolor.
Calcul.

F H2C2O4= factor de corectie a solutiei etalon

V NaOH= volum titrant

Rezultate experimentale.
Nr.crt Sol.etalon V probei Sol. titrant Vreal titrant F1,2,3 F mediu
sol.etalon
Concentratie concentratie [ml]
[ml]
factor
1 H2C2O4 10 NaOH 0,1N 10,3 0,9708
2 10 10,1 0,9900
3 Sol.acid oxalic 10 10,2 0,9803
0,9803
0,1n

F=1,0000
2. Determinarea aciditatii apei
Generalitati. Este de doua tipuri: permanenta si totala.
a) Determinarea aciditatii totale
Principiul metodei. Neutralizarea probei de apa de analizat in prezenta de fenolftaleina ca indicator.
Ustensile necesare. 2 pahare Erlenmeyer, trusa volumetrica, cilindru gradat, 2 pahare Berzelius.
Reactivi necesari. Solutie NaOH 0,1N cu F= 0,9803, fenolftaleina.

Mod de lucru. Se iau 100 ml apa de analizat intr-un flacon Erlenmeyer si se titreaza cu solutia de
NaOH 0,1N in prezenta a 2 picaturi de fenolftaleina pana la aparitia culorii roz persistent.

Calcul.

Vr = volumul titrat
Vp = volumul probei

Rezultate experimentale.

Nr.crt V probei de Sol.titrant, Indicator V real titrant Ac.totala 1,2 Aciditatea

apa [ml] ml sol HCl totala medie
Concentratie, [ml] [0.1N/dm3]

Factor
1 100 Sol NaOH fenolftaleina 2,3 22.54 22,54
0,1n
2 100 2.3 22,54
F=0,9803

5 Determinarea regimului de mineralizare a apei

5.1 Determinarea calciului si magneziului in amestec

5.1.1 Metoda cu 2 indicatori

 1. Determinarea Ca2+

Generalitati. Calciul este un constituent cationic predominant in apa. Omu are nevoie de 1g Ca 2+/zi.
Excesul de Ca2+ imprima apei un gust salciu.

Principiul metodei. Titrarea probei de apa cu solutie complexon III 0,01 N, in prezenta de murexid ca
indicator. Ionii de calciu au proprietatea de a forma complecsi stabili cu EDTA, la pH= 12-13.
Reactii chimice.

Ca2+ + H2Ind3- + 2H2O- CaInd3- + 2H2O

CH2COONa CH2COONa

CH2 N / CH2 N

| CH2COOH | CH2COO

Ca2+ + | + 2OH- | | Ca + 2H2O

| CH2COOH | CH2COO/

CH2 N / CH2 N

CH2COONa CH2COONa

CaInd3- + H2Y2- CaY2- + H2Ind3-

Ustensile necesare. Biureta, un pahar Berzelius, 2 pahare Erlenmeyer, cilindru gradat, spatula, hartie
indicator pH, bec de gaz, pipeta, para de cauciuc, piseta, bagheta, clema, mufa, stativ.

Reactivi necesari. Solutie complexon III 0,01 N cu F= 1,0000, solutie NaOH 1N, murexid, apa
distilata.

Mod de lucru. Mai intai se ia o proba mica de apa de analizat, pentru o determinare de 10 ml (proba de
incercare). Se adauga 2 ml solutie de NaOH 1N si se verifica pH-ul cu hartie indicator (acesta trebuie sa
fie cuprins intre 12-13). Se adauga un varf de spatula de murexid. Se titreaza cu solutie complexon III
0,01m si in functie de consum se hotaraste volumul celor 2 probe de apa de analizat. Peste probele de apa
se adauga cate 2 ml solutie NaOH 1N pana pH-ul devine 12-13. Se adauga un varf de spatula de murexid.
Se titreaza cu solutie complexon III 0,01m, pana la virajul indicatorului de la roz la violaceu. Se citesc la
biureta cele 2 volume de complexon III 0,01m folosite la titrare.

Calcul.
 V EDTA= volumul solutiei EDTA 0,01m citit la biureta,ml
C EDTA= concentratia molara a solutiei EDTA
F EDTA= factorul de corectie a solutiei EDTA 0,01m

M Ca2+= masa Ca2+ = 40,08

Vp= volumul probei de apa luat in analiza, ml

Rezultate experimentale.
nr. crt. V probei apa Sol. Titrant, Indicator Vr. Titrant V alti reactivi Ca2+[mg/dm3] Ca2+ mediu

[ml] Conc.,F [ml] [ml] [mg/dm3]

1 100 Sol. Complex murexid 5,7 2 ml sol. 22.8456 21.6432

on III 0,01m NaOH

2 100 5,1 20.4408

2.Determinarea Mg2+

Generalitati. Magneziul se gaseste in apa, in general sub forma de sulfati si in concentratie mare, imprima
apei un gust dezagreabil amar si un efect laxativ. El mai poate fi prezent in apa sub forma de cloruri si
carbonati.
Principiul metodei. Ionii de magneziu se titreaza cu solutie EDTA 0,01m. Titrarea se face cu solutie EDTA
0,01m in prezenta de Negru Eriocrom T la pH=10, ca indicator.
Reactii chimice.

Mg2+ + Hind2- + OH- MgInd- + H2O

CH2COONa CH2COONa

CH2 N / CH2 N

| CH2COOH | CH2COO

Mg2+ + | + 2OH- | | Mg + 2H2O

| CH2COOH | CH2COO/

CH2 N / CH2 N
 CH2COONa CH2COONa

MgInd- + H2Y2- + OH- MgY2 + Hind2- + H2O

Ustensile necesare. Biureta, un pahar Berzelius, 2 pahare Erlenmeyer, cilindru gradat, spatula, hartie
indicator pH, bec de gaz, pipeta, para de cauciuc, piseta, bagheta, clema, mufa, stativ.

Reactivi necesari. Solutie complexon III 0,01m cu F= 1,0000, solutie HCl 1N, Negru Eriocrom T,
solutie tampon NH3/NH4Cl (pH=10)

Mod de lucru. In proba anterioara in care s-a titrat Ca 2+ se adauga 5 ml solutie HCl 1N si se
incalzeste pe becul de gaz pana la decolorare si la dizolvarea completa a hidroxidului de magneziu. Se
adauga solutie tampon pana cand pH-ul devine 10. Se adauga un varf de spatula de Negru Eriocrom T si
se titreaza cu solutie complexon III 0,01m pana la virajul indicatorului de la rosu la albastru. Se citesc la
biureta cele 2 volume de complexon III 0,01m folosite la titrare.

Calcul.

V EDTA= volumul solutiei EDTA 0,01m citit la biureta,ml

C EDTA= concentratia molara a solutiei EDTA
F EDTA= factorul de corectie a solutiei EDTA 0,01m

M Mg2+= masa Ca2+ = 40,08

Vp= volumul probei de apa luat in analiza, ml

Rezultate experimentale.

nr. crt. V probei Sol.,titrant Indicator Vr. Titrant Vol. alti Mg2+[mg/dm3] Mg2+ mediu

Apa [ml] Conc.,F [ml] reactivi [ml] [mg/dm3]

1 100 Sol. Complex Negru 1,3 2 ml sol. 3,1616 3,2832

on III 0,01m Eriocrom T tampon

2 100 1,4 3,4048
(pH=10)

5 ml sol. HCl

1N

5.1.2 Metoda cu 1 indicator

 Principiul metodei. Determinarea calciului si a magneziului se face complexonometric. Titrarea
amestecului de calciu si magneziu din proba de apa de analizat, cu solutie EDTA 0,01m in prezenta de
Negru Eriocrom T la pH=10 asigurat cu solutie tampon NH3/NH4Cl. Virajul este de la rosu ca vinul la
albastru.

Reactii chimice.

Ca2+ + H2Ind3- + 2H2O- CaInd3- + 2H2O

CH2COONa CH2COONa

CH2 N / CH2 N

| CH2COOH | CH2COO

Ca2+ + | + 2OH- | | Ca + 2H2O

| CH2COOH | CH2COO/

CH2 N / CH2 N

CH2COONa CH2COONa

CaInd3- + H2Y2- CaY2- + H2Ind3-

Mg2+ + Hind2- + OH- MgInd- + H2O

CH2COONa CH2COONa

CH2 N / CH2 N

| CH2COOH | CH2COO

Mg2+ + | + 2OH- | | Mg + 2H2O

| CH2COOH | CH2COO/

CH2 N / CH2 N

CH2COONa CH2COONa

MgInd- + H2Y2- + OH- MgY2 + Hind2- + H2O

 Ustensile necesare. Biureta, un pahar Berzelius, 2 pahare Erlenmeyer, cilindru gradat, spatula, hartie
indicator pH, bec de gaz, pipeta, para de cauciuc, piseta, bagheta, clema, mufa, stativ.

Reactivi necesari. Solutie complexon III 0,01m cu F= 1,0000, Negru Eriocrom T, solutie tampon
NH3/NH4Cl (pH=10).

Mod de lucru. Se ia o proba de 10 ml de apa de analizat si se adauga 2 ml solutie tampon (pH=10) si

un varf de spatula de Negru eriocrom T. Se titreaza cu solutie complexon III 0,01m si functie de consum
se hotaraste volumul celor 2 probe de analizat. Peste probele de apa se adauga cate 2 ml solutie tampon
(pH=10) pana pH-ul devine 10. Se adauga un varf de spatula de Negru Eriocrom T. Se titreaza cu solutie
complexon III 0,01m, pana la virajul indicatorului de la rosu la albastru. Se citesc la biureta cele 2 volume
de complexon III 0,01m folosite la titrare.

Calcul.

V EDTA= volumul solutiei EDTA 0,01m citit la biureta,ml

C EDTA= concentratia molara a solutiei EDTA
F EDTA= factorul de corectie a solutiei EDTA 0,01m

M Ca2+= masa Ca2+ = 40,08

Vp= volumul probei de apa luat in analiza, ml

V EDTA= volumul solutiei EDTA 0,01m citit la biureta,ml

C EDTA= concentratia molara a solutiei EDTA
F EDTA= factorul de corectie a solutiei EDTA 0,01m

M Mg2+= masa Ca2+ = 40,08

Vp= volumul probei de apa luat in analiza, ml

Rezultate experimentale.
 nr. crt. V probei Sol. Titrant Indicator Vr2 titrant V alti Ca2+ mediu Mg2+ 1,2 Mg2+ mediu

Apa [ml] Conc.,F [ml] reactivi [mg/dm3] [mg/dm3] [mg/dm3]

[ml]
1 100 sol. Complex Negru 6,9 2 ml sol. 21,6432 3,6480 4,0128

on III 0,01m Eriocrom T Tampon mg/dm3

2 7,2 4,3776
NH3/NH4Cl

5.2 Determinarea duritatii (temporare, totale,permanente)

Generalitati. Duritatea apei este o masura a cantitatii totale de saruri de calciu si magneziu din apa.
Clasificari: duritatea temporara se datoreaza prezentei bicarbonatilor de calciu si magneziu, care prin
fierberea solutiei se descompun trecand in carbonati corespunzatori greu solubili; duritatea permanenta
este data de celelalte saruri de calciu si magneziu; duritatea totala reprezinta suma duritatilor temporare si
permanenta.

Un grad german de duritate: 10mg CaO/l

Un grad francez de duritate: 10mg CaCO3/l
Un grad american de duritate: 1mg CaCO3/l
Un grad englez de duritate: 14,3mg CaCO3

Duritatea apei: -ape foarte moi 1 5 Ge

- ape moi 5 10 Ge

-ape mijlocii 10 20 Ge

-ape dure 20 30 Ge

-apre foarte dure peste 30 Ge

1. Duritatea temporara
Principiul metodei. Neutralizarea bicarbonatilor de calciu si magneziu prin titrare cu acid clorhidric in
prezenta de metiloranj, ca indicator.
Reactii chimice.

Ca(CO3)2 + 2HCl CaCl2 + 2CO2 + 2H2O

Mg(CO3)2 + 2 HCl MgCl2 + 2CO2 + 2H2O

Reactivi necesari. Solutie HCl 0,1N cu F=0,9986, metiloranj.

Ustensile necesare. Biureta, 2 pahare Erlenmeyer, spatula, cilindru gradat.

 Mod de lucru. Se iau 100 ml din proba de apa si se introduce intr-un flacon Erlenmeyer, se adauga 2
picaturi de metiloranj si se titreaza cu HCl 0,1N pana se obtine virajul de la galben la portocaliu.
Calcul.

V= ml de HCl 0,1N folositi la titrare

F= factorul solutiei de HCl 0,1N
2,8= echivalentul in mg CaO al unui ml de HCl 0,1N
V= cantitatea de apa de analizat luata in lucru, in ml

10= mg CaO corespunzator unui grad de duritate

Rezultate experimentale.
nr. crt. V probei apa Sol.,titrant, Indicator V real titrant Dt 1,2 [D] Dt medie

[ml] Conc.,F [ml]

1 100 Sol. HCl 0,1Nmetiloranj 1,5 4,20 3,92

cu F=0,9986
2 100 1,3 3,63

2.Duritatea totala
Principiul metodei. Ionii de magneziu au prioritatea de a forma complexe de tip chelat cu sarea de sodiu a
acidului etilen-diaminotetraacetic, incolori, solubili si nedisociabili. Sfarsitul reactiei este marcat de indicatorii
specifici cum ar fi Negru Eriocrom T.

Reactivi necesari. Solutie complexon III 0,01m cu F=1,0000, solutie tampon NH3/NH4Cl.

Ustensile necesare. Biureta, 2 pahare Erlenmeyer, un cilindru gradat, pipeta, para de cauciuc, bagheta,
balon cu fund plat.
Mod de lucru. Se iau 25 ml de apa de analizat si se introduc intr-un balond cu fund plat de 100 ml. Se
dilueaza vol. pana la 50 ml apa bidistilata. Se adauga 1 ml solutie tampon pentru a obtine pH-ul 10 si 0,1 g
indicator Negru Eriocrom T apoi se titreaza cu solutie de complexon III pana ce culoarea vireaza de la rosu la
albastru.
Calcul.

grade duritate totala/dm3=

V= ml solutie de complexon 0,01m folositi la titrare

F= factorul solutiei de cpmplexon
0,561= echivalentul in mg CaO pentru 1 ml solutie de complexon 0,01m
V= cantiatea de apa luata in lucru, in ml
10= mg CaO corespunzator unui grad de duritate
 Rezultate experimentale.

nr. crt. V probei apa Sol.titrant, Indicator Vol.,sol. V real tit. Dt [D] Dt mediu

[ml] Conc.,F Asigurare [ml] [D]

pH[ml}
1 100 sol. Complex Negru 1 ml solutie 6,9 3,8695 3,95D

on III 0,01m Eriocrom T Tampon

2 100 7,2 4,0377
(pH=10)

3. Duritate permanenta

Rezultat. Dp= 3,95 3,92 = 0,03D

5.3 Determinarea clorurilor

Generalitati. Clorurile din apa provin din solutie sau in urma unei poluari de origine animala sau
umana cand concentratia vireaza in timp.

Metoda volumetrica prin metoda Mohr.

Principiul metodei. Ionul clorura reactioneaza cu azotatul de argint in mediu neutru pentru a forma clorura
de argint, insolubila. Sfarsitul reactiei este indicat de cromatul de potasiu.
Reactii chimice.

Cl- + AgNO3 AgCl + NO-3

K2CrO4 + 2AgNO3 Ag2CrO4 + 2KNO3

Ustensile necesare. Biureta, stativ, clema, mufa, cilindru gradat, pahar Berzelius, pahar Erlenmeyer, piseta
cu apa distilata.

Reactivi necesari. Solutie K2CrO4 5%, solutie AgNO3 0,01N cu F=1,0000, apa distilata.

Mod de lucru. Se iau 100 ml apa de analizat, se adauga 2 picaturi de K 2CrO4 si se titreaza cu AgNO3
0,01N pana ce culoarea vireaza de la galben-verzui la galben-brun.

Calcul.
Rezultate experimentale.
nr. crt. V probei apa Sol. Titrant, Indicator Vr titrant [ml]Cl- [mg/dm3 Cl- mediu

[ml] Conc., F [mg/dm3]

1 100 Sol. AgNO3 K2CrO4 3,7 13,1176 13,2948
 2 100 3,8 13,4721
0,01N

F=1,0000

6 Determinarea regimului de oxigen al apei

6.1 Determinarea CCOMn

Generalitati. Substantele oxidabile din apa, sau consumul chimic de oxigen (CCO) sunt substante ce se pot
oxida atat la rece cat si la cald, sub actiunea unui oxidant. Oxidabilitatea reprezinta cantitatea de oxigen
echivalenta cu consumul de oxidant.

1. Determinarea F KMnO4

Principiul metodei. Determinarea F KMnO4 folosind solutia H2C2O4 0,01N cu F=1,0000, solutia
H2SO4 20% 5 ml in mediu acid.

Reactii chimice.

2KMnO4 + 5C2O4H2 + 3H2SO4 2KMnO4 + K2SO4 + 10CO2 + 8H2O

Mod de lucru. Se iau 3 probe a cate 10 ml solutie H 2C2O4 0,01m cu F=1,0000. Se adauga 5 ml solutie
H2SO4 20% apoi se pune la incalzit pana la 80C. Se titreaza cu KMnO4 pana la virajul de la incolor la roz.
Se citesc volumele folosite la titrare.

Calcul.

F titrant=

F KMnO4= factorul solutiei titrant KMnO4 0,01N

V H2C2O4= volumul solutiei H2C2O4 0,01N, ml

F H2C2O4= factorul de corectie al H2C2O4 0,01N

V KMnO4= volumul solutiei KMnO4 0,01N, ml

Rezultate experimentale.
nr. crt. Sol. Etalon, V probei sol. Sol. Titrant, V real titrant F 1,2,3 F mediu

Conc., F Etalon [ml] Conc. [ml]

1 Sol. 10 Sol. KMnO4 12 0,8333 0,8333

2 H2C2O4 0,01N 10 0,01N 12 0,8333

 3 10 12 0,8333
F=1,0000
2. Determinarea CCOMn
Principiul metodei. Permanganatul de potasiu oxideaza substantele organice din apa in mediu acid si la
cald, iar permanganatul ramas in exces se determinacu acid oxalic.

a) oxidarea substantelor organice cu KMnO4 in mediu acid la cald rezulta exces de KMnO4 (3ml)

subst. Organice + KMnO4 oxidare

b) reducerea excesului de KMnO4 in mediu H2SO4

KMnO4 + H2C2O4 + H2SO4 MnSO4 + K2SO4 + CO2 + H2O rezulta exces de H2C2O4 (incolor) (7ml)

c) titrarea excesului de H2C2O4 cu solutie KMnO4 0,01N cu F cunoscut

H2C2O4 + KMnO4 + H2SO4 MnSO4 + K2SO4 + CO2 + H2O

Ustensile necesare. Stativ, clema, biureta, pahar Berzelius, 2 pahare Erlenmeyer, pipeta, piseta, para de
cauciuc, cilindru gradat, bec de gaz, mufa.

Reactivi necesari. Solutie KMnO4 0,01N, solutie H2C2O4 0,01N, solutie H2SO4 20%.

Mod de lucru. Se iau 2 probe a cate 100 ml apa de analizat si se introduc intr-un flacon Erlenmeyer
pregatit in prealabil fara urme de substante organice. Peste se adauga 5 ml H2SO4 1:3 si 10 ml
permanganat de potasiu exact masurati. Se fierbe pe sita exact 10 din momentul in care incepe fierberea.
Se indeparteaza vasul de pe sita si se adauga in solutia fierbinte 10 ml acid oxalic exact masurati. Solutia
decolorata se titreaza cu permanganat de potasiu pana la aparitia coloratiei slab roz persistenta.

Calcul.

mg KMnO4/dm3=

V1= ml solutie KMnO4 adaugat pentru oxidare

V3= solutie KMnO4 folosita la titrare

F= factorul solutiei KMnO4 0,01N

V2= cantitatea ml solutie H2C2O4 folosita la titrare

F= factorul solutiei H2C2O4 0,01N

Cn= concentratia solutiei KMnO4

 Eg= echivalent gram al solutiei KMnO4

Rezultate experimentale.
Date experimentale Rezultate
Nr. Vol. proba V1=vol de sol. V2=vol. sol. V3=vol. sol. CCOMn CCOMn CCOMn

crt. Vp [ml] KMnO4 0,01N H2C2O4 0,01N Titrant 0,01N cu [mg KMnO4/ mediu [mg mediu

F=0,8333 Adaugat in F=0,8333 Vr dm3] KMnO4/dm3] [mg O2/l]

Introdus initial Proba [ml] [ml]

[ml]
1 100 10 10 7,8 15,2714 15,4030 3,8507

2 100 10 10 7,9 15,5347

7 Determinarea altor indicatori

7.1 Determinarea fosfatilor

Metoda: Adaptare a Metodei Standard pentru Analiza Apelor si Apelor Reziduale, editia 18, metoda
Aminoacid. Reactia intre fosfat si reactivi conduce la mentinerea in albastru a solutiei.

Reactivi necesari. Molybdate, reactiv B.

Procedura de masurare. Se selecteaza numarul programului corespunzator cu Fosfor HR de pe LCD-ul

secundar apasand tastele PROGRAM. Se umple cuva cu 10 ml solutie netratata cu reactiv (pana la semn)
si se pune capacul la loc. Se pune cuva in suport si ne asiguram ca santul de capac este bine pozitionat. Se
apasa tasta ZERO si simbolul SIP va palpai pe afisaj. Asteptam cateva secunde si afisajul va indica -
0.0-. Acum aparatul este setat la zero si gata sa efectueze masuratori. Se scoate cuva. Adaugam in cuva
continutul unui pachet de Reactiv HI 93717B-0. Punem capacul la loc si scuturam usor pana ce dizolvarea
este completa. Reintroducem cuva in aparat. Apasam TIMER si afisajul va indica numaratoarea inversa
de dinaintea masuratorii sau, alternativ, asteptam 5 minute si apasam READ DIRECT. In ambele cazuri,
simbolul SIP va palpai in timpul masuratorilor. Aparatul afiseaza pe LCD concentratia de fosfor (P),
inmultiti cu un factor de 0,326.

Apa de suprafata (Normativ 1146/2002).

Fosfati: 0,8 x 0,326 = 0,2608 mgP/l.