iu
st
Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ
Tehnica SĂRBĂTOAREA
firimiturilor ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI
Prof. Liviu Constantin RUSU, trei membri de onoare ai Asociaţiei noastre, trei
bugetare preşedintele Asociaţiei
dintre cei care au clădit Asociaţia după 1990:
prof. Paul Vasiliu, prof. George Grigorică şi
entru a funcţiona, sistemul de învăţă-
Învăţătorilor Neamţ: maestrul Puiu Vadana. Mulţumim tuturor cole-
gilor pentru eforturile pe care le-au făcut în
mânt public preuniversitar are ne-
P voie, printre altele, de resurse umane
Acum exact 90 de ani, era aprobat prin
hotărâre judecătorească statutul Asociaţiei
acest an şcolar. Din partea Asociaţiei Învăţăto-
„ rilor din Judeţul Neamţ eu vă adresez cele mai
şi resurse financiare. Acestea din generale a Învăţătorilor din România. În calde felicitări, vă spun „La mulţi ani!”, să fiţi
urmă, în majoritatea lor, provin din acest statut era prevăzut, printre altele, ca sănătoşi, să fiţi bucuroşi şi să ne întâlnim în fie-
alocaţii anuale de la bugetul de stat şi ziua de 30 iunie să fie sărbătorită în toată care an pentru a sărbători această zi. Am invitat
sunt destinate, în principal, cheltuie- ţara ca zi a învăţătorilor. Noi, Asociaţia În- la sărbătoarea noastră autorităţile locale şi ju-
lilor de personal (salarii, indemnizaţii, for- văţătorilor din Judeţul Neamţ, sărbătorim deţene şi ne bucurăm că a răspuns pozitiv şi re-
mare profesională, condiţii de muncă etc.) această zi împreună cu Sindicatul Liber al Lu- prezentantul Guvernului în teritoriu, şi aici este
Alocaţiile bugetare anuale, pentru fie- crătorilor din Învăţământ Neamţ şi cu Inspecto- vorba despre domnul prefect Vasile Panaite”.
care şcoală, se fundamentează pe costul ratul Şcolar al Judeţului Neamţ, încercând să Red.
standard/elev, adică cheltuiala necesară pen- menţinem tradiţia. Şi salutăm prezenţa în sală a (continuare în pag. 2)
tru educarea şi instruirea unui elev. Un
lucru, de altfel, normal deoarece nu se pot
aloca resursele financiare la întâmplare.
Există o formulă pentru calculul costului
PREMIILE REVISTEI APOSTOLUL
standard/elev în funcţie de tipul de şcoală: Piatra-Neamţ, dar nici cu harta în mână – după
Prof. Mircea ZAHARIA: cum nu ne putem premia între noi (deşi se prac-
primară, gimnaziu, liceu teoretic, liceu teh-
nologic, liceu vocaţional, şcoală profesio- Ideea unor premii ale revistei noastre a tică!) sau premiem persoane care au părăsit ca-
apărut de ceva mai multă vreme, s-a cris- tedra, prin pensionare sau transfer, faţă de a căror
nală. Există chiar şi nişte factori de corecţie.
Cu toate acestea, în ultimii ani, în majorita-
„ talizat greu, a debutat anul trecut şi ne muncă şi dedicaţie avem o deosebită stimă.
tea şcolilor, de prin lunile septembrie-oc- aflăm acum, carevasăzică, la ediţia a Şi din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt
tombrie, se constată că bugetul este doua. Timpul trece şi, se pare, PRE- clare: premiile se decernează anual, de Ziua În-
MIILE încep să se cuibărească într-un văţătorului, cuprind un laudaţio rostit de o per-
insuficient şi salariile sunt în pericol. Oame-
format bun. Bun, dar perfectibil, zic spre soană avizată, răspunsul laureatului şi
nii sunt îngrijoraţi, sindicatele se agită şi
a nu cădea în autoadmiraţie. înmânarea de către reprezentanţii organizatori-
atenţionează guvernanţii, prin fel şi fel de lor (anul acesta – Gabriel Ploscă, Liviu Rusu şi
demersuri ca, printr-o mult aşteptată rectifi- Procedura a devenit aproape standard: un
consiliu de coroană, alcătuit din reprezentanţi Alexandru Covasan) a însemnelor premiului: o
care bugetară, să se asigure sumele necesare diplomă şi o plachetă nominalizate, un buchet
ai Sindicatului, Asociaţiei Învăţătorilor şi Re-
Prof. Gabriel PLOSCĂ vistei propun, discută şi finalizează o listă a de flori nenominalizat şi o sumă de bani cu care
Preşedintele Sindicatului celor cinci nominalizaţi. poţi să-ţi inviţi familia (maximum) la cofetărie.
din Învăţământ Neamţ Criteriul principal e performanţa de dincolo
(continuare în pag. 7) de catedră, dar contează (numai oarecum!) şi Red.
criteriul geografic – nu poţi da toate premiile la (continuare în pag. 4)
Viaţa sindicală, imperative
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 3
Eveniment
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 5
Eveniment
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 7
Antologia revistei Apostolul
DORIN PLOSCARU s-a născut la 21 iulie 1959, în comuna Podoleni, judeţul Neamţ. Absolvent al Fa-
cultăţii de Teologie Ortodoxă, Iaşi.
Autor al volumelor de poezie: Să mori primăvara (ed. Panteon, 1995, Piatra-Neamţ); Sâmbăta lui Lazăr
(ed. Helicon, 1997, Timişoara), premiul I la Cărţile anului – autori maramureşeni, Baia Mare, 1998; Flaşneta
(ed. Libra, 2000, Bucureşti), Premiul pentru Poezie la Festivalul Internaţional de Poezie „Serile de Poezie Ni-
chita Stănescu”, Deseşti, Maramureş (decernat de Radio Cluj, în persoana regretatului poet Radu Săplăcan);
Peştele pe uscat (ed. Dacia, 2000, Cluj-Napoca), cu o prefaţă semnată de Al. Cistelecan; Peştele albastru (ed.
Axa, 2005, Botoşani, seria Poeţi optzecişti); Aurora Dreams (ed. Brumar, Timişoara, 2011); Nordul Extatic
(ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011), Aurora Dreams/ Antologie de autor / Opera Omnia / Iaşi, Tipo-Moldova,
2011, Artă şi rafinament. Florăria romantic (ed. Brumar, Timişoara, 2012), Peştele pe uscat (antologie, Ed.
Doxologia, Iaşi, 2012), „Poeţii oraşului Piatra-Neamţ” (antologie, Piatra-Neamţ, 2014), „Sâmbăta lui Lazăr”
– ediţia a II – a (Ed. Doxologia, Iaşi, 2014), „Nordul Extatic” – ediţia a II-a (Ed. Doxologia, Iaşi, 2016),
„Cincizeci de ierni pe muntele Fuji” (ed. Doxologia, Iaşi, 2017).
Prezent în antologia Adânc pe adânc – Sacerdoţiu liric din creaţia poetică a clerului român de azi,
Brumar, Timişoara, 2006. Prezent în antologii de poezie din Italia, Germania, SUA, în O istorie a lite-
raturii române, de Ion Rotaru, vol. V, ed. Niculescu, Bucureşti, 2000 şi în Istoria Literaturii Române
Contemporane, de Ioan Holban, ed. Tipo-Moldova, Iaşi, 2006 ş.a. Membru al Uniunii Scriitorilor din
România. (Red.)
mare de la picior, nici îndoirea arătătorului nu vesele. ajungeam acolo livid, aproape
SÂNGELE ACESTEI ZILE… mai poate salva aşezarea tălpii, pe pământul mort. apoi au venit drumurile cu tata
ângele acestei „ca o clisă, nins cu omăt proaspăt astă-noapte făcute în zi de probajeni, în zi de bâlci,
amestecată cu visele ce nu se mai într-un automobil marca gaz servieta lui
S sfârşesc tic-racul de ceas deşteptător şi roşul desigur îşi aminteşte starea de greaţă. văd
sau jocul cuvintelor pe ram incandescent al jăratecului, apoi prelungirea tot mai des, mai mereu şefi echipaţi cu
ca nişte vrăbii în toamna aceasta mâinii galoane, chipie aurite şi feţe mânjite de ipocrizie
îmi intră pe geam în prelungirea corzii de harpă, stropul de moarte o ţară întreagă infestată de cancer. tot
nu mai am ca o boabă de strugure îngheţat pe ramurile mai des oameni trişti purtându-şi prin gări
nu mai am nici un gând negru ghitarei reci. genţile înstrăinării. roşia montană îmi
toate au devenit cenuşii, udate spală în şteampurile de aur minereul steril.
uscate de vânt” S‐AU APRINS în bodegi întunecate berea mi-a potolit setea
precum dorul de pământ flămândă de doinire. nu am nici un motiv
de pământul de-unde sunt -au aprins luminile autoturismelor să mă îngrop de viu în biblioteci. mai bine
şi aud plouând, plouând, peste strălucitoare peste şoselele lucitoare. în groapa comună la marginea satului unde tot
casa mea de vânt, o moldovă S cutia de timpul anului înfloresc duzii
sângerând, o moldovă lăcrimând!
scrisori o găseşti dinamitată. picătura de vin
este egală cu lacrima sau scrisoarea pe care Ai pierdut totul. eşti un „uomo
PEŞTERA SFÂNTULUI IOAN I o trimiţi maestrului graţian. urci pe nişte finitto”. toţi ochii lacomi privesc la plimbările
scări ce se sfarmă sub bocancii cu care tale solitare. doar lampa verde a semaforului
inul negru străbătea sufletul vii din siberii. a murit graţian, în douăzecişi- te avertizează că trebuie să transgresezi
alb, lăsând în urmă unuiulie anul trecut. concertul de Johann Sebastian dincolo, aşa cum ai trece canalul mânecii.
V Bach dat la amximum şi pletele în vânt somnul puştiului meu e învelit în
o dâră roşie-neagră puloverul tatălui, în legănarea înmiresmată
îi pătrundea fiecare celulă voi veni cât mai des pe aici cărând de parfumul portocalilor înfloriţi din nesfârşitele
tăria strugurilor, soarele podgoriei genţile mele cu cărţi. geamantane roase cu livezi ale greciei. sângele serii spaniole se
mânerele înnădite în care-am îngrămădit scurge domol lângă râul căii ferate
porumbeii au gurgurit cu guşele lor toate cămăşile purtate atunci de demult în unde trenul ne-a abandonat în gara unei
apoi au zburat din faţa peşterii sfântului copilărie. voi veni cât mai des pe aici să-mi metropole neştiute, necunoscute. cum stau
Ioan Iacob, pot scrie cu ochi proaspăt şi inimă tânără căţelele în jurul tomberoanelor la margine
vinul negru se prelinge peste nămeţii cântecul zilelor arşiţei ori ploaia ce bate de oraş. prostituatele bete îşi leagănă viaţa-ntre
de alb, fiecare celulă, fagur de miere darabana mereu pe acoperişul casei. noapte şi zi.
ţese la un război nevăzut o pânză de aur.
GREAŢA ASEMENI
ALUNECÂNDU‐MI DIN m purtat un secol cu mine răul de NĂVOADELOR PĂRĂRSITE
BRAŢE CA O PĂSTRUGĂ A mare, răul de înălţime, răul
olovanii drumului
de maşină, starea de greaţă. acum în martie
lunecându-mi din braţe ca o păstrugă, mai ales când trecem munţii în altă ţară, B spălaţi de ploile nopţii păreau oasele
ani în şir, zile şi nopţi mi-am întors casele sunt la fel de absente, şterse imagini bătrânilor noştri soldaţi, spălate cu mir şi cu
A pietroaiele şlefuite în loc de pernă, mâncând pe retina crâncenă a uitării, trenurile ne vin peste care păşim ca pe
din pâinea lor şi înghiţind apa, cum bei duc în gări cosmopolite, populate de luciul apei, peştii zburători pe
mustul zăpezii din urma copitei de bou seminţii barbare, fumătoare de pipă, cu deasupra şi dedesubt ţes o întinsă pânză
mâini înmănuşate legănându-se în hamacuri asemeni năvoadelor părăsite de
tot boală de oase şi reumatisme, sau balansoare în sordide săli de aşteptare. petru şi iacov întâi chemaţi, cu care
cardiopatii ischemice şi stenoze mitrale, starea de greaţă urmărit de umbra bolii. vor deveni pescari de oameni.
insuficienţe respiratorii, stări depresive, nici de- serpentinele îmi urcau în vacanţe sufletul
getul la gât. degeaba ţipau megafoanele cântece Dorin PLOSCARU
Semnal editorial r Semnal editorial r Semnal editorial r Semnal editorial r Semnal editorial
În sângele nostru tală, care implică atitudine şi poziţie. Istoria regale, datând din 1906, de la Jubileul de 40 de
mustesc AND-uri străbune! este un arbore misterios/ răsărit dintr-o scân- ani al încoronări regelui Carol, în 1866. Este un
teiere a două pietre într-o vatră,/ înconjurat de covor primit în dar de Ecaterina Camelia Dăs-
Fiica învăţătorilor Ecaterina şi Alexandru pietre şi scântei peste oase şi flori de tei tămă- călescu (Cameluţa), de la tatăl său, învăţătorul
Dabija, Alexandrina Camelia Mancaş a duitoare;/… şi parfum răsfirat în memorii de Gheorghe Dăscălescu, care îi lasă moştenire
„ absolvit cursurile liceale la Colegiul Na- fum (…) un trunchi puternic de lut ars,/ de am- sarcina răspândirii luminii cărţii la sate, dar şi
ţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi fore bete,/ de monede lucitoare… Dar arborele dragostea şi respectul pentru „contribuţiile lu-
este licenţiată a INEFS – Bucureşti. istoriei, „viaţa lumii”, cum ar spune cronicarul, minoase ale Regalităţii în istoria atât de zbuciu-
A fost profesoară la Liceul „Carol I” are o secretă trăire imprevizibilă – oasele albe mată a acestui popor.”
din Bicaz, la Şcoala gimnazială „Elena de ramuri căzute în noapte. /Topite-s de iarnă?/ Istoria familiei Dăscălescu – Dabija – Man-
Doamna” şi la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, caş se suprapune, odată cu cea a covorului ju-
biliar, peste dezastrele celor două războaie
dobândind gradele II şi I în învăţământ.
Între anii 1964-1971 a desfăşurat o susţi- Alexandrina mondiale şi ale ocupaţiei sovietice, o veritabilă
„cronică de familie”. Astăzi însă „Covorul
nută activitate artistică, fiind de două ori, în
1965 şi 1968, distinsă cu medalia de aur şi titlul
de laureată a Concursului Naţional de Teatru
Camelia Mancaş Regal” adevărată avere de suflet a familiei a
fost recuperat, dăruit Prinţesei Margareta, Cus-
pentru Neprofesionişti „I. L. Caragiale”, pentru
care merite, în anul 1968, i s-a oferit un loc de Covorul Regal todele Coroanei României şi se află acum expus
în castelul regal de la Săvârşin. Iar Mihai şi Ale-
studentă la Institutul de Teatru din Bucureşti, xandrina Mancaş „au urmat profesia părinţilor
fără examen de admitere. lor, dăruindu-şi toată viaţa elevilor din şcolile
A colaborat la revista de profil a teoreticie- pe unde au profesat şi familiei.”
nilor din sportul românesc, ca specialistă în cul- Celelalte povestiri ale volumului: Ultimii
tura fizică medicală şi a obţinut, cu un film şi boieri din Talpa, Educaţia Didinuţei, Soţie de
un studiu pe această temă, în Cehoslovacia, la vânător şi Gugu fac din nou referiri la istoria
Praga, în concursul internaţional dedicat cultu- sau patimile familiei. Sunt proze aflate la inter-
rii fizice medicale, premiul întâi. secţia memorialisticii cu literatura, relatate de
De asemenea, a colaborat la presa cultu- un narator iscusit, care stăpâneşte bine tainele
rală, locală şi regională, şi la revista cadrelor di- limbii române, are adesea umor sau efuziuni
dactice din judeţul Neamţ. sentimentale, dar mereu, obsesia adevărului is-
A scris drama „Omenie” şi a pus-o în scenă toric. Mai ales a celui legat de familia sa. Să ter-
în anul 1971. minăm însă cu un citat de proză adevărată, un
A părăsit învăţământul prin pensionare şi fragment desprins parcă din opera lui Sado-
acum locuieşte în oraşul Nevers din Franţa, Cum vor mai fi mâine?/ Ce mai ascund ele? –,
pândită de primejdii cotidiene – carii ascunşi veanu:
unde s-a dedicat picturii, având la activ peste o Drumul şerpuia leneş sub copitele calului
sută de tablouri în ulei. sapă cu zorul tunele – reţele,/ pândesc, dumică
valoarea,/ despică filonul, lovesc, se hlizesc – murg, care, simţind apropierea casei, zorea la
A publicat: romanul psihologic „Eternitate trap, deşi era aproape frânt de oboseală. Că-
de trei ani”(1993),volumul de versuri „Alb” de relativitatea adevărului – Minciună să fie?
Scorneli şi poveşti, /cei proşti să le-asculte? – lăreţul, venind de la Hanu’ Conachi, se grăbea
(1997), volumul de schiţe şi povestiri „Iepurii şi el spre casă, cu gândul la fetele lui „cele cu-
de la Iepureni”, în colaborare cu Mihai Emilian de riscurile neîmplinirii sufleteşti – Iubire pu-
ţină-i ivită sub stele… cuiete”. Făcuse doar câteva popasuri, în apro-
Mancaş (1997) şi monografia „Şerbeştii lui pierea perdelelor de salcâmi şi scoruşi de pe
Talpă” (2004). Viziunea autorului rămâne totuşi una opti-
mistă, împotriva primejdiilor enumerate – Avem marginea drumului sau la umbra răcoroasă a
Pregăteşte pentru tipar: drama „Omenie” şi unor pomi răzleţi din capetele ogoarelor, ori
un volum de povestiri inspirate din viaţa de odi- muguri noi, doar ramul rămâne tot viu, dar
lângă o fântână cu cumpănă, dintre cele ce-şi
nioară a nemţenilor.” (N. R. Am citat din fişa stingher,/să poarte în coajă o nouă proiectau gâturile de lebădă pe orizont. Dor-
bibliografică a cărţii) speranţă,/spre alt anotimp,/spre alt cer. Şi pen- mise la Hanu’ Conachi, într-o cămăruţă dos-
tru că În sângele nostru mustesc AND-uri stră- nică, pe care hangiul, prieten de cătănie, i-a
Volumul „Covorul Regal” (Editura „Ceta- bune!/ ne spun luminate fărâmi de cărbune, cedat-o pentru odihnă, ştiindu-l că, de obicei,
tea Doamnei”, Piatra-Neamţ, 2017) se deschide Alexandrina Mancaş îşi ia propria ei bucată de poartă bani mulţi în chimir şi într-o taşcă de
cu o poezie intitulată ISTORIA, o poezie care cărbune în mână, scormonind spre propriile ră- piele ascunsă sub oblânc. Luncile Siretului şi
ar merita să fie citată integral, un CREDO, care dăcini. Bârladului, unindu-se în preajmă, ascundeau
prefaţează sau anunţă ideile majore ale textelor Prima povestire „Covorul Regal”, poate adesea tâlhari căutaţi de potere...
care vor urma. E această poezie nu doar o me- cea mai densă naraţiune a volumului, descrie
ditaţie doctă asupra istoriei, ci şi una sentimen- avatarurile unui covor, cu personaje şi însemne Mircea ZAHARIA
emnalăm apariţia, la Editura „Cetatea Doamnei”, a volumului şi cultură, reuşind să ofere o imagine amplă asupra istoriei, învăţămân-
„Urbea Piatra în oglinda vremii (1935-1950)”, semnat de dr. Dorin tului, personalităţilor care şi-au legat numele de Piatra-Neamţ. Un loc
S Ciprian Nicola şi prof. Gheorghe Radu. Lucrarea cuprinde infor- aparte îl ocupă monumentele, activităţile culturale, viaţa religioasă a ora-
maţii şi aspecte documentare despre istoria oraşului, a învăţămân- şului de pe Bistriţa. (...) Îi îndemn pe iubitorii de istorie şi cultură să ci-
tului, culturii şi personalităţilor care s-au remarcat pe plan local tească această carte frumoasă, documentată şi instructivă”, spune prof.
sau naţional, despre viaţa univ. dr. Ioan Scurtu, în cuvântul
religioasă, incluzând aşe-
zămintele ecleziastice şi istoricul
Urbea Piatra în oglinda vremii introductiv al cărţii.
Redăm, în cele ce urmează,
construcţiilor şi a celor care au avut un rol important în păstrarea credinţei un fragment dintr-o evocare pitorească a oraşului Piatra-Neamţ, realizată
creştine locale. de profesorul, cercetătorul şi academicianul Ion Simionescu (1873-1944).
„Piatra-Neamţ sau «Urbea Piatra», cum o numesc autorii, este una „(...) Locuri frumoase, des umblate, isteţ şi vioi descrise de Calistrat
dintre localităţile cele mai încărcate de istorie, dar şi de cultură, artă, Hogaş, care-şi alesese Piatra lui dragă, drept odihnă de pensie după viaţa
obiective turistice din România. Pe drept cuvânt, i s-au consacrat, de-a zbuciumată şi necăjită de profesor. Mai rar oraş din România întreagă
lungul timpului, studii, monografii, albume, fapt ce i-a asigurat o popu- care să fie pus în o atare îmbinare de avantagii naturale: mândre plaiuri
laritate incontestabilă în ţară şi peste hotare. Cartea de faţă este rodul bătute din vechi vremuri, o apă iute dar care aici scapă la larg, munte în
muncii de ani de zile a celor doi autori, care au studiat în arhive şi biblio- jur, câmpuri mănoase la poartă”.
teci, în muzee şi pe şantierele arheologice, au cercetat monumente de artă Irina NASTASIU
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 9
Eveniment
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 11
Eveniment
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
acultatea de Arte Plastice (1973), toate la Ti- Expoziţie de grup la Bruxelles. În colecţii: Olanda, „Cuvântul”, „Cronica”. A înfiinţat „Fantastic ma-
mişoara. Repartizat în Judeţul Neamţ Franţa, Canada, S. U. A., Germania, Israel, Suedia, gazin” (1991, Bacău), a participat la Cenaclurile
F (1973), a predat la şcolile din Bălţăteşti şi Italia. „Quasar” (Iaşi) şi „Clepsidra” (Bacău). Antologii:
Negreşti, apoi, la Şcoala Populară de Artă, ■ 15/1957 – n. Răzvan Haritonovici, la „Avertisment pentru liniştea planetei”; „O planetă
până în 1981, când s-a transferat la Comple- Roman, publicist. Absolvent al Liceului „Roman- numită anticipaţia”; „La orizont această constela-
xul Muzeal Judeţean Neamţ (muzeograf res- ţie”; „Nemira ’94”; „Nemira ’95”.
taurator). Expoziţii personale (1974-2013) ■ 19/1972 – n. Ana Vârlan, la Piatra-Neamţ,
la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Tel Aviv, Al- Rememorări nemţene profesor, scriitor, absolventă a Facultăţii de Litere
mere – Olanda, Frankfurt din Iaşi, profesoară la Liceul cu Program Sportiv,
pe Main. Expoziţii de grup Vodă” din Roman şi al Facultăţii de Mecanică a distinsă cu Premiul Naţional „Gheorghe Lazăr”; co-
şi colective (1970-2014) Institutului Politehnic din Iaşi. Inginer în Bacău, ordonatoare a revistei şcolare „Ad Astra”, redactor
la: Timişoara, Arad, Turnu redactor-şef al publicaţiei „Pur şi simplu”, al Re- la revista „Tradiţia ortodoxă”; Cărţi publicate: „Ano-
Severin, Iaşi, la Palatul vistei „Dracula”. Din 1993, deţine mai multe func- timpul din noi”, „Durerea somnului”, „Din drag, cu
Parlamentului, Bienala ţii în Ministerul Tineretului şi Sportului, consilier dor...”, „La izvoarele performanţei – file din istoria
„Lascăr Vorel”, Piatra- independent de relaţii publice şi de imagine, în ca- sportului şcolar la Piatra-Neamţ” (coord.), „Pe dru-
Neamţ, Expoziţia „Voro- drul unor bănci, firme particulare, agenţii de asi- mul performanţei” (editor-coord.); „Chipuri mona-
neţiana”, Suceava, gurări ş. a. A debutat în Revista „Opinia hale de ieri şi de azi, istoricul Mănăstirii Brădiţel”.
Expoziţii interjudeţene studenţească” (1981), literar, la Convenţia Naţio-
(1980-2007): Braşov, Su- nală S. F. Timişoara. A colaborat la radio, „Acade- Constantin TOMŞA
ceava, Galeria „Apollo”, mia Caţavencu”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, (continuare în pag. 14)
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 13
Dascăli de altădată
rimul meu diriginte de liceu era pore- tunsoare stas, aşa că nu prea ne deosebeam
P clit Piţu. Nu-mi mai amintesc ce sem-
nificaţie avea porecla. Piţu era un
bărbat straşnic, carismatic, vulcanic şi
ca aspect. Cum în prima zi de şcoală e zăpă-
ceală mare, am scăpat. Că astăzi la şcoală ori- CHIRIAC PLATON
când vezi parada modei, asta e altă problemă. Învăţător
pătrunzător. Te cântărea dintr-o pri- Orele de chimie le ţineam în laborator,
vire, ştia câte parale faci, dacă eşti la parterul liceului. O sală bine amenajată, cu
loază sau premiant. E pozat bust în tablă dublă de lemn, cu Tabelul lui Mende- hiriac Platon sau Chirecuţ cum îi spunea
lumea pentru a-l deosebi de tatăl său, s-a năs-
Monografia Liceului „Petru Rareş”,
semnată de prof. Al. Iftimie. E frumos şi
leev, eprubete, suporţi... cine avea baftă să fie
scos la „ecranul negru” (tablă), o îmbulina.
C cut la 21 iunie 1896. Era al şaselea şi ultimul
acolo. Era plimbat prin toată materia şi rezolva o copil al familiei. A urmat clasele primare la
Viaţa a vrut să-mi cunosc dirigintele îna- problemă din alea încâlcite, cu formule şi va- Şcoala din Vânători cu distinsul dascăl
intea colegilor, în împrejurări nu prea fericite. lenţe, încuietoare. Piţu, ca un adevărat Gheorghe D. Popescu. A absolvit clasa a IV-
Scurtez: eram în septembrie ’52 la „Petru „Jupân” stătea la catedră şi urmărea chinurile a în iunie 1909 cu media generală 8,56. În
Rareş”, numit pe atunci „Şcoala Medie de noastre. Concluzia o trăgea tot dumnealui: 1910 a intrat prin concurs la Şcoala Normală
Băieţi Nr. 1”. Cum festivitatea de deschidere „Nic nu ştii! Doi îţi pun! Treci la loc!” şi apoi din Bârlad la absolvirea căreia a fost numit pentru
a noului an şcolar întârzia să înceapă, noi se scula de pe scaun şi venea la tablă de făcea scurte perioade învăţător la Şcoala Pipirig şi la Şcoala
„bobocii”, din mahalaua Precista, nu ne gă- lumină. Începea cam aşa: „Bă băieţi, v-am Lunca, apoi la Şcoala Chiriac Nicolau din Vânători
seam locul. Ne hârjoneam copilăreşte prin explicat de mii de ori că...” şi rezolva pro- Neamţ, localitate în care avea o frumoasă gospodărie.
careul Liceului, astăzi ajuns Colegiu. Neas- blema în aşa fel că înţelegea şi prostul clasei. La 29 octombrie 1925 s-a căsătorit cu învăţătoa-
tâmpăraţii au pătruns chiar şi pe holuri, prin- Nu lăsa corigenţi, nici repetenţi, era mare rea Sofia Bacău (24 ani), din Suraia, judeţul Putna.
tre ei şi subsemnatul. Jucam prinsa ca pe domn’le! Până nu clarifica problema nu tre- În 1930 căsătoria s-a desfăcut, iar Chiriac Platon nu
maidan. Fugărit de cel mai bun amic, ajuns cea mai departe. s-a mai căsătorit, îngrijindu-şi mama care era bol-
mai târziu doctor chirurg, ne-am izbit de un Şi anii au trecut. Piţu a ajuns inspector navă. A funcţionat 32 de ani la Şcoala din Vânători
profesor care tocmai făcea rondul de şcolar la disciplina chimie. N-a iniţiind şcolarii în tainele citit-scrisului şi socotitului,
serviciu. Acesta surprins de coli- făcut purici prea mult ca inspector, dar şi în amenajarea unei platforme de gunoi, altoirea
ziune ne-a cârpit două perechi de pomilor ş.a. Avea chiar el pe lângă casă o frumoasă
palme la fiecare şi ne-a indicat ca-
reul liceului. Nu ne-a întrebat cum
Piţu a revenit la catedră unde se simţea
necesar. Din întâmplare i-a fost di-
riginte şi fiicei mele. Într-un an
livadă. Avea preocupări în studierea istoriei locale
culegând date despre şcoli, biserici şi mănăstiri. Era
ne cheamă, din ce clasă facem clasa lor a proiectat o excursie pe un talentat cântăreţ cu vocea, dar cânta şi la vioară şi
parte, de ce suntem zăbăuci. Am încasat-o şi Ceahlău. Capul răutăţilor a fost dirigintele. avea mâini îndemânatice la lucru manual, pictură şi
gata. Când acesta a întrebat cum stăm cu excursia, sculptură.
Şi a sunat clopoţelul anului şcolar ’52- şeful clasei a răspuns: „Merge toată clasa, Era un hâtru şi o figură printre colegii învăţători.
’53. Prima oră a început cu o mare surpriză. numai eleva X refuză invitaţia.” Şi atunci Cumnatul său, învăţătorul Neculai Tomulescu poves-
Când uşa clasei a VIII-a C s-a deschis, în ca- Piţu a întrebat-o de ce face mofturi. Fiică- tea că în 1924 au fost amândoi la cursuri de perfec-
drul ei a apărut Piţu, profesorul care tocmai mea a răspuns: „Nu mă lasă mama!” Parado- ţionare la Braşov. În timp ce Neculai Tomulescu era
ne altoise cu ceva timp înainte. Pa-pa-pa! xal, dirigintele a întrebat-o: „Da cine este prezent zi de zi la cursuri, Chiriac Platon se plimba
Inima mi s-a făcut cât un purice şi mi-am zis: mă-ta asta de face mofturi lui Piţu?” Deci ştia prin oraş. La examen, profesorul Carol refuză să-l
„E groasă nene!” Eroare! Piţu a defilat ele- cum îl porecleau elevii. Şi toată lumea a urcat primească pentru prea multele absenţe. Intervin co-
gant prin faţa clasei şi s-a aşezat la catedră Muntele Sfânt ce se zăreşte spre Apus, zilnic legii care propun profesorului să-l verifice totuşi şi
pe scaun. A grăit cam aşa: „Mă numesc la Piatra-Neamţ. dacă nu corespunde cerinţelor să nu-i acorde califi-
Ciauşu Valerian, sunt profesor de chimie şi Piţu ne-a părăsit regeşte, privind la tele- cativ, urmând a repeta perfecţionarea în anul următor.
din acest moment, dirigintele vostru. Să vizor meciul de fotbal România-Turcia, Profesorul cedează, dar îi dă cele mai dificile teme.
facem cunoştinţă!” Şi a început să strige ca- acasă la el, pe strada Mihail Sadoveanu. Pe Pentru proba de împletituri îi dă să facă o masă cu
talogul de la A la Z. Ce ne întreba? De la ce vremea când România îi bătea la fotbal pe două scaune. Chiriac Platon face în plus şi o canapea
şcoală gimnazială venim, pe cine am avut di- toţi, că astăzi suntem ciuca bătăilor. În re- primind nota 10 (zece). La proba de modelaj a făcut
riginte, dacă ne place chimia – vrăjeli peda- priza a doua, când distinsa dumnealui soţie, subiectul şi pe deasupra a realizat o statuie a domni-
gogice. Pe măsura ce Piţu se apropia de tot profesoară a venit cu cafeaua, Valerică al torului Alexandru Ioan Cuza primind din nou 10
mijlocul catalogului eram tot mai panicat. ei stătea cu capul în piept, plecase dintre noi. (zece). Doar la proba de vioară a primit nota 9,00
Când noul diriginte a strigat: Popovici Vasile, Domnul diriginte a avut două fete, dacă din (nouă) – trecând cu succes examenul.
elevul din faţa mea la catalog, deja eram pa- întâmplare citesc aceste rânduri trebuie să în- S-a pensionat în anul 1949.
ralizat. Şi bang, am auzit ca prin vis numele ţeleagă că au avut un tată minunat şi un mare În ianuarie 1960 a fost internat la Spitalul Tg.
meu. M-am sculat în picioare şi am bâlbâit profesor. S-a urcat pe piedestalul Liceului Neamţ. Iese din spital şi stă o vreme la fratele său,
„Petru Rareş” prin truda şi devoţiunea sa Neculai Platon în Târgu Neamţ unde a murit în fe-
tot ce mi-a trecut prin cap. Nici astăzi nu ştiu bruarie 1960. Este înmormântat în cimitirul din
ce-am spus, dar am auzit „Bine, stai jos!” exemplară. Noi, rareşiştii, astăzi bine „ninşi”
îl iubim şi respectăm ca atunci când eram Târgu Neamţ.
asta însemna că nu m-a recunoscut şi m-am
bucurat. Pe vremea obsedantului deceniu, elevi şi ne spunea: „Nic nu ştii! Doi îţi pun!”
Neculai FLORIAN
elevii purtau uniforme, numere matricole şi Dumitru RUSU
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
(urmare din pag. 13) ■ 22/1955 – n. Grigore Agache, la Gherăeşti, juriului la Bienala „Lascăr
20/1977 – n. Iulian-Mihail Vasile, la Pia- Neamţ, artist plastic. a absolvit Liceul de Muzică Vorel”. Premiul pentru pic-
şi Arte Plastice „Octav Băncilă” Iaşi şi Institutul tură – Bienala „Lascăr
n tra-Neamţ, preot, publicist. A absolvit Li-
ceul de Informatică din Piatra Neamţ de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Vorel”.
(1996), Facultatea de Teologie Ortodoxă din Membru U. A. P. A debutat la Cluj-Napoca, la o ■ 23/1950 – n. Maria
Iaşi (2000), un master la Facultatea de Diaconu la Dochia, Neamţ,
Psiho-Pedagogie Braşov. Desfăşoară, perio- poetă. A absolvit Şcoala
dic, activităţi cultural-misionare: Este autor Rememorări nemţene Profesională la Grupului
a două cărţi ce conţin documente de arhivă Şcolar de Chimie, Piatra-
despre istoria Roznovului: expoziţie studenţească Neamţ, operator chimist la
„Roznovul în mărturii do- (1979); numeroase expozi- U. F. S. Săvineşti, apoi pre-
cumentare până la jumăta- ţii personale, colective la: lucrător fire, controlor de
tea secolului al XIX-lea”, Bucureşti, Piatra-Neamţ, calitate şi laborant. A absolvit Liceul Industrial de
prolegomena, Adrian Alui Bacău, Baia Mare; Italia; Chimie. A debutat în revista şcolii „Valenţe”
Gheorghe; pref. Silviu Vă- Chişinău; Budapesta; Bie- (1968). A publicat în revista Cenaclului literar „Ev
caru; „Ctitoriile familiei nalele „Lascăr Vorel”; par- aprins” din uzină (1976-1978). A frecventat Cena-
Rosetti la Roznov”, prole- ticipant la Taberele de clul „Petrodava”, (1995) şi Asociaţia „Pro Basara-
gomena, protosinghel Hri- creaţie: Tescani, Bacău, din bia şi Bucovina”. A debutat publicistic în Revista
sostom Rădăşanu; cuvânt Neamţ: Dumbrava, Potoci, „Asachi” (1995). Premiul II la un concurs literar din
înainte de Silviu Văcaru. Durău. Premiul special al Bacău (1995). Colaborări la: „Credinţa neamului”,
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
Ţara Hangului”, „Anotimpuri” şi «Anuarul T. T. A debutat în „Steagul roşu” din oraşul natal, lor” I-III; „Despre esenţe şi tincturi”; „Poesii vechi
Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu”», peste 80 de premii la concursuri literare. Editorial şi nouă”; „Gânduri-rânduri”; „Ancade şi alte poe-
„ „La Tazlău”, „România eroică”. Editorial a a debutat cu „Penultima partidă de zaruri”, proză zii de formă fixă” ş. a.
debutat cu „Schimbarea la faţă” (1998). Alte scurtă (1985). Este autor a peste treizeci de volume ■ 26/1932 – n. Iulian
cărţi: „Lasă-mă umbră!”; „Zâmbete de proză scurtă, romane, poezie, teatru, teorie şi Antonescu, la Piatra-
strâmbe”. Neamţ (d. 24. 01. 1991,
■ 23/1950 – n. Lucian Strochi, la Pe- Bucureşti), profesor uni-
troşani, Hunedoara, profesor, doctor în filo- Rememorări nemţene versitar, istoric, traducător,
logie, scriitor, critic literar publicist. Absolvent al Li-
şi de artă. Absolvent al Fa- critică literară, antologii. Face critică de artă plas- ceului „Petru Rareş” din
cultăţii de Filologie a Uni- tică. Director al Revistei „Asachi”. Este membru Piatra-Neamţ şi al Facultăţii
versităţii Bucureşti, al U. S. şi al U. A. P. Alte cărţi: „Gambit”; „Cu- de Istorie, Bucureşti. A fost
profesor la Tazlău şi Pia- vântul cuvânt”; „Judeţul Neamţ, monografie” director al Muzeului Regio-
tra-Neamţ; după 1990, di- (colab.); „Purtătorul de cuvânt”; „Cicatricea”; „So- nal Bacău (1957-1971),
rector la Casa Franţei, nete”; „Memoria fulgerului”; „Monere 50”; „Ver- Membru al Consiliului Mu-
funcţionar la Prefectură, la suri”; „Emisferele de Brandenburg”; „Introducere zeelor din România, director al Direcţiei Muzeelor
Consiliul Judeţean şi la în fantastic; „Fantasticul în proza românească”; din Consiliul Culturii, inspector general la Departa-
Primăria Piatra-Neamţ, di- „Paradoxala Olanda”; „Antologie a muntelui”; mentul Dialog cu Străinătatea (1990). Publică în:
rector al Direcţiei pentru „Ceasornicul lui Eliade”; „Teatru”; „Ore supli-
Cultură, director artistic al mentare”; „Funia de nisip”; „Alfabetul animale- (continuare în pag. 16)
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 15
Arte şi meserii
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
neliniare, a formulat noul criteriu de stabilitate, cri-
(urmare din pag. 15)
iarul „Steagul roşu” şi în Revista „Ateneu”
August 2017 teriul Cartianu-Loewe. Primele instalaţii româneşti
din Bacău. A fost un mare specialist şi un de emisie de radio cu modulaţie de frecvenţă, pe
■ 8/1907 – n. Gheorghe I. Cartianu, la
Z remarcabil orator. A donat statului imobilul Borca, Neamţ (d. 26. 06. 1982, Bucureşti), inginer,
unde metrice, în România (1947); primul releu pe
în care s-a organizat Muzeu de Ştiinţe Na- unde metrice (1952) dispecer radiotelefonic pentru
profesor universitar doctor docent (1970), membru galerii de mină (1966), sisteme de transmitere a
turale din oraşul natal. Publică în Revista
orei exacte. Cărţi: „Modulaţia de frecvenţă”; „Ba-
„Ateneu” (1970-1971) o parte din poeziile
traduse care se vor regăsi şi în volumul
Rememorări nemţene zele radiotehnicei”; „Analiza şi sinteza circuitelor
apărut postum „Nelinişti medievale” electrice”; „Sinteza în domeniul frecvenţei”; „Sem-
(2010). nale, circuite, sisteme”. Colaborări: „Telecomuni-
corespondent al Acade- caţii”, „Buletinul Institutului Politehnic din
■ 29/1937 – n. Vasile C. Merticaru, la miei (1964). Absolvent al
Rediu, Neamţ, inginer, profesor universitar, ab- Bucureşti”, „Memorii şi Monografii” ale Acade-
Şcolii Politehnice, Bucu- miei Române.
solvent al Liceului „Petru Rareş” şi al Institutu- reşti, asistent la Şcoala Po-
lui Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iaşi, doctor ■ 9/1977 – n. Gianina Cărbunariu, la Pia-
litehnică (1934), la tra-Neamţ, dramaturg, i s-a acordat, Premiul I pen-
în ştiinţe (1961). A publicat 15 cursuri şi lucrări Societatea de Radiodifu-
de specialitate, autor al mai multor articole pu- tru dramaturgie, la Concursul „Tinere condeie”,
ziune pentru Studioul Bu- debut în Revista „Asachi” (1992). A absolvit Fa-
blicate în ţară şi străinătate. Deţine 11 invenţii cureşti. Publică articole
brevetate. Este membru al Comisiei de acustică cultatea de Litere, Bucureşti; când era studentă, la
privind stabilitatea siste- U. N. A. T. C., este convocată de Radu Afrim la
a Academiei Române. melor electrice liniare şi realizarea experimentului „Ocean Cafe”, la T. T.
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
iatra-Neamţ. Mem- ■ 17/1943 – n. Mariana Costrăş, în Balaia, Neamţ”. Titlul de educa-
bru fondator al gru- Filipeni, Bacău, a frecventat grădiniţa înfiinţată de toare evidenţiată şi di-
P pului „dramAcum”; mama sa; clasele primare cu tatăl său, gimnaziul ploma de excelenţă
burse şi rezidenţe de din Mărăşti, Şcoala Pedagogică şi Facultatea de acordată de Inspectoratul
dramaturgie la Wies- Filologie, Bacău (1968). Activitatea didactică: Şcolar al Judeţului Neamţ.
baden, Londra, Va- ■ 19/1879 – n. Las-
lence. S-a remarcat căr L. Vorel, la Copou,
cu piesa „Irealităţi Rememorări nemţene Iaşi. (d. februarie 1918,
din Estul sălbatic” la Con- München, Germania), pic-
cursul „Camil Petrescu”. educatoare (Judeţul Bacău şi Piatra-Neamţ), pro- tor postimpresionist. Şi-a
Piesa „Stop the Tempo”, fesor de limba şi literatura română (Neamţ), in- petrecut prima parte a vie-
pusă în scenă de „Trupa spector şcolar la I. Ş. şi metodist la C. C. D. ţii la Piatra-Neamţ. După
Douche Froide”, regizor Manu Moser, a fost pre- Neamţ. A fondat Asociaţia Pedagogică „Educatoa- studiile liceale şi Şcoala de Arte Frumoase din
zentată la Geneva şi la Neuchätel. Piesele sale, rea” (1991). Colaborări: „Revista de pedagogie”, Iaşi, lecţii de pictură cu Alexandru D. Atanasiu. A
„Stop the Tempo”, „mady-baby.edu/ Kebab”, „Tribuna învăţământului, „Preocupări didactice, continuat studiile în Germania, unde s-a stabilit în
(montate de ea la Teatrul Luni de la Green Hours „Învăţământul preşcolar”, „Epifania” ş. a. Lucrări: 1899, şi şi-a petrecut apoi o mare parte din viaţă.
şi Teatrul Foarte Mic) şi „Tipii ăştia seamănă cu „Cântece şi poezii pentru-ai noştri dragi copii”, cu- Înscris la Akademie der Bildenden Künste Mün-
părinţii noştri”, traduse, publicate şi montate în legere; „Valorificarea creaţiilor literare ale educa- chen (1900). Colaborări: „Nea Ghiţă”. Expune ule-
Germania, Franţa, Irlanda, Polonia, Marea Brita- toarei în procesul instructiv - educativ din iuri şi guaşe în cadrul Societăţii Tinerimea
nie, Italia. grădiniţă” şi „Ipostaze ale grădiniţelor din Judeţul Artistică. Singura expoziţie personală Galeria „Golz”
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 17
Şcoala nemţeană, la zi
Cel mai activ liceu niţa domnească şi alte vestigii de patrimoniu cti-
torite de Ştefan cel Mare, acolo unde elevii au Lauri la BestFlashmob 2017
din municipiul Roman împărţit pliantele făcute în cadrul proiectului nu-
meroşilor vizitatori şi publicului meloman pre-
În anul şcolar 2016 - 2017, în urma acordu-
lui încheiat între Fundaţia Prais şi Inspectoratul
olegiul Tehnic „Miron Costin” Roman a zent la „Vacanţele muzicale”. Şcolar Judeţean Neamţ, s-a derulat, în mai multe
primit trofeul „Cel mai activ liceu din mu- Proiectul are ca parteneri autorităţile locale şcoli din judeţ, proiectul extracurricular „Suntem
C nicipiul Roman”, în cadrul concursului – Consiliul Local Piatra-Neamţ, Complexul Mu- tânăra generaţie”. În acest an, Colegiul Tehnic
„Am talent!”, organizat de Fundaţia zeal Judeţean Neamţ, Direcţia Judeţeană pentru „Petru Poni” a primit premiul I al concursului
PRAIS, în cadrul programului „Suntem tâ- Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Neamţ, generat de acest proiect. Obiectivul principal al
năra generaţie”, în scopul valorizării talen- Forumul Democrat al Germanilor din Piatra- programului este promovarea stării de bine a
telor liceelor. Neamţ adolescenţilor, bazată pe un stil de viaţă echili-
„Concursul a fost deschis liceelor în brat (alimentaţie, somn, mişcare), pe importanţa
perioada 2 mai-9 iunie 2017 pentru liceele teh- Paşi în proiectul Erasmus cunoaşterii – a educaţiei pentru viitorul lor, a va-
nice şi ne-a oferit posibilitatea de a ne promova lorilor morale, relaţiilor bune cu cei din jur, a in-
o parte din distincţiile obţinute de către elevii cla- „Move your body cluziunii sociale şi acceptării diversităţii, pe
selor IX-XI în perioada 1 ianuarie-31 mai 2017 valorizarea talentului acestora.
într-unul sau mai multe domenii. Colegiul Tehnic and mind” „În cadrul proiectului, în perioada 2 mai –
„Miron Costin” Roman a fost înscris în compe- 22 mai, s-a derulat concursul «BestFlashmob
tiţie de consilierul educativ, profesor Rusu Mi- O nouă activitate de învăţare în cadrul pro- 2017». La acest concurs au participat 16 eleve de
haela-Dana. Această competiţie a fost promovată iectului Erasmus+ „Move your body and mind” la clasa a X-a C, care au reuşit să facă o coregra-
şi susţinută de director, profesor doctor Zăloagă – „Healthy lifestyle for adolescents” s-a desfăşu- fie şi să danseze pe melodia impusă de regula-
Ana-Maria şi director adjunct Sava Cristinica ment: Justin Timberlake – Can't Stop The
Viorica. Colegiul Tehnic „Miron Costin” Roman, Feeling (Remix). Dansul a fost încărcat de repre-
în urma promovării intense în rândul elevilor,
profesorilor, prietenilor, familiilor, a obţinut un
PANORAMIC zentanţii Fundaţiei Prais pe pagina de facebook
a proiectului şi pe canalul de youtube 1 şi a urmat
o altă etapă a concursului, în care s-a realizat pro-
număr mare de „like-uri”, obţinând astfel trofeul
„Cel mai activ liceu din municipiul Roman”, pro- NEMŢEAN movarea flashmob-ului. În urma voturilor pri-
mite, echipa Colegiului Tehnic «Petru Poni» a
movând astfel respectul de sine, implicarea, bu-
curia, atitudinea pozitivă, cultura, reuşita, obţinut Premiul I”, a afirmat directorul Colegiu-
mişcarea şi generozitate”, a declarat profesor Mi- rat în Balvi, Letonia, în perioada 10-16 iunie. În lui Tehnic „Petru Poni”, Gabriela Dascălu.
haela Rusu. cadrul acesteia au participat elevi de la Colegiul
Naţional „Calistrat Hogaş”, din Piatra-
Neamţ, însoţiţi de către profesoara Mihaela-Că-
Profesori din Neamţ,
Patrimoniului românesc tălina Tărcăoanu, reprezentanţi ai şcolilor evaluatori de manuale
partenere din Bulgaria, U K, Spania, Franţa, Le-
şi consolidarea identităţii tonia, Polonia, Turcia. Patru profesori din Neamţ au fost aleşi să
europene Principalele obiective vizate sunt: conştien-
tizarea problemelor cu care se confruntă tinerii
facă parte din Comisia Naţională de Evaluare a
manualelor şcolare, cu titlul de experţi cooptaţi
Duminică, 2 iulie 2017, echipa de proiect în cadrul şcolilor şi comunităţilor; promovarea extern. Aceştia sunt Ovidiu Ţoc junior, directorul
care participă la a X-a ediţie a concursului Eu- unei atitudini sănătoase şi echilibrate faţă de Liceului cu Program Sportiv Piatra-Neamţ, Alina
roscola, organizat de Parlamentul European şi viaţă, protejarea împotriva ameninţărilor care ar Chila şi Lăcrămioara Secară, de la Colegiul Teh-
Consiliul UE în parteneriat cu Ministerul Educa- putea împiedica progresul academic; promovarea nologic „Spiru Haret” şi Lala Pavel, de la Liceul
ţiei Naţionale, a derulat o activitate de comemo- cooperării între parteneri prin utilizarea instru- Tehnologic „Dimitrie Leonida”.
rare a 513 ani de la trecerea la cele veşnice a mentele Web 2.0, medii educaţionale şi limba en- În perioada 19-30 iunie, împreună cu alţi 46
voievodului Ştefan cel Mare. gleză ca unelte de comunicare. de profesori selectaţi din toată ţara, ei au analizat
Acţiunea a fost realizată de elevi din clasele Agenda întâlnirii a cuprins, după ceremonia şi evaluat manualele de clasa a V-a ale diferitelor
a IX-a şi a XI-a de la Colegiul Naţional „Petru de deschidere la Stacija Elementary school din edituri ce îşi dau concursul pentru publicare. Pro-
Rareş” care pun în practică proiectul „Rolul pa- Kubuli, activităţi la Şcoala Sportivă din Balvi, fesorii participă la sediul ASE din Capitală, unde
trimoniului românesc în consolidarea identităţii vizionarea unui spectacol de la Centrul Cultural vor lucra intens între orele 8:00-16:00. „Rolul lor
europene”, coordonaţi de profesorii Dorina Lu- din oraş, vizite la Muzeul din Balvi şi la Muzeul este hotărâtor, deoarece ei vor decide ce manuale
miniţa Drexler şi Sonia Iacoban. Liceeni, îmbră- Versakalns, o întâlnire cu primarul oraşului şi o pot fi publicate şi care vor fi respinse. Prima zi a
caţi în costume de epocă, au fost ghizi pentru cei sesiune de lucru a profesorilor participanţi. Totul, fost onorată de prezenţa ministrului Educaţiei
care au dorit să cunoască din istoria plină de centrat pe promovarea valorilor europene – tole- care i-a asigurat pe profesori de susţinerea dom-
fapte măreţe a voievodului Moldovei, despre ranţa, acceptarea diversităţii şi a dialogului inter- niei sale”, se arată în comunicatul de presă trimis
Curtea Domnească din Piatra-Neamţ, despre piv- cultural. mass-media. (Red.)
Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii
(urmare din pag. 17) Neamţ ale U. A. P. (1975-2014). A participat la Viişoara, Borca, Dum-
Bienala „Lascăr Vorel”, la „Voroneţiana” din Su- brava, Potoci, Durău, Vă-
in München (1931). În prezent, Muzeul de ceava, la mai multe tabere de creaţie. Lucrări în ratic, Tarcău, Tazlău.
Artă din Piatra-Neamţ deţine o parte a lucră-
d rilor reprezentative din creaţia lui Lascăr
colecţii din ţară şi din: S. U. A., Germania, Italia,
Spania, Anglia.
■ 31/1936 – n.
Maria Rugină, la Bozie-
Vorel, aduse în tară, după moartea artistului
(1918). Reînhumat în Cimitirul „Eternitatea” nii de Sus, Neamţ, profe-
din Piatra-Neamţ, oraş unde se organizează Rememorări nemţene soară, poetă, a absolvit
Bienala de Pictură „Lascăr Vorel”. Şcoala Pedagogică de
■ 20.08.1944, Parasca Agape (n. Fete din Piatra-Neamţ şi
■ 28/1917, d. Calistrat Hogaş la Roman (n. Facultatea de İstorie-Filo-
Boca), în satul Răchiţi, Judeţul Suceava. A ab- 19. 04. 1847, Tecuci, v. fişa lunii aprilie.)
solvit: şcoala elementară la Botoşana, o şcoală zofie a Universităţii din
■ 30/1960 – n. Ştefan Potop, la Tazlău, Iaşi. A predat istoria la
de surori, a lucrat în domeniul sanitar, apoi In- Neamţ, profesor, artist plastic. Absolvent al Aca-
stitutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Şcoala Generală Nr. 12 din Piatra-Neamţ (azi, Li-
demiei de Arte „George Enescu”, Iaşi (1987). ceul „Spiru Haret”), a fost distinsă cu titlurile de
Bucureşti, (1975). A predat desenul în şcoli din Este profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner”
Neamţ. Prima personală la Galeria „Alfa” Piatra- profesor evidenţiat şi profesor de excepţie, cu
din Piatra-Neamţ şi deţine funcţia de preşedinte
Neamţ (1981). A expus pictură şi grafică în expo- al Filialei Neamţ a U. A. P. din România. Expo- medalii din partea forurilor naţionale sindicale,
ziţii personale (design vestimentar la Bicaz şi ziţii: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Buzău, Gura pionereşti, de Crucea Roşie ş. a. Cărţi de versuri:
Piatra-Neamţ), împreună cu Mihai Agape şi în ex- Humorului, Iaşi, Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş, Ve- „Iubirea de idee, ideea de iubire”; „Cartea neros-
poziţii colective organizate de Filialele Bacău şi neţia, Praga. Tabere de creaţie: Ardeluţa, Brateş, tirii”.
iulie-august 2017
APOSTOLUL Pag. 19
Zig-Zag
APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea Sindicatului ISSN - 1582-3121
Învăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).
Redacţia
FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădanei şi administraţia:
l martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca str. Petru Rareş nr. 24,
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic, Piatra Neamţ.
Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE. Tel/fax:
CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, 0233.22.53.32
Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP; revista_apostolul
Dorin DAVIDEANU – editor online. @yahoo.com