Fora de aciune action force

Este fora cu care un corp acioneaz asupra altui corp, fcndu-i o variaie de impuls,
sau deformaii. Acestei fore i se va rspunde cu o fora de reacie egal i de sens contrar din
partea corpului acionat.
foton photon
Particul care posed energia unei cuante de energie a undelor electromagnetice. Fotonul
are proprieti ondulatorii (caracterizate de lungimea de unda , frecvena ) i proprietti
corpusculare (caracterizate de impuls p, masa de micare m).Lumina (u.e.m.) este un fascicul
de fotoni n micare.
Mrimile caracteristice fotonului sunt : masa de repaos mo=0 ; masa de micare m=h/c2,
viteza n vid c=3.108 m/s, viteza ntr-un mediu v=c/n, impulsul p=h/, energia =h=hc/,
sarcina electric q=0.
Teoria fotonic a luminii a fost elaborat pornind de la explicarea de ctre Einstein a
efectului fotoelectric, ca fiind datorat fotonului care bombardeaz suprafaa catodului (1905).
Fotonii apar la toate dezexcitrile electronilor din sursele de lumin, sau la anihilarea materiei
cu antimaterie.
Legea conservrii impulsului
Impulsul total a unui sistem mecanic izolat sau
pseudoizolat ( F 0 ) este constant n timp .

Aceastase vede din teorema

impulsului

( Ft p ), cci dac impulsul forei exterioare
este nul ( Ft 0 ) si p 0 p
, deci =const
Legea conservrii

momentului impulsului

Momentul impulsului ( L r p ) se conserv , dac sistemul este izolat (momentul
forelor exterioare este nul) . Aceasta se vede din teorema momentului cinetic ( M L / t

) , cci dac M =0 L =0 i L=const. ; sau L j = const , unde j este momentul de
inerie , iar viteza unghiular a rotaiei solidului .
Legea conservrii impulsului momentum conservation
n reacii nucleare theorem for nuclear reactions
Impulsul total al particulelor nainte de reacie este egal cu impulsul total al particulelor
dup reacie :

m1v1 m2 v 2 m3 v3 m4 v 4
Moment cinetic
moment of momentum

Momentul vectorului impuls al punctului materi al ( p mv ) in raport cu un centru de rotatie cu L .
momentul impulsului este egal cu produsul vectorial dintre vectorul de pozitie al mobilului , fata de centrul

traiectoriei r , si vectorul impuls : L r mv .
Modulul vectorului este L=rmvsin .

Pentru miscarea circulara uniforma , unde r este perpendicular pe p (=90o) si v=r modul L=mr2=i ,
unde i=mr2 este momentul de inertie al punctului material fata de centrul de rotatie .
Unitatea de masura in S.I. pentru L este kg . m2/s , sau j . s .

Optic fotonic photonic optics photooptics

Ramura a opticii care studiaza impartirea luminii , radiatia termica , efectul fotoelectric , efectul compton etc.
in care este implicat caracterul corpuscular al luminii aceasta se considera ca un flux de corpuscule (fotoni) .
Emisia si absorbtia radiatiei consta in emiterea si absorbtia de fotoni cu respactarea relatiei lui Plank , =k ,
unde h=6,62 . 10-34 js este constanta lui Plank , fiind cantitatea de energie elementara (cuanta) pe care o are
un foton cu frecventa undei stopate , iar lungimea de unda a acesteia =h/mc=h/p , cu p fiind impulsul
fotonului .
Optic neutronic neutronic optics
Capitol al fizicii care se ocupa cu studiul refractiei , interferentei , difractiei si polarizarii neutronilor . Aceste
fenomene apar datorita faptului ca orice microparticula este o dualitate unda-corpuscul si conform teoriei lui
Louis de Broglie =h/p , unde este lungimea de unda atasata microparticulei (neutronul) , p este impulsul sau
mv iar h este constanta lui Plank . Optica neutronica este folosita in fizica solidului .
Principiul fundamental (I)
 Intr-un sistem de referinta inertial forta aplicata unui punct material este egala cu produsul dintr emasa

punctului material is acceleratia sa : F m a , unde F este forta rezultanta .

Principiul poate fi enuntat si din punctul de vedere al vectorului impuls ( p mv ) ; rezultanta fortelor care
actioneaza

asupra unui punct material este egala cu viteza de variatie a impulsului punctului material :

F p / t .
Acest principiu introduce o noua marime fizica numita forta . Unitatea de masura in S.I. este newtonul . Acest
principiu nu spune nimic despre natura fortei si deci este aplicabil oricarui tip de forte
Principiul de nedeterminare (Heisenberg)
Pentru o microparticula pozitia si impulsul pe o directie nu se pot determina simultan cu o precizie oricat de
buna . Daca px este eroarea in determinarea si x este eroarea in determinarea pozitiei pe directia x , atunci
px.x h/2 , cu h constanta lui Plank .
Aceasta relatie se poate scrie si sub forma E.t h/2 , unde E este intervalul de nedeterminare al valorilor
energiei , iar t reprezinta timpul mediu in care are loc variatia .
Produs vectorial vectorial product
Este un vector c cu lungimea numeric egala cu aria paralelogramului construit pe vectorii factori , orientat

perpendicular pe planul paralelogramului , astfel incat vectorii a si b si c formeaza un triedru drept .

Scrierea vectoriala este c a b .
Sensul vectorului c este dat de regula burghiului drept . Rotind burghiul imaginar , asezat pe directia

perpendiculara pe planul vectorilor pentru a suprapune a peste b pe drumul cel mai scurt . Sensul de
inaintarte a burghiului este sensul produsului vectorial . Burghiul rotit spre dreapta intra in piulita , deci
avanseza .
Modulul vectorului este c=absin .

Proprietati vectoriale : a b b a , a (b c ) a b b c , ma b a mb .

Produsele vectoriale ale vectorilor axelor de coordonate : i i j j k k 0, i j k si

j i k , etc.

Exemple de produs vectorial : momentul fortei ( M r F ) , momentul impulsului ( L r p ) , forta


electromagnetica ( F Il B ) , etc.
Punct material material point
Un model conceput pentru studiul miscarii corpurilor si este prin definitie un punct geometric purtator al
intregii substante a corpului .
Acestui punct i s-au atribuit proprietati esentiale ale corpului : posibilitatea de localizare la diferite momente
de timp , posibilitatea de deplasare , inertia si interactiunea .
Caracterizarea starii mecanice
a punctului material se realizeaza prin parametrii cinematici (vectorulde pozitie

r , vectorul viteza v si vectorul acceleratie a ) si parametrii dinamici (masa m , impulsul p mv ,

energia cinetica Ec=mv2/2 si momentul impulsului (cinetic) L r p ) .
Und mecanic mecanic wave
Unda mecanica transmite o perturbatie intr-un mediu material cu participarea particulelor
lui . Avem de-a face cu o propagare a energiei si impulsului si nu a masei mediului . Unda
mecanica nu se propaga in vid . viteza de propagare depinde de constantele fizice ale
mediului .
Locul geometric al punctelor care oscileaza in faza se numeste suprafata de unda , iar cea mai avansata pe
directia de propagare se numeste frontul undei .
Dupa forma suprafetei de unda avem unde plane , unde sferice etc. Dupa directia de deplasare relativa a
particulelor mediului fata de directia de propagare avem : unde transversale si unde longitudinale .
Caracteristicile unei unde sunt : viteza de deplasare v , frecventa , perioada T , lungimea de unda , pulsatia
, faza , elongatia y (sau x) , amplitudinea A .
Ecuatia de propagare a undei , care da valoarea elongatiei la o distanta x de sursa la un moment dat t este
y=Asin(t-x/v)=Asin(t-2x/) .
vitez speed/velocity
raportul dintre variatia unei marimi si timpul in care s-a produs aceasta variatie .
e = - dp/dt , tendiunea electromotoare indusa este proportionala cu viteza de variatie a
fluxului magnetic inductor .
F = p/t , forta este egala cu viteza de variatie a impulsului corpului .
V = x/t , viteza de variatie a spatiului parcurs de un mobil .