www.dacoromanica.

ro
ARHONDOLOGIA MOLDOVEI

www.dacoromanica.ro
 Importanta publicatiunii de fata sa vede de
La sine. In acest timp, clad e aa de viii intere-
sul de a sti eft de matte despre trecutul nostru,
cartea de fata e bine venita. Ea ne spune matte
aminuntim1 despre clasa boeteasca, asa cum a
vault o, simtit-o i apreciat-o antorul manuseriptu-
.1uf, paharnieul C. ion. Nu sint 50 de aril', de
duct s-au clesfiintat pronomille de elasa si totusi
foarte piAme stim nof cesti tinerf despre trecutul
dlasel boeresli. In virtejul ce a apueat tara
noastra spre reforme, am ajuns a nu ne mai ea-
noast-3; si aceasta e asa de adevarat, cii eetind.
acest manuscript, vechni numal de 35 de arif,
pare ca cetesti d.e o societate alta de eft cea ro-
mIneasca ; asa oe tare s-au schiinbat lacrurile.
V. Alexandri In Viata lui C. Negruzzi", a des
ens clasa boereasea ca manifestare d.e strad.a, ea
raporturi oficiale, ea erarhie sociala ; .Pah. C .

ion vorbeste tot de aceastiti clasa, dar ca ori-

gina, ca fire. Until sa complecteaza prin altul si
tericiti sintem eg, putem spune astAzI de boeril
din Moldova, care li-I obirsia, care li-T firea.
Gratie organizarii Statului Romin din tre cut
-istoria Moldovei de la interneierea sa ping, am nu
e de eit povestirea intrigilor ii actelor de slu-
,.garnicie, sAvirite d.e boerf in curs de 500 de ant
Cronicaril, boeri de rasa, amintese cu fala det
www.dacoromanica.ro
 ii
bocrI, stilpfl, Ora, povestind si cele mai mici in--
trige tesute de boor): contra domnului.
Intreaga istorie o e ping acumii, a Nioldovei, sn .
refera numai la down, la curtea sa si la curtenif
sill, ea si cum intreaga istorie, a until popor s
rezumii intr-uu om, fie acela chiar uns a lui ll-zet.
Alaturea de domn, erat boerii, pepiniera, din care
sa preparat aspirantii la domnie prin intrige,
trAduir i coruptiune.
E unica in felul su istoria acestei (lase, care
n-a lipsit de.asi avea poetii sil, croniearil sra,
adoraioril stii. Si clad te uiti MAI de aproape
. din ce elemente era constituita, care at fost taptele
pin care s-a ilustrat, te miri de uncle atita cinste
si vaza!
Puil prin conditiuni sociale, de a da mina cn asu-
pritorii, totcleauna at gravrtat catra strint, i putin
a lipsit de nu s.a turcit, gratie altor cauze, iar
nu put.ntt-i de conservare a neamului 1, clasa.
avuta 10 mentine nationalitatea, ci prostimea, tA-
ranimea. Interesele celor avuti mai de graba stt-
impac eu asupritorii de eit eu asupritii. Asa in
Transilvania nobilimea Romintt s-a maghiarizat,
in Bulgaria si Serbia s-a tureit ; iar la noi a osci--
lat in toate partile, unii 8-ail Turcit, a1ii s-at.
filcut Po lont, aWi Rusl, dupa tiropurl i impre-
ju
In trawl salt clasa boereasca s-a primenit in .
tru una. Nlica i restrinsa la inceput s-a inmul-
tit mai apoi prin nada domnulut. in a afro mi
ng statea putinta de a inalta sag scobori din
treapta boeriilor pe ori ce boer. Clad cetim lista
boerilor din secl. XV- a ne gasim in plina influ-
entrt slavona ; pare ca, Moldova e un colt dirt,
marea Rusie, i totusi aceia aft fost emit' lui .
tefan eel Mare, de care s-at invrednicit croni,
emit i rapsozii, cum zice Emine8eu. Familiile-
boeresti. care at fo,t in cele dintait trepte sociale
. in suta a XV. a, incep a didea in suta a XVI-a,
cfnd alte nume apar pe arena politicg, Fie-care
www.dacoromanica.ro
 ILI
avnt ideile sale si oamenii saT ; ne
Feeul th.at.
convingem de aceata usor inspectind lista bo-
erilo..,2r, asa cum am intocmit o la finele vol. XVIII
din Uricar.
Clasa ()creased era lesne primitoare de ele-
mente non. IndatA ce influentele joliice srt,
schimbaU, in urma unor intimplarf extetioare,
boerh erag eel( intra eat e iT schimban tactica.
Cum incepe a ea' simti influenta greaci In
tarile romine, prin nutnirea direetrt de eatrti,
Poarta, a domnilor Greci, boeriT pentru a-si apa,-
ta gratiile noilor domni deseltideart familiile lor
la loi renegath i astfel ingrosag clasa lor -cu
urn puternic element strain ; pun aceasta s- a ajuns
ca in secolul al XVI I si jumAtatea intAia a
secolului al XIX-lea clasa boereasei din Mol-
dova era plinA de greet; in secolul al XV-lea
Moldova dadea aspectul unel provinch Slavone,
acura in secolul al XVIII-lea pare ca-T 0
provincie GreceascA, asa de tare s-ag impes-
tritat familnle *).
Paharnicul C. Sion vorbeste despre boerT asa
cum i-a apucat el, eind nu- sl bazag boeria pe
o fapta ilustra, sari pe o traditiune familiara, ci
pe sume enorme de banT, sag pe alte fapte a-
desa orT necinst:te.
SA schimbase acum lucrurile. DomniT intinsese
dreptul ce-I aveag de a da rangarile pe o scara
mai mare. Erag anumiti telah i samsarT, care
traficart titlurile de nobleta, in schimbul unor
surne ad. se-orT fabuloase. Ajunsese lucrurile la
aceasta ca boeria era o belea. o l'acoste pe tara.,
din care nu profita de cit domnul.
*). NOTA. Facind o socoteala a numelor de lamilie
dupa origina, iata, cam care e raportul. Din 700 de familit,
cite cuprinde manuscriptul de rata, 400 sint romine, mazili
. ei rizesi, 200 sint de origina greaca, de cea mai rea spe-
cie 60 do origin bulgara, si 40 de alte neamuri : Airneia,
Jdani, 1a1ien, emp, Arnauji, TatarT, Lipoveni, Lehi,
Frantuji, etc. Fatti cu aceasta socoteala versurile lui F-
minescu sint pline de adevar, ci co' ce ne stapinesc pe not
azi sint Greeotel www.dacoromanica.ro
en ruts guNire, Bulgdroi eu ceafe groaset.
IV

Faptele de natura aeeasta slot nenumarate in

manuseriptul de fap.
Autorul, pilIlarnicul Constantin Sion apreciaza pe
boeri ea Romin, ce tine la tara lui, i deplinge ea
un alter Ieremia pe ruinele boerismului, decazut ci
festelit prin nenumrtratif placintari, care isi ago-
nisati pitace de boerie in schimbul unor sume de
bani.
Autorul poarta o ur neimpacata Greeilor,
euvintele cele mai urite le spune la adresa lor,
mai la fie-care rind.
Pe lingti acestea autorul nu vita a ne aminti si de
moralitatea acestel clase. E cunoseut ert corup-
tiunea moravurilor e mai mare si mai conscienta.
in elasele de sus de cit in cele de jos. Dacl
raporturile sociale dintre tarani, multe nu sint
morale, adesa aceasta apreciare o dam din punc-
tul de vedere al legilor, iar nu a cercului lor de
Tiata. Prin cele ce ne spune autorul manuserip-
tului de fata sii adauga inch' o nota, la. distra-
balarea moraill a a cestei clase privilegiate ;
cetitorul va yeti la fie-care pas cuvintele triviale
prin care sa aratrt aceasta.
Am gresi daca am zice ea de oare ee clasa
boereascit era foarte coruptii ea moravuri sociale,
apoi merita soarta ceat avat-o : clesjiintarea sa ;
dar daca Ia aceasta aditiugain coruptiunea de
moravuri politice, vorn fi in tot dreptul de a zice
,ca era cu neputinta de a mai trci Ca clasa ; s.
prea invechise ; era putreda acum.
Nu piere o tara, nu piere o clasa sociala nu-
mat prin coruptiunea raporturilor conjugate ; pe-
irea vine totdeauna prin coruptiunea politica.
Peirea to prin tine lstraele ! am putea zice si
noi de clasa boereascii.
=.1.11.a

Manuscriptul. Manu-criptul e un gros volum

in octavo, din hirtie de diferite colon. Sa expli-
www.dacoromanica.ro
 V

CA aceasta prin faptul Ca, autorul culegind notitele

de diferite fawiliT in rastimpurT deosebite a re-
dactat acele notite pe ce hirtie i-a aunt la in-
&mina ; de aio i nepotrivirea in scriere ; pe
alocurea deasa i mArtinta, pe alocurea rara si mare;
dar tot aceiao mina peste tot. Prin ce impreju-
rArT, nu stim, de-a trecut acest manuscript in
posesiunea domnulur D. C. St Sk
care cu deosebit interes 1- a inminat domnului
Th, Codrescu. D-sa ca buchinist recunoscut a
crezut ca, e bine de-a tipAri i iatA, prin ce im-
prejurArT manuscriptul vede azi lumina tiparuluT.
Uit a spune cA manusci iptul asa cum e azY
orinduit i cusut s datoreste Fb. Ara'inesen
Conon, in a carta minA s afla prin 1887, cum
aratA o notip, pusa la urmA.
Filele nu sint numerotate dar slat, ca la 250,
III
Data. Pah, Sion a scris in timp mai bine de
10 anT, de pe la 1844 pinA dupg, 1856 ; nic'airT
n-aminteste de Unire, din contra aminteste de a-
legerele pentru divanul Ad.hoc.
Ma la pag. 87 vorbind de Meletie N1itropoli-
tul spune cA, Episcop de Roman era (Iherasim.
NoT tim ca Gherasim a pAstorit pinA, la 1844.
Grosul 1-a scris in 1852 prin Februar. cum sin-
gur spune in multe, locurT (pag. 95, 15., 161,
182, 201, 232); unele nume le-att scris dupA
1856 ; asa child vorbeste de Dodun spune oh 1-a
a du s domnul Ia 1856.
Pah C. Sion nefiind in slujbe supt Sturza ei
Gr. A. Ghica, s-a indeletnicit cu ad unarea de
notite despre familiile boerestI, tocmai in timpul
chid a fAurit j falsul izvod a lui Chau.
*). NOTA. Dupa comunicarea D-lul Gli. Sion poetul,
pah. Constantin Sion a murit inainte de unire, cam pe
la 1858.
www.dacoromanica.ro
VI
In studiul nostril Epilogal izodului lui Cleinc'eu"
(Ur. XVII), am arlitat crt Izvodul s-a faurit in-
tre 1845 si 1856, dupa ce sa aleatuise documen-
tele false Sionesti intre 1838 si 1845. Atit do-
cumentele eft si Izvodul lui Cldnriu spun acelasi
lucru ca i manusciiptul de fata. Si naste in-
trebarea : Izvodul mi Cland sa publiezt in 1856,
si sa zice ea era de en4m1 Oat. Acest Izvod
spunind in Epilog ceea ce spun si d.ocumentele
Sionesti, uumeazrt ca autorul a fost acetasi. Mai
mult incd. Intrebuintarea ce face pah. C. Sion
In manuscriptul de fata de acest Izvod inainte
Inca de a sa publica arata at el si numai el e
autorul vadit al acestui fals isvod.
ii inchipuia istetul plastograf Lie documente cLI
creindu-si pentru neamul lui o genealogie fantas-
tica, i faurind. un sir de documente false. cum
si lungul izvod al lui Cann, nu va veni vremea,
clad si vor afla toate itele i nrzicile lui. Astazi
gratie publicrtrii acestui manuscript putern sti
in mod detinitiv cii C. Sion dus de interesul de
a-st mani neamul, en scopul de a-si viri eopiii sai
in scoala de cadeti din Petersburg, a planuit Inca'
din 1S38, o aerie de falsuri documentale, pe care
pentru a le da aer de veritate le-a posliduit prin
judecatoride rte atunci. poi s-a pus si a seris
fzvodul lui Clinan, opera indrizneata, dar bicis
nica ca executare; dupd 10 ant de muncrt a ga -
sit ne laudgrosul de Boldur de 1-a tiparit pd
cheltuiala sa, sigur in sehimbul unet grase plati.
Asaki a luat lucrul de bun ; si am putea banui
o intelegere rusinoasa. Iar Gh. Saulescul, primal
filolog romin, in entu.:iazmul lui 1-a luat ea
marfa bund tocmai pentru ca. era primul filolog.
C. Sion, care taureste Izvodul lui Clanati e eel
dinWil, care sa folosere de dinsul ii eitgaza ca
text istoric, ertutind a dovedi un fals prin alt
fals. Legenda dar a unei republici la Birlad, a
Uflel intrunirt a mosnenilor la Iasi dupa retragerea
legiunilor eraii idei, ce incoltise in capul lui 0 .
www.dacoromanica.ro
 vII.
Sion Inca de pe la 183'3, mai ales in urma pt.
blicAriT Hronicului lui D. Cantemir In 1836.
C. Sion era singurul ennoseator pe vremea sa
de toate numele de boeri, proba manuscriptul
de fat, dar el nu cunostea de cit Arhondologia
Moldovel din secolul XVIII si XIX ; ici pe co-
lea ciiteva nume de boeri mai veeln, despre care
inert nu spune maT nimie. Aceasta ne explica co-
losala gn-salit comis de a pune pe boerit, cari ii
intilnim numai de la secolul al XVII-lea, in coace
figurind pe vremea lui Bogdan si Ajar pe la 274
dupa Cristos. Nict nu putea face altfel Inert nu
sa publiease pana la 1656 mai nimie din vechire
documente a secolului al XV si XVI. Afara de
Arhiva Roneaui i Magazinul istoric pentru
Dacia" nu gasim alta publiLatiune istorica. Ince-
puse a aparea LTricariul inca din 1652, dar do -
cumentele din el eraa mai mult politice si din
secolul al XVIIlea. In lipsa acestora s- a multa-
mit cu citeva notite, ce va fi eapatat prin docu-
mentele partiale cetite de el si lipsit de (int ce
spirit critic, a turnat en grarnada de la dinsul
pentru a umplea intreg izvodul lui Clanau en
.nume noua de boeri.
Sa naste o intrebare : Era cu putinta ea tocmaf
pe acea vreme srl fie plastograti de documente,
and. onnostintele istorice eraa slabe, i cum zic
unit, niei interesul asa mare? Faptele ne spun ca. da.
Practica serisului cu sloviT veche era generala pa-
na la P.fitt ; azi e 0 specialitate ; stapini pe in-
strumentul de scris, lesne pntea un indraznet ca.
C. Sion sa faureasea aete false, filra a fi impe-
dicat de lipsa de cunostinti istoriee, de oare ce
interesul era foarte mare Si nu era numai an-
torul nustru in aceasta categorie. Cine ceteste ac-
tele vechi e deprins en faptul de a vedea ea sa
prezentatt Ia judecriti acte false in adins faeute
,pentru a dovedi ceva, ce nu era drept. Nu a-
rare oil la judecata sa proba falsitatea acelor
,.doeumente i esati ca rasufiate, strapungindu-le
www.dacoromanica.ro
-VIII
la mijloe ca semn ct sint rAle. Cite insa dim
aseminea acte false nu erau luate ea adevurate
si sa ehstigati dupa ele mosii intregi, s desmos-
teneat razrisT de razAsiile lor ! latA on exemplu
pe care singur pall. C. Sion il povesteste, fila 306 ;
Romascu gasind pe niste plastoyraft, numitl Chi-
tiga si rotachi CapAtina, a facut teluri de do-
eumente, tft-au ltit rAasiile in mai multe mosii
la tinutul Tutovei, apoi nemultamindu.sa en atita
au poinit proces eu manAstirea Frumoasa, Sf.
loan Guru, de aur, Galata si CetAtuia ca Ele ia
mosiile, ce de sute de anl le ati de la etitorillor.
Chiar pe supt manAstire cerea en riite docu-
mente de el fAcute sa ia mai jumAtate Iasul de
la Curte la vale pAnti. in 8ocola j 'Ana la cer-
dacul lui Ferent, peste 3000 de case. Aceasta
s-au dovedit plastozrafie, s-ati prins pe plasto .rali,
s-ati inch's la temnitti i s-ati teimes la groapa Ocnel
pe mosul sil stoln. Eni, pe Chitiga I i pe LApAtinA.
Iar Gh. Romascu a settpat, a umblat tugar vre-o doT
ani i venind ostile Ruslisti la 1828 s-au schimbat
oarmuirea si el au rAmas farri, pedeapsa. Cu-
toate acestea el insa cu documente de a lui Ca-
pritina si a lui Chitiga s-au jaluit, a luat wuli-
me de pamint si mai ales pe la 1836 avind si
tin frate Iordaki si mai vrednic de cit el si fi-
ind holteiti s-au incuscrit cu Mihai VodA, luind o
fata a until ban seirlat Plitos, eiocotti de a dom-
nuluI; 1-att Meat stirdAr i sames Tutovel, prim
care a capMat iarT agiutor, si a astigat toate
procesele ba 'Inca si mil" de samavolnicii a sit--
virsit i toate ati rAmas bune si in folosul lor".
Pah. C. ision nu uith' a spune toate peripetiile
acestul fapt. Era dar o direi adineA, si maven a
sA teme autorul nostru ea va fi prins si el. El
cauta a proba nobleta neamulul sttit stabilind 43-
geneaologie mareata, prin care sA inrudea cii
toate familiile mail din taxa.. Aici era mai gret,
(le prins si numai azT abia putem spune ceva.
www.dacoromanica.ro
 IX_

Icr
Familia Sion. Am avut ocazrunea a mai scrie
asupra acestel familii o monografie, publicata in
ziarul Rominul din 1867 (Maiti-Iunie). Revenim
asupra celor zise acolo spre a complecta si in.
drepta unele date. In 1867 nii sa cunostea ma-
nuscriptul de fatg ; tot insit ceea ce ne spune el,
stiam din alt izvor, pe care 1-am numit notita
Sioneasa Ea consuna in totul cu manuscriptul
de fata ceea ce arata ca intre membrh famtliei
Sion umbla ca bung genealogia fantastieg nasco-
cita de C. Sion, frtt a sti toti de existenta a-
cestuT manuscript. Poetul Gh. Sion in uvPnir`i
Contemporane voeste a arata crt traditiunea fami-
lief Sion e legata de legenda unul loc de la Co-
sasti; lucru neadevarat, de oare ce legenda ne-o spu-
ne o serie de documente faurite intre l838-18-I5,.
gi dacti sa spune vre-o legendrt de Cosgsti, si-
gur ca ea va Ii fost ntiscocita, tot de C. Sion,
mosul d-lui Gh. Sion poetul.
Familia Sion e orig:narrt din satul I osasti, ju-
detul Vasluiului, in vechime al Tutovei, unde ga-
sim ca rrtzesT veal' pe bgtrinul Ionacn Coeiseul,
singurul aratat pe cale documentalg de toate spi-
tele razesesti. Ionascu Costiscul forma ba-
trinul de prtmint dupa care totT Sionesth arg..
raztisii in Costisti si prin imprejurimi. Dar eine
era 1onascu CoOseul ? Sigur un razgs ea toti ra-
zaaii, fara titlu; om simplu, care tinea la razasia.
lui, fara alta .pretentiune de om mare sag familie-
ilustra. Urmash' acestuia, traitors in secolul al
XIX, in ambitiunea de a fi scoboritori din neam
mare, nu s-at multamit cu Ionasca Cosascul ca
stramos, ci a nascocit aceastrt legendg c. pe vre-
mea luf Stefan eel Mare, Demir fiul hanului de
la Crhn, supg.rindu-sa pe tatgl salt din cauza u
neT validele din harem, a lugit in Moldova ii
intrind in oaste la 1462 s-a purtat voiniceste, a.
atras atentiunea hiT Vodg, 1-att facut 'portar de-
www.dacoromanica.ro
X
Suceava, apoi spatar si In urma vornic Wit de
jos, 1-a botezat numele Dragos, si 1-a
insurat cu Dahina, fata mT Oana visternicul, care
era cumnat cu Stefan Voda. Din acest Drago$,
s-a nscut unul Dumitraro parcalab Hotinulut,
care a tinut in citsatorie pe Dumitra fata lui
Petrea Clanttu spMariul. Dumitrascu a naseut pe
lonarn Coeiscul.
Iata. dar o genealogie destul de bine injghe-
bath. Razasul dm Cositstt avea ca mos pe Petrea
Chinau i strmos pe Stefan cel Mare, pe lnga
ca, sit scobora in linie dreapta din harml de la
Lrim.
Si cind ne gindim pentru ce motive s-a nits-
cocit aceasta genealogie, ne prinde mirarea ! A-
nume pentru a ctipata dreptul de a-st trimete
copiil la Petersburg in scoala de cadett, uncle
nu intrail de cit fijI de boert.
Dar srt vedem intru cit e aproape de adevar
aceasta injghebare genealogica.
enirea in Moldova a unui Demir de corenie
(originil) tatar e o purti fantasmagorie. Modal
cum motiveazil fuga e demna de roman, nu de
istorie. Dar pah. J. Sion spune cTt el a venit in
146'2 si c s-a infatisat la hatmanul ,5'endrea. In
lista boerilor (v. liricar XVIII ad linem) cetim
ct ,5endrea apare ea portar de Suceava abia In
6987 (1479) Sept. 2 1 si tine portaria de Suceava
prdIrt in 6989 Iuli 8, cnd moare. Acest Sendrea
era cumnat lui Stefan Voda. icY vorba dar ea
in 1462 srt fi fost portar de Suceava Sendrea.
Fugarul de Demir intra in oaste ; sti poarta
voinice$te, $i ne spune C. Sion ert perind hat-
manul intr-o luptrt cu Muntenit, l'emir att luat
in pripa comanda si a invins ; pentru aceastit
faptil Stefan Voda 1-a facut capitan de jo talon ;
apot In rizboiul cu Lesii iar s-a purtat voiniceste
si atuneT oblicindu-1 (aflandu-1) Stefan Voda cine-1
1-a botezat si 1-a pus numele de Dragob facin
www.dacoromanica.ro
 XI
du-1 portar mare de Euceava, apoT spatar si in
fine vornic.
Cite euvinte atP ea neadevrtruri.
Sendrea moar?, in 0989 (1481) in lupta de la
Rimnic ; iar ritzboiul cu Lesii a fost in 7005 (1497);
ar urma dar ct duprt 7005 sa petre cut scena cu
botezul lui Demir in Dragos, dupa care apoT a
tost ridicat la boerie Nu stia paharnicul Sion
ca jan putea fi cineva inUii portar mare de Su-
ceava apoT sprttar ; spatarul era mai mic ea
i

portarul. Apo): doeumentele ne arata, pe un

Draqos spatar in 6992 (14,4) i vornic mare intre
6995-6999 (148 1491), decT en mult inainte
de 1497, adeert de rrtzboiul de la codrii Cozmi-
, nuluy. Dar ce-I priveafl datele pe plrizmuitorul
nostru ! S-a inselat si asupra familieT lui Dragos.
Pe cit sit tie acest Dragos era din familia Boa,
si nu cred crt tocmai aceasta familie de Bou sa,
fie tAtilrascsa.
0 data plrizmuita intreaga actiune nu ne mint
dacrt si mai inainte vom gasi tot gre;.alit. Auto -
rul sdrea din lac in put. Acest Dragov Bou spu-
ne crt a luat in crtsrttorie pe Dahina fata vinti
Oana, visternicul, cumnat lui Vod.t. Intre vister-
nicii lui Stefan eel Mare, nu grtsim pe nicT
unul Oand, ei pe acestia Stanimir 1457-1459,
luga 1459-1479 ; Kiracola 1480-1487 ; Boidur
1487-1491 ; Isac 1491-1513. 5i apol acest Oand
nu putea fi om de rind, dact era cumnat lui
Voda. Dar s-a inselat autorul. Not stim cit 5en-
drea era cumnat cu Stefan cel Mare si pnin
.

o gresalrt de, condeit C. Sion a pus pe acest Oa-

mi, care apare prin documente ca vornic de Su-
ceava prin 1406, decT cc mult mai inainte. Oala
era Ioan. Alt Oanei Ii gaisim ea parcalab de
Belgrad in 1480 si 1481 *).
*). NOTA. Alaturea de Cosasti e Valea Oanei. Pro-
' autorul plecind de aicl a tnighebat tout& aceasta,
.istorie, pentru a explica denumirea topografics de la coo$y
www.dacoromanica.ro
XII
Urrneaza din cele spuse ea toata aceast lega--
tura de fapte e neadevarata, cact oamemi pus1
ea autori nu sint doveditI prin documente, tar
actiunea e romantica.
Ma: departe. i s spune ea tiul lui Drag.-1 a
fost unul Durnitrqeo parcalab Hotinului si gine-
re liii Petrea LIrtaati spatariul, pe a earuf fata Du
m tra, o tinea in ertsatorie. Acest fapt 1-a
trecut si in izvodul luT danau. uncle zice :
apuerd Dragos vornic care hiind tritarescu Soltan
nu'l plou priceape cear hi, si htinl en mine ne-
amostnie de pe Pittiso Dumitrqco ginere-meli".
In lista parcalabilor nu grisim pe aceast vre-
me pe vre-un Ilumitrascu parcalab de Hotin. asa-.
ea si aceasta a doua generatiune anterioara hit
Ionasco Cosescul e pura nascocire, careia pen--
tru a-T da aerul de veritate a trecut o in toate
documentele false. (V. Uricar XVII doc. Sio-
nest1 )72-390).
Treeind la a treia generatiune vedem ea pane
pe lonavo Cosescul crt ia in casatorie pe C ,trind
fata lui Iosif Veverita postelnic. Documentele
false ne spun din contra ca a hint in casatorie
pe Catrina fata vel log. &Van Boq. Legatura de
inrudire cu familia lui Veveritrt post. e intentio-
nat fileutrt, awl in istorisirea origineT familiey.
Sturza arata ci supt Lapusneanul, ornorit find.
Veveritii, pe doamna lui a dat-o Voda dupa,
Sturza, ce era simplu curtean de a lui Veveritrt:
Din a cel Sturza s a tras domnii Ion Sandu
Sturza i Mihai Sturza (1821-1849) ; era dar o--
mindrie pentru pabarnicul C. Sion de a spune
eti unul din strrtmosii sAi a tinut pe fata lui Ve-
verita postelnicul, care venea fata vitrigrt Jui
Sturza, stranaoul domnilor de mai apoi.
Grandornania familiei nu sri, opretti aiei. Ionasco...
paharnicul a avut ca trate pe Avraam visterni-
cub din care sa trag domnii Cantimiresti. Alta .

inrudire mare faptuitrt intr-o noapte de meditatie

printr-o azvirlitura de condelti. Nicrtirea In,
www.dacoromanica.ro
 genealogia C antemir. stilor nu gasim arnintit de
vre-un Avraani i apol lid intro boerii Wit nix
gasim pe Avraam visternicul.
Fiul lui Ionasco pah. Rashoian stolnie zice ca
-ar fi tinut in casatorie pa Maria fata lui Moisi
Moghila ; iar nepotrivire en cele ce spune in
doc. false. unde zice eri a tinut in casatorie pe
Maria domnita lui Petru Nroda Mircea. Iar in-
rudire cu familiile marl, fie familia Movileasca
.sati a lui Mircea Ceobanul !
ARA inrudire a fost cu familia Dabija, anume
e Andreica pah. a tinut in crisatorie pe Irina
soya lui Istrati Dabija !
In definitiv intreaga genealog:e e impestritatA cu
inrudiri de tamiliT marT. Cred ca C. Sion a pro
cedat astfel : aviud supt oaf genealogia raza-
ilor facuta in 1801 a implut acea spitA cu toate a-
ceste fantazrnagoriT, Wind pe bieii urmasi aT lui
Ionaseo Cosascul ca umblati in stArostie dupa
fete de neam mare, pe cind ei sAraciT abla 1st
vedeati de pacatele i nevoile lor. Asa. patasc
stramosii cand neputilor le-ad intrat nebuneala
la cap !
Singurul stramo despre care stim date si-
gure a fost Toader Sion, care a naseut pe lot-
dada Sion bas ceaus, tan] pah. C. Sion.
lordaki Sion (1738-1812) a tinut in cAsMorie
pe Ecaterina fata lui Toader Danu. 8-a insurat
in 1787, cum arata izvodul de zi_stre, i o seri-
soare de la cuninatul sad Enaki spat. din 1824
August 22, prin care adevereste ct Toader Danu
a dat zestre fetei sale Catrina 3 OM din Nadi-
sa, BosotenT i S:troWT.
Iordaki Sion a avut 6 ficiorT : Antohi spatar,
lenges pah., Neculai ban, CoRtachi pah. Costantin
pah., autorul, i Toader sardarul. Cel mai mare
-era Antohi, nAscut la anul dupa cAsAtorie. in 1787,
Decenavrie, dupa cum singur ne spune intr-o no.
tita pe o carte : La 1806 Lai 19, avind 18 ani,
www.dacoromanica.ro
XIV
;4i, 8 luni de la nagerea moll ea ajutorvl mi Dun
nezeii am pus briciul pe barbei", ett
Antonius natus
Sionis vocatus.
Dacii acum intre fie-care copil am pune 2 an'',
ar veni crt C. Sion pabarnicul, al 2 lea copil cu
acelao nume la pririnti, s-a nitscut pe la 1795.
(Jopiif lut Iordaki Sion s att asatorit precum
tirmeazii :
a). Antohi Sion a luat pe Mitrioara fata pita-
rulut D. Cozoni din Tirgu Ocna, in 1811. Prin
actastit ciisittorie Antohi Sion venea cumnat cu vor
nicul Vasile Alexandri, tattil liti V. Alexandri Pc
etul, de oare-ce vornicul V. Alexandri tinea in at..
siltorie pe Elencu, alth" fatil, a lui Cozoni. Amintim cii,
vornicul V. Alexandri sit chema V _Mihail 5i ea
a luat nurnele de Alexandr;, dupit stripinul sati
(v. pag. 7).
b). Ionilft Sion pah. a tinut pe Friisina Schina
una din domnisoarele de onoare a lui M. Sutu.
El s-a insurat in 1820. Din el sit trage domnul
Gh. t ion poetul, care a si scris in Suveniri Con-
Omporane, toate peripetiile faminel sale.
c). Neculai Sion h.n s a insurat cu. Meirioara
fata lui Gh. Sarban de la Macsineni, Covurlui,,
un descendinte din Movilestt
d). Costachi Sion pah. a tinut pe Casandra
fata stoln. Gu. Mitrea.
e). Cwtantin Sion puh, autorul manuscriptului
de fatg, s-a insurat cu Efrosina, lata banuluT
Toma Stamatin, alt descendinte din Movilesa.
Cum vedem, din singur lordachi Sion, fami,ia
s-a ramificat asa de tare crt membrit familie
Sion azi dupii, a generatiunI sit ridica la o su-
mit respectabillt.
Pah. C. Sion a plecat prin inductiune. Prin,
faptul di el si fratele sAn, tineati fete ritzlete din
familia Movilestilor, apoi a cautat a inrudi i pe-
strAmosii lor cu MovilestiT, si cum am vitzut cu._
www.dacoromanica.ro
 XV

alte fmiliT domnitoare, crezind ca. scuza prin

acestea decaderea familiilor veeln bo eresti.
In studiul nostru asupra familiel Sionest (v.
Romiinul 1b87). ne- am ocupat special de Antohi
Sion. Acum cauttim a stringe cite-va date de
C. Sion pah. autorul acestui manuscript ; asa cum
el ni leau dat razlet in cartea sa.
Pah. C. Sion povesteste despre hoeri, el find
centrul in jurul crtruia sa invirt too.. Parerea
ce-si da de oament. atirnrt de la raportul ce 1-ati
avut el' en dinsul ; care 1-ati piscat ceva- ceva in
via-ta, IT pisca si el prin condeik i amarciunea
lui e asa de mare pe aloeurea el nu truta ni-
mic, fie iudi, fie prietin, fie dornn sall fata
boereasca.
Nscut pe la 1795 el sit a fault studiile in Iasi,
luat de tinrir i crescut in casa lui Th. Paladi.
Cunoastea bine limha greack proba ciui1e si ma-
nuscriptele din Arhiva Sioneasek La 1821, pe
vremea Eteristilor el ramlne in Iasi, si ducin-
du-sa la Braila eu opt Tura scapatl de el din
mina Volintirilor Grea, aIi Pasa II rindueste
sit pue ispravnid pe la Onuturi, eind i pune
pe Ion Andro ispravnic la Roman (pag. 2 , pe
Gb. Goian ispravnic la Falciti (pag. 66), pe N.
Manta si C. Drosu ispravniel la Cirligatura (pag.
92). In 1822 e scriitor in visterie Ia o masa, en
D. Codreanu, cu Th. Carp serdariul i cu Manoil
Gavril spatar (pag. 105). La 124 e rinduit sti
urnble cu potira prin taxa de jos impreunh, en
Plesnila (pag. 274).
La 1828 il vedem pe la satul Lisca Tot in
acel an lntrind Eusit in tairt C. Sion e trimis.
in greaua slujbei(!) de ceau sll &tea eirduri de
vite in spre Balcani. La 1829 e randuit de Jol-
tubin staroste de Putna, dar e scos indatrt si ra. -
mine ca same si ingrijitor spitalulul ostrtssc,
care avea vreo 1500 bolnavi, mai ales din calm&
ciumei, care bAntuea pe atunel Ora. In 183l e
dus pe sus cu fratele saA in Bueuresti, din canzA,
www.dacoromanica.ro
 XVI
ea faceatt parte dintre boeriT nemulOmiti. In
Memoride GrafuluT Kisselef, (Tom. I pag 365, S.
Petersburg 188z). iata ee cetim : Deja mai ina-
inle S April 131 1 in Moldova sa vedea o ne-
multemire contra administratiei Rusesti in aplica-
-rea boerilor la intrigi. Din ac-ste cauze Jeltuhin
era dator alunge din principate pe Mitropoli-
tul tarii i pe infiuentul coer Roznovanu. Cind
-s-a facia cunoscut mai mult sag mai putin pro-
Tunerile comisiuneT, care elabora revlementul or-
ganic, aceste propozitiuni a provocat nemulte-
mirT generale printre boeriT de clasele de mai
jos, a caror numar sporise prin ultimul decret
-domnesc.
La inceputul lui lanuar 1631 s- a list gasit in
IaT cateva exemplare de proclamatiunT revolu-
Oonare. Banuele cazura asupra boeruluT de clasa
a lI-a Spatarul Sion; din birtiile gasite la dinsul
s-a descoperit o corespundenta, din care sit
vede o mare neliniste a boerilor de clasa a 2-a
s-a 3-a, din eauza privilegiilor to-Teri-lute prin noul
reglement, cum i proectul de a sg convoca cite
2 deputatiunT din fie care judet spre a iscali o
suplica colectiva, cal e sit consimta plingerile lo -
cuitorilor elasei, care sa, vedea nedreptatita prin
oare care dispozitiuni ale i'eglementuluT organic."
Iata ce scria Kisselef lui Butenev asupra firei
boerilor din Moldova: de 2 saptaminT ma lupt
cu bdrboi;.ii de Moldoveni, eel mai neastimpara I
si mai intrigantT din toti barbosii. Boerii au de-
venit proprh lor judecatorT. Taranil n-ati pe ni-
mene ; Rusia dar trebue sa intervina. BoeriT,
care compun adunarea, sint in mare parte on-
menT stricati, apargtorii vechilor abuzurt Valabh
sunt mai linistiti. Boeril aunt obra:, icT, dar fris
cosT !!". (Memoriul domnulni A dru Papa-
-dopul Calimah, cetit la Acade cm,.
.Tendinta reglementulth organic de a da ad-
ministrarea Moldovel pe mina a citor-va familit
www.dacoromanica.ro
 XVII
toeresti a ridicat nemultamirT in toate rindurile
boerilor midi. Tata ce ne spune notita Sioneasca :
RuOT prirl reglementul organic rldicase ne-
mulp,mirl generale, de oare ce protegaiati numal
citeva famdir. St formeaza o partida nationala,
din care facea parte si Antohi Sion ; urzise o
conspiratiune ; dar sectia a 4-a Rusaseit prinde
de veste ; mica pe neasteptate casa lui Antohi
Sion, in timp de noapte. El in graba azvirli co-
respundenta supt oghialul nevesteT sale ; totusT
parte e prins ; e ridicat pe sus i trimis la Bu-
cureti intr-o hutch cu un ofiter rus i en doT
jandarmI. Inainte de a i s lua interogatorul fu
pus de Chisselef sii-ct faca lista neamuluT sag ;
de oare ce tot atunci s ridicase cu forta la Bo-
tosanT llie Gheryhel, la Cosest Toader Sion, la
Birlad C. Sion si Nicolae Sion, la FocanT Constantin
Sion pall. autorul. Antohi Sion vazind ea e greu ai
de teama sa nu faca vre-un i-Au familiei, incepu a
insira 1ntre neamurile leT pe totT, de la rrizriul
eel maT de jos pink* la boeriul protipendada. VA-
zind aceasta Chisselef n-avu ce face, opri an-
cheta, si elibera pe Sion dupa ce statu 2 hull in
BucurestT."
Aceste date coraborate arunca o lumina a-
supra anilor, in care s-a preparat reglementul
organic.
Nu numal boeriT de clasa a II-a i a III-a sa
evoltase, dar chiar si tri,raniT incepuse a s mis-
ca. Aa in tinutul RomanuluT WaniT sa rUscoala,
si in contra lor, la 12 April 1831, sit duce gene-
ralul Begidow, ornoara 18, raneste 42 de oamenT,
ai nuinaT asa s-aii imprastiat ceT 9-10 miT de
taranT. (Anal. AcademieT IX, II, 95).
Scopul acestor nemultamiri in rindurile boeri-
lor de clasa a II-a ni-I arata Chisselef intr-o
epistola a sa ctr Butenew. In 1831 Mart 21
Butenew scria luT Chisselef, ca s-a primit de ca-
frit Poarta 3 hirtiT conb a guvernuluT sat" Kisse-
lef raspunde la www.dacoromanica.ro
22 April acelas an, cit acele carp-
XVIII
shit de la oamenii, cari doresc s sa bucure de
abuzurile guvernelor trecute, de la Caftantii1 din
clasele de jos, care voeah sit faca parte si el din
adunarea titriI, sit o faeit electivil; contra obi-
ceiurilor fniT, cilci ei n-ail nimic din ceea ce sl
cere sit fie reprezentanti."
Aceasta fiind starea spiritelor, cum si pozitiu-
nea Sionestilor fatii cu guvernul provizor (1828 -
1834) ne explicam fraza lin' C. Sion : Dar vai,
cunostinta patriottlor, Dumnezeii sa le ritsplitteas-
crt, a fost ra. (pa. 362)-`.
Supt Mihal Vodil Sturza, el a stat de o parte,
ne zice ca nu voea s fie boer ideas ! i ca o
fala spune eh toti fratil Sionesty n-ah voit sa
cumpere slujbele de la telalil 1111 Voda.!!
In acest timp indelungat de neactivitate poli-
tica, C. Sion a gasit timpul de a se deda la o-
cupatiuni literare. .Asa ii scrie pentru a lul
trebuinta Menehmele sail fratii de gemene, piesa
tradusa, la 1803 in romanest': de biltrinul Millo,
bunicul lui Mateiu Millo (vezi Arhiva soc. st. si
lit. Ia0' an. III) ; aceasta in 1838. Tot atunci
scrie Elisabeta, sail familia surgunita in Siberia.
Tot pe acea vreme incepe a croi la documente
false, a sit gindi la plazmuirea Izvodului lul
Clanau si a-st aduna notite despre boerif Moldovil.
Sit arata nemultamit de domnia lul Gr. Alex.
Ghica, din motive ram nault de cit puerile.
Dupa comunicarea dim Gh. Sion, poetul, pah.
C. Sion a murit Inainte de unire, despre care
n-aminteste nimic.
Din cele spuse despre autor ca om sa vede
rangnl familiei sale si cit de nepotrivita era pre-
tentiunea de a descinde din oameuI asa de sua
pentru a cadea maI apoi asa de jos.
Judecind pe autor dupit operile luT ni sa aratii
ca o persoana foarte curioasa. : un om rah de
gura, un pidosnic, cum zice Creangit, sail un clufut,
cum zic Muntenii. Stilul tradeazit omul, Clad ee-
testi cartea de fatii, etI nevi:a a te opri in multe
www.dacoromanica.ro
 XIX
locurI, a sari unele cuvinte, neputind fi cetite de
eit in 2 ocht. Ajunge la trivial, qi-tt face impre-
siunea unuI batrin Idra rezerve la guru. Cetitoril
singuri vor aprecia cartea, iar cit pentru aceia a
earor fami1i slut ocarite i spuse supt adevrata
lor fatrt, litsgm pe sama lor a verifica sail protesta.
Orteare ar fi defectele de stil, libertatea de
expresiuni, un lucru ramine in piceoare : Mann-
scriptul de fata e epopeea comica, a unet clase
spre sfirsitul et. Autorul da si el lovitura de gra-
tie acelet clase putrede, care supt pompa orien-
tall si de strada, ist ascundea toate slabaciunile
qi pilcatosenfile eT.
Recunosc ca manuscriptul pacatueote prin multe
gresele de fond in ceea ce priveste origina unor
familit boerestT. Era grett Paharniculul C. Sion
sg, stie despre toate familiile de boerl timpul de
eind dateazg. AzY si inca tot n-am putea spune
multe, de si s-a publicat ceva. Acolo insa unde
autorul vorbeste de timpul rail, de oamenit pe
care I-a apucat, notitele lul sint interesante. Ce-
teasca cineva despre Sutu, despre Negruzzi i va
vedea modul cum stie s povesteasca.
77.
Pentru a incheia aceasta introducere, dator
sint ell. cel intliti a complecta i indrepta cele ce
le spune autorul despre familia Ghibanescu ; Pa-
harnicul C. Sion crede ea neamul Ghibaneseu e
din last de foe, si crt e o porecla data unul pas-
ear din Tatarasl, care aducea in tirg spre vinzare
ghibuni, un fel de peqte lat care pe alocurea sa
maT nume0e costr4.
Mal apol Mihai Voda Sturza in dArnicia lut de
a da titlurI de boerit pe banl 1-a flout comis.
Familia G hi banescu e original% din tinutul Facia-
lut, i anume in satul Delenit, uncle din cele maT
vechi timpuri gasim vechiul batrin a luf Ohiban,
care mergea de la valea Moisi AO la polana Zyurii.
www.dacoromanica.ro
XX
SA ne oprim putin asupra numelut Numele de
azi Ghibdnescu e o formatiune nouA, caci gasim
douit sufixe : eseu ca sufix patronimic, asa de rAs-
pindit azi in familiile burgheze. Forma mal ye-
cite era Ghiban, cum si az1 o poartA razasii din
*chiopeni si Deleni, care sint multi la numAr.
Ghiban cuprinde in sine sufixul slavon an, care
s-a alipit dap sec!. al XIV-a, de oare ee o sama
de cuvinte straine veal au schimbat pe an in
in ea Rine, jupin, pe cind altele de la suta a
XIVa in coaee watt maT schimbat pe an, ea : fi-
gala,artan, Pa;wn, Ghiban. A &test sufix an s-a
extins, apoI la o suma do cuvinte latine, de for-.
matiune nona ; asa din lung avem lungan, ca din
Dinga, Dinyani.
Radacina primiIivI. e dar Ghib. Care sri-i fie
intalesul ? Ghib ar sta In legatura cu Gheb (gibbus)
prin o slabire de vocalii din cauza ecentultn.
care s-a scoborit pc sufix ; Ghiban ar veni dar
din Gheban, cum lungan din lung. E greti de ad-
mis accasta, maT ales citi dacA ar fi o pore ela
romineascii, apol ar fi mai genera' A. pe cind din
contra e foarte restrinsit.
Din gheb avem ghebos ca porecla, iar nu gheban.
Trebue sit vedem dar in Ghib un radical slay a) ;
si in adevar radicalul slay rIli6 (rz.R) euprinde
in sine ideea de ntirare, n,ldriio (rhisuz). De
la acest radical derivii ghibuese, yhibaeM, prin

oi. NOTA. Muntenii au familia 1311)411e:0;u, care ar da ra-

dicalul Bib ; apm zic bibanoala, la cea ce not zicem buz-
degeeneola, batae. Radicalul Bib in loc de Ghib na e pri-
mitiv, cacti ar urma ca Moldovenit Lau schimbat in Ghib,
dup caracterul general al gramlut de a schimba n g on
ce h urmat de i. Dar aici s-a intimplat din contra, ca si
ia cuvintul Morila in Ric de Moyhila, forma veehe i no-
recta, ; carturaril Moldoveni s-au fora de a eerie Mojild
crezind ci r e moldovenism, ca in jk in loc do vie. For-
ma dar Biboneacn rata de Ghiboneveu, e ea j pihid fa-ta de
chibrit, loop falti do door.
www.dacoromanica.ro
 XXI
diferentiare de intAles In nAmolul de nume
slave, care formeazd aproape toatA patronimica
secolulut al XV, XVI si XVII, e natural ca un
razes mosnean in valea Zguri sit fi avut nume
slavon, fru% alt intales in gura rominulut de cit
cA numeste o familie. Pe alocurea s-a dat nume-
le de Ghiban la un peste (costr4), care trebue
notat cA nu sa eunoaste prin pArtile node nu-
mele de Gliiban, e dat familiel. A zice ea paharnicul
Sion cA numele e o porecla nouA ar insemna cA
nu sA mat gasete inainte de Mihai Voda nict
un Gbiban.
Numele de familie si eapiitit dupit meseria ce
aT, de ex : Nscariul, Cojocarul, i nu dupA o specie
de peste, care vinzi:"bhibani, lucru imposibil de ad-
mis. No1 Rominit zicem Bacalu, Croitoru, Hiscariu,
luindu ne duph meserie, iar nu dupit o parte din
acea meserie.
Trecind la familie, gAsim cit cea mai veche
dovadA documentalA e din 7200 ( 1692) MaT 24, cind
ni sA aminteste de un Ion Ghiban, care a for-
mat vechtul bAtrin din mosiea, ce sit intindea
pe cele cloud vilf a A oisht si a Zgurit din mo-
sia Delent. Act st Ioan Ghihan mat stim cA ti-
nea dupA linia femeninA la bAtrinul Urai, fata
ki Tatul Pletun de la 1520 si nepoatA lift Stan
Plotum de la 1440, de la care azi sA trage sa-
tul Ploeunestri pe Sarata. (VeT .Istoria "mei 'po-
sit" in Arh. soc. . i lit. an. I). De la acestt
vecht proprietart vine numele hlizoi Ghtibenii, care
in 1824 era proprietatea monahulut Veniamin
Gliiban, sezAtor in Iao.
Urmasit acestut Ion (ibiban a fost Apostol Ghi-
ban traitor pe la 1720, care a nhscut pe Macarie
Ghiban, trAit pe la 1761. Pe la 1777 trAia C.
Ghiban ponies'''. des in procesul incins intre ur-
masit batriunlui Ursa
Nu pot preciza in mod exact legatura intre
bunicul mieti lrimia Arhip t hiban at Ultibanit
din suta a XVIII ; eu vreme aceastA familie s-a
www.dacoromanica.ro
XXII
ramificat, si s-a mutat in ehiopen't de unde era
de loe bunicul mica.
multi din membril tamilief Obiban au trecut
la cillugiirie, lueru nu rar de viizut in trecut,
cind fawiliT boeresti ea liahag au treeut la ea-
logiirie.
Cind toci acei despre care vorbeste C. Sion
vor intregi datele despre familiile lor, vom sti
ceva nii complect despre boeriile din Moldova.
Ch. Ghibdnescu.
Ia I8.92 Iu lie 6.

www.dacoromanica.ro
 ARHONDOLOGIA MOLDOVEI

A
ABAZA. Neam vechig ,pest& 200
ani, drept Moldovan, a fost i vorniel
mari si visternicl, iar acum abia se mai
(UnOSC intre n obi 11 .
ASIAN. Moldovan de loc de la Spit-
rieti din tinutul Putnei, eadicat !a boerie
de vio 100 ani, de la capitanu Gheorghe
Asian fiiul unei Catrina AsFanoae, ce au
fost str6nepoafa dinteo fat a Logofiitu-
lui Dimitrascu Ciaur. Fan la anul 1822
cand s'd.0 suit pe scannul domniei Mol-
dovei vornienl Joan Sturza earl s'au nu-
mit loan Sturza voevod, n'au fost din
neamul acesta la ranguri mai nalte de
cat On la c'aminar; au agiuns Constantin
Asian, carele fiind cumnat de sor5, Dom-
nului l'au fitcut vornic de aprozi, si pe
liii AI cel mai mare, Aieco, batman de
www.dacoromanica.ro
 2

Prut pae, si eel al doile Costache aga' pae.

ARBURE. Drept Moldovan neam
mare $i foarte veclii, prea vestit i cu-
noseut In Vtr6, si Ia strgini incit de vi-
tejiile sale in iiizboaele ce an purtat
Moldovenii en toti megiesii lor. Par mai
s'au stins. Mai stint in Rosica la Peters-
burg in slujba osteniase'ci din familia a-
ceasta, iar in Moldova nime n'au remas
din linie lArbateasc5,, de cat postelniceasa
Anica Scobihorn fata medetnicerului
Gheorghe Arbure.
ANDREI. Feciorii unui medelnicer
Ion Andrei din targul. Romann, ee era
scriitor la Ispr`avniciea de acolo, si in
vremea Enicerilor in anvil 821 dnpii iz-
gonirea volintirilor Greci din artt,, ti-
mes find en de Sali pa$a Seraschiernl
ostilor en 1000 turci ea sa a$ez isprav-
nici la Onuturile de sus, $i eke un aga
ture en eate o sam6 do ostao la fie$te
care Omit. La Roman ne Osind alt om
mai en $tiin, am randnit Ispravnic pe
logoffitul loan Andrei, pe carile apoi
dupti randuire, domniea, ran fiicut satni$
.si mai in urm'a l'au $i boerit Ioan vodti
dandn-i rangul de medelnicer.
ANGONESCU. Acestia Eunt 2 frat,i
www.dacoromanica.ro
 3

Iordachi Canal stolnic i Costache pa-

harnic, feciorul lui Anton Angonache ra-
chier din Focsani; cel mai mare avea oi
dughenh, vindea ahthrlacuri i ptitea bir,
inthi cu negutitoril hrisovoliO, in namh-
rul chrora era si tathl bor, in urmh duph
introducerea regulamentulin desfiintndu-
e ahziirite vechi, an lnat patenth de
negnOtor starea a 3-a. Cel mai mic,
Costache, la 1829 cand eu mh anam la
Foesani Staroste, randnit de gheneralul
Jultuhi cu sila, pentru e atunce find cea
n ai nenorocith epohh pentru Moldova, i
mai ales pentru Focsani, unde e anal
staburile ostilor ru,esti, si cele mai
mutte osti grhmhdite acolo, trecerea a
toate ostile pe acolo, i pe langh aceasta
si o grozavh ciumh care pustiise tot 0-
rnsul, fugeau toti boeril i cei mari, pen-
tru cari mai nainte era piltratri sthro-
stiea Putnei. i ci i mici ch era misei;
murindu-mi de ciumh, feciorul din cash
mi-au adus bas-buinbas a thrgului pe
acesta, i slujindu-ma vr'o dou lnni, ne-
fiindu-mi de multhmire, hind obraznic l'am
dephrtat, dan l'arn randuit la ocolu Vran-
cii zapciu asupra gostinarilor ce strftn-
geati gostina oilor. In urinh, duph cu-
www.dacoromanica.ro
 4

rAtirea ciumei i dup6 rridicarea ostilor

r'anduindu-se boeri mari Starosti pe dl.
LocrofAtul Aleco Ba1 i Vornicul Tanen
Jurge, pe mine m'ail scos din sluj136,
pentru e`a". murise i Jultuhin ; aturici a-
cest Costache av6nd inestf-sugul d a in-
datori, s'au lipit pe 1ting6 boerit
Starosti, i indatorindu-i cu slujba luf, a
mijlocit la latm'iinie de l'an rftnduit bas
bulubas de Focsani. Dar fau purtandu-
se, si eu fiind sames, de si era favoritul
Starostilor, i-am dat o bun`a certare
si de rusine au lasat si slujba si au
fugit de acolo. S'au dus cu meseria lw
la Bucuresti, an intrebuintat'o multA
vremc. De awl() luand recomendatit de
la boerif Ghicuiesti ctr boeriT Gliicu-
lestf din Moldova, au mers la Tasi. Me-
seria lw find pMeuth tuturor boerilor
mari, a bietei nenorocite Moldove, au c5,--
pritat dragoste si antret la toti, si mai
inrai britranii, Logoffitul Costa che Sturza
ji LogofAtul Iorgu Gnica fiind si mini-
stru, i ultrun ti de servitiile ce-I
le fAcea, an mijlocit la Domnul Mihail
Sturza, si Pau fcut stolnie, si liii ttirziu
l'au rildicat la paharnic, i pe fratele srm
Iordache fricut stolnio. Prin acest
www.dacoromanica.ro
 5

chip s'au iiidicat la boerie. 'fatal lor de

neam a fost Greco-B*ar.
ASACM. Acestia sunt doi frati, a-
mandoi Postelnici mari, de neam Armem
din Podoliea. Tatal lor Arman botezat
s'au preotit in Rosia. Mitropolitul Gavril
Rusu ce in rasboiul Ruso-Tureesc ae
la anii 806 pa'n la 812 au fost exarh
in Moldova, dupa demisionarea mitropo-
litului Veniamin Costache, lau adus pe
preotul Lazar la Iasi, Pau facut proto-
pop de mitropolie, si &TA incheerea
pAcei, ducandu-se mitropolitul this ina-
poi, el au remas in Iasi, i find omul
invatat bine in limba Rusasca, Moldo-
veniasc i Arnmneasca Yau primit si
mitropolitul Veniamin tot protopop, si
murindu-i femeea Pan cttlugarit i Pau
fault i arhimandrit numinda-1 Leon.
Pe amandoi feciorii lui, Gheorghi si Pe-
trachi iau invatat bine; cu agiutoriol
mitropolitului Fart trimes si lit scoala (16
la Odesa, de acolo ei s'au dus la Viena
an invatiat Nemteste, Greceste, Raseste
si Frantuzeste ba si Latineste. Cel rnai
mare s'au insurat cu o nerntoaica ce
era spalatorita la domnita Marghioala
Calimah, mama liii Mihai voda Sturza
www.dacoromanica.ro
 6

cu care au si fo5t facut pe feciorul ce

il are Asachi, Rosu ea i Mihai oda.
Cel mai inic au luat pe o fata a unni
paliarnic Toader Tinth, vatavul Potlo-
gesei de la Tarnanca. Dupa suirea dom-
nului Mihai Sturza la domnie, acestia
find potriviti cu Dommil la nelegiuiri
i-au tras lilne,a sine, i-au avnt uneltele
sale in tot fc,-liul de nelegiuiri, i-au im-
bogatit, si i-au radicat la rangurile Pos-
telniciei cei marl.
AYEBESCI:. Moldoveni, raza's de la
Prival din tinutul Tecuciului. Paliarnicul
Gavril Averescu fecior de preot de a -
cob), in domniea, lui Alexandru voda,
Calimah au intrat In curte, s'au lipit
pe langa psaltul curi, an invatat can-
thrile bisericesti. Si avcind glas ban an
pracut Donmului. La mazalie s'au dus
en Dommil in Tarigrad si an venit de
acr)lo en domniea lui Scarlat vocla Ca-
limah, au slujit in carte edeclin, apoi
camaras al 2-lea, pe urma s'au insurat
en Catinca fata capitanului Mihaluca de
la Ocna,, ran facut paharnic i isprav-
thc l Dorohoici.
ALEXANDRI. Douii neamuri. Cel
adeva'rat este Grec moldovenit, an
www.dacoromanica.ro
 7

remas in Basarabia, din care inai cit

noscut este satrariul Iordache ; iar a-
cei din Moldova, de si t.unt mari si
bogati, dar nu sunt nici adevarat Ale-,
xandri nici Moldoveni. An fost un Mi-
halachi Botezatu, jidov din thrgul boi-
lor din Iasi, frate cu Cerbu Ochincarin,
care au trait pan pe vremea Domniel lul
loan voda Sturza; acel Mihalache Bote-
zatut an fost stolnic la sf. Spiridon, s'au
insurat i an luat o sora, a satrartilui
Alexandri, si au facut mai multe fete,
si nn fecior pe Vasile Mihail care au
lost sluga in cash' la Logofatul Iorgu
Ghica; in urma ciind Ghica au fost is-
pravni c la Bacu, pe Ia 814 l'au facut
logofat, i atunce s'au si insurat cu E-
lenca fata pitarulni Dimitrache Cozoni de
la Ocna, i i-au luat porecla de Ale-
xandri de pe masa. La 818 fchndu-se
stapiMul seu Ghica vornic de aprozi, ran
randuit sames de vornicie, si an mkjlo-
cit la domnul Calimah de l'au boerit
facandn-1 medeluicer. La 821 in vre-
mea enicerilor find lipsa de, scriitori in
visterie, i eu find cu el cuscru, l'am
chemat la Iasi, au intrat in visterie.
Atnnce dupa, imparateasca poronca in-
www.dacoromanica.ro
 8

Andu-se moiile manastirilor grecesti si

ale tuturor grecilor in socoteala visteriei,
pe Yasile Alexandri l'au randuit same
veniturilor acelora, i an inut samesiea
Van la 827, cand s'au dat mosile iarsi
inapoi Grecilor. Din samesiea aceea, si
din tovarilsiile ce avea cu cei mai multi
posesori, an facut mare stare, si-au eum-
paraf mosiea Mircestii de la postelnicul
Andrei Milu, si-au facut ease mari in
Iasi, s'au facut i patar, i apoi si sa-
me de visterie, pe care au tinufo
pan pe la 840. Pentru averea cea multa
Pau tras aproape Mihai voda Sturza, II
avea deputat la obsteasca adnuare,
candidat la domnescul divan. L'au ia-
cut postelnic mai in urma $i vornic Mare
pe tiii sei cel mai mare Vasile spatar,
si cel mic Iancu ofiter si domnesc a-
ghiotant, si-au cumparat mosiea Folte-
stii de la logofatut Lupu Bals, Patras-
canil din ,tinutul Baca5 si Moinestii
din tinutul
AVRAAM. Moldoveni drepti rezesi
boerinasi de la Grozasti, din podgoriea
Odobesti tinutul Putnei, au fost din
vechiu zapcii de ocol, precum sunt a-
cuma privighitorii. Until din ei in doni-
www.dacoromanica.ro
 9

niea lui Scar fat odd Caliunah amine

Neculai Avram &a fdcut pitar, iar in
domniea lui Joan vodd, Costache Avram
chminar, i Stavri fratele seu paharnic, si
Gavril Avram serdar. Tata acestui Ga-
vril au fost Manolache careie de mult
au murit. S'au indimplat, de am vdzut
cateva iscdlituri a lui Manolache acesta
in niste hotarnice si alto hdrtii .de cer-
cetare, si de curiozita insthunez cum se
iscAlea. .

Manolache Avram sin loan Avram

biv vornic de Arrance si hale bas buluc-
bas de Focsani, fecior de dregdtor si
insuo dregdtor."
ARDELEANU. Roman venit din
Ardeal din care un Gheorghe find multd
vreme scriitor la isprAvniciea de Iasi,
an agiuns si same la tinutul acela, si
in domniea lui iMiliai vodd Sturza, s'au
boerit fdcandul paharnie. Dar ca om
cuminte iu s'au rusinat de si s'au bo-
erit de porecla pArintasc-a, pe care ca
adevhirat Roman, n'an agaduit'o ca 66
ii zi6d: Grigoriu, Steldniu sau Aposto-
leanu.
ALEVEA. Roman din tara Roma-
peas* de la satul Slobozia, boeriti de
www.dacoromanica.ro
 10

neam, sau precum la noi se zice de cei

cu neamuri; tat1, atrariul Enache A-
levra insurtindu-se eu o fat din Mol-
dova de rgiths de la Gugesti tinutul
Putnei, s'au asezat acolo i u avut fe-
cior pe Enacbe ; ins5, barhnul Alevra
find cumnat si prta Ia mosie cu pos-
telnicelul Vasilache Toll6 ce s'au poreclit
Danu, i postelnicul Asanachi Danu finl
lui TobA, find destept i celalalt prost,
ian cumpArat partea lui, si feciorul mi
Alevra, ce'i var primare cu marele po-
stelnic Asanachi, au remas %fa' pAmant
si sarac, in cht mulea vreme au slojit
ca vgitav, i pe yarn siu, ba Inca si pe
nepotul situ spatariu tefan DAscAlescu,
si pe la 847 abie s'au boerit cu rangul
de satrariu.
ADAMACHE. Familie noula' izvoditA
de Aga liristodor i spatarul Iancu fe-
ciorii lui Adamache Man, negutitor grec
din Iasi, avea dugheanA in nlita mare
peste drum de hanul turcesc, tinea marfa
,
turceascil, era birnic cu negutitorii 116-
sovoliti a orasului, fruntas intre negu-
titori. Femeea lui era Moldovancgi, ft
de rgizgis din tinutul Vasluiului, amiindoi
feeiorii erau ca.1f in dughiana, umblau
www.dacoromanica.ro
 ii
cu boccelele cu marfa pe la casele bo-
eresti, am cumparat si en marfa de la
ei in mai multi ani, prectun citarele, cut-
nit de Tarigrad, fesuri, eibote rosii si
galbene i papuci cu mestil. In dom-
niea lui Joan vod Sturza cilnd au in-
ceput a se tavali boeriile, an facut pe
Hristodor comis, i n'au mai viindut In
dugheana, iar apoi Mihal voda Sturza
care au bajocorit si au file& de riis
boeriile si nobleta irii, pe Hristodor
Ian facut aga Inca, si ellen Iii divanul
apelativ unde i pe mine in'au judecat,
ba si pe multi din magnati. i pe lancu
lau facut spatar i pe Vasile eel mai
mic frate a lor, Pau facut comis.
ARGIlIROPULU. Dora neainurI,
greci nu vechi in tara. Aeei de la TIT-
tova stint feciorii unui panlcicti rusaie
Ioan Arghiropulu, nascuti en o Miclea-
sea, si au avut mosiea Sucevenii, care
apoi an vAndufo logolatului Costache
Conache pentru datorie. ITn Arghiropulu
mai din non s'au pripasit iii tara strin-
gandu'l logof. Cost. Cantacuzino Pascanu
en o fatii, a sa i fachndul ginere, ca
nu'si putea gasi gineri Moldoveni, din
patru fete ce an avut numai pe cea
www.dacoromanica.ro
 12

mai mare o (Mese dupa Moldovan, lo-

gofatul Aleco Bals, dar fiind o ra, au
lepadat'o, i pe celelalte trei fete le-au
dat tot dupa greci.
ANDRIES. Moldoveni, vechi raza'si
rAdicati la boerie de vr'o suta ,ani, dar
in Moldova s'au stns acest neam in
spatarul Vasile Andries de la Putna,
ce era rinere banului Toma Stamatin
si cumnat en mine ; nu stiu dacal in
Basarabia vor mai 11 ramas, ca era si
acolo Andries5sti.
ADAM. Moldovan de la Foesani,
noua familie izvoditii, din Adam cmi-
torul, ee era de casa medelnicesei Ma-
rica Stamatinoaea sora banului Toma.
Acel Adam mnrind rau remas dui baetf
Vasile i Enache, dar find prea grad
i'au luat medelniceasa Marica in casa
i'au erescut, i'au invatat carte, si i'au
dat pe amAndoi la raposatul visternie
Iordache Roset Roznovanu, fiind pahar-
nic i ispravnie la Neamt. Meth nind
destepti i norocip au inaintat, rau scos
boerul Roznovanu ciraci, i'au facut sa-
mesi pe la tinuturi, i'au boerit, i'au
insurat. Cel mai mare au fost elucer pi
au murit fara urmasi, iar cel mai mie
www.dacoromanica.ro
 13

paharnic i murind nu de mult i'au ra-

mas trei feciori i o fata.. Cel mai mare
fecior a paharnicului Enache este spa-
tariul Alecu Adam.
ALEXA. Alai multe neamuri, po-
reclindu-se unit dupii nurnele tatilor ti
altii de pe a bunilor, fiind totj rAdietiturf
proaspete din vremea galantonului de
boerii domnul Mihai Sturza ; acei din
Iasi siugerul Neculai i paharnicul al-
mitrache sunt feciorii polcovnie. Alexa
Vatranul, ce sede in ul4a podului vechiu.
Ia Tutova uniT sunt feciorif luI
Cei d,..1
Gavril Alexa b15nar, Ard'Arit de Mihai
ved5,, uniT sunt a lui Costantin Alexa ce
era arnam la hatmanui Costache Cerchez;
toti ins6 sunt strAini Greet si Bulgari.
AVRAMESCU. Noua familie ince-
puth chiar din tat51 serdar Iancu Avra-
meseu ce'i era numele Avram. Acel A-
vram fiind mult6 vreme cApitan de
mai la Barlad, s'au fost insurat cn o
fata de rAz5s de la Ciortesti si in dom-
niea lui Scarlat voda Calimah s'au fl-
cut atrar.
ARHIP., ou rdicatur6 de a dom-
nulut Mihai vod Sturza ; moldoveni
Bunt. Mai inainte emu slugi pe la bo-
www.dacoromanica.ro
 14

eri ciiiitani pe la postil i scriitori pe

la ispfavnicii. Imi aduc aminte crt un
Gheorghe Arhip an fost mulat vreme
shwa in cask la unchin men spat-arint
Enache Danu, apoi 11 fa'cuse chnitan de
posed la Roman, si mai iii tirmrt vritav
la BrAtulesti.
ALEXXNDRESCU. Mai nmlte nea-
murY poreclite din non de pe numele
phrintilor. Spatarul Alex'andresen ce a-
cum este sames de visterie, este fecior
unui Alecu cvartalnicul din Iasi. Costa-
che Alexandrescu ce'l acum candidat lit
Fracin si Aleco samesul de la Tecuci,
sunt feciorii cluceriului Alexandru Popa
din Bacilli. i asemenea si attii ce srt
mai poreclesc, asa sunt noi fiidicati la
boerie.
ARAVU. Moldovan eadicat la bo-
erie de vr'o suti de ani, dar prea pu-
inj sunt din nearwd acesta.
MAW. Moldovan, de la tinutul Nn-
ului vechig rizi riidicat laboerie din
vremea domnului Sturza.
ALBINETU. Moldovan, din maha-
lana Tatara, fecior de preot i din
starea de gios a birnicilor. Cu intiinta-
rea Acaderniei in Iasi an invbtat stiinte
www.dacoromanica.ro
 15

mai inalte *i unul din ei lanai an c*i t

profesor; Frate-sau Tudurache s'au lipit
pe Mega. bezede Neculai Sutu, logofk a
casai pe MAIO care au ghsit protectie
Si -yam( lor Aleco, *i domnul Mihai
Sturza i'au riitheat la boerie, iar Hagi
Grigorie Ghica i'au facut boeri mari.
APOSTOL. Porecliti duph numele
phrintilor, find din pro*ti radicati la
boorie de domnul M. Sturza, iar acel
de I a Tutova este grec, fin! unni bawl
Apostoli, *i acel de la Panciu din ti-
nutul Putnei este grec bacal. Manole
Apostul lacut serdar de domnul Mihai
ATANASIU. Radicati do domnul
M. Sturza din pro*ti, negntitori birnicf
a thrii, Bulgarl. Acel de la Foc*ani
este mester abager.
ANASTASIU. Multi se poreclese pa
numele phrint;lor, toti radicati de dom-
nu! Sturza, afarh de chminarul Aleco
dc la Baerm carile de pe !nasa, woa*a
Nastasiea de la Pacnrari din Iasi, sh
poreele*te Anastasia iar porecla dreapta
11 este Ghebe. Moldovan, an fost slugh

in cash la logolatul C. Bal* Ciunta de

unde au e*it eirac, 'Pau facut stolnic in
vremea lui Joan vodh Sturza *i s'au
www.dacoromanica.ro
 16

insurat la &taut cu o fatil a serdaru-

lui Iordache Ciute.
ALCAZI. Vedii mazili Mo1d6veni
de la tinutul Neamtului. In vremea lui
loan vodri, Sturza, s'au rildicat la boerie
tin aiminar Gheorghe Alcazi de la Gos-
mani, dar n'au avut feciori i'an rAmas
nunmi o fatrt.
ALHAZ. Greci, izvorit neamul a-
cesta din Alhazu bacal basa din Iasi,
ce avea cash' i dugheanii in sffinta
Vineri. Feciorul acelni bacal DumitriVi
find singur la piirinti i instArit au
kat femee pe o fath Elencu a unui
boer oTec balm Armagolu ce avea trei
fete, din care pe una o luase vornicul
Gheorghe Cuza c4cliiopu de la Bilrzasti,
si pe cea mai mica Marghioala un Filip
Diaconul din satul Hocenif tinutul Fil-
ciu, care find s1ug in cash la vorni-
cul Cuza s'au indrAgit cu ea, au futrat'o
si au fugit la pArintii Ini in Hoceni.
Din acest Dumitri0 Alhazu sunt Al-
haziI acei mai insemnati din Iasi. Mai
stmt i a1if, dar tot greci.
ANTIPA. Grec venit en domnul
Scarlat Calimah, un Manole Antipa SO-
nul pe care l'au Limit paharnic.
www.dacoromanica.ro
 17

ANGIIELICHL Gree, *Pau luat po-

reel de pe mestesugul mumei lor care
era vutcarit5, si faicea votcal buna de
pe la casele boeresti cu care
se lipise mai mutt de casele boerilor
Vasc'anesti, si vntearita aceea av6-ni
doi feciori, pe bann Grigorie si banu
Tanen, s'an poreclit singuri ei Angbelichi,
si t.luiind la boeril Pascanesti Pau scos
ciraci. Grip.orie an fost saine la tinuturi
sd iudechtor, laneu logofat in divan, *i
s'an boerit la domnu Joan Sturza. cel
min mare pallarnic si cel mai mic stol-
nic si ban, si nebunind an murit. Tar
Grigore, la Domnul iNaai s'au l'acut ban
*i an murit si el. Ian remas insa fe-
ciori si fete.
ADAMIDE. Un Tancul en meserie
ilecrutitor, awaste _).receilse:r1 Pixel; pri-
pa.sit- de Domnul 1i1iai Sturza si radi-
cat la boerie cu rangul de cAminar.
. ANGIIEL. loldovan neontitor din
Iasi, boerit de loan VOd Sturza, pa-
Larnicol loan Angbel de la Focsani care
an fost multa vrenie logofA,t. la .st-Aro-
stiea Putnei, dAr n murit fruii urina*i.
ANGIIELUTA. Mai mul0. dal:: nu
sz:71 t mi neaal porecliti de pe numele
2.
www.dacoromanica.ro
 18

parintilor lor, until la Vaslui, facut

spatar de Mimi voda pentru cal bogat,
tatal salt Oran birnic din satul Munte-
nii de gios. Anglieluta. paslarul au fost
multa vreme crasmar la tata meu de la
809 pan la 812, la ratosul Balmarilor,
de la gura Aluntenilor, uncle au gasit
o comoara i apoi si'au cumparat du-
gheana in Vasluiti, i sal iind
flit

muIt vreme in posesie Balmarit, lloara

Grecilor i Negrestii, s'au instarit foarte,
in cat pe langa ca s'au boerit, si'au fa-
cut casa en dona randuri in Vasluill,
apoi au cumparat si de veci mosiea
Babnarit, de la netrebnicul Iorgu flint
logofatului Neculai Stratulat. Insa un
are acest Angheluta urmasi. Mai stint
aIi Angbeluta la Tutova, toti mn ra-
dicati din prosti, dar Aloldoveni.
ARGHIR. Poreclit pe numele ta-
tane-sau, din prosti radicat la boerie,
tot de donmul Mihai Sturza, iar dreapta
porecla'i este Robu.
ANDONIU. Mai multi se poreclese
far a fi neamuri, unit fiind Greci, altit
Sarbi i Bulgari, si pe la mai multe
tinuturi lacuitori. Este si la Vasluiti un
serdsr lancu Andoniu, nepot de sora
www.dacoromanica.ro
 19

spatarului Anghelutfi, feciorul. lui Ivanciu

ciobotar, ee au fost i scutelnic al meg
in vremea domnului Joan Voda'.
ARONEANU. Acestia sunt doi frO
Aleco i Tudosh, feciori de preot sluji-
tor la mAnstirea Aron voa, de la care
si'au kat porecla.
APOSTOLEANU. Acestia sunt doi
frati, Moldoveni, flu lui Apostolu Stan
bogasier din Focsani, pe care domnul
llihai Sturza l'au fiient boer singer.
Meth au inatat la Academie. Vasile
cel mai mare, au Intrat in s1ujb5, la vor-
niciea biserie6;c6, iar eel mai mic Ghit,
este trimes de oei'ulnuire la MliNersita-
tile din Germania, de unde viind, Hagi
Gbica vodi Pau facut den la Criminal
boer spatar.
ANUSOLU. Negutitor arman si de
natre sr_ de credint:6, boerit de dom-
nul Maid Sturza.
ARMAGOLU. Grec. Hristodor Ar-
magolu veniiid in Moldova in domniea
liii Searle Calimah, s'au insurat cu fata
unui singer Dumitru Lefteriu bulgar,
iar femeea aceluea Moldovanck Cozmu-
leascii de la tinntul Tutovei, de pe fe-
mee avc1 r'aziisie la narhshsti, pe Tn-
www.dacoromanica.ro
 20

tova, at: mai ctim*at, au mai luat cu

ginclee?t . de pe la rAzAsi, an latit mo-
siea bui. S'au facut cgminar, la Mihai
vodri Stnrz si an murit 1iis2itd pe ur-
tin5, un fecior.
AGARICI. 101 dovan, r`az'ii4 -vechiu
mazil de la Rilciu, s'au r5,dicat la
boerie I vremea Domnului Joan Sturza,
n eGstache AgArici.
AMBELICOPULU. Grec. La anul
1828. ( .n3(1 an venit in tar`a ostile
ssti ifind e't .deputat randuit impreunri
c i ay Aleco Bals Lnngu. la glavuoi
evartr de la Ibthila, atunce pru-Calabii
le Gnlati care era unchiu nipj postelnicul
loan 'lora si aga. Aleco Roset, an pri-
un grec Andonache Ambelicopulu
b i ran rocmit tramaciti de cetea IicIrti

ile rus4ti ; insnrat, femee avea frumoasg.,

irni Facea i mie, dar era foartc srtrac,
di Ia Rui nu i se trecea pilicintele care
it era m, seriea. 1ai Iii itiin inurlu-
indu-se en fel neea Jul i vornicul Tudura-
che Glicca Hagimis cc sau poreclit Ghica.
an mijlocit la Mimi vodri Struza i l'au
ti5cut bcer, Caminar, i s'au statornicit
in C71,1a-V, au fiTicut si stare.
www.dacoromanica.ro
 21

BAi. Moldovan drept, veche fami-

lie boereascrt, figureaza' intre nobilii Mol-
dovei Inca dinaintea domniei ltil Dra-
go Vod5, pe eilnd tara Pra
preenm v`ad intenn manusoript a lni
Petrea Matti, spatarni mui Stefan Vod6
eel Mare, talm(it de el in Vaslui din
latineste, cum l'a gasit scris de Huru
caqelarol eel mare al kit Drago;i, c.
un Balo a fost la o4teasca Adunare,
ce s'ati th",cut in Iasi cand Ii venit
Drago din Ardeal, de afi sfatuit de
l'aU primit cut toti buerii, voinicii de
oaste, i mosnonit ce aU fost venit en
el aiee, si le-afi dat si mosii pentru lo-
cuina lor. Iar apoi mai sits s'ail rjdi-
eat de pe vremea domniei ml Efstrate
Vocra Dahja.
BOLDUR. Veclii11 moldovan, dom -
nul Dragos all fost ginere unui Bol-
dur ce all fost giude mare de Mrlad ,
In vremea Republicei. Pe vremea bit
8tefal Cel Mare un Boldur all fost vor-
nic mare 5i iroil vestit. In urmA, pen-
www.dacoromanica.ro
 22

tru o gresal a Boldurestilor find po-

roma impaYatease tae pe toti, Un
spatar Costache Boldur a alergat la
Mitropolit, a cerut protectie, Reda ea
sill scape Yai Matt prtut, si din prat-
tul Costache s'ag poreelit pana astazi
toti Costachesti. Pe vremea dornaului
Dim:trie Cantemir viind Petru cel Mare
Enpiiratul llusilor en osti aicea, vorni-
cul Lupu Costache, Dumnezet ertel si
pomeneascal ea bun patriot, neplcan-
du'i giugul russe, nu s'au unit cn dom-
nul, ei striingAnd toate proviziile cerute
de tara de gios pentru llusi, le-au trans-
portat la mosiile sale, nu le-ail trimis
la armia rusasck din care ail venit in
mare lipsk si a si corespundat cu vizi-
rul turcesc i en banul trakese, de au
venit en ostile mai grabnie, si far de
veste ineungiuthod pe Rusi la movila
liabAei laugh Prot in dreptul Husului,
le-au dat bun frecus, l en mare ru-
sine seryand Petru Wail dus cu el si
donmul Cantemir si multi boeri, intre
.

care si un Sion, din neamul met) s'aii

dus, i pentru necredinta Lupului Cos-
tache catia Rosin, all poroncit Petri]
de a se blastama in veci in toate bi-
www.dacoromanica.ro
 23

sericile Rosiel neamul Costfichesc: Dar

asa precum Lupul Costachi ea moldo-
van saracul, a fost dator a pazi ere-
dinta patriel lul, Dumnezeil se vede c
n'a5 ascultat blastamul rusasc, i ail fa-
cut precum sfantul duh prin gura id
David ail zis : ca eI vor blastama i tu
vel Magoslovi, ca. cu adevkat se vede
blagoslovit, pentru ca las ca nea-
mul acesta ca altele mari vechi, n'ati
amt. Dar Inca din el ail raskit lu-
minatorul bisericel Moldovel, vestitul si
prea sfintitul Mitropolit Veniamin, care
afi pastorit aproape de jumatate de veac
pe Molciovenl, i prin ale sale mijlocirI
catra Rosia, intrebuintate in anul 1822
child era pribegit in Basarabia din tul-
burarile faeute In ail de turbaciunea
greceasck Wait ridicat b15stamu1 deasupra
neamuku Costhchesc legiuit tie Alarele
Petru la 1711.
BOGDAN. Moldovan drept, i veche
familie boereasca, radicat la boerie din
vrernea 1u1 Alexandru Voda Lapusneanu,
de atunce pana acu afl fost tot marl.
Pe unui din neamul acesta pe vornicul
M anol ache Bogdan, domnul Constantin
Moruz rad taiet ea sa isbhndeasca moar
www.dacoromanica.ro
 24

-tea cunmatului sfiti Grigorie Vod5, Ghica,

carele arargind pre Sultanul an dat
nemtilor Bucovina ; si Bogdan acesta
cu a1i boer ai protestat la Poarai
darea Bucovinei, i descoperind pe Ghi-
ea &at viclenit pe Poarfa, dnp. care
ail triples de ail -Met capul Ghichi
ati randuit domn pe Mornz, iar Buco-
vina air r'amas Onrt asaizi nerntascrt
si Ghica frrrcq cap.
BELDIMAN. Molchvan drept, taran
riz de la Hociun, din tinutul Ru-
ciulul cu meseria rotar, ridicat la bee-
rie de vre o SO de anT. Inthiu rotartd
Gheorghe Beldiman s'ati fttcut hoerini stol-
nic, mal in urmii si Ban. Apoi fecio-
r lui Alexandru, marele autor al mol-
dovenilor, care ati f`acut einste natiei
sale, si frate-sail Dumitrache, s'att r-
dicat pAnsa la vornicia mare in vremea
Domnului Ion Sturza, i flu tor earh'si
vornici facuti de Mihai 1Tod5, insh slut
prea departe de pArintii lor.
BALDOVICI. Proaspeti in Aloldova,
de loc de satul Baldovinestii din tinu-
tul lbrilei, din tara Romitheasek; Ge-
orghith Baldovici ati fost slugh la nn
Hatman Gherache, ginere Domnului to-
www.dacoromanica.ro
 25

ruz cu care viind in -Moldova s'ail in-

surat cu o sor`a a until ispravnic de
aprOzi Stefanache Cerchez din Iasi, ail
ramas aiee, aii Vnut mosie ill posesie,
Iii vremea Domnulni Schrlat Calimach,
find visternic Sandulache Sturza cnm-
natul lui Gherache, Pad randuit Sames
la Roman. In urma in vremea Ienice-
rilor pentru ci tia turceste, Caimaca-
mcii Vogori de, iqtai PalTi randuit isprav-
nic la Suceava, mai in urma ispravnic
de Curte. i in donmia liii Joan Voda
ran facut ispravnic de Curte. apol is-
pravnte la Roman, uncle murindu-i fe-
meia s'an insurat al doilea cu vaduva
Caminarului Jordache Barbovsehi, Cra-
te] e episeopului de Roman Gherasim si
rad facut spatar, apoi domnul Mihail
Sturza l'ad facut iarasi ispravnic de Ro-
man. Mal in urma ispravnic de Curte
si Postelnicel mare ; pe feciorii sal pe
Spiridaehe Aga, pe ,c,4tefanache Comis si
pe Grigorie paharnic.
BOIAN. Moldovan, mazill de la inu -
tul Sucevei, Iordache este fecior ml
Mihai Bolan, mazil din Folticeni, aii
fost ciubuceiti la logofatul Todiras Bals,
in urma logofht al easel. In donmia Ira
www.dacoromanica.ro
 26

loan Voda facut Serdar, iar la Mi-

hai Voda agrt, i prezident la giudeca
toria de Iasi, acorn cilen in Divanul de
Apel, Fag randuit Domnul Grigorie
Ghica.
BOGZA. Moldovan, mazil fa*, de
la Bogzesti din tinutul Nearnt, s'ati ri-
dicat la boeria slugeri, Neculai Bogza
crinerele medelnicerului Caraiman de la
tr,
tinutul Dorohoi si feciorul vatavului
Moise Bogza.
BOSIE. Aloldovan, de la tinutul Do-
rohoi, ridicat la boerie de vr'o 70 ani.
Armasul Neculai fiind dus in Tarigrad
cu mi domn grec s'att insurat acolo, de
unde viind cu copii midi, in vremea
domnului Scarlat Calimach, s'ail asezat
la mosia lui Siretelul, din tinutul Suce-
vei. La 1822 lactIndu-se domn Ioan
Sturza, Liii trimes la Tarigrad basca-
pichihae, si feciorii lui crescuti acolo si
invatati, viind inapoi nu stia moldove-
neste, i pana acu vorbesc r moldo-
veneste. Alai este la Tecue comisul
Toader Bosie, dar nu este Bosie ci Fkire.
Asemene si in tinutul Flciului sa pore-
cleste un sluger Ioan Bosie, i acela
www.dacoromanica.ro
 27

nu-i Bosie, an fost arnut la logofiaul

Todiras Bals.
BOTEANU. Strabunul acestor Botertl
este venit in Moldova din tara Roma-
nea scA, s'afi insurat aice, si nfl nepot ace-
luia ati luat o greac6 pe TarsitaVardalah,
din care s'an nascut posteluicelul si poi-
covnicekd Neculai Boteanu, until au In-
at pe Vochita fata 1ti lurasco, si an
nAscrit pe medelnicerul S;arban si me-
delnicerul Gheorghe ilk)teann.
BOTEZ. Moldoveni, dota nearnuri,
amandon5, vechi de la tinutul Sucevel.
Din vremea domnulard Than Sturza Wan
ridicat phna, la spA,tar, iar la Mihai Vocla
postelnic.
BOTEZATU. Din jidov botezat, s'afi
ridicat la boerie Serdaru Constantin Bo -
tezatu i avut trei feciori : Spataml
Rklucanu Botezatu, Caminarul The care
strut 'mho bAtrini, i postelnicul Cos-
tache Burghelea, ce Van infiet spatarul
Constantin Burolielea fratele man esa,
ne avind copil.
BORS, . Moldovem, de la Ballita din
tinutul Sucevel, rhzsi, mazili si boe-
ramao ; iar in timpul domniel lui Mi-
bat Sturza s'ati fticut boert mai marl.
www.dacoromanica.ro
 gs

171DA.R.Ve. Moldovan, inaziL rz4,

de la B`ad6r5i din tinutul Iesii, find de
easa logolatului Constantin Bals, ian
fricut ; iar un Ianc find
logoat al casei Logofkului Alecu Bals
.domnia hT Mihai Vodrt, slujind in
visterie s'ati frtcut Chminar.
BALAEF;+. Moldovan de la Bogzesti,
tinutul Neamtjuini, feciori boeresti a mo-
siei Trifestii; un bAlet din aceia slujind
in casrt Ii Logofiitul Todiras Bals si
intrebnintindu'l in slujbi, s'au fiicut Ca-
minar iar la Grigorie vodrt Ghica Spatar.
-BUDISTEAN U. Romiin de peste Olt
venit de vr'o- 40 de ani in Moldova.
Gheorghitsa Budisteanu an fost in multe
rncTuri epistat de poste, an fost si is-
pravnic la Herta si la Dorohoitt ; in
vremea lui loan vod s'au frteut cruninar.
01131111. foldoveni, mazili rrtzasi- din
ti11utn1 Teenci. S'au eadicat la boerie in
vremea Domnulni Calimah, un satrariti
Bibiri din Iasi ce era eumnat CU ct-
minariul Dimitraehe Florea, care are un
feeior .Mihalache in Basarabiea si lor-
dache Bibire s'au facut tot atuncea pi-
tar, si la Ioan vo paharnic. Un fecior
a acelnia Neculai, la Mihai 8turza, s'au
www.dacoromanica.ro
 20.

facut spatar, pentru ca era tatrnaciii

rusese 1a divanul
BRANZA. Moldovan, razas ,de la
Chetris din tinutul Chrligsaturei, au fost
slugi pe la boeri, scriitori pe la Jsprv-
nicil ; i domnul loan Sturza pe Stefan
Brnz Fan facut serdar, iar 1iliai voda
Pe lin Ioan i un frate a i i'au facut

BOSUIOC. Razrtsi de la tinutul Ba-

cr, din vechi an fost boeri dar cazuse
pan la baeah. Ioan voda Sturza i'au ra-
dicat la boerii fAchnd pe Neculal pa-
harnic si PC Grigorie serdar.
BALTA. Moldoveni, Oran, de la
Delem din tinutul Harlan, fecior boeresc,
mai in urma vatav acolo, i instarindu-
e prin P.jutorul si a staphnialui mosiei
Logofatul Iorgu Ghica, s'au radicat la
boerie in vremea Domnului Joan Sturza.
BUZDUGAN. Roman din tam ro-
mhneasca, de vfo 80 ant venit -in Mol-
dova, an fost tot bo:sri dar nenoroeiV.
BURADA. Moldovan, razsa",s. prost,
de la Odobesti din tinutul Pntn. Tu-
durache Burada thud slug in eagi, i
ecIntret la biserica serdarnlui Costache
Robescn. din Focsanii funteni,. dupa ye-
www.dacoromanica.ro
 30

nirea lui Ioan voda Sturza Domn find

prie ten cu Robescu, an tritnes mai Joan
voda pesches dourt, poloboace yin bun,
cu Burada, i Domuul spre nmItarnire
Par] facut singer si el nu s'a mai dus
inapoi ; au saznt prin Iai, au fost
vatav in ograda la fratele meu spatarul
Antobi Sion, de uncle s'au ,si insurat cut
o sorsa a ferneei dascalului grecesc Chi-
riac si s'au faeut advocat, i cu acea
meserie se hrgneste pang, astazi, radi-
6111(11'1 Mibai voda Sturn pan la spatar.
BUZILA. Moldovan yechig, nearn de
boeri.
BALICA. Moldovan, vechiii nearn
de boer mare, din care au fost si vestitul
batman Balica, acel ce-au zidit si-au
inzestrat mgnastirea Frumoasa, dar din
liniea barbateasca n'au mai remas. Acei
ce se poreclesc acum sunt de pe .bunica
lor curgkori din neamul acesta.
BRAN. Moldovan, razes de Dragu-
seni din tinutui Putnei. S'al rgdicat la .

boerie in domniea hn Alexandru voda

Moruzi, slugerul Bran, a caria fecicai in
domniea mui Ioan voda Sturza, Grigorie
cel mai mare, s'au facut caminar,
Dumitrache comis, iar in domniea lui
www.dacoromanica.ro
 31

Mihal Sturza eomisul Dumitaache fiind

deputat la adunarea olateasca ales in
toate periodurile, director de visterie
ci eandidat la donmescul divan, l'au rzl-
dicat vornic mare, i pe Aleco spatar
si ellen in divanul apelativ, i Tancu,
cel mai mic, fiind in militie au agiuns
pan la maior, i au murit.
BMOTA. Moldovan drept, radicat
la boerie. Taranul Toader Bawta de o
data batman faciindu'l Alexandru voda
Lamr2eanu.
BRAESCU. Moldoveni, mai multe
neamuri. Cei de la tinutul Harlan din
care se trage hatmanul Gheorghe lira-
escu, aga Vasile, i comisul Constantin
sunt de mai mult de 80 de am radicati
intro boerina0, carii la 821 prin mijlo-
cirea enicerilor intovar4indu-se Gheor-
ghe Braescu en ei in pradarea mana-
stirei i a bisericilor din Iasi, s'au facut
yel aga, in urma i batman i pe fratii
liii asemenea Tau radicat la boerie. Tar
acei de la tinutul Bacau comisulPetra-
spatarul Toader flu paharnicului
Joan Briieseu, aceia sunt mazili raz4i
de la tinutul Tutovei. i teal lor cum
si fratii h,t Panaite i bum Vasile fe-
www.dacoromanica.ro
 OLI

elori. de preot de la Calimnesti tinatul

Tutovei, find slugf la uninarui Gheor-
ghe Bogdan si ducndu-se sfapcanul lor
Iu Franta de Linde n'au iria venit, an
remas ei pe la mosiile hal Bogdan, vA,-
taji, si instarindu-se s'au fiicut toti bo-
eri. Sunt multi mazill privilegheti ine5,
si birnici la tinutul Tutovei.
BOTAN. Moldovan din Basarabia,
boerinas ; unul din ei ffind ofit,r rus'ese,
s'au esaluo;arit la m'An'astirea Neamtu en
nume Calinie, au agiuns econom mare
a mharistirei, au pthdat bine din veni-
turile iuistirei, i'au insthTit pe frate-
sal" eareli . s'au ridica la boerie pin
la spatar, in vren. ea Domnulni Mihai
Sturza.
BAIZZU. Moldoveni. mazili. veal
ri'lz5si le la tinutul Bomanulni. radicat
Ia boerie ii vremea Domnului Alexandru
Moruz, insg, linmal mini, ce'i mat multi
si astAzi sunt mazili basi birniet.
BOBEICA. Moldovan," mazil de la
tinutul Botosilni, thdicat hi boerie de
Domnul loan Sturza.
BALABAN. Moldovan. maziL raztis
din tinutul Tutovei, i 'Llicati la boerie
de Domnul loan voda Stru:za.
www.dacoromanica.ro
 33

BIGU. loldovan, Oran fazA,s de

neam de la Movili0 din tinutul Putnei;
iar acel riidicat a boerie find slug l
logoratul Aleco Mavrocordat si vatav
la Storesti, s'ati boerit in domniea 1rd
Mihai vodil Sturza.
BALAN. Moldovan, ra."za's de la SAn-
dresti tinutul Tutovei, de unde un Ioan
aSzilndu-se la Vuteani tinutul FAlciuluY,
s'a rAdicat hi. boerie de Joan vodti.
Sturza.
BUTER. Green. au rust dascal la
lArl6u, an inviltat si pe frate-meu banu
Neculai Sion, greceste. Pe daseigul Moscn
Butter Joan vodA. Sturza han filcut ban.
BELCIUG. Moldovan din Todiresti
tinutul HftrIu, mosi ea logoftitulni COs-
tache Sturza. ffidicat la hoerie dt. Dom-
nul Scarlat Calimalt prin mulo e irea vi-
sternicului Sandulache Sturza.
BURCI II. Moldoveni, douA ileamuri;
eel adevgrat Burchi de la tinutul Ho-
mann sunt rdicatf la bol Tie de vr'o 70
iar celalalt neam bele legat de
ani ;
Burchi, este drept Zrnu, Oran, ck la
P'atr'ascani tinutul Bach'u, an fost siugit
la visternicul, Iordache Roznovann si in
vremea Domnului Scarlat Calitnah s'au
3
www.dacoromanica.ro
 34

faeut caminar, la Joan vodA, spatar,

iar la Mihai Sturza vornicul Ilie Zrnau
sau Burchi.
BUZNEA. Moldovan, de la tinutul
Dorohoiii, radicat la boerie mai mult de
80 ani.
BURDUJA. Moldovan, mazil razas
de la tinutul Yasluifi. Unul din acest neam
find sluga la logofatul Costache Cona-
che, an mijlocit in vremea Domnului
Mihni Sturza de l'au fiicut caminar.
BEIMIAN. Acestia stint doi ; unul
Dumitrache i altul loan care an fbst
diacon In Basarabia ; in vremea lui
Than voda Sturcla au venit amill,doi in
Moldova, au fost vataji pe la mosii ;
dupii introducerea regulamentului s'au
fAcut advoca i s'au si boerit de M-
imi vodA Sturcla.
BON TAS. Moldoveni, doua neamuri.
Acei de la tinntul Sucevei si din Bu-
covina sunt drepti Bontasesti, si mai
de malt radicati intro boerinasi. Jar a-
co' de la Putna stint napaste BontAA-
tilor, find drepti Nica, coborhori din
Diaconu loan Nica, si radicati la boe-
rie de loan vodA Stu*, insa numai
cAminariul Scarlat BontAs din Focsani.

www.dacoromanica.ro
 35

Tar ceilalti will s'au boerit de Miliai voda,

i unii stint neboerici.
BAIARDT. Italian au venit In Mol-
dova cu ingineriea in vremea Domnulny
Scarlat Calimah Iosif Baiardi. Domnul
Anai Sturza l'au boerit i pe ci fi pe
toti fciorii un, find botezati in credinta
noastra.
BODESCU. Moldovan, rac;16de la
tinutul Mein, radicat la boerie de dom-
nul Alihat Stur4a.
BOTESCU. oldovan. Din acest
neam an esit vestitul singer arban Bo-
tescu, logofat de taint!, a divanului, r-
dicat Ia boerie d Domnul Mihai Sutu
batriinu la 1793. I-au remas numal no
fecior, Costache, bun scriitor i el ca
tat6 sau, Jar neuorocit.
BOTESCU. Moldovan, iara0 din nou
poreclit. Aa Grigore Botescu a caruia
parinti nu sunt stinti, ca Pan g.alsit le-
padat pe o piatra la casa Logoftulin
Toader Bai Frederic ba boer, t4i Pau
crescut, l'au Im at., l'au dat in militie,
si Mihai voda *urcla, pentru ci Bals
Pau facut clironom pe F1mi4iJ, Pau
tient aghiotant domnesc i maior, ran
insurat cu o greaci. In urma Domnnl
www.dacoromanica.ro
 36

Grigorie (Mica l'au -tinut tot a Aiotant,

l'au facut si colonel si acum i Isprav-
nic la Vas loin.
BURLAN. Moldovan, taran din sa-
tul Ajndu vechiti de la Patna, au fost
Gheorghe Buda n negutitor in Focsani,
si Mihai vod`a ran facut serdar. Tatal
acesinia s'au numit Vhr !an Ratoi.
BONDRE. Ainntean din tara romil-
neasck venit in -Moldova; Dimitrache
Bondre In domniea ml Alexandra Mo-
ruz s'au insurat, au luat o fata a ea-
minarului Neculai Cuza, soya en spatarul
Cuza. La Domnul Calimah s'au boerit
facandu'l stolnic, iar Than voda Sturza
ran facut spatar.
BAGHICI. Moldovan, raclas de la
Rusani din tinntn1 Tutovef ; an inceput
a se porecli Baghiei de NIA) 15 ani.
Acesta'i Neculai fliul spataruhti Costan-
tin Matfeil ce an fost vecl1iu logofat
a mitropolitului Venia min, feciorul until
preot Mateiti din Roman. Iar fiiul sau
Neculai ;,'au poreclit Baghici, s'au lacut
si aga la Domnul Mihal Sturcla. Dar
si-au vOndut si mosiea ce's1 facuse la
Rusenl.
BUTUCEA. Moldovan rAdicatue
www.dacoromanica.ro
 37

noug, Grigorie Butucea au fost logoft

la Isprgvniciea Mehl, acolo s'au insurat
cu o fata a slugerului Pavgl Tulbure,
ce era vgtav de Falciu a vornicului ar-
ban Negel. In vremea Domnuloi Joan.
Sturcla s'au facut sarne Ia Falciu, l'au
facut si stolnic. Tar Mimi voda Sturcla,
l'au fault Agg.
BENCOVICI. $:hrb, pe la 1810. A-
vand tata meu in posesie mosiea Bah-
narii din tinutul Vasluiu au venit acolo
un Constantin Bincovid go1 ca vai de
el, s'au tocmit slugg, la Anglielutg, ce
era crasmar 1t ratosul de Ja guraMun-
tenilor, uncle au slujit cati-va ani, si maI
Iii urma s'au fgcut tovara cii Anghe-
inca, s"au insurat cu o fata a until
sci

Ionii Buzdugan, dasctd bisaricei din

Balmari, si mai apoi cut Angheluta s'au
mutat in Vasluiti in vremea revolutiei
grecesti la 1821, s'au proclamat sada si
ofiter rusese si in tovgrasie cu Augbe-
luta au luat in posesie de la Logofeteasa
Algritqa G-bica, mosiea Vasluiului si an
tinut'o pgn pe la 1829, chid lipindu-se
pe langa gheneralul Mircoviei vita-pre-
zident, ran intrebuintat in feluri de cer-
cetttri ea cinovnic rusgsc, pan la 1834
www.dacoromanica.ro
 38

And s'an riinduit Domn Ali hal Sturza,

si pe la 1837 fiind Logocatul Aleco
Ghica ministru din Muntru l'au rtmduit
politmaistru la Galati, si l'au i boerit
cu rangul de serdar. Avea cii fecior
Enache, l'au dat in militie, si s'au fAcut
alter. Femeea dintili s'an sparOurat iii
esitcarea caselor Ira din Vas lni, de cindA
cA, el era ingurluit eu AO, fernee. De
veo trei am s'au insurat al doilea eu
Catinca, fata comisoaei .Zoita flurnnizii-
chioae fiica agAi Toader Carp, ce fusese
mAritafa en nn polcovnic rusAsc Otenberg
si rruniisese viiduvrt cu chti va copii si
CU mosiea ei DrAgestii de la tinutul
Vasluiului, ce o are ziistre de la piirinti.
BORCILA. loldovan, ri-145s de la
tinutul Eii, mazil vcchiti. Din ei s'au
riidicat Ia boerie doi frati, unul stolnicul
Joan, si altul pitarul Ilie, in domniea lui
Joan voda Sturcla.
BANTAI. Moldovan, mazil vechiti
si boerinas din Baarabiea, din ei an
fost i negutitori marl in Iasi, din (aril
Toma BantAs in domniea ha Joan voila'
s'au fcut pabamic, i Constantin Ban-
tils de la Roman, la Ioan vodA, s'aii
acut lar paharnlf;.
www.dacoromanica.ro
 39

BONC1U. Stub. Un Vas le Boneiu

find vta.v i logofat a vorniculuf Tu-
durache Hagi-Masu, ce s'au poreclit
Gheca, in vremea Dornnuluf M Olaf Stur-
za ran Merit paharnic.
BRAILESCU. Romtml din Valahiea,
venitf in Moldova din Basarabiea, in
dornniea un Mihal vodsa Stnrcla, aufost
tovariis la posesie en un Neculal Pri-
vileghitt, grec, ce tinea postele ri1, i
prin mijiocirea acelnia s'an boerit, until
cAminar i un frate a acelnia Efrim clu-
cer. Precum mi-au spus elucernl Efrim
stint dreN romani, din neamul BrMoiu,
si bunicu sAn s'au dus in Basarabiea de
holteig si s'au insurat en 0 moldovandi
de peste Nistrn.
BARLADESCU. Ioldovan, mazil
vechiii" de la tinutul Bach'u, faclicat la
boerie de Milito vodii Sturija.
BALOMIR. Neamt. Unul an fost
staroste de sudeti nemtestf Ia Faiticenf,
prtu pe la 1827, si nepotul aceluia zu-
gray de potrete in Iasi. Mihai vodA
Sturza i'au boerit.
BALASINOVICI. Moldovan rusn-
cit din Bucovina, venit pe la 1846 Iti
Moldova, veehil la Inoi0a Plopana a
www.dacoromanica.ro
 40

grecescultd maior Iordaehe Ydinescu,

care find, . consul grecesc in Iasi au mij-
.

locit la Domnul Mibai Sturda de i-au

fgcut. po vechilul mosiei e5minar.
BARAGINA.. Din Basarabiea venit
in domniea hit Mihai voda' Sturcla, un
Scarlat Paragira an slujit la sf. Spiri-
don ea Tevizor i s'au fcut paharnic.
MICA. Moldovan, *las vechitt,
mazil, din acest neam au fadicat la
Loerie Mihai voda' Sturqa, pe un Alec()
Buil fAcandu-1 serdar.
BERCAR. Moldovan, mocan foarte
bogat an fost, si avtind numai un fe-
cior anume Ioan, in vremea Domnului
Ioan Sturda, viind din Besarabiea, si
cumpArand de ved iiioiiIe lirrtnestii si
Putanaea de la Covurluiti s'an faeut si
eAminar, dar apoi si-au perdut starea
rAmhind sarac.
BUDAC. Drept moldovan, de la ti-
nutul Doroboiului. Pe vremea Domnu-
lui -tefan eel mare au fost din boerii
mari, dup`a vrerni au cklut, acum s'au
redicat unul Ia boerie, dar ca om prost
vrAnd a se afata eal strsain, rns, sau
leah, nu'l este rusine obrazului, din Bu-
*3ac si-an iis Budachevici.
www.dacoromanica.ro
 41

BEAUX. Neamt. luc in vremea

DonMului Calimah au fost venit ni
Braun inginer, s'au aseclat la Roman,
avea multi copii, i-au invrttat pe toti
mestesugul seu, aciia, unii botezati in
credinta noastea, altii nu s'au insurat
aice. Dnp introducerea reglementului
s'au rilnduit toti ingineri a Statului si
i-au boerit Mihai voctii Sturcla.
BUTA. Aloldovan, i vechiti neam
de boer, din vremea domnului
inert
Alexandra cel bun, mai in urmA au ea-
(Jut din intAmplare la mazilie, si pe vre-
mea Domnuka Scarlat Calimah un To-
nita" Bath, ffind de casa Logofiltului
Constantin Bals Ciuntu s'au cacut stol-
nie; au murit riimaindui numai o lath.
Mai sunt Insi din neamul acesta ma-
zili la tinutul Neamt.
BURGHELE. Moldovan, vechitt ma-
zil i raclas de la tinutul Vasluiti si
Tutova. Din acest neam s'au rfidicat la
bocrie inc5, in vremea Donmului Ale-
xandra Al ortIZ ; Constantin Burghele fi-
cndu'l pitar. La Domnul Calimah darn-
du-se diiae de visterie l'au facut serdar
apoi criminar; iar Ioan voda" Sturcla l'au
facut spatar; atunce an mai fAcut boeri
www.dacoromanica.ro
 42

si pe aIi Burghelesti din tinutul Vas -

Uri si Roman, dar multi stint priviligheti
si mazili.
BOU. Moldovan vechiti si mare neam
de boer, din intmplari &Ouse pan la
mazili. Pe vremea Domnului Calimah
Sc afla in thrgul Barladulni un batrAn
Sandu Bou, care avea dot feciorl Ghe-
orghe si Antohi, dar saraci. Gheorghe
In vremea Domnului loan Sturcla &au
facat serdar, iar Antohi insurandu-se
la c4tefa'nesti en o fata, a paharnicului
Apostu, s'au imbogatit, s'au fticut me-
delnicer, si la Domnul Mihai SturIa s'au
facut spatar ; amandoi fratii an murit,
si'mi pare c'd le-au remas numal fete.
BOGIIIAN. Moldovan rusnacit din
_Bucovina; din prosti s'au radicat kr-
dache find logofat la Mitropolie si in
vremea Domnului Ca s'au faeut
stoirie; iar la Joan voda Sturcla eaminar,
In urma an nebnnit si au murit &drawl,
dar ian remas feciori.
BERZA. Moldovan, facia's, mazil de
la tinutul Tecuci in vremea ml Ioan voda
Sturcla un Tanen Berza s'au facut clueer.
BOGONOS. Moldovan, doi din a-
vest neam i amandoi Ioani, slujind pe
www.dacoromanica.ro
 43

la boeri, din prosti, s'au fadicat si eT

la boerie, facandu-se paharnici lu dom-
niea lui Ioan vodg, Storqa. Avean a-
milndoi case in Iasi, Until in Monteni-
mea de mijloc aproape de sf. Neculai,
si altul in ulita Piourarii i aceluia
drjpta poreera i-au fost Savin.
BANULESCU. Muntean din tara Ho-
maneaseA, pe la 1802 find vornie To-
dirase Bals Bozianu, fatM Logofatului
Lupo, staroste la Putna. au luat un fe-
eior in cas, pe un IOni BAnulesen de
la Munteni, i dup ee a esit din
Stiirostie, s'ati fAcut vel agA in Iasi ;
pe acel-Bilnuleseu Pall fcut Capital) de
Darabam, i tall insurat cu 0 fatA a
Vadnvei Smaranda Anizoi, flica unui
singer Sandu Budeseu ce r a de easa
WilsascA, mai in urnA Pan fAent si
Sames la flotin, i fAcind done fete si
on Met Neculai, aU murit si el si ea,
si an remas eopiii mid filfa stare, iaU
erescut bmica, i ia tinut biata ba-
tthnA pan la 1827 cAnd ati murit. Be-
liii dopti infiintarea mi1iieI neavand alt6.
Widejdie a intrat Iu miliie si in urnfa
in comanda pojiirniceasc5, uncle pAnii
scum a5 ajuns eApitan.
www.dacoromanica.ro
 44

BA1DACU. Moldovan, ciubotar cu

meserie de la Chisiniin din Basarabia,
eumnat cu un Chiril au& grec, care
au fost si diacon n Mitropolie. Apoi f`a-
cndul Alitropolitul Veniamin Arhiman-
drit, ia dat s.chitul Ilirsova din tinutol
Vasluiulul. In urmil a luat i mhn6s-
tirea Sf. Ioan din Iasi de la Beilie,
apoi all a dus pe cumnatul se5 acesta
din Basarab'a, i lepAdhndo'l bedreagul
cinbotrthei, iau da t mosia Delesti] undo
peste 20 am stand s'ail instUrit bine;
ittI mal eumparat erduOrul de vc pe
numele Iu i mosia Grieti, e a5 fost
a LIT Vasile Carp, si la domnul Mihai
Sturza s'ati Mart i boer Sudan.
Briidaen.
BOUREANU. Moldovan, rty/As de la
Bourem, tinutul Neamtului, ridicat lit
boerie In domnia lui Mihai YodA Sturza.
BUIUCLIU. Annan si de natie si de
religie, negutitor de vite i tutungiti,
dar find bine insfariti, domnul Mihal
Sturza, pe de o parte 65:si umpl5 l-
clile de fer en metal, si pe de alta
maT mult s defaime nobleta trei, i-ati
ridicat la boerie, andu-le Iangul de
comis i aminar, mijlocind mai ales
www.dacoromanica.ro
 45

si Logolatul Iorgu Ghiea pentru c5,4

imposesiese mos'ile dumisale.
BOJINCA. Romin din Ardeal, venit
in Moldova pe la 1830, i fiind legist
dup`a introducerea reglementului, si in-
fiintarea Academie! a fost profesor
de legi. In urm a intrat Inriscon -
sult la departamentul drepttitei, i Mi-
Lai VodA, Sturcla Pan ridicat la boerie
pri la ban.
BAROTI. Italian, venit in ara", intAi
doctorul k;ari, pe vremea domnieilui Mi-
ha; Vodti Sutu i tocmai pe la 1840, in
vrst peste 70 ani despr(ind pe Zam-
fira fata paharniculni Iordache Milo din
Focani, de barbattd ei, pabarnicul Ste-
fan nefteric, ai luat'o, cu care ail M-
eat dorai fete si doi MeV, in urma
pe la 1829 ail mai venit siunCamil tot
Baroti, iar n i d-)etor, iMihai Sturcla
Voa Pail pus lucrAtor ill Postelnicie, a
fost i cenzor, si Pair ridicat la boerie
cu rangul de spiltar.
BUCkINESCU. Romhn din tara Ro-
m6neascA, boer vechiti de acolo, infai
a venit Iordache Bucsinescu, faimosul
scriitor pe vremea sa, iubit de domn
de toti boetil, carele a fost mult vre-
www.dacoromanica.ro
 46

me logofiit de visterie, sa precum se

dice acu director. In domnialui Scarlat
Votra Calimach s'aii facut spAtar ; la Mi-
hai Sturda vornie in Divan. In urmii
pe la 1810 au venit Costaehe Bue5i-
nPsea carele Sari insurat aice, en Ca-
trina sora vornicului Iordachi Deaghiei,
au fost de mai multe ori ispravnic. La
Scarlat Vodii Calimach s'ab ticut c4-
minar; la Ion Voda" Sturda AO, la
Mihai Sturda flint sti Vasile s'au fa-
cut agsa.
BUHNILA. Moldovan, mazil de la
tinutul Tutovei. La 1824 fiind postelnie
mare, vornicul loan Grecianu, un Va-
sue Buhuilk mazil scutit a Greceannlui,
prin mijlocirea StApituusiiii s'al facut
Stolnic; ear la Mihai Vocti 8turdajorl
BuhnilA fiul acelnia earl facut ban en
prilejul alegerei de deputat la 1846.
BARBOYSCHI. Roman din Ardeal
dintre care ail &rata si Episeop de
Hu i Roman, Arhiereul Gherasim ca-
rele sevarit din viat5, la 1826.
BENDELA. Moldovan din Bucovina,
doctor in 14, l'aq ridicat la boerie
Mihal Vod Sthrja.
BABIC. Arman i cu natia i cu re .-
www.dacoromanica.ro
 47

ligia, un Serafim Babic locantier sati

mai moldoveneste bucatar in Iasi, pen-
tru Ca ati f6cut stare cu locanta lui, si
mergea de minca la el si bezadelele Iu
Mihai Vod Sturza, si postelnicul Petru
Asachi, factorul domnului, 1a5 facut boer
Sard r.
BASTACIII. Putoare i pacat gre-
ces, priphsit un Temistocli pocitur gre-
ceascA in domnia li Hagi Grigorie
Ghica, i pentru c5, au cumparat mo-
sia Moara Grecilor de veci de la mi-
selul de vornie Dumitrache Miclescu,
Pah facut i boer eg'a, spre paguba vis-
teriei, in boo srei fi pus la bir.

V
VARNAY. Moldoveni v e. chi peste
120 de ani, radicati la boerie, dar nici
o data n'a fost la mai lualte ranguri
de cat Oa, la Spatar. Joan \Tod&
Stursla ai ridicat pe cfti va din acest
neam pana la postelnic iar Mihal Vodii
mai galantom ia ridicat in vornici marl.
VEISA. Moldovan vechiti, mazil, r-
z'as de la tinutul Vasluiulul, 'au ridi-.
www.dacoromanica.ro
 48

cat la boerie din a cest 'learn Constan-

tin Veisa in vremea domnulai Mihai
Sutu la 1793, ear la domnal Alexan-
dra Aloruz sa PAcat medelnicer. Fe-
cioril aceluia ii vremea domnulai Scar-
lat Calimach : Costin, "Vasile si Taco-
vachi s'au ftikut Sardari, la Mihai vodA
Suta volintiriu, 5a9 fAcut Costin pa-
harnic, Joan vocra Starda" pe Vasile Pat
fcut spatar ; ear galantomul Mihai vodii
Sturza pe Vasile si Tacovachi iai Aleut
postelnici mari, ian avut deput4 In
Adunarea obsteasc'A si jail intrebuintat
necurmat in rlajbe, candida i cile-
nail in domnescal divan si Ia cel de
apel. Iacovachi ati fost multa eme
sd director la departamentul drepaitei
si epitrop sf. Spiridon. Vasile a fost
prozident la divanal de Apel, in care
ati si murit de holer`a la 1848 ; toT
ins'a nii s'ail insurat earn'aind holtei Va-
trini. Alt Veisa boerit n'aii mai fost,
de ck Mihai carele &at poreclit de pe
inam'a find &WA cu medelnicerul Con-
stantin Veisa. Iar5, tat'a-seri a fost
Sand u Isbasa, dascal la bisericl Pra-
pa doamnei Paraschiva din Iasi, care-I
.Mitocal m6nristirei Varaticul, i acest
www.dacoromanica.ro
 49

Mimi an fost aga, sa insurat i a5

avut trel feciori i trel fete.
VENTURA. Gree, napaste, venit Mol-
dovei eu Mibai vo Sutu la 1793; un
Grigore Ventura, brabar sa placiu-
tar, chic stie ee a fost in Tarigrad,
ea nice tail Merit postelnic mare, si
&a5 insurat cu o Pascaneascl, i ai r-
nias bele tarii ea mutti alti de asemine ;
ce din pacatele noastre si a boerilor mol-
doveni, nedumeriri, iaii pripasit, roi prinsi
cu cururile fetelor br, pentru impartesi
foloase, ca sa'si implineasea,' nelegiuitele
vointi prin ginerii, cumnatiI cuserif
J

greci catra dornnii ce era tot Greci.

VOINESCU. Greet, venit in Moldova
un Anastase Grecul cu domnul Alexan-
dru Mavrocordat, si luilud o fata de
moldovan boer ce se poreclea Mucu ; din
aeela a Esit un Ioan Anastasio ce ai
fost vel visternic; din acela s'au nascut
3 feciori, unul Veniamin calugr ; until
Jignicerul Gheorgbe, din care s'all nag-
cnt arhimandritul Iosaf, banul Todi-
rasc, Ionichie calugar, Dimitrache ce
s'ara turcit i Catrina ; s'au ridieat Ia hoe-
rie insa pan pe la t,erdar, i avuol mo-
ia Voinetil de ling& Iao, zestre; bo-
www.dacoromanica.ro 4
 50

riul lor Anastasie s'ati poreelit din

gura oamenilor Voinescu. Ei lush toti
isealea Anastasie, 0115, acum n domnia
lui iThhai vod6 Sturqa, cand feciorir ser-
darului Alexaniru, fiul postelnieului Ste-
fan, facilndu-se agi amiindoi Costachi
ii Iorgu, s'ati l'asat a se mai iscAli A-
nastasie ei Voinescu,si ca aclia siverii lor
fiii banului Todirascu, Grigorie i Petrachi,
cum si Iordachi a fost trimes Inca la
1818 do mosul sit arhimandritul Iosaf
Frumusanu la Hio in Grecia spre invA-
Olturrt, si en tulburarea Greeilor de la
1821, an intrat in oastea greceasca de
unde ati venit pe ba 1840 Major si
consul grecesc, poreelit Voinescu, si s'au
insurat cn Smaranda fata lui Aga Ghe-
orghe Negrriti, dindu-i zestre mosiea
Plopana. Acestia sunt veil si en so.0a
mea Efrosma fata banulni Toma Sta-
matin de pe maierisa, cc au fst soril
eu Voinestii batrini si cu arhimandritul
Iosaf. Salta ee ail inufo slugerul Ste-
fan Vhrgolici i Ancuta: ce an tinuf
intAl un .boeriinas. Iliescu de la tinutul
Bac'Anlui, si al doile un grec cu care an
urlsout ue maiorul grecesc.
VARLAAll. Moldoveni de la tjnutul
www.dacoromanica.ro
 51

Botolani, de vr'o SO ani ridicat la boe-

rie ; dar dreapta lor porecla este Bostan,
insa rusinindu-se de ea s'ail poreclit
asa. CIA toate ca in tara mai cunoscuti
stint Manolestii de pe numele lonnului Ion
VIDE,ACU. foldoveni, dona nea-
inuni. Unul de la Putna, raza de Bo-
testi, ri'tdicati la boerie, intai haunt Dn-
mitrache sail facut medelnicer, la dom-
nut Scarlat Calimach si fratesaa Danu
zapcifi de ocol ; ta tat lor insA ati fost birnic
si vornicul satului Botestii Toader Vi-
drase medelnicer, acela in vremea dom-
niei Joan Sturza s'ati facut ban ; fiii sai
in domnia lui Milts' Sturza s'ati facur
Costache ban, Pascal comis I Aleen
paharnie, fili lui Dam : Dimitrache pa-
harnic si Iordache sardar la loan voila.
Un neam Vidrascescu sint rcazai c1,-i la
Coloneti tinutul Tecuci, din care Va-
silo feciorul mazi ml ii Anghelache Vidrase
la domoul Mihai Sut,u 820 s'aii .facnt
jignicer find vatav la Ciorati, si hi
donnAild Lan. Sturza medelnicer.
VAI1GOLICI. Aloldoveni vechi, ma-
zill i razasi de la tinutul Tutovei s'au
ridicat Ia boorie ; intii serdarrd Con-
stantin VArgolici fiind de casa bogota-
www.dacoromanica.ro
 52

tului Neculai Roset Roznovanu bAtrtmul,

0 pitarul tefan ce era vitav la Stnca
Roznovanulta, i luase femeie o Voi-
neaseA, sortt en arhimandritul Iosaf.
Mai in urmrt in domnia lui Scarlat Ca-
limadr s'aU ridicat la boerie banul Ne-
cula Vargolici de la tinutul Dorohoi, si
serdarul Toma de la Putna in domnia
lui loan Sturza find loarofiit Ia cum-m-
ail meti spatand Vasile Ar dries din
Focsani.
VIZANTI. Greci mai multe neamuri,
un neam si tun', s'ari poreclit insusi el
asa, fiind veniti de la Yizantia din Con-
btantinopol. Un neam din acestia am a-
vut nenorocire a se rut:1i si en mine,
Mind Un comisn Costache Vizanti ee-i
la Galati pe o nepoafa de var5, a doua
a mea, fata comisului Anghelache Cli-
mente din Botosani.Iar acei cobori-
tori din turc urmeaz5. asa : Un ture
fecior de pasa, din Tarigrad a fost
venit aice cu dornnul Calimach. Dar
find un berbant tin s'ail mai inturnat
trAind en 0 tiitoare, rIcAndu-se resvrA.-
tire greceascil la 1821, el s'aii dus in
Basarabia, acolo Wart boteza en un-
melf, Panaite i s'a0,iusurat cu ojidauc5,
www.dacoromanica.ro
 53

botezata, cu care venind in Moldova ah

tinut mosii in posesie la tinutul Tuto-
vei s-ati facut Ricer, au murit si el
si ea, i le-au remas un Met si o fata.
VRAGHTE. Moldoveni, fazXisi vechi,
mazili, unii la tinutul Fi1ciulT,i, iar altif
la Tutova si Vaslui. Din ei in vrema
domnului Than voda Sturcla serdarul
loni si stugenil Petrachi find slugi Ia
spatarul Ionita Duca, s'ah boerit, si in
vremea liii Mihal voda Sturda, Ioan fi-
ind logofetel la Logofetie, Safta Stratu-
latoae ran facut serdar, ear la Mihai voda
coMis, eeia1a,10 insa, sint tot mazili, ba
unii ah intrat i in bir.
Moldovan din tirgul Barla -
dulm, acest neam ai inceput asa : tin
Tanas5, ficiorul lul Visan Ciubotaru, in-
vatind carte s'ail lipit pe lmg isprav-
nicie scriitor ; baetul a foq cumMte,
a strhns ce a clwigat, s'an insurat,
a luat o fata a unui Iconoma 'loan ce
era protopop la. Wu:lad, si in domnia
lui Scarlat voda Calimach s'ati facut
serdar, au murk tank i ia rAmas doi
Me% din care until Than, la Mihai
voda Sturcila s'au facut paharnic.
VARLANESCU. Moldovan, mazil, ra-
www.dacoromanica.ro
 54

zas din tinutul Tecuel. until Constan -

tin Varlam find sluga la logofiitul Co-
nachi, MO in urma si logotat al casei,
s'af insurat, ail luat o fat a medelni-
eerului Abaza, si la Ion voda Sturcla
s'ail facut pabarniC, si din Varlam s'au
numit Vhrlanesert.
VOLCINSCIII. :Moldovan, dela. tinu-
tul CernAutnlui, dupa luarea Bueovinei
de nemti, ai rilmas din neamul acesta
si in Moldova la Herta, mazili vechi,
dar ridieat la Loerie presto 100 de ani.
VELE. Sirb veclu venit in Moldova,
negutitor in tirgul Neamtulut. Din nea-
rnnl acesta Un unchiti al meil ;:',carlat
Danu fratele maidimea si-ail luat fe-
mee en care ail faeut pe paharnicul Ste-
fan Daiui i un irate a matusimoi aceea
Costache find loQ:ofat la unclilul mneii
spatariu Ienaebe Danu Iti vremea lui
Joan voda Sturza s'aCi faeut paharnie,
VUCENIC. Corcitura greceasca si
nemtasca de la Brasov, venit in Mol-
dova pe vrerna domniei lut Scar-
lat Calimacb, negntitor in Roman. Un
Iani Liptcanu Vueenic care avind tii-
toare o nemtoaica bucatarith, aii facut
copii si in urndi s'an cununat en ea. Apoi
www.dacoromanica.ro
 55

tsi rnolluz, s'aU fiieut vatav la Mau-

cesti, mosia vorniculuI Alecu Ba lus Lun-
gu, si in vremea lul Mihai voda. Sturza
l'ati facut clucer. 0 fat5, a lul aft lu-
at'o spatarnl Grigorie Hermezin, ear fe-
cloud sAll este inginer al statuluisi boe-
nit de domnul
ATUCETICI. Din Basarabia venit, Iii
domnia In! Mibai Sturza, un b5,Pt bun
scriitor s'an lipit lingi is1)r6vnicia Te-
cnciului, in urrnti, aft intrat la judecgto-
lie uncle aft fost si director si s'au si
boerit.
ISU. Veniti din Basarabia. Doi bit-
eti, until s'ad curtenit Ja vornicul ste-
fan Catargiu Dobreann, i altul pe lin-
ga (2thninarul Zagur i Pau imcris in
cinovnicia Divanuiui de Apel; si iii
urmti amindoi s'ati boerit de domnul
Ali hal $tur(ja facindu-i s'Atrari.
VERGHI. Grec, venit inca in dom-
niea lui Scarlat vodU, aft fost Witav la
manAstirea Berzuntu in tinutul Bacsa,
uncle prin ostenelele lui i ajutorul st`a -
pinAsrul arhimandritul Macarie, ce era
egumen, aft fcut un fecior lancu, care
dnprt moartea lui Macarie a fost scrii-
tor la IsprAvnicie, i s'aU insurat cu 0
www.dacoromanica.ro
 56

greaca fata unui ban Hartular, ear grec

napaste hietei Moldove, care avind fe-
cior pe un Iorgu, casnic a domnului Mi-
bat Sturza, Paii facut paharnic i giu-
decator la Bacrtil, mai in nrm i spatar.
VELISARIE. Grec venit pe vremea
domniei ln Alexandru Moruz, s'aii in-
surat la Bacau, cu fata de negutitor
moldovan, a fost polcovnic la Agie
in Iasi un fecior al aceluia Petrachi in
domnia lui Ioan voda s'ati facut stolnic.
VERESCU. Moldovan de la tinutul
Botosanii, din satul Verestii, pentru cil
un Toader Verescu stia putina carte, si
era cumnat en paharnicul Seulescu, Fail
facut profesor in domnialui Mihai voda,
0 Pau facut i medelnieer.
VASILIU. Greci, bulgari, shrbi, si
multi si din .Moldoveni, carii din pro-
stime s'au radicat, ca sa'si piearda o-
bhrsiea neamului de unde an esit, ru-
sinandu-se cu adevaratele porecle, earl
poreclit insusi de pe numele parintilor.
De mai nainte, din moldoveni, $tiu cii
se ghiduse Vasilindu-se, numai nfl ser-
dar Constantin, care la Mihai vocla Stur-
sla s'ari facut Spatar i frate sat" jiicni-
cern1 Coste de la. Galati, fedora unui
www.dacoromanica.ro
 57

Vasile Ciorpacu, vornicu Mibalache de la

Rapt calif ramhindu-le multi bani de la
niste turd ce gazduia la tatal lor, p6
care in razboiul ruso-austriecesc cu tur-
ciT la 1789, rail ucis ef gazdele, i fi-
ind oameni cu miute, si-an cumparat
multe binale i vii in Galatl, si mosif
dourt, Cotrosu si Cbiraftenii, i Costea fi-
ind mai mare, la Domnul Alexandra
Moruz s'au i boerit i tiind i grece-
ste s'au poreclit ca grecil Vasiliu ; an
intrat in tovarasiea ocnelor, aI fost
si camaras de ocna, i avftnd numai
un fecior, Iancu, l'au invatat grece-
ste i 1rantuzeste, pe la 1809 san 810
unchia mei] vornicul Ioan Tautu find
paharnic, spariet de averea Costei, ail
luat pe Ianca ginere i l'ati facut sa-
me la Hotin. La 812 dop'A pacea in-
cheetA intre ru1 i turd', ramitind Ba-
sarabia rusasca au remas i Iancu Va-
siliu acolo, unde i tataseil jicniceriul
Costea se aft incurcat cu piste contrac-
tur1 impsdrilteti, pe la 1815 sati 16 fa-
chndu-se din imparateasca porunca cer-
cetare tuturor nobililor din Basarabia,
se vede c cu Vasiliu nu le mergea traa
bine, au scris unchiu men Tautulni ca s.
www.dacoromanica.ro
 58

le trimeata o marturie de aice de 110-

blesk i asa bietul batran Tautu, iau
facut un act de la divan, ntrit si de
Domn, ca sunt din neamul boerilor FI-
coetii din tara romAneasca, fir s po-
meneasca de Ciorpacu vornic. Acolo
anoi mergAndu-le rau, si pernd toti
banii, pe la 1827, au trecut iarrisi In
Moldova, c aice avea acareturile din
Galati, mosia Cotrosu de la Galati, vii
la Odobesti, i parti de mosii in Li-
pova si Tulesti, zristre, de la nutu.
Pe la 1829 au murit jignicerul Costea.
Iancu Inti si-an vandut toate bina-
tele si viile din Galati, s'art aseclat la
Lipova, apoi an vndut vine de za-
stre de la OdobPsti, dupa aceea partea
din Tn lest. Nu tarcliu si mosia Cotrosu.
au facut caminar n domnia lni Mihai
voda Sturcla, si fecioru srtu Aleco ce era
botedat si crescut de logoffitul Aleco
Ghica, s'aii facut comis. Cel mai mic
Neculai slugerul si apoi au murit pe la
1845, si dupa vr'o trei ani i cucona
lot, amiindoi batuti de fiiril lor Neculai,
Fratele Costei aviind numai un fecior,
dup5, eel insurase c'o greac i i- art
mncat multime de avere, an murit brietit
www.dacoromanica.ro
 59

cara% salt ramie copii, an murit si spa-

tarul Costea rAmitiodu-i mu-nal dou'a.
fete, si precum averea au fost cftstigatil
en nelegiuiri s'an stiths si el i averea
lor, cg, de si snot cuconasii cirninarului
Iancu care imi stint veri al doilea de
pe anima lor, dar amhodof an Mal at
fete, si sant niste oamem prea de nimich,
mai ales Neculat, ssa", fereasca" Dumnecleu
si pe tigani a avea asa feciori.
Mai still un Vasiliu ce se numea asa
de pe tafasAu Ha Dumitrache ce era lo-
gofat la vornicrd Neculai Hrisoverob hi-
la Domoul Calimah s'au flicut serdar,
iar la Domoul Ioan Sturcla ban, an fost
ispravnic la Siweava.
Se mai Vasileste an moldovan To-
durache, feciorul unto Ieonomu Vasile,
din Mitropolie. Metul acesta an fost
scriitor la sruneia mitropoliei pe la 1837,
mai in urrnh s'au insurat, facut son-
dar si apoi i spatar. Are stare bona',
facutil in mitropolie, i cumprtrat
mosie de veci.
Mai este un Vasiliu la Foesani, Joao
feciorul unui Vasile croitorul, an fost .

cavaf, i Mihai vodi Part fiieut singer,

spre paguba visteriei si impovorarea ce-
www.dacoromanica.ro
 60

lorla10 dajnici, pentru cL avea put;ne

parale cu care in vremea acelui Domn,
multi de acestia an ciistigat nobleta.
VULUTA. Corcitura greceasca ph-
stranicer, an slujit in departamentul drep-
tato. Un baet Aleco Vuluta, i Mihai
voda 8turc1a Van facut comis mare, iar
Grigore voda Nebunu, facut spatar
si ellen in divanul de apel.
VALEANU. Doi frau, Enache fi
Sava, feciorii JuT Sava Ciobanu din sa-
tul VAlenil tinutul Neamtu. Grigore vo-
da Ghica pe cel intal rau facut eaminar
pe cel din urma pitar. Sunt Moldo-
veni, teal lor a fost cioban la cami-
Nariul Gavril Eni.
VICLIMESCU. Jidov bote(jat, dascal
de limba jidoveasck sluga in cash la
Domnul Mihai Stu*, care l'au si boerit.
VALI. Putoare greceasck pacat
napaste tarei, pripasit din vremea Dom-
nului Mihai Sturda la o pocitma tot
greceasca caminarul Angheli, ce era po-
sesor mosiei Blagestii din tinutul Bacau,
pe care prin ajutorul boerilor Ghiculestt
au tinueo multh vreme cu prea mie
pret, au facut multime de bani, i fi-
ind un talhar starp, an lasat clironom pe
www.dacoromanica.ro
 61

acest Vali si pe un altul Iancu Vasigu,

ce fusese marcheriii la un biliart in Iasi
i'l slujise cAti-va ani pe tapul acela, si
prin bezede Neculai Sutu s'au Mcut a-.
mAndol Spatari.
VAE. Putoare grecease(t, Ocat
ngpaste tArit, pripgsiti in Moldova dol.
frati Hristea i Gheorghi, de meseriea
lor grAdinari, pe la 1836 find posesori
la Cliein, un serdar Paraschiv Vasilin de
cuignie BrOgar, au pripgsit la Cglieni pe
acesti greci, pe unul crasmar in sat si
pe altul la pod peste Siret. Dupg,' doI
ani au luat el ort-Incli1e si podu, si mal
multi anl tinemdu-le an luat apoi pose-
siT de mosii si fciind stare, Hris tea au
cumpArat de veci mosia Botg,stii de la
tinutul Tutovo, i blgstgmatul de Gri-
gonie vodg, Ghica, inpuscat, Pau %cut
paharnic i pe celalalt serdar.

GBICA. Dou'A nearnue, cc! intAiti

,arngut, coborkori din bethde Dumi-
trache Ghica, fiji lui Grigorie vodg, pe
care l'au Met tura, pentru. c6, vi dat
www.dacoromanica.ro
 62

Bucovina nemtilor. Sunt niste salraci,

traesc cu milosteniea. Tar eel al doilea
carii sunt marl i puternici, din carii
este si inaltimea sa Domnul Grigorie
Ghica, ce astach sede pe scaunul dom-
niei. Acesta) drept Sulgilolu, si find ca
&pa taerea Domnului Ghica au venit
Domn Constantin Moruz, care era cum-
Eat cu Ghica si Doamna lu] Moruz fata
Sulgilolului si'si adusese frati si veri riltiva
din Tarigrad la cbivernisala aice. Moruz
ca sa razbune moartea eumnatului sro
uu inehis pe mul0 boeri din cari pe vor-
nicul Bogdan si spatarul 1oni Cuza
i'au si tact; unit afi fugit la Hanu ta-
tarasc in Crilm ; 'tare boerii ce avea
inchisi, era si uu Cantacuzin DAeanu ca-
rile avea numal o fatal INiariu0 vaduva
ttuaara. infricosilndul si pe ac1a en
sabiea, ea sa scape, au primit gink.re pe
Costache Sulgitolu ce era tatir holteiti
trate cu Doamna tiranului Moruz, i i'au
dat porecla taetului Ghica, i ran facut
hatman ; ace;a an fost i logofat mare
la domniea lui Alexandru Alarm si mai
de multe oil batman. Acesta an nascut
pe riiposatul visternic Dumitrache Ghica,
pe logofatul Aleco Ghica, tatul mariei
www.dacoromanica.ro
 63

sale Domnului Grigorie Ghica, si pc

logofkul Iorgu Ghica care inch" traeste,
tot atunce au rernas in Moldova si Di-
mitrache Ghica care au fost vornic
tatal logoftitului Grigorie Ghica si alt
Sulgilol tot poreclit Ghica, care au avut
fector pe Dumitrache Ghica vornic, din
care este vornicul Aleco Ghica Chefal
si fratii sra
MELVA. Moldovan vechiu si mare
neam, au fost vornici i visternici, abia
se mai eunose acum intre boeri. Joan
voa, Sturcla ati fost fiicut pe un Vasile
Gheaca agtt, si pe un Joan ban, dar
nici until n'au avut feciori. Mai sunt si
cu ranguri de boeri mici, dar cei mai
nmlti sunt privi1ighei i mazili.
GANE. Doutt neamuri. Cei mai vechi
cari sunt aproape de 200 ani, rtidicati
la boerie, sunt la Iasi si in inutul Su-
cevii, iar ceialalt la Tutova au fost un
Pascal Ganea mazil. In vremea Doinnu-
lui Calimah s'au ft-lent vornic de Poartfi,
iar Joan voa Pan facut stolnic, are
nil fecior Iordache, bun b`kbat, Mihai
Sturcla Fat fcut serdar. S'au insurat, an
luat fata spatarului Dunntrache Ganea.
GIIERGHEL. Moldoveni vechi, ma-
www.dacoromanica.ro
 64

zili din tinutul Dorohoiii, am 1,75,clut mai

multi Gherghelesti inWo condich a vis-
teriei de Ia Domnul Mihai Sutu din
1793 cu pecete domneas* trecuti in
dajdia mazilease6, care condic5, am ce-
tifo pe la 1826 si la 1827 chnd au
ars palatui domnesc, nu stiu ail ars si
condica aceea eu mai multe Mrtil ce
s'ati perdut, saIl ati furat'o cineva i o
tine ascuns'a. La boerii ati inceput a se
r`adica de la Domnul Ipsi lant pe la
1800. La Domnul Calimah s'ati facut
Costache Gherghel paharnic, Stefanache
eAminar, si la Ion vocra., cel intai ban
si eeklalt spatar, Enacache ban, si toti
fecioril lui StPfanache comii, iar Mihai
vodA, pe Ilie Gherghel l'au facut postel-
nic i pe Mihalache feciorul banului Cos-
tache, spatar.
GOROVEI. Moldovan veclii, mazil
de la tinutu Romanului in donmia lui
Alexandru Moruz unul din acest neam
au fost credinceriii, in curte la Domnul
Calimah, nu Toderasc Gorovei s'au fti-
cut serdar, si Ia Ioan vod, caminar, .

doi feciori a credincerului Gorovei tot

la Joan voia' Stu*, Gheorglie s'ati fii-
cut cAmitiar si Ion serdar.
www.dacoromanica.ro
 67,
-
GITELEM. Gree, din vremea dom-
niei Juj Alexandru Ipsilant ; venit Rice
a insure. la Dorohoill i i-au reams
trei feciori, comisul Joan, spaterul Du-
mitrache, i Iordache . . . . boeriti de
Mihai vod.
GALER. Moldovan, mazil vechig
eic14, de la tinutul Teenci, rildic4 din
ei nnii la boerie in domnica liii Mihtd
vodk $1-urza.
GALCA. Moldovan, fi'i14 de la ti-
nntut Tutovo, unii din ei find neguti--
tor) 'mstAriti in thrgul Parladului in dorn-
nia liii Joan ,3ttqa, sai riidicat la bo-
fria stolhie i tnedelnicer.
GIIILTU. Moldovan. r'Adas de la ti-
nrutul Teeneiului. fadicati unii din ei la
toerie Ia domnia mi Tom Sturcja din
G I lIBANECU. oldovan. Oran din
1.a.!. era in Tatarai un Oscar ce adn-
cea CU cilrut,a peste de A-nclare si striga:
JaA la ghiba,), *ban proaspa" ; Iai
uoreclit camenii Ghiban, un fecior a hu
is-JNAVind carte an 81ujit cati va an! in
departamentul drepeatei cinovnie. i Mi-
Lt vodd 1a boerit rdicandul Oat la
comis, ca era factor a 1o2:otiituIui To -
5
www.dacoromanica.ro
 66

deraseu Sturqa, i s'ati poreelit Chiba"-

nese)).
GOCIU. Moldovan, mazil, vechiu rift-
Os de la Ilorincea, din inutul Covur-
ktiulul, rAdicat la boerie, un poleovnicel
Gheoghe Goein in domnia ml Searlat
Calimab, si hi 1821 la thet falharh do
greel volintiri lo satul Epureuil in ti-
uutul Fdciu1ii, nude en il randuisem
din poronea liii lusuf pasa de la -Thrall:),
ispravnie, si IOU vernas un feeior eu 1111-
mele Gheorghi, nevrisnie: ari venif. in
Iasi la pasa, dupa" intrarea Tureilor UI
Ora, l'am infUtosat pa.l i spre man-
ghere iai dat dreptate ;:a fie si ci er-
dar ea tath-sen, si a lost serdar pd! 6
In domnia ltj Mihni turcla ti s'afi tii-
ent ban.
GATA. Moldovan, r'ada's de la Zmulti.
tinutui Galath. Un Iosstip GAVt si frate-
Ail Costautin s'ail mutat la targn Pan-
eiului in inutull Putnei, deschWnd du-
gheni, biciie i crwme si s'au ae-
Oat la rnptele visterief. in domnia liii
Ioan voda, Stilrda Iosap s'ail lacut svr-
dar, iar la Anal vodh feciorit sal Co-
stmtin si Tudnrache .eomisf, ba u 14n
feciorul Iu 'Costantin care era parentar

www.dacoromanica.ro
 (57

saii fiicut boer, iar n domnia 1T Hagi

Grigorie (Thiel, Constantin s'aii facut
spatar.
GRECIANU. Mold ovan, porecli t at
peutru eh' au venit de la Grec?.ni, nut
Costantin Greceanu ce au fwit NCO()
crlpitan, i aii luat o fatil din Movdesti,
attmee pe cand se poreclea MovileF;t4,
Adam; si de pe fata aceea a IW Adam
an mosia Diochetii din tinutul Ga1t44 si
din acel c4itan Costantin Greceauu s'ati
pneclit tot neamul boerilor Greceni i
WO 120 ani. Ail mai esit din nout n-
cum nn Grecenno. ce ai fost actor !a
teatru iii Iasi, rati bocrit si pe el don,-
nnl i1ia StuiJn de neam este mokl,
van, dar de nude si eine este t=F..6. ;
cA de la introducerea reolementului atia
s'au inmultit sleahta, tocmai Ca cinpera,-
dupn 0 ploae cak1A.
GIlITESCU. Eusnac din Ihicovina.
veniti in Moldova de pc la 1b0(3, ail
fost posesori de mosii, Joan Ghitescit
i

thud de casa logofAtulai C.11a1 Ciuntn,

posesorui mosiei Darabanii, Iii domn:a
ml Scarlat Cahmah. s'ati fheut serda, si
la Joan voa Stnr(ja ban. Acesta'mi este
cntnua, cucoana a c;.( a mea srnt

www.dacoromanica.ro
 6

vere primare. iar eeia1al Ghit'asti s'aci

boerit unii la Ioan vod i altii la Mi-
hal voda.
GAGE. Moldovan din Bucovina, ye-
nit la 1822, Ioan Gage ail fost logofAt
hi Hatmanul Gheorghe Brescu, cu care
mergilnd la Galati s'aii insurat acolo en
o fatii a spatarubn Costantin Vasiliu, si
Domntil Mihai Sturda l'at fa'cut serdar.
GONCESCU. Moldovan din Bucovina.
lJn arhimandrit Teodorit ee era dechin
1a m5InAstirea Slatina an adus pe frate-
r,au Neculai, ran avut tovaeas atuttor
de mosii, si in donmia lui Mihai Sturda
Fan faeut serdar, Fart instArit bine, i'au
cumparat casA in Iasi, vii la Miroslava,
dar en asedarea'i la Folticeni.
GOESCU. Moldovan. de loc din sa-
tzll Goestii, at fost vAtav acolo, si in
vrvmea Domuulut Milai Sturda prin
ujIocirea stapanu-sau bezAde Iorgu Sutu
f'nd Apostehtic mare rat Wicut cAminar.
GARDEA. Mo'dovan. rdtts de la
t,:.-autril Mein. tin Ylaftd Gardea find
vatav la mosia Cuge,f.tii a vornicului
Neenlai Dimacfae., acum a gineri-sau
vt,rnicul ToderitA Ba's, l'at fiticut me-
doinicer in domnia tat Joan vodii Sturda.
www.dacoromanica.ro
 69

GALIN. Moldovan din Bucovina.

Un lordache Galin find cumna t de sorrt.
mitropolitului Meleti IiLC eAnd era e-
piscop la Husi, Fag facut serdar in dom-
nia lul Calimah. Un Enache Galin ne-
pot acelnia find sluga la Mihal vodii
Sturcla, pe child era boer, dupil cc s'aii
domnit rat fAcut satrar, putea s5:1 facii
mai mult, dar au esit tin misal i betiv.
GALUCA. loldovan, mazil, vechi
rru;Casi de la tinutnI ralcin si Vasluiti,
unul din acest neam Mader, slujind in
visterie, in dornnia lui Alexandrn Mornz
s'au facut stolnic. Fail remas doi feciori
Costache serdar si Grigorie paharnic ;
mai sunt GAluscesti, dar se poreclese
Crircas.
GHERGIIESCU. Moldovan, mazil, ri-
1il de la tinutul Tutovei. Un Gheorghe
Gherghescu find sluqA la vornicul Ion
Greceanu, in domnia lui Ioan Sturcia,
allandu-se Greceann postelnic mare, Faii
facut stolnic.
GAFENCU. Moldovan, peste 100
ani de cand este rMicat la boerie, dar
acesti ce acnm sunt boeri si se numes%;
Gafencu, sunt feciori de preot si din alte
sta. ri.
www.dacoromanica.ro
 70

GORGOS. Moldovan sluga a easel

logofatului Dirnitrache Sturqa si vdtavul
lonitA Gorgos find si pose, or la Gin-
saw tinntui Bacan, ao tacut stare mare;
in vrern( a Donumlui Joan Stuna s'au
fAeut serdar, iar la Mihai voda, intai
c'j Si apoi spatar, i n fecior al
sell iar au boerit Si pe un frate san
var. De Inc 8wit terani de la Roznov.
GHEORGIIIADE. Greci, doj frati,
Costantin ce s'ati lacnt pallarnic, la
D annul Calimab, Si Tanasa polcovnied
iii vreinea neelni Dornn, veniti sa sta-
tornicit la targn Pietrei si din aceia an
esit mai inulte ede si ee,h, eari tot; s'au
boerit la Domnul 1ihai StureJa. i pe
langa acica i aIi corcituri grecesti se
nal poreeleisc a.
GHEOROMU. Greci, shrbi i bul-
gall, tot 1,Ap4ti rei., veniti si oplot;iti
de boeri, spnijinii, pui in sluibe, ins,a-
rati 1 hoeriti, si pe wgi acei straini
multi si din moldoveni din star& de .jos,
in. vremea Pomnului Mihai Sturln rAdi-
clindu-se la boerie thgAduit ade-
varatele porecie strAirioA-$ti ca ert nu
E poat A nimeri obarsica neamului
de care din prostie sa rusineaza, s'-au
www.dacoromanica.ro
 71

innintat ca grecil porecla de pe-numele

parintilor.
GRIGORIADI. Grec, un Iordache
gramatie a Doamnei lui Scarlat Cali-
n-lab, pe la 1818 sa insurat cu o fata
a vornicului Iordache Roset Pribascu, si
Fai facut spatar, an remas aice, Dom-
nut Mihal Sturcla in multe randuri ran
avut rinduit cilen lit divanul apelativ si
prezident la crhninal, i Va1i facut pos-
telnic, intai si iscalea Grigorin, de la o
vreme si-au dat in adevarata teapa de
iadi, *i sa i*ca'este Grigoriadi en din
lada nascut. Feciorii shi avOndu 'i a.
Paris la invatatun a., dupa venirea de a-
co'o s'au pore clit Romalos *i a sa se is-
calese acum. Alai stint *i alti greci., niii
boeriti aIii neboeriti impamiinteuiti aice
en asemenea porecla, prectun este si
Constantin Grigoriadi de la Galati, gi-
nerile snatarului Mihalache Holban.
GURITA. Numai unul a fost cn a*a
porecla seos cirac de vornicul Durni-
trache Ghica care avea mo*ia Calienic
si pentru multele slnjbe ce i-au facut
de an cuprins kqirbane*tii toti de la ea.-
ijasi in vremi,a Domnului Calimah rau
fault ban, dar nil murit *i i-au remas
www.dacoromanica.ro
 72

mimai un fecior Aleco care au lost in

militie si judechtor In Dorohoiti si lotS
fActit Mihai voda comis ; au avut i o
fiti pe care inthi o luase Un serdar Than
Varnav de la Floresti; din tinutul Te-
cuci si ran lephdat duph ce i -au mancat
toath, starea, apoi mutt vkluvind an
luat'o serdarul Costaehe Caracas de la
Vaslui, si an lepdda Co.
GRIGORIU. De acestia smit nati,
G rem'. Bo) gari Shrbi, Arr huti ba ;:31

doveni, prosti fiiI. gindecath, eh, thud

din sthrile de gios, rhdicaV la boerle,
1( -an fost rusine cu strarno;it*ele lor
moldovenesti porecle, i Ca sh nu li se
nimereasat obiirsiea neamului, nu s'au
rusinat a'si face porecle grece:Ai, stri-
cate din numele phrintilor curem. Din
Moldovem, cu ,asemene gresalii cunos,,
pe chminarul lonka Grigol jut si pe fra-
tif shi, paharnicul Iordachi 5 i paharnicul
Costachi de la Fhlticem, aeestia din lo-
cul lor sunt din satul Vadul-Roschi, de
la tinutul Pane), fecior lul Grigorie,
ce au fost multh vreme vornic satului,
si hind taran insthrit si-au invat Vae-
01 carte. pe la 1802 hind vornic
,11i.

Iordachi Drhghici, sames la Putna, vor-

www.dacoromanica.ro
 73
_

icul Grigorie i-au dat pe Ionit shig

in cash', si all slujit pe DrAghici Van
pc la 1813, pan'a cand find c`a Dr5.-
ghici an i'o,t i sames de agie, si la zi-
direa Curtei Domnesti, in vemea lui
Mo -Luz, tiitor de socoteb, intrebnint'a po
Ionita", si Ca logofAt la t,cris. La 1813
in-,urndu-se Toni, i DrAghici fiind
sames de visterie, au mijlocit si rau
riludnit sames la Suceava, nude s'au $i
asazat, si in multe rilnduri au fost sa-
mes, i pe la 1818 s'au fheut elucerifi,
domul loan Sturza rag fault csaminar,
iar Mihai voda spatar. Doi feciori ai
Grigorie vodsa Ghica, pe unui Pail
rhnduit prezident la Suceava, si pe u-
nul prezident la giudec'atoria de Iazi.
Mai snot doi frati Grigorii, Lind Ste-
fanache comis si muhurdar a rariei
sale doumului Ghica, si spatarul Va-
sile sames la Puma. Acestia sint fe-
cioril unui Grigorie ArnAutul ce an
sinjit multa vreme pe logofatul Costa-
che Ghica, si insurandu -se rail randuit
vatav la Tibucani, si mai pe orm'a la
Vaslui uncle ail fost }Jana la rsvratirea
Grecilor anul 1821. Duph ce s'ai) la-
cut domn Than Sturza incuscrindu-se
www.dacoromanica.ro
 74

cu visternicul Dumitrache Ghica, a

mijiocit la clonal], de ati riinduit pe Gri-
gorie Arniintu portar-basa, in (are P1uj7
b`a au fost ye() patru nL, i ran fAcut
stolnic, i a Mtrat in c1as4 boerilor
terei.
GUENADM. Gree, inea", inainte le
avail 1812 aflithdu-se egumen la in-
W.I4irea Precista d;n Targul Ocnei, un
arhimandrit Meletie a venit la el un
nopot al SCJ Manole Ghenadiu si aii
*ezut pe ljacga dansu muto am. Pe la
1813 sail 1814 s'ail insnrat cu Elba-
vita fata until Pitar Dumitrachi Cozoni,
din Targul Ocnei, si la domnul Cdi-
mach s'a 0. fiicut boer pitar. Caimacamul
Vogoride in 1822 rail fhcut paharnie,
ear Milial vocra $turda rail fault ban,
pun mijlocirea logofkului Costachi Ma-
vrocord at ; ace sta ail seos un fecior Cos-
taclw Ghenadiu carele a fost i ellen
In judechtoria d e Boroani.
GUSTEA. Grec venit Iii vremea doni-
-mho Calimach, egutitor bachl in ha-
nu Turcese. Cu prilejul resvrAtirei gre-
eesti de la 1821 ail mofluzit, i un fecior
at seU Costache, intal Ia. isprAvnicia de
Iasi, iii urmi la departameut slujind,
www.dacoromanica.ro
 75

s' ITI ridicat de domuul Mihal Sturza la

rangul de ca'rninar. Acura domnul Ghica
Fail firicut ban. Un alt frate a lui find
profesor earki s'au ridicat !a boerie.
GOLIAF. Armeni si de natie si de
de credintil, neguititori, din Botosani,
pentru ca &Int insf5r4T si-aa varsat
el din metalul lor i lbiIe domnului
ilial Sturt-gla, agintnd la umplerea lor,
ii Acut boeri, ea si niai mutt s im-
pileze tarn, i s mrtscArease'6, noblesa
:11oldovel.
GIIINDAR. Moldovan, rAz'as de la
Crucea de St)s, tinutul Putnd. Un E-
nache Ghindar orn destul de vrednic
s'ari Idicat dinteacest neam ; ail fost nuil-
ti vreme zapeici si privighitor de ocol;
si a fficnt stiiricic i la 1847 o'ati ft-
(Mt boer.
GOEAN. Moldovan din Bucovina ri-
dicar la boerie la 1846.
GAVRIL.A. Moldovan de la tinu-
tul 1arIuln, ridicat lit boerie pe Ia
1826.
GROSU. Moldovan de la Onutul Ta-
oil, lidicat la boerie pe la 1826. Un
slt gerul Lupu.
GALESCU. Moldovan, rilth s
www.dacoromanica.ro
de la
 76

-tinutul Teenci, rAdicat la boerie de Mi-

ha vod6 Sturcia.
GRIGORAS. Moldovan, aIi fost un
.

seriitor Grigoras, feeior unui Neculai

din starea de gios; acesta ati fost mul-
t. vreme same la -Omani. 1a01, a fost
insurat ea fata culla Sandu Bou din
Mrlad, ai fost si iii Visterie multU
vreme, nude slujind treptat s'au boerit,
pant ce in domnia lui Joan Sturcla s'aU
ridicat la spatar. Fiul acestuia aga Cos-
tache, iarsi intAi Iii visterie slujind
s'afi fcut Caminar, in urm a intrat
in militie, ai ajuns pAnA Ia polcovnic,
si po atm o greaI
1ai1 degradat Ia
18-46. Domnul Mihal Sturza apoi liii-
lostivindu-se la 1848 l'aU f gout aga.
GORE. Moldovan din Besarabia. Un
Climent Gore prin mijloacele cc aI a-
vut s'aci filcut serdar si ii Gheorghe
slujind in militie soldat, apoi miter o-
titer, dup esirea din s1ujb51 1ati facut
e tr ar, i acum se a1Th politar la Tar-
gut Petrel.
GOGA. Moldovan. Bacal din Bacsail;
radicat la boerie tin Dumitru bacal de
Grigorie Ghica la sfArsitul. domniei.
www.dacoromanica.ro
 77

DONICI. Moldovan, figui'ez intro

boeri aproape de 200 ani, a fost
logofat mare.
DANU. Boman din tara Ronianeasea,
preste 300 ani, venit in Mo,dova. Un
Danu visternie, carele eumnAtindu-se
en erpe postelnicul, au avut mosii in-
tre altele Opstopcanii i Barlestii, din
tinutul Neamtului, de pe femeie, si par-
tea din Odobesti, PAtesti si Mircesti de
la tinutul Putnei, ai fost tot boeri si
inai marl i mai midi. Iar de la o vre-
me ail eaVut la mazilf, 'Anil La bunul
ineti Toader Dann, tatal maicei nide,
eatele hind pe Maria, fata tut Simionel
'nut U, sora vornio dui loan Tilutni,
s'aU Ocut vornic de Yrancea, & fiil sai
eel mai mare. nnehiul iue. Enaelke Da-
nn. treptat a *ins Ong, la spa,ar, si fiii
NIi verii mei, Dimitraehe posteLie
ihihilii spatar. Lr ceiIa1i tr nnehi al
mel i frati cu spataral EnacLe S6x--
at, a fost postelnic0 a Cu:);et, si pa
Jia I seri Stefan paharllicui, Hie Da-
nu aU -lost eApitan de ropee, 17i last,-
www.dacoromanica.ro
 78

randu-se en o mu-re razhit;i, din nea

mul Buseleseu au Matt un fecior Va-
sile, cai-i1a Co5eti, i Dimitrache tiind
un berbant, ea i frateseil Jane, dupa
cc, ati perdut ce aii avut Orintesc, s'an
insurat si el eu o izir 1 Oltenestt,
in tinutul Filciului, i a fiient un feeior
Than care-i un rniie1, dar va'r prima-i
en mine, j en po.itelnieul Dirnitrarthe
Dann.
DUCA. Doud neamnri moldovi
drepti, i rii260 de la tinutill Tutovel,
mazili, eel adevarall Ducal, sti ;-,unt si
OVA twit, unil mazilt si non priviligheti.
Jar acei neadeviirati, de la donmul
.

Schlat Cadmach, s'aU ridicat la boerie.

Intro banul PavM Duca de la Bilrlad, ti-
ind ginere vestitulut scriitor slugert;1_
erban Boteseul, s'att fiicut sluger, apot
paharnic, i la donmul Joan Stit0a ban,
ti spatarul Ionith vr en banul PavL
tiind logofart a east-i spatarului Petrachi
Cazimir, in vremea domniei mi Cali -
mach, lutind pe fata crtminarului Dumi-
trachi Florea din la;p, s'an faent
flic. Caimacam.,1 Vogoride la 1821 rat
the-tit ban i Joan vodii, Stur0 spatar,
i pe Un frate al slit Gheorghe intl

www.dacoromanica.ro
 79

facut ciininar. Unul din fiii banului Pa-

VA,1, Dimitradie find mai bun, Miliai
vod Sturcla rad facut serdar, si Gri-
gorie vodA Ghica prin mi]locirea suro-
rei mil:6e] sale enco,ma Elencu ubin
find cden la judectoria de Vaslui l'aU
thcut bait si apoi spatar ; din spatarni
lonit au remas numai Un fecior Cos-
tache carele aI lost aghiotant la &an-
nul Mihai Sturza i Maior. Insh dreap-
tit porecla acestora este Crirtiusu, at-
ells din satnl Corodu si Ductile de
pe bunica Ion cc ail fost din neaniu
Duculescu, au mai fost si tin Vasile
Duca in targtil Barladului, v'ar al dot-
lea en acci doi ; si Ia domnul iCihit
Sutu la 1820 s'ail fAcut jignicer din a
came fil sunt majorul Than Duca de la
Galati, si ciipitanul Costache Duca dh
Lipova, in. i acestia tot Cii,Cansu.
DARIE. Greei, dan mi vechi de I 50
de ani in Moldova. Mai s'aii stalls; ail
minas numai vornicul Iordache ie
la tinutul Neamtn i frri fecior.
DONE. Roman, din tana romAneascii,
venit in Moldova tin armas Done. in
vremea domnului Moruz 1504. e-ati re-
mas doi I ciori, until are un eliro1Rint
www.dacoromanica.ro
 so

ear unul acel rnai, bogat, catele sail

faeut i vornic )14 Mihoi voda Sturqa,
it'are urmasi.
DRAGOS. Mo!dovan de la Botosanil
f-ciorul nnui 1-(lonomn Ilie i un fecior
al sag Ienache, curtenit la casele boe-
r,!or Catarcriii '4
i vornicul Alecu Cali-
mach, la domnul loan Sturqa s'atj fa-
cut caminar, iar la Alihal voda Sturcla
sati factit spatar.
DRAGHICI Patru neamuri, until eel
de mai inainte rildicat boerie si anal-
me urmasii vornicolui Iordache Draghici
stint corcitura de a ripan en jidov, a-
deca Neculai Drggiei an fost arman si
femeea Jul .jidauch, botezati, fost
bisi-bulubas la hatmanie, pe vremea
dommilui Constantin Moruz, in hattna-
n;a logoftulni Costache Ghica, carele
iit mutat tInga in casa pe vornicul Tor-
&chi Drighici fiul bulubasei si find
clestept i cu bone talente s'atl inaintit
treptat pan pe la 1814, cnd domnul
aiimach Pail facut ban, mai in urma
atar: si Joan voda St rza vornic mare
cel inthi at s'au ministru. Atoncea
s'afi boerit pe doi frati ce avea : Neculai
spatar, Constantin colt/is, dar a murit
www.dacoromanica.ro
 81

irnindoi holtei bAtrini. i pe feciorii seT

',eel mai mare Manolachi postelnic si
Co,tache ag6. Acest vornic Deaghici
stiind eh' in familia Cantacuzinilor din
tara romaneasc5, a fost in spatar Deg,-
ghici, pun influenta sa i indatoririle ce
fAcuse boerilor Filipesti de acolo, cu cari
i\lanolachi s i rudea, aga Costache
Encsenescu cumna till de sorii a lui DCA-
ghici ail stint a'si mijloci o diplomil din
tara romiltu ascii, ci este coboritor din
acel spatar Drghie, i win urmare
Cantacuzin. Dar las c eti am apucat
pe tat-111, de i poate biltran, dar
vorbea tot rrtil moldoveneste si se cu-
nostea da.--1 arman. i despre spatarui
Draghici Cantacuzin m'avoincredintat In
Bucuresti de la mai multi boeri, i chiar
de la harm! Costache Cantacuzin ca" ati
fo.it sterp.
Cel al doilea neam ce se poreclesc
Dr5ghici sint agii Vasile i Grigorie si
spatarin lacu, drepti moldoveni de la
satul Lisca din tinutted Dorohoinlui, hit
th Ui Draghici cc era dascal la biserica
de acolo. Pe mai ca lor am Vaclut'o si
*-11 in satul acela la 1 828, maritatA al
doile cu un be0v ce era jitar. RAdica-
www.dacoromanica.ro 6
 82

rea lor urmeaza asa : murind tatal lor,

si maritilndu-se mhsa cu betivul acela,
bhetii cei mai marl Vasile i Grigolie
aii fugit de a cash la Botosam. Vasile
a gasit pe un vatav al easel vornku-
lui. Abcu Calimach anume Toader T -
na'sachi, i s'ati supus slugh lii acela, cii
care au venit in :Iasi la Casa vornicu-
lui Calimach, pe atuncea avAnd Cab -
mach fib pe Csenofont, pentru a caruia
invhthtura tinea Dascali in cash si fran-
1u i grec. Baetul Vasile in toate zi-
lele neporoncit mergea In odhile das-
calilor, le matura, le da de spalat, sit
le stergea ciubotele. Aceia lrandu-1 la
dragoste cunoschndu'i talentele i vriind
sa-i rhsplateasca slujba, de o data drept
saga iati dat lectii, mai in urmh apoi
vhdindu-1 ch sporeste i instiintindu-se
si boetul Calimach, aU poroncit sa-1
invete, si ai invatat bine, apol l'att dat
scriitor vatavului de curte acela Tana-
sachi unde a fost Cana la 1822, and
dupa revolutia greceasca viind ostile
tnrcesti, tit mfind ntvoe de scriitori in
vistirie, ca eram numai patru adech : spa-
tarin Dimitracbi Codreanu, e, un ser-
dar Toader Carp de la Mead, si Spa-
www.dacoromanica.ro
 tarin Manolachi Gavril, acum la Doro-
hoi. Inteo li ducandu-ma la Muzur
Emeni ce ave conacu in casa lui Ca-
limach, am vaclut pe Vasile scriind in
odaia vatavului, i l'arn si indemnat de
a mers cu mine la carte, ram pus la
scris, s'au trecut in catastivul diecilor
de visterie, unde a0 slujit pana la 1840.
Domnul Joan Stu* Fail facut serdar,
iar domnul Mihal Sturcla, ban, spatar
si aga.Fratesati Grigori a Demerit la
un negu-titor In Botosani, nil slujit a-
colo papa, la 1825 cand tras Va-
sile in Iasi, rail dat scriitor la serdarul
Stefan Branzrt same* de Putna, de a-
colo la 1827 ail venit inapoi, si Fati
dat la casa post-elor, undo ati fost Cana la
introducerea revlementulm &Ind all tre-
cut sef in vistirie, i acolo inaintinduse
paha la ban, s'aii insnrat cu fata unuf
strain negutitor bogat din Husi, ce prin
mijlocirea averii sri. boerisa, si s'ail fa-
cut si el aga. Acestia amandoi all tra s
langa el 5 pe lancu eel mai mic frate,
si la domnul Jiihaii Stu* s'au facnt
oi acesta spatar ; iar acum Ia dommil
Grigori Ghica aga.
Cel al treilea Draghici de la tinutul no
www.dacoromanica.ro
 84

man, a deca Dumitru, Oran de la Ajudu

Vechiii, a fost shig a. in cRs1a e'apitanul
Zama, dnp a eArnia moarte s'ati s,,it in
patu stiiphnA-sa, Fersaiia, en care ati
tlit mai multi ani pAna", i s'at adicat
feciorii, si fAcilnd stricic a ineeput
a eurapiira de pe la rAzAsi, euprin-
zilnd toatii moia Giurgeni, apoi s'au Ii-
pit chnd de Catargiu, logofku fordaehi,
si eland de logofatul Alecu Ghica, pn'a
l'aU facut treptat boer 0116 la agA.
i eel al patrule si mai proaspAt nearn
de boer DrAghici, este inceput de la
Marinciti Diaghici bulgar, carele stiind
serie moldoveneste ati facut o vreme
advocatlheuri midi, aIi inut orAnclile la
thrgurrul Docolina, s'ad cacut curios-
cut vornicului Nicu Mavrocordat, carile
pe la 1846 ati mijtocit i l'aU facut
singer.
DOCAN. Moldovan, falas, de la sa-
tul Docanii, tinutul Tutovei, mazili si bir-
nici. Un Panaite Docan, a lnat pe fata
vornicului de poarta," Liga de la Ho-
rincea ; la, domnul Calimach s'ad facut
poleovnicel ; mai in urm6 medelnicer ;
si find omul om si spiculant, all facut
stare, au famas vildnv cn chti-va co-
www.dacoromanica.ro
 85

pii; si au 1, at al doilea o fata a ca.-

minarului NQculai Cuza, si la domnul
Mihai Sutu 1820 s'ail Rica caminari,
si i murit ranrAindu-i i alo 3 feciori cu
fata Cuzei si anume Aga NecuIai, Ghe-
orghe i Ioan. Unul dii acest neam de
razgsi do la Docam, Paval c a fost
rnazil, insurandu- se la satol Dragomi-
restii tot .Onutul Tutova, ai facut fe-
cior pc Vasile Pomp, cari fiind sluga
la caminariu Gheorghe Bogdan si des-
teptiindu-se la domnul Calimach, s'ati
iacut clucer. i s'ati insurat cu o fatg
m`7,

a aggi Grigorie Plitos ; el era serdar si

vatav de Curte la logofatul Grigoras
StuNa. La dotnnu Ioan Sturcla s'efi fa--
cut paharnic, i a murit ramhindu-i
dol feciori Grigori i Neculai.
DERECLIU. Ngpaste greceascg si a-
ceasta bietel Moldove. Venit (11 dom-
nut Moruz la 1802 un aga Derecliu ca-
re ail rgmas aice, si avAnd feciori
fete, pe o fata a lul Salta, ati luat'o
comisul Raducanu Buzdugan.
DIAMANDOPULO. Tot pacat gre-
cec pe biata Moldova', pripasit din dom-
nia lui loan vodg Sturcla. Un caengiti
Costa pe care l'ad fcut pa'tar 11 is-
www.dacoromanica.ro
 86

pravnic la Tecuci, si Mihai Sturtja rad

faeut posteln'e, i pe un card de pui a
ln; iaa boerit pentru cal-4 facea multe
spiontheuri.
DORMUZ. Jaraisi napaste greceasca.
Venit in Moldova un Chiriac, carile in-
surAndu-se cu o fata Tufhsca, din tinutul
Vasluiu an rodit pe Tuchidide ; tatul
sAti s'ati facut caminar la domnul Ca-
limach 1816, iar fiul s'ail la domnul
Joan Sturza.
DDIITRESCU. Drepti moldovem din
tirgu Sucevei din Bucovina. Dreapta
lor poreclA este Bandraburu din starea
negutitoreasca. Un Durnitru Bandraburu
pe care Earn apucat i eii an avut 4
ficiori : Lefter, Neculai, Mihalachi si E-
nacachi, dupa lnarea Bucovinei de Neniti,
Mihalachi au intrat in scoalii, au sfirsit
cursu i mai ales teologi ea si a ye-
Mt in Moldova ati intrat slwxa la ma-
rele Jacob mitropolitu, de catra carile
sati calugarit numindu-1 Meletie, si rad
hirotonisit diacon. La moartea ace-
11'1 initropolit, el aflandu- se arhidiacon
art i ut un cuvint atita de inalt i pa-
trunrtor, in eta. i domnul Moruz si
boerii aiii plans; euviintul acela aa silit
www.dacoromanica.ro
 87

pe domn i pe boerl a'l radica la scan-

nul episeopiel Husului, imde au pastrat'o
piina la 1826 ; child trecand din via-
% episcopul de Roman Gherasim, a-
cesta a pasit aeolo, si a silzut pe
seaunul Romanulud 'Ana la . . . ; atun-
cea alegandu-1 obsteasca Adunare de
mitropolit in local mitropolitului Venia-
min Costache, ce se dt- misionasc, ti'att
suit pe seaunul mitropoliel. Acest barbat
indata dnoi suirea sa la vrednicia de
,piscop al Busului s'ati adus la sine pe
piirinvi i fraV. mu ajutat, ia instArit,
a mijlocit la domn de i-aa boerit, .si
Inti la domnul Calimach pe Letter si
Ienaeache ia1 facut paharnici si pe Ne-
culai serdar. La domnul loan Storcla
pe cei doi, spatari, si celalalt ban. La
domnu Mi1ai Stu)* pe Neenlai agti,
ca ceilali frati murise, de cht pe fe-
cioril lor iaiI facut spatari.
DIMITRIU. Alai multi, dar un tott
un neam ; multi sunt greci, sArbi pi
bulgari, dar i moldovem, insa aceia fi-
ind si oameni prosti si de starea de jos
tagaduindu-si adevaratele moldovenestl
porecle de sine s'au poreclit de pe .nu-
mele parintilor, ca sa nu li se poata
www.dacoromanica.ro
 cc

niineri ob5rsia din care opiue ai. esit

preculn si un bac& din Focsam, Hagi
Paval facilndu se serdar s'ati numit
Dumitriu.
DIMITRIIADI. Poeituri grecesti,
pentru pacatele si osAnda noaztr6, uri-
pasiti in tara, nu mai de mult de. cht
din domnia 1n Mibai voda Stur(Ja, earele
pentru nesatiul de bani, aIi pripasit
multe pociturl de acestea si boerit..
DOB-HOWL Bulgari, negutitori ba-
cali, avea bacalie in Hanul Turcesc
din Iasi, poreclindu-,e in limba slavona,
diva numele Iui Dobrea abagerul tatal
bacalului Dobrovici, a caruia ill, dupa
introducerea reglementului prin mijloci-
rea de rusfet, a intrat iii cantelariile
din Iasi, 0 s'ail inaintat in ranguri pan
la Spatar.
DEMOPULU. larasi putoare 0::recea-
sea', negutitori din Galati, r5,dieati la
boerie cu ranguri dt caminar do dom-
nul hal Stu*, pentru mai multi im-
povorare tarii, a sa iaputernicire, a avea
glauri in alegerea diputatilor si a 110-
Wesel moldovene, defaimare, de si a ei
parte facea i insusi el ca Moldovan.
DABIJA. Moldovan, veche familie
www.dacoromanica.ro
 - 89

boereaseil din care ati sfatut si Pe sea-

my:11 domniei Evstratie vodA Dabija, dar
din el curgAtori nu !,nnt, ea Diet ail a-
vut feciori, de eat numai o fatA. Dirt
neamul acesta sunt si in Rosia unde Ii
s'an dat titlu de cneaz.
DODESCU. Moldovan, r54 ds de. la
CerOsti, tinutul. Tutovei, dreapta lor po-
recla" este Duda, precum se numesc a-
cei ee inc h". sunt niazili i birnici, din
(Aril un Petraehe Duda, ii vremoa dom-
nului loan Sturcla s'au frIcut serdar,
dup5, introducerea reglementului ce i s'ad
Orut nn stiu, pe Duda l'art prAcut In
Dodeseu, ca sa prepue cei ce nu tiu,_
ca ar fi din familia boerilor Dudesti din
tara romanf asca.
DANULETU. Moldovan de !a Foc-
sant, unde tm Enache Muuletu a fost
multa. vrerne scriitor la sfArostiea Put-
no, 8i aviind un fecior Grigorie, dup6
ihtroducerea reglementului a intrat seri-
itor la judeeAtoria de aeolo; mai in
urm'a vancl'and ea,inta pg.rinteasca ce
avea in Focsanii Valahiel, en giutorul
banilor luati pe eAsutA s'au fakut de-
rector la judeatoria de Vas1ui i apoi
si serdar in domnia banului Mihai Sturza.
www.dacoromanica.ro
 90

DERESCU. Grec, fecior In) Hagi

13146, rachier de la Curtea veche, din
Bucureti, venit in domnia lui Mihal
vodA Sturda, i fiind frate cu femeea
liii aga Stoianovid Pan rdicat in clasul
boerilor en rang de serdar.
DAVID. Moldovan, de la tinutul
Neamtulm, de mic, un Manolache ati
slujit in cash' pe Domnul Joan Stu*,
dup ce s'au facut Domn, pe acest
Manolache David l'au fAlcut eminar i Ca-
mara al doilea. Dnph Esirea Sturcla'T din
domnie s'ari insurat cu o fath ,' a ba-
milut Costantin Leondari, si lepUdandu'l
aeeea, an luat o Viirane de la Gher-
glieti, tinutul Tutovei, pe tiapash
DIMA. Bnlgar corcit cu moldovanca"
din clasul negutitoresc de rand, ail hu-
jit nn Simion feciorul Dimei in visterie
si Mihni vodA, Pail fcut stolnic.
MAMIE. Grec, de vr'o 70 ani
venit in Moldova, doi din acest neam
au fost i vornici marl, Manolache i
fin s'au Neenlal, din care au remas nn-
mai trei fete, din care una aU Inaeo de
al doilea vornicul Toderit5,Bals, pe una
Lasearache fiul vornicului Lat:ear Bog-

www.dacoromanica.ro
 91

clan i pe una Docan, fiul eaminarulul

Panaite Docan.
DRAGHINICI. Aloldovan rusnA,cit
din Bucovina, venit in domnia 1u Mimi
voc15, Sturcia fost profesor i Pad
facut stolnic. Dar ii un mi1 i betiv,
insii boer.
DOSPINESCU. Aloldovan, mazil ve-
chid de la tinutul Neamtukil, rAdicat Ia
boerie in vremea Domnului Mihai Sturcla,
cu prilejul slujbei sale.
DROSU. Bulgar, negutitor bogasier,
Costantin Drosu s'ati insurat in Targu
Frumos, cu o ft a unni Capitan Con-
stantin Bejan, si esise molluz pe la 1820.
La 1822, du1i5, intrarea ostilor turcest1
in tarii, riinduindu-m. Sali pasa ca 85,
merg cu Iociuz aga Delibasa cu 1000
Turd- la tinuturile de sus, ssa, asez is-
pravnici si eke nu agA ture en osten1 la
fie-eare tinut pentru paza de volintirt
Am mers spre Tiirgu Frumos i mi-ati
esit inainte to-0 thrgovetii cati eraii rrt-
masi la Podul Iloaei, unde pe atunce
era numai pot-Aa i o crm i hanul
cel mare a hatmanului Costantin Paladi
netencuit ineA. Si din toti tArgovetii ce
am viiqut am ales mai en chip si en
www.dacoromanica.ro
 92

stiinta de prtina carte a bcrie si a ceti

pe Costantin Drosu, si pe un Neculai
Manta Natavul de la Briiesti si i'am vi
randnit ispravnici pe amandoi la -111LItIll
CArligatuni, si sames pe un Filip Bejan,
cumnat Drosului ce era seriitor la Is-
pravnicie. Le am dat carti de ispravni-
cie si de samesie iscalite de mine si de
Tociuz aga; le-am dat i pe un Osman
Baeractar en 80 turei, si am trecut Ia
Harlan. Acestia au fost ispravnici a-
mAndoi veo 6 luni, si s'ait schimbat
dup ce Wall mai adunat boeri in taxa
din bejanie, i Ii s'ati dat ranguri de
serdari de caimacamul Vogoride. Acest
(Xill avtrnd mai multi baeti an dat
pe eel mai mare, lancu,. la mine, dar
find un rau de'l i invatasem bine a scrie
n'arn putut a'l scoate om, si s'ati tica-
losit i ti murit. Pe un al do lea fecior
Neculai, l'afi dat la vornicul Lascar
Pascanu, i i norouit ai esit om
fiinJ
de frunte, a Mont stare buna, s'ati g-
cut aga la Mihai voda Sturcla, si'a5
cumparat si mosie de veci Itastil din
tinutul Tutova, de la eneazu Alexandru
Cantacuzin cu 22000 galbeni, a agiu-

www.dacoromanica.ro
 93

tat si pe alt frate al sUil Co3tache i art

mijlocit de s'au boerit i acela.
DEDIU. MoldoveM, salgsai de-a Oc-
net, un Ioniti Dediu, Iii vremea Dom-
nului Joan Sturda fiind cunoscut vorni-
cului Costantin Asian s'au facut porusnic,
iar un fecior al silu Costache la Dom-
nul Grigorie Ghica Hagiu, gaO facut
paharnic.
DOIIATCU. RAza's, mazil de la ti-
nutul Dorohoiii, in domnia mT Grigorie
Ghica s'aii fkut boer.
DIMCEA. Roman din tara roma-
Leas* mitropolitul Veniamin Inca pe
la 1806 au adus pe bUtranul Dimcea
de la Bucuresti, pisalt in mitropolie, la
Domnul Calirnah fall facut clucer. Dom-
nul Joan Sturda i cunoscandul, i inprt
mijlocirea mitropolitului F a fcut pa-
harnic, i pe fiul sen Nicu ce era si el
bun pisalt l'aU fAcut serdar, aU avut
mai multi copii dar a murit toi f6r6,
urmasi fam'aind numal acel ce este maior.
DIACONOVICI. Moidovan din Bu-
Covina, fecior de diacon, aiI venit doc-
tor in Folticeni i domnul Mihai Sturda
Vadend tara saracA de boeri, Part facut
boeriti.
www.dacoromanica.ro
 94

DODAN. Ild.dovenT, mazilT i 11-

zi de la tinutul Tutovei, sunt ius
multi i birnici. Unchiul meu postelnicul
Ioan Jora a avut dol WV in cas`a,
fra(i amndoi, Gavril i Costantin, intl
crescut de mici, rati inv4at carte i a
mijlocit Ia Domnul Ioan Sturcja de i'aii
boerit, pe Gavril serdar i pe Costantin
sluger.
DONOS. Moldovan, teran de la ti-
nutul Eii, dar bravo lui esti nu i'ari
grecit nici Wag rusit numele tatrilni
sail, a badilui Donos pris5,cariii, nu rail
zis nici Donisache, niei Donosiu, nici
DonosievicT, on Donosov.
DESMA. Pocitufa greceasell, venit
in Moldova Inca in domnia lui Atexan-
dru Moruz pe la 1805, un Spiru, care
fiind un minciunos i ghidu s pripa-
ise la VasluT pe Mcga vornicu Vasile
Miclescu, la 1818 randuindu-se pe Mi-
clescu staroste la Putna luat acolo
Ca logofAt. Acolo earl insurat Sp;ru en
o Catinca' fata unui popa Neagu din
Valahia, i pun aceasta a ramas in
Moldova, dar era un miel ; l Domnul
Mihai Sturcla s'ad f'acut pitar, i an
murit ; i-au rmas vr'o trei patru ezt,
www.dacoromanica.ro
 95

din care unul ce'i la judecAtoria Vasluiului

s'al de mask la Domnul Hagi Grigorie
Ghica s'ati falcut boer.
DODEN. Frantuz si cu natia si en
religia, nebunul domn Grigorie Ghica,
care numai pentru osinda si deffimarea
terei au domhit, a adus la 1856 scil r-
ba aceasta frantnzasch ce s rudea eu
ti4oarea 1u, si ea mai mult in faca ba-
mei s'a defaime pe moldoveni, ea', nu in-
vrednicese a fi inspectori inchisorilor de
tallbari, Fag randuit pe acesta mai mare
inspector.
DASCALESCU. Romttni de la thr-
gul Ramnicului Sarat, din tan Roma-
neasek din clasul de jos a lkuitorilor,
en mesfrie cojocari, ati fost mai mulV
frati fecori a unui dascal de biseric-a
din satul Stdcioara acel judet, dupa' ce
ati inVat cojochria, mull din ei acel
mai mare cu numele Scarlat ati minas
in Minnie la staphul carel inv4ase
mest(-sugol, si Ca sg, nu'l supere zapciif
starostele breslei la dari, s'art supus
scutelnic la pabarnieul Asanache Robe-
se!, de acolo din Minnie, i pentru scu-
tea15, lncra cojocAria trebuincioa,6 in
casi,, acesta avAnd totdeauna intrare in
www.dacoromanica.ro
 ou

,casa Robescului, i find flacau tanar,

curat la fath iobraznic, Wan ingorluit
c:! o nepoata de vara a Robescului,
fata saraca {Ara', parinti, ce o luase
in easa Robescu ea unchig si om begat
ca sa o marite el, i an fugit in raiaua
jbrailei tulle sail cununat si an trait
acolo vr'o sapte anT pan an mnrit pa-
harrUcul Robeseu, si a poi ail venit inapoi
la parintii si fratii Jul in Salcioara, de
care dupa eatava vreme afland encoana
Alariuta vaduva paharnicui Robescu sait
milostivit, auclind mai ales de ticalosia
in care era nepoafasa, an trimes de fall
adns in Mamie, i'aa ertat, daruit o
dugheasa' si 1000 de lei i o hliza de
moie ee avea nepoata. sa aceea de
la parintii ei, si mai in urma, pe 13A-
e0 lor *eel dat tot baltrAna Robease
la invatatura de carte, inv4Andu'i ro-
milneste si greceste, si dupa ea s'aii fa-
cut mai mari Pau dat pe la canteleria
ispravniciei de 134itu, de acolo eel
mai mare Stefanache ingnrinindu-se ea
un ture de la Silistra ce era besleaga,
in Buzau pe la 1820 s'ail dus cu tur-
cul 13, Silistra, unde -Pind loc de femee
turcului, an vrut a'l scoate cirac ai

www.dacoromanica.ro
 t.c1

dat gmmatic, la capichihaia a domnului

din Uncuresti ce era in Silistra, si In
locul lui ai chemat pe frate ;ail Costa-
che. La 1821 urinind rEwolutia oTecea-
i,
sea, murind i capichihaiaua tali! ro-
mhaesti, ati minas in locul aceluia Tu-
durache sin Gheea llagi Mas bulgar din
olatul ilutrei ce era dragoman a lin
capichihaie, acesta ca s indatoreze pe
Melimet, paa Silictrei. spre a'l stator-
nici In capielaailae, iat, prezintat pe
ainandoi beti DseIet7, dintre care
gUsind mai de prAcere pe cel mai mare,
sd vede cii. ce1 mai mie era mai bren-
tnit, ci suferise mai mult clac turc6sch
lui 1au lotrebuintat mulii vreme, ce
indath, co s'aU hotara trimiterea hatina-
imint Stefanache Vogoride caimacam la
Moldova, l'au dat caimacamului ca sl
chivernisasdi, i l'an fificut vtori vister-
nic. si mai thrcliu l'ail rithduit staroste
la Putna. uncle filchnd toviirasio cu un
Efrim Haimolu arman, i un Gheorghe
Gheca Grec, ce avea, paiale, au luat de
la ociirmuire mosiile Moruzasti in pose-
sie, si a mAnh"stirei Mera, en pret foarte
iniC, si v..a in tovil,r4ie c aceia, mai
multa vrerne tiind acele mosii i altele
www.dacoromanica.ro 7
 98

s'aU instarit, cumparat o moarua

la Gar le, niste dngheni i un han in
Focsani, si s'ari insurat cu Elenca fata
unui paharnic Matache Neculescu de la
Ramnic, si pe de-o parte el en feliuri
de speculatii, pe de alta ea en marfa
el, care o da la ori care o intreba fara
alegere dc arman, sarb, italian, rus, pan
au pus maim si pc logofatul Aleco Bals,
ce era staroste la 1831, de la carele
mai mult de 5000 galbeni, folosindu-se,
aIi lasafo si apoi ati tras in loc pe, un
grec Costache Filalite, pe care pan as-
tadi il are dajnicul lor, i en acest chip
bine instarindu-se mijlocit la comisia
aleasa din sinul obstestii adunari in a-
nul 1831, ce cercetat si aU revula-
risit condica de toate boeriile fiicute pan
la 23 april 1828, de Domnul Joan Stun-
da cand sati descanuat, pnin intrarea
ostilor rusasti in Ora, si trecut in
condica cu rang de comis, dat de Joan
voda, far t:a fi fost asa, si in domnia
lui Mihai voda Sturcla s'au fault spatar,
iar fratele cel mai mare Stefanache mu-
datorind mai mult pe pasa, la venirea
domnilor pamanteni din Tarigrad, fiind
ea (Iva impregiurari nu li sari Fault
www.dacoromanica.ro
 00

da semnile Domniei Tarigrad, N'aa

ii
hothrat a le pritni in Silistra de la Se-
raschierul Mehmet pasa. Atunce pasa ai
trimes pe Stefailache la Grigore Ghica
domnul iii romanesti, ca ii dea 0
boerie mare, si 1 eie eu el in Buc,iresu,
411 faca". cirac. Domuul Ghica ilind mai
dArz si un Iricos ca Domnul Joan Sturza
al nostril, Pail fgent slugersi rail in-
turnat la pasa en raspulls, ca precum.
mAria sa bine stie ca tam)" s'Araca si
priidatrt, de greci i turci, mil poate
chivernisi ; nimnicI nt zis pasa, si Iai
trimes la batranul nostra loan vo El, a-
eela indatti lait filcut eiiminar i rait si
priinit in curtethnii sJ, iati adus Ia Iasi,
Part tinut in curte Ia Cilus en edecliii
vre nu an mai bine, fr nici, o indato-
rire de sIujb, apoi Fai randnit isprav-
Mc Ia Teenci; pe acea vreme avand
pastel iiicu A anache Da nu din Facsanl
numai a fatti i avere mult'A 0 logodise
en cumnatul rne spatarul Gavril Sta-
matin, earele firete tiind icapellin
niltang, si-au !Rat de samh c Asana-
die Dann srei dea n stapinire taatri
averea inainte, aceasta snOrandul pe
Asanache a i tricat logadna, i pro cat.

www.dacoromanica.ro
 100

se ii-telerre , norocui liII currolea DaSca-

lesett. a mijlocit prostia lui Stamatin,
ca' di'ndat rat luat pe Stefan Drtsc-
lescu acela oinere, carele s'aU i multa-
mit en eht a vrut Asanache a'i pune
zesrre in izvod, si aIi fcut ca un orn
cuminte, supuntIndu-se la toate capr4ii1e
si a femeei si a socrului, ci saIi insfa-
nit bine foarte, in cat aid s crede ci
an visat macar vr'o datrt. lii vremea
Domnului Nihai Sturda rad fAcut prt-
zident judecatoriel de Putna si rad &-
cut si spatar, ba inca i pe Durnitraehe
feciorul eestui aiscMescu Pati filcut pa-
haruic ; dupA, el a venit in Focsani Ii
un frate a tat'Alui Ion anume Moscu Cojo-
car Dase5lesca drept mos Ior, dar vA-
cVandu-se ci boeri si bogati, li era rusine
al nufni mos, ci om a bor. Are si acesta
fcciorh pe until din el eu numele Ilie
care'f mai mare Fail asNat scriitor in
judeattorie.
DIA. Grec, mal mult de 100 ani
veuif, si rdicat la boerie filchndu-se
p6mantean prin insurarea eu o fata Ca-
targiaseA de pe care au luat mosiea
Rastoaca de la tinutul Putnel, care acum
este a. easel frafelui meg banu Neer-dal.
www.dacoromanica.ro
 in 1

Sion, Poellii Diei de la tinutul Tntovel,

ce sun t acum a 1)OteniCUIuj Iordarthe
Grigoriu, i ELIA mo;iie in Basarabia.
Aproape insi est n se stAnge acest,
neam crt numai ao'a Alecn Dia au mai
ramas . i acela) strtrp.
DOBIZANIt;. Moldovan, nn polcov-
nicel Neculai DobraniF3 et lost vrttav
a vorniculuj Mom Calimalt In Stobozia
Zorlenii, care la Dommil loan Sturda 6-ad
fh'eut medelhicer, Si iat ramas doi ie-
ciori, medelnicerul Cozma i Ingnrn1
Stefan din VasIniit

EPURE. Moldovau, inazil do la t,i-

nutul Tutovei; nn Vasile Epure tiind d-?
casa agi Costantin Smrda Biirlitdcanu.
In vremea Domnulw loan Sturda s'ari
fAcut stolnic.
ENE. Moldovan de h tin-caul Neam-
tulni, rklicat la boerie mai Inuit de SO
ani, afi fost din eel batrni oameni Ci-
noseuti, precurn erlminarul 0 avril Ene
de la raleni, ca"ruia i-an remas bunii
stare, dar nnmai ft. CAminatul Man-
www.dacoromanica.ro
 102

ladle de la David, acesta art avut trei

feeir i trei fete, dar din nenorocire toti
feciorii ati esit I eel mai mare
1, pe
Dumitrache Iati taet tura in Roman la
1822. Fetele iar Fait font nenorocite.
Au mai fost vu duninar Dimitrache la
Dorohoi iar faril feciori. Au mai fost
1111 singer Iordache in thrgul Petrei se
poreelea si acela Eni, dar nu era ade-
vrat din linie barbateasca: aceluia i'au
ramas feciori, unul este caminar facut
de Mihal voda.
ELEFTER. Napaste {.2:receasea si
acesta Aioldovei, venit Iii domnia lui
Mihai voda" si radicat la boerie.
EMANOIL. larasi napaste 2:receasea
bietei Moldove, doi sunt en aceasta po-
reclA, amandoi greei dar vu rudenii, u-
nul Anastasfi Manoli veit din vremea
Domnului Calimah. boerit attmee cfi-
minar. Joan voda Sturcla rati fAcut co-
min, lar Mihai voda spatar. Celalalt
Anghel. venit I domnia lui Mihai vodfi
negutitor ati esit motluz, Fati facut apoI
Domnul tovarils la pitariile Esnlui, si
pentru ea fail slujit cu credinta, si-ad
hamit ani norodul ett paine, ce
nici 0 elatA s'aii mai vatjut asa proasta,
www.dacoromanica.ro
 103

rad feut cminar, i iar s'ari declarat

mouluz de ail sA.rAeit pe multime de
oameni. Dupi suirea Domnulni Grigore
Ghica pe scannul domnio, rad fAcut
ispravnic de curte.
EVSTATIU. i acesta poznA gre-
ceascil, venit in tath si priptisit un Ghe-
orL,he Green carele in domnia Mihal
VOCIA. s'art fcut stolnic.
EVSTATIADI. Iarsasi bele greceasert,
venit n tarA en meseria de dascal ; un
Joan Dascalu rad pripasit pe la 1812
postelnicul Grigore Codreanu fiind el
eAmAra-s la Ocnii, apoi l'art tocmit
dascal de Fail invAtat copiii, si s'aii in-
surat en o fat a pitarulni Dimitrache
Cozoni din thrgul Oene, i in domnia
mi Alihai voa, fiind cumnat en vornicul
Alexandri an mijlocit la Domn si rad
frteut stolnic.
ENESCU. Coreitur greceaseil po-
reclit de pe numele ea",tne s Eni pl-
cintarnl, i thdicat la boerie de Domnul
Mihai Sturda.
ENGLEZI. Grec de la Corfu, rAdi-
cat la boerie de Domnul 11iliai vodrt,
fiir a face oare care slujbe, de cat pen-
tru e a dat !Dam.
www.dacoromanica.ro
 04

EMINOVICI. SArb, pripit in twit'

duila introducerea reglementulm, i rii-
dicat la boeui de Mihai vod.
ELIAD. Grec corcit, tot de M ihai
vocia, ffichcat la boerie.
ECSAREJ LT. Greci, caici7, veniti in
Moldova la .1835 eu un mos a lor ar-
himandrit, Eesarh mnstiri br sf, for-
mint, le-aii dat Ii posesie fAril bam
ehteva mosii, at fAent mare stare, din
reaciea un I Iristodor earl insurat en sora
e'Aminarului Iorda ale StrAjesco, s'au ficut
spatar, aii eumpiirat de %reef mosia Schi,
nenil din tinutul BacTin a hu hethcle Ne-
culla] Sutu la 1852; an cumOrat en 21000
galbeni j mosia Ctdienh de la tinutul
Panel, a vornicn1m. Aleco Ghica Oda].
EllACLIDE. Neat i putoare gTe-
ceascri, bele si nrwaste Moldovei, o po-
citurA de gree Gbeorglie Eraclide, en
meserie dascal, venit in vremea Dom-
nului Scarlat Calimah s'at pript in
Roman, &ail insarat cu o fiat a mini
iari grec, ee era grAdinar la episeopie
en care au fAtat ci va edi; pe vremea
Domnului Mihai Sturda fricand cova ca-
pital di], posesii de mosii si-ad cum i-
piirat boerie, apoi murind, Grigorie

www.dacoromanica.ro
 105

voal Ghica si en vornicul Grigorie Cuza

find ministru b..sericese, i'ati trimes ezil
en eheltneala statulin la Paris, ca nito
oameni de nimich", de undo aducanda-i
butue de carte, capchii de invrttaturii,
pe cel mai mare Costandin 1ai fAlcut
profesor, si nu tiirgia ellen la judectItoria
Baeaului, t degrahrt preaident si spa-
tar, de care cripehiind vs5,tuiu1,s'au fticnt
de sine veehil ftrii publicimd a brosurh"
intituIati Dorintele tdril foldovii.c.

JORA. Vechf neam bleresc, veuitj

din tarn lesascA., nil fost bori marl,
multi din acest neam logofeti marl,
vornici, hatmani, de la a vreme seA-
zuse. Apoi de in domnu Calimach ja-
yaI s'ati rdicat. Dumitrachi Jora de la
Tarp] Frnmos, aim fost vornic de po-
litic; finl si lanai sai f6cut spatar, i
la Joan vod'a postelnic. Unchird men,
v5ru1 tat'alui meti, Joan Jora de la liar-
lad, la ScArlat vodil Calimach spatar,
la loan vodri, Sturda postelnic, si a
mult toV. Aproape este a se stAnge
www.dacoromanica.ro
 1106

:Acest neam, ci all rAmas numai un Mi-

hit feciorn postelnicului Tanen Jora.
JIAN. RomUn de peste Olt din tara
lioniAneasca", a venit nn Costache Jian
en domnul Calimach la 1812; credin-
cer in curte, pe care Pau faeut stolnic,
saJ insurat i aU famas aice. Ah ye-
nit $i IonitU fratele aceluia, s'ail insurat
si ci nicea, si eat] flout serdar la loan
vodA Sturda.
JORASCU. Moldovan, taran din 1:: a-
tut]. BrUtila, tinutul Bac6nlui, rbris de a- .

colo din carii serdaru Joan Jorg.scu fi-

ind om vrednie, i vatav la mosia Ca-
racliiii a vornicului Sandu Crupenschi ;
in domnia Lii ScUrlat voda' Calimach
fUcut poleovnicel, la Mihai vod'a
Sutu satrar si la Ioan vodl Sturcla ser-
dar. Doi fiii all avut, pe Constantin Pall
facut comis i Pe cel niaT mic Tordache
serdar.
JURGEA. Grec, venit peste 70 ani,
insurat en o CostUcheasc5, de pe care
ineU all mosia Negrilesti de la tinutul
Tutovei ; acel grec all aginus ptinA la
spritar.Fiul acelui fordachi elminar,
ear& all avut fill pe Tanen; acesta in-
and pe fata visternicului Petrache Stiff-
www.dacoromanica.ro
 107

la pe la 1826 rati fault vornic de

politic.
JAN. Moldoveni, a fost un paharnic
Tonita. Jan, in Iasi, ail avut doi feciori
Costache i Nem lai, au slujit in visterie
si la Ioan Vodil Sturda s'aU boerit si
ei, unul paharnic i ltu serdar ; pahar-
nicul Costache sa insurat la HArlttil,
si a murit rmrtindu-i numai o fata ;
serdaru Neculai a11 murit holtei. Alai
era un loan ce se poreclea Jan, fecior
de taran priE,acari, slujise pe la boerii
greci al domnului Calimach, i pentru ctt
stia putin frantuzeste si'l chema Ion Ii
zicea Jan, l'aU Mout Grecii stApPlnii lof
medelnicer ; de'i vor fi rAmas copii
iut stiu.
JOBITR, moldovan, dintre birnici, un
Alihalache Joimir ht 1856 s'aci rtidicat
la boerie de hagi Grigorie Ghica vod5.

ZDROBICI. Moldovan, r'aztts de la

RiicatAU din tinutol Tecuci, boierenasi
vechiU ; se rudese cu mai multi boori:

www.dacoromanica.ro
 10;

ZOTA. Moldovan, mazil vechi5 si

rrtzili de la Onntni Vasini, Tutova ci
Tecnci, ;;int in Bucovina. Din ei sai
i

ridicat Ia boerie de prin vremea dom-

nului Scarlat Calimach pitarul Gheorghi
Zota. La domnnl loan Sturda, paharni-
cul Toader Zota ; din cei din Bucovina
Tin doctor Zota viird la Iasi a luat o
filth'. a vorniculni Alecu Pascanu.
ZALAR. Moldovan, rilz4 de la tinu-
tud Putnei, mazil vechT; nil Toader Za-
lar ce era vatav la vorni Bucsinescu.
in vremea domnului loan Stnrda, s'ai1
fii.ent paharnie. Tar domnnl fihai S tur-
ciape Toan Zalar ce era privighitor Ia
ocolul Gr1i1or, pentrii c fan dat 400
galbeni iaii th'ent comis.
ZAHAROPULO. Putoare vrecea,seA
venit ca doctor pripait aice, i rAdicat
la boerie de domnu Sturda.
ZAGURA. Grec de la Zagura, pri-
pit in Basarabia pe la 1830. art ye-
nit din aceia corciti in Basarabia Tor-
dachi si Tanen frati. i dupil I,Itroda-
cerea reglementnlui, boerii nostri
rohtt intre amploianti, pe Tordachi sef de
sectie in divanul ta'rii. de jos, 1 pe Tanen.

www.dacoromanica.ro
 1 05

director la judecatoria Tailor ; in urma

si in altele ; si ia si boerit.
ZOIA. Grec, napaste Muldovei, venit
de vfo 60 de ani, negutitori, a avut si
ban in Iasi, eare i astazi se- numeste
hanu Zoe. :Alai in urma a fost vames
la Focsani, uncle saO i statornieit oi
ati mnrit. mu ramas un fecior Dumi-
trachi care ati fost aines pe la 1810
la Putna, la 1812 la Tecuei si la 1816
la Bac, undo at i murit. Ia ramas
un fecior Costache, care &ail boerit de
;\ Jihi voda Sturcla. Mai este i alt Zoia
,)almnicul
t Pandelachi tot di D acest neam.
ZISU. larasi bele greceosca, cu nu-
me de doctoru Dimitrie, venit iu dom-
nia Ira Mihai Sturda, Ca doctor, si Iati
radicat Ia boerie. Chic stie ce meserie
va fi fi vut in tara mi ori mahal, bra-
han sa placintari va fi lost, si in noi
boor comis.
ZOSIMA. Gree, Neculal negutitori,
tot de Mihai voda pipasit in tarasi Inca
boerit en rangul de caminar.
ZOADI. Grec, balvagiu en theseria
ri Neculai eu nrunele, venit supt doin-
nia Iui Mibai Stur(ja, i pentru Ca ail
avut bain l'a boerit eaminar.
www.dacoromanica.ro
 110

ZAMARIE, Grec, un Necula, plhcin-

tar, din tam lui, prip6sit aice supt dom-
niea lui iMiIiai Sturda, carele Faii i boe-
rit serdar.
ZAHARIE. Moldovan, venit din Ba-
sarabia, a fost prin cancelariile in-
stantelor judectitoresti, mai in urmh
director la giudeehtoriea de Galati si
s'ati boerit.

1ST1ATI. loldovan, ritizh s de la

erbesti, ce se numesc a lui Istrati, din
Onutul Neamtului, vechi mazili, mai
inthi s'aU ridicat la boerie pe la 1814.
paha rnieul Gavril Istrate, fAciindu-se
6tolnie, i apoi pe la 1816 Ionith fra-
te-sAU iarAsi stolnic, si vg,rul lor Con-
stantin, fiind vatav de curte la visternieul
Iordachi Rosnovann, iarhsi stolnic, si mai
in urmA, in domnialui Iihai vola Satu, fi-
ind visternic IN eculai Rosnovanu iai fiicut
paharnic, iar Gavril Istrati, la loan:vodd
Stu* fheut paharnic. Paharnicul
Gavril a avut trei feciori, ati eit toti
buni, eel mai mre Tanen s'ati radicat la.
ban, i aii eumparat inoie de veci Ch-

www.dacoromanica.ro
 111

lim'anestii, la t,inutul Tutovet, cel al

doilea Manolachi s'a5 alugArit de mi-
tropolitul Veniamin, carele mult iubin-
du! l'a5 fcut arbidiacon, si duut _
di-
misionare, ducgndu-se la nthinstirea Sla -
tina, acolo l'a5 fricut arhimandrit, dan-
quot si egumenia acei mrmilstiri, care
ad tinufo pa'n5," la 1851, cand aduna -
rea boerilor rati ales episcop de Husi ;
cel al treile Neculai, a fost sames Na-
zirief tiganilor statului, i avand tin geli5
deosebit, an &cat multe role in dom -
nia lui l ihai 8turcla, fund pion a con-
sului rusrtsc si a domnului, rati frtcut
caminar, in urm prezident al giude-
c:Atoriei de Iasi, apol la 1848, du0,
tulburarea ce a urmat intre donm si
boeri, rail facut cilen in divanul ape-
lativ si spatar. Stolniculni loiiit, jar'
rAmas un fecior Joan, iari bun, si boe-
nit si acela de domnul nhaf; iar pa-
harnicul Constantin avand un fecior Ior-
dachi, a esit riti i betiv si cu mana
Itingit
ILASCICU. Moldovan din Bucovina)
venit aice la 1824, doctor bun, vestit
in Iasi, si domnul MihaI Stnrcla Pat
boerit.
www.dacoromanica.ro
 114

IDIEEEL. Grec, negutitor in Iasi,

din carele afi esit mai multi ezi. si cor-
cindu-se IntJ unul Petrachi din nearnul
acesta. prin mijlocirea domnitilor surori
a doamnei, efirora mama acestnia le hi-
cea alifii si dresuri de obraz, fiind prea
mesterfi, afi intrat scriitor lu visterie Iii
domnia lui Scarlat Calimach, afi slujit
si s'att facut sluger, la loan vodti Stur-
la paharnic si la :\lihai Stu0a comis;
la 1829 Mihalachi ce era 2:ramatie
calfa iii dugheana lw Spartali. afi intrat
in cantileria divanului implinitor pomoi-
nic la masa fratelul meg spatarul Au-
tobi Sion, si la 1831 rfidicand pe ira-
temeil la Ilucuresti si pe mine in pri-
cinile reglementului, ag remas el impli-
itor, si dapil introducerea reglemen-
tuku Fa fricut sef de sectie in depar-
tamentul din nfinntru, i a tras stol-
nacealnie la sectia sa pe frate siifi Pa-
naite, i domnul Mihai iafi radicat fa-
PA la. spatar.
ICONOAILT. Sunt mai multi cc ace3te
porecle, dar mt toti o familie, find re-
ciori de preoti iconomi, unil i greci,
ba. i balgari, dar la boerii nici unii nu
sunt mai de mult iiidicati de cat cel
www.dacoromanica.ro
 113

mai vechi bpatarul Iordaehi ce'si zice

Radis, feeior de leonom din Boto-
lam. la donuml Ca lima ell 18 1 7 s'aii
tcttt siuger, la donmul Lan Stur(Ja ch-
minar, si la Miliiii Sturda spatar ; ear
toti celalu sunt bo ritI mai putini de
Lan voditi, si eel mai inni0 de Mihai
Sturda. ea Ws] aibh mai multe &surf
in alegerea depntatilor.
IOAN. De aeestia stint prea multi;
insh nu too o familie. eh find rIdicati
In boerie diii prosti, s'a5 phrhsit po-
reale phrintesti, rusinAnduse de ele, ca
piste oameni de nirnic. Multi dila Ion-
nil acestia sunt i gred.bulgari i Sitrbi;
boeriti de Mihai vodh. si pentru bani si
peutru a's1 avea glasuri in alegerile de-
puta tilor.
IONESCU. Moldoveni, mai mcitz a-
TA a se rudi unii cu altil, inthi act-asta
poreeliro s'au infiintaf o Lan Ioneseu, ea-
rele acinn se afla I 'arig'raI profesor de
agronomie, i dereetor in academiea aceia,
si un frote a , fec.or man Iconomm
Ioan. preot din H imam ce cart avut duph
bejenie la 1821 i arhidiacon, episco- ;

pill de Roman Gherasim. acestia In-

tand, to acade du Ja, sa pore,
8
www.dacoromanica.ro
 1 14

cut ei mnsui lonescu, dupa ei s'ati in-

demnat si a1i feciori de Ioani, care f-
ind din prosti, i insusi prosti frA ju-
decata, s'ati rosinat de poreelele Orin-
testi, ea si cum s'ar injosi en ele; $i mai
niutt s'ar nobila en Ioneicu, pe nigh
booride la earl i'ati rildicat Mihai vo-
art Sturcia.
IVAN. Moldoveni. Acestia sunt doi
porechndu -se eu nume rusAsc, unul ser-
dam Vasile i altu satrarin Costache,
insi nu sunt nie cum rudenii, drepti
feciori de taran, boeriti de domnul Ali-
hai Sturcja. Cel intal ati fost slugh a e-
piticopul de Roman Veniamin Roset si
vatav la Doljesti, pe eilnd era egumen
acolo, netezea fimeia, en care prilej
instArindu-se Ivan al mai, s'ati fcut
shrdar ; iar cel al doilea afianduse de
easa postelniculni Grigori Crupensehi
Tololoi la 1847, find Tolo!oi ispravnic-
la Vasil]) en prilejul alegerei deputatu-
lui, ca sr opv`airsasch" glasurile noastre,,
sA se poath alege pe aga Gheorghe Ra-
covit5, in noaptea spre alegere intre
mai multi &kora s'ati dat deeretul de
boerie, de care avea multe visternieut
Lascarache Pascanu, ce inadins era tri-
www.dacoromanica.ro
 1 15

mos de emnnatl-s-ati lomuu Thhai Star-

, Yail boerit i pe acela de u
beivi foarte arae.
ISACESCU. Moldoveni de la satul
Doeenii, tinutul FMeinlui, infai a ri-
dieat la boeri paharnicul Iordache si
frate stolnien L Vasi le, tili Iconomultn
Ione, din IItv, cu prilejul ei Potlogea-a oe
era varii cu loan vod5, SturcJa, avand
niste fete in cash, pe una aCi luat'o lor-
dache Lacescu ce era slug-A n cas'a la
visternicul lordache Roznovanu, i rat'
ficut paharnic ti same la Putna, i pe
frate si stolnic. In nruca mi vat- a
lor Grigorie, slugsa din . casa vorniculni
Grigorie Grbica lemd iar 0 fatA de a-
cele, Pail fault pabarnie. In domnia iu
Alibm Sturcla, un Miha iarii viir de
pe mam'a en aeiea, find eApitan de slu-
jitori la Vaslui, si privigbitori Ia ocolul
mijloculw, s'ati f5ent cluceri ; ns dreapta
porecla neestnia, este Buzinen.
IVANOVICI. Sirb, ca,ap cu meseria.
Dorniinl au' Sturza rah rildkar Ia
boerie.
Grec, teguitori, venit
de mnit, insurn t en moldovancii, fatil de
neo-ntitor - avnt un fecior ; acesta Flu -
www.dacoromanica.ro
 1 to

jind in visterie, s'ari inguduit cu o fath'

slukta a medelnicerulo Neculai Jora de
l P5,dureni din tinutul llotaniiIul. pe
care afi si Inafo. Dommil Mihal Sturza
rail rildicat la boerie, si aeum se afW
sef de sectie in visterie.
TORGA. Bulgar, venit de mult ill Mol-
dova cu negutitorie, &ati insurat la Bo-
tosaiii, au facut dof fic old Costake i
Tanen. Cel intAi un berbant siret
tarn (aracter, este advocat i favorit is
domnuhif Ohica, eel al 2-lea scriitor l
sectia jalobelor pe care acnin dom-
nul Grigori Ghica 1-ad riidicat l boerie.
10ZAFESCU. Moldovan, flu a oare
care Iosep, i rusinnduse ea prostil de
poreela tanini-saa, s-aa poreclit de pe
numele i i s-au riidicat l boerie de
dornnul Mihal Stui za.
Elan Moldovan, rzY de la Ni-
coresti, tinutul Tecueiului. Lrn Constan-
tin Ifrim fiind pristav viilor Vornieului
Neculai Hrisoverghi de acolo, la .1897
prinmijlocirea visternicului Petrache Stur-
za, el s'aii fcut stoln'c. si fiul ;_.'a'CuPan-
tazi medelniceriti.
'GNAT. l'Algar, fl3ager din Foeseni.
Itt-A fcior a acelUia I lagi Andrei po--
www.dacoromanica.ro
 I 17

reclit de Fe numele -ratAne-se.0 ]gnat.

J I S42 find eu presedinte eforiei JC
acolo, ducAndu-mA la Jni eu inehierea
sa'milor, ram la'sat pe acest IIari Andre).
vechil in locul men; fiind om prf- a 3e.
isprava si distept, iam dat atestat ea a
implinit dato;a sa Cr einste, si fiind
prieten en poetelnien Costache Panta-
zoln, 6ocru visternienini Las2arachi Pas-
canu s'an due en aceala in Jai, si prin
mijlocirea Pascanulni ran fAcut Anal
Vod medelnieer.
IOSAPESCU. Moldoveni rAdicav din
tarani. Doi at) tbst cu aceasta poreel:
eel infai tin Gheorghe ficiorul liii loinh
Garneat rAzAsi de Bereasa din ti-
nutra Vasluiulni, aii fost de mic siuga
la Logofatul Conache, Inc p. cand era
cornis, tanAr ispravnie si hotarnic, sa
stiind Conache i9gineria invAtase si pe
Garneata, i1 scosese eirac, apoi ineu-
riinduse eu 0 vduva Tufasc, &ilia fa"-
cut s-rdar la Sc.ilrlat YodA; a avnt
numai 0 fath pe care ail luafo spatariu
Tamil Gheorghin, ticior 1w Lupri Gheor-
ghin green, ncguOtoraf;i din Barlad. hr
eel. al 2-ka este ieran din GA-
satol.
dinVI -Onutul Romanulni, Mot- Iu To-
www.dacoromanica.ro
 118

sip Scutariul. carile invatiind carte aii

intrat scrHtoriUla iTravnicia de Roman:
in urmil, ef la maa criminalk undo
de la fillhari flictind parale, la domnul
Greigori Ghica s'aU comparat boerie,
lepildAnd eu tothl eata i fluerul tatil-
ne set, cu care multi tmi iii prr,torit
oiI Vornicniui Bogdan.

KANTACUZIN. Greci din Tarigrad.

Unui din aceasta familie Dumitrascu a
fo,t i domr, insii din acela prasila
nara rthilas aiee, acia sunt la tara ro-
maneaseil. Acesti de la noi simt co-,
bothtori din Torna Vornicid i Iordache
poselricul,veniti en Duca Voda. i din
aciia iinii sa poreclese Vascrmesti, i
timi Veleanu i unii numai Canta. Din
Deleann numni r'Fimilsese la noi, ca fi-
ind doi frati, acel a carnia a fost mo-
sia Delenil 111 avut ficiorl, ce numai
fatri. pe Mariuta ce a luat'o logofatul
Clo..tache Ghica ; celalalt frate al sail
vis&rnicul Mateirt s-ati dus in Rusia
uepotii lul dupa ce au perdut tot ce
ac; avut acWo, a venit nice ea Supn0
www.dacoromanica.ro
 LID

Rusesti si Cneji; si pre (At vad t sti

rgmAe numaI en Cnejiea, ea' nnmai cu
Baltatestii si en Grozestil ai ramas
pawl acum, si este nedejde ale vinde
ti pe a e1ea fAra zabava, ca's pre vred-
nici la perdnt, fiind foarte practiel in
toate destranarile c,.ruincaza starile stra-
mosesth i cred ca Dunn-106i a hotarilt
. .sa. rasplateasea asupririle i rapitile tam-
te de bunul si strabuntil lor, earii avind
mare influenta la domnii greci i foar-
te lacomi si netemAtori de Dumnezeil
flind, indati ee prin cumparare sa da-
nie ma vre o mosie, sail parte de mo-
sie, anoi in sila si putere II until-
dea acea mosie in lung si in Tat, peste
5 si 6 tnosii megiese iica el. Ducea
hotarniei oamem de a lor, tame hotara
nude voea e, Ina hotarnica de la ho-
tarnicil acia si le intarea en hrisnave
domnestl. In cat athtea mosii faense
e Matei De beano child &aU dus in En-
sia, mi-ail spus tatiti-meil, ea ati purees
de la mosia Sabia din tinutul Sucevo,
pana ni trecut Nistrn tot pe moiie
Tifl aU mers. i. negresit c raiplatirea
Dpmnezeiasea este asupra nepotilor
stranepoOor bor. Until din ficiorii hit
www.dacoromanica.ro
 120

Yatei Deleanu Cneazul Ghr(orghe veni-

se nice la th21, en Ipsilant ea a IA-
rame imrarkia tnreeascg, din Tarigrad
pe Oren desi7irte si sperante de nebniii
ea' find d- la familia Cantacuznl din
care at stiitut imparat in liar i gr ad,
rar face pe mie1ni imparat. Dar abia
a seapat de la TArgoviste cu vro 300
de volintiri, si viind la Focsani ari ars
eirgu, alio] fn garinddl Schender Aga ce
era en lure] acolo, in Miiniistirea stantului
loan din Mnnteni, uncle venisem si e
atuncea de la Braila: att apucat pe
Mileov in Vraneea. De acoln 1-ail la-
at pe fngii iconomul Sruban en Vran-
ocnii i prinOnd 16 talhari de ai lii
vii, si 27 morti, a dat peste Halo
n)Anastirea CasinnIni, si de acolo ati
lii
mers la Iasi, aii slobozit proclamatii
tiOrite in tar, dar apropiindnsp turcil
de Iasi, ail fugit peste Prut, 14sand 0-
cArmuirea Lui Pendideca. Acesti Chntesti
toti ai fost lacomi de pild ariit aceas-
ta nn pentru falk ce din jele i dore-
re. Bunic4-mea muma tfitni-mea f-
ind sor en Salta 5t-cAnita, mnma Lo-
gofatului Iordache Paseanul var pri-
Mara en Logofatul Ionith Can ta ce-)
www.dacoromanica.ro
 12'

zice Ciubach, bunti vornicului Tanen, vor7

nicul Alecu 5i sph,tariii E1isIi i Cnenzu
Costache Butelch. acel ce n-are ce man-
ca. Din nenoroeire la 1757 prhand
tataril tara de jos, bunul me5 mede1ni-
cer5 Toader Sion fiind pe al 4-lea an
insurat, indath ce a5 allat c a intrat
pe l-Zacova tatarif, s'au 1iia 84 oameni
ni sru at'mati, au 43it inaintea lor, slag
bhtut, i-au infrant 5i i-a5 gonit panh
in valea llanului, pe mo5ia Vasuuiulny.
Acolo gasind un poghiaz mai mare de
tatari cu sultanul Gintimir carele 5ede
pe gbizdelele fantanei 1-a5 5i impu5cat,
5i de .atunci se numeste valea aceia a
Hanului. Tatarii fiind peste 2000 ah
nhvAlit asupra bietilor Moldoveni, care
de 5i destul de bhrbhte5te s'ati luptat,
dar 71 ce rAnfasese piin6 acolo cut bu-
nu meti putut opri navala a mai
multi de 2000 mu, i art fost nevoiti a
lace retiradh phrirt la marginea mo5iel
Poine5ti1 din jo;, uncle ,stAnd I loc si
battm in-se aci fiimas numai 9, pe 'earl
plini de rhni princlaudn-i vii cu ba-
mil mei]. De vii i k.zi ars acolo in
loc pe pod, kzi de atuncea s" numeste
podul lui Sion 5i phn a9thii, 5i este
www.dacoromanica.ro
 122

hotar intre Poenesti i Go1i. Din

toti eamenii cc a fost in rilzboinl ace-
la eu bumil meil, a scapat numai 2,
lam! Luca ce era holtei si 1- am apucat
si et), tot l tolteitt bartul, Van pe la 1819 ;
unul SarghintA care alergand la Co-
Visa tth dat stire bunich"-mea, dar pri-
pind tatarii, abia bunicA-mea a scapat
irch diseultrt en vr'o douil tigance de
aIi fugit la codru, rlimrtind copiil in
casii, adecA : mosul Constantin, mosul Io-
nield cillugar i tata-meti, ce era nu-
rnai de 40 zile, priidat Otarii tot,
ail ars casa, biserica, tot satu, si ati
luat pe tat-rnei cii fratii mi j i-att dus
Ia CrAm, de nude foemai dupit 7 ani
iali scos, de si pe cei1alt1 robi ce se
luase din tail, s'ali adus plinA ht 2 ata.
Tar pe copiii acestia de si erail
nepoti tlliarilor kiintesti, care ( ra
cei mai puterniei in Ora'. Dar piln6
nut le-ali dat bunic a-mea mosia Ce-
plenita Prtscanului, en toti tiganii (TO
acolo, i mosia Iticrteiunii de hi Ba-
cilli., ea tiganii de acolo, lui Tonitrt
Canta C.ubeic, numai 0 purta cu min-
nici un pas fac ea pentru
scoaterea copiilor. Tar dupii ce, le-on dat
www.dacoromanica.ro
 123

mosiile, a trimes jaloba' la Poart de

unde viind Ceaus impArdtesc, ati mers
cu bunica la hanut La Crilrn, si a luat
pe talk ine s pe fratii sei i ia adus.
Mai suut i alti Kantesti coboratorf
din Constantin Canta postelnic, ce-i zice
Ciobanu; acela a venit de veo 100 de
anL, si neavhid mosii, a am'agit pe
cAlug`arii de la llisca, de au fiicut do-
potnita in'thirtsqrei, i iat dat mosia
Horodnicenii din tinutul Sucevii. Din
vcela este logofiitut Neculai Canta
fratii sei spiltariu Iordache i spatariri
Ionit can ai murit, dar le-an ramas
fleiori si mai nmlte tete.
KATARGILT. Aloldoveni, r(Jiisi de
Crucea de sus, de ModruzUsti, Pkrtsti,
si last de la tinutul Putnei, curettort
din Toader Catargiu
,_
i Sanda Catargi- _

oae din ;atul Cruce, rAdicati la boerii

aproape de 200 ani, iar la boerii mai
nar de veo 160 ani, t Micndu-se Iuti
Catargiu la logofetia cea mar.e.
Tile.
KOSTACIIE. Moldoveni, i cei mai
din ve1ii boeri, Ins dreapta lor poreclii
ebte Boldur, ia r Costache e poreclese de pe
watarul. COstache Boldur, ce s'ad fctit
preot din impregiutArile ar`atate Ia 11-
tera B.
www.dacoromanica.ro
 124

KRUPENSCHL MoldovenT, dar dup5,

crierea Domnului Dimitrie Cante, nir,
sunt lei, rZidicaV la boerie peste 200
ani, inse prin la Joan yea Sturda ILau
fost !a mai mari ranguri de ( at panA
la spatari, iar de atuncea pentru cA se
rudea cu Domnul, d i toti erati na-
tarai, day ail tacut din el si vorniei.
KOGALNICEANU. MoIdovai de pe
Cogalnicu din Basarabia, radical-, la bo-
erie Costantin Kogalnieeann de vfo 70
ani hind clucer, asemenea i reeioru a-
eelnia iarasi cluevri. iar nepotul sari Ilia-
iilandu-se serdar si caminar fa SParlat
v oda Calimali, prin rnijlocirea domn4ei
Marghioalel muma lui Mihai voda Sturda,
pentru cal insnrase en o fata din casa
eL Joan voda Sturda tot prir: acea xnij-
locire l'aft faent spatar si aga si logofat
de visterie, iar voda pentru crel
netedise femeea cilnd era 1,1 easa
mfine-sa, si acum ci il pezevenche si'f
spunea i minciuni, botezase si pe
feciorul eel mai mare pe Mihalache dupa
ce feliurl de agiutorull rati facut, dupi
ce Mei o li Cara s1ujb nati fost in 1 5
.aui, ce a domnit rad ficut postelnic,
mai in urma" vornic mare $i pe fiiu1 si
www.dacoromanica.ro
 125

Mihalache aghiotal;t domnesc si maicT;

Kogglniceoi sunt multi si astO ma-
zih ba urtif i in bir, pe la tinutul FA lciu,
"Vastuti si Tutova. La inutul FA lciu
Ia satut Rpile, unde i actun are o ra-
zesie, boierul Kogrdnicoanu taail bun-
In! sell Andrei Koaniceanu, ad fest
vornic satului, si strAnepotul aceluia
acum aii ajuns Vornic mare a tcata
tam, negresit vointa lui Dumnezeo.
KARP. Moldovan. Rze1, mazili de la
tinutul VaIuiu1ui, rildicat in boerie, in -
tici un Gheorghie Karp, care ail ajuns
p5,nrt la ban, de etInd sunt peste SO
ani din acela se trag Krpestii de la
1-4. Iar ceilalp K'arpesti ou mal sunt
la tinlytul Vasluiului, pre urn sptarul
Grigoras, e3te ficior cripitanulut Dinnitre
Karp, i rdicatla boierie de loan Vodil
Sturza, facendul shrdar.' Pe Mateill Karp
iar6sI sardar, tOt fecior de privilighet
find; iar Mihairr Vodiri pe' Grigoras rai:r
acut spatar, i pe un var I. seU Ton-
der', carninar, i pe acii din fasi tot tgT
i poStelnici mad.
KODR'EANU. MoldOVeni. DcAl.'nea-
rnuri, ur..ul in lasi, carii sk,nt rfdicati.la
boierie de insusi ei, adec5, postelnicul
www.dacoromanica.ro
 126

Grigorie Kodrcan i, i frate-seti spata--

rul Dinitrahi, dar sunt vechi .mazill
capitani, rezesi de la Botesti, tinuful
Falciului; acei de la 130rlad, sunt mai
din vechi aproape de 100 ani rAdica0
la boierie, se mai poreclesc de Kodreni
si niste ficiori a LIMA preut din Iasi,
Stefanachi i Tudurachi, cari'i in-
Surat la tirgul Ocnei, daYa nu sunt a-
devarati. Kodreanu rudenie acelor: din
Iasi este comisul Grigoras de la Galati,
ficior capitanului Gavr1, ce a fost vrtr
al doilea cu KOd1;eni Ieseni.
KOROI. Aloldovan. Razesi de la .0-
nutul Tutovei, dn satul Coroesti, ma--
zili vechi si boeranasi. Din aciea spa-
tarul YasileKoroi slujind in curtea dom-
-noasca la Mihai Veda Sutu bgtrilnul,
s'ail Meat pitar, a luat pe thta minI
duff_ Neculai Cerchez din Iasi, ce era
bofrat. La Scarlat Voda Calimah sa
.16cut paharnic. La Ion Voda Sturza spar.
tar, iar Ia Mihai Voda Sturza, fiul seti
Ionita sad facut Intiii patat i apoi
postelnie. Sail rual boerit si aI1 yell a.
lon de la Coroesti. ficiori postelnicebilui
Tunica ce sede in CoroWi.
Mai este si la Baciiiibann Manolache,
www.dacoromanica.ro
 127

vh.r cu acei de la Iasi, bogat dstu1 i

numai douh fete ati avut, pe cea din thi aiI
tin9t'o postelnicul. Mato Milo i ai
murit: pe aeeasth mai mich ai furafo din
pensionul ml Sachete, Panaite Docan. A-
cesta este ficior satrarulun Lupu Coroi,
carele fiind slug h. in cash la bezede
Ionith Cantemir de la Valea Sacti, la
moartea lul bezede, ia5 luat toath a-
verea mischtoare si insurat la Thula
en o fath a Ciutel, de pe care are 1m-
siea aceea.
KORNEA. En lgar, negutitor din Iasi,
venit peste 80 anf, sag insurat aice., .a5
luat fata unni Staninh, rheas de Chr-
nicem, de la tinutul lath. Nepotii ace-
luin banutui Ianache, si spatarul Sava,
spatarul Neculai i paharnicul Coo-a-
che, invhtlind carte a intrat in visteric,
banul Tenache, si spatarul Sava tvde
slni;nd phnh pe la 1813 scriitor, atuncl
Enache duchidu-se en sluj& vhdrgri-
tului la Nicorestf, unde find ispravnic
de Tecuei paharnicul Constantin Tere-
chiul, ce tine pe viiduva pitaruhii }iteran
Chrhcas, muma shrdarulni Costachi CA-
rAce de la 13uhhest1 si a Wesel Ruc-
sail& Kornea, s'a5 logodit en fata Ti-
www.dacoromanica.ro
 1 28

richio adecrt lluxanda si sai conn-

nat. Si mijlocind Tirichiul Pail Meat
sains la Tecuci, uncle Cornioae avnd
movie de zestre sai i as'azat acolo, vi
ar)tras iiIng5, sine pe fratii eel doi mar
mio Nicolai i Costachi, intreboinOndul
si in cancilerie si in alte slujbe si to-
vArrtsil pe farA .
La 1815 sari 1816 s'ati insm at i
Sava Rome cu o fatA a unei Idieritk
ce avea intrare In Doamna lui Kalimah,
en dresurile de obraz de care era prea
mesteril i fcea pen trilDoamn si Dom-
nite, si prin mijlocirile ei, aU fcut pe
ava sardar, si iati dat si made adec
sectie, precum se zice acorn, in Viste-
lie Si tot in socoteala zestri, aceia a
fAcut i pe Enache sardar. Dup revolutia
greceasca din 1821, rnduindu-ie Doran
lo ,n Sturza, pe ardarul Enachi, Fad M-
c& .Ispravnic i pe la 1824, si ban ;
in domnia liii Mih9i Sturza, Dimitrachi
fini banului Korne, find in cantelaria
Departamentului Drepatei scriitor, si
1)o;te1nic.:1 PoL,or Diyector, rau facut
stohmeealnic, mai in urrnA i ef.
Riietul find destept i ( 11 bone pordiri,
ail stint a avtiga dragostea celor dup'a,
www.dacoromanica.ro
 129

vreme nacialnici ai sei, ba pi a Dom-

nului, i treptat de la satrar inc4-p'end
a se inglta in ranguri, aii ajuns p`and
la Ag, oi Pail fAent si Director act-1m
.Departament, i ia dat si rangul- de
Poitelnic,i duph influinta ce c'apAtase
la Down, ati mijlocit slujbe si rangurf
si mosilor sel; pe sardariul Sava l'ar:
fAcut spatar, pe Neculai spatar si Cos-
tachi paharnic. Dula riinduirea la dom-
nie a Domnolui Grigorie Ghica, rail de-
pArtat pe Post elnicu Korne din directo-
-ratul Drept5to, dar nu Varziil NA ran-
duit cilen in Divanul Apelativ, de unde
insuo ai5. dat dimisie.
KUCIUREANU. Mol dovan, recles ma-
boiefanas, de la tinntul Dorohoiul,
,duckduse unul din tineril neamulaI a-
cesta, in staturile Europei, lq inv6tAturi,
pi invAnd medicina, aii venit pe la
1 837 doctor, &ail asezat in Iasi, maT
In urmil s'ad insurat cu 0 fat a pos-
telnicului Tufescu. Mihai Vod rau ea-
dicat la boierie, dandu'i rangal de Pos-
elnic, i fAcendu'l i protomedicii.
KANANAU. Moldoveni vechi, mazili,
de la tinntul Botosanii, precnm se do-
vedeste si din actul de Unire a Mo1do-
9
www.dacoromanica.ro
 130

venilor .din 8 Noemvrie . . . in contra

'Grecilor, uncle sunt isc5bti chtiva Ka-
nanal mazili. La boierie s'au riidieat de
vre-o 90 am, si fiind in slar;ti s'aii in-
cmcrit cu SlurzestiI, i alte fain:El de
cele mai puternice, a ajuns Vaina" la
spkar. Tar Joan Voa Sturza, pe Iancu
KananAu, lAcut postelnie, pe Gri-
gorie de la satul Corocbiestii, tinutul.
Dorohoiului., gh, i pe Costachi, care sede in
Iast i ave casele unde acum este cri-
Minalul, in ulita Ficurari1or, rag fricut
iar postelnic, de si era un om foarte
prost, i pe Costantin Kananati, ce sede
la Dolbasca, tinutul Sncevei, l'a. fcut
ban, macar a era si prost, i be0v.
Tar Mihai Voda Sturza, pe dol ficiort a
postelniculni Tanen, NA' a fi in slujbl
-ferban i Torgu, iatt fcut agi ; aseme-
ne i pe doi feciori a banulul Costantin.
KUZA. Moldoveni, mazilI vechi, de
la Vnutul Hotinulul, din Basatabia, si
rezesi de Sehineni pe la 7200, dupa".
dovada ce am gdsit iii documentele flio-
0.1 Blosestif Voinescului, de la tinu-
,nutul Vasluiului, care jumkate sunt a
sotiel mele Efrosina si jurnAl-ate a vg-
rulni seu Grigorie, fiul banului Toader
www.dacoromanica.ro
 131

Voineseu. Pe la 7200, nu Toderascu

Knza, a luat pe Safta lea slogerului
Toader Jora, fiul Angelinei Joroaei, ce
a fost fata vormcului Eremia Bhisan,
ce s'ait facut clucte; din acel Kuza s'afi
nAscut uu alt Toderasc, ce aU ajuns
pAnA la spatar. Iii urm6 nnii din ei-
s'au incuscrit cu vornicul Stefan Bou,
si en KAntestii, dar mai sus nu s'ati
inAltat cu rangurile panh in spatar.
Ioni Kuza pe care l'ati faiet Costan-
tin Vod Moruz, i iati rAmas trel fi-
ciorl: Neculai, Arghirie i Gheorghie.
Neculai s'ati rftdicat Ona la cArninar,si
ai murit, lAsind trel ficiori Gheorgbie,
Joan i Grigorie, i doug f te, pe ima
au luat'o spatarui Dimitrachi Bondre,
pe 8lta edminarul Panaite .Docan. Ge-
orgie si Joan, in Domnia lui Scarlat
Calmah, pentru c Ioan lnas o greaCii
din curte, Sad fAcut spatar, ia, la loan
Vodhl Sturza postelnie, i Grigorie comis
si spatar. Arghiri i G,orgi unchii a
cestora, aui fo-t intAi poqelnieei, la A-
lexandru Voda" Moruz, s'afi fucht pita. 1,
si ca.minari; la SeArlat Voda ban . pi
spatarl, iar Georgi si postelnio; i Ior-
dachi fiul spataru-ul Arghiri, s'ail Mout
www.dacoromanica.ro
 132

pentru c luasa o greacrt fata

Itanui grec nebun, ce se numea Dibolu.
La Ioau Vod Sturza, pentru cg ai
postelnicul Georgi fusese in Tarigrad
eu Domnul, i cellalli boiert ce aI fost
:triMist de Ora la 1822, dup5, tulbura-
rea Grecilor, Arghire s'a fcit post(1-
uic, fiul seil ag, iar Gheorghie vornic
in Divan, si a mijlocit i pentru ne-
potii set, acel trei de iati r'adicat la ran-
gurile ce am arAtat, i iati randuit i
Ispravnici. Mai sunt Kuzesti la
i8ofrguesti, tinutul Vasluiului, mai sa-
mei; mat sunt i prin alte sate re-
zest, unit priviligheti, unit mazih ; din
aciia unul Costantin invttthad mesteu-
gul 1ic6riet, asezat in Iasi in .ma-
halaua Feredeilor, i dugheana de lu-
crat 1ice, o avea in ulita Sft. Gheor -
ghie, poreclit a lui Lozonschi, care ari
dat'o zestre fiicA-sa Prohira, ce o tine
caminarul Neculai MAc5rescu ; i lica-
ruiui Costautin Kuza iaii ramas i ficiori,
pe can ia boierit Mihai Vod ; i tott
aciia sunt coboratort din clucerul To-
dirascil Kuza, i sunt un neam cu
Kuzestif.
KOSTIN. Moldoveni vechi boort,
www.dacoromanica.ro
 133

poste 200 ani, att staut din aceast6

familie : 1ogofe0 mari, vorniel
batmani, ivestitul eronicar al Mol-
doveI logofAtul Miron Kostin, pe care
nevinovat, l'ad trtet domnul Constantin
Kantimir. De vr'o 100 de ani, a ea"-
zut la ranguri mai mici si a shrcit
foarte. In domnia lui Joan Sturza, Va-
silie fiul cincerahn Matei Kostin s'a
facut ciminar, i la Mibai Vodil spa-.
tar ; fratele acestuia Iordacbe paharnic,
la Ioan VodA, dar deprindend be0a
tiealostt. Mai sant i altil din neamul
acesta cu ranguri mai mid ; este si la
Barlad doctoral Kostin radicat la spa-
frie de domnul Mibai.
KANTEMM. Tatar, coboratoriti din
Demir Sultan, ce ari venit aice de la
Kram in domnia lin Stefan Voda,a eel
mare, s'art botezat cu numele Drago ;
a fost din aceasta, familie si 3 domni :
Konstantin Voda," fii ski, Antioh
i

Dimitrie, acel fahnos istoriograf, care la

1711 ail fiisat domnia i s'at1 dus in
Rusia cu Petra cel mare, imparatal Ru-
silor, pentru eausa stiut5, de nude nu
s'ad mal inturnat nici el nici fiii lin.
De cat an Beclede Ionitsa' fiul domnu-
www.dacoromanica.ro
 134

luI Anti* holteiii b`atrhn, ati venit din

Tarigrad si ati petrecut la mosia Valea
Sava, din tinutill BacauluI, ce ati fost Kan-
tirnireasca, si dupa moartel an luat'o Logo-
flitul C alstantin Palade clironomie en
drepthtile maica sa, ce era fata a domnu-
lul Kanternir, a carnia an fost i mo-
siea Ciorktii, de la -cinutul Tutovel, unde
este si ingropata doamna 1w Constan-
tin Vocla, in biserica ce ati fost facuta
de el acolo, si care ail statut pand pe
la anul 1848; chnd dupa ce aceast
mosie prin vhnzare de catra Lutica strti-
nepoata logofatulin Palade, treand In
proprietatea vorniculin Dnrnitrache Ma-
vrocordat, ce este corcitu-a greceasca,
nil rasipit'o pan'a i ternelia si en ma-
terialnl acela, a anticei acei biserici, ail
fUent grajdiu la velnifa. Din acel De-
mir Sultan sa coboara si familia Sio-
neasca, din care sunt si eti, despre care
documenturile ce an mai ramas si ad
ajuns in piistrarea men, dovedese precum
la litera 8 uncle urmeaza a ma trece
voin arata pe larg. Din familia Kanti-
mireasca an fost un secretar la Aghentia
Nem-0186, in Iai, pe vrernea dommlin
Scarlat Kalimah si pan'a la domnul Joan
www.dacoromanica.ro
 135

Sturm, anume Ioan Kantemir de boe,

din Bucovina, nnde am auzit c maI
sunt Kantimiresti ; din acela am v64ut
im ficior al sttu doctor ce sAasezase in
Focsani, un ranhr pre plAcut i vrednic
de lima, si 1,1 purfari si in stiintA doe-
toreascA. Dar moartea l'art secerat prea
timpuriii. La el am vaclut multe ma-
n uscripte istorice de,pre tara noastra
famil'a Kantitnireasck ce s vor fi
-facia nu titi, cA la moarte'l nu m'am
tthnplat in Focsani. Poate c vor fi Ia
frate-strii, ce'rm spunea el ca era la Ga-
lati, tot doctor, (lath', nu sa, vor fi per-
dut. Am mai vadat un Kantimirese
cu nnmile G1igora i lacuinta in satul
Ivincestii, de la tinutul Putnei, om sa-
rac rkiis de acolo, ave dot:a Canatinturf
de mosie, si din docnmentele ce miati
ar6tat, m'am incredintat ca este drept
Kantemir ; am mai cunoscut i la tinu-
tul Tutovei un Kantemir, privighitor la
ocolul Pereschivulut, dar nu t cu in-
credintare de este adevarat acela ori ;
pe act. sta rail i idicat larangul de . . . .
Mihm Vod6 Sturza. Sa rrai titluec
pi a1it cu aceasttt familie, dar nu cred
sa," fie adevarati.
www.dacoromanica.ro
 136

KOZMITA. Moldoveni razas1, de la.

Oltinesti t,inutu F1ciI, unde am eunos-
cut Inca, de pe vremea dornnuliii Mi-
hai Sutu anul 1820, pe un Petrache
Kozmita eapitan la posta Cordenii. A-
cesta an avtit etiti-va ficiorl, din care
pe Gheorghe i Petraehe, nil mijlocit de
i-art dat in eancilaria ispravniciel, pe la
1825 sail1826 find ssmes Aga Grigo-
re Butucea, unde a statut [Ana la in-
trodueerea reglomentului, i an intrat
in eancelaria judetori i stolnacialnic;
de acolo diva vre-un sn art mers la Iasi,
an lotrat scriitor al divanului de apel, ati
mai fost advocati,apoi Gheorghe ail in
trat secretar la comitetul sanktatei, und:.
soft inaintat en rangul pana, la ban, si
a morit. Petrache al fost ajuns pro-
tocolist in divan, dal- factlid multe ja-
furl si in sfrit si platografisand ni^
te hotarari, dovedindu-se l'art departat
si Pad i publicat. In timpol ins a. cat
all fost protocolist in divan, s'ag fost
fAcut sardar, si s'ad insurat cu fata u-
. riul negutitor de la tarp Petrel bogat
anume Ionic. Hagiu, carele mai in urrnd
all cumparat de veci mosia Braniste-
nil din tinutul NeamtuluI, de la logofitema
www.dacoromanica.ro
 137

Sat-to Stratulat, si Mihai Voda din pa-

tentar l'ati facut sulger. El Kozmita
acesta dura cc s'afi vadut dat afara din
slujba, ati luat in posesie mosia Rngi-
noasa, de la logoratul Costache Sturza,
neeinstit i viclean fiind, amagit
pe un Asan baeractar, turc, d vr'o 5 0
mii lei, si pe logofatul Sturza de un
cftti, si sa declarat falit, precum l'aii
publicat. Dupa aceia pe la 1 846,
Bezede Grigorie v tel, fiul PomnuluT
Mihai, om fArh suflet, crud, nemilostiv,
pi jacas foarte, avnd trebuinta, de oa-
meni potriviti in sentirnente cu ci, pe
lng agil Dumitrache Strat, Dumitra-
che Stan, sardarul CostacheRoatk ati
gasit i pe mofluzul i plastografil a -
cesta Petrache, pe care rail insarcinat
cu interesele sale din Iao, si scriitori
corespondentiilor, si altor blh,ttarnatii a
sale, cu care multamindu-se l'aq facut
intai spatariti, apoi ag.. i dup'a co-
borArea tatni-seil de pe scaunol Dorn-
nieI, Paa lasat vechil in pricinge sale
din tara.
KALIMAH. Moldoveni drepti, terani
rezeo, de la Dorna i Campu-Lung,
din tinutul Suceve, uncle IOan Vocla
www.dacoromanica.ro
 138

Theodor Kalimah, ari fost nascut ; aIi

mai avut doi frati Thoader i Gheorghe
carele s'a5 calugarit numindu-se Gavril,
doua surori ; dreapta lor porecla era
KalmAs. Ioan Voda a fost multa
vreme pantir la vornic;a GampuluI-Lung,
de acolo a fugit cu femeia si copiii la
Cranleni, i s'ari facut acolo printir a
capitanieI din Crauleni, si ari sl, ijit mu1t1
ani acolo,'avend plecare i inlesnire, a
invatat lesaste i tataraste bine a scrie,
si a vorbi, i fiind oniIt cuminte bail
facut Kihaie, si de multe ori in lipsa
c'apitanu1uil il rasa tiitor locului. Dupa
Ye ail mai imbhtrftnit, a gait, i sitn-
tindn-se c scie carte bunri, dis-
gustat de a sluji cu armele, a esit din
gujba, ati venit la Iasi cu jaloba cernd
iertare de bir, pc care ail si c'ap`atat'o
la 1740. In acea vreme fiind lipsa
de dascal lesesc la scoala domniasca,
din Sf. Neculai, PaU recomendnit ca-
pitanul Ionita Sion, fratele bunului meg
medelnicernl Thoader Sion, ce'l cunostea
de chnd fusese el capitan de Krauleni,
ai si fiezat dascal de limba lesas-
ca, in Sf. Neculai ; acoh au invatat el
aproape de septe ani, invat'andu'si i pe
www.dacoromanica.ro
 139

fii sei Grigorie si Alexandru, ba Inca

insusi a invatat greceste. La 1747
viind cu a treia domnie Grigorie Ghi-
Ca, ad indatorit pe dascalul Joan din
SI. Neculai sl'l invete lesaste pe be-
zedelele sale Mateid si Scar lat. Dar
scurta fiindu'i donmia prea putin, read
apucat a Inv**, ca sosind mazilia Ghi-
cai, ail catat a se porni la Tarigrad,
insa ca sa nu ram'ae bezedelele Cara
invatatura limbel 1es4a, de care avea
trebninta, pe atunci a o cunoasee, mai
alesil acel ce spera a fi dragomanI marl
la Poarta, ea pe a tuncea Craia Polo-
niel in Tarigrad, tinea rangul de as-
tazi a Ru4e1, D magolit pe dascal sa
mearga cu el, la Tarigrad, carele s'ad
si primit, i ducendu-se acolo, ari in-
vatat i pe bezedelele Ghici, i pe a
Mavrocordatilor ; si la I 753, fanduindu-se
Domn pe ucenicul sea bezede Matei,
ce era dragoman; pe dascalul loan rag
randuit Poarta Dragoman Mare, in lo-
col lui bezede Mateid, i aa tinut acea
slujba pan la 1758, ciind dupa multa
i'ncredere ce capatasa la Poarta, NO ran-
dnit pe el Domn in Moldova, in locul.
ucenicului sea Scarl at Ghica, si in lo-
www.dacoromanica.ro
 140

cul sell, Dragoman Mare s'ati randuit pe

fiul sed Grigore. Acest Domn, &Ind s'ati
invrednicit acestei inalte trepte, era in
vrasta de 67 am ; si in trei ail cat ail
domnit, aIi ocarmuit tara cu mare in-
telepeiune i blandeta indath dupg, ye-
nirea sa, ai trimes inadinsi boieri en
fiul sert Alexandru, la Cram, co ruga-
minte la Hanoi, de ail slobozit pe tott
Moldovenii, ce robisa in toamna anuinT
trecut. Pe trate-sell Toader, 0 i pe cum-
na0 sei, preutul Hasnas, i tratulat
monahu, carii venisa la el, dopa ce se
instiintase de domnia fratelul lor, hal
seos din bir, le-au dat earti domnest1
de ertare, si ia asezat in randuiala
neammilor nesupuse dgrilor, i pe preu-
tul Hasnas rag randuit protopop de
Campu-Lung, iar pe calugiirul Gavril
ce era la manastirea Putnel, Part tacut
Mitronolit, ci era si vrednic de acea treap-
th, find si bine invatat si en bung, via-
(A. - i domnind trel an ai trimis
pe fiul sail Alexandru cu rogaminte la
Poarta, ea WI radice sarcina Domnief
Ca nu o mai poate porta de batranete,
primindu'i Poarta cererea, spre mul-
tumirea credincioasei sale slujbe, l'aU
www.dacoromanica.ro
 141

mazilit, ia dat titlu de Bei1erbei0, de

care nimene altul s'ail mai invrednicit,
si in loom ail induit Domnii pe fiul
seu Grigorie, si pe bezede Alexandru
Dragoman Mare in lockil 11 Grigorie
Vod Kalimah. Din Thoader Kalimah,
fratele lui Ioan Vodk, pe carele nepotni
ski", Domnul Grigorie dupk suirea sa
pe scaun, rad boerit dandu'i rangul de
mare Jignicer, a fost coborlitor Vor-
nicul Alecu KAlimah.
Pe fiul jignicerului Toader, Ionitk
Calmkul, Domnu Alexandru Kalimah
fiindu'i var primare, l'aa facut pahar-
nic. Din surorile Doinnului Ioan, din
preuteasa protopopului Hasnas, sunt co-
bortori Hasnks, tii, ce sunt acum boierL
lar din a lui Strkulatrnonacu, este bo-
ierul Stratulat, pentru care la locul seU
se va arka. Iatk mihune si milk a ce-
lui prea puternic Duamezeu!
KATIKI. RomAni, din tara Rornk-
niasck de vr'o 70 ani mai bine, ful ve-
ldt in Iasi, Constantin Katichi, s'ati in-
surat, s'aii statornicit acolo, s'ati boie-
nit intkifi satrar, apoi la 1801, s'ail fk-
cut stolnic, a avut trei ficiori : San-
dulachi, Costachi i Iorgu, art slujit toti
www.dacoromanica.ro
 142

in visterie, air foA toti bum barbati,

s'au bo:erit ajungand eel intaiii pan la
spatar, in vrernea Domnului Ioan Sturza,
s'ati murit, ramaindu'I trei ficiorl, iarasi
tustrel buni ; cel al doilea, pan la aga,
tot la Domnul loan, si aa murit, th-
maind iar trei ficiori, si tot buni ; cel
al treilea in vrernea domnulul Sutu,
s'ati facut caminar, i eu prilejol beja-
niel de la 1821, furgind in Basarabia,
nu s'atl mai inturnat.
KRISTEA. Moldoveni i vechi bo-
ierl, de la tmutul SuceveI, cu luarea Bu-
covinei de Nemti, unil all remas el/
mosiilelor acolo, nude li dat titlu de
baron. Acei din Moldova tot intro bo-
ierj ati fost si stint, dar sunt mai se -
racuti, de eat aeel din Bucovina. Se.
mai titlueste eu aceasta flimilie spara-
ml Pavalachi KrAstea, de la Baeau. Dar
a cela'r grec; venit in Moldova de micO
en frate-seU dascaltil Naum, i intrand
sluga la vioternicu Petradri Sturza, Inca
pe la 1818 ; mai in urma l'aU facut lo-
gofat a easel, si facand ceva parale en
Ispravneiile stapanulm set), si in urrna
Cu vi,ternivia, de la 1822, 1823 si pan
la 1824, cand l'ati i boierit, fac6n,lu'l
www.dacoromanica.ro
 143

sardar; s'ati insurat cu fata unui rne-

delnicerul Dimitrachi Candiano, de la
Ketri, tinutul Bachului, i apol pe la
1827 s'aii facut carninar. Iar in vremea
donmului Mihai Sturza, la 1848 l'aa
fheut spatar, i l'aa rnduit i Isprav-
nic la Bachu.
KORODIANU. Moldovan, reze dela
Corodeti, tinutul Tutovei, din carii un
Toader Corodian, intrand vatav la vor-
nicid Joan Greceanu, la ruoia Simila,
s'a5 vndut rezeia ce ave, i 'aa ft-.
cut cash in thrgul Brladului, dui:A ce
s'ail suit la domnie loan Vodh Sturza,
ei Greceanu fiind postelnic mare, 'ail
facut pe vatavul sea, acela stoluic, ca-
rele avend numal un ficior Manolachi,
Ia dat slugh in cash la Greeeanu; aa
mai fost scriitor la IsprAvnicie i laju-
dechtoria din Bilrlad, pe cand vornicul
Neculai Greceanu era Ispravnic i pre-
zident. Apoi intrnd Greceanu la Divan
ellen, Manolachi Corodeanu a intrat
scriitor la visterie, made a ajuns acum
ef, i Domnu Mihai l'aa radicat la bo-
ierie psan'd la ban.
KIWU. Moldoveni i vechi boeri,
at foA un stolnic Ioan Kecu, ce aa
www.dacoromanica.ro
 144

avut mosia Svoristea, de la tinutul Su-.

cevel, si la 1813 schimband'o cu Mo-
ruzestif, ag lnat alte mosiI in Basarabia
ag trecut acolo.
KODRFSCU. Moldoveni, de la tinu-
tul Tutovel, din prosti rAdicat la boerie
de Dornnul Mihai Sturta. Cornisul Cos-
tache Kodreseu, stin eu, c. pe la 1820
era slugA in easA la caminqrul Gheor-
ghitA Stoinescul, ce era sameo la Tu-
tova, i mAsa baba Maria, era f,meie
in casA la vornicul loan Grec, anu. Pe
cAminarul Manolaehe Codreseu, care ag
fost i cilen la judecAtoria de Iao, nu
l'am cunoscut mai din'ainte de cat pe
la 1835 tag 1836, pe eand era scriitor,
apol vechil la epitropia hatmanuluf Cos-
taut n Pa lade, de unde, ca totI acel ce
au facut parte in acea epitropie, s a
instArit si el, ca dintr'o avere ce era
de jaf, lAsatA in dispozitia logolatului
Konaehe, a vornieulul Iordache BAlsucA,
ce era un nebun i mofluz, si a stolnicu-
lui IonitA Coroi, earele au si clirono-
misit dou6 mosif, i multime de tigani
de a lui Palade, i s'ag fAcut i pos-
telnic mare.
KEBACI.T. Moldovan, rAzesf birnic din
www.dacoromanica.ro
 1 45

tul Zrnu1i, tinutul Galatii, la domnul

Than Sturza, Aleut postelnicel, si
find vechil a rzesilor, In pricinele de
.judec5,0, s'ad infarit; i la Domnul Mi-
hai Sturza, s'afi Meat clucer Costin
Kebacu.
KALIMAN. Bulgar, din Focsani, unde
ail fast un Trifan Tiutiune, iar pentru
ca era gros, 11 zicea oamenif pe mun-
teni e, burt6 croitoru, a luat o filth E-
linea a until preot Neagu din Focsanil,
Yalahief, care ail avut 4 fete toate fru-
moase ; acel Trifan, cu Ilinea fata po-
pei, ai facut o fath Marioara si un b-
et Ghi0. Murind Trifan vAduvalui a
intrat femee in easA la spatarul Sandula-
-che Stamatin, unchiul sotieT mele. Spa-
tarul Sandulache a dat'o surorisa postelni-
cea,a MArioara huT Iancu Can an'au inea, pe la
1825, uncle blutjind cg.t-va, pAn5, s'afi rA-
dicat fiica.-sa AlArioara fata mare, care
find frumowi afi indrgifo vorniculIor-
dache Pruncu ci era pe a tuncea vAduv
facand'o ingrermat safi m6niet Cftna-
noaia i afi dat'o afarsa en mamA, ell tot ;
afi luat'o Pruncu la Bae'au, unde era is-
pravnic, si a tinut'o iitoare prima pe
la 1842, si pe m Asa femee in cask si
10
www.dacoromanica.ro
 146

pe bAet s1ug, pe care l'ati invkat car-

te, 'Ana' s'a infiintat Academia., si apoi
Paid dat in Academie, acolo ati invkat
si frantuzeste si greceste. 1i Pad
dat epitropia invkAturilor la cancelaria
et, unde duph cki-va anl, a ajuns se-
cretar, i s'ail fcut in tovkilsie cu pos-
telnicul Gheorghe Asache, ce era re-
ferendar scoalelor, contractier indes-
i
tura'xii b'aetilor, ce ave sederea in Aca-
demie, din care ail chstigat bard. L'ail
boerit intk sluger, apol sardar, si mai
in pima,' eaminar. Apoi a deschis
dugheang de ckti in ulita*, in tovkAsie
cu nfl frantuz Pedru, si mai pe urma"..
a luat in antreprizA scoala de Arte.
Dupa" tulburarea de la 1848, intre bo-
eri, i domnul Mihai Sturza, facand pe
pruncul AO de Iasi ; acest Ghit Bur-
fa ce se titlueste Caliman, a fost in-
trebnintat in spionlacuri, i pentru cre-
dincioasa lui s1ujb5, Paid facut spatar.
Caliman sA titlueste de pe un Manolaki
CaliManescu, din satul Caliman, ce era
scriitor la StArostiea Putnei, pe la 1829
cnd en eram Staroste, i acela era
ctmmat de sorA I1inci, mamei lui Ghit,
carele murind nu iati rAmas copii, dar

www.dacoromanica.ro
 147

nici avere, si Ghi Burta, rusinndu-se

cu bulgareasca poreclii a tatni-seu, aU
furat porecla cumnatului mni-sa, si ati
mai Frantuzit'o factmd'o i scurtnd'o
in KAliman.
KORBAN. Moldoveni, dorta neamuri,
unul la Nicoresti tinutul TecuciU,
altul la Cotul-Vamesului, tinutul Roma-
nului ; moldoveni, terani birnici. IntiiI
pe la 1824 s'au ridicat la boerie un
Anton Korban, eel tlice i Bita, de la
NicoreP, avnd o parte de mosie pe
lnga visternicul Petrache Sturza aii
dat'o, si Pau facul pabarnic. Acel
de la tinutul Romanului Kiriac Korban,
birnicti a satului, fra0i lui si acum sunt
in bir. El ati lost ficior boeresc a mo-
siei, stiind putina carte, Part facut va-
tav ; apoi strng6nd putine parale, si
mai imprumuthnd la un Naum brim],
ati luat o mosie in posesie de wide
bine esind, si rink folosindu-se, a luat
in poesie mosia ,cheia a vornicului
Costachel Sturza, cu conditie de rail si
boerit, fAcCndul .Stolnic. Apoi mai in
urma s'ati facut ban, tot la Domnul
Mihai Sturza.
KIRIAC. Sunt trei neamuri, din care
www.dacoromanica.ro
 148

numai unul este moldovenese, adec6,

postelnicelu Toader, frate-seii Costache
banal Ioradehi, mosul lor ce's5 Oiera si
Scobihorn, i stint radicati la boerie,
de vre-o 70 ani. Tar Neculai Kiriac
de la Vas WI, ce este racut ban de Mi-
bai Vod, acelal butgar neguOtor fi-
cior unui Kiriae, preeupetu hagiu din
Vas hal, i pan5: a se boeri, sh' iscAlea
Neculai Hagiolu, i acel al treilea Gri-
crorie
277
radicat acum la boerie
Kiriaeu 7

cu rangu Je pitar, de Domnul Grigorie

Ghica, nu stiu ce mai-Imre va fi, ca din
Kiriecii eunoscuV nu este ; se vede ea,"i
ficior a vre-unui Kiriac, om prost.
KAZIMIR Moldovan, iazAsii de la
Oneesci, tinutul Sucevei ; radicarea lor
la bootie, a urmat asa : doi frati Pa-
naite i Petrachi Kazimir, de copiI, Cats
dat pArintii lor, slugi la Visternicul Ion-
dachi I3aF, acel ce ati fost puternicii,
pe vremea Domnului Moruz. Acel bo-
eriu ca toti boerii bdtrani, de pe atun-
ce, el Inci en osebire find inbitor de
omenire, si en plecare a cresce eopil
de boierAnasi seraci, a's invta, ial
pune Ii linie en boerii, iatI inVatat,
fati avut logofkii al easei, i'ati asezat
www.dacoromanica.ro
 1 49

in Visterie, iau intrebuintat in mai

multe slujbe, precom era pe atun-
cea : vAdrArit, gostink si desetinA ;
ia insurat, i ati instArit si jail boerit,
rhdichndu'i el pAnA,' la pa harnic, apoi
murind bh.trhnul boer la 1809, ei n
remas in buna, pozitie, in cht ei erah
in stare a ajuta pe a1it La 1812,
venind domnii Scarlat Kalimah,
fAcut Spatar Panaite, s'aU desfAcut de
aice i aU trecut In Basarabia, cu frate
situ Gheorghi, lAsand pe ficiornl sen
Iordachi Kazimir, nice carele in domnin
aceia s'aU fAcut CAm;nar; iar Petrachi
an remas aice, at avut trei ficiori, pe
Raducanul carele atunce la ScArlat Vo-
dA, fAcot CAminar. La Ioan VodA
Storza, s'ati fAcut Spatar, si in Mihai
VodA Postelnic. Pe Costachi, carele
la loan VodA s'aU fAcut CAminar, si
insurandu- se en fata lui Manolachi Kal-
mutchi, s'aU dus cu totuf in Basarabia ;
si pe Toader carele dup6 introducerea
Reglementului intrhnd in militie, all
fost i Adjutant domnescti i s'aii 1A-
cut major. Acesti bAtrilni Kazimire*i,
inch' pe chnd era logoleti a casei lui
Bals, ati tras langA ei i pe fratii lor
www.dacoromanica.ro
 150

Gheorghie si Ioan. Lui Joan destule

ajutoruri iai facut, dar find misel si
betiv, n'au putut a se inainta mai molt
de cat same la Roman, si l'aii fAcut
shrdaria, aii ramas si aceluia feciori,
av6nd ci rhmash de la phrinti mosioa-
ra Oncestii, acea de la Suceava , si-o sort
Safta, clan) toath surori-sa i an mh-
ritat'o cu Grigorie Codreanu, acel ce a -
cum este postelnic. Cash art avut ma-
re in Iasi, care sh vhd i asthzi ; a
mi Panaite Kazimir sunt acele din tdi-
ta Goliei, cumparate de logofhtul Alecu
Ghica, tathl domnului Grigore Ghica,
pe care inhltimea sa le-au fcut insti-
tut de nastere si de mosit. Casele spa-
tarului Petrache Kazimir, sunt acele in
care acum este Academia, insh numai
cele despre apus, chci cele despre rhsh-
nit, a5 fost a cumnatolui s shrdariul
Alexandru Voinescu, i am6ndouh cum -
phrndu-se de Stat, sari unit prin arcul
ce sta, fatd.
KARACAS. Moldov eni, rhzhsi, si
vechi mazili, de hi tinutul Vasluiului,
din care de vr'o 60 ani sa radicat la
boerie, Pitariul Stefan Karacas, si alt
Stefan iar pitar, din unul a ramas fe-
www.dacoromanica.ro
 151

cior numai sardariul Costache Karacas,

de la BuhUesti, si sorU-sa Raneasa
Ruxanda Cornea. Tar din celalalt ati
ramas numai fete, din care sunt mama
comisului loan Racovith, mama Dostel-
nicesel Pogoroaei, i polcovniceasa Ru-
sasca Smaranda Filatova, soacra docto-
rului Lafare de la Ballad. Mai sunt
multi CArAc5ssti, dar totT sunt mazill
si privi1ighei. Au mai lost un ban,
unu Manolache Karacas la Oboroceni,
-tinutul Rornanului, Caruia lag rhmas numai
2 fete, dar n'ati fost neam en acestia.
KICUS. MoldoveM, rezesi, de la ti-
nutul Tutovei, i vechi mazili, rAdicati
la boerie, intal in domnia lui Scilrlat
Voc15, Calimah, Gheorghe Kicus ce a
fost cApitan la Odobesti, fAcendu-se a-
tunce slugeriti, iar la loan VodA Stur-
za, s'au fAcut comis. Meal Sardarului
Mihalache Kiens, de la GalatT, la dom-
nul Calimah, s'ati Aleut iar slugeri, s'au
murit. Si la domnul Joan Sturza, c6-
pitanul Vasile Kicus de la B6r1ad, s'au
facut clucerifi, si murincl, i-au ra'mas
numai 2 fete.
KORBU. Moldovem, de la tinutul
Vasluiului, rezAs de Focsasca, teal. a-
www.dacoromanica.ro
 152

cestora de acum, arora le zic si An-

dries, de pe numele bunului lor, sa
radicat l.a boerie, de domnul Joan Star-
za, pe la 1826. Mai este la Putna un
satrari Gheorghie Korbu, ce a fost
scriitorifi si 1ajudectoria de Vasluitl,
la Focsani. Acela'i bulgar, din Basara-
bia, venit pe la 1832. Actun este ve-
chil, in pricini de judechti, a m.iina'stirei
Mien ; iar domnu Ghica l'aU Malt ci-
len, ht judedtto riea Putn9i, si criminar.
KOTESCU. Roman, din tara roma-
neasA, de la satul Kotestii, tinutul Slam-
Wimnicu. Un Chirita Kotescu, ingurin-
indu-se cu Anica fata Zoi vames, au
luat'o, au trecut in Moldova, s'ati asa-
zat in Focsani de yr o 50 am; la dom-
nul Calimah 1815, s'ail f`acut mcdelni-
ceri5, la domnul Ioan Sturza, cminar,
si la 1829 au murit la Iasi, in obahta
RusascA. Ian rAmas 2 fete nenorocite,
un baet MAI, care vnzend o mosi-
oara- ce ia5 fost rAmas de la tatl seri,
in tara romilneascal- s'a5 fcut sArdari5,
si cilen, la judeatori ea Putnel, la 1847,
iar la 1848 s'ail %cut spAtariU. Acum
domnul Ghica VodA Pad randuit pe
dumnealui spa'tarird, sames la Putna,
mai in uring, ispravnic la Tecuci.
www.dacoromanica.ro
 153

KURT. Moldoveni, dou5, neamuri, u-

nul la tinutul Dorohoiti, la Hilis'aul lui
Kurt, r'adicat la boerie de pe la 1816.
Altul de la tinutul Putnei, din targu
Focsanii, unde si este iu mahalaua Or-
benii, biserica lui Kurt, cu hramul Sfin-
tilor Arhangheli, faent de vr'o 80 ani,
de un c6pitanul Mihalache Kurt; din
neamul acesta i c in resboiul Rusilor
cu Tura, supt imparAtiea Ecaterinei
eel' Mari, s'ail dus n armia rusasc6, un
Gavril Kurt, Irate cu tat-al sardatuluf
Mihalache Kurt, holteiul cel Mtran,
bogat, din Iasi, si s'ari fault polcovnic ;
siian dat o rnosie in guvernia Odesei
care se numeste Kurtobca ; altul nu
mai este din nt'amnl acedta, de cat nu-
mai holteiu acela, sardariti Mibalache, care
pe la 1825, s'ail boierit, find same* de
hAtmAnie.
KORBES. Moldovan, de la tinutul
Romanul, unde au fost un Lupu Cor-
bis, vatav, la aga Iordache Ciornei, si
avnd un ficior, au intrat seriitor la is-
prvnicie, s'ati ales un bun jacas, au la-
cut stAricicA, s'air insurat, i domnul
Mihai Sturza, Pad racut boeriii. Si pen-
tru putine parale ee i-au varsat, si a-
www.dacoromanica.ro
 154

cesta in razile sale, cele de fier, si pen-

tru a sa Inmul glasurile in alegerea
deputatilor.
KORVIN. Acesta au fost un b`aet
stfain, scriitor la judec6toriea de Iao,
in nrm5, au trecut la judeciltoria de
Vs5lsiti, unde s'a insurat, an fost
si
stoluacialnic; apoI si director, in care au
murit, rAtnindu'l vr'o 4, 5 copit Din
totl amploiatii cc) iam cunoseut, lu
partea decaniceascA acesta au fost cel
mai cinstit. Dupg poreca trebue s5, fie
roman, si de va fi fost drept Korvin,
este vechiii, si mare neam, din care a\tli
sfatut, ivestitul era', Ioan Korvin, st
fiul acelnia Maties, co au fost crai Un-
garieL L'am intrebat de multe ori,
si mi-au respuns c4 nu -tie nici de ce
natie este, nicI din care altu familie;
de cht c`a famdind midi de tath, asa
au apucat numind oamenii, pe tathi-seti
Korvin, si c nicl neamurI de pe tatu
nu are.
KALAPOD. Moldovan, rez6s, de la
.0nutul Vasluiului. Un Gheorghie Kala-
pod, art fost scriitor la isprvnicie,
la 1847, cu prilejul trebuinto de gla-
sul ce ave ocurmuirea, pentru alegerea
www.dacoromanica.ro
 155

deputatulud, bicut medelnicer, de'T si

un de frunte betiv, si mare jacas.
KLIMINTE. Moldoveni, de la tinu-
tul Vaslniului, eadicati la boerie de la
domnul Alexandru Moruz. Un pitar Kli-
minte, ca'ruia ia rAmas numai un ficior Va-
silo carele la domnul Joan Sturza, s'ati f-
cut cAnainar. As'aminea i un \Tar al seri
Angbelachi Climinte, ce au fost sames
la BotosAln, tot la domnul acela s'aii
facut comis, i iat ramas un ficior
Scarlat, carele la domnul Sturza, de
au si slujit, dar fiind lath stare, abie
ran Malt pitaritis ; cilnd ficiorli de eras-
mad, si de casapi, s'ati fticut comis1.
Acum domnul Ghica, Pad facut sArdari.
KLIMESCU. Moldovan rzAs, de la
Klimesu, tinutul Neamtu, rAdicat mum
la boerie de domnui Mihai Sturza.
KRACIUNESCU. Bulgar, ficiorul u-
nui KrAciun, radicat la boerie din cla-
sa negutitorilor, tot de domnul Mihai
Sturza.
KORJESCU. Moldovan, tin Iancu
Korjescu ficior de preut, de la biserica
sfantulul loan BotezAtoriu, din Iasi, fi-
ind scriitor si la sthrostia Putnel, si in
departamentul din launtru, Mihai Voda
www.dacoromanica.ro
 156

rail fAcut cluceri, apoi mai slujind i la.

divanul de Apel, Fa f'alcut stolnic.
KARADIAN. Moldovan, de la ti-
natal BotosAnii, boerit de domnul Mi-
hai Sturza. Ail mai fost un rnedelrii-
ceri Neculai Karaiman boerit de Scar-
lat Vodh Calimab, dar murit, i iati
ramas nnmai fete.
K.ALDIANESCU. Moldovan, ra'z'as
de la tinutul Esii, radicat la boerie de
domnul Ioan Sturza.
KAMPANU. Roman, din Transilva-
nia, doctor de filosofie si de alte inalte
stiinte, adus de ocarmuire dap infiin-
tarea Academiei, la care ail fost pro-
fesor si inspector. B6rbat prea in-vatat
si de ispravA, cu numele, Petra
Kampanu, rati radicat la rangul de co-
mis, de si precum altora, lui se cuvine
mai malt. Dar asa precum In neno-
rocita noastrg, tarh, numai ineeputuri ssa"
fac, i numai t.tt proecteazA, acele ce
privesc l fericirea obsteascA. AsAminea.
Academiei iati ramas numai numele,
fsa" mArgini in profesori de aciia ce.
in alte Viri laminate, n'ar merita Dia
pedagogy. Sh depArfal pe Kampeanu de
la indatorirea pentru care fu adus.
www.dacoromanica.ro
 157

KOPCEA. Roman, din Ora roma,-

neasca din satul Slobozia, tinutn1 Slam-
Ramnic, venit de vro 50 ant. Rhducanu
Kopce, pe la 1825 bland o fata a nnui
capi tan Mihaluch, din thrgu Ocnit, prin un ij -
locirea vornicului Constantin A,lan, Pat
facutpaharnic, ca zhstref etel. Ca fac6nd
un ficior Iorgu, 8ramas vhdnv, i nit s'ail
mai insurat. De i sermanul a fost
din parinti saraci, i fra invathtura,
dar s'ati ingrijit mult pentru fiul shu, al
invata i al face avere. Fiid shu in -
sa b'au ales un soiu ran ; dupa ce i
mai inainte ia multe rnduri defaima
pe naschtorul san, i1 snduia crucile,
amenintiindul i cu pistol 11, si qu far-
furiile de pe masa, ai sparge capul.
Care o data chiar si in fiinta me, s'ari in-
thmplat in cash la sardarul Mihalache Kurt
in Iasi, made era la gazd, si cram si
en poftit la masa, si tat san nn s'aii
indurat a thdica maia asnpra ticalosu-
mi fia, ce saii pornit a pilinge ea mu-
erile ; apol am sarit en, iam dat douh
pall-De, am poroncit slugilor sal lege
sl trimita la Agie, i asa s'au do
molit de s'afi cerut ertare. Paharnicul
RAducanul in urma, aa n'ijlocit la dom-
www.dacoromanica.ro
 158

nul Mihai de l'aU facut sardariti,a- si

cum in dornnia aceasta la 1850, rati
facut icandidat la judecatoria Putnei,
acolo unde le este loeuinta, i fara, voia
tgtani-seq s'au insurat, dura care mise-
lul de parinte ia dat cu izvod de zas-
tre raului acelul flU, toata averea sa.
blastamatul spre multamire cu mu-
ere cu tot, mai mult, si in toate zilele
ocartmd pe pArintele i fAcatorul sail de
bine, de multe on i batendu'l, pan ce
in anul trecut 1851., chiar in vinerea
sfintelor patimi, isgonit din casa
lui ; si de rusine mieEul parinte s'au
suit cu asternutul sau in cUru i s'a5
dus la via sa, uncle in Car*, aU facut pas-
tile. Cred ca Dumnecleil IT va face rils-
platire nemultamitorulul fig.
KALMUTKI. Moldoveni, cunoscuti
din vechi intre boeranasi, dupa, porecla
trebue sh fie les1 ; am cunoscut pe doi
Kalmutchesti frati, Gheorghe i Mano-
lathe, in Basarabia, hash', fara, ranguri,
dar bine instaritl. Manolache aU avut
mosie si in Moldova Bulbucanii, la ti-
nutul Eii, i dughen1 in Iasi, in ulita
mare, la coltul respintenil, de unde sa
incepe ulita Pacurarului, de la vale de

www.dacoromanica.ro
 159

casele ce au fost %cute de vornicul Ne-

culai Hrisoverghi, si in dreptul caselor
ce au fost a polcovnicolui Manolache
Bals, iar acum a logofAtuhn Lupu Bals.
KOZMULICI. Moldovan, de la tinu-
tul Sueevei, rAdicat la boerie de dom-
nul Joan voda, Sturza.
KIRU. Moldovens, rezesi, de la ti-
nutul Tutovei, pe vremea domnului
Schrlat Kalimah, tref Kiresti frati, find
in tArgul Br1adu1u, Vasile, lancu
Haliuta, ficiori de preut, negutitori de
vite, i iitori de eas'apie. Cei doi din-
tAT, fiind si mai insfaritT, pe la 1818, en
prilejul c slujise in paza si curAtirea
de molima ciumel, ce urmase, lab rdi-
cat domnul la boerie, dandu-le rangul,
de slugeri. Tar la domnul Mihai Stur-
za, s'au mai boerit si din fiif lor, cu
ranguri mai mari.
KASHAN. Moldoveni, au slujit In
cancelariT, au fost i in divanul de a-
pel, si in donmia lui Mihai Vod6 Sturza,
l'au rdicat la boerie. Porecla sa ins'a nu
este vre-o familie mai veche, ce drept
numele th.thni-sen.
KARPIS. Moldovan, sarnAna" a fi din
Basarabia, venit pe la 1838. Dimitra-
www.dacoromanica.ro
 1 60

che Karpis slug, si In urm5, vatav de

carte, la logoftul Coitache Sturza, si
la 1842 fiind milYstru st6phnu-saii,
fsacut revizor a Departamentulul, sis'ar-
dariU. Din ce farnilie va fi, nu stir.;
ti insh ca'i om de caracter, si merit
a -fi boerin.
KOCE. Moldovem, nobili din Buco-
vina, unnl din el Dum;trache uste ye-
nit aice de pe la 1819, si a fost si in
slub`a, iar cei1a1i sunt veniti dupal in-
troducerea reglementului, i s'ad radicat
la boerie de domnul Mihai Sturza.
KRACTE. Moldoveni, ins'a -tot corciti
din vechi cu grec, din loc din Iasi, rh-
dica0 Ia boerie de domnul Mihai Sturza.
KONAKI. Grec, dar prestl 160 ani
venit i incuscrit cu maimulte din fa-
mthile cele tuari, a fo 5 ii fadicati
prm5, la vornici mall; iar acest dili ur-
rnA Konachi cu numile Costachi, care
a fost i mMulari la cornitutui infiin-
-tat in Bucuresti, in anul 1830, pentru
organizarea reulementului fiind un scrii-
tor bun, om de duh mare, si cu mare
avere, au satut i logoNt mare a drep-
fatei, dup introducerea reglementului,
si mai inainte tde multe ori vornic, in
www.dacoromanica.ro
 161
_

divan. Acesta la bkranet5, insurandu-se

cu Smaranda, din neamul Donicesc,
vduva agi Petrache Negrea, au n5,s -
cut numal o fata; si cti toatg, intelep-
ciunea lui, au Ca'cut o nebunie, mai mare
de cat el, si toafa averea sa, ca 'a ii
rna',ritat fata cu Un bulgar, Neculai Vo -
goride, ficior lui Stefan Vogoride, domn
de Samos, caril cel mai de frunte des-
frAnat, din toti desfrnatit carile in vre-o
4 ani, de and au murit vestitul logo-
fat Konachi, atata au ras'apit averea, in
cat dupa' ce pre at se stie, de la socro
-seri an ramas bani gata si in sineturi,
peste 100 mii galbeni, venit pe an,
aproape de 30 mii galbeni, an cheltui t
tot, si este si dator peste SO mil gal-
beni ; an vandut si veo tre moii, Oat,
acum, din cele mai mict Sperant este.
eh pan sa, vor implini 10 ani, de la
mormintarea stringatorulm Konachi, sa
va morminta cu toath averea agoni-
sit i stransh de el. Adevarat este pro-
verbul Wrap : Ca banil strangatorului,
intrh in mana ebeltuitorulul. Cu eath e-
conomic, cu cath sgiircenie, Konachi au
adtwAsit colosala sa avere, i cu ce ne
bagare de samh udri na glava Ii d Cu
11
www.dacoromanica.ro
 1 62

picioru. Konachi nu se indura nici sH

manAnce bine, niei sh poarte bine. Iar
acesta vaciandu-se ea gaina In grama
da cu gaunte, cu amandouh mnile rh-
shpeste, eu ehrtile, cu curvile i cu tot
felul de blasthmhcii. In acest Konachi
s'au slarsit neamul Kong chese, parte
bArbhteasch.
KLOPOTEL. Moklovan, de la Magi,
rhclicatNla boierie de domnul Mihai
Sturza.
KASU. Moldovan, un Enuth fiind
multh vreme slugh la mitropolitul Ye-
niamin, l'an facut logofht, mai in urma
si sames a mitropoliel, si In vremea
dornnului Chlirnah, insurAndu-se cu fata
unui spiter Angheli grec, facut me-
deln:ceriO, pe la 1818. La domnul loan
Sturza paharnie, jar domnul Mihai pen-
tru ch ave cash aproape de curtea dom -
nului, fhcea pezevenclc, cu mai
multe mued, ce i le aducea in cash la
el, unde vine domnul de le infalne, l'ah
f4eut spatar, i agh ; an boerit i pe flul
seri ; fah dat i movie Corbasca de la
tinutul Tecueiului; a mitropolio, eu hri-
sov, sh o stApaneasea in toath viata sa.
KRACALI. Moldovan, thz$, de la
www.dacoromanica.ro
 133

tinutul Dotosanii, boeranas, dar la boe-

Tie radicat, de domnul Mihai Voda Sturza.
KARD.A. Bulgar, de la F1eiu, un
Gavril Kardas, fiind targul Falciiunti a
vornicului erban Negel Costachi, an
intrat de mic sluga in casa la Negel.
In urma PaO facut vatav la Scobaltent
Un ficior a celuia, fiind in cancelerie la
judecatoria de Iasi, apoi la Putna, unde
s'ati i insurat cu o fata a capitanulta
Toader Frunza, b'ai5 i boerit, la domnul
Mihai Sturza.
KASN4. Moldovan, taran, de la
Rosnov, tinutul Neamtului, de uncle de
rnic rezletendu-se un Stan Kama's, au
slujit pe la boeri in Iasi. Acolo ingur-
luindu-se CU 0 vaduva batrana Safta, a
unui negutitor, care avesud vr'o 600 salt
700 galbeni, s'au conunat cu ea. ''au
luat in posesie partea de mosie, a lui
Docan, din Dragorniresti, unde mai in-
and pa 20 ani, o parte a razasilor Si-
lionesti, s'au statornicit acolo, i platea
capitatie cu patenta, de posesor, pana
la 1847 ; cand cu prilejul alegerei de-
putatulul la Tutova, ran facut pitar.
KAPRESCU. Moldovan, mazil de la
tinutul Botosanii, radicat la boerie da
domnul Mihail Sturza.
www.dacoromanica.ro
 164

KAMPENESCU. Jidov botezat, din

Iasi, au slujit pe l boeri. In domnia lui
Mibai Voda facndu-se paj la curte, un Pu-
mitrache Kampenescu; s'au Mout stoluic.
KRISTESCU. Bulgari, pe vremea
domnului Moruz, viind un beilicii cu
strngerea oilor, ce s lua de Mumbaia
din tara, pentru Tarigrad. Mind bogat
au luat o fata bkateasca, de la tinutul
BotoOnii, ce ave mo5ia Cristetii, zas-
tre a 0, i s'au fa cut pitariu. Porecla
lui era Karamfil; au facut un ficior Ior-
dacha i o fata Zoita ; au murit parin0
Mr, si iau crescat mosul br, comisul
Iordache Baota. In vremea domnului
loan Sturza, pe fata pentru c ave zes-
tre mare, au fuat'o hatmanui Alcoa
Asian, nepotul domnului. i pa baet l'au
luat ginere, logofatul Alecu Mavrocordat,
pentru ca nu'i da mAna sa'st ia ginere
deouotriva
_ en neamul 5A, i Pau facut
spatarm. La domanl Mihai Sturza, pen-
tm eI. Mavrocordat era var primare cu
domuul, i prin urmare Karamfil, ne-
pot domuului, l'au facut vornic. Caen
In divanui donmesc, apoi i prezident
la divanul de apel. i find ea mai erau
Karamfili : aga Vasilie i slugeriu Gbe-
www.dacoromanica.ro
 165

orghie, lepadat porecla pbrintasChi,

si s'au poreelit Kristeseu, de pe mosie,
ca si nu se prepue ci rud5 en ciocoii
crezC-ndu-se acum crei boier mare, si
Die! sit'l ennoaseA ei Bt,
KASTROIAN. Bnlgari, Wall, daj-
hici patentari, din Yas!ui, pentru dS
dol frati ce stmt, tiind nepoti de o r
lui Neculai sin hagi Kiriae, ce l'au fa",-
cut Mihai Vodil Sturza, ban, pentru e'i
bogat. Ian boierit i pe el, andu-le
rangul .de st`irdari ; iar Grigori Ghica, pe
unul l'au facut spatariii, i pe altul
comis.
KOTAESCU. Moldovan, Oran din
Vaslui ; an fost un Kotae ce era pe la
1813 chihae de pantiri, la ispravnicie,
dar om vrednic si destept, an murit de
mult; ian lamas doi ficiori, acel mai
mare, ce au fost drept a lui Kotae,
s'au ales un ticsglos i betiv. Cel mai mic, ce
l'a facut nasa en un negutitor turc Meh-
met Hagiolu Iazagi, ch'amA Joan,
a esit orn detreabk a fost mai de
mult scriitor la ispravnicie, apoi ail des-
chis bcdie, pe care si acum o tine, si
ciistigAnd c5pita1, a Mout negot de O-
ne en Galatii., ba Inca la 1849 ail mere
www.dacoromanica.ro
 166

singiir cu 0 sunfa de chile la Tarigrad.

In anul 1848, ari cumparat si el un
decret de slugeriil, de la domnul Mihai,
si at intrat in clasa boerilor, dar 135,csa-
lia mi 0 la.A, si din Kotae s'ad facut
Kotkescu.
KAZLARIU. Bulgart, negutitorI pa-
tentart din Iasi, in domnia lui Mihai
Vodh" Sturza, s'ail rclicat la boerie Cu
rangul de stolnic, Mihalache ficiorul
Kftzlarulut.
Bulgari, de la Husi, ne-
gutitori ; un Alecu ficior aceluia, slu-
jind inthi la Alecu Baiardi inginer, apot
intrnd scriitor la cancelaria ce ave la
S'abg0ani, bezede Grigore Sturza, l'ad
facut pitari. Dup5, venirea domnului
Gliica, ati intrat la departamentul din
Iduntrul scriitorii si acorn rail Mout inal-
timea sa paharnic.
KOSTINESCU. Arn'autil, venit cu
domnul Moruz no Kostea .Arn5.utu1,
la ducerea domnulut a ramas aicca.
Au slujit van6 la 1809, la visternicul
Iordache Bals, apot la logoftul Con-
stantin I3als ciuntul, i. insurandu-se
lasat de slujbA, si ai luat un han en
gradin5. peste drw-xl de cerda.cul lui

www.dacoromanica.ro
 167

Frent, unde in d'amb despre Nlicolina

a facut un chiose de lemn care i as-
fazi st, i scrnciob, i toti grecil ode-
cuT i cApitani1 de Arnuti de la curtea
domnului Kalinaah, i toate curvile
din Iasi, se aduna acolo de petrecea.
Acel Kostea arnAutu au fAcut un ficior
Alecu, carele intrnd la coala publich,
aU invatat carte, apoi la Academie, i de
acolo cu cheltneala epitropiei coalelor,
ia trimes in Germania vre-o doi ani,
de ail invatat ingineria i arhitectura.
De unde intorcendu-se rail pus profesor
do arhitectura, la Academie, i arhitect
al statului. Apoi and plan cri, anakdou6
cadele de Academie, ar fi mai frumos a
st uni printr'un arc, s'ail incuviintat de
ocarmuire, i sat hotaiit a sa", face prin
antrepriz. Sat fAcut tot de domnul Kos -
tinescu antreprenor. Au luat peste 4000
galbeni, pentru un lucru ce se pure fa-
ce cu 1500 galbeni, prin gospod6reasc6
iconomie. i cu prisosul peste co ati chel-
tuit cu arcul, s'at facut case la Copal,
maid boereti, le-au gatit mai intAl de
citt arcul. i apoi la urrna zicend cii

&aU inplat cu antrepriza i nu'l ajung

bani, i s'ail mai dat inc a. o mie galbenl,

www.dacoromanica.ro
 16-s 7

aa precom cu galantomie fie eine d'a din

lucruPstrain. i pe langa 2 lefi maxi celua
de la ocarmuire de profesor Academiei,
Si de arhitect al statulul, Ca pre un om
ce cu credin0 ati slujit in neinv4atura
elevilor, si In arhirectur, numai putin
si in antrepriza arcultni si pe lismga' a-
ceasta ca thu de pezevenchi vechi ce pe-
toti birbantii i haitele Iasulni art slujit,.
l'aU rildicat domi.ul :Iwai1 Sturza i la
boerie, cii rangul de paharnic.
KARAMFIL. Negutitori, din Iasi,
corcitur bulgAreasca cu moldovan. Va-
sile Karsmfil a fost inti gramatic la
dugheana lui Ganea. Duph" moartea eti-
ruia s'aii (Ins in Basarabla logofat la
pitarul Teodosie de la Telenesti, de un-
cle pe la 1826 viind art fost logofAt la
vornicul Neenlai Dimachi si find st6-
panu-s'au, pe la 1827 vornic de aprozl,
rati facut same vornicia In orrnh in
multe randno find cnd vA,tav la agie,
child same la vornicie. In domnia lui
Mihai Voda, ran randnit sames de agie,
i l'au facut paharnic: La 1842, fa--
cendu-se ministru din li-iuntru logolatul
Ccistaele Sturza,,inteo safa intunecoassa.
tr-et6nd pe ulita i negAsind fanarele a-
www.dacoromanica.ro
 169

prinse ati intrebat eine'i antreprenorul

Jumit,arei orasului, si spnandul Ca este
Karamfil, i en adevarat ea era Ka-
ramfil ; insti altul un slugeriu Gheor-
gbe, ce fusese sluga a visternicul Aleu
I

Sturza. A doua zi dupa, ameaza tre-

ehld ministru la eurte, Wan abatut la
agie, au poroncit sI cheme pe Karam-
fil, a i esit Vasile Karamfil Sames.
Din data sucluindul i tMharindul cum
de nu aprinde fanarele l'aU si palmuit.
Karamal s'ati jaluit domnului ea nevi-
novat, ministru l'aU batut. Asa domnul
ca s1 impac_.e, si sa indrepteze i gre-
sala ministrtilni, Fait facut ban ; iar la
1848 aga ; pe fiul san Iorgu pitar. Iar
dornnul Grigore Ghica, pe baetul agai
Karamfil ce este scriitor in departament,
Pa facut acum paharnic.
KONCIOTE. Bulgari, din vremea
domnului Kalimah, pripasiv in Moldova
2 fra0 : unnl Toma i altul Iordache,:
aii fost capitanI de posta si eapitanI de
targ, unul la Barlad i altul la Bacau.
Domnul Mihai Sturza pe Toma rau a-
cut sardarifi, pe Iordache pabarnic,
mai la nrma ban. .
.

KARAMANLAU. KaramanlAn, ve-

www.dacoromanica.ro
 170

nit de . vro 40 ani, negutitorf bacali

hangil in Roman. Din aciea unul Ne-
culai, Mufandu-se la targul Vasluiului,
de unde era femeia, s'ati desfacut de
bAcAlie, si au uneltit negoturf mid din
picioare. La domnul Mihai Sturza, s'au
facut sardariti, ficiorul s'au au intrat in
militie, iunc6r ca fii de nobil i s'aii
facut si el ofiter.
KOZONI. Grec, venit de copil un
Durnitrachi Kozoni, cu domnia lui Con-
stantin Moruz ; mazilindu- se domnul, au
trecut slug5, la boerul Roset, eel zice
baston, tata logofetesef Anica Rozno-
vhnita, h mosiea Bogd6nesti1, de la ti-
nutul Bacgului, i s'au insurat cu Antita
fata unui Spridon, ce era gramatic oc-
nelor, i s'au i boerit, pe la 1784, fa-
cendu-se pitariO. Acesta au avut 3 fi-
ciorl, si 5 fete ; eel mai mare ficior Mi -
halachi, ducilndu-se volintir cu Ipsilant
la anul 1821, au pierit la Tirgoviste.
Enacachi in domnia lui Mihai Sturza,
s'au facut comis, iar Costachi dupli ce
'in rand au lost same 9 ani la Vaslui,
si l'a facut paharnic, din s1ujb an esit
far doi banf. L'au lasat i femeea cu
dou fete de gat. Fetele pitaruluf Du-
www.dacoromanica.ro
 171

mitrachi toate. s'au mgrifat, pe cea d'in-

ti Mrioara, pe la 1811, au luat'o
frate-meil spatariul Antohi Sion ; pe cea
adoua Elisaveta, un grec banu Manoli
Ghenadiu; pe a treia vornicu Vasile
.Alexandri ; i pe a patra un dascal
grec loan, ce s'au fricut stoluic, pe a
.cincea paharnicul Iordachi Popovici, de la
Bacau, i pitarul Kozoni, plin de zile,
:au murit, tot pitarill, in anul trecut 1850.
KOTCU. Grec fanariot, cu domnul
.alimah au fost venit Un spatariii Ne-.
culai Kotcu, un grec foarte capchiu
xtebun, au fost din pacate. Ispravnic la
Bachu, Galav i Neamt, i s'au dus
inapoi. Dar find ea socru nebunulut a-
cela, alt grec ca si el, mai inainte ye-
nind cu o dornnie la Moldova, cumpA-
-rase mosiea Berestii, de la tinutul Po-
ne], de vect. Pe la 1834, au venit la
mosie un ficior a nebunulut KotcuIorgu,
cu o sofa', si mai nebun de cat tat5.-
seu, si nu s'au mai dus la pracinfariea
din Tarigrad, ci inch' Mihai Vocra ne-
avancl de lucru, Pau i boierit, dandu't
rangul de a_g5..
KOCOTA. Grec, de pe la 1802 ve-
nit in Moldova, s'au insurat .cu o sofa
www.dacoromanica.ro
 172

a vorniculdi Ilie Kogalieeanu, au fost

tot varnes la Botosani Mihai Voda pe
acel vatnes Ioan Kocota l'au facut pa-
harnic, si pe un ficior a lui, Costachi
cami n aril] .
KRITICOS. Grec croitor, venit in
Moldova, in vremea domniel lui Con-
stantin Mornz, insurat in Iasi en
o Marie fata nnui bogasier. a facut
ficior e spatariul Tudurachi Kriticos.
Acesc Tudurachi, at invatat carte, iar
nu mestesugul tatani-s511, art fost logo-
fat pe la ispravnicie pan pe la 1815,
child vornicul Petrachi Mavroeni, iar
nhpaste greceasca, venit la 1812, cu
domnia lui Calimah, aii luat pe Ruxan-
da fata logofatnlui Grigoras Sturza, ce
o inuse batmanul Iordache Bals si se
espartise ; s'a5 f cut spatari i ispra v-
nic la Suceava, s'a5 lipit langa acel grec
si s'a5 dus acolo, si tot de Mavroeni
s'at tinut 'Dana la venirea lui Ipsilanti
cu volintiril Greci. Pupa rAnduirea dom-
nului Ioan Sturza, mama lui Kriticos,
aa intrat baba in easa, a domnito, pe
la 1825 maritndu-se dOmnita en Gri-
goricd Gbica, ce aeurn este domn, atunce
l'a5 fficut batman pe ginere, si baba
www.dacoromanica.ro
 173

Maria rugand pe .domnita pentru fiul

'sag, a mijb3it de l'ati facut vatav de
hatmanie, i sa( i insurat cu o fata a
slugerulul Neculai Paun, de la Galata,
si Yati facut eaminariu. Murindu'i fe-
meea i introducndu-se reglementul
la infiintarea ini1iiei, aU intrat in mi-
lilie, si ea eaminariu rail prima capi-
tan ; aii s1jit pan pela 1836, si a esit
din militie i Fai facut spatariti. i pe
la 1842 ingurluindu-se eu o tata pati-
maSd, a spataruki Petrachi Kazirnir, ati
furafo, s'ari eununat i pana acunl tra-
este eu ea si are sd
KAPA. Doua neamuri, unul este
moldovan, din care sunt, sardariul Ioni.
ta, Paharnicu Vasile, rhdicati la boerie
de Donmul Ioan Sturza, si spatarul
Gheorghe,- boerit de Domnul Mihai ; iar
celalaltu, este grec cobortor din Ne-
cull Kamia, grec negutitor, a Laruia fiu
Iordachi slujind la hatmanul Constanti-
nica Palade, i impreuna ducnclu,e la
Tarigtad, a mers si ii urgunlhe la
Bolu cu stapAnul sail. De unde venind
a slujit dupa venirea rusilor de la
1828 seriitor.ti in divanul implinitorig.
Iar dupa infiintarea reglementului s'ati
www.dacoromanica.ro
 174

rtinduit la Carantina Galatultn, undo

boerit Ban.
KARAMELA. Napaste greceasea, cu
meserie doctor, tm Ioseb prip-asit in ta-
rii, ba inch" rAdieat si la boerie cu rangu
de spatariiii de domnul Mihai Sturza,,
pgrhndui-se eh' nu'l ajung boerif cAti
din dajnicil moldoveni, a rdicat la
boerie.
KORIEADE. Tot napaste greceas-
ca, un Rizu pentru pacatele si mai
moltA impilarea noastea, pripAsit i radi-
cat la boerie de domnul Mihai Sturza,
dandu'i rangul de spatariu en doctor..
KISOLU. De aseminea osandA si
batjocurg, a tArei, si a nobletei moldovene,
grec pripAsit i boerit de Mibai Yodfi.
KRASA. Gree negutitor, un Gbe-
rasim venit povoar Oro, priphsit de
domnul Mihai, i pentru batjocora no-
bletei moldovene, radicat si la boe-
rie cu rangu de cornis.
KALINO. Grec, pripiisit in 0/.fl de
pe la 181 5, boerit de Scarlat Voda Ka-
limah, a morit, dar i-a ramas vr-o doi
feciorf, pe care WI boerit Mihai Vod5.
Sturza, ca nu cumva, sA se stinga o asa.
setunp pentru Moldova familie plAcin-
treascl.
www.dacoromanica.ro
 175

KRINA. Gree, en numele Neculai,

en meserie brabari, venit pe la 1836.
in Galati, si facend capital, veclend ea
boeriele la nol s vtuad ca la el masli-
nele, s'ati cumparat un decret de boe-
rie, ca nu cumva factind braha ra sal
bath,' politmaistru, si sal si 1icA Arhon-
das megas Kaminaris.
KANAKI. Grec, en numele de Sava,
tot belea incurcata in spatele terel, Ca
scainl in lana eel, pripasit aicea dupa
introducerea reglementului, cu neguti-
torie facend capital, s'au cumparat si el de-
cretul de boerie, sardarifj, de vreme ce
la nol an ajuns a se vinde nobleta,
ear nu a se da dupa merite pe vechea
legiuire a Oro.
KONDOPULU. Grec, venit pe la
1831, i pripasit aice un placintariti,
Gheorghie Kondopulu, i veclind ca no-
bleta i rangurile, la noi se yawl pe
bani, i eftine ca nici intr'o parte a lu-
mel, cumparat pe a 1845 i el
un decret de caminariii.
KUGINO. Greco-italian, un Marcus
Kugino, negutitorib, venit in Galatf pe
la 1836, cu specula de pane, s'au
cumparat si el, de la Mihai Vocla Stur-
za la 1842, un decret de caminarig.
www.dacoromanica.ro
 176

KOCRI. Grec, cu numele Dumitrachi,

venit cu domniea lui Caliolah la 1812,
avend posteluicu Dumitrachi Iatuandi,
atunce sluger, o sorh fatA tlutA, i ba-
trand, au dat'o pacatului acel de grec,
si l'au pripkit i pe acela n'apaste sit
triintor threi, dudui i jumhtate din
mosiea Eporenii, de la Husi, zestre ;
bcarba acea greceasca au facut cu sluta
un pui de iad, pe care Mihai Vod5.
Sturza la 1848, l'au facut spatariti, ta-
tl stii au fost-paharnic.
. KUCULE. Grec, venit pe la 1832,
negutitorita de pane, ia Ga1ai, un Ne-
culai Kucule, si la 1842, s'ati cumparat
si el un- decret de paharnic, de la Mi-
hai Vod5,, ca s'a fie si aVarat de bir,
ie bice, i sfil i zicd la cafine Arbon
paharnite.
KIRIAZI. Grec, Un iret, i 161.6 cl-
racteriti, hot favorit, gramatic cu nu-
mele Damitrachi, a posteluiculul green
Costachi P;aghino, prin a cdruia mij-
locire domnul Mihai pe la 1847, l'au
facut sardariii.
KLEANTE. Grecu, acesta a venit pe
vremea. domnului Kalimah, un siret de
frunte cu numele Kleante Gheorghiade,
www.dacoromanica.ro
 177

an luat, nu'rni aduc bine aminte pe

vhdava lui Miler berariii, sau o fag a
bierhritei, si era advocat altor sireti
din vremea volintirilor, nu l'arn mai
vhzut. Femeea lui au intrat in cash la
donmulMihai Sturza, si in socoteala ha-
culul ei, au cerut de an boierit pe fiul
seti Petrachi cu rangul de sardariii, mai
multhmit find mhria sa a festeli no-
bleta, si a calca drepturile ei, de cat a
fi scos din pungh 40 phn la 50 gal-
bini, s plhteasch simbria femeo.
KALIARHI. Grec, un Grigore Ka -
liarhi venit cu domnia lui Costantin
Moruz, ediclin in curte, an luat iarhs1
greach, pe sora pitariului Dumitrache
Cozone, s'ati fhcut sardariil, au remas
aice, s'au fcut cash in IasT, 13 Bailie,
au avut mul0 ficiori, i douh fete, dar
totT nenoroci0 au remas numai doi fi-
ciori Iancu stolnic, i Costachi slugeriu,
fcut de Mihai Vodh, dar holtei bhtranl,
$i o sorh fatii mare bhtranh.
KINEZU. Grec, venit in domnia lui A-
lexandru Ipsilant la 1801, insurat cu grea-
ca lui i cu eopii trei ; cel mai mare Du-
mitrachi, care la Scarlat Vodh, s'ail fhcut
slugeriii, si a murit, pe vremea volintiri-
www.dacoromanica.ro 12
 17 8

lor ; aldoilea Mihalachi, care la Ioan

Voal s'a5 fcrit paharnic, i cel al trei-
lea Alecu care inert' trAeste, holtei brt-
trn, si Mihai Vod5, pentril di ail slujit
in visterie, Fad facut sardariti.
KAKI. Gvec, un banu Nreculai Kachi,
ai venit pe la 1793, cu Mihai Vod
Sutu, slad insurat a;.ce, ari luat femee
rg,c16sit'a din Rogojeni, de la tin,)tul Ga-
latis ; sari fricct parcalab Ia Galali, i ca
grec viclean sprijinit de Domuu, a
i

mai tras ce i se c.Ae de la rrldesi, a

mai cumparat si a cuprins jumatate
Rogojenii, a murit. I-a ramas mai multi
feciori, din care am cunoscut p- Iorgu
si Costachi, c a fost in vi,terie, in
vremea domuiIui Kalimah, dar aU ra-
mas i datori la logofritul Costachi Kan-
t% Pascanu, i ia luat mosia din Ro-
gojeni. Apoi Pascanu, ca Pavan
a cuprins toti Rogojenii.
KONDREA. Bulgari, uu Anastas'a
bacal, ca s -cipe de dare a patentei s'a5
cumparat un keret de sArdArie, de la
tela ii domntlii Mihai Sturza.
KAMBANO. Greco-bulgari, din treap-
ta negutitorilor, rildicat la boerie in a-
nul 1852, cu rangul de stolnic, de dom-
www.dacoromanica.ro
 179

nul Grigorie Vodh (Wen.

KALINOVSKI. 13ulgari, bacal ell me-
seria, poreclith pe lebie, din adevhratul
nume al thttine-shil Kahn Abageriu,
numele acestui boerit este Joan, carele
'ati cumparat, un decret de sardarid
de la telalif domnului iar Ia Gri-
gore Gbica, all facut spatariii.
KISILEV. Bus corci, venit la 1829,
au fost talmaci In politia Iasuln4, duph
introducei ea reglemen tului, Pail filcut
revizor in departamentul dreptiltei, si
pe la 1836, lull facut chminarffi, apoi
departandul din siujbh, s'ail insurat eu
o fath a unui Andricu grec, croitoriu,
eel aduqese din Tarigrad Joan Voclh,
al cur-M, iar Mibai
i'l fhcuse terzibq
Vodh jail facut comis, pe la 1848, pe
Kisilev lull fhout ban.
KIRILOVICI. Bulgari, un Krdin sin
Krila croitori, bacal, fcelnd ceva Ca-
pitala, i vhcl6nd ci darea patentel pe
fie-care fert s incareh, pentru c. multi
din patentari pe toath Villa sh boerea,
unil murea, i a1ii fugea, a hothrilt sh
peardh din capital una suth cinci-cled
galbini, i aa eu aceia cumparat
un decret de shrdhrie, i .acum clice
www.dacoromanica.ro
 180

bogdaproste domnuluI Mihai, ct pe lan-

ga eg. ati scapat de bir, apoi s'ati facut
si cucon, nu numai el, ce inc i copiii
bacalita luf se numeste cuconita Mar-
cuta, si sfatuit de telalul ce i-ad von-
dut decretu, rasnicit porecla, ca sa
nu i si poata nimerl obarsia neamului.
KUPARENCU. Sciu c pe la 1825,
pe cand s'ati i,vodit intai droste de
birje in Iasi, era on droscaria Mihai
Kuparencu lipovan. Am vadot 11'0
boeri cu aceasta porecla, unul Ilie
Sardaria, al doilea Simion stolnic fa-
cuti de Mihai Voda, si al treilea Cos-
tache cluceria, facut acum in 1852, de
Grigore Voda, i cred ca boeril acestia
dupa porecla sunt fii de lipovan, a dros-
eariului Mihai, ea Oda acurn alta ase-
minea familie prin Moldova n'am audit.
KIRNISKI. Moldovan, din Iasi, Va-
sile Kirnischi din mahalaua Tatarasiu, fiind
pe vremea domnuluI loan Voda, Sturza,
portaria la rnanastirea Golia. Cuviosul
egumen de acolo, vadend pe portarita
frumoaA, in parintesti sfatuiri dohovni-
cestl, au deprins'o la graunte, i avend
on bget ea de zece anT, cu numele Gri-
gorie, l'au luat phrintele in casa, l'au
www.dacoromanica.ro
 181

inv5tat carte, mai in urm'al l'au intre-

buintat i ca scriitoriti , iau dat prilej de
ettstigat bani, au fiicut strtricie`6, s'au
insurat, Pau mai itrtrebuintat in advo-
eatlicuri, l'au trimes prin Basarabia, en
feliuri de trebuinti a mAnsatirei, iau dat
mai eftin, si poate i lath bani, in po-
sesie o mosioafa, imi pare Valea Satu-
lui, de la tinutul Vasiniulul, i find
ba'etui destept, au stiut a se folosi de
prilej, i chimbAndu'si pArintea sea po-
reera, in lesascA, ca s'a nu i se poath
nimeri obe,rsiea neamului, de uncle% pur-
ees, in domniea lui Mihai Vod'a Sturza,
s'au cumparat si un decret de sardariO.
KEDRINO. Grec, negutitoras, venit
de pe la 1819, s'au inirat in Iasi, a-
vea btci1ie. Un ficior acelnia, anume
Vasile, dupsa introducerea reglementului,
stiind a scrie, i find etmoscut banului
Chirica, l'au recomenduit de Fact trecut
in statul divanului tie apel, scriitoril
Mai pe urn1 au trecut la divanul dom-
nese, s'au insurat, an luat o fata, a n-
nul panarnic, 'Stefan xaciI, vecinu io-
gofAt a divanului, i s'au facut sardarill
pe la 1840.
KOSTINOV. Moldovan, un Toader,
www.dacoromanica.ro
 182

ficior lui Constantin casapu, din Iasi,

la domnu Mihai Sturza, s'au %cut pi-
tariIi, si la domnul Ghica in 1852, me-
delniceri. i ca ssa nu se nimereascA,
trunchiul de la care cas5pie an esit, di
s'a5 inaltat la boierie, numele Catni-
sgti si l'au format in porec1A rusascA,
ca s cread prostii crei rus.
KOSTANTINOV. Moldovan un
Neculai bca1, ficior mi Constantin b5r-
bierul, avend ceva c5pitalas, s'au cum-
parat de la domuul Mihai Sturza, de-
cret de siirdArie. i ca sA, nu i s poala
nimeri obhrsiea, din care lighean, si de
la care ba'rhierie au izvorht, aceasfa no-
bili familia, a Moldovei, s'au format
rusasca poreclii, din numile tfitani-saft.
KOBOLSKI. Leah, un Anton Ko-
bolschi, maistru de velnita, in domniea
lui Mihai Voa Sturza, s'au cumpa'rat
un decret de s'ardaritl.
KOMARNISKI. Leah de Podolia, pe
vremea domnului Ioan Sturza, vindea
mere cu c'aruta, pe u1i, apof au intrat
cinovnic Ia canceleria consulatului ru-
s-asc. Domnul Kiril Komarnischi ce
indatoriri va fi fAcut domnului Ghica
Voevod, nu tid, c, aeum n anul 1852,
www.dacoromanica.ro
 1 83

l'a m VA' zut publicat in foaea saeasca cu

No. 16, ea Fau &nstit cut rangul de
sprttariti.
KOLESCU. Bulgari, negustori, an
Vasile, ficior lui Hagi Kole din Iasi, rd-
mstlindu'i stare de la tathl s5, 'au
cumphrat un decret de sardariii, de la
telalti domuului Sturza, pe la 1843. i
din Hagi Kole s'au format porec15, mun-
teneasc6, Kolescu.
KONSTANTIN. Bulgari, din Galati,
pitari ; un Petre, ficior lin Constantin
GrMinariii, de la Vadu-Ungurului; s'au
cumpaxat si el tin decret de s'ardariii,
pe laanul 1847.
KALINESCU. Bulgari, de la Tecuel,
ficior lui KAlin abageriti, pe la 1846,
s'au curnpArat si el un decret de pa-
harnic,A acest lordachi sin Kali n.
KRAAILAU. Arman, si cu natia,
CU religiunea, negutitoriii din Focsani,
an Karabet Krftuilu, avnd in posesie
mosia Biliestii, de la Putna, a lui Vo-
goride, domnul de Samos, socrul dom-
nului Mihai Sturza, Fau fcut pe el pa-
harnic, i pe un ficior al sAil Manuc,
srdariti, de au mai sporit cu 150 gal-
beni, pretal pe an a mosiei,
www.dacoromanica.ro
 184

KONTOVICI. Grec, venit cu dom-

nul Alexandra Moruz la 1792 ; un E-
nache ce al fost ftori-comis a cuqii,
apoi insurlinduse cu o fara Tita a v-
duvei Smaranda Alca'zoae, din Iasi, ail
luat mosiele Hangului in po3esie, de la
Domnita Ralu Calimah, si acolo s'Arti-
cind ail murit si el si ea, si a ramas
patru MeV : Mihalachi, Constantin, A-
lecu i Neculai. Cel doi din taiil s'ail
dus volintir cu Ipsilant !a 1821, si
s'aU priipttdit. Alecu au murit, Necalai
a slujit la vornicul Stefanidi Roset,
l'au avut logofat, ba'etu a fost cuininte,
f`acu t. stAricich', s'au insurat, a
fost i comisarin in Iasi, in urmii
cilen la Eforie, si s'at boerit. Ait
avut i o Eora care indrAginduse in
vremea domnalui loan Sturza, cu Die
Gherghel, i rusinandu-o prin ama-
girl, c 0 va lua, s'a5 impuscat singurL
KRAESCU. Moldoveni, dou6 nea-
marl, amtindoi r5.zesi ; cel mai infhi r5,-
dicati la boerie, aunt de la tinutui Te-
cuciulus. Un Stratnlat Cilescu, vechiii
vatav la TiOnesti, a logofdtalui Conachi,
la 1826 s'ail fcut Medeluicerill. Ear
acel de la -inutul Romanalui, de la Sa-
www.dacoromanica.ro
 185

tul CrAescii, stint radicati la domnul Mi-

hai Sturza, ca avend razkie cu vorni-
cu Neculai Milo, li-au dat Miluluf i ia
facut boerl.
KAUSTRU. Udri na-glava thca-
nu bulgariEt, pripAsit la tinutul Sucevei ;
un Cristodor, cu meserie posesor, la dom
nul Grigore Ghica, s'ati facut stolnic.
KAPRESCU. Moldovem, razes1 de
la ti nu -WI Dorohoiului, ra.iicat la boerie de
Mihai Voda Sturza.
KLUCEVICI. Jidan botezat, cu me-
serie Meatus, de la tinutul Sucevei, g6-
sin(i prilej a sa rdica Ja boerie, s'ati
format porecla sarbeasca, de pe meste-
sugul parintesc, care era a face chei.
KALOS. Greci, arnduti, de la boa-
nina, cu meserie tabacaritl, au venit
pe vremea domniel mi Joan Vod Stur-
za, doi frati Tanachi i Apostol, s'ati
Mew- fabrica de tabac, Ia satul Pancestii,
din tinutul Putnel, pe care multa vre-
me intrebuintind'o, dupa ce a fkut
capital mare, au luat mosii miM6sti-
resti Ii posesie, si In domnia lui Gri-
gore Voda, itnpuscatul, a cumpara t
decreturi de boerie. de la vornicul Cos-
tachi Negrea, ce era ministru, i de o
minte cu Grigore Voda.
www.dacoromanica.ro
 186

KALIN. Dou'a neamuri, unul la Iasi

si altul in Vaslui, din negutitoriil rAdi-
cat la boerie, de Grigore Gliica nebunu,
ce &ail i impuscat ; acel din Vaskii
este Panaite bacalu clucerin.
KODRINESCU. El se dice, c'l
Moldovan, dar din urrnare'i, nu cred,
acesta'i din prosti, ua Vas'le sIng`a de
mic la lin egumen grec, anume Paisie,
de la mgna'stirea Ocnel, ce era frate
cu un alt grec viclean, c'aminariu Cos-
tea Polieni. C5lugaro1 acela inv6tase pe
b`aet meseria cIugrilor gred, si a tur-
cilor, adecA, de'l ave in Joe de femee.
Dup`a ee s'aa fheut flAcAn mare, l'ati
insurat en o fat de boeranas de acolo,
and intl vestit c'alugaxul, ci este fiu
de suflet, si inclestrat bine en toatA
averea luT, Pau facut i boeri paharnic,
la Mihai Voa, Sturza, i incepuse cA-
lugsarul ai invata si femeea la gr5nnte
ealugtirestl, i gAsendul vatvarul fiiu
pe blagoslovitul sl phrinte, punend.
seaua pe norsasa, pe de o parte, pAran-
du'i r5n crt lab pArAsit, iar pe de alta
eA,-1 n'afaveste femeea, av6nd toath ave-
rea edlugrului in man5,, si mai ales
Osindu-se atunce i scos din egume-
www.dacoromanica.ro
 1 87

nie, fa16nd in casa Pan dat a-

far5, si nu s'5, scie ce s'ail mai fticut
tath-seil acela.

LAMBRINO. Grec, de vro 90 ani,

venit dupa' ce s'ati corcit in taxa rom-
neascA, s'ah insurat aice irn Iordachi
Lambrino, care land inoie de z6stre,
s'ati imp6mntenit, s'au boerit, 'ati fost
tot boeriil, dar la ranguri mai mari s'ati
r6dicat de la ScArlat Yodt1 Calimah.
LAMBRIOR. Moldovan, de la tinu-
tut Sucevei, din clasa de jos a locuito-
rilor ; un Dimitrie Lambrior In vremea
domnului Mihai Sturza, "bati cumparat
un decret de pitArie.
LAZIJ. Moldoveni, douA, neamurl ;
celintAiti vechiti neam, i de multil vreme
rdicat la boerie, incus3rit ea mai mul-
te din familiele cele maxi, precum ail fost
postelnicul Costachi, carele era gi-
nere logofatului Neculai Rosnovanu, i
cumnat cu Ioan VoSi, Sturza, dar din
a sa necumVanire a perdut toat6 sta-
rea, 1i i-an ramas copiii saraci, din
care una este i postelnicul Telimah La-
zu. Cei al doilea sunt veniV din Ba-
www.dacoromanica.ro
 188

sarabia, duifa 1823, oameni prosti tarani

dreapta porecra le este Sacar`a, si sound
carte ail intrat slugi pe la boeri, aces-
tia a fost patru frati, toti sireti fri carac-
ter si obraznici. Cel mai mare Costachi,
tilv`alindu-se multh vreme prin Iasi, ail
luat meseria de advocat, salt ingurluit
en Vaduva unui Petrea Bacalu, ce'i th-
m'asese mare avere i hanul acel mare
din Iasi, din resi)intinea Academiei,
s'ati lepadat femeea lui, s'ati luat
Ladtlita ; art in ijloeit apoi prin co-
misiea epitropiceascil, i prin sfatul fa-
mine, de aili osebit clestrea va"duvel,
a v(Indut hanul, ca acaret supus
intamplh'rilor, l'au cumparat calieul ace-
la, pe numele lui, cu banii orfanilor ba-
ealnlui, si mai far5, pret. *'au cumpa-
rat si un deeret de sardariti, de la dorn-
nnl Mihai Sturza. Cel al doilea Du-
mitrachi, nimerind la satul iIunii ti-
nutul Vaqluiti, s'au ingurluit cu o ri-
z4ifa, din neamul Mircese, au luat'o
la catagra-
s'au filet-ft privighitori, i

fia din anul 1839, l'au asezat la d.(lia

ruptas. El ca viclean, push' se mttna
pe documenturile ra'z'asilor, au vndut
lui Bezede Neculai Sutu, dotfa sute Wei
www.dacoromanica.ro
 189

de pAmant, din Sthngacil de jos, cu prat

mic, de l'au scos din dare, si l'au facut
sardariii ; an strigat, au protestat in
destul rAeasii, asupra venzArei Oman-
tului lor, dar n'au fost nime care se'i
poatA, aucli. Ia murit femeea, s'au fAcut
un testament minciunos, din partea
moarta Iar6sI l'au protestat fratii eil
dar iarasf, n'au fost auzi, au ramas
rezAsii in locul el ; si s'au insurat al doi-
lea en o fat a unui Costautin Sofroni,
sulgerit de Mihai voa. La el s'au o-
plosit i doi frati a lui, Alecu, i Vasi-
le cel int6ia a murit, ear celalalt s'au
insurat acolo, in Huseni, ca o fafa a
until Alexandru Mircea, i s'au facut si
el rah's.
LEON. Greci, trei neamuri, i neru-
diti unii, cu a1ui, cel inti venit nice
un paharnic Grigoras Leon, au fost in
multe slujbe. Din acela au remas fiiil
se Iordachi, care pe la domnul Cali-
mall 1 8 1 7 , s'au %cut spatarig, i fiil a-
celnia Iacovachi, la Mihai VodA, s'au
fAcut postelnic, i ellen in divan, si Gri-
gorie aghiotant domnese, i maior ; ear
cel al doilea, un Dumitrachi Leon, au
fost logolk, la Logofku Iordachi Ca-
www.dacoromanica.ro
 190

targiu, la 1824, ettnd era vel-Visternic,

pe acesta l'au fa' cut ftori-Visternic, hi
insurftndu-se en vAduva banului Dumi-
trachi Vasiliu, s'au asazat la Tecuci,
unde ati fost i cilen la judecatorie,
la domnul Mihai Sturza, s'au ilicut hi
sardarii1; ear cel 1treilea, Nasta 3achi
Leon, slujnd in di vanul do -nnesc, din
ficior de negustoriti, s'au radicat boierid.
LUCA. Greci, venit cu domnia Iui
Constantin Vodfi Moritz, un dascal Luca,
care find i pravilist, l'au facut ban
in divan, 'au insurat si el, in tarrt aice,
s'au rrtmas n'apaste bietei Moldove.
Au avut doi ficiori, Than si Toma ;
eel intriiti s'au insurat, aii hat o Mi-
eleasek si an ajuns in domnia hi loan
Vod6 Sturza, \Tonne mare eel al doi-
lea, an fost ispravnic, si spatariii, si au
murit holteiti.
LUPU. Patru neamuri Moldovene, eel
mai vechiti, rdicat la boierie, sunt acei
de la Putna, adee-a Costachi Lupu, a-
cum spatariti, cu ficioril sei, a crtrora
rhdicare urmeaz6 asa : Lupu, bunul lui
Costachi, ficior de mazil, i rez`as, find
slug iu cash la cluceriul Stamatin Mo-
vira, s'au ingurluit cu o fat'a a st'apann-
www.dacoromanica.ro
 191

sral, si an fugit en ea. Dup`a moartea

lui Stamatin, ficioril lui au ertat pe so-
ru-sa si ian dat si o parte de mosie
de la Floresti, tinntul Tecuciului, i l'au
facut si mazil. Acel Lupu ai avut fe-
eior pe Ionita Lupu, carele la domnul
Calimah, San f6cut satrariu, iar la dom-
nul loan Sturza Paharnie. Fiul aceluf
Coqaehi, tot atuncea Watt facut si el
paharnie ; iar la Domnul Mihai, factm-
du-se judeeiltoriil la Putna, ds i nu
scie mai mult decat un boii, dar pen-
tru ea un fic;or a Jul era sef in logo-
fetie, rag lacut ban, si pentru era
c`,-1

pezevenchiil nepoatei sale Catinea, ce

o tinea Caminarul Bontrts, si s despilr-
vise, i multa vreme a izut in casa
Lupului, uncle se inthlnea eu vornicul
Pruncu, spre rilsplatirea slujbei, a mij-
iocit Pruncu, la domnul Mihai si l'au
fAcut si spatariil; fiul san lanai pentru
Ca, all luat pe fata lui Aga Costachi
Tomazichi, derectorul curtei domnului
Mibain, rat facut spatar ; iar Dumitrachi
Aga, pentru c a fost sef In logofetie,
prin urmare radicat hi ranguri
mari. Alt neam Lupascu tot la Foc-
sani, curgatoriil din Lupu Coeiorva, bir-
www.dacoromanica.ro
 192

nic din satul Jorastii, tinutul Putno,

carele avend ficiorf pe Hagi Iordachi
Lupu, acela find om cuminte, harnic,
s'au asazat in Focsani, au deschis ba-
chlie, au facut capital, s'au facut multe
binale, an curaphrat vii. La 1834 s'au
dus la Ierusalim, s'au Mout hagih, si la
1847, s'au cumparat si el un decret de
boieriii pitariu. Cel al treilea neam, Lu-
pescu, este in Iasl, uncle au fost un
Iordachi Lupu, sluga vornicolui Iordachi
Draghici, pe carele pe Ia 1826, Pau fh-
cut medeluiceriti, i vatav la Lungani.
Acelnia ian ramas ficiori, din care unul
invhtnd la Academie, au fost profesor
la eoala publica din tArgusor, si din
Lupu s'au facut porecla Luponi. Acum
domnul Grigorie Ghica, Pau rnduit ci-
len, la judechtoriea de Roman. Al pa-
trulea neam Lupescu, tot din Iasi, fiii
unul medelniceriti, Iancu Lupu, din ma-
halaua sfintuluI Andrei, earele au fost
sluga la vornicul Dracache Roset, Baston.
LUPWU. Moldoven4 trel neamurf.
Cei de la Bacau maclili vechi, rhths1 de
la Jevreni in vremea domnulul Cali-
mah, Ionith Lupascu fiind slugh in cash
la visternicul Iordache Rosnovanu, s'aU
www.dacoromanica.ro
 193

insurat Cu o fata din cash', facut clu-

ceriti i same$ la BacAu ; la domnul l-
oan Sturza paharnic, si la Mihai Voda
spatarii i prezident. Mosul acestuia Ca-
pitanul Gheorghe Lupascu, la Than Vo-
dii, Sad fiicut sardariri, u fiji lui Ma-
nolachi, Costachi si Iordachi pentru cI
ere" de casa logotkului Dimitrie Sturza,
si indelnAtori la alegerea deputatului
de Bac6u, acet eel cerea d-llnnul, i-a
-fAcut pe tot1 comii. Al doilea neam
LupAseescu stint de la Galati, uncle all
Lost tut ftori comis Ioni, acela ail a-
vut doi feciori : Constantnicarele la dom-
nul Joan Sturza. Wart facut medelnicer
si Sa asazat la sato]. P.ipezenii tinutul
Tutovei, si Dumitrachi find director la
juiecAtoria de Galati. s'ail facot sarda-
rifi si al treilea un Va4i1e Lupascu din
Iasi, ail fost unter ofieier in militie, rad
ftieut Mihai Vod'a satrarifi.
LEONDARI. Moldoviin, de loc din
Iasi, afi fost Constantin Leondari mai:fa
vreme logofAt de tain6 in divan, dorn-
nul Mom. pe la 1805, rail fcut slu- .

geriti; donmul Calimah paharnic, i dorn-

nul Mihai Silo la 1821 ban, ail avut
feinee o fat5, a unui sat&rift Sandi]:
13
www.dacoromanica.ro
 194

Log hinescu, de la Bacgu, de pe care-

are mosie la Ulminis ; a avut mai
multe fete si dot feciort, din care Cos-
tachi la Mihai Vod Sturza, fiind 9 ant
sames la Putna, din care a5 esit calic,
ia fAcut comis.
LIPAN. Moldoveni, fazest din Vran
cea, un Neculid Lipan, insurandn- se cu 0.
fed a unui rezes, de la Clipicesti, Tifesti,
Pudnrent, si Cop sacestt, au avut tret ficiork
Ionit5,Iordachi i Gheorghe. Din acestiea
Tonit5 intrnd slug5, la visternicul Sandula-
chi Sturza, de casa chruia era stolnicul
larban Perietani), cumnat de var5, prima-
l* maicei mele, om cu mare avere, si nu-
mat o fat5, ave, dar t vede ca era si prost,,
sau varvar, crt n silk s'a m5,ritat rata,
cu acel Ioni Lipan, si a %cut pe pos.--
telnicol Costachi Li pan, numat c. biata fe-
mee simtitoare, find, an si nurit. Pe1b5ut
l'au crescut bunic-sa, stolniceasa, dup5.
ce an murit 135,trana, l'afi luat rnaic5,
mea. Acesta la donmul Calimah, s'au
fcut sardariti ; la Ioan Voi6 Sturza,.
spatariU; ear la Mihai Vod5 postelnic.
i fiul seri Iorgu, find prezident la Put
na, i ispravnic de Iasi, in 1848, l'au
facut postelnic. Pe Gheorghe mosu1
www.dacoromanica.ro
 195

postelnicului Costachi, prin mijlocirea

nepotu-seil, domuut :loan Sturza, l'au
fhcut chminar. Pe Necula;, fiul chpi-
tanulul Iordachi, vhr prim are cu pos-
telnicul Costachi, tot Mihai Vodh,
fhcut comis, i Enachi frate vitreg pos-
telnicului Costachi, la Joan Vodh s'a fa* -
cut chminariti, i eath o familie boe-
reasch nou i rhpede rhdicath la inalte
ranguri, a sporit In tarh. Pentru
fericirea ei, sa pentru a- ei impilare.
LEANCA. Moldovan, de la tinutul
Sucevel, unde cpitanul Joan Leanch
multh, vreme ati fost zapciil la ocolul
Muntelra. Un fecior a aceluia cu nu-
mele Tom, domnul Mihai Voda l'ag fh-
cut comis mare, ear pe altul Ioan
sardariii.
LECA. Moldovan, douh neamuri,
cel de la Tecuciil, sunt fecioriI lui Gheor-
ghe Leca, rhzho de la Buciumi, tinu-
tul Bachului, ficiorul unul popa Leca
a mers la Tecuciii la 1824, cu Aga
Lascarachi Costachi, ce se insurase a-
tuncl cu fata vornicului Iordachi Ra$-
carm, 11'1 facuse ispravnic, si Leca a-
cela era logofht. Lascarachi sedea in
casele stolnicului Enachi Negurh, carele
murise, si'i famasese vhduva cu douh
www.dacoromanica.ro
 196

fete si un bAet, sa Ingudit cu rarioara,

fata cea mai mare a Neguroaef, "ati
luat'o.Apof el find orn destept, si fe-
meea lui avend butu zestre, au sporit,
sIntl facut i paharnie, pe la 1827, si
sames acolo ; rtmduindu-se domnul Mihai
Voila, ear rail rnduit sames, dar au
nmrit, ia ramas trei fic:ori si o fat.
Epitropia lor ia rriines la Paris. Al
&ilea neam Leca, la 1829, au venit
din Basarabia, de loc este din satul Cos-
nita, de peste Nistru, cinovniclacancela-
ria vice-Presedintului RusAsc. Dupsa", in-
tioducerea reglernentului, at trecut in
statul departamentului drept4ei, unde
ai fost revizor, i domnul Mihai Sturza
Pair fiicut ban, si a esit din slujb"a,
alturat pe lng rAposatul aga Scarlat
Donici, la Feresti, carele find foarte
prost, acolo a fcut un capitalas, si
s'ati asazat in Vasluiit. La 1851, murind
directorul judecaoriei, Dumitrachi Cor-
vin, &ad insurat acest ban Leca, cu
femeea lui Corvin, si acum la 1852 Mart,
domnul Ghica Vad randu:t cilen la ju -
decatoriea Vasluiului.
LIVESCU. Moldoveni, de la inutul
Bachiu. Un Lupu ficior preotului Livescu,
www.dacoromanica.ro
 197

din satul Dealul nog, sluj'and la un v1h-

dich Grigorie Irinipoleo 3, in domnia lui
Scarlat Calimah, a mijlocit Ja domn
si rad facut satrariii, si in domnia lui
Mihai Vodh Sturza, la 1848 ficiorul
aceluia Joan, hind vechil al vornicului
Pruncu, l'ag ihcut slugerig. Asen-iinea
doi ficiori a preutului loan Livescu,
din Bachu, unul Vasile si altul Constan-
tin, tot la domnul Mihai, s'ag radicat
la boerie.
LEFLER. Doctor, dintist, cu nutue-
le Iosef, en natie neamt, si religie pa-
pistas, venit pe la 1830, si facut co-
mis de Mihai Vodh.
LTAZARESCU. Moldovan, Dumitra-
chi fieloru Ian Lazhr Obadh, de la ti-
nutul Bachu, an invat in coala pu-
blich de acolo, apoi ag trecut la Aca-
demie. Si sarsind invrtthtura, l'ag fa-
cut profesor la o scoalh din Capita lie,
Minai Vodh rag facut medelnicerig
s'au insurat cu o fath a rhposatului
comis Rhclucanu Buzdugan. Domnui
Ghica Voevod pentru c Buzdugan era
de casa mariel sale, rnduit direc-
tor la institutul de fete.
LIGA. Moldovan, rdeas de la Milu
www.dacoromanica.ro
 198

teni, de pe Horincea, din tinutul Co-

-vurlut, unul din acest neam, in domnia
lui Scarlat VoclA Calimah, sa fcut
vornic de poarth ; a0 avut doi ftciori
loan si Gheorghe. Cel Inthiti s'ail in-
surat, fiind logofat la ispfavnicia Tuto-
veT, cu fata iconomului Joan din targu
Barlad, i dat clestre jumAtate din
partea sa de mosie ce ave la Pogo-
nesti, in gura Tutovef, i pe la 1819,
s'au fAcut medelniceriti, si la Ioan Vo-
a 1827 eaminariti; iar cel al doilea
la 1825, luand o fat'a din casa Potlo-
geser, ce era var en Joan Yod5, drept
tJestre, rau facut paharnic i sames la
Palcitt.
LANGA. Roman din Ar deal, un
loan Lungu, pe la 1812, fugind din
Transavania, din lipsa panel, cu mai
multi de a bor, ati nimerit la satul
Dornnestii, din tinutul Putnei, undo sta-
tornicindu-se, an i intrat in bir. Acel
loan Lungu, au luat crasma de la dru-
mul mare a Domnestilor, s'aU facut ci-
va tovadisi, i pr6da i prin prejur i
mai pe IFparte. Pe vremea luT Ioan
Voda Sturza, descoperit, i s ho-
tarase al spanzura, dar rnijlo6nd spth-
,
www.dacoromanica.ro
 199

reasa Elenco Razoae, sth,pilna mo-

sie), i-a scapat viata, dhndu'l la ocna pe ,

doi ani. i 11,3 feciorul mut ce se nu-

muste Ditu iafi facut polcovnicel. Sca,
pilnd Lungu de la Ocna, iaras1 air hat
rneseria veche, adeca" si crAsmaria si ho-
- La 1829 ailhndurna ea staroste
ee Putna, Nal descorwrit, l'am prins,
I'an tinut vr-o trel luni la gros, pe toa-
ta iptinna schinginindul bine, si dupa
toate sfaruintele Iriazoaei dupa, ce l'am
slabit bine cu bataile i foamea, Pam
trimes la criminal, de undo fard c1abav6,
Paa s:cos Razoae, dai viind a cash' n-aa
trait mult, s'aa murit scApAnd lumea de
un hot. Insa locul lul l'afi implinit
ficiorul saa Ditu, carete fliC4ndresi tova-
rii pe ni,Ae tarani tot din Domnesti,
ficioriI preotnluii Sofronie, cmnnati cu
dansol, si p,i alta; a facut multa vre-
me pradaciuni si la drwnnri si de vite.
StrAng6nd cate o cireadA de boi i vaci,
le ingraisa In luncele Domnestilor, si
cuarnatul lor, Polcovn'celnl Ditu, s 1A-
ce a negutircria mare, si le duce in Tran-
silvania, le vindea, si de acolo aducea
seal buni, si Ii vindea aice. S'ati des-
coperit si banda aceaita. Dar fiind

www.dacoromanica.ro
 200

doinnul Ditu oerotit do vornieul Prim-

cu, ce era si po4esor Domnestilor,
staroste de Patna, poate ct impArt;a cas-
tigul, precum lnmea vorbea ; el n'ail fost
suparat, si numai SoWanestii cunmatil
1111, a fost dati in criminal si la Ocnii.
Si pe Ditu, ca mai milt srtl dea lus!-ru
in lume, rata fricut sardariti, si din Lun-
gu, s'ail pu3 porecla Langa. GI era
un Costachi Langa privghitoril la Zrt-
beauti, un cucona a durniale sarda-
riulul a intrat in militie, si de si este.
un bun betiv, dar s'ati filcut
LAZARAKI. Mo!dovan, din Iasi ;
Vasile La?a ahi, au fbst slugh, Mai in
urma logoffit, la vornicul Alecu Iancu-
Len, ficior a mini cApitan Lathr, ingnr-
lnindu-se cu v6cInva poleovniceasa So-
roceanu, muma agru Alecu Soroceanu,.
s'au cununat cu ea ; an intrat In viste-
rie, an slujit vr'o doi au, i l'au de-
partat ; au mai fost pe la al boieri lo-
gofat domnul Mihai 8turza. intrebuin-
tndul in oare care spionlitcaN, rail M-
olt ellen la judectaoriea de Iasi, si pa-
harnic.
LENTU. Grec. un Neculai Lenu, ve-
nit cu domnul Alexandru Moruz, au fost
www.dacoromanica.ro
 201

ispravnic la Tecucin, s'an insurat c 1 o

fata a unm casap, de acolo, s'au asa-
zat I Nicoresti, s'au facut ban ; mai I a-
mas un ficior Vasile care la domnol
Mihai Sturza, s'arl facut bo
LUCHI. Gree, iarasi napaste remas
tarei, din domniea liii Moruz ; un Cos-
tachi, ficior acelui Luchi, Ia domnul Mi-
hai Sturza, s'au facnt stolnic, oar aum
la 1852, fac6ndu-se comandirirt de po-
jarnici, la Roman, l'au facut parucie.
LIBOBRAT. Lipovan, era un criji-
tan Lazar cinovnic, la consulatul Ru-
sasc, din InsT, ficiorul aceluia au intrat
in mi1iie, s'au fault ofiteriti, ear dom-
nul Grigorie Ghica, Pail facut major si
comandir, a tooth' artileria Moldova
LECAKI. Grec, napaste Moldovei,
pripasita in tara, de domnul Mihai Voda
Sturza, cu numele Neculai, cn meserie
negutitoriii de pane, si l'au i boierit cu
rangul do psharnic.
LAZAREVICI. Bulgariti, bacal din
136rlad, facend capital, s'ari cumparat de-
cret de stolnic, de la telalil domnulul
Mihai 8turza.
LAFARI. Italian, en religiea papis-
tas, cu meseria doctor, medic, si cu
www.dacoromanica.ro
 202

numele Neculai, venit pe hi 1823, s'ati

asazat la fargu Berladului ; este un doc-
tor bun, au fAcut mare stare, si cu doc-
toriea, t1 cu speculatii. S'ad insurar, ait
luat fata polcovnicului Rusesc, Smaranda
Fiilatova, s'au cumparat mosie de veci,
si decret de spataritt, de la dommil Mi-
hai Sturza.
LOZONSKI. Lesi vechi, veniti in
Moldova, si imaziisiti la satul Ghigo-
estii, din tinutul Neamtului, mazili vechi,
unul Iordachi, din .acest neam, find lo-
goftait a easel logoiatului Grigoras Sturza,
s'a5 inst5rit, s'ati statornicit, in Iasi,
s'a5 insurat, dar n'a5 avut copii, de eat
cu o tiganea" roabg, a sa, a fcut doi copii,
din care until s'air poreclit Codreanu,
de si le-ad lasat ceva stare, dar Ind
niste s'ati perdut. Aeel Lozonschi,
ati fost boeri5 pabarnic, a fsacut in to-
vriie cu tat61-me5 Biserica Sfintul
Gheorghe Lozonsch;, din Iasi, pe locul
se5, unde'si avea si casele acolo, unde
acum stint casele lui Grigorie Docan, si
grajdiurile lui Mthai Voc15 Sturza. La
Ghigoesti mai sunt Lozonschesti, din
neamul paharnicului, din care unul la
Grigorie Ghiea, s'ati i boierit.
www.dacoromanica.ro
 203

LEONIDE. Grec. Iordachi venit

cu Scarlat Vod CAlimah, ediclig n curte,
la 1812. Ag fost cibucci-basa, s'ati in-
surat, ag luat pe Anica fata satrarilui
Mande, de la Nicoresti, si l'aii Matt
stolnie. In domniea lui Mihai Vod, l'ag
randuit cilen, l judeciitoriea de Tecuciii,
si ca sa", sporeasca glasuri la alegerea
deputatului de acolo, l'ag theut si comis.
LALOPULU. Grec, negutitor, venit
la Gaai, pe la 1837, Mihai Vod5, pe
grecul acela Gheorghe, Fag facia inthiti
sardwiti, i cilen la tribunalul de co-
mereig. Apoi s'ag cumparat in mind de-
cret de comis, ca s'd nu fie mai mic la
rang, de cat aTii aseminea lui. Puree la
lui ii dovedeste c e ficior de dascal,
din tara 1u, c`a, turceste dawalul de bi-
seric se nurnete La la I Pulu greceste
fiul, s'ag precum s'ag obicnuit la nol a
se scrie sin cutare.
LOGADI. Grec, pacat si bele greceas&d,
ticAloasei Moldove. In domniea lui Joan
Vodsa Sturza, pe la 1825, ail venit trei .

scarb,3 de aceste, cu porecla aceasta.

Unul Dumitrachi, care se cam rudea cu
cumnata me Ffasina Schina, sotia fed -
tine-meg, paharnieului Ionitrt; acela era
www.dacoromanica.ro
 204

negutitoras, in tov6fasie CU un alt Ca-

ta nn, adusese saluri i alt marfa tur-
ceaseA, apol s'a5 dus la Bucnresti. Ra-
man/and aico cella!ti doi, unul earAsl
Dumitrachi si altul .Alecu. Ne avend nicl
un capital, num'ara podelele pe uli, cs'a le
era rusine Was 'sf imbrAtoseze rneseriea
pracinfariei, ce o cunostea prea bine. Thas-
b'ndu'i nevoia, cel mai mare Alecu, s'aU
f cut dascal de limba greceascA, invata
copil pe la cas ; celalalt b5atl tocmit
da:4.al la frate-meti paharnicul
a mers la tar6, de in invatat copiii.
DupA suirea Iul Mihai voa Sturza la
domnie, pentru c. fcea haz de grec1,
l'ari pus la Postelnicie, luerraoriti in limba
greceasc5, I s'aii si inimrat cu o fatA,
de snflet ce ave, vornicul Iordachi
Bucs'anescu, si Pa fAcut boierig romis.
LAM. 1ar'asi putoare greceasa, na-
paste Caro, venit negutitoriii la Galati.
Au tinut mosii in posesie, si fcnd
stare din spinarea betilor moldoveni, pe
la 1846, un Mihail Lari l'aii cumpa-
rat decret de paharnic, de la telalk dom-
nulni Mihai Sturza. Vai de biata tarsa,
sirusine pentru boeril moldoveni pu-
nendu-se in linie cu el, si top pracin-
www.dacoromanica.ro
 205

tari i braharii grecesti, grhdinarii bul-

&esti i porcarif s'arbesti.
LAZAR. Moldovan, un Alecu fiul
vhtavolut Lazhr de la Indiana, din ti-
nutul Bachului, de mic slujind in cash
la vornicul Draeache Roset Baston. La
1827 fiind vel vist. Dumitrachi Ghica,
rail facut pe Alecu vatav de visterie,
0 rail i boerit cu rangul de sardari5.
LEFTER. Bulgariti, faclier din Iasi,
un ficior a aceluia cu numele Neculai,
nu sci5 prin ce mijloace, in domnia ma-
rid sale Grigore Ohica Vodh, la luna
Fevruarie anul 1852, s'ati rhdicat la
rangul de sardariti.
51

MOVILA. Din cele mai vechi fa-

milii moldovenesti, inch din vremea
domnului tefan cel mare. Din aceasth,
familie pe langh c at] fost multi logo-
feti marl, vornici si hatmani, dar a5
shclut i pe scaunul domniei cinci domni,
each a fcut si a5 inclAstrat multe mh-
nhstiri. i tot ati ramas o familie din
cele mai bogate ale Vara Din nesta-
tornicia vremelor i Murite imprejurhri
www.dacoromanica.ro
 20 ;

de vr-o suta patru-cleci ani In coace,

a inceput a scade si din treapta si din
avere. Ba inca de la Adam Movila, li-
ditoriul manastirei Adam, ce ii s'ari prt-
rut feciorilor sell c 'ati parasit i po-
red.% acea atilt de slavita si curios-
cuta, in tosta Europa, si s'ati porec-
lit toV dupa numele tatalui lor Adam,
in curs de vr-o 60 ani, cnd strane-
potiI KIT Adam Movila, dupa pilda bu-
nilor si a parintilor tor, au parasit a se
porecli si Adam, si de o data dintr'o
singora familie, despartit in pa.=
tru, ca cum n'ar fi fost diuteaceiasi fa-
milie, co en totul osebite si straine.
Unii i anume: comisul Gavril i slut-
geriul Alexandru s'ati poreclit Stamatin,
de pe numele tatuluf lor vornicul Sta-
matin ficiorul luT Vasile Adam. Cluceriul,
Gheorghe feciorul lui Luca Adam, s'ati po-
reclit Luca. Pitariul Constantin ficiorul lui
Sarban Adam, s'ati poreclit arban dupa
numele tataluT s pitariti Sarban. Iar Con-
stantin ce a fost *Atm mare de Covarlul,,
ficiorul lui Costea Adam, s'ati luat dreap-
ta porecla de Movila. Acum m intorc
a arata care se gasesc drept1 curgatot din
tuspatru fratii acestia, care de si cu gre-
www.dacoromanica.ro
 207

sala, batranii lor, Waraiit poreela.

Dar din documentnrile ce am vazut,
am cetit, si care sa 'Astra la raposatii
.bann Toma Starnatin, i spatariul San-
dulache Stamatin, din FocsanT, sunt
adevaraV Movi1et i stint acestiea : Din
comisul Gavriil s'art nascut banu Toma,
serdarinl Neculai si Augeriul loan, si
data fete sterpe. Banu Toma, a avnt
ficior pe spatariul Gavriil, i patru fete,
din care trel ail fost st-arpe, ear cea a
patra si mai mica Frasina, este sotiea
me, si are roada.
Sardariul Neculai ai avut numal o
fat`a, ati maritat'o en paharnicul Miha-
lathe Negrea, s'afi nascut pe spatariul
Neculai Negrea.
SIngeritil Ioan ail avut eara'sl o fatd,
sa maritat cu caminarul Gheorghe Duca,
s'ail facut i aceea o fata Zoita, care
s'al maritat cu capitanul de militie din
Valahiea, Nicu ontu.
Din slugeriul .Alexandru, s'au nascut
spatariul Sandulachi, i einci fete. Anica
ce ai luat'o paharnicul Iordachi Milu ;
Safta ari luat'o stolnicul Ionita Movild,
stramepot de fata c pital lulu! Constantin
Movila; Catinca aii luat'o banu Grigore
www.dacoromanica.ro
 208

Stroescu ; Marghioala a luat'o comi,u1

Grigoras Tudori ; i Ilincuta comisului
Tudurachi Cerchez. Din spatariul San-
du/achi, sa atscut treI ficiori : Aga
tefanachi, comisul Costin i medelni-
ccri5 Vasile.
Din Luca Adam., ail fost cobortoriti
spatariul Constantin Luca de. la F. atul Hush,
tinutul Suceveil acela a avut numaI
doua fete, una a loat'o postelnicul Gei-
gore Roset, de la Bacail, i pe u1ta aga
Vasile Braescu, de la Hilda.
Din pitariul arban a fost coborft-
torig caminariu Gheorghe arban, de la
I aciseni tinutul Covurlui. Acela ati
avut numai patru fete, pe Anica aU
luat'o postelnicul Gh, orghe Cuza, pe
Smaranda postelnicu Dumitrachi Taman
di, pe Nastasiica Aga Iordachi Manu,
pe Marioara, frate-meU Banu Ne-
culai Sion.
Din Constantin Movila capitanul, carele
aii avut numai Un ficior si mai multe
fete. Dia acele fete sunt : Movilestif de
la Galati cu mosul lor, stolnicul Ionita
Movil, Tuduriestif de la Galati, ce au
avut mosii Orlestil i Ba1taii, i boeril
Grecenesti toti. IN! din Liorul capita-
www.dacoromanica.ro
 209

nului Constantin nu este nimine in Mol-

dova. Numai unu ramsasase si inc5,
de la 1774 find holteiti, s'ati dus in
'tam romaneasch, s'ad insurat acolo
nu Wail mai inturnat nici el, nicI fieorIl
s'ati nep* liii, uncle de va fi mai esis-
tand din urmasii hzi nu stiu.
Prin urmare dar dreptf Movilesti sunt
numai Stamatinestif, iar toV acei ce sc
poreclesc Moviii, stint falsf, nefiind riicY
mosinoae.
Si aces-LT Stamatinesti stint in adevAr
in linie barbateasca, coborator) din stra-
lucita odinioar i veche farnilie Movi-
1easc6, carora le-ad ramas multitne de
mosii in Moldova, in Basarabia st in
Bucovina, i le-ad staphnit papa la Co-
misul Gavril i slugerul Alexandru. Iar
aciia necauthud de mosii i iganT, ce
umbltind dupa aventuri prin tome, eau-
tand cnd vornieia Vrancei, cnd par-
cAlabia Galatnlui, starostia Putnel, si
alte de aseminea dreetoril, ba inea i
rilsboae, intovardsind ()stile rusesti la
1774, in contra Turcilor, dupa care ski-
geriul Alexandru, socru-meti banu Tho -
ma, si slugeriul loan frate-seti, a i
intrat in ostirile Rusesti, ati mers in
14
www.dacoromanica.ro
 210

Rosia, uncle multi ani slujind i luttnd

cinuri rusesti, apoi au venit inapoi, l-
sandu'si mosiile in parasire, i fara a
vinde una macar, le-au perdnt toate
en paragrafia, pastrnd num ai documen-
tele Para nici un folos.
MAVROCORDAT. Greci, un bezede
Mavrocordat insurndu-se de vr'o 80 ani,
cu fata visternicului Dumitrascu Sturza,
sora logolatului Grigoras, teal domnu-
lni Mihail Sturza, a remas in Moldo-
va, s'ati nascut niste buniltati de Mori,.
pe logofiitul Costachi, i logofatul Alecu.
Pe la 1836, ail mai venit i un alt
Mavrocordat, hatmanul Alexandru, grec,.
fanariot, ginere domnului Alexandra
Moruz, de la care avend cjestre rnoiile
Paraipani, Radulestii, Mircestii, si Jo-
rastii de la Putna, fargul Moinestii de
la Bachu, i Harpasastii de la Iasi, s'ail
cumparat i casa in Iasi, si s'aii sta-
tornicit in Moldova, ca cram saraci cie
boeri. Pe Nicn 'ficiorul acestuia, Path
luat ginere domnul Grigorie Ghica Voe-
vod, si dat i rangul de batman.
MITREA. Moldoveni, de la tinutul
Tutovei, vechi boeri, peste o suta 50
am, stint trecuti, de cnd au straut din
www.dacoromanica.ro
 211

ei vornici i visternici. Aii chdut din

inthmplhri, si inch mai sunt phnh acum
pabarnicul Iordachi fiat medelnicerultu
Vasile, i sardarul Petrachi fiul stolni-
cului Gheorghe. Casandra fata acelui
stolnic Gheorghe Mitrea, este botia fra-
telui men paharnicul Costachi Sion.
MOGALDEA. Moldovan, fhdhs si
vechiti madil, de la tinutul Tutovei, doi fi -
ciori a lui Tanash Mogaldea madil, in
docunia lui loan Vodh Sturza, s'an facut
paharnic.
MOTOC. Moldovan, de la tinutul
Neamtului, veche familie boerea ich, inch
din vremea domnului tefan cel mare ;
an figurat intre boeri pe vremea dom -
lui Lapusneanu, a fost si vornic mare,
and Pan si thet. Au *hit din impre-
jurhrile si nestatornic;a threi noastre.
In domnia lui Scarlat odh, Calimah,
un Thoader Motoc s'au fficut paharnic,
dar n'au avut copii. Mai este un sin-
gerin PavAl Motoc. Sunt Motoceti multi
la satul Brusturii, in tinutul Neamtului,
madili i privi1ighei, drept curghtori
din vornicul Motoc.
MADARJAC. Moldoveni, fazesi, ve-
chi mazili, de la tinutal Vaslu:n, rdi-
www.dacoromanica.ro
 212

ca0 la boerie, unii din vremea domnu-

lui loan Sturza, i a4ii de la domnul
Mihai Sturza.
MORTUN. Moldoveni, rezesi i vt: chi
boeranasi, de la tinutul Sucevef,
parte din el an minas in Bucovina, pe
In inoside bor. Din ei intain un sa-
tra,in Mortun, de la eamarzani, tinutul
SuceveT, s'an rhdicat in boierie pe la
1804, in. domniea lu Moruz. Iar la
domnul Sehrlat Caliraah, pe la 1817,
Grigore Mortun, de la BacAn, s'ati. f-
cut clucerin, la Mihai Voda Sutu, s'an
facut paharnic, la Joan Voda Sturza, pe
la 1824, s'ail facut comis, i varul san
Necolai paharnic, si la Mihai Voda
Sturza, s'an facut spatarin i prezi-
dent, si fiul san Akcu sardariii. La
Than Voda b'an facut si Iordachi Mortun
sardarin.
MAIICU. Moldovan, rza's de la Pa-
lava tinutul Putnei, unde stint mai
multi dm ace,t neam maclilT i birnici.
Dintre earn un Neculai raslelindu-se
de acolo. slujind pe in boeri, an ajuns
i

vames, sail dipitan Ia Burdujani ; s'ati

insurat pe aeolo, an facut stariei*
fiind oniul destept, Ia Mihai Voda Sturza,
www.dacoromanica.ro
 213

s'art si boer;t cu rangul de sardar;ii,

sa statornicit in Falticeni.
MA.ZOIAN Moldoveni, din Bucovi-
na, un Ioni Mazo'an, va'r prirnare eu
maicA mea, venind de copil, s'ati insu-
rat, si s'ti asaza r la thrgu Burdujenii,
a avnt doi ficiori Grigorie i Costaehi,
care amAndoi se boerise, la domnul Mi-
hai Sturza, dar aIi murit holtei, remrt-
indu-le don5, snrOri.
MANDRU. Moldoveni, de la tinutul
Wirlsaului, am cunoscut pe lonit. Mhn-
dru, ce sedea in Iasi, in mahalaua Bo-
ghiului, carele in vremea domnului Ioan
Sturza, pe la 1826, sa thent medel-
.

niceritl. Stint mul0 cn aceastil poredli

MOTA-1. Moldovan, mazil, i rezes,
de la tinutul Vasluiului, din carii un
Grigorie, pe la 1847, cu prilejul ale-
geld] deputatului de tinut, pentru ob-
steasca Adunare, ca. sii, castige domnul
majoritatea glasurilor, Molt sardaria.
MACARIE. Moldovan. rezes, din sa,
tul CrAestiI, tinutul Galatului, un Ioan
ficioru lui Macarie Hogas, In domniea
lui Mihai Vod5, Sturza, find ginere u-
nu Cernat, de la Barlez, en prilejul
www.dacoromanica.ro
 214

schirnbului ce-ag fost facut domnul eu

Cernhtestii, lu'and de la ei Bratisul, l'aU
falcut sardariii.
MALCOCI. Moldovan, de la tinutul
Cftrlighturei, au fost slugi pe la boeri,
din care un Ioni Malcoci, slujind la
logofhtul Costantin Bals, ciuntul, l'ail fh-
cut satrariti, in vremea domnului loan
Sturza ; iar la domnul Mihai, s'ail mai
rhdicat la boerie, i ram Neculai sarda-
riti, i aIi1 imi pare.
MARCU. Bulgariti din Focsani, un
Stefan ficior lui Marcu abagieriul de
lngh biserica Soborului, din Focsani,
intrand in militie, pentru Ca tiea pu-
-tinsh carte, l'arl facut unter-ofiteriii, de
unde esind, a intrat in comanda de
pojarnici, ai slujit in aceea mai multh
vrerne, s'ari facut ofieri. Acurn in a-
rm( trecut, la 1851, Pan inaintat Ia
parueic.
MERIESCU. Bulgariti, cavaf, satl
pantofariii, din Focsani, la 1822, &Ind
&ail suit pe scaunul domniel Ioan Voda
Sturza, in trecerea de la Silistra, prin
Focsani, 81ai luat pe lngh Bezeclelele
Iorgu i Alecu, mai multi erhisori mun -
tern, i bulgari, intre earil atl fost i unu
www.dacoromanica.ro
 215

Dumitrachi, ce s'ati poreclit Alerisescu,

ca cum ar fi muntean, si un frate al
seti Nastas5, carele avea i dug1iean5,
cav5;fie, i si desfAcuse atunci de ea.
Pe Dumitrachi 1'a5 facut beceriti al
curtel, ca stiea i mestesugul bucatarid,
cad fusrtse stolnic la cluceriul Alecu
Neculescu, de la Rimnic, acesta afi fost
trei anT beceriti, apoT s'ati insurat cti o
fat din cnrte, si in loc de zestre, Pa
tent paharnic, i sames, la tinutul
Neamtulifi. Acesta mai are un frate la
satul Grozestil, in podgoriea Odobestii,
cu numele Hagi-Ivan-Fotea, si tot Fo-
tea este si porecla dumisale paharnicu-
lui, ear mr Merisescu.
MACARESCU. Trei neamuri, din
care claua r-unt moldovem, i anume:
Dumitrachi MAarescu, carele vr'o 40
anf, a slujit la visterie int'Ait`r he'rtier,
apor ispravnic de copil din cask si dup5.
introducerea reglementulul registrator,
acesta in timpul tulburarei grcesti de
la 1821, fiind riinduit ispravnic la Vas-
lui, cu spatariol Tudurachi Criticos, i-aa
prins grecii dus la Iasi',
ia tinut chteva dile in obedi. Li-ati scos
maglele i dinii sanAtost din gura,
www.dacoromanica.ro
 216

bothrase ;,rt le tae capetele, apoi in cliva

Sft. Constantin, avend bal In curtea
domneascti. Pendideca, ce de sine ca
un talhariti, se suise pe scannul dom-
niel si lease fraele Carmeirei. Atuncea
o curva" Marghioala Hizichioaea prietind
fiind IM cie en 1w, s'ati rugat talhariului
grec Pendideca, i ca unei dame ce
tinea eel infaiii Ice in balul talharilor, i-ad
ertat. i pentru c bietul Mi-icrtreseu
era precum si astrtch este, nu s'aii mai
inaintat nici la rang, peste rangul
de sardariO cel ave, de la 1820, nid
in 1ujb5. Aseminea nici frate-siiil is-
pravnicul Vasile, de cat un ficior a
anume : Neculai ajunsese
set de masa treptelor in visterie
radicase la rangul de ban. Dar au
murit far urmasi i fr avere.
Al doilea Malcrescu este Lupu, de la
tinutul Iasului de loc, poreclit Mac6-
reset! de pe numele tiltani-sAu Lupu,
care prin mijlocirea ce a avut, s'aufficut
sardariii, pe la 1 84 1 . Iar al treilea Mri-
cArescu, este bulgariii, fidorunul Marcu cal-
darariu, de la Cazanlic, ai fost in Bucu-
resti, unde ai invatat carte bisericeasa
Apoi ad trecut la Galati, a nvatat
www.dacoromanica.ro
 217

psaltichia i avend glas, pe la 1824, ail

venit la Iasi, a intrat chnearet la pa-
raclisul din curte,i mukAmindu-se Ioan
Vod de chntarea mi, Pail f5cut Cami-
nari5, i s'ad numit Ioan M5c5rescu.
S'ad insurat in ia$1 cu o fat5 Profira
a unui $licarig Constantin Cuza.
MIHALACHI. Bulgari vechi5, ye-
nit in Iasi avea c51d5r5rie in ulita diu
dosn Sfntului Neculvi, ce rAspunde la
poarta curtei domnesti, numit5 a Caza-
cilor ; acel caldarariti fiind bogat i avOnd
nurna: un ficior Mihalachi i o fat5, pe
ficior l'aa inv5tat carte, rail dat in vis-
terie i Pail insurat, cu o fat5 a until
diac vechiil a visteriel Nacu, carele a-
ye mai multe plirti de mosie. Mihala-
chi ari sporit averea, ai Pitit ptirtile de
mo$ie acele de zAstre, s'ad boerit la
domnul Morm. 1805 stolnic, la 1814
Caminarill, la 1817 ban $i logorat de
visterie, sa precum acurn director. La
1824 ag5, a avut doi ficiori : Mih5ifa.
Lascarachi ; la 1827 cel int5i5 s'a5
facia comis si celalalt c5minariti. La
1840 si 1842 spatari5. Iar apoi la
1848, arkiind osebit5 credintA domnu-
luT Mihai, dup tulburarea intre el cu
www.dacoromanica.ro
 218

boerii, pe Mih-ait Pail facut vornic

director depart amentulul din Ihuntru,
pe Lascarachi postelnic i ispravnic
la ralciu si Tutova, i le-at dat i en-
valeril Rusesti i Turcesti, i ne-avend
alfa porecra, s poriclese duph numele
tafalui lor aga Mihalachi ; pe sora agai
Mihalachi, fata e11trarului, a luat'o
cAminarul Zamfirachi, carele a trecutin
Basarabia la 1814 pe fetele lui aga
Mihalachi, cea Intiti air luat'o postelni-
cul Waducanu Cazimir, dat mo-
sia Puesth, de la Tutova ; pe a doua ati
Inafo postelnicul Grigore Turdscu, i ia
dat rnosia Molnita de la Herta ; pe a
treia a luat'o un ofiteriti Iancu, ficior
de bulgariii, a lul aga Constandachi
Neculau, i iau dat mosie Bsalosestii des-
tre ; farnaniind pentru amtindoi ficiorh,
adeca vornicul Milagifa si postelnicul
Lascarachi mosia BAcestif de la :Roman.
MARDARE. Moldoveni, tarani, din
targul Hush, curgatorI din preutul Mar-
dare Cciula, carele a avut un ficior
Ioan, dascal la biserica sfantului Dimi-
trie, unde si tafa-seil era slujitoritl. In
vrernea domnului Calimah, dascalul loan,
s'ati fticut postelnicel, pentru ca s'A'st
www.dacoromanica.ro
 2'9

scuteasea viile de fadrhrit ; acel pos-

telnicel Ioan, avea an b'Aet Gheorghie,
pe care'l dedese slugt, la Episcopal
Meletle, acel ce au fast mitropolit
la 1848. Metal fiind curAtel i cu-
minte, si mai ales deprinclend bine a
scrie , Episcopal dat la canceleria
episcopieI scriitoriI. i aveni episcopal
radenif s'arace, de la Suceava, rail in-
surat Inc tArfar fiind, cu o fat 5. cam
nepoatA a VrAdicsai, si Pa facut gra-
matic a episcopiei, ia dat i o mosie
pe chti-va aril, de ail stAphnit'o, i pe
la 1827, dupa ce a trecut la Episco-
piea Romanultil, facut paharnic,
pe tafal seU cluceriii. La Mihai VocIA
Sturm, apoI Fa fAcut ag6, i pe tot1
fratii sel, ia boerit ; pe Costachi spa-
pe Grigarie spatariil, i pe Du-
mitrachi comis, cari'l tot pe lftngt E -
piscopie, a Meat man starT. Norocirf a
Mold ovel, c ati capatat asa magnatf
din popa Mardare ! !
MATFEU. Moldovan din Roman,
an Constantin ficior preotului Matfeu,
Inch pe la 1800, pe child Mitropolitul Veni-
arnin, era episcop de Roman, an fost slugA
la Episcopie ; trechad la Mitropolie, Epis-
www.dacoromanica.ro
 22,0

copul pe Contantin, l'at fAcut !ogorat,

apoi mai farziii sames Mitropoliei. La
domnul Calimah, iut 1'06 fAcut me-
delniceriii, mai in urmh paharnic, si la
domnul Ioan Sturza, spatariti, i pe fi
eiorul seri Neculai, carele acum este ag6,,
eu porecleste Baghici, hat fAcut
com is.
MERIACRI. Moldoveni, rezesi
vechi mazili, pe la mai multe tinuturi :
Vaslui, Tntova, i Tecuci. Unul din
neamul acesta, slujind in visterie in vre-
mea domnulul Moruz, pe la 1805, slat
Ricut medelniceriii ; fiul aceluia Costachi,
earrisi in visterie slujand, la domnul
Ioan Vodh Sturza, s'ati fiicut caminarit.
Iar la domnul Mihaa Sturza, duph ce
de la introducerea reglementului, si 'Ana'
pe la 1842, a fost sef in departamen-
tul din Vauntru, iau Dcut spatariii,
mai in urn-s rat) rildieat prezident in
Botosani.
MELEGHL Moldovan, rezes, de la
tinutul Iasi, din Basarabia, until au fost
vornic de poarta", i Dumitrachi fecior
aceluia, intrand scriitoriu in domnescul
Divan, apot stolnacealnic, sef protoco-
list, acum si director, l'au facut Mihai
Vod5, spatariti.
www.dacoromanica.ro
 221

MIRCEA. Moldoveni, rezesi, vechii

mazili, de la tinutul Tutova, i Vasluiu.
Un Stefan, ficioru postelnicelului Todi-
rase din satul Husenit, slujhnd ficior
in cash la brigadiriul Alecu Ghica, apof
vatav la o movie Uricanii, de laugh Iasi,
aduniind ceva stare, in vremea domnu-
ltu Than Sturza, pe la 1827, s'ati fcut
sardariu, i au cumparat i mosiea It,
canii, de la tinutul Tutovo, de veci, de
la logofatul Costachi Bals, cu 1000
galbini. Pe la 1847, au cumparat de la
telalii r.lomnulla Mihai Sturza, douh de-
creturi, unul de comis, pentru deinsul,
altul de pi tariu, pentru frate-seu Ne-
eulai. Amandol Ins sunt holtei bhtrni,
au multi nrpoti de trate, de sofa', de
very, la satul Husenii, ba i veri pri-
marl, postelnicei,
MILICESCU. Romni, din taxa Ro-
nihneasch, venit un Grigore Milieescu, In
domniea domnului Calimah, la Roman,
logotht la Ispravn'cie, cu un bpravnic
pee. S'au insurat C(lu, cii o fath a
unui vames Antobi, uncle si el au fost
in multe riindum chud vames,. eimd CA,7
pitan d e targ, cand chpitan de postii,
eAnd zapciu do ocol. La domnul Ioan7
www.dacoromanica.ro
 222

Vodn, pe la 1825, s'au racut medel-

niceriti, prin mijlocirea Episcopului de
Roman, Oherasim. La domnul Mihai
Vodn, pe la 1835, s'au lacut enrninaria,
feciorii sei au intrat in mi1iie, met mai
mare, acum este polcovnic, Dumitrachi
comis si lords chi stolnic. Felice pentru
tarn, cu inmu4;rea boerilor, tocinai
ea si a stupilor, cu inmultirea trn-
torilor.
MALINESCU. Doun neamuri, unul
Moldovan de la Bucovina., Iordachi
linescu, a venit pe la 1824 ingineria,
aa hotnrk multe mosit en reposatul pos-
telnicul Joan Jora, apoi pe la 1828, an
fost staroste de suditj nemtesti la Bo-
tosani ; dupn introducerea reglementului
s'au lepadat de protectiea nemtasen, an
intrat in slujbele Orel in ramul Jude-
entorese.
Au fost ellen la judeentoria de Boto-
sani, si la Mein', l'aa fneut cminaria,
in tirma ban. La 1849 s'ail r'anduit
prezident la judeentoria Fuleiiului. Al doi-
lea MAlinescu este un Ghica, de loe de
la Barlad, ficioru unui ciobotaria Vasile
Malin, a slujit la spatarul Costachi Me-
riacri i tiind p4nni carte aa invTqat
www.dacoromanica.ro
 223

a scrie asa de bine si intocmai slova

sthoanului sa, in cat nu se poate osebi
nici cum, si find Meriacri sef in depar-
tarnent, rail pus scriitorifi, apoi avind
purtare buu5, si aplicare, ati inaintat a-
jungend stolnacealnic, si domnul Mihai
boerit, inti sardariii, apol camina-
rii i mai la urmh ban. S'ail insurat
cu o fath, a unui crasmariti bogat din
Iasi, Rugin'a. i este boeriti i magnat
a ord.
Al1OLU. Greci, douA neamuri, cel
intAiii este venit din vremea domnului
Moruz, s'ati insurat cu o MoldovancA, rii-
clAsitsa., de la tinutul Botosanii, a avut
vr'o trei feciorI, s'ati fildicat la boerie
de domnul Mihail Vodfi, pe un Mano-
lachi Paci facut ban, i pe Neculai stol-
nic ; al doilea este, Costachi Mssoglu,
tata-seii au fost paharnic, grec, an sa-
Out in tarp Frumos, dar fiindun birbant
a tinut vr'o treT femei, pe cea dinti
ce era Moldovanca i femee de treabA.,
au lepadat'o, an perdut tot, ajunsese
logofat la isprvnicia Tecuciului, apoi
polit-maistru la Gala0, si mai la urtrA
cilen lajudecdtoria de acolo. Mihai
Vod'a, rad faeut amipariti. CU ferneea
dintiii are unwww.dacoromanica.ro
ficior ofiter in militie.
 224

MAVRICHE. Greci, veniti aice mai

aproape de 170 ani. Sunt neam de
imparat a Tarigradului, dar pre t'araci
si mai s'ou sthns acest neam.
MAVRODIN. Moldoveni, rklesi de
la tinntul Dorohoiulm. Un Miholachi
Mavrodin invatiind ingineria, in Vremea
domnului loan Sturza s'ati radicat la
boerie, facendul stolnic. Tar domnul
Grigore 1a faent ban, i pe ficior'd sal
Manolachi caminari, Aleut si Gbeor-
ghe sardarI.
MAVRODIN. Gres1 fanarioti, din
cei mai spurea-0 i fara caracter, din
pacatele noastre, si mai nnit pentru a
me osiinda, Mihai Voda Sturm, Dumne-
cleil sii'i rasplateasca, an pripasit o pu-
turoasa, schrnavie greceasca, pe nn Mu-
cos. pilieintarici, Hatmanufloan Mavro-
din, Pail asAzat in postelnicie lueratoriti
in limba lurceasea, thlmacea doua, inult
trel fermane pe an, II da leafa, 1000
lel pe lwart, din tatul postelniciel, si
pentru ca, era cu totul calic, i-au facut
i pensie hi ciao 1000 lei, i tuturor
talharilor de ficiori a iui, e'ate 500 lei
pe luna de la easa pensiilor ; aceasta
putoare i searnavie u;receasea au avut
www.dacoromanica.ro
 225

patru talhari de ficiorl, Costachi carele

la 1821, au fost i volintiriu de au
prAdat tam, find aghiotant al Cneazului
Gheorghe Cantacuzin. Pe acesta pentru
osanda me, rail facut judecAtoriti la Vas-
1114 unde prAdand pe eel ce avejudechll,
ail strans hotul bani, s'au cumparat
partea de mosie a spfitariulul Ioui
Duca, diu Lipova, de la Doaga, inveci-
nat cu mine. Talhariul i plricintariul
acesta, baal maniile lul Dumnezeu,
pe el si pe Mihai VodA, felurite i pe
toath cliva suptirrl mi-a facut, cu so-
volnich intindere peste *tile mele.
Mi-a furat fanu, mi-a rhsluit Oman-
tul, mi-a furat petrele hotar51. Mi-a
caleat la 1846, April 23, mosia cu tot
satul lui, pAna", i muerile le-au racli-
cat cu oiomege si et) pusa, cand pu-
On de nu miau impuscat amandoi bA-
etii mei, Neculai i Vasiliea. In multe
randuri an inchis vitele mele, si a lo-
cuitorilor mei, tinendu-le eke 7-8 si 10
dile, tramande i insatate. Mi-a ucis
peste 70 mascuri, mi-a smomit locuito-
rill slugl din ograd, pdna", i iganit
robi aT mei. Sute de jalobe am dat
Domnilor, departamentulul, ispravnicief,
www.dacoromanica.ro 15
 126

privighitorilor, si nimeni n-ati sinitit de

suferintele mele.
InsA de la 1843, s'au randuit comisie
pe spatariul Grigori Cuza i ispravnicul
de Vaslui. i ne viind randuitii, OA-
cintariul au tot sporit operatirle lui cele
nebunesti, si en vre'nd s fiu mai cu-
minte deck el, am tot jgluit, i m'ati
tot indreptat la comisie, si tot s'afi schim-
bat comisaril, in cht ptind fiCulll 1 4
comisari s'aii randuit i n'an mai venit.
In scurt trebueste un top de hhrtie
pentrn CA s5,* scriti toate suferintele mele,
bl'astmAtiile acestui brigand, si tal-
harifi, .e6 si paseri tni-ah furat. La
185 1 Septemvrie in 8, mi-ati furat 31
curci de pe camp, clicend c iai stricat
ciupercele, am ji1uit is prAvn'ciei , depar-
tamentulni, ba mai in urrn i domnu-
lot, i iar5si eat' indreptat la comisie.
Pentrn toate bl'astAmtiOile I ui, dannnl
Mihai Sturza, in loc .a," '1 infrauecle, ran
fcut ;:patariti, apoi tocmai &FA te an esit
din domnie, pe and se afla in Focsani,
ia dat decret de postelnic, mai are rant
acesta 5i 010 trei frati, Alecu Domnescu
aghiotant i polcovnic, Mihalachi ea'
pitan de jandarmi, si Leonida co-
anis, toti sunt nechiurzi, ul, tehui,
www.dacoromanica.ro
 227

si stricati , talhariul acela Costaehi,

megiesul meii, &IVA ce aU fcut vr'o 10
copii, cu o .aranc5, de la Hoceni, ce o
1uas6 bue6tAritA, in toamna anultu 185 1
s'au cununat cu dansa. Polcovnicul A-
leeu, s'au cununat arf eu o unguroancit
bu tri t a mi.Capitanul .11ihabrthi
cu fata mi Alecu evitrtalnicul, vaiduv
de doi barbati, i copil de la amlindoi.
Leonida luase nti, fata unul slugeriii,
Simion Oprisann, de la tinutul Tecuciu-
lui, si vWndu'l nebula, f un 160, Fau
i

isgonit ; s'an dus la Iasi, si au 'mat o

fat'a a vhcluvei paharaitului Ioan Flear, s,
ce'i zic i Bogonos, de la PAcurariil.
Vai de biata tar, ci ezi selbateci s
puezese din patru tapi rat, si toti an s'o
prde. Deie sam6 inaintea lui Durnne-
zEil Mihai VodA Sturza, acel ce iait o-
plosit i ian pus in blujbe si 416 boerit.
8g.'i a lasat s. lucre4 Ia plheinte si
s poarte cofil.3 cu brahg, ear nu si
facA boeri e niste asa ti si nelegiuith
MAVROGHENE. Greet, pripAsiti de
logdatul Grigoras Sturza, en curn
sa Euxanda, c neplacAndu'i s. trheasert
en ba, bat moldovau si boeriti cinst t,
hatmanu Iordachi Bals, fic'orul eiuntolul,
www.dacoromanica.ro
 22i

l'aii lepadat, s'au milritafo cu sca'rn'avia

greceasek Petrachi Mavroghene, un calic
caicciu, ce venise cu Scarlat Vod CO-
limah, l'aCi fcut spatar pe la 1814, si
ispravnic la Suceava, i Mihai Sturza,
find cumnat cu pocitura acea de on-i
grec, Pau facut vornic, i Pat tinut vr'o
10 an! cilen in domnescul divan, unde
numai de pomanli i s'au dat leafa. i pe
Petrachi feciorul aceluia l'au facut pos-
telnic i Orclab la Galati. S'an mai
pripAsit tot in domnia lui Calimah inc6
doi Mavrogheni, postelnicul Mihalachi,
care an luat pe Ilinca fata Mannlui, ce
o tinuse un boeri Moldovan, ai'l rAmAsese
mosiile, Giamestii de la Suceava si Tor-
cestii la Tecuciti; i un Neculal Surdu,
ce'l f5,cuse spatariii, i Ispravnic la Tu.-
tova, care au luat pel\larioara, sora lui aga
Gheorghie Costaehi Stoisescu, din care au
remas plod corciii grecesc. Pe la 1828
aU venit i Bezedea Petrachi, ficiorul
domnului Mavroghene, ce Fan tact Tur-
a, i s'ati pripAsit i apul acela in
MANU. Greci, in domnia lui Ale-
xandru Vodil Moruz, a venit un Scar-
lat Mann, ce fusese logofat mare a
www.dacoromanica.ro
 229

Patriarbiei de Tarigrad, oin prea sarac

si cu multime de copil feciorf si fete,
at ramas n Iasi, ne avend la ce sa
duce Inapol, i co ce'si brani ciurda de
ede. i find viclean i obraznic,
Ca totl fanariotii, sa tanguia catra toti
boerii, c'i sarac si are ca-fl grea, si nu
are inlesnire a imbra2a si a hrani co-
piil; boeril Moldoveni bogati i darnici,
toti din toate pat tile ii da i trimetea,
care banI, care strae, care cumasuri si
provilii pentru casa. Avea patru ficiori
patru fete, toate frumoase, i le-au ma-
ritat, pe cea mai mare, Smaranda ail loaf o
Sandu Crupensch;, de la betie, si rail facut
ban ; pe Elenca, . . . ; pe Zarnfirita co-
misul Ionith Roset Pribisceanu : pe Sol-
tana, Enachi Lambrino comis. Ficiorit
fiind calici, an remas ne insurati pana
pe la 1816, ca nu se gasea nebuni en
fete sh stranga afatea cururI goale, i
mai ales ca. toti erati prosth Atuncea
doamna lui ScAmlat Vodil avend o sora
fatamare greceasca, tanara numai de vr'o
40 ani, domnita Soltana negaAnd din
ficiorif de boeri s o eie, ca era si urAta,
ati dat'o lui Manolachi Mann, si l'afi
facut Hatman, si din castigul batmaniel,
www.dacoromanica.ro
 230

Pe vre-
Vat) cumparat mosia CucorAnit.
mea domniet lui Mihai Voda, Iordachi
Manu, aI Inat pe Nastasiiea fata ca-
minariolui rban, nepoafa Jorhl, i s'a5
fAut comis ; si la loan Vod5, Sturza
ag5,. Dnmitrachi al treilea frate care
Inca trAeste, an furat pe Prohira fata
sp`atariulut Costantin Roset, care fiind
fhb', parintt, sedea in cas6 la unchiul
vornicul Dumitrachi Beldiman, cu
care au facut un car de copii, ficiori i
fete ; Joan Voda NA facut aga. Iar
Mihai Vod ca cel ce s'at bttit joe i
de boerii si de posturile caret, Batt facut
vornic. Si mai mult de 10 ant Pah
jnut ellen in domnescul Divan, un
ne stiind alea a face de cht a iscAli in
favorul a celor eel da chte-ceva, si ell
i-am dat 1000 let, numai de mi- am
facut majorita. Cel al patrulea frate,
fiind ghebos, sal csalugarit, si din Manul
acel b6trAn s'ati puezit o mulOme de
corcituri, i too sa socotese OrnantenT,
i marl boeri, a ticaloasei Moldove.
MAVROMATE. G reco -bulgariq, ne-
gutitorti, venit pe la 1806, s'ati stator-
nicit in Botosant, sa poreclea Caraghiozu,
erau dot frati, unul fiind bine insfarit,
www.dacoromanica.ro
 231

s'au insurat, in domniea lul Ioan Vodh

SturLa, pe la 1825, s'au fAcut comis,
s'aij schimbat poreda in Mavromate,
tot aceea ce vra s. zic A. i caraghioz
turceste, adeca ochi negri ; acesta art
murit thca ficiori. De la trate-sell au
ramas un ficior Fotachi, care prin aju-
toriul mosu-seil, au invatat carte, au in-.
trat in militie unter-ofiteriti, a ajuns
pada la maior. Duph infiintarea jandar-
milor, aiI intrat in polcul acela, coman-
diriti unul escadron, la Botosani, ki'ad
lepadat femeea, i prin ce mijloace nu stiti,
s'ad invoit eu frate-ne Toader Sion, si
cu cumnatA-mea, viiduva frAtine-meri,
spatariul Antohi, i ia dat pe Mar -
ghioala fafa mare, a reposatulm frate,
spatariul Antohi. De si ma tamplasam
in Iasi, si ci i frate-meu paharnicul
fratele paharniculm Costachi,
carele si sede in Iasi. Dar nici ne-ad
intrebat rilci ne-au S1)u' nimCa. Ora
pe la 20 Noemvre, chid ne-ati poftit
Ia logodnA. De aceea ne-am due, dar
nu ne-am amestecat intru nimica. Dup5.
CrAciun s'ad cununat, si Pati fAcut
polcovnic, Dumned.eit WI bine cuvinteze.
MALAXA. Grec, oshnda Vtrei, cm

www.dacoromanica.ro
 232

Mihai Voda Sutu. a venit un p ita-

riul Mihalachi Malaxa, c'un card de
flcorJ, si pentru ch" baba grecului a-
celnia, fusese uianc lui Voda, Nil ran-
duit ispravnic la Tecuci5, un fecior
i

a lui cel mai mare Jancu, era pisalt a

culla La 1821 unindu-se domnul Suta
cu grecil, si f1cnd revolutia acea de la
1821, ail a (jut diii scaun. Si au ra-
mas grecu acela, fiind un sarac in Mol-
dova, fec:ortil sau lancu ai intrat pisalt
la Mitropolie, si De la 1827, rail faeut
com is. Un frate a saii Panaite, ai fost
vames la Galati, uncle s'a5 insurat cii
o fata a umn comis Gheorghe Costan-
tin ; alt frate a lor Alecu, a luat o fata
a unui grec, si s'ad asazat la Tecuci5 ;
un alt frate a lor Neculai, a fost luat
pe o fa-CA Smaranda, a vaduvei Rucsan-
da Rotoaie, de la Galbeni, cu care faceud
un baet Alecu, Paii lepadat, si el s'a5
dus la Grechiea. Baetul at ramas la
masa, si maritandu-se al doilea cu co-
misul Manolachi Lupascu, a dat pe baet
la departamentul lucrarilor publice, si
acum la Fevruar, anul acesta 1852, Pail
facut sardari5, numindu'l Lupascu. Mihai
Voda Sturza, pe grecil aeestiea, iati boe-
www.dacoromanica.ro
 233

nit, pe eel doi dinfaig Iancu i Panaite,

iau fAcut spatari, i pe Alecu sardarig,
sag comis.
MILIDONI. Iari putoare greceascA,
napaste Orel, prip4it din domniea luf
Mihai Vod Sturzv, Gheorghe dascal de
limba greceasca, la Roman, si luand pe
fata until Nast5sachi Radovici, s'ati cum-
parat un decret de ban, de la telalii
domnului Stnrza.
MORTOPULO. Iafasi belea greceascA,
venit in tar5, neMitoriti de pane in
GalaV, unde as:azandu-se i instArindusk
s'ag cumparat Hristea Mortopulo, si de-
cret de Caminarig, de la telalii dom-
nulni Mihai Sturza.
MACRI. Iar6s1 rAutil0 grecesti, we-
nit1 cu negutitorie, i statornicindusA la
Ga1a0. Haralamb i Apostu, ai deschis
brAc5lie, insfarindu-se s'ag cumparat
i

si ei decreturf de boerit, chir Haralamb

comis, i chin Apostu c5minarig, i Ena-
chi paharnic.
MEGHISTAN. Grec, &Out napaste
taro, pe vremea domnulm Cglimah, un
chir Gheorghe Meghistan dascal de lim-
ba greceascA, s'ag insurat cu fata unui
paharnic Apostu Ciujde, de la tef"6--

www.dacoromanica.ro
 234

nesti, i s'ati facut medelniceriii. La

domnul Ioan Sturza, s'ail facut paharnic.
Un ficior a mi anurne Neculal, la dom-
nul Mihai Voda, s'ati facut stolnic.
MAVRU. Tway putoare greceasca,
si bele pripasit ii Ora, un chir Dumi-
tru Mavru, negutitoriil la Galati, unde
instarindu-se, s'ati cumparat decret de
arhon caminaris.
MACHIDON. Iarsi greci, neguti-
tori veniti la Galati, statorniciti acolo,
instarindu-se chir Hristea i chir
Gheorghe, s'air cumparat arhondia de la
telalii dornnului Mihai Sturza, decreturi
de carninari.
AlIELUS. Sirbo-bulgariil, din Husi,
uncle un GavriL pe vremea dornnului
Calirnah, fiind capitan de thrg, ati luat
pe o fata a unei clucerese, Catinca Marcu
rudenie en postelnicul Grigore, si spa-
tariii Dumitrachi Codreanu, i Pad facut
polcovnic, cu carte domneasca. In vre-
mea domnuiui Ioan Sturza, find spata-
riu Codreanu logofht de visterie, ati
mijlocit si Farr facut paharnic. Acela
ave un nepot de frate anume Neculai,
rag asazat in visterie, ai slujit vr'o
doi ani si rag departat. S'ati dus la
www.dacoromanica.ro
 235

Piatra' pe la 1829, logofat la ispr5,vnicie.

Acolo s'ati insurat cu o fat a unuf pa-
harnic Costantin Gheorghiade, grec,
si s'a5 asazat acolo. i la domnul Mi-
hai Sturza, s'a5 enmparat si el ea eel
multi, decret de cAminari5.
MILE. Moldoveni, radicati la boerie
din vremea domnuluf Mihai Sturza, Ca;
find doi fratf : Costachi i Neculai, bine
instaritf, s'a5 cumparat decreturf de bo-
erie ; Neculai de cornis, i Costachi de
eaminari5.
MANOLI. Moldovan, de la Nico-
resti. Un Ioni. Manoli la domnrd Cii-
Iimah s'a5 fcut satrariti, aIi avut Un
fecior Alecu, a5 intrat scriitori5 la de-
partamentul drepeatei, acum ai ajuns
sef de sectie, domnul Mihai Pall fAcut
cAminar;5.
MANOLIU. Moldovenf, doi fratf :
Filip i Costachi, ficiorl until Manole pas-
eariti, aii slujit pe la boeri, a5 slujit prin
eantilerif, si la 1848 cel Inti s'a5 ra" -
cut serdari5, si celalalt stolnic.
MTRONESCU. Tar mai drept Miron,
Moldoveni din Stroesti, tinutul Boto-
sanif, until Tulurachi ce multA vreme
au fost Vatav acolo, a lui Bezecle Mavro-

www.dacoromanica.ro
 236

cordat, pe la 1816, dupsa mikllocirea

sfapanuseu s'ati fault sardariil, fecioril
aceluia la Domnul Ioan Sturza 1827,
find lorz,ofkul, Alecu Mavrocordat cama-
ras mare, Mihalaehe facut cg,rni-
narib, si Iordachi paharnic cu pitace, nu
cu caftane, precum era legea Oro pe
aturvea, until din ei saU frate a lor, au
intrat in miliOe si este major sail c5,-
pitan.
MIHAIL I IIHALUCA.. Moldo-
veni, de la targu Ocno, doi frau lorda-
chi si Nastasaehi, feciorh sardariulut Mi-
hAluca Spiridon ; cel mai mare Iordachi,
de mult vreme este grama tic cAnlarei
ocnelor, si la domnd. Mihai Sturza, sail
fcut comis; celalalt s'a0 cumparat si
el un decret de cAminariii, acesta st
iscaleste Mihail, cel mai mare Mihdluch.
Thal lor la domnul loan Sturza, prin
m ij lo ci r ea vornicultil Constantin Aslan,,
cumnatul lui VodA, carele era de loc
tot din thrgul Ocno, s'aU fAcut sardaril.
MILER. Rusnac din Bucovina, venit.
in Iasi, in domniea lui Climah, pe la,
1814, mester de bere, au facut bera-
rie, la Pheurari, si din feciorii, sag ne--
poth acelu. a, s'aU rhdicat la boerie, de
www.dacoromanica.ro
 237

ea-tea domnul Mihai Sturza, pe unul Du-

mitrachi serdariii, ce'l logolk in casa
la vornicul Alecu Ghica ChefaL
MILBALTER. Nearnt, i cu religiea
papistm, doctoc medic, a spitalulul din
FocsanI, si a orasului, la 1847, Mihai
YodA, l'ati facut comis.
MUSTEATA. Moldovan, rklicat la
boierie, pe la 1845, de domnul Mihai
Surza. Ait mai lost in serdariti Dumi-
trachi Muste*, grec, venit cu domnul
Calimah, la care ail fost caftangi-basa.
El ail murit, i imT pare c nurnai fete
iati rarnas.
MMALOVICI. Rus, venit CU polcov-
nicul Pavel Subin, un Zinovi Mibalo-
vici, avut vechil la mosiea Vashu-
iuhu, *i la domnul Mihai Sturza, fiind
logof6tul Alecu Ghica, ministru din
lAuntru, a mijlocit la domnul Mihai
Sturza, pe la 1845, si Pail facut stolnic,
dar nu stie bine moldoveneste.
MARINAKI. Bulgariil, din eargul
Bhrladuluf, bacal, at intrat in militie,
s'a5 fcut Capitan.
MARCOVICI. NeguOtorirt, bacal din
bulgariu, in Constantin Marcu, s'a5
cumparat de la domnul Stutza, un de-
cret de sardariii.
www.dacoromanica.ro
 238

MACAROVICI. Moldovan, corci cu

jidauca, un Vasile ficior unui Macari
jalobariul, slujind in canteleriea visteriei,
pe la 1845, rail facut sardariii.
MIHALCEA. Moldovan, din clasa de
jos, s'aii radicat la boierie, de domnul
Grigorie Hagiti Ghica, pe unu Luca
Mihalcea, de la tinutul Dorohoiului.
MADARJAC. Moldoveni, rezesi si
vechi boeranasi, de 10nutul Vasluiului.
1\IATUENCU. Nou radicaturil, de
a lui Hagi-Grigori Ghica, fostul pentru
pacatele Moldovei, domn Orel.
MARINO. Bulgariii, radicat la boie-
rie, un Neculai ficiorul lui Marin aba-
geriil, de Hagi-Ghica, domnul Moldovei ;
facndu'l paharnic, la anul 1856.
MIHAILIDE Putoare greceasca, nA-
paste si bele Varei, ca si cum nu era"' des-
tule pociruri de aceste, puo infra boeri.
Mai rftdic i Hagi Grigore Ghica pe
un Vasile la rangul de comis, acum in
anul 1856.
MISAHANESCU. Moldovan de loc,
din satul Misihanestii, de unde pribe-
gind, pe uncle a umblat i ce-ati fa,-
cut cl stie, ca'si cumpAra boerie de la
fii lui Hagi Vocta Ghica.
www.dacoromanica.ro
 239

MIHAILESCU. Noug rhdickurh, de

a luJ Hagi-Vod'a Ghica, din gunoaele
tArei, fiu a oare-care Mihai Olariu sag
crsmarig, s'ag format munte-
nesti porecle, de pe nurnele pkintilor,
ca sh nu sh poat nimeri obarsia no-
bleto, de la care ail purees.
MW. Bulgariti, rdicat la boerie,
un Costachi Masu, ficior de grgdinarig,
prin aga Fotino directorulg postelni-
ciel, s'ag dat decret de pitarig, la a-
i
nal 1856, de Hagi Vod6 Ghica.
METACSA. Pub,are greceaSek pri-
.

pAsit cu posesie, la tinutul Bac Au, unde

s'ag i insurat cu copila bietului spata-
rig Grigori Moron., si Hagi Vocld Ghica
Fag l'acut medelniceriii la 1856.

NECULCEA. Moldoveni vechi bo-

ag fost hatmani i vornici marl, mai
multi din aceastg, familie; ati minas
uumai trei fii a lul aga Costantin Ne-
culcea, airtime spatariul Tanen comis,
Neeulai i altul mai mic, din vechi se
porecleste aceastg, familie i Mutu.
NEGELU. Moldovan, si -v, chig bo-
www.dacoromanica.ro
 240

eriii, dreapta porec15, este Costachi

mai dreapta" Boldur. S porecleste Ne-
gel, e5, tathl Mitropolitului Veniamin,
a vornicului Sarban, i a comisului Matei,
a avut un mare negel in frunte, si de
aceea vornicul arban, sa" iscalea Negel.
Si fii5 seri postelnicul Iancu, iarasi
Negel.
NEGREA. Moldoveni, thdicati la boe-
rie de vr'o 90 ani, din Negrea Apostu
rAzAs de CerOsti.
NECULCESCU. Moldovan, de la sa-
tul Bilneasa, tinutul Covurluiului, de
nude un Neculcea Man, ficior de bir-
nic, invirtand carte, s'a5 dus la Putna,
ocolas de desetin`a, acolo s'a5 insurat,
cu 0 fata a eluceriului Ioni Bon*,
pe cnd si el era chpitan, s'ad ramas
la satul Sprieh, a5 fost zapci5 de ()-
col, in multe randuri. Po la 1827, s'ati
fcut stolnic, a avut un ficior Ioan, au
slujit pe la isprAvnicie, i la judecatorie,
a fost si director la judecAtoriea Tu-
tovei, cand s'au ingurluit cu o fat6 a
agn Iancu Greceami, ce era vadanA,
despArtith, de Iordachi Tudori, ficiorul
sardariului Ilie Tudori, i s'a5 cununat
cu ea. Si aceea avend bani de zestre,
www.dacoromanica.ro
 241

scab. acut Ionica" al meil ellen la jude-

catorie, cmnpArat si el un de-
cret de comis, poreclindusA Neculcescu,
dar dreapta porec15, H este Man.
NEGRUT1. Moldovenl, rezesi, de la
Ireavca, tinat-1 Tutovei, vecht mazill,
din, care unul Yasile Negru-O, insurhudu-
se cu o fata a uuni Danu rctas de fa
Putna, s'au asazar la satul Fatastii, din
podgoria Odobestilor, a %cut patm fi-
cior i cioug, fete, si toti au fost noro-
ciV. Cariera tor au inceput asa a - :

proape de casa maii1ului Vasile Negruti,

care i astkli sfa in Pilcati, avea socru-
Ine6 banu Thorna Starnatin viile, care
le-aa dat clastre sotiel male, .1i. era Ne-
grut?i cuaoscat lul Stamatin, ca rnegies
si cm detreabA, pe atuncea ave socru
meti mosie Ruptura, de la Omtul Neanit,
zestre a soacia-mea. i adese merge a-
colo unde find megies cu moia Tri-
fetii, a logoftulul Constantin Bals Ciun-
tu, carele in toate verile sedea acolo
adesea mergea socru-meil la Bals,
fiind i ennunat de logofatul Bab, i
rudenie. L'arl poftit sWf gAsasc5, dot
biteV de boeranas, cur6Val, i cuminte.
Socru-meti tiind beii luiNegrut1, iail
16
www.dacoromanica.ro
 242

Mg`aduit, i iat i spus c sunt asa

CO. L'ail indatorit ca de toamn'a s'i
az:Inca.
Despre toamnA graindusA socru-meil,
s mearg`a la Ruptufa, a mers la Ne-
gniti, iarr propus, l'a5 sfAtuit, si de si
s'a cam indoia Negruti a'i da, cdi ave
de ajutor. Dar cam fard voia lui iat luat
socru-meil, ha inc6 inil spunk., ea' ia
luat eran venis'a atuncia cu cart] cu cer-
curi de la *lure ; Metii negatiti, iaii
pus in trgsura," si apoi Negrutoea v-
crend c Stamatin purcede i nu sugu-
este, li-a scos antereoasele ce avea
de al5gea, si giubelutile, i le-ad dat
in trasur i sehimburf, i ca copii de
mazil, el stied carte, iaci dus la Trife-
sti, pe am'andoI, pe Dinu, i pe Ghe-
orghe, ai prirnit Bals, i indat pe
Dinu Parr facut cafegiI, i pe Gheorghe
sofragiii, dar tot-odath, li-a hotarat sa".
invete bine a scrie, i iatt dat in sama va-
tavului de curte, sh aiba ingrijire pen-
tru eI a ceti si a scrie in toata ziva.
Dup5, vr'o dot, trei anT, pe Dint], Parr
fAcut logofat a easel, i pe Gheorghe,
chilnas. At fost Dinu vr'o dcce anT, lo-
goffit, si 1'a5 insurat, i pe lAngg ca
www.dacoromanica.ro
 243

luasa zestre en f-rneea, jumatate de

rnosiea Trifvstii, de la tinutul Taii. Dar
jail dat si Bals mosiea sa Cristestii, pe
trei ani fara bani, iai facut felurite a-
jutoare, de raii instarit, 5i Li domnul
Aloruz, pe la 1805, rail Mout clucer4 i.
logofat a casei, in locul Dinnlui, au facut
pe frateseu Gheorghe, carele apoi s'ad
adus si pe ceilalti doi frati mai micl,
ce erati a cm4, Manolachi si Enachi.
Gheorghe fiind logofat citti-va anT, s'ati
insurat, ati luat femeie bogat. pe fata
cluceriului Ilschi, ce era logofat a vis-
ternicului Iordachi Bals, si la 1814, Pail
facut sardariu, si logofat easel ; all pus
pe Manolachi, carle apol s'ati dus in
Basarabiea, s'an remas logofat. Enachi
pe care pe la 1818, l'au facut sardari5,
la 1823 caminariii. 1'aou lost logofat
pana au nwrit batrilnul Bals, apoi s'au
insurat si el cu fata sardariului Alexan-
dru Vo;nescu, destul de bogata. Aces-
tor Negrutesti, logofatul Bals in toata
viata sa le-au facut multe si nenuma.-
rate ajutorurl, avendu'l Ca copill si, pe
l'anga altele, li=au luat moska Prajestii,
de la tinutul Roman, a manastirei Ocnei,
s'au staphnit'o ei vr'o 20 an), en IrcI
www.dacoromanica.ro
 244

numaCde 2000 lei, s'au racut mare stare.

.Dinu Ni,gruti, la Sca,r!at Vodi, s'an fa-
cut pahamie, s: nu trziu dupa venirca
tui loan Voda Sturza domnul, boerind.
pe fiu sea Cosrachi, ci rangul de ea-
mmariu, au murit. Tar frato sei Ghe-
orghe s, Enachi, cumparand mai rotate
m(*I de vec.f, 01-LEorghe s'au facia aga,
ri linachi spatariu, Ia Joan Vada, s'au
murit ramaindulo marl star!. Costachi
fial paharniendul Dinu, find deputat a
judetaki Ia, a Aduoarea obteaseg, in
vr'o doua, rndurl, Pau %cut director de
isterie, aga, si apoi postelnic. Acum
earasi este director de visteric, dar stare
n'are si nici va ave, c joaca cartite
bine.
NECULAU. Mal multi, insa nici u-
nul moldovan, ci sIrbi, bulgari i greci,
ficiorI a mai multor Neeolai, radicati
din non. la boeril de domnul Mibai
Sturza, prectun un Costandachi Neculau
bulgariu, pentru ea iau fost multa vre-
me posesor la Framancli, l'au facut aga.
Un Iancu Neculau ce an. fost in logo-
fetiea dreptatel Incr6toriu, Pau Mout ban.
Doi Gheorghi Neculau, negutitori greci,
cI ninarl ; aJt Gbeorghe serdariu ; nun
www.dacoromanica.ro
 245

han i unu lacovaohl serdari ; ci

ch-v, au avut bani, o'at putut
cam,.t Gra decreturl.
NICOPOL11 BulgatM, de l Nicopo-
le, ur chir Gheurghe abagerill, du Ga-
la#1, pe l 1846, c'a'Ci camparat duel-et
de sardariO.
NEGROPONTE. Aman vt.pit pe La
1836, negutitcriii u Ga,!atl, apol chld
/Dv:aricie en vornicul Alexandr;, ci cut
Mihai Voda' la vgall.) a poc.iink New-
lai Negroponte, s'arl mutat la lacY, si
in GalaV, au minas fii et AntonaPhi,
care s'ati Mout mofluz, de u mancat
multime de band a multoi-a ; pe Write,
ta icut agA, i pe fic!ivr spatariu.
NAUM. Bulgarii, bacal din Rowau,
find bogat, & cumparat ci el up de-
cret de sardarilil, de an scapat ci el ci
cuconaci lui de plata patentelor.
MCA. Eom'ai in Transilvacia, ne-
gutitorit, braovan (En Iai, tinea
brg-rie pe !a 1847, c'aZi parnparat de-
cret de sardarifi, ci apol &ai deplarat
de rnofluz.
NICHIT A CHI . Gr co- bulgariti, ta t tl
dumisale sardaripl Neculai Nichitachi,
era buc6tari la milniistirea sliintului loan,
www.dacoromanica.ro
 246

din Focsani ; fli sera au fost capitan de

posta, la Focsanii, din Moldova, au luat
pe o fata a lin Vasile Obreja, ce era
logotat a vornicului Pruncu, si &Ind de ea
spatariul Ionita LAceanu, ce era cama-
ras de ocne, au inceput a co. netedi, an
tras'o la ocna, pe el l'aU facut revisor
a ocnei, si aU mijlocit de NU facut sar-
darit, pe la 1848.
NEGURA. Moldoveni, mazili vechi,
Wag radicat la boerie, intAig slogerig
Vasile, ce sedea in Iasi, in ulita PA-
eurarii, pe la 1826 all murit, ia ra-
mas numai o fata, care ail luaeo
sardariul Gavril Avram. Apoi la dom-
nul Calimah, pe la 1818, s'ati radicat
la boerie, Enachi NegurA de la Tecuciu,
fiind cumnat de sofa'. Negurestilor, i
mijlocind logofAtul Bals ciuntul, Faji fa-
cut stolnic ; si Constantin NegurA de la
Husi, pe la 1820, fiind cumnat de sora
Chinezestilor, s'ai5 fault clucerig. Lui E-
nachi Negur ia ramas un ficior Ma-
nolachi i douA fete; iar 1111 Costantin,
iarsi un ficior Costachi, pe care Mihai
Voda, rad fast facut slugerill, ear acum
la Fevruar 1852, &ail facut stolnic; si
o fatA ce ati luafo spaturiul Costachi.
NSendrescu.
www.dacoromanica.ro
 247

NECULESCU. Moldovan, un Vasile,

ficioru lul Neculai casapu din Iasi, ski-
jend pe la cantilerii ; din numele tt-
ni-seu, s'ati format poreclA munteneascA,
ca s. nu-i si poat'a nimeri obA,rsia de
unde an esit, i ea acei ce nul tiu srel
creadfi Ca'i din neamul Neculescu, din
Ora romAneasciri ; i pe la 1846 s'ati
fiicut sardariti. Am mai cunoseut pe
un Than ficiorul 1ii Neculau slieariu, din
mahalaua feredeilor din Iasi, ce fusese si
.director, pe la 1S3S, la judeatoria Tuto-
vet, is cAlindusA Neculescu, pe la 1840 s'au
raeut slugeri, dar era nu grozav betiv,
nu stiu ee se va fi fcut, crt pin
si
mai an Ort tot il vedeam, mai ales
iarna, nomaY c'un surtucel rupt, pe uli-
tele Iasului si bat mort.
NECULAIADA. Gree, pentru osAn-
da noastrA ; un ehir Gheorghe halvagiu
pe la 1839, venind a deschis fabria
de halva in Iasi, in dughenele din na-
intea hanulul mi Ilie Airmanu, in ulita
mares si fiicend cipital, 'ati cumparat
si el ca multi sinpatrioti al lul, unl de-
eret de paharnic.
NEOFIT. IarAsi bele greceasc6,pri-
pgit In tar6 pe la 1840, Un Costachi
www.dacoromanica.ro
 248

Neoa negithn, i s'ati eurnparat

el n (hero; de ardarib pe Ia 1847.
NACU. TT,Zi eamuri. Dcnia stmt.
VelA, iar mn1 _coroiri armenese.
Acel ceircit este a>,4a: i ii
pe Ja 1802,.
nn arman boe'indn. an luat moldo-
-vancA fatA 61e Nacu. au .i5cat on ficiot
Alec.0 ti ao lete, pe Cea mai mare
ce o ehema Rlxanda, an tudfo stolnical
Ionii Eut'a ; p pe cea mai mica Pro-
fira un st.olnicu Costachi VATnavu, amn-
doue au lost frumome i rele de Tiluscid,_
Varnav an lasat, pe Proara, 11(1 pe la
1836, si s'a'u du Ia Tarigrad 'wide 8.
&idea cA &all turcit, i ,2A a r fi ajuns
Pa5., dar nu s'au i ncreClintat autlirea ;
ficiorul hotezatolio armah, e5wA, un bun
ser:itorM, dar si ',11-tb in r.TAisor. S'an in-
surat pe Ia 1824, aq !Hat pe o Catineg:
fata unei vaduve, ce era amsarki0 a
doamnei Catrina, lui 'loan Yoda Sturm
Destul de TA die musca i ea, faa flicut
stoluic i same$ la Tutova. Dup in-
troducerea reglemfntului an fost. clen
la Tutova i, Ia judecatoria de Bp cga ;
at murit amAndoil mi le-au ramas nicl
o stare de eat numai cop, c4i-va 6-
ciori 0 fete. Al doilea Nam. la Onutul
www.dacoromanica.ro
 249

Romanal, un Vasile ficior de rkrts, slu-

jfind de mic la Arhimandritul Gherasim,
egumenul mgngstirei Precista din Ro-
man, pang, s'ati fAcut mare, l'au insurat
egumenul, l'a5 indestrat, si l.a Milaai
Vodg Sturza, s'ati cumparat decret de
medelniceril.
Tar al treilea la iOnutul Putnel, in
-thrgul Odobestii, era un ckpitan Joan
Nacu de sine poreclit asa, ficior anal
Pavgl Blanariu, ost peste 30 ani
Oapciu de ocolul Milcovului de sus, om
vrednic i cinstit, an avut do feciorl,
unnl Manolach;, care s'art insurat cu o
fata a unui cgpitan Toader Frunzg,
ia dat zestre vr'o trel rgmfinturI de-
mosie la Pgdureni, sa facut privighi-
toriil la ocolul BJietiY, uncle si aCtun.
de vr7o 1 2 ani este, a fgrmt stare, si
la 1 84 7, eat cumparat decret de s1ugeri5.
Cel al d.oilea ficior Panfile, un bgetpre
bun au slujit -in judecgtoria Putnei.
S'ail1 fgcut director acolo. Sa insurat
cu o Casandrg, iata caminariului Chi-
ri Cotescu, dar dupg un an, ail murit
Ir sg'i rgmfie vre'un copil.

www.dacoromanica.ro
 250

0
OPRIONli. Moldovenl, rhclhsT de
la tinutul Tutovef, mazili vechi, din cari
Iordachi de loc de la Tuns5st1 rhclds.
De Ink au slujit in cash la chminariul
Gheorghe Bogdan, de la Ciocani. Mal
in urmh l'aU fhcot logofat al easel,
pentru osebite pricini s'au dus Bogdan
la Paris, de unde nu s'a mal inturnat,
toate rnosiile le-ad lasat in sama IuI
Oprisanu, acesta fiind harnic i cuminte,
au stint a se folosi de prilej. Pe la
1810, s'ail fAcut sames la Tutova, s'ail
ingurluit cu Ruxanda fata spatarinluI
Mihalachi Cerchez, femeea paharniculul
Enacachi Donici, ce era ispravnic. i
gsindul Donici' cu femeea [LIT, de ciudh
ca un misel s'ati impuscat singur,
Oprisanu ati luat pe Donicioae, dar co-
ph n'ad fcut cu ea. La 1813 s'ati
Mcut medelniceriii, la 1818 paharnic,
si la 1846, bAtran peste 70 aril, lad
fhcut Mihai Vodh spatariti, s'ad murit
fr ficiori. De cat pe doi nepotI de
frate a lul Nedelcu si Ionith, orescut1
de el, lad inclestrat cu eke o mosie.
Nedelcu fiind mai destept aU sporit sta-
www.dacoromanica.ro
 251

l'ea si s'aS facut serdariti ; 1oni0 poate

nennrocit n'ati mal sporit nimica, de
vr'o sapte ant a fost sames la Tu-
tova, s'ari ales minim cu p6hrnicia.
OBELICEANU. Roman, din tara
Romilnesc5,, Fat adus logofatul Lupu
Bats, pe la 1840, scriitoriti al sAii, fa" -
cenduse ministrn rati facut revisor si clu-
ceria. Ati murit Bals, Pati luat logo-
fatul Iorgu Ghica, 1a intrebuintat la
departament cat a fost ministru, si la
1847, l'ati fkut ctiminariu.
OBREJA. MoldovenT, mazih vechi
si fazest, de la timatul Tutovel. Un
Vasile Obreja invatand a scrie bine, ati
fost pe la mai multe tinuturi, scriitoritt
la ispravnicie, panA au nimerit la Ba-
can, unde s'au insurat cu Smaranda fata
nnul medelniceria Dumitrachi Avram,
ee'l licea Cilloin de la Moinesti, i s'au
lipit de vornicul Pruncu, ce era isprav-
nic pe la 1827, apot pe la 1835 tot
cu Pruncu, randuindu-sii staroste de
Putna, au niers la Focsani unde s'au
facut o cfasu0. i tamplandusa a s5.
eunoaste cu spatadul Ioni0 L'aceanu,
carntirasul de Ocna, care incepend a ne-
tezi pe fiica-sa, ce era mitritata" cu 0
www.dacoromanica.ro
 252

crb greeeaso'ii, Ncebitachi, iau dat

bani de s'ad th.cut, cash, mare, s'au ei
mijlocit de aea cilmparat pe Ia 1846, ci
un deeret de 1.,rninariri. N.`ai sant 0-
brej4ti rAdiciati la boorie tot din '171'-
mea domnnini Mihai ; unul Grigori Ia
tinutul Baeao, i altul Constantin r-
darinl, ba i un baet A hi Vaeile Obre-
ja, Meet) este pitariti sau sluger:5.
OATU. ovea, niazih vecht, si
raz5I de la inutal Tutovo. Din cale
un Sandu l domnul Ipsilant, s'ad icut
stoln;e. acela sedea in thrgul Berladulut,
i ficioral aceluia Toni* hind j,igofgt la
Bezed Mavracordat, pe la 1818, s'a7.,
facut earki stolnic, i l Icq-m V,c-, a-
nul 1825, s'a5 faeut ban, aid murit; iaii
ramas ye() doi Mori, din care 'until, Fzil
amiindw, a itrat n iie, .i sa5
fiient ofiteri ; s'a5 mai I adieat la hoe-
rie s un Gheerghe Oatul, de la Bui-
bueeni, mazil, l wall 1848.
ONICESCU. Moldoveni, din targul
Adjudul, tinutul Putnei, pe la 1822,
ealmaeamul Vogoride, randuind cama-
ra l oena, pe Un pitarin. Manoli Ghe-
nadiu, eel lacuse atuncea i paharnie,
am vOut la el un logofrit Anton. Oni-
www.dacoromanica.ro
 253

cescu, care mai in urmA an fost si la

isprAvniciea de BacaU. Apo at mers in
Iasi, dupA cA.tAva vreme, s'au insurat
cu fatA a unui Platonov, ture bote-
zat n Rus4a, a dorm fatA tinea i aga
Hasnas, rati pus mai farziu director la
criminal, si Fa fAcAt i1iai VodA pa-
barnic. Au avut numal o fata, i find
frumoask spatariul Tudurachi Vasiliu,
care era same de Mitropolie, amore-
zaniu-se cle dansa, a lepadat fimeea,
s'ag luat'o pe aceasta en care traeste.
AteAt pabarnie Anton, mai are doi
frati Ia Adjud, dar saraci; find niste
betivi. Mal are mail Iancu, ear frate la
Campuri, au fost vatav lit postelnicul
Asanachi Danu.
ORBESCU. Roman, din tara RomA-
neascA, un Costachi Orbescu, pe la 1822,
cumpArend Ocnele, unchiul mei), spata-
tin! Tanen StavAr, i cumnatu-meil spa-
tariul Vasile Andries, au mers en ea-
marasii din Focsanl, la targul Ocnei, afi
fost seriitoria la camarA, vr'o trei am.
Acolo s'ag insurat cu o fatA a unui lo-
golat Toader, ce era socru, i eAmina-
riulul Spiridon, de la ComAnesti, i Pan
tras Spiridon la dansul, l'ati pus ettutA.
www.dacoromanica.ro
 '254

torifl, si cam tovaras la lArmanesti. Si

fiind Dumitrachi Ghica, stapanul Coma-
nestilor visternic, an mijlocit la Joan
Voda, si Pali facut sardarin.
ONU. Moldovan, mazil vechik si re-
ze de Oancca, de la tinutul Covurluin-
lul; un baet Constantin, au fost sluga
chilnas, la visternicul Petrachi Sturza,
si slujAndu'l en eredin* au fa,cut pe
tata-sett vornic de poarfa, i pe d'ansul
medelnieeriu, pe la anul 1826 $i
insurat en o fata a sardariului Paval
Strajescu, din Galati.
ONOSEI. RomAn din Transilvaniea,
venit bejenariii, pe la 1812, pentru lip-
sa de pane; au nimerit la satul RuiY,
lul Pavalascu, din tinutul Tutovel, care
pe atuncea eraii a stoluicesei Tarsita.
Boteanca, tinea in posesie Un poleov-
nie Gheorghe Ciulu. Din bejenarii aciia,
doi flaeaoasi, Vasile si Neculai frau, fi-
ciorl urtul Onosei, stiind carte putink
fan luat Ciulu in eas. Acel mal marl:
Vasile, s& ingurluit en stap/an6-sa, si
farnplandu-sA de muri staphnul, s'ati
cununat en muerea lui, areea ramain-
dul bani rnul, i far& s aiba copil,,
s'ail ffieut voinicul Onosei posesor, i p&
www.dacoromanica.ro
 255

frate-seti Neculai l'aa dat vatav Boten-

co, la gura Ezerului. Aii rnurit Ciuloaea
au ramas toata averea lui Vasile, i
insurat de al doilea en Marita, fata pa-
harnicului Neculai Mortun, din Backi
murit si el, fara s&l eamile copii.
Neculai Onosei, fratele stoluicului, s'ati
insurat cu o fatii de razas, din Calima
neti, unde s'au asazat si el, pe la 1843,
s'au facut privighitoria, la ocolu Tuto-
vei. La 1847, in trebuinta de glasuri,
ce ave Domnul, pentru alegerea depu-
tatulm de Tutova, l'aft facut cluceriu.
OSTVALT. Neamt, i cu religiea pa-
pistas, pe la and 1817, 1818 si 1819, era
la visternicul Iorda chi Rosnovanu, un bu-
cataria neamt Ostvalt, ficiorul aceluia, a-
nume sarI, ce acum pe limba noastra, Ii
zice Schrlat, au invatat ingineriea, dup.&
introducerea reglementului, s'au alcatuit
ingineriu a Statului, i pe la 1848, l'au
facut caminariu pe fiul bucatariuluI, spre
mai mult fala, i cinste, a nobletef
moldovene. Dupa un drept cuvint, asa.
sa cadea, ca boeril ma gnati, vroind asI
riide de nol, co mai mid, iau predstavlisit,
pe toti bacalii i ciubotariI, si le-au pit
cat rasul in vine.
www.dacoromanica.ro
 256

PALADE. Greci, de veo 200 auT,

veniti i impgmanteniV aice, au fost
rad icati la eJe mai mars ranguri de
boerie, s'au incuscrit cu cele mai mad
famith boerestt a Orel'. Toader Palade
au fost ginere domnului Constantin Can-
temir, de pe care au si avut logolatut
Constantin Palade, bunul hatmanului
Conitantin Bogdan ce sgt iscglea Palade,
moiii Ciorastit unde'.1 si ingropata
doamna lui Canternir, si. valea Sacg si
Grozgstii, de la Bacgilt, targu tcfa'nestii
altele mai multe, a ciiruia avere toatg.
s'au rgsgpit. Ca de la batmanul Cons-
tantinicg ramgind numai o fatg Lutica,
foari-e r de museg fiind, n-au ggiit
in toatg moldova, din toti feciorii de
boeri, until s o poatg stura. Au pur-
ces, au trierat toatii Europa, au cercat
to0 berbani i s'au gasit pe plae, toc-
mal in Ispania, un tartan, jidov spaniol,
ti l'au luat barbat, cu carele pe la 1844
venind aice, i numindu'l Marchiz de
Bedmar, s'au vindut toate mqile si
Vganif, i s'au dus inapol la pradnicu
draculul. Mai suet din familia Para-
www.dacoromanica.ro
 257

deasea, vornicul Iacovachi Pa lade, fi-

ciorul vorniculuf Constantin, al poreclea
lumea raTaduca, i frate en vornicul
Ionit5, Pa lade ; aeesta an fost de trel
orT insurat, infaiti in Basarabia cu Ca-
suca fata c6minariului Enacachi Pruncu,
dupa ce aIi bent chv-va copii, find
arrindoTberbantl, s'atl despArtit ; a
vAndut mosiile avut acolo, s'au
venit aice duprt moartea 15,tni-sAti, a
apucat apoi pe frate-shu vornicid Io-
s'au judecat i fiind bun cruciocariu,
invAtat in Basarabia, a ,jAcuit bine
pe frate-s'au, ia luat ca clironornie pa-
rinteased ca.iele din Iasi, si vr'o dou
mopil, pi infr6tindu-st, en logof6tul Tho-
derascu Sturza, al) mijlocit de Pau pus
cilen in divanul de apel, lull fcut cii-
minariil, mai apoi spatai in, pi s'ail insurat
cu Marghioala vAduva postelniculuf Ian-
cu. Jora, fata postelniculul Enacachi
Milu, ail mai filcut i cu aceia eopil,
ail murit. Sa insurat si de a triilea
cu Anica fata logofatuluI Toderascu Bals,
ce era despaqita de hatrnanul LaVaseu,
si dup`a vre"un an Pail lepadat. Acest
netrebnic om vr'o 10-12 anT, au fost
in divanulwww.dacoromanica.ro
de apel si in eel domnesc,
7
 258

multime de ban)" ail luat, cel mai

desAvarsit jams si hot, au perdut aciea
-Lao', au vndut moii1e ce au avut, inc6
casele, nurnai cu Cart.' le si b15sfam5,-
-Ole, at] ratnas nurnai cu vornicia si cu
naravul. Un ficior al s'ati Costachi, au
furat de la ma' nAstire fata banuluf Ne-
culai Vargolici, slat fugit in Bucovina
de s'ati cununat, fata ce era de vr'o 18
anf calug`arill. Mai sunt ficiorif vorni-
culul Ioni Palade : Toderascu Man olachi
Iancu, toti an sfarl dar stint prosti.
PRAJASCU. Moldovem, vechi bo-
en, insA n-ati fost la rauguri mari rA-
dicati. Pe la 1813 pe btolnicul Ionit6
Peajascu, 8cariat Vodsa ran fiicut ban,
si pe la 1818 patari ul. Ioan Voc1 Stur-
za, l'au fAcut postelnic, i pe ficiorul
s'au Raducanu agsa, si pe Iancu spata-
riti. Mihai VodA pe Rducanu l'ati fa-
cut vornic, i pe ficiorul sAti Gheorghi
ag, si pe frate-sAil Iancu spataritl.
POGOR. Moldovan, riizAs de la sa-
tul Pogofastif, tinutul Iasi, un Tudura-
chi Pogor, slujilnd in cas6 la visterni-
cul Alecu Bals, Pal fcut logoft a ea-
sel, i acela au adus i pe frate-gu Va-
sile. Tudurachi au fost multit vreme
www.dacoromanica.ro
 2:59

in casa Iu Bals, pe la 1806 find

i
Bads, visternic, fau trecut in diecii
de. visterie,pe Tudurachi i pe
i
Vasile; pe la 1813, afi murit Tudu-
radbi si iau clironomisit Vasile i averea
locul; pe la 1816, Bal a. trimes
pe Vasile in Basarabia en trebuintele
ce ave, de nnde n-ail mai venit pUnh
pe Ia 1823, cnd a venit insurat ea
Zoita, nepoata de ficior, a until cluceriii
Neculai Cerchez, pe care au furafo de
la mosul ell spatariul Vasile Coroi, child
s afia in bejenie dus in Basarabia, si
fi ind-ch ea avea zUstre bunk acum prin -
&Ise calicu la avere. S'au fficut tova-
fa cu un grec Costea Polieni, s'aa
luat mosii in posesie de a mAnAstirelor
grecestt. Sau fault vechil la eke -va
mnastirl i pe la 1827 s'art Mica si
comis, i cu Polieni mu1t6 vreme a-
vend tovArksie mai mult de 20 ani, si
fiind si scriitorig bun si cruciocariu, in-
vatat din Basarabia, mai toate rriarigs-
tirile grecest1 ii avea advocat, ii pra-
tea bine, 1i'l ave date si c'ate o mosie
doug eftine in posesie. Introducendu-
se reglernentul, in mai multe rndurl,
a fost director a logofetiei drepeatel,
www.dacoromanica.ro
 260

pentru care Mihai Voda,, facut spa-

taria, mai apol aga, i pe urrna postal-
nic. Dupa suirea domnuluf Ghiea la
scaun, Paii rnduit cilen in domnescul
divan. In scurt prin aceste mijlonce
ati ajuns i cu raugn1 si cu starea intre
magnatii Orel, dar de departe s eu-
noaste ca'r mojie.
PATRACU. MoldovenT, de la ti-
nutul Sucevel, Mica-0 la boerie mai
malt de septe cled anT, s poriclesc ei
Izmarn. *Tut acum foarte mult,
Ati
si mai s'ati i sthns acest neam, mai
ramaind numat comisul Costachi.
PRUNCU. Armem, un Ovanes Prim-
eu, bumbacariii ce purta marfa in desagt
pe cal, cu vr'o 90 anT mai inainte. A-
desea fiindu'i purtarea De la satul Crucea
de sus, din tinutul Putnei, Inca pana a
nu fi acolo thrgul Panciulm, i aflandu-
s6 acolo un razes Pata, cu doua fete,
Ileana i Cununa, s'ari ingurluit eu Cn-
nuna, i pentru dragostea ef, s'ati bo-
tezat, e'ati luat'o femee. El find orn des-
tept i cu p4n capital, si eu parte de
mosie a femeei, in Cruce, Straoanii ei
Muncel, i cu vii, pe care Inca le are,
vornicul Pruncu, au mai sporit. Apol
www.dacoromanica.ro
 261

s'ad facut v5,tav la Domnesti, la hat-

manul Costachi Razu, i slujind acolo
chti-va ani, ati mijlocit Razu, i Pad
fcut satrariii. i acel satrarin Ionith
Pruncu, au facut pe cgminariii Enachi
Pruncu, care all luat fata banului lor-
dachi Crupenschi, de la So lout, si eli-
minariu Enachi, ati fault patru
o fat: Iordachi, Panaite, Schrlat si
Alecu, i pe Casuca ce a tinuf 0 vorni-
cul Ecovachi Palade. Dupli darea Ba-
sarabiei, cAtrA, impA'r4ea rusasck Oa-
minari Pruncu s'ad dus in Basarabia,
remAind aice nurnal fiiul seti Iordachi,
pe care 11 luasd i1 crescusti bunu-seil
Crupenschi Solontanul, care la moartea
sa , iai lasat lu toath averea. F5,c'endu-
se dmnn loan VodA Sturza, s'ad dus
Pruncu l 8 ilistra inaintea domnului, si
Pad fcut camaras al doilea, ea'. de pe
mtisa s rudea cu Crupenschestil, si ea
sti rudea cu domnul, si pentru cA Pruncu
era de la, domnul alimah fa'cnt cdlni-
narid. Sturza dupa cc ail venit in Tav,
l'ad flicut spatarth, i l'aii tinut in carte
vr'o doi anT, apol insurndu-se cu fata
postelnicului Andrei Milu, Paso facut is-
pravnic la Baca'il, i pe la 1827,. pos-
www.dacoromanica.ro
 262'

telnic, si murfnen'i ferneea,. aI tuat- tii

toare pe o Mairghioalk fata vAduvei
Meet, din Foc,;ani, a unuI bulgarifi
Trifan Barth', ea era in ease la postel-
nicul Iancu Can anair, cu care trind.
pni pe la 1842, au facut trei bAett:
lorgu ce'l cornis,. fcut de Mibai Vod,
Dumitrachi i Costiek s'aa. lepadat tii-
toarea, si au desp5irtit pe ferneea cArni-
nariului &Mat- Bongs, de bilrbat, s'arl
luat'o el, cu. care ati mai fUeut un
copil Neculai... Pruncul acesta este
un bar bat prea vrednic, dar si foarte
rhsipitoriU, toatA averea. .ce lag ramas
de la bunu-sAU, i presta indoit ce arr
cstigat el ea negutitorit, i Cu slujbele,
ert in domnia mi Mihai vocid, vr'o. zece
fun a fost staroste la Putna,. a perdut.
La 1848, dup`a tulburarea dintre boeri,
cu domnul, rad Mcut vel agA in Iasi, si bad
dat rangul de vornic, si cavalerie tur-
ceascU, sirmasesa. Acum de Ia. trecuta
lurla Mart, iarAsi l'au rftudult staroste
la Putna.
PA8CU. Moldovan din IV, fadicat
la boerie de la domnul Morua. Mihalachi
Pascu, la domnul Cgimah, pe la 1816,
rati fkut sardarib, i lachndu-s5, re-

www.dacoromanica.ro
 263

volutia greceasea de la 1821, el aii

ramas in Iasi, n'ati fogit peste graniV6,
find saracu. Venind ostile Tureestf
rail pus primitoriti de clahrele la ma-
gazale si impruIitoriti aturilor la orta-
lele Enicerestf. loan Vodh Sturza, Fag fa-
cut ban, an lost si ispravnic de Iasi.
Mihai Volt Sturza, ea sansI eftstige
majorita, la alegerea deputatilor Iasolul,
Pau fAeut agd, iar in am,1 1848, dup5,
tulburarea boerilor in contra domnulul,
venind generalul Duhamel de la Ro,4a
si Talat Efendi de la Poart5, comisarig,
l'au f5.cut Vod poitelnie, de au mers
cu ch0-va bojogari, bica1I i crasmarl
boeriti la generalul, de iati aratat mul-
ramiri despre domn. Pe Neculai Pas-
en nepot de Irate a postelnicului Miha-
lachi, l'au thcut spatariii.
PLAGHINO. Greci tanariotf, la 1812,
an fost venit cu domnul Calimah, un
grec Dumitrachi Plaghino, a lost gra-
matic mare, apnI postelnic. S'aci insu-
rat en Margbioala fata vornicului Du-
mitrachi Ghiea, iai dat zestre mosiea
Mndrestii de la Covurlui. Than Vod
l'ati fAeut vornie in divan, mai pe urmA
staroste Ia Potna, i ati murit, ia ramas

www.dacoromanica.ro
 264

chti-va copil, icucoana sa miivitat

al doilea cu spatariul Mihalachi Para-
tw. Pe la 1836, au mai venit
aAta, putoare grecease5, un p,,stelnicu Cod-
tachi Plaghino, ginere demnulto Alexan-
dru Moruz, si s'ari pripttsit i acela aice,
avend mosiea Broscauth de la Dorohoiu
destre, l alte mosii in tara romaneas-
ca; au mai venit Inca si un frate a lui
Mihalachi, cu meserie placintaritf; acela
au ramas la ThrgIF Cuculm, mosia fi
tini-se6 Costachi din tara romtmeasca.
S'afi umplut amhndouil tArilo aceste de
greci, prin toat vaile i mai prin toate
satele sa. Oiesc greci.
pouzu. Greci, bLinari din Iasi, fi-
cioril Carora intrnd prin cantelerii in
domnia Iui Mihai si lasandu'si meseria
parintdor Watt facut boeri. Dumitrachi
comis, i Costa,hi aga, de domnul Mi-
hai Sturza, i Neculai paharnic, aeon-) la
trecuta blurt Fevruarie anul 1852.
PANU. Grf- ci, negutitori tinea pos-
tavarie i marf6 turceasca. Pauaite Panu
la Iasi, avea dugheanA. in ulita mare,
negutitori5 fruntas, acesta au luat pe o
fat a Miclescului de la "A.rbestltinutul
Vasluiuluf, sorb', cu spatariul Sandu)achi

www.dacoromanica.ro
 265

Miclescn, find fArA de zastre si Parti

pArinti. La 1821 dup venirea lui Ip-
silant 6 formarea volintirilor grecestr,
el an fost lucr6toriti la Eforia volinti-
reascA, ce era in rnAnAstirea Trei-sfeti-
tele. Dup6 farmarea acelor talhari, an
fugit si el en cei1aI Efori i greci in
Basarabia, uncle au sOut p`an'a la 1827,
si facendusA la 1826 Episcop 1aHui, pe
Mitropolitul de asta'cli Sofroni, var pri-
mar en femeea lui, gAsindu-se in mare
lipsA in Basarabia, an venit drept la
Husi, gel, lesinat cu toat5, familia, ea
vai de ei. Episcopul ea rudenie ia
imbrosat, ia ajutat, ia dat mo-
01 de a Episcopiel cu eftine posesii,
ail mai prios la suflet. In dornniea
ml Mihai Yod6, pe la 1843, pe Nas-
tasache ficiorul lni Panaitachi, tat filcut
eilen la judectitorea Falciiului, mai in
urmA prezident, jail boerit pe amandoi,
iarr fAcut agi. Dup6 venirea domnulm
Ghica la scaunul domniei, pe thn6rul
Nastaaehi, rail pus eilen in domnescul
divan, si sfdindusii in presudstvie eu
vornieul Costachi Sturza, ce era prese-
dinte, chiar de la o pricida ce ave frate-
me paharnicu Toni Son, cu schitul
www.dacoromanica.ro
 266

Wirsova, i ealz`asi[i, a ramas pricina ne-

cantata 0116 aseazi, a dat i preziden-
tul si el dimisie, pe a lui a primifo dorn-
nul, ear pe a presedintelui nu. Mai sunt
si a1i doi Panu, la tinutul Tecuciu, la
satul Boghestii, tot greci, ficiori sluge-
riulin loan Panu, ce ati fost ginere s'ar-
dariului Iordachi Ciutea ; ail mai fo.it
in Iasi un Constantin Palm, iarasi grec,
si iar negutitoriti, si la domnul CAT-
mah, se Meuse medelniceriti, care ail a-
vut un ficior SteMnachi, pe care Mihai
voal II fiicuse c5xninariu. Dar afi mu-
nit i tata si ficiorul, nu still daea." ficio-
mini va fi ramas copil.
PANTAZOLU. Greci, de la Fanar,
afi venit cu domnul Colimah, un Cos-
tachi Pantazolu, pe carel avea gramatic
mare, si'l facusd postelnic ; cAtrA sfri-
tul domniei, l'ati trimes la Tarigrad, si
Wall mai venit, ca la 1821, child s'aii
descoperit complotul grecilor, rad ta'et.
Dar ari ramas aice o sor5, a lui, Fr-a-
sina, ce o m'aritas6 cu spatariul Cons-
tantin Vidrea, de la Tecuciii, i un fra-
te a lui Alecu, foarte prost, i betiv,
precum si un frate a attilni-seii, un
paharnicu Neculai, earAsi prost, i sarac,

www.dacoromanica.ro
 267

oi cu o multime de copii. Din acela au

ramas un ficior Costachi, un bun crucio-
cariil, rad fAcut Mihai Voc, prezident,
la Tecuciu, i agal, dar ii sarae, trAeste
cu leafa ce iea de la man'astirea RAchi-
toasa, avendul arbitru, alcAtuit in pri-
cinile de impresurAri, si avocat pentru
judecrIti.
PARASCHIV. Bulgariri, un Hagi Pa-
rascbiv, din Roman, a lost crAsmariii
in vremea domnului Aloruz. La 1806,
deschiclendu-se rezboiu intre Rosiea, cu
Turciea, niste negutitori turci, prietini
cu Paraschiv, It lasat la ei toat ave-
rea lor, o'ad fogit la Ibraa, s'ai1 tam-
plat de a perit turcii, si nu s'ari mai
inturnat, s'ati ramas el srapiin pe ave-
rea turcilor, pe cai e eu speculatiile lui
ail mai sporifo, ai avut doi ficiori : Tri-
ran si Alecu Pe Trifan laO insurat cu
o fat'a a uuui vechiti negutitoriii, din
thrgul Neamtului, i ia0 dat partea ce
ati socotit din avere, ati luat mosii marl
in posesie, ati lacut negoturi marl, si
stare mare, i la domnul Calimah, s ail
fAcut medelniceriii. La 1822 prin cal-
macamul Vogoride, l'ad randuit isprav-
nic la BacM, si Pad thicut si cAmi-
www.dacoromanica.ro
 268

nari5. In sfArsit art srirAcit, s'ad murit

sarac.
Frate-seil Aleeu pe la 1818, s'ail in-
surat, a luat fa ta stolniculul Dumitru
Sacarrt, i s'a5 Mout paharnic. La 1822,
s'an fAcut si el ispravnic la Roman, dar
au fost numai vr'o 5, 6 luni, si s'a5
apucat iarAsi de meseria sa a tine mo-
sii in posesie. Cump"Araqh mosie do
ved, la tinutul Sucevei, apoi an vendu-
fo, s'ad cumparat mai la urmh prile
pabarnicului Vasile Docan, de la fii5
s Grigori, din Incsesti i galosesti, ti-
nutul Roman. La Mihai VodA s'ad &-
cut spatariu, i ficiorul srtu Dumitrachi
sardarin, i s'ad insurat si bAetul acela
cu Elenca fata agal, Costachi Grigoras,
ce a5 tinuto vAru me; spatariu Mihrtithi
Darius s'au lepadat'o.
PISOSCHI. Lesi, poste 180 am ye-
niti, aii fost intre boerKnasi, Oat pe
vremea domnului Cantimir, atuncea unul
din el, s'a5 Malt pitari5, si tot intro
boeri, a cost si cu cinuri i Med cinuri,
p6nrt la domnul C6limah, &Ind pe
un Mihalachi, ce an fost sames la To-
cuciu, rad Mout paharnic, i pe Costachi
stolnic, la Than VoTa, Tudurachi co i

www.dacoromanica.ro
 269

sa qice De liboer, facut serdaria.

La Mihai Vodi pe Costachi Par) facut
spatariii, pe ficiorul siIi Neculai cami-
nar i pe Dumitrachi ficioru paharniculuf
Mihalachi, carninaria. Dupa randuirea
domnului Ghica la domnie, in anal
1849, pe caminar;u1 Neculai Pad facut
ispravnic la Dorohoiii, nu doar ca vred-
nicia, sa ne interesateta l'aa chemat
la acel post, ce lingusirea la care'i de-
savArsit.
PAPAFILU. Grec, napaste taro, pri-
pasit inca in domni a lui Moruz, un
Grigore Papafil, s'au insurat cu o ru-
denie a Catargiestilor, eats facut ch-
minaria, la Scarlat Voda Calimah, lad
ramas un ficior Iorgu, bun craiii si de
frunte rnie1,juctori a de carp, au Alija
iii logofetia dreptato, si find logofatul
tefan Catargiu vel logofat, l'aa fcut
sef de sectie; si Mihai Voda ca sa aiba
majorita la alegerea deputatilor capi-
taliel, rati Malt spataria ; s'au insurat
cu 0. fata a comisului Gheorghe Ciurea
de la tinutul Vasluiului, bun jams, dar
nu'l nimica de el, suta n'o mai impli-
neste, tot cu 99, sa gasaste In punga.
PANGRATI. Moldovenl,ipazih vechi
www.dacoromanica.ro
 270

si r5z5v, de la Chilieni tinutul Tuto-

vel, un Costin Pangrati, mazil in dorn-
nia lui Scarlat voa, s'ati th,cut postel-
nice!, i pe la 1819 tot de domuul C6-
limah s'aii f'actit cluceriti ; au avut tref
ficiorl Costachi, Iordachi si Grigori, iati
inv4at carte si bine a scrie, a fost
scriitori la isprAvnicif pe la 1825.
Costachi au niers la Iasi, a intrat logo-
flit la visternicul Alecu Sturza, i Pag
facut paharnic, dup vr'o doi ani stri-
and niste bani a SturzeT, au fugit in
Bucovina, si nu s'ati mai vklut p`An'a la
1828, cand au venit ostile Rusesti,
cnd iarki Alecu Sturza era visternic.
Dop -a. mijlocirea a multora i chiar si a
mea, 65, m iubea mult bietul vister-
nic Alecu, ertat, i l'au pus scrii-
toriti la cornisia indestul5ri1or, au adus
si pe frate-sAu Iordachi, si au fost el
scriitori la divanul implinitori psansa la
1832, and introduckdu-sg reglernentul,
pe Costachi l'au facut director la diva-
nul de Apel, i Iordachi protocolist. Au
esit Costachi, %cut comis, si in lo-
cul lui au intrat Iordachi i s'au facut
si el paharnic, si au esit din slujbA.
La 1848, Costachi arkandusa credin-
www.dacoromanica.ro
 271

cios domnului, &pa" tulburarea boerilor,

fticut spatariU si prezident judec6-
toriei de F1ci. Cel mai mic frate a
lor, Grigori au intrat in militie, s'au
inaintat din cin in cin parfa acum au
ajuns maior ; pe o sorA a lor au luat'o
serdariil Nedelcu Oprisanu, Costachi spa-
s'art insurat cu o rnadama nem -
toaicA de :cele de sandre modre, stie
s facA capele i rochil dup jur-
nal; jar Iordachi au luat o frith a until
sardariii Costin, grec de a lui Calirnah,
rAmUsit ce era bas-ciohodarill
PATRON. Moldovan, de la FM-
mAncli, de mic crescut Vasile Patron in
casa logolAtului Thoader Bals Frede-
ric, bas-boerlii, Pau avut logoMt i vatav .

la Framilncli, si pe la 1825, rail %cut

paharnic.
POMANA. Moldoveni, rz'asi i vechi
mazili de la tinutul Floiiu1uT, s'au r-
client la boeriI, in vremea domnului Mo-
ruz, pe la 1804, $atrariti PomanA, care
avand dol ficiorl Ionit6 i Neculai, s'au
facut sardariii, la Ioan Voc1t Sturza 1824.
PATRAKANU. Moldoveni de la
tinutul Putnel, rAzAsf, sA poreclesc asa
de pe nnmele unul ratrAscan csapi-
www.dacoromanica.ro
 272

tanu, ce aii trait pe la 1792, dreap-

ta lor porecla este Veverita, drept
coboratori din Veverita postelnical,
acel ce in domniea buf .Alexandru
Lapusneanul, child a macelarit 47 bo-
eri, a scapat singuroi a fost fagit in
iara lesasca, i Lapusneanu acolo, prin
prietinii sel, rad omorat, i pe jupanea-
sa lui Veverita, an maritafo cu Sturza
Curteanu de tara a lui Veverita, i Fan
radicat la boerie, in locul staphnu-sell.
Acel Sturza, ati facut copii cu Veve-
ritoaea, i pentru ca copiii lui, din care
sunt coboratori, toti boerii i dormaii
Sturzasti, s stapitheasca toata averea
lui Veverita, i aciia sa rarnhe saraci,
si s umn sa mai poata vr'o data radica
la boerie, pe laugh ca toate moii1e lul
Veverita, cu ispisoace, Lapusneanul le-an
dat Sturzei. El lastindu'i fara invatatura
dttudu'i la neamurile sale, in satul
-oldestri i Itestii, de la Putna, de
unde el era de loc, i ave razasie, unde
si 'Ana astazi in mosiile acele razasii,
in spitele si impartelele lor, an batra,-
nul Sturza. i prin acest chip curgatorii
lui. Veverica, ati luat soarta vitregului
lor Sturza, au *int in bir, s'an parasit
www.dacoromanica.ro
 273

i porecla, s'an fost tot in bir, i sunt

siacum sub porecla de Patrascanti. Din
. acia pe la 1820 tin baet Vasile fi-
cior altui Vasile Patrascanu, din satol
invathnd putina carte de la preo-
tul Neculai fratele tatalui s, s'a6 clus in
Focsani, s'an intrat sluga in casa la
spatariul Sandulachi Stamatin. Pe la
1823, randuindush Stamatin staroste de
Putna, pe Vasiie l'art dat in cantilerie;
dupa vr'o cloi ant, raii rancluit clapciu de
ocol; n-ati tinut mult slujba aceia, s'att
tras inapol la cantilerie, uncle a slujit
pada pe la 1829, si find iarasf Stama-
tin staroste, era suparat pe el, c'a esisa
din casa luT, i l'afi departat. Patras-
-canu ai intrat seriitorin la eaminariu1
Chirita" Cotescu, ce era comisionar, rtmcluit
de comisiea indestularilor ostilor rusesti
de primea, i da la osti proviziile tre-
buincioase, in care slujba Chiritd Meuse
ceva nertuiduele, si l'an radicat la Iasl,
uncle in obahta an si murit, i s po-
zoncia starostiel sa' incheie FAmile ma -
gazalelor. Stamatin mnios pe Patrascanu,
hotarasa pue in berg, si sal trimala
Ja IasT. Eu atuncea fiind staroste, nu
m'ana unitwww.dacoromanica.ro
cu Stamatin, de si'mT II elera
 274

unchiii de pe femeie. Am oprit pe Pii-

tittseann, l'am asazat tot lueeatoriO cum
fu,- se la Chirit6, i iitori socotelelor,
si a magazaleler, si a spitalurilor, cl
toate acestea sa dedesrt asupra me, si
am trimes la Iasi nurnai srtmile,
quitantele, 0.'1:site in Cbiritii, si bietol
PitrAscan m'ail slujit en mare credin,
fAccIncl si ci ceva stArieicA. DupA ace, a
aIi intrat iarho I cantilerica st5rostiel,
s'aU slujI p6n5. pe Ia 1843, si s'au la-
sat ; pe la 1835, l'au Pacut Mihai Ycda,
pitariu. Acesta Inca in vremea domnu-
lm Joan Sturza, pe chud se afla in can-
tilerie, an mijlocit s'au scos din bir, pe
tata-sau, i pe frate-ssau Neculai, si ion .

lacut polcovnicei.
PLESNILA. Moldoveni. rhzdsl de
la VArlez, din tinutul Covurtniulu;. Pe la
1824, nil Gheorghe Plesnilh ce um-
blasa cu mine doua ltmi cu potira in .

toat tara de jos, multhmindu-rat de

vrednicia lu, dup6 ce m'arn inturnat la
Iasi, l'am recomenduit visternieulto, s'au
mijlocit la domnul de l'au Mcut medel-
niceria, find p'Ana atuncea postelnicel.
lar Mihai Voda, pe fiiorif mut ittil fa-
cut unul comis i altu paharnic.
www.dacoromanica.ro
 275

PARCALABU. Moldoveni, de la ti-

nntul VasitiiuluT, r5z5s1 si mazili. La
domnul Uihai Sturza, un Dnmitraehi
Pttrea'abu sardariii.
PELINU. Moldoveni, de la tinutul
Iasi. Un Costachi Pe lin de mie sln-
jAnd in cash' la logotAtul Vasile Roset
Cilibiu, mai in urma, avOndu'l vatav In
mosia Coada St5neei, si de eurte in
Iasi. Pe la 1826, find logotat mare,
stapinul situ, au mijlocit la domnul si
a fAcut atminarill
PLEKL3Ascu. Aloldoveni, maz iii i
rAz5si, de la tinutUl Sucevei. Panaiti
PlesA,cu, find 8100 la hatmanul Cos-
tantinich Pa lade, in vremea domnului
Sear lat C1imah, l'au fcut chminariti.
PROCA. Moldoveni, din Basarabia.
Neculai Proca au venit pe la 1826, au
foz3t slugh, mai in urmil scriitoriii la
Alitropolitul Veniamin, s'au insurat, an
ivat o faf6 a cruninariulni Constantin
Tintu din Iasi, ce-au fost blanariti, si
Mihai Vod5, ntii s'an fiicut paharnic,
apoi la 1848 Pau Iticut comis.
PALEOLOGU. Gree, negutiror dii
Galati, on Temoleon pe la 1847, s'au,
cumparat deoret de megas arhon comis.
www.dacoromanica.ro
 276

PROFIRIU. Moldoveni, acestia an

fost do en aceasth porecl; dar rude-
hie nu stint, de si arn'andol sunt din
Iasi, unul Iordachi, pe care si ban it
fcush Mihai Vodh, an fost fecior uneT
moash din Tataras, Profira, fhcut in flori,
en mai multi tatl, au fost slugh la vor-
nicul Alecu Calimah, i insurndu-se
cu o sorh a agilor DrAghicest, carii
eraii sefi in visterie pe la 1833, au
mijlocit cumnatii, i Pau fcut sames
de Iasi, cu care s'an deschis drum de
Aire chtvh, boerie. Celalalt Alexandru
este ficioru unul Prohir, ce an fost mulfa
vreme chelarih la via loghfhtului Cos-
tachi Ghica. Fe acesta l'au Inat slugh
in ca'a chilnas, logofhtul Alecu Ghica,
si find cu bune purthr1, Pau fheut vh-
tav, apol logofht a easel. In domnia
lui Ioan Vodh, ran flcut sardarin i Pan
insurat en o fath a comisulul Mducanu
Buzdugau, dar tot in cash Pau tinut
logofht. La domnul Mihai pe la 1846,
find logofatul Ghica ministru, Pau fheut
comis.
PM'A: Gree, venit eu negutitorie,
ii gsind ca aice s. vind rangurile
nobleta ea nici intio parte a lutnel,
www.dacoromanica.ro
 277

Kir Mihalachi Peta, dui:A pilda i altor

patrioti ai luT, 'at cumparat si el un
decret de arhon megas comis. odatti C.1
telebi Temoleon Pa eologu.
PANDELE. Greco-bulgariti, la thrgu-
Ocna, era un negutitoriii, Pandele Andre-
iot, surd inert de amndou urechile, prip6-
sit acolo de pe la 1804, acesta in multe
rtmduri inlesnea cu bAni pe vomicul
Costantin Asian, pe child era nevoes,
sedea acolo Ia thrgu-Ocnei, i avea
doi ficior! : Tanen i Costaehi.
Vornicu Asian dui-A ca a venit cum-
natu-seti Ioan Voda," Sturza domn, re-
cunosa toriti facerei de bine, ail mij-
sent si-a5 facut pe chir Pandele me-
delnicerin, i pe ficioriT sei cAminari.
POPOVICI. Moldoveni, aoestiea bunt
mai multi, dar nu sunt o singurh fa-
milie, ba nici s cunosc unit Cu
Un Costachi ficior de preot, din satul
Corodu, tinutul Tutovei, find slugA zi
logolAt la visternicul Dumitrachi Ghica,
Fe la 1825 Fa fAcut paharnic. Un Jar-
dachi iar Popovici, pentru cA an luat o
fatA a mini Nastash Enachi, bacal din
BacAti, ce'l teuse Ioan Vodii Sturza efl-
minarid, i vatav Ia Shucesti, rad facut

www.dacoromanica.ro
 278

paharnc, i same la BacAU. i asa catI

ficiori de preoti s'au facut boeri, cei mai
multi slag numit Popovici, fiindu-le ru-
sine asl iscrdi poreclile p5,rintilor ior,
ca sA nu li se nimereascA olohrsiea. Am
mai vAzut trei sardari Popovici : Vasile,
i Dumitru.
Iordachi
PAVLU. Grec, negutitoriri de la
c1iip5 ce ati thicut stare, si-au
cumparat arhondie, pe la 1846, cu de-
cret de cAminariU, apoi Ca arhonda a
fAcut case mari In Galati, si aii esit
mofluz, remsanhnd acum numal telebi Pa-
naiot8chi Pavlu, megas caminaris.
PETRINO. Grec, negutitoriti din
Galati, chir Hristodor, ear"asl dup5. pu-
da celor lali patrioti al sei, s'ad cum-
parat si el un decret de ckninariti, tot
pe la 1846.
PANAITE. Bulgaritl, abageriii din
Galati ; un Gheorghe sin Panaite aba-
geriti, pe la 1846, indemnat de repedea
venclare a decreturilor de ranguri, s'ati
cumparat si el decret de aiminariti.
PETRIMAN. Moldovan, de la tinu-
tut JaiT, pe la 1846, prin ce mijloace
nu stiu, donmul Mihai Sturza, l'aU eft-
dicat la rangul de ettminariil, pe un
Tanasa Petriman.
www.dacoromanica.ro
 279

PRASIN. Grec, negutitorill din Ga-

lati, mai infumurat de cht ceilalti patri-
ot] aT sei, ea sh'T intreadt, s'aii cum-
parat tot la 1846, decret de arhon
megas spataris.
PANOPUL. Grec, negutitoriii, cu nu-
mele Vasile B1Inariii, land pc femeea
unu] Peltechi negutitoriU grec, i arAsI
bogat i blanariii, care cumparas5, mo-
. sia Rosiecii, a lui Mato Negel, de la
}Wein. S'au file& si el bogat, fcut
case mari in Iasi, s'au cumparat intAl
decret de comis, mai in urm5, au cum-
parat altul de spatariti.
PETROV. Bulgari, poreciiti de pe
numele Orintilor lor, sunt mai multI
porec1indus6 asa, dar nu sunt rudenii.
. Este la Focsani un Constantin sin Pe-
trea mumgiu briiic,fiind v-ar cu tiitoa-
rea Pruncului i Pruncu staroste ai
stiiruit si PA ales presedinte EforieT in
vr'o trei patru am, i apot ati mijlocit
prin logofiitul Torgu Ghica la 1837 fi-
ind visternic, de l'ati scos din bir, pi
and 200 galbini, Pau Caeca serdariii,
apol l'ad randuit epitrop spitalului din
na'an'astirea Proorocu Samoil, i pe Ia
1848, Pail facut dirninarid ; i alti Pe--

www.dacoromanica.ro
 280

trovi ctuti mai stint, sunt din no5 scost

din bir, i radicati la boerie de domnul
Mihai Sturza.
PETROVICI. Mai multi, si cu asa
porecIa, dar neamuri nu sunt, fiind u-
iii bulgari si alii moldoveni; este la
Putna, un Tanasachi Petrovici moldo-
van, din targu Tecuci, ai fost multa'
vreme S riitoriii la sairostie, acum este
privighitoriti la Zilbriluti, pe la 1843
1'0.5 fileut pitarift
PLASTARA. Grec inaintea vo-
luiei grecesti de la 1821, era in Iasi
un bacal Plastara, tinea bAcAlie in du-
ghenele Trei-sfetitelor, dup`a", sdrobirea
grecilor volintiri, a5 fugit In Basarabia
si nu l'am mai vciut, de cat mai tar-
zi5 tocmai pe la 1835, au venit doi
Mori ai lui, unul Alecu i altul Dumi-
trachi. Alecu s'au insurat Cu o fat
a mini Marcachi grec tiutiungiu, i a5
luat mosie in posesie. Celalalt ce mij-
loace va fi intrebuintat nu sciu, eh pe
la 1848 Pari facut crtminarig.
POPSON. Roman, cotovlah venit in
Moldova, pe la 1816. Un Ioan Popson
invAtat bine in limba nemtascA, latirait
si eleng, a fost staroste de suditi nem-

www.dacoromanica.ro
 281

tAsti Ia Focsani, in vremea tulbur5,ret

grecesti de la 1821 si 1822, ati tinut
si loe de agent in Iasi, si duph
iara's1 s'au dna la Focsani. Era
un om foarte de had., pentru care il
iubea toti boerii, dar era sarac, au a-
vut numai un fieior Alecu, pe care prin
rugmintele ciritrA domnul si ministrul,
Fan acut sardariU si la 1848 eaminariti.
PAIU. Moldovao, brainariil din thr-
gul Botosanil, unde era Joan Pain bl-
nari cu bunti stAricick a avut dol
ficiori Ioan i Alecu, si o fed', Catinca,
cea mai frumoas6, femee ce putea s.
fie, si c'am ea' de musck prin trAnsa
s'an norocit fratii ei, caril s'a5 lasat
meseria fa-Cane-gm, s'aU intrat in snjbi,
si l Mihai Vod a". s'ati boerit.
POPA. Moldoveni, ficiori de preot
mai =IV, fArh sa", fie rudenii. Iordachi
Popa de la Warlad, este ficior unuf preot
Ion din satu CArlomalestil, de la, tinutul
Tutovo, invkand carte &ail dus la
13thiad, la isprAvnicie, scriea acolo l
orf eel punea, pe la 1826, luasil 5 lel
de la satul HArsova a fratelui men pa-
harnicul Ioni, fiind same stolnicul A
lecu Nacu, m-an instiintat frate-meia si

www.dacoromanica.ro
 282

.am arhtat visternicului Alecu Sturz a,

Indat ai poroncit de am trimis pe
ciausu de copif din cash, cu volnicie
de ail adus in ferh, si pe sames, i pe
logofk ; ia Onut multh vreme inchist,
pe same Lail scos din slujbA, pe lor-
dachi a hothrat WI bath la poarta
rugat i am apucat pe vis-
,eurtif, m'at)
ternicul de l'ati ertat. In locul samesu-
lui s'au rilnduit pe stolnicul Costaehi
Iacomi, pentru care am dat en chiqh-
vie, i pentru e lacomi era sugubht i
.frtrh stare, eh mai plhtise frate-me0 spa-
tariul Antohi 8000 lel, pentru &Mad,
ce'l mncash find sames la HarlAti,
iam dat emac pe Iordachi Popa en in-
datorire ea el sh, primeasch totf banif,
si pe la Fevruar 1828 venind lordachi
cu semile Ia visterie, m'ari rugat alt
scot un pitac de pitariii, sail de luge-
ert incepush Vodh a da petace de
boerif, simtind a au a vem rusif, s'au
lasat la mine 1000 lef, si dus la
BArlad. En scieam c logofhtul Alecu
Mavrocordat, ce era atunef camhras mare,
avea cate-va petace, m'am dus si iam
eerut unul i avea numai douh, unul
de chminariti, i unul de paharnic, si

www.dacoromanica.ro
 283

am luat pe acel de paharnic, in care

s'au dus la Voda," de-au trecut numele
lui Iordachi Popa, si ram trecut si in
condica visterieI i i l'am trimes. Mai
este un Vasile Popa paharnicul si mai
stint si aliL
PARASCHIVESCU. Moldovan, un
Arghiri ficior Paraschivei, ce a fost fe-
mfe in cat.,5, la visternicul Iordachi Ros-
novanu, fiicut cu mai multI tatt, din eke
slugi era in casa boeriului, au ramas
el slug a. tot in casa aceea, la cuconas, si
mai cu sanea a hatrnanului Alecu Ros-
novanu, pe care l'ati slujit p`an5, pe la
1827, child stpanu-sAil s'ail fcut bat-
man, si atuncea fkut vatav de
katmAnie i sardariii, i s'att insurat si
pentru c5, nu stie cine"1 tel. Aft, s'au
format poreclrt de numele mAni-sa.
PARFENI. Moldovero, rA4s1 si ma-
zili de la tinutul Tutovel, din acestia,
nfl Vasile ce fushse vatav a easel ag5,1
Costantin Sturza, din Btalad, s'au facut
sardariu la Ion Vodri. Apoi la Mibai
Noll tin alt Vasile nepot aceluia, fiind
vatav la hatmanul Alecu Rosnovanu, si
until Ioan frate acestuia, &au fcut sar-
dariCi.

www.dacoromanica.ro
 284

PLACHIDA. Greci, ntip'asti Orel

noastre, s'au pa'rdsit maslinii i plAcin-
tAriile, s'ati venit la noi la boerii, gg-
sindu'o si timpul in domnia intik Po-
tnenitului Domn Mihai Sturza. Doi ca-
taoni, arnAndoi cu numele Alexandru si
porecla Plachida. Cel mai bogat s'att,
cumparat decret de spatariU, kir Ale-
xandru Costantinov Plachida; si celalalt
au cumparat s'ardsarie si bunt boeriile de
la Moldova patriote si pamunteni.
PATLAGIANU. Bulgarita, ati fost
arnAut pe in boeri, si la Mihai Vocia, i.
dupA ce s'ati facut domn, arn'autul acela
Gheorghi Patlagianu. s'ati inqtrat cu o rA-
Iit prOst a, de la tinutul si rah
facut serdariu, ea s nu'i mai plAteascA, fa-
rnita ce ave si eie din si mbrie. La alege-.
rea deputatului de Vaslui, venis i se'arnU-
viea aceasta, trimes de domn, ea 85:
capete majoritaoa. Dar boerii, acei ce-am
fost contra domnului, l'am dat afar6,
mai eu sama frate-meti sardarinl Toa-
der Sion, si spatariul Sandu Miclesc0,_
au vorbit multe defAimri asupra lui,
Patlagianu, i chiar a peroanei domnului.
PANFILE. Moldovau, din Odobesti,_
tinutul Putnei, un Panfile Popa, din Rap..

www.dacoromanica.ro
 295

tele visteriei, reie de acolo, au avut

un ficior Asanachi, chrt- mnk5, vrerne
slujit la visternical Neculai Rosno-
vanu, de unde pe la 1837, esind an
rners a cask s'au insurat cu o fata", a u-
ne negqitorita.' v6duv.a, ce ave buni-
. soara' zestre, i fActindu-sg, cunoscnt mie,
omul fiind cu criViint si vrednic, am
mijlocit de rail rnduit vechil de privi-
..ghitoriO, la ocolu Grlilor, i apol s'ati
facut el particl de rail ales satele, duph
.

aceea l'a5 randuit pristav asupra viilor,

ce are la Odobesti Mihai Vodh, ati f6-
cut acareturile ce sunt, i spre rAsp15,
tire rail fricut medelnicerifl. M fost de
. atuncea privighitoriti, p6nA in anul 1851,
a ti fsacut stare mare.
PENU. BulgariO, de la tinutn1 Palcirr,
un Iordachi Penn, pe la 1846, s'ail cum-
parat decret de sardariit
PLACA. Pre cat mi s'ati pilrut din
vedere, sam-an6 a fi moldovan, dar de
unde, si din ce obarsie au isvorat, n'am
putut afla, atiita stiu ea', din mil Mihai
Vod, au rAdicat la boerie pe Neculai
. Placa., facendu'l sardariii.
PAVLOV. Mai multi, unit moldoveni,
aiT greo, poreeliti de pe numele ph-
www.dacoromanica.ro
 '283

rintilor lor, rusinAndu-se cu adevatatele

porecle, ca sh nu sa nimereasca din care
opinci ati esit, toti radicati de Miliai
Voda Storza, la boerij, onol eu asa p0-
recl i cu numele Grigori, pe Ia 1830,
venind din Basarabica, lesinat si gol,
en felucca, i doua fete mari, si un Met,
Wan acivat ia Botosani, pe langa Pe-
trachi Asachi, ce era atuncea aco10 eu
sederea, ea Ermioana femeea aceluiPay-
loy, este vara cu Asachestii ; pe la
1834, la randuit polit-maistru la Foe-
sani, si eat asteruut pe jac, i pe ju-
eat earti, a fost politmaistru multi aui,
el sprijinea Asachestii, de prada lu-
mea, i miselul tot calic era, corn
este si acum, c ce eapata da in earti
si la curve; pe la '1838, rari faeut clu-
ceriti, la 1844, paharnic, si tot polit-
maistru. Pe la 1842 o fatal, a 1,1i cu
numele Naghea, s'ari ingurluit cu Vasile
ficiorul stolniculut Grigori portar-basa, ce
era logofat la Pruner', si au loat'o, l'a
facut same la Patna, si pabarnic, mai
pe urma comis ; i punkodu-sa si el pe
jac, pe sprijinul Asachestilor, la 1848,
rail fault i spatariii, si au fost tot sa-
mes, pang la Mart 1852, i Pavlov au
www.dacoromanica.ro
 287

trecut la jandarmi comandir, acolo hi

Focsani, si l'au facut la 1851 ctipitan.
Un alt Pavlov lancu, ficior unui grec,
ce era amangiii la feredeul cel mare, in
Iasi, s'au insurat cu o Tarsith, fata unni
dascal, Gheorghe Grecu, do la tarok-
Ocnei, si find rti de musck an mijlocit
prin musteriii ei, de au facut pe bar-
batn-seil sardariii, revizor a visteriei, si
mai in urinh revisor a vorniciei bise-
ricesti. Alai este si alt Pavlov, drept
moldovan, si din prosti radicat, acela au
fost in militie miter ofiteriil. s'au ra,dicat
ofieriii, si ingurluindu-se cu o fath a u-
nui aga Tigara grecu; au luat'o, Ian
randuit duph aceea comandir pojarnici-
lor din Galati, uncle s'au fcut chpitan ;
apoi au esit din slujba osthsasch, si l'au
randuit cilen la judechtoriea de Galati,
l'au facut ciminariii. Duph inflintarea
jandarmilor, earhsi an imbrhtosat slujba
militar, si Pau randuit comandir do
escadron la Be'rlad, si Pah racut major.
PASTIA. Roman, din tara romh-
neasch, inthitl au venit Stefan si Du-
mitrachi Pastia, pe la 1807, au intrat
slugi in cash la visternicul Iordachi
Rosnovanu,www.dacoromanica.ro
au slujit phnri pe la 1814,
 288

si-art rnduit pe Dumitrachi same la

Tecuciii, ear Stefan au minas tot in
casa Rosnovanulul; pe la 1820 Dumitrachi
s'ati facut sardariO, si au murit ; la 1824,
Stefan s'ail facut paharnic, dupa el aU mai
venit si niste veil a lor, Mihalachi si
Dumitrachi ca sa se faca si e boerl.
Mihalachi s'a5 lingusit pe lithga vister-
nicul Dumitrachi Ghica, i l'aU facut pa-
harnic, pe la 1827 VA riinduit same
la Galati, s'ag rnurit holtei. Dumitrachi
s'ati fost lipit de logofatul Coimchi, dar
acel boer ne find ciraccliu, ra5 lasat si
s'au lingusit la logofatul Thoader Bals,
bas-boerifi. Acela laO f5cut
murind frate-sari la Galati, &ail dus
de l'ati clironomisit. i s'au si insurat
acolo cii o fata din neamul Cernatesc.
PELTEKI. Grec, blanariii, mai mult
de 40 ani, venit, un Vasile, ficio-
rul lul Peltechi blanarirt, stiind ruseste,
ocarmuirea l'au alcatuit profesor de limba
rnsasc5. i pentru slujba sa pe lngh
leafa l'a i radicat la rangul de stolnic.
PAULINI. Moldoveni, ficiorl until
preot Pavel, din thrgu Botosani, a Li-
vatat la scoala publica de acolo a -
-trecut apoi la scoalele din Iasi, si
www.dacoromanica.ro
 69

sfarsind cursul inv4aturilor in limba

mo1doveneasc6, do frati, Vasi1 i . . .
pe la 1838, de cAtea epitropia inv46-
turilor, s'ati randuit, pe Vasile profesor
la scoala din Focsani, i pe frate-sett
suplent ; i pe la. 1841, l'au mutat
in aceiasi indatorire la BotOsani, ran-
duind pe frate-Au, in locul lui, la Foc-
sani, i pe la 1846 pe Vasile l'au Mout
stolnic, i pe celalalt slugeriti.
PAVLOVICI. Moldovan, ficior until
Pavh1 ciobotariul din Iasi. Prin ce rnij-
loace ficiorul ciobotarului Costachi, an
c`apatat rangul de stolnic, el stie, si
logofatul Alecu Ghica, ce au fost mi-
nistru si la pristavlisit, trebue s. fi stint.
CAci pre cat am auclit ar fi fost spri-
jinit de Elencu Sturza, cumnata logo-
fatului Ghica.
PROCOPIU. Moldovan, ficiorul lui
Procopi, casap din Botosani. Invtand car -
te an intrat la cantileria ispr`avnicie 1
de acolo, apoi aX mers la Iasi, au in-
trat la agie scriitoriti, de acolo la depar-
tamentul din launtru, si pe la 1846 Pail
.facut stolnic ; pe Vasile ficiorul lui ProcoT
pi, si de pe numele fatani-sAu s'ail for-
,mat poreclA greceascA.
www.dacoromanica.ro 19
 290

POPARWA. Moldovan, de la ti
nutul Tutovei. Un lane ficiorul unto
preot Rosca, nu stiu pentru ce ispra'vi
la Fevruarie 1852; i s'au dat decret de
satrarin.
PETRO COKINO. Putoare greceas-
ca ; radicatl
de domnul Mihai Sturza la
a rhond ie.
PUTOS. Moldoveni, tarani, din sa-
tul MitcArestil, tinutul Eii. Uncle era
un Grigore Flitos, ficior boerese, acea
rnosie find a logoCatulni Grigoras Stur-
za, la malul Prutului, obicinuia domnita
Marghioala a merge si a ede in tante
verile acolo, de 16cm, feredee In Prut, t5.-
ranul acela era bine facut intrebuin-
ta biata domuka, precum este stint ( .

era femee r foarte de musc, spre re-

cunostinO, indatorirei ce'1 facea adesea
Pletosu, carele ave femee i copil, ia luat.
pe betuI Grigori, ce era mai mare, .

Pau dat de ail invalat carte, i1 avea

slug5, in cash ; Grigori an esit cominte,_
l'au facut stolnic a case], apoI. logofat,.
Pau insu rat cu o fath din cask si pe
la. 1806 Pau fcut slugeriU,, si din Ple-
tosu, s'au poreclit cu porecla greceasca_
de Plitos. La domnul Chlimah rag fcut .

www.dacoromanica.ro
 291

sardariN si tot logofiit a easel Sturzei

au fost pn an murit bAtrnul logo-
fat Grigoras. FAciindusA domn Mibai
Vod, tot in aceiasindatorire ce era la ta-
trl-sgu, Pad avut si el, si l'au f6eut agA.
Pe ficiorul mi Plitos, Tanen, l'au fcut
aghiotant domnese si Maior, l'au insu-
ra t cu o fat6 a knui aga Tigara grec,
Fah calcut iTravnic laTecuc 5, uncle au
mijloeit de l'art ales si deputat a ob-
stcstei Aduairi, si l'au fgeut postelnie.
Aga Grigori, mai avt'md un irate
Sdriat, 1at tras jai' In casa stpn-
i,hu. clay era foarte prost si misel. In
domnia stkohuu-seu, I a fent sames
la Bar lad, si eilen la judecatoria aceia,
si ban, apol si spatariti, ia ramas a-
celuia un ficior sail do).
PRALEA. Moldevan de loc de la
tinuttil Sucevel, unde am eunosent pe
la 18 6 pe tin porosnic Ionith Pralea,
vatav la Zarnostia, pe cnd 0 ave in
poiesie sardarinl Iordalhi Canta, frat
logofAtulifi N. Canta. /keel Prall a awa
un trate bine invAtat, si era profesor
Ia Socola, acelasi tipArisg psaltirea in
versuri.
PANAITI. Moldovan, saug'au de a
www.dacoromanica.ro
 29),

ocnei, un Thoader ficior lui Panaiti

saugau, la domnul hagi Grigori Ghica
s'ati facut pitariit
PONICI. Moldovan, tot de la tinu-
tul SuceveI, dintre privilighetl, tot de
hagi*,Ghica, s''au rhdicat la boerie.
PADURI. Moldoveni, mazili din Bu-
covina, in vremea domnultn Ioan Stur-
za, pe la 1824, au venit in Moldova
trel frau, Than, Grigori i Ilie, cu me-
serie spited ; ceI dol trial marl au murit,
mai este unul la tinutul Sucevei, Dumi-
tru, earl la domnul hagi Grigori, s'ati
fcut_ pitariit
PAUN. Moldovan, de la -inutul Iasi, in
vremea domnului Schrlat CAlimah, un
Neculai Nun ce ave o vie mare si case
bune, cu toate inc`aperile gospodhriei, a-
colo la vie, la Galata, i fiind epistat la
lazaretul de Ciuma, de la Illincea in 1 818,
pentru buna purtare, Pail facut slugeriti,
acela au avut multl copii bdeV si fete.
II

ROSET. Domnul Cantimir, in car-

tea sa titulat6 Scrisoarea Moldovei", in
semneacia, ca" ar fi grecI. Boerii Rosetqtf
www.dacoromanica.ro
 293 _
cu carii am avut vorbg, mi-au spas a,
ar fi Italieni, Si s'ar numi Rozet, nll
Roset, intr'un manuscript a lui Klincau
spatariul, thltnAcit de el in vremea dorn-
nului 'tefan cel Mare, d pe alt as.emi-
ne scris latineste, de Hum cancelariul
cel mare, a liii Dragos Vod'a, ch la ve-
nirea lui Dragos, s'au fAcut mare adu-
nare in Iasi, de top mosnenif i b6tra,-
nil Orel, de au sfAtnit despre venirea
lui Dragos, cu mai mult norod si oa-
meni de cinste, de'i vor primi au ba,
intre eel adunati Ia acel sfat. fi-
gortath dol Rusetesti. Apoi cum
i
s'an dus acia din Moldova la Tari-
grad, de s'an grecit, si au venit dural
sute de ani inapoi ; oare cum s'au dus
inapoi la Italia si dup5, atatea veacuri
an venit, nu pot incalege alt-feli6, de
cat eh Rus-atestil precum au venit de
la Italia aice, aseminea vor fi mers pi
la Tarigrad ; s'afi c acil de 11 Tani-
grad sunt Roset, precum s i ischlesc,
boerii Rusetesti, pi'l scrie i domnul.
Cantemir. i ac.if ce au foit in Moi-
dova romauf, RU fo,t Ruset, precum it
pi scrie spatariul Clandu. De vor fi
i greci, acestf Rosetestf ce sunt boeri
www.dacoromanica.ro
 294

marl, in tara noastrA, aunt de mult

veniti, c sunt trecutl 200 ani, de
&And aunt radicatt la rangurI mari. A-
cesti RosAtestf, aunt toti o familie. Elsa
unora dnpA, mosii ii s'ail mai dat de
oameni i osebite poreclirl, precum
Rosnovanu, caril stint co mai bogati,
Blne scu, acel de la tinutul Neamtu-
Ini, Orsanu si Tetcanu, acil de la ti-
nutul Baculul. Din co poreclitl Or-
sanu, sunt i vornicul RAducanachi, aga
Lascarachi i Mitick fiii hatmanulul Ra-
ducanu. Au mai fost unit ce ii a (Poe
Baston, dar s'au stans acel neam, mai
earna'ind din toti acia numal cncoana
Anica Rosnov6nita, viiduva visternicu-
lui Iordachi Rosnovanu.
RACOVITA. Moldovenl, boerl pes-
te 180 ani rAdicati la boerie, de la ti-
nutul Vasluirdul. Din familia aceasta
au fost i domnil Mihail si Constantin
fiul s'au, a cArora urrnasl s'au stans in
Ora noastfa, mai eairnMnd numai ar-
hiereul Meletie, de la Slintul Spridon
frate-s6u Neculai Racovi, in tam Ro-
iar
rnAneascA, fijI lni Bezede MihaiCa ;
toti ceilalti Racovitesa sunt tot din
aceias familie cu domnil RacovitestI ;

www.dacoromanica.ro
 295

dar sunt din spite lturalnice. i mai

ales ea' adevarata porecl a Racovites-
tilor este Cehan, i s'au norecht Raco-
vita, pentru ch strAbunul Racovitestilor
bAtrni, inteo bejenie fiind fugit mai-
cA-sa en el ingrennatA, l'aa nAscut in
fundul Racovel, uncle acum este mosia
me, si satul meg Sionestii, si din botei
pentru pomenire Fall numit Racovit.
RAZU. Grec, reid de corabie, ye-
, nit de vr'o 1 40 ani, si din reiclu s'ati
clis Raqu, i Fag pripasit in tar lo-
golAtul Ilie Catargiu, dandu'i zAstre mo-
sia Domnestii.
RUSU. Moldoveni, i vechi boeri, au
fost i logOfat mare Todirascu Rusu,
au avut multe mosii, perdut cu
nestatornicia Orel noastre, all COLA si
ei, a ramas mid i mai s'a5 stans. Mai
este Alectt Rusu, finl lui Dinu ; dar nu
. are bucAti de mosh, mai eam'asese fa-
tni-gu o mosie la Dorna, in munte,
tall vindueo. logefatului Konaki. Nu stiu
dach in Basarabia nu vor mai fi din
aceastA familie.
RALET. erreci I un Dumitrachi RA-
let, au venit cu domnul Moruz gra-
matic, l'au. lust ginere unchiul meti ba-
, nul Thoma Cozma,,.ce au avut multime
.

www.dacoromanica.ro
 296

de avere, si numai o singnra, fard, si

_Pau facut Moruz, spatarii: la divan. La
.

dornnul Cblimah, Pati fcut vornie, si

domnul loan Sturza logofk de tara de
Sns; a avut nurnai un ficior, Iancu fi
dou'a fefe , dar amandoua au murit lar6
urmasi, eamtiind toath, averea Iancultil,
care a6 fost de multe or ispravnie,
ag.a." de oras, i den in domnescul di-
van. L'au fault Mihai VodA vornie, s'au
murit la ramas destui copii ; pe Ia
1819, au venit si un Alecu Ralet, frate
en vornicul Dumitrachi, cu ficiori si fete
din Tarigrad, s'au asazat la Botosani,
loan Vodrt, Fau Pacut spatariii ; iar Mi-
hai Vodil fgra sa" fie macar cripitan de
post, l'afi filent vornic, si pe ficiorul
s'au DuMitrachiprezident la Botosani, si
agil. La 1849 domnul Ghica pe Da-
mitrachi acesta Pau riinduit director de-
partamentului drepth.tei, pentru 'ea din
tot] moldovenii nu s'ati gAsit vrednie de
aceasta indatorire, de care numal gre-
oil, a j activitate i credinfa in tim-
purile de acum. Rabdare.
In urm tot nebunul Grigori VodA, .
pe acest Ralet, ran fAcut vornic i mi-
nistru bisericese.
www.dacoromanica.ro
 297

ROLA. Iarris grec, inch pe la 1802

en venit un doctor grec eu nurnele Ev-
stati, cu bunh stiinfh de rnedich. S'au
insurat a luat o fata a unui dascal
Tbeodosi, iar`asI grec, dar i acela in-
surat aice en o moldovancri, de la tinu-
tul Dorohoi0, a Ihcut mai multe fete si
un ficior Costachi; pe la 1832 ail mu-
rit doctoru Evstati, i femeea Iu, duph
ce s'au maritat fetele cu rusi, s'ati vin-
dut easele ce avea in Iasi, in ulita Pr,
curarilor, art vendut i o mosioarh ce
aye la tinutul Dorohoiti, si fiul se6 r6-
mMnd un berbant si cu putine parale,
din vinclarea rnosiel, s priphisisa, pe la
Botosani, si s ingurluish cu femeea
ml Ilie Crberghel. Ghergbel simtind, ea
Un brtrbat vrednic, au pus m'ana pe el,
Fau batut foarte frumos, ia ras capu,
sprincenele i mustetele, si in paringh l'art
trimes la gazda iui, s'au si trimes doc-
tor de l'au ch'utat, cum s'au indreptat,
s'au dus in Basarabia, si de acolo au
venit la Iasi, s'ati inguiluit cu femeea
lui Costacbi Voinescu, fata lui Vasile
Alexandri, p'ad lasat barbatu curva, cum
era de bun si bogat, s'aU lasat ca o.
cAta i treI eopii, fugit la tath-sau..

www.dacoromanica.ro
 298

despbirtit cununat cu cur-

gole, i pe de o parte Alexandri, pe de
alta un general Graben, cumnat Bolo,
ce era trimes la Tarigrad, trecend pe
aice, au mijlocit la domnul Mihai Stur-
za, facut aga, si cilen in divan,
pe lang6 aceea intrebuintand i spion-
l'aeuri c"krA contul rusesc, i atrA Mi-
hai Vod, juca multe role. Dup6 cAde-
rea lui Mihai Vod5,, domnul Ghica, indafg,
ce au primit investitura domnieT, precum
pe Ralet la departamentul dreptAtei, a
randuit i pe Rola la departamentul
din nuntru, director, pentru c ca cor-
citui greceasa, avea insusire de asa
post. De acolo au dat dimisie, si in-
data' ca pe unul din cel mai cinstiti
patrioti, Pa randuit cilen la domnescul
divan al Orel, acolo unde spanclura
soarta tuturor acelor ce din nenorocire
intra cu felurite nevol, in canalul de-
caniceseu.
RALE. Moldoveni, de la tinulul Do-
rohoiti, acolo era un serdariii Iordachi
boerit de Ioan Vocl Sturza, Ii lice oa-
menil i Stranicescii.
RUSO. Curlandez, doctor de media,
un Ludovie, au venit pe la 1837. Pe
la 1845, au intrat doetori a spitaluluT,
www.dacoromanica.ro
 299

din Sft. Spiridon, domnul Mihai VodA,

Pail pent spat ariti.
RACANU. Moldoveni, rhdicatf la
boerie de vr'o 140 anT, insA tot deauna
au fost cu ranguri mai micf, si in slujbe,
psan'a la ispravnici. DupU revolutia gre-
cescA, din 1821 fiind top boeril fugitT
preste granica. Venind otile turceti,
s'ati ghsit putini boeri, i nevoe find,
a &a infiinta divan, s'au adus de la BacAtr,
pe vornicul Ionita Sturza, care de &-
fink, n'avuses'a inlesnire s. fug5.,
fcut logofat mare, si pe altr boerT, ve-
Dind atuncea i aminariul Torclachi Rhs-
canu, rag Mcut vornic, arr mers apof Cu
logoMtul Sturza, cu vornicu loan Muth,
vornicu loan Greceanu, vornicu Ghe-
orghe Cuza, i hatmanu Cerchez, la Ta-
rigrad, si au Mcut domn pe Ioni Sturza,
venind la scaun, au irnbracat cu caf-
tane, pe toti boeril acia, ce'f Mcusa
caimacamul Vogoride, intre care si Ras-
canu au fost, si au boerit dupa aceea
Rhscanu i pe fiin seti Alecu, Mcendu'l
spatariu ; s'ati Maritat fata cu Las-
carachi Costachi i l'aq %cut aga, i
ispravnic la Tecuciu, rem'aind neboerit,
cel mai mic ficior Todirica. Ati rnurit
www.dacoromanica.ro
 300

vornicu Rascanu, si an ramas Todirifa

cu rn'fisa in casiI, la 1846, duce`ndu-sa
Todirita" Inscann, cu frate-me5 sardari5
Toader Sion, si en c'aminarin Tuchidide
Dormuz, en jaloba din partea noastea
a boerilor tinutas1 de Vaslui, la sfat, .

pentru Ca dedesa" pe totI eriPAta".erii in

Mr, a vorbit en atingere asupra mini-
trilor trimisil nostri, i iau dat afar.
Pe ameaz6 an i alergat Neculai Istrati,
la logeatul Iorgo Ghica, ee era Minis-
tru, vrend pe deoparte A, se imbuneza
ehtr'al el, ea spion ee era, si pe de nit-a
eatra Vaslueni, i iati spas ea VaslueniI,
pn diminear, au s5, adoca. tot tinutul.
in Iasi, se ealee curtea, si se bath", pe
Minktri, pe u1i, i c sO trimata swi
pofteasea la el, sh's1 eeara' erfaemne:
Ghiea cum an audit, nu creclut, s'au
spgriet, si in fug% s'au dus la curte, an
spus domnulul, si au si poroncit lui A-
lecn Aslan, ee'l fcuse cu vr'o treI loni
mai inainte agil, ea sel privigheze, si
indafa s'au dus la sfat, an chemat pe
toti 11 inistrii, an poftit 0i pe consnlul
Rosesc, si au inehiet hotarAre, ca se'I
prindd, al trimita peste Dunarea.
Asian prietin fiind cu Vasluenil, Ca el it
www.dacoromanica.ro
 301

fcusa aga, dupa o putina" revolutie ce

facusa, in cliva de 25 Ghenar acelas
an, li-au dat de stire frate-mefi, insa i
Tuchidide an statut fata,, asteptand ho-
tarhrea, ear Rilscanu fiind in gazda, la
Istrati, sfatuit de el, an fugit. Au mers
noaptea aga cu militie, an luat pe fra-
te-men, i pe Tuchidide, i iati dus la
cazarma, i neg6sind pe Rhscanul, In
cliva jail pornit la Galati., cu poroncA
WI tie la cazarma de acolo, pan se
va trimete si pe Rhscanu. Ispravnic la
Vaslui era Alecu RAscanu, i (NA, po-
roncile t-lobodite, umbla insuo dupa prin-
derea fratine-seil; Vacle'nd c nu'l prinde,
Pau dat afara din slujba, si au pus pe
Grigori Crupenschi Tololoiu, cel nebun,
acela armat din cap, pane", in picioare,
cu doua, sabil afarnate, una de mij-
loc, i alta de ght, cu mare sirguintA
s'au sbuciumat veo treT lunT, si nu rau
putut gasi, cc ii psazea bine prietinii.
Despre toamna *lend c nici de cum
.Domnul nu'l iarfa an mers la Nicu Ghica,
la Comanesti, i prin taina au trecut in
Transilvania, de acolo s'au dus la Paris;
unde au seclut pana: la 1848, cand in--
stiintandu-sa de tulburarea de aice, s'au
www.dacoromanica.ro
 302

dus la Tarigrad ; se4nd acolo, aice au

murit mgsa, si el s'au amorezat cu o
faCh greacg, Penelope, a unef negt4ito-
rit5 Vaduva, i saraeg, i au adus'o
la Moldova, en mgsa, cu o sorg
fatg mare, si un irate holtei, i mai
are un frate telebi Toderaseu sam-
;ariu, la Galati, &au eununat cu ea.
Au fgeut mare gresalg, eh el putea s
eie o lath' de boeriO moldovan, cu zas-
tre bung, ii plgtea datoria ce-au fgeut
umbland trei ani fugariti, rgmane
mosie ; nu tiu ce sfarsit va avea, ch
mum 1a fikut vornie de apro4 Mai
sunt inch mul0 Rilsegnesti, mazili si
rgzesi in tiniitul Vas1uii, Tu-
tova, Tecuci i Pgleiu.
RADU. Trei neamurl, din care unul
bulgariti, unul jidov botezat din Basas a-
bia, i unul Moldovan, mocan din satul
Casinn, tinutul Bacgt-i, i anume : Spa-
tariul lorgu i aga Panaiti, fii postel-
nIcuIui Mano' achi. Acel postelnic Ma-
nolachi, foit fieloru until Radu pas-
tramagiii, buigari, a slujit de mie in
cash la logofg.tul. Costachi Ghica, mai
in 'Irma ail lost vatav, apol logofat a
caseL La domnul Moruz la 1805, rail_
www.dacoromanica.ro
 303

Acut cIucerii, i s'ati insurat cii o fat'a

Gheuculeasa, ce avea mosie la tinutul
Carligaturei. La domnnl Calimah 1818,
Warr fAcut Caminariii, la Ioan Voda, Stur-
za ban, si tot la acel domn pe la 1827
a gh. Dup introducerea reglementuluT,
s'ail ales deputat a Capitalei la aduna-
rea obsteasca,. L'ail pus Mihai Voda,
cilen la dotnnescul divan, si l'a5 qient
postelnie. Pre fiul su Iorgu, la Ioan
Voa, Pau fault comis iar la Milani
Vod, Iorgu s'ati falent spataritl, i Pa-
naiti agg. Cel al doilea Radu aI fost
venit pe la 1824, un Leonti Raclu din
Basarabia, jidov botezat, Pal facut loan
Vod'a comis, si s'an iwurat cu o fat
a ( Aminariulul Gavril Eni, de la VA-
leni, tinutul Neamt. S'an imprietenit
trtanui en logoatul COstachi St..rza,
carele dupA introducerea reglementului Ia-
cndu-se loge& a drepatel, ati fcut
pe tartan prezident la Neamt. Dupa%
aceea inchipuind tartanul un fel de
revolutie, ca s filch' pe Costachi
Sturza domn, descoperindu-sa l'ail des-
terat Mihai Voda, pe la 1842, si iu
ti ce sa." va fi fcut. far eel al treilea
Radu, este uu Durnitrachi ficior proto-
www.dacoromanica.ro
 304

popului Radu Mnicuta", de la Casin,

care slujind in cassh la Episcopul de
Roman, Gherasim, iau dat in posesie
c'am fara plat, o mosie Peicanil,
de la inutul FAlchl, a Episcopiel Ro-
manultn, si au tinufo multA vrerne,
unde au fAcut stare ; la domnul Ioan
VodA, s'au fAcut stolnic, si la Mihai
Voda", comis. Dreapta poreclA ir este
ManicutA, precum i tatA-seti, s'air po-
reclit j frate-seil loan Manic*, eel
mai mare de cat comisu, i trAeste pi
acum, birnic in satul Casinului, mare
mocan, are vr'o trel turme de oi, si'rnt
este cunoscut, am cunoscut Inca i pe
tatA-seil.
RACLI). Moldoveni, de la Botosani,
acolo au fost un preot iconom, carele au
avut mai mult1 ficiorl, din care Iordachi,
Pi tefanachi, slujand, cel intAiu la vor-
nicul Calimah, i cel al doilea la vis-
ternicul lordachi Rosnovanu ; Iordachi
incA pe la 1816, insurandu-sh cu o fatA
de casa domnAei Marghioala, l'aii Aleut
slugeriti, si sames ; la IoDn Voda ea-
minariii, ear la Mihai VoW., l'aU fAcut
spataril tefanachi holtei0 Aind, l'ati
Mout Rosnovanu sames la Botosani, apol
www.dacoromanica.ro
 305

sardari5. A.5 mai Sost un medelniceriii

.Racli, ce a5 luat o Costheheasch, varh
cu aga Stoipscu, i ave parte de mo-
ie la Patrarani, tinutul Tutovei, acela
ati fAcut patru ficiori : Iordachi, Alecu
ce a5 fost chpitan de pojarnici, Costa-
-chi i tefanachi, i douh fete, pe una
ce a luat'o Grigori Voinescu.
REIZER. Jidov, i cu natia i cu re-
Un Josef doctor fiind, domnul
Mihai Parr fAcut shrdari5.
RAHTIVAN. Moldov en i , rzi
anazill, de la satul Hreatea tinutul Su-
cevel, uncle am apucat i e pe bhtrAnul
Jonith Rabtivan, caril aI avut chtt-va
ficiori pe Lupu, Grigori i a1ii. Acetia
la domnul Mihai Sturza, s'a5 rhdicat la
boerii mari, Grigori facut spatari5
Lupu comis. Ce mari slujbe vor fi
;fhcut c a sh'Y cheme la aa ranguri, n-am
auzit.
ROMA*CU. Moldoveni, mazili i ra"--
zhi de la satul Popetil, tinutul Tuto-
yd. Joan Vocl Sturza avgnd in cash
pe o Catrinh, fata unul preot din satul
..,c,huc(*ii, an rnhritat'o cu Gheorghe Ro-
macu, ficiorul mazilulu Vasile, i iu
loc de zastre, Pau facut pe dansul pa-
20
www.dacoromanica.ro
 3:)6

harnic i sames la Tutova, i pe tat--

s stoln;c; aceasta l inuI 1824. Acesta,
de si fara stiinea de carte si farh ex--
perinea., dar en prilejnl samesi,1 si a
ajntorului ce avea de la domnu, po
langa jacnrile ce a facut in tot tinutul,
apol a5 dat foe in razasii, din prejurut
lui, si in tovarasie en un rnos al sh5
Eni Rornascu, ce i pe acela in soco-
teala clastrei acia 11 Mensii stolnic. Ga-
sind pe niste plastografi numiti Chitiga .

pi Fotachi Capatina, ati Matt feluri de

documente, s'a5 latit rapsiile in mai ,
unilte mosii, la tinutul Tutovo, apox
nemulthmindos5, cu atta, ai pornit pro-
ces en manastirea Frumoasa, &Inuit
:loan Gura de Aur, Galata si Cetfituia,
ca sa te ia mosiite, ce de sute de alai .

le an de la ctitoril bor. Chiar pe supt

manastire, cerea cu niste documente de
ei facute, sh eie mai jumatate Esti], de
l eurte la vale, pa,.5, in Socola i pana
la cerdacul ltn Frei* peste 3000 de-
cash ; aceasta s'a5 dovedit plastografie,
s'ati prins pe plastografi, inchis l .

temnita, i s'a5 trimes la groa.pa Omer:.

pe mosu sa5 stolnicul Eni, pe Chitiga
Capatina. lar Gheorghe Romascu, a5
www.dacoromanica.ro
 307

sarat, ai umblat fugarin vr'o do any.,

si venind ostile Rusesti la 1828, At
schimbaioearmnirea, si el au ramas f
r pedeap-t. Cu toate ace-vte el ins5, cu
docurnente de a 1n. Cpin i a Chi-
Vat, duph" introdu.cerca reglementului
pornind procesurl, mu4ime saii folosit,
ii luat multime de famant, si mai a-
les pe la 1836, ave'nd i tin frate kr-
dacbi, si mai vrednic de cat el, si find
holtei s'ati ineuscrit cu domnul Mihai,
lnand o fatsa, a nnin ban Scar lat PH-
tog. ciocoiti de a domnultn, Paii fAcut
sardari6 $i sarne$ Tutovei, prin care ail
ciipkat iora.$1 ajutor, eat ch$tigat toate
procesele, ba 1UC i mii de sovolnicii
a siis*sit; si toate aI ramas bnne $i
In folospl bor.
ROATA. lIoldovan, 'mazl si rii
din satul Galbenii, tinutul Neamt; nude
a lost un Dinu Reath, mazil, care WI
avut un ficior Costachi, i patru fete
toate frumoase; Co=tachi acesta, rArna-
indu'i de la tafa-seil eate-va prirti do
tnOii, s'an mriritat surorile en cat az
putut, si t-I a slugit pe la ispr'avniei
seri toriii. La 1830, prin logof'atul Te-
diniscu Ba ls. de acliruia ensh era sar-
www.dacoromanica.ro
 308

dariul Iordachi ; iar fratele mane-

sa, ad mijlocit de l'ad rnduit sames
la Bacrid, acolo a fgeut multe abuzurT,
si find visternic reposatul Alecu Sturza,
incredintndu-sa' de urmarile lui, l'ad
dat afiri, i in hera l'ad dus la Iasi,
unde Pad tinut cat-va inehi. ScAphnd
din aceea, s'aii insurat cu sora agal A-
lecu Soroceanu. La Mihai Voda, pe la
1840, s'ail facut sardarid, pe la 1846,
mirosandu-sa ott Becledea Grigori Sturza,
intelegandu-sa de un caracter cu el,
Pad facut cilen la judecatoriea de Ro-
man, si vechil, aT face movie in Lipova,
s'au i apucat intAid de capul med, mi-a
luat o bucat5, de moie, mi-ad rftdicat
pe toti rActsil asuprA-ml, si pn astacli,
sunt incurcat de blastfinfatiea, ce tal-
hariul acesta mi-ad facut, Dumnezeu
sa-1 rasplateasca, cad in timpul de faca,
tott ace cinstitl, or cu ce drepeat1 ar
fi sprijinii, ii val de el. Iar irei1, o-
braznicil, peclevenchil sad hotii, mmci-
noiX i sovolnicii, sunt bine veclutl.
Ascultatl si sprijinitl, vai, Dumnecied
numai ca a tot puternicul s'a's1 faca

RIZU. Greoi, dou'a ueamurl ; en dam-

www.dacoromanica.ro
 309

nul Schrlat limah, a venit un pa-

barnic Neculai Rizu, pe care rail fost
rfinduit ispravnic la liar lu, acela avea
un nepot Grigori, si era gramatic la
ispravncul de eurte ; s'aU insurat co o
moldovancA, care avea o mosioarrt Bu-
destil, la inutul Filciului, i l'ati fnt
stolnic, inv6tasg, bine a scrie moldovi-
neste, era om destept, dar i desfrnat.
In vremea domnului _loan VodA, luAnd
boerii Gbiculesti postile, l'aO randui t e-
pistat drumului mare, s'a5 luat si el
asupra sa, vr'o 4 poste, si 6'an tinut
de acea tneserie, pAnrt pe la 1837. Cela-
lalt Rizu, este ficior de negutitoriil din
Focsani, drept numele ttamsiu, au fost
Rizu, pe acesta 11 cbiamh Dumitrachi;
pe la 1823, sa insurat cu 0 fafa a
unuI Thoader V6rnav, facilesi de To-
direstl, de la tinutul Vasluitt La 1824
fiind eu hotarnic la Todiresti, iam ales
50 stanjem partea ferneel 1u ; grecul
viclean, ca grec, aO uneltit toate rnij-
loacele, Vail racut mosia peste 500 Wei
in Todiresti, s'aci fkut asaqare bun6
boereasa, lad fAcut case in Iasi, s'aii
insfarit bine, si pe la 1847, s'aii cum -
parat i decret de sardariti; ar6 un ficior
Neculai frunte de berbant.
www.dacoromanica.ro
 310

RISMERITA. Aloldoveni, mazili veki,

razesi de la tinutul Neamtului ; un
Vasile Rasmerita, fiind slug de casa
domnului loan Sturza, Pau facut pa-
haruic.
RADUCANESCU. Moldovau din Iasi,
ficior lui Raducanu olariO, au fost sluga la
. . . i chstigftnd, an strAns, au frl cut cApi-
tal, s'au insurat, au mai luat i iastre,
au eumparat dughenele lui Pav ra-
chieriU, din Iasi, peste drum de poarta
bisericei Sfintului Neculai, de la deal,
In ulita mare, si s'au facut i stolnic.
ROM ALOS. Putori grecesti, i noua
poreeliri, ea domnul Sehrlat Calimah, au
lost venit un gramatie, Iordachi Grigoriu,
pe care rail facut eAminaria, apoi pe
la 1818, s'ati ins nrat cu o fa ta a vor-
nicului lordachi Roset Pribescu, i l'aq
facut spatariti, si au ramas belea
trntor Moldovei. Mihai Vodd, l'ati fa-
cut postelnie, si in chte-va rnduri Pa
randuit cilen la divan, si prezident la
criminal ; ficiorii lui se pore clese Ro-
malos, ear el si acum Grigoriu, de cOnd
s'ari mai elinit, ii clice Grigoriade.
Domnul Grigori Ghica, pe Un Romalos,
ficior a postelnicului Grigoriade, Pail
randuit prezident l Tutova.
www.dacoromanica.ro
 311

ROMANESCU. Moldoveni, rrzesi la

'Romanesti, inutu1 1ai, i vechi matili.
La boeril s'afl rhdicat in vremea dom-
nulul Calirnah; Joan Rornanescu, Mean-
du'l stolnic, si la Joan Vodg,, ehminaritt,
i varul aceluia tot atunci s'ati
Malt sardariti, iar Neculai, ficiorul ser-
dariu!ui Rom)nescu, insurndu-sa la
Putna cu Frasina, fata cluceriului Ioniti
Bon*, dupa ce au slujit vr'o 7, 8 argi,
poli-maistru la Berlad, si director la
Putna, pe la 1848, rail Mcut clucerit).
RWULESCU. Moldovan, un Acsinte,
din satul Roscanif, avend si adunndu'st
capital, s'ail eumparat si el pe la 1846,
decret de stolnic.

STURZA. Moldoveni, raz4, de Ba-

tinesti i Itesti, de la tinutul Putnei,
uncle si astacii in spitele i impartelele
razesilor, figureaza batrianul Sturza. Un
Sturza ce au fost eurteau de tarii, a
lui Veverita postelnicul dupa ce pe
Veverita Pa omorht, in tara lesasca,
uncle fugisa, ca i scape de macelaria
lui Alexandru Voda Lapusneanu, insu-
www.dacoromanica.ro
 312

randu'l Alexandru Vod`5, cu jnpAneasa

lui Veverit, pentru ca' el era mai des-
tept, si mai cu chip, intre tot1 curtenil
stapanului seti, apoi l'a5 rildicat la boerii,
fAcendu'l postelnic ; si toate moiile lui _

Veveritd, cu ispisoace le-an dat lui. De

atuncea aceasth familie, s'ail eadicat la
boerii, i pan'a ast5.cli, tot intre boerit
mari figureazA, un curs mai mult de
trot' veacurl; i inc5 din accastA farnilie,
la 1822, s'a5 snit pe scaunul domniei
lui Joan Vodt, i au domnit p5n6 la
23 April 1 828, si la 1834, Mihai Voevod,
care au_ domnit Oat la anal 1849.
STRATULAT. Moldovan, de la Cam-
pu- Lung, din Bucovina, esit din sora lui
loan Vod5, CAlimah, ce an tinufo un
ShAtulat Mocanu, carele avend un fi-
cior si o fath, find om sarac. iaii luat
pe amndol copiif Mitropolitul Gavril,
fratele domnului loan Galimah, i pe
fatA, a mrifitat'o cu 1.111 Donici, din ca-
re s'a5 naiscut logofatul Andronachi Do-
nici ; pe ficior l'au insurat cu fat de
boeriti, s'a5 Pacut pe logofAtul Neculai
StrAtulat, pe care de mic Pau luat Mi-
tropolitul Ci1miah, i Pall invatat, si
venind domnu Alexandru Vod Cali-
www.dacoromanica.ro
 3ta

mah, au luat pe nepotul Watt Neculai

Strkulat in curte, l'ati pus logofPit al
doilea, l'au fcut comis, i Pau insurat
cu Safta fatal a uuut Ioan Cautacuzin,
care ave multa avere. La domnul Mo-
rnz, s'au facut ag i apoi batman.
Schrlat Vod6, Pau facut logofat mare,
si numai un ficior ii ramas, dar si a-
cela un misel, au prapadit mai toed.
averea, si este n5dejde s'o piard6 toath.
SUTU. Greci, precum Bezedea Du-
mitrachi Moruz, inturniindu-m6 la 23
Octombre 1837, de la Galap, mat o-
prit la Pechea i indu-mh cinci zile,
intre multe vorhe ce am avut, mi-a
spus despre inceputul families SutestI,
chiar si despre acea Moruza sea', ca
un Constantin negutitoras de ]a Tesa-
ionic, avend mai multi copii, i un
pitalas prea mic, et care neputhnd face
alt negot, au mers pe la 1760 in Tarigrad,
s'ati cumparat patru bivolite, i s'at luat
cu chirie o cas la rnarginea Tarigra-
dully, in mahalaua despre drumnl de pe
uscat al Adrianopolei, am uitat numele
mahalalei, e'l de mult de chnd mi a
spus Becledea Moruz, s'au deschis 14-
-Ode, fcea feliuri de iaurturi si cdi-
www.dacoromanica.ro
 314

macurl, i avea toomi0 ficiorl de le

purta pe ulita, spre vinclare, i mergend
negotul acesta bine, au mai sporit nu-
marul bivolitilor, i cu singur negotul
acesta, au *hot si capital i bun nu-
me in Tarigrad, vestindu-sa pe la toate
casele man, lapthria lui Basa Constan-
tin, in cat instiintandu-sh toti domni
regialurile, p5n i vid.irul de lapta-
ria aceea, caci de si multe de aseminea
era in Tarigrad, dar nict la una nu sa
luera asa corate i gnstoase lapturile,
au ajuns toate acele mai insamnate case,
al tocmi cu luna, de le duce in toata
cliva iaurturi i caimacuri, de pe care
au capatat numire de la tott de Ba-
Sudci, adeca de mare laptarig, ca sud
in limba turceasca cli numeste lapte pi
sudci laptar. Acel Constantin facend in-
semnat capital cu negotul sau acela, s'au
eumparat apoi dugheana, de veci, mai
pe urma si cash ta Terapia ; pe ficiorul
sau Mibai, care invatase carte si gre-
ceasch si turceasca, au mijlocit prhi
vechilul Hartil, a lui capitan Pasa, ce era
atuncea, pe care'l capatasg, protector,
de l'au primit in palatul lui capitan
Pasa sluga, unde vr'o tref an intre
www.dacoromanica.ro
 315

caiceil, slujind l'a6 numit capiolan, i'l

intrebuinta in al trimete cu feliurl de
inclatoriri th-. la rAgealuri, la chihaia
'beiU al Vilirului i la Ambasadoril stre-
ini, apoi pe la pav de afara, i mai la
brmA, l'au luat en sine cut flota pe la
marea Alb, uncle l'au intrebuintat de
Dragoman ; dupil vr'o 6-7 ani, acel
cpitan Pau, s'au Mcut vizir i indat
pe Mihai, care s-a, poreclote Sutu, duph
meseria fatne-sl, Pau fo.cut dragoman
mare, unde slujind cut toata ereclinta, la
1783 l'au rnduit domn la Ora rom-
. neasca. Din acel domn an lost curga-
toriii, i Alexandru Neculai Strtu, care
lutind pe fata domnului Alexandra CU-
limah, la 1801 raii rhnduit donm aice,
i la 1818 la tam ronianeascA, unde
. la 1821, au murit otrAvit de greci, pen-
tru c n-ari vrut s'a, se uneasc6 cu el,
la revolutia lor, i iaU ramas doamna
viiduv6, en 4 fleiori i o fafa, f5r6 sta-
re. Din Mori, cel mai mare la 1819
sa insurasil cu Catiuca fata visterniculuf
Costachi Pascanu, dedesa, zestre, mo-
sia Pungetil, de la tinutul Vasluia, si
chinenif tinutul Neamtului ; i indatA
dupa moartea domnului Sutu, andu-se
www.dacoromanica.ro
 316

pe fatg si r evolutia greciaseg, au tre -

cut doamna eu toat casa in Transil-
vania, uncle au petrecut pre strttmtori-
fa. Pe la 1828 duph' venirea ostilor
Rusesti, au venit Bedede Neculai Sutu la
Iasi, la socru-s'au, pentru c pa'n5, atnncea
nu indrAznea s'a vie de pricinA, c dom.-
nul Mihai Grigori Sutn, ce era domn
aid, de la 1819 Octombre, p5,n5, la
1821, chnd. u venit Ipsilant cu volin-
tirii, s'au fost unit cn ei, pentru care
domnul Sturza eti arhiereil si toti bo-
eri Orel, si ca sa" dovedease credinta
eiltt4 Poart i uevinovtia Orel, la
1823 cu sfat de Obstie, an fcut un
hrisov snornicesc, en mare bliistAm a-
supra a tot neamul Sutescu, i acelor
ceI vor primi in tar6; pentru c5, din
unirca lii Mihj Sutu en volintiril, au
adus aice marl tieMosil tgrei, care hri-
sov s'au dat in pastrare la Mitropolie,
acolo nude s26 Ostra toate actele the,
si de acolo la dimisionarea Mitropo-
litului Vtniamin, 1at furat spatariul Ne-
culai Istrati, prin frate-su Arhidiaco-
nul Meletie, ce acum este episcop de,
Husi. Dupg ee an venit Bededea Necu-
lai, an mijlocit socrn-sall de rati rhnduit
www.dacoromanica.ro
 317

lueltiti la comisia a 3-a reveduitoare, apol

cilen la sfat, in urmii postelnic ; dupg
ce s'au rhdicat la domnie Mihai Vocla,
iarrto l'au Mout poAelnic, apoi vister-
the i logorat dreptatel ; mai in urm'a
au venit si Becledea Iorgu Sutu, s'au
insurat cu Marghiolita fata vorniculul
Alecu Pascanu, iat dat 1:estre mosia
Goestil, din tinutul Carlig`aturel, l'au ran-
duit Mihai Vod pe la 1836, cilen la
divanul apelativ, apoi postelnic, acum de la
1849 visternic, dup5, el au venit si al
treilea frate Grigori destul de sarac,
s'au insurat i acela, au luat o fat De-
bunk corciturA greceased, a E1eucA1 Ma-
nu, cu trel mosil : Brajestil la Suceava,
Oroftiana la Dorohoiti i Torcestit la
Tecuciii, au fcut vr'o doi copit
despArtit, s'ati murit Becledea acela la
Pungestl ; au venit indat'a dupg el, si
un Val- a lor Grigori Sutu, iaro ciu-
plichi, s'a6 insurat, au luat pe Mavroghi-
neasfi, soacra lui Bezede Grigori, l'au
fficut Mihai Vocla aga. La 1849, l'au
randuit ispravnic la Tutova la 1850,
laO dus in Iasi, i l'au rnduit agA, au
fgcut si el stare ; pe la 1832 se afla in
Bucuresti un negutitoriti bogat, Baronu
www.dacoromanica.ro
 318

Meitani, ce jail pArut s'atl lepadat fe-

meea si s'au pus la cale sh. eie pe dom-
nita Sutii1u, care se afla incg, la Brasov,
en ina, c'a Wave chip sti plEiteasc5, dato-
ria, ca &A vie la fratil e, iu pltitiOlei-
tani, au adus'o si s'au cununat cu dansa. -

Dup 4 sau 5 ani, an mofindit, s'ati murit

Meitani.
Acesti Sutesti, Bezedelele Neculai si
Iorgu, de cum au venit, i p6,n6. an c6,-
(Jut Mihai Vodk un ceas n'ati Lost fried
slujbe, si ftuii lefi marl, si tot felinl de
ajutoriti, k-an fAcut Mihai Vod, i la
sfArsit hind intelesi cu Consuhil Rusesc,
ca spion, spre multilmire s'ati unit cn
boerif in contra fria,toriului de bine, de
Pal oborat de pe scaun ; prin influenta
ce au avut acestia la acel Domn, miii-
time de boerl au *cut din mazili,
din negntitori patentaV; miltime de
ispravnici, prezithnti pe Ia judec5,tori1,
Cilenuri si'n divanurf, au fcut i le-att
luat bani ; mosia Pungestif, au ihtit'o
peste indoit, dc cat au fost, prin feluri
de chipnri, de pe la rzesiI megiesi, pi
toate apucilturih le-ail inthrit Mdmi-
Voda cu hrisoave. pe Alec 1, ficiorul lui
Bezede Neculqi, Pail fAcut agg, pi ellen,
www.dacoromanica.ro
 319

in divanul de ape!, i sa insurat cu o

fata a hatmanului Iorgo Ghica, ldind
multime de zestte. si mosia Bivolarii
de la tinutul Iasi, pe care acela an mai
latit'o, poste a megiesilor, find un groz-
the rapitorin de pamnt.
Mai are un ficior Costica, ace'ia fiind
chior de un oda, si de alta fire,
sade mai mnit la Pungesti, si mai in
toate li1e1e, cu multime de pusecisi, um-
bla duph vanat. In toR ta domnia lui
Mihai Vodrt, de 1 5 ani, an cost Bezedea
Neculai, cel mai de aproape al seri .

ministru.
Acum la domnul Grigori Ghica, a-
mAndm fratii acestia ocarmuese si dom-
nia, i tara, facend ce von Acestia sunt
totul, i boerii inoldoveni tocmai dupa cum
e gherbul taro, cap de boil sunt totl,
vac1 pus funie n coarne, fill
tin grecii legati l pae.
SILION. Moldoveni, mazili vechi, ra-
zEsi de la tinutul Tutovei, uncle stint
multi mazili i privilighiati din acest
neam, pe la 720, an fost until din el
Stefan, capitan, in ficior acelni Stefan,
insnrandu-sa la tinntnl Sucevei, la sa-
tnl FIliuiietiT, s'ait statornicit aPolo, la
www.dacoromanica.ro
 320

mosia femeel lui, i sail nepot

ficior,
aceluia, s'aa radicat in domnia lui A-
lexandru Moruz, la boerie, facendu'l sin-
si slugeriul Silion, acel de la
Hantasti, muriud de tanar, jail ramas un
fieior Toderascu, carele pe la 1816, in-
surandu-sa cu o fata greaca, din curtea
lui Searlat Voda, rudenie a doamnel,
Iaii facut ftori logofat, i comis, la urma
spatariil ; la 1828, Pail randuit ochnnui-
rea ispravnic la Suceava. Facendu-sa,
domn Mihai Voda, Pau facut deputat a
tinutulul, i ca aiba in partida sa,
Pau facut postelnic, eilen la divanul
domnesc i vornic pe ficiorul seu Iancu,
ag i cilen, la divanul de apel. Cu
toate facerile de bine, la 1848, s'ati nil-
cosit si el en ficiorif sel, asupra dom-
nulul Sturza, i1a 1849, domnul Ghica,
pe ficiorul seii, aga Iancu . indata dupa
caderea lui Mihai Voda, randdut
directorvisteriel, i cu acest chip sa'u
r4dicat la boeriile cele mai inalte, a
ilrei, i apol nu'sf aducea aminte c.
-Silionestii tot o familie cut el, sari
spuza la Tutova, oamenT sarao; mun-
citori de pmant a socoate c s'ail co-
boat en harzobu din Ceriil, magnat
mare al tarel.
www.dacoromanica.ro
 321

STOIANOVICI. Sirb, un PavW Sto-

ianovic;, pe la 1827 ail venit din Ba-
sarab;a, trimes de domnita Ralu
mah, mama Cnejilor Cantacuzini, vechil
cAutAtoriil a verei ce avea aice In tark
si sedea intr'un beciii in casele domni-
lei, acele care acum sunt a lui, acesta
fiicus`a cunostinfa cu mine, cu prilejul
pricinelor ce avea la visterie. La 1828
. April 23, venind ostile Rusesti, avein
trebuin s daU o jalob`a lui graf
Palin, ce era plenipotent in loc de domn,
Intr'o pricinA ce aveam cu Bezedea A-
lecu Sturza, fiul lui Joan Vod5, si pen-
tru ch" trebnia a sU fahn'aci ruseste, am
dat'o lui Stoianovici de au talmcit'o.
Nu dupa' mult vretne fiind trebuind
la comisia indestu16rei ostilor de un tal-
maciU rusese, en cunoseend pe Stoia-
novici, l'am recomendint visterniculul
Alecu Sturza, i 1'a i alc6tnit taima-
cin, uncle au slujit Ong, la 1830, child
rhnduindu-s5, plenipotent pe generalul
Chiselevu, Stoianovici s'au desfficut de
la comisiel i s'ar: dus talmacig in can-
ileria lui Chiselev, en care au mers la
Bucuresti, s'aU slujit acolo In cantileria
-aceea, 'Ana' la 1834, eand rAnduindu-
www.dacoromanica.ro 21
 322

s. domnit, s'ati desfiintat. In vremea ce

Stoianovici, ai saPt in Bucuresti, s'ati
insurat eu o fat a unui hagi Ionita
greco-bulgariti, rachieriU de la curtea 'cre-
che, care ave mai multi frati. La ve-
nirea domnului Mihai Sturza la scaun,
pentru c. Rusii avea trebuinta as1 ave
spionii !or aproape de domnul, ca 84
le cunoasea toate mischrile lor, jail re-
comendnit Chiselevu pe acest Stoiano-
vici, al avea laugh sine,. l'au primit
Mihai Voda ca creaturh rusasea, i Fan
facut set' sectiei jalbilor, din care inda-
torire in toath domnia sa de 15 ani, .

nu l'ati sehimbat, ba Inca ian facut fe-

lull de ajutoare, PuS facut utaiit comis,
apol ban, mai la urma aga, iai inles
nit prilej a lua cu pret foarte jos pe-
multi ani in posesie manastirea Dobro-
vknl, cu toate rnoii1e ci, i alte mosiL
Ai fcut sirboteiul stare mare,. au cum
parat casele st'apana-sa, li-an priffieut,.
ail mai adaos acolo si alte clidiri pre-
cum se vad, i s'afi pus in linie cu-
boerii magnati al tarei. La 1840 fiind:
eu vechil de staroste la Putna, an ye-.
nit in Focsani, trecOnd in jos la Serbia,..
doi lidti a mi Stoianovici, oameni prosti,,
www.dacoromanica.ro
 323

saraei en opinci i imbracati cu sarice

sirbesti, pe care iam vaclut s-am vor-
bit cu ei, cti li- am melduit pasportul.
Domnul Grigori Ghica, de si la inves-
titura domniei fjigAduia Cal va depar-
ta din post, si va pune un moldovan,
dar $'ati uitat thgada si tot in postal
acela ii tine. Au mai adus en el si doT
frati a femee] liii, ficiori a rachieriului
Ionitrt $i iati pus si pe eT in slujbh, unu
in militie si altul civil, si s por;clesc
Derescu, de pe neamul mamei lor, care]
romquch din Bucuresti, aciia mai au un
frate la Bucurest; in militie, intgat lu-
6, din vremea lui Chiselevu, au ajuni
maior, si s numeste Hagiopolo.
SCOBIHORN. 1o1doveni, lor li se
ziLe i Kiiac, i Ia litera K, s'au ara-
-tat linprejurArile lor.
STAMATIN. Moldoveni, vechi ho-
er], porecliti asa de numele vornicului
Stamatin, iar dreapta lor porecth, e,te
precum la litera M, am dosl-sit-
SIIINA. futoare greceascA, veniti
aie,1 la 1819, cu domnia lui Iihai Vo
d Sutu volintiriu. Un Iancu Shina ce
era cumnat de sorsa domnulni, th-
cuse postelnic, cand an cnmparat de
vecl mosia Vladn;cu de la tinutul Te
www.dacoromanica.ro
 324

weir]. Pe ht 1837 venisa volintirib a-

cela, an saclut 'Ana pe la 1846 i s'au
dus in Tarigrad, pe ficioru sau Dumi-
trachi Nas-mare, l'au facut Mihai Voda
,Sturza aga. Pe o vara a volintiriulut
aceluia Shina, numit Fiasina, au luat'o
la 1820 frate-meil paharnieul Toni* si
pe la 1840 au murit, rama'ind 9 fete
3 ficiori,
'STEGE. Neamt, i eu natia si en re-
iigia Un Liii, ficior unui fe-
rariii caretas din Bucuresti, invAt'and me-
Tlica pe la 1840, au venit aicea, s'au
declarat doctor, s'au insurat eu o fata
a banului Mihalachi Negrea, i Pau fa-
cut aga, domnui Mihai Srurza.
STEAL Moldoveni, razs1 de la Che-
tris tinutul Carligatura, un Toan Strat
find multi vreme scutelnic a logoMtu-
lui Dumitrachi Sturza, i ficior boerese,
Pau facut vatav la Mielausem, uncle mai
multi ani vhtdjind, pe. la 1813 rail fa-
cut poleovnie eu carte domneasc`a, la
1818, facend taranul stare tot prin mij-
loe;rea staphnu-s'au, s'au facut medel-
niceriii. Tar la 1826 in domnia ludoan
Voda Fan facut paharnic, acesta au a-
vut trei ficiori : Dumitrachi, Costachi
Mato, pe tustrel iau dat de mid in
www.dacoromanica.ro
 325

easa Ia logolatul 6turza slugl, la eueo-

nasi, si ia facut chiinast Pe la 1832,
pe Dumitraehi Pau facut same hi Ho-
man, unde s'au insurat en o fata
a pahainicesel Maria Iuraeu, ce nn't
era de obrazul lui, s'au luat mosia BMi-
nkanii dastre, din tinutul liac`an. La
1835 fiind Toderaeu Sturza staptmu-
su logotAtul dreptAtel, Fan Caeut ellen
la judecatoria de Roman, di-11A vr'o 4 awl
l'au faent comis si prezident, i iart dat
mosia Raclin a m6nastirei 136rnovse1ii,
in posesie mai Mira prtl, pe care au
tine() vr'o 15 ani. La 1844 l'an facut
spatariu i iar prezident apoi venind
Bedede Grigori Sturza acel vestit ho.(,
mirosindusa i gAsindusrt de un carac-
teriii, Fart fault la 1847 Ligh i isprav -
nie la Roman, i s'aii pus voinien altf e-
liii pe p 'Oat. Fratele acestuia Costachi
l'au avut Todirascu Sturza, sames la
casa pavehlor EuluT, unde multi bani
strecurndusg, multil au furat si el, si
Pan fAent pentrn acea vrednicie spata-
riti, apoi au luat In posesie mosia Ps
trvem a Ilenutei, fata logofatulni Tor-
dachi Catargiu, vAdnva lui Beciede Tor-
gu Sturza, i r find de museil muerea
aceea, s'au inbMtat en el, si pana as-
www.dacoromanica.ro
 326

taz1 impreuna traesc, fciand si mai mare

stare. Cel al 3-lea hate a lor Mato',
dandu'l in visterie, Pail fault paharnie,
apoi insurandush cu o fata a unul bul-
garia bogat, posesor a mosid Famanclii,
lut Mihai Voda, a ga Costandachi Pan
facut si pe aeela spatariti i s'ari i'nsta-
rit si el destul.
STRAJASCU. Moldoveni, vechi ma-
(Jill si raclasf de la #nutul Putno, ra-
dicati la boerie, Intii un Pascal Strd-
jascu, care s'ail facut i atrariii la dom-
nul Ipsilant 1800, acela au murit
ia ramas dona fete si un ficior
care nu era facut de el, ci a femeei lui,
fAcut cu barbatul dintaia Polihron ba-
calu, grec din Focsani, dar s'au numit
Strajascu, ai trecnt in Basarabia; ne-
pot de f rate a satrariuka Pascal, este
caminariti Iordachi Strajaseu, de la ti-
nutul Vasluiulul, care fiind sluga a easel
logoatului Bals Ciuntu, i rudd cu Ne-
grutest fan fault caminaria la 1818;
acesta are doi ficiorl Alecu i Neculai,
Alecu slujaste la postelnicie i acum la
Fevruar anul acesta 1852, Pall facut
paharnic. Mai sunt Stralastif de la Ga-
lati, aeia nu sunt neam cu acestia i
www.dacoromanica.ro
 327

nici sunt rAdfist de Moldova. Pe la

1809, fiind banul Joan Caryl, sames la
Galati, au venit acolo un baet Pavfil
s'ati cerut de rail primit scriitoriti in
eantilerie, arfitandu'i c'i de la Dula'a-
.sariii, ficior de preot, numindusfi Strajas-
eu i fiind bun scriitoriti, dupfi vreme,
Pari faent emac a samesiei. si s'ati insu-
rat pe la 1812, en o fat6 Elinca a
unui bulgariti, negutitoriii de acolo,
fficut easfi i lipindusfi, pe langfi boeril
ce se randuia pfirefilabi, lau fficut vfi-
tav de phrefirabie, au fficut stfiricie
pe la 1816 s'au facut sardariti, i pe la
1817 sames. Acesta au avut mai multi
copil, dar find de multi tati faeuti, top
_ an esit mai cn duli i mai obraznici
de cat crescfitoriul lor sardariul Pavfil.
Pe la 1834, eel mai mara ficior Mi-
halachi, s'au fficut sarnes, si find logo-
fhtul Tordachi Catargiu ministru, pentru
eh merg6nd acolo, ia adus pe o sor'a
a sa de au dismerdat'o, l'au ffieut comis
ai pe alt frate a lui Petrachi, mai mic
de cat el, l'au fficut cilen la judeefito-
rie i sardariti.La 1845 s'au %cut spa-
tariD, apoi la 1848 l'au fAcut ag-a Ii
prefilab de Galati; i pe frate-scu pre-
www.dacoromanica.ro
 328

zident, lush' .n'au pie] o stare,. CA, si eat

au avut tafal lor an perdut cu des-
franarile.
STAMATI. Mai multi sh poriclec,
asa unul de pe numele parintilor, alii
asa vrend, iar drept Stamati sunt:
Caminariul Iordachi Stamati de la Ra-
domiresti tinutul Baen, ficior satrariu-
lui Simion, ce au fost vr primar cu
Jacob Stamati. Iconomul
Alitropolitul
Eftimie Stamati, de la tinutul Sucevei,
en ficiorii sei, pe care WI boerit la,
domnul Mihai Stnrza si Pameseicul din
Basarabia, Costa chi Stamati ficior pa-
harnieului Thoma Stamati, fratele Mi-
tropolitului Jacob. Acestia sunt rornn
din Transilvania, veniti i riidicati la
boerie de pe la 1795. Se mai poreclese
Stamati, un Enachi, eel de loe din
satul Dinetii, inutul Vasluiului, unde
are frati i surori acesta, i nfl vAr al
seu Chirien, find scriitoriii la divan ine6
de pe vremea domnului Calimah, pe la
1812, s'au tinut de acia, i pe la 1819,
ia fa'eut stolnici. La 1827 Joan Vod
iafi fsaeut bani, ca pe niste vechi lo-
gofeti a divanului, care au murit ; iau
ramas mai mu10 ficiori, din care Gheorghi
www.dacoromanica.ro
 329

fiind director divanului de apel, s'ati fhcut

sardariti ; iar Enachi tocmindush vechil
in pricinele de judechti a domnului Mi-
hai Sturza, pentru mosie, ca sa"i dee
simbrie mai putinh, l'aU facut agh, la
anul 1841. Alai poreclestish Stamati, un
Costachi sin Thoader Popa, dramidariti,
din targu Rarlad, care thnd slugh Iti
cash la postelnicul Costachi Burghelea,
Pau fAcut vatav la mosia Cotofhnestii,
de la Putna , i insurandu-sh cu o fath,
a unui Anghel crilsmariti grec, de la
crasma gramaticul ul din Focsani, au
luat in posesie mosia de la Burghelea,
in tovhrsie cu socru shu si a1T cumnati,
si de vr'o 16 ani o -tine phnh, acurn.
La 1847 spre implinirea majoritald
glasurilor de alegerea deputatului Put-
nei, l'au facut boerin slugeriA.
SO mai numesc si aIi Stamati, dar
Du sunt, ci toti de aseminea ca acestia
din nou radicati la boerie, si de sine
StmAtiti.
STAN. Roman din taxa Romhueasch.
Dar precum mai multi in credinth era
tigan a mhnhstirei Mhrgineann, fugit de
acolo de mic, un bhet lordachi, si slu-
rand la sardariul Neculai StaMatin, in.
www.dacoromanica.ro
 330

Focsani, pAnA pe la 1802, ciind pentru

c'a era destept i invAtas5, bine a scrie,
ra luat vornicul Todirascu Bals, ce era
staroste atunci de Putna, i mergend
la Iasi, facendusa" agh" orasuluf, pe kr -
dachi Stan, l'a6 dat in canOleria
agiel, i purtanduse bine, si la imbed' -
c Aminte curat, Pail facut vatav de
agie si laO i insurat cu Anica, fata
vhduvei Smaranda AICAzoaea, cucoan'a
scAOtatti, cu multe fete, ce era de casa
BAlsestilor, si lacut polcovnic de
agie. Dup`a aceea pentru c Bals avea
mosia Bozieniy, la tinutul NeamtuluY,
l'ag rtmduit same la Nearnt, i acolo
s'a6 si statornicit. Stan fiind de multe
ori sames, polcovnicelul Iordachi Stan, iar
in vremea domnuluI 'loan Sturza, pe la
1826, l'ati fAcut sardaria ; au avut dof
ficiori : Dumitrachi i Grigori, si mai
multe fete, lush toate nenorocite, pre-
cum si Grigori, abMandusa la betie, au
ajuns de au fost surugiti, si au murit ;
iar Dumitrachi fiind tot scriitoriil la is-.
pfavnicie, au strAns putine parale, s'ati
insurat cu o fafa a until grec, cu bani,
si cu chti-va gineri, tot cu bani, Wail
intovsaeasit cu 0, si el ajutat tot-deauna.
fiind, de logofatul Lupu Bals, rugandul
www.dacoromanica.ro
 331

au mijlocit de li-aa luat niste mosii

mAn'astirest1 la munte, unde eu heres-
teli, an fcut bunA stare, si au mijlocit
logoftul Bals, de l'ail Malt ban, pe la
1841, si tot movie avend in posesie,
la 1846, Hand si Bezedea Grigori Star-
za, mai multe posesil la munte, s'ati ii-
pit de Bezedea, i prin influinta hotu-
lni aceluia, a fcut grozave nelegiuiri,
-au facut o stare mare, negandit de
el vr'o datk s'ati cumparat mosie de
veci, i s'ati i racut ag. Sfirsitul ao dori
si triiesc sr ii \raid.
SKELET. Greei, un Gheorghe das-
.cal de limba greceasck au venit in Iao,
pe la 1816. loan Vod'a Sturza, tin till
dup`a ce mijloace. f5,cut stolnic,
dup infiintarea miliie1, un ficior a lui
. an intrat in militie, si in domnia lui
Mihai Vodg, rhpide inaintandul, Pail fa,-
cut polcovnie, i pe un frate al lui Gri-
gori, agk si altul Anton, sardariu, puin-
du'l in linie cu boerit eel mari, al Orel.
SOROCEANU. Moldoveni, vechi ma-
zili i razesi, de la tinutul VasluiuluI,
sunt si in Basarabia, si in Bucovina.
S'an radicat la boerle, in vremea dom-
nuluI Ioan Sturza, pe la 1828, dol fratl
Alecu i Grigori, facer-AO paharnici,
www.dacoromanica.ro
 332

cu petace, ficioril until polcovnicel Soro-

ceann, la Mibai Vod6, pentru c. Alecu,
Inca' de la 1822, au slujit in visterie,
preccan Incii i acum slujhste, ia fAcut
de odat5, pe amiindoi cornisi ; apoi pe
Alecu ban, la urma spatariii, si mai in
urm5, aga. Soroceni stint multi in tinu-
tul VasluiuluT, mazili
sunt si la tinutul Botosanii, cunoscoO
ca boerhnasi acolo.
SIHLEANU. Bulgari, prip4i0 i cor-
(iv, in tam RomAneascA, Linde psillia Ia
1840, au lost cunoscuti intre boPril de
neam, u locuinta, la satul ih1eIe, judetul
Slam-Rtunnicul. Eraa doi 1ra0. Janet],
Zamfir, si o sorsa Balasa, ce au luat'o
postelnicul Milialachi Pascu; din Iasi.
Iancu, de cum s'ail m'aritat sorh-sa, pe
la 1810, au trecut in Moldova, seclend
mai mult Ia cumnatu seii, ti pe la 1813,
s'ag insurat cu 0 lath' Catinca, a me-
delniceriu'ui Meriacri, din IasI, i en ba-
nil zestra, mu cumparat socru-seil Ca-
sele din Focsani, i viile de la OdobestI,
a csaminariului Enacachi Pruncu. Pe. la
1828, s'au cumparat un petac de ca-
minarib, de la postelnicul Alecu Ma-
vrocordat. La 1832, cu infiintarea ju-
www.dacoromanica.ro
 333 .

decAtoriilor, Pa rnduit cilen la Putna.

Pe la 1843, s'atj dat dol bAeti, pe A-
lecu i lanai, la ; cel intaiii Iu pos-
telnicie, si celalalt In visterie. CO de la
postelnicie, pe la 1847, s'ati fAcut CS-
minari5, i acurn La Fevruarie 1852,
ban. Cel de la visterie sat fAcut sar-
dariti, i s'aU dos a cash' ; alt frate a lor
mai mare, ce an equt a casA, la 1847
s'aq faicut paharnic, si tot atunci si ta-
tab lor s'a5 fAcut spatariti. In urmA Gri-
gori Vocl, pe Alecn l'aU fAcut director
postelniciei si agA, i pe fratele seU
Costachi spatariti, i tefanachi comis,
seciend in Focvani.
STUPU. Moldoveni, mazili vechi
rAzesi, de la tinutul Tecuclit S'ata ea-
dicat la boerie pe la 1813, Ilie Stupu,
fAcendu-sa cluceriti, la 1817, s'au fAcut
medelniceriU, si la 1822, caminariti si
ispravnic la Tecuciit Acesta facusA
mare stare, intrupasA mosia
de pe Bcit, i Tip, de la tinutul
Tecuciului, i alte mai multe pArti de
movie euin,), -asA, fAcusA case mari, bune
in thgul Tt saG, multe viT la Nico-
revti, si la Oc obesti ; harm] i dughe-
ne, In TecuciU, s; Vgani cumparas.
www.dacoromanica.ro
 334

au nmrit la 1833, fiind inca judecatorill

la Tecucib, ia lamas trei ficiori, Ior-
dachi pe care inch' pe la 1827, 11 fa-
cusal paharnic, Constantin si Alecu, earl
pe la 1837, an murit. Pe langal ave-
rea nem iseLoare au ramas peste 20,000
galbeni, bani, acesti do) ficiori toatil a-
verea in vr'o 10 any, an perdut'o; s'al
fault la Mihai VodA, Iordachi ban, si
Costantin eaminariu. Dar vai de el, ea
mai ales lordachi, av6nd si un card de
.eopil, traeste en milostenia.
STEFANOY. Moldovan, ficior a unui
Stefan, cioclu a Mitropoliel din Jai, la
introducerea reglementuluY, an intrat in
cantileria departamentului dreptatel, scrii-
toriii la seqia i-ia, nude shijand, si a-
cum l'a boerit, .2ntdii1i sardaria, apol 66-
minaril, comis si mai la urma spataria, .

facendyl i ef a seetiel
SCANTEE. Moldoveni, rnalili i i- -
zii de la satul Ghergestii, tinuttl Tuto-
vel, nn tefanaehi, de mic intrand slu-
ga, in cash" la Sturzoaea, n,a ma spa-
tariului .1tefanachi Sturza, aga Con-
i

stantin Sturza din Barlad, au slujit pana

au murit bat-Tana, pe cand el ajunsesa
logofat a biitrilnei, i pentru slujba lui .

www.dacoromanica.ro
 335

iau lasat un legat, cu care Mee.nd el

negutitorie, l'au sporit, s'au insurat an
cumparat casele stapan'a-sa. S'au tinot
tot de negutitorii si de mosii in pose-
sie, pe la 1816 &au Mout medelniceria,
la 1826 paharnic, si la 1846 ban.
Omul acesta au slujit mult, mai ales la
1829 in vremea ostlior Rusesti si l
1848, si'i om de isprava', are un frate
Neculai madil la Gbeighesti.
SAMURCW. Grec, pe vremea dom-
nului CAlimah la 1814, au venit
s'au asaclat de odatA in _Iasi, s'au lii-
gurluit cu domnita iNlarghioala, mama
Lui Millai Voa Storza. Apoi dm intri-
gile celorlalti doctori, s'au mutat la Bo-
tosani, au avut mai multi ficioo si fete.
Dup 0,3 s'au Vicut domn Mihai Sturra,
l'au adus la Iasi, l'au flleut proto-medic,
postelnic sau vornic, pe ficiorul srm
Iordachi l'au Malt armas mare si co-
mis earl multime de nernduele an la",-
cut. Dupg, cc s'au Meut domn Mnia sa
Grigori Ghiea, iarasi II pusese armas,
dar pentru c iar sa" apucas6 de obici-
nuitele lui apudituri, l'au dat afar.
STEREA. Greei, unnl Alecu Sterea
ce'si clice mum Steriade, au venit en
www.dacoromanica.ro
 336

Mihai Voda Sutu la 1819, terdi-bas

domnesc, adech croitori. Duchndus Su-
tu cu volintirii liii, croitorul acesta dupa
linistirea revolutio, s'au inturnat din
Basarabia, i s'au apucat de mestesugu1
San pe la 1826. Apuchndus visterni-
cul Iordachi Rosnovanu, de clidirea pa-
laturilor ce Bunt acum a visternicultu
Neculai Romovanu, pe acesta l'au toe-
mit pristav asupra luciarei aceea, dupa
gAtirea cAreia, esind aga Vasile Bosie,
care era vatav, l'au pus pe el vatav
de curte. Pe la 1829 surgunind ochr-
muirea rusasca",, pe visternicul Rosno-
vanu i pe Mitropolitul Grigori, a tkeI
romi.inesti, in Rosia, la Teraspoli, uncle
c1iib6vind un an mai bine, grecul acesta,
au ramas in curte, incsa sub privighe-
rea post elnieului Dumitrachi Dann, care
era plenipotent a toafa casa i averea
Rosnovanului. Dar green, ca grec tot au
ciupit mu lt, i In lipsa boerilor de acassa,
ci deschisesh partia de crti cu pos-
telnicu Danu, cu vornicul Alexandri, cu
spatariul Neculai Theodor, si ; cu
care legAnd prietesug, au mijlocit prin
aceia mai ales, ca Alexandri era si de-
putat a Adun'arei Obte$ i mAdulariti
www.dacoromanica.ro
 337

comisiel, ce au fost rAnduith" spre cer-

cetarea boeriilor fcute cu petace de
Ioan Vodh, j l'a u trecut in condica
boeriilor cu rangul de cAminariti, fitcut
de Ioan VodA, thrA sh fi fost, s'an m-
inas bun earninariti grecoteiti ; pe la
1833 l'au dat Rosnovanu afarA, din vii-
tjie, dovedindul cu multe furAturi ; un
ficior a lui a intrat in militie, i s'ati
f'acut ofiteriti, alto! Costachi, an cApAtat
rangul de stolnic de la domnul Mihai,
o fafa au luat'o aga Costachi Grigoro,
dupA ce s'ati despArtit de fata postel-
nicultn Baldovici. Mai este un Miha-
lachi Sterea, grec venit pe la 1830,
lipinclus5 de vornicul Lascar Pasca-
nu, Pau Mont vechil l mosiile sale de
la tinutul Esii, si l'aa racut cArninaria;
ca nicf un moldovan fArs6 mi1 5, de lo-
cuitorl si in tot feliu ai munci, n-ati
gAsit s'A'T placg ca cataonul acesta.
SINJORJ. Moldoveni, mazili vechi,
si thzesi, de la IonAseni, tinutul Doro-
hoiulul, s'ati ead icat l boerie pe la 1818,
un postelnicel Toader Sinjorj, fcendu'l
domnul Clirnah, medelniceral, acela an
avut un ficior Gheorgbe, pe care Mihai
Voda, Pad facut comis, pe la 1846. si!
22
www.dacoromanica.ro
 338

judecatoria la Dorohoft, iar Grigori Vocla

la facut aga.
STROESCU. Moldoveni, radicatt la
boerie peste 140 ani.
SCORTESCU. Moldoveni, vechi ma-
zili i razasi, de la Scurtesti, tinutul.
Carlighturei, fadicati la boerie, de vr'o
90 ani. Jnti Toader Scortescu, din
mazil, sa fAcut cApitan, ficiorii aceluia,
unul an fost satrariii, i ahul ftori paharnic;
si din acia apoI Nastasa Scortascu, s'ati
facut caminariri. Alecu ficiorul camina-
riului Nistor, luand pe la 1814, pe
Prohira, fata vornicului Costantin Aslan,
atuncea crninarii, dupa ce mosul el
fratele mane-sa, Joan Voda Sturza, s'ati-
facut donm, Pad facut batman, fratele
c.miiiariuu1 Nastasa, slugeriul Ioan, a-
vend doI flood : Iftimi i Filip, s'ati f-
cut amandol caminari. Dar Iftimi au
murit holteit, i carninarinl Filip este
iar holtej batran. Scortesti mai sunt
numai copiii hatmanulul Alecu Scortesou,
until sari dol.
STAVAR. Trel neamuri, dolia nea-
inuri greci, t i unu moldovan, i anume :
cei mai vechi Stavaresti, sunt acil de
,itb Putr-greci, dar de o suta de ani,
www.dacoromanica.ro
 339

venit Un chminariii Irimia, earele in-

surandu-s'a cu o fata a unul Cimbru
pabarnicu, de la tinutul Bacao, ce
au fost i ispravnic la Bacau, $i racla$ de Na-
di$a, Basoteni i alte hotare, au facut un fi-
cior, ce din botez numit Stavar, care au
fost jignicerii5, i s'au insurat cu o fata
racia$45, de Orbeni, de la tinutul Put-
nel, acela au avut doi ficiori, pe Vasile
Stavar, ce au fost starp, i Costandin
&afar, ce an avut doi ficiorl ; pahar-
nicul Neculai, ce an murit holtei bA -
Wan, i Iancu, care s'ail facut sardariii
la Schrlat Voda Calirnah i spatariii la
1823, la Joan Vocla, cAnd au fost
camara$ la Ocne. Spatariul Iancu, aq
avut doi ficiorT $i o fata, cel mai mare
Joan a5 fost in militie i fhandusa,
prapurcic, au esit 5i s'afi insurat, $i are
douii. fete. NeculaI s'au facut caminarig
la 1\1 ihai Vol* si s'aft insurat in cara
romaneascil, la tArgul Bmnic, i n'are
copit, ace$tia imi sunt veri al doilea
de pe maica mea, pentru ca mama ta-
tne-sau, au fost soth cu bunul meu Thoa-
der Danu, pe fata spatarinlul lama
aU luat'o spatariul Grigori Cuza, *'ati
'murk, far s'i thmhe copii, lash d
www.dacoromanica.ro
 340

barbatului ei mosia Ghergheleu, ce att

avut'o zestre sa o stapaneasca in via-
ta luL
Al doilea neam Stavarescu, au lost
dintr'un grec Stavar, venit la 1782, cu.
Alexandru Voda Mavrocordat, cand Ian
frteut s1ugerii i ispravnic, si a remas
aice, au fost n multe randuri i isprav-
nic si randuit la lucrarea cet'atilor, peste
Duna,rea, cu salahori moldoveni. La 1793
s'au facut sardariil, iar la 1802 ban ;
an avut doi ficiorl, Iorgu, care la 1813
s'au fAcut medelniceriii si Mihalachi,
acestia an slujit in visterie pana la 1820.
Dupa revolutia greceasca, Iorgu an fost
ispravnic de Iasi in rnai multe randuri,
s'ati facut ban la 1823 si la 1840 iar
ispravnic find, l'au Pacut aga, ; omul
acesta an fost vrednic, i cinstit, din
toatil ispravnicia ce an avot, an murit
saracu, si ran ingropat cu milostenil;
nai fost insurat, de cat cu o tiitoare an
facut un Viet Costachi si l'au facut
Mihai Voda, cluceri sa slugeriii ea,
iau slujit in cantileria directio sale.
Mihalachi s'a5 insurat pe la 1825, si
saii qicut ban, aft facut doua fete i.
el ari milrit. Al treilea Stavar sn
www.dacoromanica.ro
 341

porecleste un tefanachi ficiorul . . . .

bacalu din Vaslui, care murind, pe fe-

meea 1u, an luaeo un sardariii Tudori,
din Vaslui, om trecut ea vrilsta, $i a-
cesta s porecle$te Stav6r, de pe pore-
cla vitriguluf sh'u, $i la Mihai Vod
s'aa faeut $i el pitarii5.
SECHELAM. Grec, napaste venit
Oro, in vremea domnului loan Sturza,
negutitoriti, tin Triandaf Sechelari, $i
in domnia iui Mihai Vo3A, land po$ti-
le $i v`amile, un grecNeculai
in tovArh$ie secreta en domnul, pe acest
Triandaf Pau pus director casei postilor,
si l'au fiicut caminariti.
SICA. Putoare grecease, un Necu-
:ai, an venit neg4toriti la Gala0 $i
factind Capital, $'au cumparat $i el de-
cret fie dun i nari
SAULESCU. Moldoveni, rna1i1i i
Actd$i de Vutcani, de la tinutul Fl-
ciulul; un Gheorghi tlind slugg la Mi-
tropolitul Veniamin la 1818, l'au ti-
mes la $coalele de la Hio, de acolo fi
la altele in Europa, au lost profesor Ia
Academie, l'au fcut paharnic $i mai
in urma caminariti, la domnul Mihai
Sturza, asemenea s'au boerit i ua Ne-
www.dacoromanica.ro
 342

culai Seulescu, cu rangul de paharnic,

dar nu tiu frati sau verl sunt.
SFIDERSKI. Rusnac, venit pe la
1833, un Calistrat inginera, pe la 1836
au intrat intre ingin eril Statului, randu-
indul ingineritl la tinutul Putnel. Un
om prea fara earacter, s'art insurat cu
fata chminarinlui Iordachi Stamati, de
la Bacau. Pe la 1847, l'ati facut Mihai
Voda caminariti.
SINESCU. Moldoveni, de la tinutul
Sucevei, radicati la boerie, slugeriul
Iordachi Sinescu, pe la anul 1805 i
Gheorghi ficiorul aceluia la Mihai Voda,
s'ati facut etiminari a.
SACARA. Moldoveni, malili i ra-
05,i de la tinutul Neamt. Dumitru Sa-
cara i un nepot al ski. Ionita, find
sluga la vornicul Grigori Ghica, pe
Dumitru l'au facut logolat, i pa Ionita
vatav a easel, i insurandusti Dumitru,
cu o fata Marioara a vaduvei Smaran-
da Alcazoae, l'au facut same la tinu-
tiil Neamt. La Schrlat Voda Calimah,
Pau facut cluceriti, i pe la 1817 stol-
nic, i In multe randuri an fost same
la Neamt i la Bacau, au avut mai
multi ficiorI i toti bunt i holtei au
www.dacoromanica.ro
 343

murit inaintea batranilor, iauramas nurnai

-doi ficiori, Neculai i Dumitrachi, care
este stolnic j li-au ramas si stare
buna.
Ionita Sacara la domnul Calimah
.facut cluceri, iar la Ioan Voda Sturza
paharnic.
SIMILAKI. Moldoveni, iriahi1i vechi,
si *Iasi de la tinutul Putner, radicatl
-la boerif peste 80 ani. Un . paharnic
. .
ficior aceluia Grigoras, iardV s'au facut
paharnic la Scarlat Voda pe la 1816
si loan ficiorul paharnicului Grigoras
pe la 1825 iarasl s'arr facut paharnic
de Ioan Voda, mai are un frate Iancu
mai mic de cat paharnicul Than, acela
are copil, iar paharnicul loan este sterp.
SALCEANU. Moldoveni, maliui vechi
racrasT de la Salceni, tinutul Tutovei.
Ati fost un 'tefan Salceanu, fatav la
vornicul Dumitrachi Bogdan, carele a-
vend un ficior Manolachi s'au Ocut
sardariii la Joan Voda Sturza.
STRATILii. Moldoveni, rnaPi vechi
i r441 de la Ciurestr tinutul Tuto-
vel. Un Cristea zugrav Stratila, la dorn-
nul Moruz, s'au facut jignicerin la anul
4805, au avut un ficior Vasile, care la
www.dacoromanica.ro
 344

1824, loan V oia l'au facut sardari5

s'au asaclat la Tecuci5, uncle au fost
sames:,
SCARLET. Moldoveni, i vechi bo-
en, de la tinu-tul FAlciului, dintr'un
neam cu Costinestii, este unul loan
&lir let, care pentru eh) sarac, abea
Mihai 7oda Sturza, l'au facut sardariu.
STARCEA. Moldoveni i vechi ma-
lihi, si razesi din Bucovina, aice au fost
un Stefan StArcea, multa vreme vatav
a easel logoftului Constantin Palade,
si la 1815, s'au facut sardariu ; s'au
mai facut la Mihai Voda Sturza, uu
Vasile Starcea stolnic, dar ficior, sau
nei_ot va fi sardariului Stefan, ori be-
lea legat de StArcea, nu stiu. Au mai
venit din Bucovina un Gheorgbi, au
intrat in rnilitie, s'au facut prapurcic,
si curgolea, cum era, au luat pe Paras-
chiva fata lui aga lordachi Cuza.
SPARTALL Greci, negutitori birnici .

din Iasi. In domnia lui. Joan Voda

Sturza, un Panaiti Spartali bogasieriu,
eland marta pe datorie la camara dom-
nease.a, i find camaras mare Bezede
Iorgu, fiul domnului, iau oprit banii, i.
ran. f5cut corais Insa nu cu caftan,.
www.dacoromanica.ro
 345

prc cum peatuncea era legea ca'rei, a se boe-

ri, ci cu petac domnese ; apoi un nepot de,
frate a 1w chir Panaiti, anume Tudurachi,
iny-6,0nd carte rnoldoveniascA, dupA in-
troducerea reg1ementu1u, an intrat in
cantileria ispr6vnicie1 Eului, duprt aceia
in visterie, i s'au boerit la domnul Mi-
hai Sturza.
SYANTIC. RomAn din Ardeal, en
meseria negutitoriu de porci, din Brasov,
venind cu negotut seu pe Ia Focsani,
s'au insurat en o fath a lui Joan Popson,
ee era staroste de sudetf austriecesti,
i socru-seil find un cabaz, ave en-
nostinta ell multi din bo, rii mari, s'au
mijlocit la 1848, dup tulburAri -intre
boeri, en domnul Mihai Sturza, cind era
ministru din lhuntru, logofatul Alecu
Bals, de Pau fAcut 6ardariti, pe domnul
porcarin.
SOTIROVICI. Bulgaria, uu Sotir ce
au fost alai-ceaus la domnul Mihai Sutu,
duph fuga domnului, la 1821 au ra-
mas In Moldova. S'au insurat cu o so-
ra' a lui Neculai Hagiolo, acum ban din
Vaslui, au facut vr'o doi trel ficiorT,.
unul 'au cumparat decret de boerie,.
altul au intrat in militie inucar, ca
cum ar fi nobil, moldovan a Orel.
www.dacoromanica.ro
 346

STIHI. Moldoveni, rAz'asi de la tinu-

tul Botosanii, inti s'au rhdicat la bo-
erie un Gheorghi Stihi din Botosani,
facendus6 cluceriti la 1827.
STAVRAT. Grec, napaste Moldovel,
pripAsit in taia in domnia lui Mihai
Voda Sturza, i indemnat de eftin'atatea
rangurilor, s'ata cumparat un Ioan chir
Stavlat decret de arhondas megas serdar.
SANGER. Moldovan, de la satul
Singerif tinutul Botosani, un Costachi
ficior lui Gheorghi a Acsinio, birnic
de acolo, fugind de la casa tiltne-sgi
intAiu la Botosani, au slujit la stolnicul
Costachi Ciulei, apoi la logoattul Alecu
Mavrocordat, i deprinclendusA a scrie,
au intrat scriitoriti la Un grec posesor,
cttptand bani, s'ati cumparat decret
de sardariti pe la 1848.
SOLESCU. Moldovan, de loc din sa-
tul Solestii tinutul Vaslui. Un Nastas'a,
au fost slugh in casa la postelnicul Ior-
dachi Roset, i find cuminte, s'aii steans
leafa si alt ce-ati mai putut agonisi,
la 1848 s'au cumparat decret de sar-
nurnindus'a NastasA Solescu.
SOFIAN. Moldovan, un Neculai fi-
cior unei Sofia, n'ascut in dudae cu mai
www.dacoromanica.ro
 347

multi tati, s'au infiintat porecla de pe

numele rnaica-sa, de cat ca sa nu sa
poata nimeri c e ficior de curva, s'au
grecit porecla clic'endu'o Sofiano, i slu-
jind pe la boeri, au strans parale i
pe la 1846, s'au cumparat un decret
de stolnic.
SOFIICU. Moldovan, r54go de pe la
tinutul HarlAului, in vremea domnului
Ioan Sturza, pe la 1826, un Ioui
.Sofiicu, s'au facut medelniceriti.
SAMSONOV. Rus, un Paviil Sam-
sonov, au lost cinovnic la consulatul
Rusasc in Iai, apoi advocat in pricini
a sudetilor la Consulat, mai in urma
au luat in tovar4ie de la postelnicul
Vasile Pogor un proces, ce ave la Pe-
tresburg, cu fiii visternicului Alecu Ba4,
Tentru socotelele lui Tudurachi Pogor,
cu casa aceea, din vremea ce fusese lo-
goft a easel lui Bal, toate ins a. si-
riclicuri., dar pentru ca i visternicul Bal,
i Tudurachi Pogor, era,' morti, a
mai murit, in urma i Costachi Bal,
fiul visternicului Ba4, au c4tigat pro-
cesul de o suma insemnatoare. Pe acest
rus Maria sa domnul Grigori Ghica,
Mra sa fi facut vr'o slujba Moldovel,
www.dacoromanica.ro
 348

Pau l'acut de o data sphtari5, la 24 Fe--

vruar 1852, ca mi era de ajuns !Doer!
in Ora.
SACARESCU. Moldovan, raz4 de la.
satul Shc5restii, un loan slujind pe l bo-
eel, apoi In canOlern. Domnul Mihai Stur-
za Pau rAdicat l boerie cu rangul de-
satrariii, iar mgria sa domnul Ghica
la 1852, rail Oicut medelniceri5.
SIRIACU. Pocetur5 greceasch, pri-
phsit la thrgul Warladului, inch' pe la
1814, un daseglas grec Neculai, acesta
au avut trei ficiori, Panaiti, Grigori
Gheorghi. Pe toti talharij acestia, vor-
nicul Alecu Stnrza BarlAdeanu, fiul spa-
tkeseI SfticAi, pentru c`a tat6-lor era
de casa Sturzoaei, iau pus in cantileria
isprvniciel, uncle Sturza de vio clece ori
au fost ispravnic, de si t(41 era5 buni
desbracatori, dar protuctorul Ion ia5 pro-
tejat ca sh't instareasca, creciend ca'sf
face poman5, a imbogat1 niste talhari,
prin desbrAcarea mold ovenilor, ba inc6
au mijlocit la domnul Mihai Sturza de
ia i boerit, pe eel doi mai maxi, iar
Gheorghi cel mai mic intrnd ciuovnic
la departanientul lucrArilor publice, unde
bi ne jafuind pe locuitorii ce erau ran-
duiti in lucrarea soseleior din Iasi, spre
www.dacoromanica.ro
 349

easpIatirea unel asa vrednicif, domnul

Grigori Ghica la 24 Fevruar 1852,
Pail fAcut sardariii, spre a se indeletnici
pe viitoriil mai bine a j'afni.
SPRINCEANA. Moldovan, un Ghe-
orghi ficior de birnic din satul Pomfir-
la, sluga in cas6 la hatmanul Anastasa
Basota, ministru lucr`arilor publice, care-
le intrebuintandul in zapcilacul luerbirel
.soselelor de Iasi, la 24 Fevruar 1852,
l'au fiicut stolnic.
SAVA. Moldoveni, eafasi din Buco-
vina, uncle au si titlu de Fon.
SILUI. Putoare greceasca", en mese-
rie caicciu venit pe la 1839, au unel-
tit neg4toria, chstiend capital, chir
Joachim, s'ail cumparat decret de me-
gas arhon paharnicus.
SCORPAN. Rusnaci, veniti in Mol-
dova pe la 1830, slugI, pe la boeri, au
fost Joan si Constantin, dupA introdu-
cerea reglernentufro, au intrat prin can-
tileriile judecAtoriilor, din Iasi, mai apol
la divanul de apel, si Mihai Vodh Sturza,
eftin fiind la boeril, pe loan rah Mout
paharnic, ii pe Constantin sardariil
SCURTU..Molciovan, un Costachi fi-
cior de 1cuitorii birnic, din satul Scurta,
www.dacoromanica.ro
 350

-tinutul Putnel, de mic razletindu-sa, de

la parintii lui, i slujind pe la boeri, au
in vatat carte, au fost vatav pe la mosii,
facend capital, au luat moii in posesie,
au chstigat averi, si pe la 1848, s'aa
cumparat decret de caminariii, poreclin-
du-sa Scurte.
SiRMOS. Greco-bulgariii, venit in
Moldova la 1829, on loan Sirmos, fiind
vatav la mosia Pungestii, a lui Bezede
Neeulai Stitt], la 1842, rata facut cluceria.
STEPLEANU. Bulgariu, negutitoriti,
un Vasile Petrovici casap, din Iasi, la
Fevruarie 1852, s'ail facut slugeriti.
STOENESCU. Mai multi, unii romftni
din Valabia, altii bulgari. Inti s'aii a-
ratat cu aa porecla ftrei rati : Grheorgbita,
Raducanu, 5i Vasile, romani, buni scrii-
tori, au fost tustrel ce casa agrii Pe-
trachi Negrea ; Gheorghita, an fost pe
la 1817, r_4 a rr e la Tutova, s'ati insurat
cu Marghioala, fata medelnicerului Abaza,
de la .Miliscani, tinutul Tecuciului. In
domnia lui Ioan Voda Sturza, s'ati f6-
cut caminariti, au fost same la Tecuciri.
Dupfi infiintarea judecAtorillor, find e.
pe -4rAduvaNegre, o lua,A logofAtul
Costachi Conachi, ,ce eu fast logofilt
www.dacoromanica.ro
 351

mare, la introducerea reglernentulut l'ah

rAnduit cilen la judectoria Tecuciului,
unde au si murit, rmAindu'i mai multi
copit ; ceTlaltl frati a lui an murit holtei ;
se mai poreclese si aIii acum Stoinesti,
Insitoti sunt bulgari, poreclitt de pe
nurnele toian a Orintilor bor.
STEFANESCU. Moldoveni, proaspe-
te radickuri, din clasa de jos a l'Acui-
torilor, s poreclesc de pe numele Ste-
fan, a pgrintilor lor, precurn un cluceriti
Mihi Stefgnescu de la Tutova, ficior
lui Stefan blanariti, din Bilr lad, au fost
cinovnic la kpeavnicie, i desbeacend
pe lcuitori, s'au facut clucerin, pe la 1 844.
STEFANIU. Mai multi, unit greci, si
altit moldoveni, porecliti de pe nurnele
p5rintilor, tott iirsA rdicati la boerii de
Mihai Vod5, Stnrza, i peutru interesul
de bani, ce li s'ah luat i pentru a ave
glasuri in alegerile deputatilor tinutql,
dintre acestia cu asa greceasch poreclit
este si cluceriul Dinic Stefaniu, din
Focsani, acesta'T ficior unui Stefan Bratul,
din satul Cliticestit, care au slujit multi
anY argat, vezeteu i chelariu la socru-
mai banul Toma Stamatin, i Ingnr1u-
indusa cu Catrina, ce au fost mancti so-
www.dacoromanica.ro
 352

iet mele i dada* an luat'o, en care au

na'scut pe dumnealui eluceri5, pe care d up5,
ce m'am insurat e5, mi 1a adus mAsa,
si de si era prost i uricios de mic, dar
pentru hathrul mnisa, l'am luat in cash',
l'am erescut, l'am invatat carte, an fost
blAnd si en minte, ee i s'ati pArut insA,
dup5, veo treT ani, au fugit, tatA-seil de
si era un betiv, dar Pei legat si mi
l'a5 adus inapoi, i n'a5 mai fugit, f-
eendu,sa mai mare si cunosoendu'l ta-
lentele, l'am dat la cantileria sfarostid
Putnei, unde in toate zilele merge la
slujb.A, dar sederea ii era tot in casa
me, piln5, au murit i tath-se5, cnd
find holtejii, iam dat voe a s'al asaza
in casa piirintaseA, ca O.' nu se ruineze.
Prin bunele purfAri s'ati capatat dra-
gostea nacealnilor sd, pe la 1841 0-
sindu'sl a fatA de negutitoriti, cu zestre
bunisoar6, mi-a propus c5, ar voi a se
insura, iam incuviintat, an luat fata
aceea, l'ati cununat vornicu Iorgu Razu,
ce era staroste de Putna, i deputat
Adunhirei, si an mijlocit la domnul Mi-
bai Sturza, de Vail fficut si cluceriii. Pe
la 1843, au nAscut a fat6, iam bote-
zat'o en, i iam daruit un locusor de
www.dacoromanica.ro
 353

--crAsmh in Focsani, Panga mhnhstirea

proorocul Samoil; mai in urmh simtin-
-dush en chpital, au avut dorinta se's1
fach case bune la sose, in mahalaua
boereasch. M'ah rugat sh'1 daU un loc
de cash de care aveam chteva in Foc-
sani, vhclendu'i plechrile, i bunele pur-
thri, iam dat un loc din cele mai de
.frunte, si mai mult in dar, pratindumil
numai on 2000 lel, de si avem mus-
terif cu 200 galbeni, i 'ati fheut ui-
te case prea bune si de gust, 11 iubesc
c`h are cunostinth.
SIMINOVICI. Annan, si de natie i
de religie, negutitoriii zaraf din Focsani;
un Bogdan Siminovici la 1847, s'au cum-
parat cu 150 galbeni, decret de slugeriii.
SOFRONI. Moldovan, ficiorul lui So-
froni grAdinari5 din satul Crivesti1, ti-
nntnl Chrlighturei, a hatmanulul Ghe-
, orghe &Thus, de mic l'au luat in cash
hatmanul Buhus, Pau invhtat carte, rau
fhcut chiIna i cibucciu, au slujit phnh au
murit sthpanul shu ; apoi s'au insurat
eu o fath din cash tot din Criveti, de
loc. Fill sthphnului seu, aga Mad
aga Dumitrachi, iau indestrat pe aman-
doi eu 200 galbeni, i iau luat in posesie
www.dacoromanica.ro 23
 354

mosia Cursti1 de la tinutul Vasluiu-

lui, a mAnstirei Frumoasa, cu 40 gal-
beni pe an, pe care si acum o tine
de vr'o 20 ani, mai sporindu'i ins'a din
vreme in vreme pretul, mai ales dupa"
moartea si a lui Matei Buhus, l'au Meat
si polcovnicel en cartea domnului loan
Sturza. Acolo la Curs5sti, au fa'cut bun
cgpital, si pe 1ang6 posesie au intins
negot de pane en Galatil s'au in-
starit bine si la 1846 s'au eumparat
decret de slugerill
SEVASTOS. Greci, din vechi prip5.-
siti in Moldova, au luat fete de r52'asi,
au fost la Putna un luger Todirascu,
dar an murit fAr5, ficiori, famAindu'i
nurnai o fat5, Catinca, ce au luat'o aga
Mihai Veisa, un var a acelnia, au fost
medelniceriii, care au avut doi ficior1,
unul din acia s'au insurat spre Boto-
sani, iar until serdariii Alecu slujand
multA vreme n cas la visternicul A-
leen Bals, fiind in mare dragoste si
credintA. Ins din'tamplare impuseand
un tigan bucAtari, au cOut in mare
nth, an fost silit a fugi in Basarabia,
de acolo viind inapoi pe la 1820, au
s'aclut cat-va dosit in casa maica-mea,
www.dacoromanica.ro
 355

duph tulburarea greceasch din 1821.

Pe la 1823 l'au insurat maich-mea cu
o nepoath de sorh, ce o tine in cash,
Catinca fiica lui Ilie Frunzeti, ian luat
in posesie de la stApiinire mosia To-
porestil din inutul Vasluiuluf, a mhnhsti-
ref Flovestii, ian dat clestre 2000 lel,
si in plug de boi, i chte-va vaci
parte din averea phrintilor el. Pe la
1826 s'au facut sardariti, acum la April
1852 an intuit in shrhcie, ramhind va-
rh-mea sermana fath Hid o stare, at
o fath mare si in bhet Iancu prea
bun.
SEVASTOPTJLO. Grec pripasit, spur-
chciune greceasch, de visternicul Dumi-
trachi Ghica, Pan avut vatav pe Ia
1826 la ITArprishstI, din plheintarul a-
cela s'au nhscut un Iancu, carele imbr-
toshn dmeseria de alvocat, phnh la 1850
c'And murind postelnicul Costachi Ra-
covith, iau furat din hartii un sinet de
3000 galbeni, a logofhtului Costachi
Sturza, i andu'l Sturzei tocmai atuncl
child era si ministru din lhuntru si a
drepthtei, spre mulcamire ran fhcut vel
armas.
SUITJLGIU. 13iIgari, mester de cis-
www.dacoromanica.ro
 356

mele, ut Dutnitrachi Cisrnigiu din Iasi,

Ioan VodA Sturza pe la 1827, dup6
ce au ghtit casa apelor de la Golia si
havudurile, l'au fAcut slugeriii, i Mihai
Vodh Sturza, pe un Hristea Neculau
cismigiu din Focani, buIgari prost, fArA
stiinth de carte, pentru c iau fhcut
pivnita de la ville de la Groclesti, pod-
goria Odobestii, i havuclul de la grajdiul
Phu, din Iasi, ca S nu'i plhteasch bani,
l'au fAcut satrarih.
SOLCANESCU. Moldovan din Bu-
covina, de la mAnAstirea Solca de loc,
din phrinti prosti, slujand pe la boeri,
i ajungend vatav de mosie, au strins
i

uj ine parale, i 'ati cumparat pe la

I 6 ch cret de boerie.
SADOVEANU. Roman din Valahia,
din clasul de jos, au venit cu logofhtul
Lupu Bals, slugh in cash, dupA moartea
lui Bals, au mai slujit pe la alti, apoi a
intrat in cantilerie la vornicia de aprocli,
nude s'au facut i clucerih pe la 1846.
Duph infiintarea departarnentului lucrh-
rilor publice, au intrat acolo scriitoriti
si la trecuta lunh Mart, pe cluceriul
Andrei Sadoveanu, nihria sa domnul Gri -
gori Ghica Voevod, l'au facut serdarih.
www.dacoromanica.ro
 357

SION. Tatar de la Cram, un Dernir

sultan, ful Hannlul de Cram Beldinghereiti.
Manealar chniI tie6los, pentru c au ye-
nit in Moldova si s'au botezat. Dup5,
multg lupt6 ee an avut en tatil sriti
pentru al cobari de p scaun, si a se
sui el la hanatul Cramulul, tnsfarsit s'au
impacat, prin mijlocirea Hani!or de Kazan
si Asdrahan, i a,1 intrat iarhs1 in sa-
rain! thtane-seil. Dar rA5 si ne astam-
parat find, s'au ingurluit en o sultana
a fatani-sen din harem, C3 era mai fru-
moask si mai tanra", si oblieind btt-
trannl tat61 lui, ca se's1 easbune si ne-
cinstea aceia, si- pagubele ce't Mens6 cu
re,boa ele, de al da jos din seaun, an
hotrtrat srel prindg in harem si 86'1 u-
moare. El berbantnl ager find, a dat
pe o fereastg, i cu sabia in manii, au
trecut printre to-0 tatarit c&l incunjura -
sera`, au mers la grajdi5, an incAlecat
si an fugit, au venit drept la 111, ,liova,
pe la 1462, si s'au infatisat la hatmanul
endrea, lath' a sa descoperi cA'l sultan,
de cat numal Marzae, si c. doreste a intra
in oastea Moldovel ; l'au pri mit indat'a in-
tr e joimiri c11aret1, soldat prost, an
slujit joimir prost, 'Ansa, la in resboiii,
www.dacoromanica.ro
 358

ce au avut en Muntenit, in care perind

hatmanul, de odath, au luat el comanda
si au biruit. Dup5, biruinca domnul,
far6 al cunoaste fAcut Capitan de
joirniri. In resboiul en Lesif desvglind
osebith vrednicie, care au pricinuit Mi-
rare domnuluf Stefan cel Mare, l'ati luat
de aproape in cercetare, i iau mArfu-
risit in secret csa, el este Demir sultanu,
de care era instiintat marele Stefan, de
hanul, eI fugit, i asa Fah botezat,
fiindu'i nas Bogdan VodA, numindu'l din
botez Dragos, l'au insurat en Dahina,
fata unui Oansa visternic, ce era cum-
nat domnulni, ia dat multime de mosit
si Pail ftiout portariti mare de Suceava,
mai in urmA spatariii mare, 5i ap oT pi
vornie mare teref de jos ; iubindul foarte
mult, pentru vitejia i birnintele ce fa-
cea in toate resboaele ee an avut, en
tureil, eu tataril, cu lesif i cu ungurii,
pentru care il i poreclea totT Resboian.
Acesta au na'scut pe nn Dumitrascu,
care an fost Orealab Hotinului, i gi-
nere luf Petrea C1An'6u spatariii, si au
nAscut pe lonascu paharnic, care au muat
pe Catrina, fata lui Veverita vel pos-
telnic, i pe Avrarn visternic. Din aeest
www.dacoromanica.ro
 059

Avram visternicul, au fost coborkori

domnii Cantemiresti; iar din Ionaseu
paharnicu, nAct'indu-sa Rasboian stolnicul,
au luat pe domnita Marica, fata lui Moisi
Vod'A Mo vita, si an nAscut pe un alt
Ionascu paharnicul CoOscu, cel tinAr, care
au luat pe Tudosca, fata stolniculut
Sandu Sturm, si an nriscut pe Sion vor-
vicul, care au luat pe Safta fata lui Na-
badaicu, hatman, i an n'ascut pe An-
dreica paharnic, care au fost i sol al
Moldovei, sat precum aeurn agent lo
Tarigrad, In domnia liii Vasile Lupu
voevod, si au fost cAskorit cu Irina,
sora lui Ev6tratie Dabija voevod, si au
nscut pe Andrei paharnicu, care intru
insotire cu Ilinca fata lui loan Bogdan
vel logofht. au n'ascut pe Andrei me-
delniceriu, care intAiii au fost insotit cu
Irina, fata lui Neculai Buhus hatman,
si al doilea cu Gafita fata lui Postolachi,
vatavul de 6616mo', de Tarigrad, si au
nAscut pe Ionit6 ce au fost st-drp,si pe Toa-
der medelniceriii, care in insotire Cu
Dochita fata until stolnic Bnisor, an
n`dscut pe Costantin, pe Ionit6 carit
au munt, cel Intii holti, cel iii
doilea cAlughr, i pe stolnicul Iordachi,
care insotindus6 eu Catrina fiica vor-
www.dacoromanica.ro
 360

nieulut de Yrancea, Thoader Danu, au'

thiscut shsa ficiori i anume : spatariut_
Antohi, paharnicul Ioni, banul Necu-
lai, paharniculCostachi, pe mine, paharni-
cul Constantin si pe sardarial Thoader,
pana la vornical Sion, s'ag poreclit unit'
Dragos, unit Candimir, i unii C4Aseu, de
pe mosia CoOstii din tinutul Tutovet,
acum de VaAujti" uncle li era asaijarea
i unde Demir Soltanu facose biserica,
care au rhs'apit'o Tatarit in vremea
domnului Vas& Voda. De la Sion vor-
nicul ce ii s'au parut nu stiu, s'au po-
reclit Sion une-orf i Rasboian si Co-
saseu, tott insa cobortort din Demir-
Sultanul sau Dragos, vornic pang, la
tata-meu, nic1 n'au murit de moarte
fireasca, tott cu sabia in mna, aparn-
du'st dr- pturile patriel, au murit Cu.
cinste in cmpul Slave]. Tata-meg sin-
gur i fratil set au avut nenorocirl
fratil mel, spatariul Antohi i banuL
Neculai an murit in casele lor, pe pa-
turf, insa foarte mult i eT -WV not
i

din copilarie pana la vrAsta de batra -

nete, am slujit patriel cu credinta
toata vrednicia, precum in vremea tul
buraref grecilor de la 1821, cnd tatti
www.dacoromanica.ro
 361

boerii, lasand patria in prada railor

greci, fugisa prin Basarabia si Buco-
vina. Noi am statut neclintiti, ba inca
en am mers la Braila cu opt turci, eel
scapasam de la moarte din mard'e vo-
lintirilor greci, s'am venit irnpreuna eu
urdiea Tureeasea in Ora. Dupa venirea,
ostilor Ilusesti la 1828, cu totiT am fost
intrebuintati in cele mai grele slujbe,
en am fost trirnes si peste Dundrea pa-.
na, la Balcanuri, en carduri de vita si
en cosast. La 1829, find foarte grozava
ciuma, in cat sal pustiis,1 Focsavii, pentru
ci cuconasii fugean de grentate, in'aa
randuit pe mine staroste de Putna, si
dupa ce s'ati strtcurat ostile in jos, si.
s'au cur'atit targul i inutul de ciuma,
au randuit Divanul staroste, pe fogad"-
tul Aleut Bals, i pe vornicul Iancu
Giurgea, iar pe mine sames, ca sa sin-
rase patrieI, pentru eh tot era inca greri,
euconaseil acia, cuconast, am primit a
fi i sam s, insareinandu-ma si co ti-
nerea sPitalurilor 0,th:testi, in care era
pesti 1500 bolnavi, i cu toate stantii-
le de fan, de lemne i magazale ; cu
toata greutatea le-am tinut toate, am
*sit din toate cu obraz curat.. Dar vai,
www.dacoromanica.ro
 362

cunostinta patriotilor, Dumnedeu s'a le

rasprateasca, au fost ra.
Dupa. rnduirea domnului Mihai Sturza,
dup'a introducerea reglementuluT, in-
troducendu-sa i sistema de a fi tot
slujbasul jaeas, si de a eumpara de la
ministru, i chiar de la domn, slujbele
cu bani, precurn i rangurile care si
dupa vechea legiuire a tarei, i dup5, a
reg1ernentu1u kgiuir, urma a sa da ea
rhsplatiri, celor ce cu cinste vor sa-
vfirsi slujbrle incredintate lor, depar-
te foarte de principiul legilor ;iar
s'au vindut cu bani, ea oare-care ma-
terialurT s'au producte a mosiilor siom-
nului. Noi fratiT nedeprinsi a jafui pe
patriotil nostri, n'am cumparat nicT u-
nul s1ujb5, ea de cumparam piste asa
posesiT de la domnul, sau minitriT BAT,
trebuia veand nevrand s adunam roa-
dele posesiel, adec i peadsam, sa asu-
prim, si s jafaim pe bietiT patriat1, si
de aceea in tot timpul domniel de 15
ani a lui Mihai Vocla Sturza, am fost
prigoniV si eau vkluti si de domn, ea
care din copilarie ne cunosteam, find
intr'o mahala ereseutl, dar si de mi-
nistri, earl erau boeri moldoveni i ne
www.dacoromanica.ro
 363

stia, ne cunoastea prea bine, si le avem

prietesugul; cu mare greutate pa la 1837,
'fiind visternic Beclede Neculai Sutu grec,
strein de patrie, duph multe sthruint1
a frhthne-meu spatariul Antohi, care
avea i cash gre, I s'adere in Iasi, l'au
asaclat sef de sectie in visterie la &a-
trftnete, in rand cu COpifi i cu altii ce
nicI &dish vr'o data a ajunge, la asa
posturi. Si la 1847 fiind visternic Las-
carachi Pascanu, acela ce ne este si
nepot de var al cloaca, l'au dat afarh
din slujbh, inch cu defhimare i pe bie-
tul frate-meu i pe doi ficiorl, ce'l ave
in visterie.
S'aii facut tulburarea de la Mart 1848,
a boerilor, in contra domnului Mihai.
Ni-am unit si nol tot1 creclnd ch
Dumnecleu va triniite o zi mai seninh
. pentru biata Moldova', i prin randuirea
altni Donm, ear mai curma suferintele
bietilor saraci, vai, vai, si a treia oarh,
vai, rhnduit domn maria sa Grigori
Alexandru Ghica voevod, bun, milostiv,
neinteresat, fAr fAutate, dar imprejura-
rile, minitrii i altI multi ca'l incunjurh,
Pah facut as1 u;ta fgzile, ce ne da
in multe rhnduri, inainte de suirea la
www.dacoromanica.ro
 364

scaun. Si lnd a clice eh' nicl o ludrep

tare in tret ani pang acurn s'air facut, spre
vindecarea ranelor biciului t.uferit in 15
ant, a lui Mihai Vod. Dar s'au adaos
mai multe care covars?sc toate ranele
fdente de Domnul Mihai, pentru ci iu-
bind desartaciunea, cu zadarnice chel-
tueli au Idea pe viAerie datoare peste
4 milioane 10, care prin vizriul Resid
Pasa, au mijlocit a so Oki de tari, si
s'au rftnduit de se 'zmplineste la tot
sfertul 75 parale do fie-care birnic si
mazil, au indoit pr:cul s1ce, facendu'l
din 4 para1-1 oca, 8 parale, an inmultit
numarul militatilor, au organizat arti-
leria . au desflintat slujitorit postnrilor,
i au infiintat polcul de jaodarmi re-
gulati cu polcovnic i ofiteri, pe la toate
tinuturi1e, au inceput a face un mare
palat la Copoo, pentru cazarrn,,, au in-
doit i intreit toate iraturile eforiilor de
prin thrguri, toate aceste privese in-
gretate i re3punderea proviacialilar,
sa cheltuese de toti rail banii, en ochil
inch hi. pe toate sacaturilc3 i netrebnicii-
le, s'ac cheltoit multime de bani, dupa.
pronto]. lui Mihalachi CogAlniceanu, de
au stricat 1 5 diighene, bolti bune a.
www.dacoromanica.ro
 365

Mitropoliet din ulita mare, care avea

venit pebte 4000 galbenY, de au des-
chis fata Mitropo1ie, ea sa,' aib. eAlu-
gArit haM la ulit6, s'au fAcut gard
de fier, au ingrAdit cu aseminea gard
grdina publicA, cu de asemine ; ift-
d'arnicir st cheltuese capitalurile ta-
rei, si neajungend s sporesc da-
rile faiii si fie dornnul in parte fo-
losit de aceste, de cat Insalat de lin-
gusitor), incuviintaia, creclend c face
bine set rAmane nume nemuritoriii, prin
atatea multe de bine faciri i netrebnice
imburrAfatirl, nicl cum srt ingrilaste pen-
tru fericirea card, care o poate sa"..var-
i prin randuire in toate slujbele a oa-
ment ispititt in vrednicie, in purtgri
cinstite, ne interesatl, Cu stiintrt de toa-
te legile si drepturile Orel, si a fie cui,
ao infiinta ministerie de barbatY aleO, di-
wanul Ad-hoc sau obtesc, de barbat1
-cunosciitor1 de tar6, proprietary cinstit1
i cu frica lui Dumm-zeil, iar nu de co-
pit si de totY stricatir i frantuzitil,
.caril niel vor s'CO aduc6 aminte
-de Dumneza. Cea mai mare parte a
Orel, au ajuns a dori pe Mihai Vodii
-Sturza, cu toath. llicomia lui ; am venit
www.dacoromanica.ro
 366

eu a credo proverbul vechiti, ea

schirnbarea domnilor bucuria nebunilor.
SOFTA. Pacat i putoare greceasca,
napaste Moldovei, pripasit in tara pe
la 1814, o pocitura greceasca. Gheorghi
Softa cu meseria caicciii, a spatariului
Cotcu, ce era venit cu domnul Calirnah
si randuit ispravnic la inuttul Sucevel,
unde Cotcu s'au luat cn sine si caicciul
sa'l chivernisasca, acolo Pat) randuit
zapciii de ocol, tovaras cu un moldo -
van boeranas, de loc din Catuarzani,
Gheorghi Lina, care avend fata mare,.
an maritat'o cu grecul Softa, dndu'i
parte de movie in Leucttsesti. Acest
grec dupa ce an vaclut c socru-seri
Gheorghe Li* la Joan Voda Sturza,
facut rnedelniceria, au facut si el
toate chipurile si la ducerea domnulur
din scatm, la 1828 au cumparat Un pe-
tac de stolnic, iar la Mihai :roda",
facut caminariti ; ficioril lui to-0 s'afi bo-
erit, si din caicciu grecesc, au ajuns
boerii Moldovenesc.
STRACHIADE. Putoare greceasca,
pacat si napaste tarei, venit la 1852,
un Leonida p1cintari sag rnaslinariii,
din Grecia, rudenil cu egumenul ma
www.dacoromanica.ro
 367

nastiref FAsfacii. Jail dat In posesie mo-

sia Blteni, i ticAlosul Grigori Voi
Ghica impuscatul, Pak i boerit cu ran-
gul de caminariu, spre rAsplata wm-
pririlor ce an Mout lAcuitorilor din
BAlteni.

TAUTU, Moldoveni drepti, si vechiti

neam mare boeresc, au stAtut tot mare
incA mai inainte de domnia lui Dragos
VodA, precum sA vede din manuscriptul
lui Petrea ClnAu spatariul, din auul
7003, si rudit cn familia domnului
Dragos. In vremea dounnului Stefan
Voevod cel Mare, au stat un Joan
TAutul mare logogt, au fost trimes
cu mai multe soli, la crAiea Lesilor,
si a Ungurilor, in urmA de Dorn-
nul Bogdan Voevod, cu sfatul de ol4tie,
au lost trimis la Tarigrad, de au supus
tara Sultanului Turcesc, ell pre fru-
moasA folositoare i cinstite condit!i,
care sunt cuprinse in tratatul ce au in-
chiet. In urmA din nestatornicia vremi-
lor si mai ales dup5, navala Gre&lor
plAcintarf isgoniti de la Fanar, si din
www.dacoromanica.ro
 36)3

toate *tile Turehiel, pentru brastAmrt-

tiile lor, i gasind crestineascd primire
in Moldova si imbr`atosare, in loe a fi
recunoscAtori Moldovenilor, au inceput
aI vrajm'Asi p'ari eAtr dorm ai pu-
ne in intrigi cu domnif 1l cu tara. Prin
care viclene uneltirf a lor, carrtrdand
frAtasea dragoste dintre Moldoveni.
S'au fAcut mai multe partich prigonind
una pe alta, din caro imprejurrul pre-
curn cele mai multe neamurf marl si
vechi moldovinestI, an *hit i strain-
-cita aceasth farnilie Thutuleasek abea
mai cunoscendu-A intre boerAnasi, pana
pe la 1805, cand reposatut vornic loan
nutu, prin multe slujbe agiunshse la
rangnl de stolnic, rrnhind vkluv, au
luat o fat greceasca, din curtea dom-
nului Alexandru Moruz i iau dat ran-
gul de paharnie, i necurmat s1uj5nd in
divan, la 1814, domnul Scarlat Call-
mah Pau eadicat la ban, si la 1822
ducenduA en alti boeri la Tarigrad,
dupA tulburarea ce laeus6 grecil cu
domnul Mihai Sutu in tarrt, i randu-
indus6 domn pe logofatul IonitA Sturza,
pe banul Ioan Tautu Parr fa",ent vornic,
-si pe doi flu co ave ea sotia intiti
www.dacoromanica.ro
 369

Catrina fata slugeriului Sandu Budescu,

Mihai i Vasile iai facut spatari. La
1827, au murit vornicul Tautu, iar fiii
lui nefiind ea tatal lor, n-au mai in-
naintat, ci inca s'au ticalosit s'au murit
. ramaindule copil. Ai lui Mihai nu still
ce s'au facut, iar al lui Vasile sunt doi
baeti bunt, Todirith si Joan, slulase in V is-
terie. Mai sunt ficiorii medelniceriulul Va-
lachi si a paharnieului Vasile Tautu, de
la Botosani, eari au fast frati cu ne-
muritoriul comis Ionic Tgutul, fiil lui
Vasile Tautul, fratele vornicului loan.
_Ace! cornis Ionica find trimis secretaria,
de Joan Voda Sturza la Tarigrad, fiiului
Sau Bezede Neculai, ce era bas capi
Kihaia, saii ambasador tgrel, au murit
acolo fgra urmas1, fiind holtei. Multi
se nutnese eu aceasta porecla, afat de
seumpa Moldovenilor, dar toti minciu-
nese, aceasta o stiu prea bine, pentru
ea mg, rudese eu aceafta farnilie de pe
-bunica me Maria, muma maieei mele,
ce au fost Borg cu vornicul Ioan Tgutul,
cu Vasile Tautul i cu Costachi Thum,
de la Comanesti din Bucovina. Acolo
in Bucovina poate sa, mai fie rautulesti,
,dintr'un Mihalachi Tantul, iar toti ceilalti
www.dacoromanica.ro
 370

sunt napaste Trtutulestilor de sine pore-

clip, unil find slugi pe la rautulesti.
altii din satul Thutestii, i altii de prin
ahe sate de a Thutulestilor.
TALPA, Moldoveni, weld boeranao,
dar mai s'an stans am cunoscut la
Putna pe niste saraci, fiji chpitanului
Ionit6 Ta1p5, a c5ruia tat5 au Lost
muma banului Neculai Lipan, de la
Scurta; am mai cunoscut pe un Andrei
Talp5, de la Botosani, ce an fost luat
o fath Elinca, sor cu grecil corciti
Gelemenesti.
TULBURE. Moldoveni, rh"z6si de la
tinutul FIciului, mazili ruptas1, unil
birnicl, rklic5tura lor la boerie, an in-
ceput de la un Pav51 Tulbure, care
find mult5 vreme vatav la mosia Fl-
ciii a vornieului 'arban Negel Costachi
Bold a r, fra tele Mitropolitului Venian)in..
La 1818 in domnia lui C5limah, au
mijlocit de l'au fAcut slugeriu, s; la dom-
nul Mihai Sturza, toti fiii Ini Pavril Tul
bure, pentru c unul din eI, anume Ghe-
orghe, luas5, pe fata ag5i Gheorghi
Mardari, veehe slug i logofht a Mi-
tropolitului Meletie, i domnul avend de
rits boeria, Pau fheut ban, boerind
www.dacoromanica.ro
 37

pe top fratil lui, caril n'a5 fost facut

alte slujbe, de cht scriitori la ispriivni-
cie, find cumpatul lor aga Butucea sa -
rnes de Mein, multA vreme. S'au mai
rAdicat la bori i ficiorii unul Con-
stantin Tulbure, var mi Paval, anume :
Costachi i Gheorghi, acel Costachi fi-
ind scriitoriti la Visterie, in vremea
domnului Ghica ha gill nebunul, fac&nd vis-
ternic pe Vasilich Ghica, acela ca Fa'
pea& Visteria i ara mai bino, au de-
partat pe top sefii vechi, si in locul
lor au pus tot bAep, intre care pe Cos-
tachi Tulbure Pau lacut sef la sectia
a doua, Pau facut paharnic, apoi spa-.
tari5, i s'au insurat cu o fata de la.
Bacgu, a until singeri Enacachi Chi-
riao, ce au fost mai inainte pan*, la
ispriivnicia de BacAu, si in urrna slugA
la vornicul Enachi Crupenschi, cari au
mijlocit la Ioan Vod Sturza de Pau
fAcut s1ugeri6 ; iar Tulbure, dup`a, ce
earl insurat, au tuijlocit Ia domnul Gri-
gori Ghica hagi5, de-au facut pe Sandu
Chiriac, unchiul furled tale, ban.
TOMSA. Moldoveni, radicap din
prosil la boerie, du1 a despretuirea bo-
erilor moldovinesti, de domnii Mihai
www.dacoromanica.ro
 372

Sturn i Grigori Ghica. Ing nu sun

Tomsestr cum nu sunt eu Sturz6, pen-
tru c. niarnul Tows; mai mult de
150 ani, de cand s'au perdut cu totul;
de eat precum in nimiea un e regura
in tara noastel, asa si in poreelire, sunt
slobozi fie care, a se nurni cum vor,
precum fr nici o snarl, domnii
toti dregAtorii prada" tara, asemenea
toti munch furit ori ce poreelire a
nobililor veehi, ea sg se arke nobili,
s'it nu Ii s. nimereasch" opinea din cari
au esit.
TINCA. Grec, corcit in tara rorn--
neasel, adevarata poreclrt este VlahutA,
un Dincg. VlahutA om sarac, pe Ia 1813,
au venit la Moldova, la un Irate al
se Mihalaehi, care venis edecli eu
domnul Moruz, si se insurasA aiee cu
o Catine5, fata unui grec slugeri Gri-
gori, ce tinea o fael a unui Mitrea
ave zestre o parte de tnosie la Patras-
cani, in tinutul Tutovel, pe acea vreme
Logoftul Costachi Conachi, ave tiitoare
pe o Seftica, sora unui Sandu Botezatu,
apitan de post de la Tecueiti, i pe
la 1817 sari 1818, desgustandU-s 5. de
ea el facea copil, au m'aritat'o cu acel
www.dacoromanica.ro
 373

nnea, si rah Cheut chpi tan de thi g, la

BArlad, acela cu tiitorica lui Conachi,
au .fheut tin bhct Petrachi i o fath
ori douh. Bhetul Petrachi duph ee au
slujit pe la mai multi boeri, s'an insu-
rat cu o tiitoare a bhtrhnului ilie Co-
ghlniceanu vornie, in vremea domnului
Mihai Sturza, de achruia caNa* era Co-
ghlniceanu, si au mijlocit de s'aii fheut
ginerile sardarih, i revizor la departa-
mentul din nhuntru; in urmil in dom-
nia lui Grigori Vool Ghica hagih, s'afi
facut spatarih, o sorh a spatariulni ai
lost tiitoare la CoAachi Sturza Bar-
lheleanult dupa, piliia rnaich-sa.
TUFASCU. Moldoveni de la iintu1
Vasluiului, de la satul Tufestii, boerh -
nas, un ftori paharnic Costantin Tufascu,
trhitor in Iasi, ce avea inoja Bodestii,
de la Vasluih, au luat pe Parachiva
Goshneasch, vhduva until grec Gazeti,
cu un copil mic Grigori, i fhand un
copil Constantin, au murit, famhind Pa-
raschiva iar vhduvh, can a crescut
copiif de la amandoi karbatii, in cash,
si CU averea Tufscului, poreclindul pe
amandoi Turaseu, f6rh th o opreaseh
eineva, pentru ch fratele bhrbatului el
www.dacoromanica.ro
 374

murind i el, si ramaindu'i numal o

fata, care s'ail rnaritat cu iarao o scar-
navie greceasca, anume caminariu Chi-
riac Dormuz, tatal carninariulul Tuchi-
dide, n'ati avut eine opri a nu numi i pe
puiul grecultd Tufascu, i aa Costantin
Tufascu, adevaratul flu a mi ftori pa-
harnicu Teaser), au trecut i s'att sta-
tornicit in Basarabia, iar Grigora puiul
de grec, au minas in Moldova, i maSa
find sofa banului Tanasa Gosan, l'au
pus in Visterie, unde au blujit cu mine
imprenna multi ani, apol mosul seri
Gosan thud starp, ave de suflet o ne-
poat a cucoanel lui, pe aceea au in-
zestrat'o, 'ati maritat'o on Grigora,
care s'a poricleste Tufascu. La Joan Vocla
Sturza, Pat fcut stolnic, mai in Irma
comis, lar galantomul Mihai Voda
Sturz9, pentru al alPsase deputat al
tinutulul GalaiT, Pati faeut ag, i apol
postelnic, ia murit nevasta, i s'ati in-
surat de al doilea en o fata de a lui
aga Mihalachi Bali.
TACU. Dou neamuri, un neam ce
bunt pe la tinutul Teeuciului, sunt Mol-
doveni razaI, radieati la boerie de dom-
nul loan Sturza, pentru c un Ioan
www.dacoromanica.ro
 375

Tacu, au fost vatav la Sascut, a vis-

ternicu'ut Petrachi Sturza, i l'au fent
stolnic, i pe un mos a aceluia Toader
Tacu, facut sardariti. Celalalt neam
ce'st zice Tacu i anume spatarial Ne-
eniai din Iasi si ficioril lui, este grec,
venit in Moldova duph tulburarea gre-
cilor de la 1821, an slujit pe la bh-
chlii, pana la 1832, cand s'ail pus in
'lucrare reglemeutul i s'ati inflintat mul-
timea de judechtoril i divanurt. Atuncea
. an intrat si el scriitoriii la divanul a-
pelativ al taro de jos, ca eel multt
de o ba,2 cu el, de unde l'au fficut in-
thitt satrariti, apoi stolnie, i esind de
-acoIo, au fo3t chti-va ani vechil la e-
pitropia easel fratelui meti, banu Necu-
lat. In dornnia lui Grigori Ghica, au
fost cilen i casieriii la eforia Esului,
-unde mai mult furithd, ran facut comis,
apoi spatariD, ba inch si pe bhetit lui
iau 139erit.
TEODORU. Mai multi fArh a se ci-
motini intre et. Unit sunt moldoveni
rildicatt in prostt, i ca sh nu sa ru-
sineze de poreclile phrintestt, la-
sat si s'au infiintat nouh porecliri de
.pe numele de Toader a le. phrincilor
www.dacoromanica.ro
 376

lor, ca cum ar fi greci, precum comi--

sul Iordachi Theodoru, (ori portaria) de la.:
tinutul Neamtului, acela'i drept moldo--
van, ficior lui Thoader Ciohodari, raias
de Portaritr, din tinutul Vasluiului, ce au
fost negutitoriii In Iai. Postelnicul Cos-
tachi Teodoru, si fratii sAi Neculai j.
Mihalachi, sunt bulgari din Galati, Mori
lui Thoader, ce a lost vames la Galati.
Murna lor au fo.,t fata strAlucitului, ori
mai drept a pribagului ce era vatav
de p5rdi1Abia Galatilor, multi sunt stre-
ini, greci, bulgari, sirbi ; iar mai multi
moldoveni din tarani prosti, Adicati la
boerie, spre defaimar, a boeriilor, ba tjo-
cura boerilor M cldoveni, de donmil Mihai
Voda Sturza i Grigori Gbica nebunul, Ca-
rii in protiva vechilor datine a Moldovei, si
chiar a reglementuhil, cu cuvnt de slujbe,
lund plata, cri cat putea gsi, au dat
ranguri, boerind toate gunoaele Ord.
TUDORI. Dou neamuri, cel Intiti-
i mai v, chiti sunt acia de la tinutul
Galatilor, tiii cluceriului Manolachi Tu-
dori, balm Vasile, sardariul Ionita" si
Gheorghi, cari toti au murit i copit
au rarnas, numai de la banul Vasile.
Acestia au fost drepti Movilesti ; iar
www.dacoromanica.ro
 377

ceilalti de la tinutul Putno, precum au

fost banul Neculai, cornisul Grigoras, si
cel mai mare frate, sardariul llie Tu-
dori sunt arnanti, fiji lui Tudori care
an luat pe fata unui Dirna vornic de
Vrancea, din care an esit acesti Tudu-
riesti. Banului Neculai ian ramas nurnai
un fiu, sardariul Vasile, fatut cu fata
paharnicului Grigoras Similachi, comi-
sului Grigoras doi fii : spatariul Co.stachi.
Grigori ascot cu Marghioala fata
slugeriului Alexandru Stamatin. Iar sar-
dariului Ilie iau ramas trel fil, nascutt
en o fata Cosmuleasca, de la finntul
Tutovef, de pe care ail avut mosie la
Calimanesti. Cel Inti este spatariu
Alccu Tudori, din targu ITarladului; al
doilea caminariul Costin din Iasi ; si
trellea Matachi, ce'i politariti in Focsani.
TISO. Frantuz, si de na0e si de ere-
dinta, pripkit de donmul Mihai Sturza,
ran avut i ispravnic de curte, i l'ail
facut si boeritl spatariil moldovenese.
TIRICHIU. Napaste greceasea in
spatele Moldovei, pripAsit in Ora ea
domnia lui Alexandru Voda Moruz, un.
Costantin Tiriebiu, care .luand pe va-
&Iva pitariului Stefan Caracas, rail fa
www.dacoromanica.ro
 378

cut paharnic i ispravnic, din acela au

remas proul de iada corcit. Tirichiu
pe care domnul Ghica ca nebun, potri-
vindu-sa la minte, l'afi avut cilen in
divanurile taro, inca, i prezident in di-
vanui intariturilor.
Au mai remas tot in domnia lui Mo-
ruz iun Dumitrachi Tirichiu, nepot
paharnicului, care s insurasa Cu Sma-
randa fata jicnicerului Iordachi Movila ;
sa facusa stolnic 1r domnia lui Scarlat
Calimah, au avut un ficior Ionie, dar
au murit si el si tata
TUTOVA. Moldovan, de la tinutul
Filch', un Vasile Tutova de mic
jind in casa, la visternicul Iordachi Ro-
set Rosnovanu, in domnia lui Ioan Vo-
da Sturza; l'ail facut caminari.
TUTOVANU. Moldoveni, rzai de
Grumazoea de la tinutul F1eiu1ui, unul
din ei slujind in oastea Rusasca, s'ati
facut ofieri, i esind s'au insurat cu
o fata a banului Paval Duca de la
Bftrlad, are si un frate calugar numit
Clavde.
TOMUZEI. Moldoveni, razasi de la
Hociungi si UscatT, din tinutul Neamtului,
radicati la boerie de Mihai Voda Sturza.
www.dacoromanica.ro
 379

TEOHARI. Napasti grecestr, bietel

Moldove ; un Costachi Teohari pri-
pdsit Inca din domnia lui Alexandru
Moruz, s'au prins roiu, eu curu unei
Murguletioaei de la Botosani ; la dom-
mul Calimah s'ati facut paharnic, si mu-
Tind, pe vaduva Iui alt luat'o postelni-
eul Manolachi Draghici.
TOMAZICHI. Iarasi pacat greceso,
napaste Moldovei ; un Costachi Torna-
zichi grec, gramatic la dughiana unui
Polizache, negotitoriii grec din Bucu-
xeti, fiind acolo insurat, s'au lasat fe-
meea, s'au fugit la Moldova, dupa obi-
ceiul grecesc, s'au favalit mai multa
vreme prin Iasi, path', ce au gasit pri-
lej de au intrat logofat a casei, la dom-
ul Mibai Sturza, Inca pe cnd era bo-
erift, in vremea domnului Ioan Voda
Sthrza, i famplandu-sa sa moara pa-
harnicul Vasile Docau, ginerile agM Gri-
gori Plitos, ce era pe atuncia sardariii,
logofat a casey, Logolatul Grigora
,Sturza, tatal domnului Mihail, caruia
remaindu'i doi copir nevrasnici i Nina
avere, s'aa ingurluit grecu Tomazichi
cu sluta Donioeas6 si ea tot de o casa
reu tatal ei, s'atr cununatoi dupa ce
www.dacoromanica.ro
 3H:1

s'ad ciulit din averea lui Docan,

fcut i o fara cu Doniceasa", au lepa'da-
t'o, ingurluindu-s cu o vaduva a until
SAndulachi, ce era nepot lui Phtes,
fa-CA unui Alecu evartalnicul, i dup ce
s'ail suit la domuie seaptinu-sAu Mihai
Voda Pat fIcut director palatului dom-
nese i aga. Cu femeea cea de a treia
au fcut mai multi evil, au murit
el si l'asAnd prsilh destura dintr'nsul,
femeia lui s'ati ma'ritat de al treilea,
iarrO uu Ufl pacat grecese Mihalachi
Mavrodi, pe care domnul Grigori G-hica
hagitt cel nebuu, l'au fAcut polcovnic.
TRIANDAF. Trei sunt, insA nicl cum
citnotindus5, intro ei ; Intairi au es;t un
grec in Iasi, cu aceast6 porecm, si fi-
ind un bun minciunos, ca toti grecil, si
easier la casa pwelor, pe vrew ea dom-
nului Mihai Sturza, cand postele t'arei
le Open. nu grec Neculi Privilegiu, in
tovar5sie crt domnnl, ran ffieut Cami-
naria ; cel al doilea Triandaf. un Ian-
eu ficior unui Trandafir, cioclu din Ro-
man, fiind un bun minciunos i obraznic, la
1848, in intriga ttunplatA intre boeri
cu domnul Mihai, acest Triandaf, find
din partida postelnicului Neculai Istrati,
www.dacoromanica.ro
 381

adech purthtoriii de minciuni, intre domn

boeri, lari fcut sardari i eilen ju-
dechtorio din Roman; iar cel al 3-lea
cu aceasth porecIA este un Lambrachi
din Focsani, ficior, unui Trandaf grec,
&asap si erhmariti de acolo, care fiind
seriitorih la judecatoria PutnO, In tuna
si director, domnul Grigori Ghica hagi
Vail fa' cut s
TRISONIMO. Iarhs pacat grecesc,
i napa-ste Moldovei, priphsit In vremea
domnului Mihail Sturza, cu meseria doc-
tor, s'ati ucightoriti de oameni, pentru
-care Pail pus in linia boerilor Moldo-
veni.
TURCULET. Bulgariii din Focsani ;
un Ghr orghi pentru c au fost arnhut
la serdariul Neculai Starnatin, Paci po-
reclit oamenil Turculet, s'ati insurat
cu o Stanch, fata unui Ioan Popa Bos-
tan, ihz'as din Phdureni, de la tinutul
'Putno, au facut tro ficiorl cariI ski-
jind la casa visterniculuilordachi Ros-
Aiovanu, boerit totY, Dumitrachi
paharnie, Neculai chminariii i lordachi
. sardariii.
TELIMAN. Moldoveni, rhzhs1 de la
tinutul Vasktinlul, radicat1 la boerie in
,dornnia lui Mihai Vod Sturza.
www.dacoromanica.ro
 382

TALM. Moldoveni, mazili vechi

faiasf de la -inutul Tutovei ; un Gheor
ghi Talpi inch la domnul Alexandra Mo-
ruz, s'au fAcut vornic de poarth. La
domnul Chlimah, pe la 1815, s'ail the-
cot serdariil, de p'aii avut mai multi
ficiori, dar nici until nu s'au insurat,,
unif s'ail chlrtghrit, si unit au murit
holtei ; au avut o fath pe care au luat'o
banul Ionith Oatu, de la BArlad, iar spa-
tariul Iancu Talpis ce'I sef la departa-
mentul din Muntru, acela nici'i Tal-
pis, ba nici moldovan, este bulgariti ficior
de crasmariti din tArgul BArladuluf, cu po-
recta Camburu, are si frate la Barlad
crhsmariii, tine han si se numeste Cam -
burl,.
TROIAN. Bulgariti, un Gheorghi
Troian fiind ftori armas la criminal ;.
domnul Grigori Ghica Pau ristdicat la
boerie.
TOMIDA. Iarhs pacat, si putoare
greceasch, napaste tichitet Moldove,
priphsith de domnul Mihai Sturza, si
pentru ca stest sature nesatiul de argint,
rail pus si pe plAcintariul acesta, in
rndul boerilor Moldoveni.
TIMUS, Moldoveni, rdicat,1 la boerie
tot de domnUl Mihai Sturza
www.dacoromanica.ro
 383

TAPAU. Moldoveni, tarani de la

Moinesti un Neculai Tit lphu, find va-
tav de curte, la visternicul Dumitrachi
Ghica, in vremea domnului Joan Stur-
za, fiind cuscru domnulul, intre a1i ciocoi
ce s'au boerit, au boerit i pe Neculai
Thlphu, Mcendu'l serdariti.
TERINTE. Moldovan, taran prost
de la tinntul Botosanh, un Terinte en
numele, ail fost slugh in cash la vor-
nicul Dumitrachi Ralet bAtrnul, tath. 1
vorniailul Iancu, i ginere unchiului meil;
banu Toma Cosma, ficior acelul Terinte,
en numele Costachi, Ia domnul Mihai
Sturza sail facut medelni eeri, pentru
.cA de la tatu-seil Terinte, iaii ramas
bun chpital, cftstigat de la bhtranul grec,
vornicul Ralet, care fiind prea curvariti,_
avend tiitoare, si el bAtrAn flu o
putea desmerda, i ca sh's1 plineascii
pofta lui, punea pe Terinte de o des-
merda, si el privea de aproape, sorbea,
si tot zicea : ha, Terinte ba, dhi Te-
rinte di, pentru care slujbh, ghiujul,
grecese pihtea bine lui Terinte, din a-
vcrea banulut Cosma.
TUFELC1CA. BuIgaril, cu rneseria
lucrAtor;ii de arme : pust1 i pistoale, care
www.dacoromanica.ro
 34
rneseriH turceste se numeste tufec-
cia, aa fost traitoria in thrgul Bar-
_ laduluI, avea o fat`a prea frumoasA,
cu care s'ail ingurluitn polcovnicula
Neculai Botium, i ca s'o ail:a mai a-
proape, au mijlocit la maich-sa stolni-
ciasa Tarsita Boteanca, ce era greaca
din familia Vardalah, de ail dot in po-
sesie mosia Gura Ezerului, tufecciului
bulgaria, care s'aii 0 mutat awl(); la
Giza Ezerului, nude mai infocat aprin-
clndu-sa dragostea Boteanului, cu fata
lacatusului, sau a tufecciului, au fa-
cut'o i burdnhoasA, dupa care prin tai-
n, s'au cununat cu &Ansa, i pe atun-
cea in6intandu-sa si militia tArd, aa
intrat Boteann in militie cApitan, ca
era caminaria de la Joan Voda Sturza ;
si tot odata au luat en el in rnilitie si
pe puiul de bulgaria a tufeccinlui, ce'l
era acurn cumnat, inrolat ea iunchr,
care forrnandu'sI porecla din tufeccin Tu-
feleicov, au statut in militie 'Ana' afi
ajuns la major, si nu In front, ci pe la
granit6; intrtia a lnat pe fata unul Du-
mitrachi Mamara, i apoi pe a spatariu-
lui Ianeu Sihleanu.
TRIFAN. Bulgaria, cobortoria din-
www.dacoromanica.ro
 385

Ar'un hagi Paraschiv, negutitoriti din

_Roman, care avnd stare bunA 1 do!
flciori unul Trifan, care la domnul Mi-
hai Sutu in 1820, s'a5 %cut medelni-
-ceriti, a cAruia Mori s poriclese Trifan,
din care unul Alecu, din pacate imi
-este nepot, furand o fala Sofia a frate-
Ili met), paharnicul 1onita Sion; iar ce-
lalalt frate a lui Trifan, Alecu luand o
lata a stolnicului Dumitru Sacar, la
,domnul Ioan Sturza, s'a5 fhcut paharnic,
iar domnul Mibai Sturza, l'au Mout
spatari5 ; Grigori Voda Mica, l'au facut
.agrt, i pe un fiu a lui anume : Dumi-
tracbi spatarirt.
TIRON. Tigani Racovite0i. Domnul
Mihai RacovitA inc5, in boeria sa, ave
de mic luat sltigg in cas5,, pe un bet
de tigan al seri, cu numele Tiron. La
1705, ducendu- se la Tarigrad pentru
domnie, au luat cu sine pe tiganul Ti-
,ron, i dup ce s'a5 faeut domn, ai
tritnes cu fermanul i capiolanul im-
prAtesc pe Tiron, care in trecerea la
Iai, s'au ab5,tut pe la moia Olanestii
din tinutul Vasluiului, unde era aaza-
rea domnului, ca s, vesteasch doamnei,
,pe care au gasit'o afaia pe prispa, cu
25
www.dacoromanica.ro
 346

mai multe fernel tigance 5i rnoldovence,ra

vilind canepa, de care rusinandu- s iga-
nul, au poftitin casa pe Turc, i apoi esi .

afara la stapana-sa, iati ve.tit cal doam-

na, si SA se imbrace ca s primeasca
pe Turc ; pe -acest tigan pentru cea en
credinta slujba a 14 de mai Multi ani,_
Domnul Mibai Racovita Pau ertat de
robie i pe el si pe femeea lui, i dupa
un an mac1ilindu-a dommil, igannl a-
cela s'au dus cu stapAnu-sAu la Tani-
grad, nici cum departndusa de stapan.
La a doua domnie a lui Racovita la.
1708, ran fault rupta, i el tot nu
s'au lasat de slujba staphnului, ce ia-
AO 5i cu a doua rnaqilie s'ati dus la Ta-
rigrad, i en a treia domnie a lui Ra-
covita viind, domnul pretuind credinta
pi dragostea tiganului catra el, pe la
1718 l'au facut vornic de poarra, ca.
invatase tiganul si carte.
Apoi copiil tiganulni Tiron, vornic
de poarta, insurandu-sa cu ftte de mol-
doveni rzasi, s'ati facut i ei rags!, i.
in domnia lui Constantin Voda Raco-
vita, s'au facut rnaIili ca flu de vornic
de poaita, si phna in domnia lui Mihai
Voda Sturza si a hagiulul Grigori Voda;
www.dacoromanica.ro
 3 S7

Ghica nebunul, au sthtut in clasa aceia ;

imii insh s facus priviligheti la Than
Vocla Sturza ; iar acum multi din el
s'ati radicat la boerie, mai ales acum
la sfarsitul domniei Ghicii, cand pe
langh alte nebunii, ii mai venish la
cap sh uneasch pe Moldoveni cu. Mun-
tenil, sh fach Crhie i Chpitala, nouh, la
care nebuna phrere a lui, ca s dobn--
deasc in fata lumei, ch doresc: tOti
Moldovenil a sh inoda, an trimes pe la
toate tinuturile apostoli Cu .histrtir, ca sh
le ischleasch, si care n'ar vre sh isch-
Ieasch, sh le dea decrete- de boerie, pe
care .cu gemandanele li-aa purtat prin
tarh, si cu ochil inehii li-ati imphrtit
in dreapta si In stanga.
TEODOSIU. Iarhsi putoare i pacat
grecesc, napaste re1, pripasit tot in
domnia lui Mihai Vodh Sturza, i rh-
dicat la boerie fhai nici Un drept
de eat ch s'au viirsat punga in Wile
de fer a dotnnului.
De si Theodosiu I zic, dar, nu nu-
mai eh nu sh rudese, dar ulel s en-
nose cu Reif din Basarabia, macat irt
i acia :toti shmanth greceasch sunt.

www.dacoromanica.ro
 388

URECHI. Moldoveni, i foarte vechia

neam boeresc din vechime, au stat vor-
nicI marl si bogatr, chiar manastirea
Secului este clidita i inzestrata de vor-
nicul Nestor Urechi. Din imultirea gre-
cilor in Ora si din nestatornicia vre-
milor, precum cele mai multe familif
vechi boerest1 au *Tut, ba 'IncA multe
nici sa pot nimeri in ce opinci s'au mis-
tuit, au caclut i acesta, mug tot fin-
az intre boeri unif din ei.
URSOIAN. Moldoveni, i vechi boeri
de clasa a doua, am apucat pe un ba-
tan serdaria Ursoian diacu de Visterie,
avea casa in Iasi in ulita Goliei, pres-
te drum de casa Logolatului Alecu Ghica,
acurn a nelegiuitelor nasteri, data de
hagiul Grigori Voda, Ghica, pentru su-
fletele reposatilor Ghiculesti i al sat].
URSACHL Moldoveni, boeranasi de
la tinutul Dorohoiului, rhdicat la ran-
gul de sardaria. Tudurachi Ursachi, pe
la anul 1814 aflandusa posesor la Pa-
cani, mosia visternicului Iordachi Ros-
novanu, i la 1818 find visternic Cos-
tachi Pascanu, intrigat cu Rosnovanu,
www.dacoromanica.ro
 389

serdariti Tuduracbi Ursachi, pentru ch"

s. obrAznicisa un grec, ce era isprav-
nic la ll'arl'au, i facusa" necuviinti in
luarea erburilor de pe Hodora, pentru
fanul mtelor, Ursachi bizuindu-sa ea
e posesorul Rosnovanului, au inehis pe
grecul ispravnic intr'o poiatA, pentru
care visternicul Pwanu sA'i rsbune
pe Rosnovanu, an trimes volnicie dorn-
neasc6 de au adus pe Ursachi la Iasi,
i r6pede Vaia, a prinde Rosnovann yes-
te, l'an irnbracat cu sucman f`acendu'l
taran, i platind i bir cu Pacanii un
an, dup`a care mijlocind Rosnovanu, la
domnul Calitnah, l'ag ertat i l'ari
cut iar serdariii; cucoana acelui Ursachi,
este fat5, lui Vasile rautu, sorA cu
pabarnicul Vasile, en medelnieerig Va-
lachi j comisul Ionjc, i var primar5,
en maic`a-mea ; iau rarnas doi ficiorl
Alecu i Vasile ; iar fete multe i nici
o stare.
URZICA. Moldovan, Oran de la mo-
yia . . din tinutul Eii, an fost s1ug6 in
cas6 multi ani, la vornicul Dumitrachi
Ralet btrAnul, apoi -vatav de ogradh,
i pe la 1824 mijlocind Ralet la Joan
Vodh Sturza, PaP. fkut stolnic pe Du-
www.dacoromanica.ro
 590

mitrachi Urziea. Dupa introducerea re-

glementulM, infiinthadu-s5. path si co-
misariii, rnduit pe stolnieul UrzicA
comisariii in Iasi, si el ca ciocoii harnic
jaca i 1inguitori, a fost neschim-
bat pan acum, peste 24 ant, au fAcut
i stare si s'ati fault i spatariri.
UDRITCM. Si de natie si de cre-
dinta Niamt. venit pe vremea dorn-
nulm Calimah, un ingineria la Roman.
Fiii aceluia, facut boerl moldovi-
n,,stl, de doinnul Mihai Sturza, crxci nu
era] de ajuns boerf in tar6.

FOTEA. Dou6 neamuri, unul gre-

cesc, iar altul taran Moldovenesc ; acel
grecesc, aunt fii spatariulm Iordachi
Fotea de la tinutul Botosanii, de la
Tornesti, adec aga Iancu i frate-seri
poleovnicul Fotea, ginerile vornicului
Ilie Sm'au, tatal spatar;uluT Iordachi Fo-
tea, au venit in Moldova pe la 1785,
cu Alexandru Veda' Mavrocordat, si au
remas aiee, ea se turas a purta ea-
icul i undita, s'au insurat cu moldo-
vanca, s'ati facut pe Iordachi, pe cad.
Ioan Vod l'ati fAcut intlg caminariti,
www.dacoromanica.ro
 391

si apol spatariti, pentru Ca tinea pe o

sor a hatrnannlui Costachi Jora ; si pe
fiu seri Iancu, ii Mcusii tufecci-bas, a-
deck ciipitan de arngu0 curi1, i ea-
minariii ; si dupg introducerea regle-
mentului an intrat in militie cdpitan, i
Meendu-s5, major, au eit, s'ati insurat,
i sail asazat la GalatI, unde femeea sa,
fata eaminarialm Ioan Bercar, avea
moia BrAnestif. Celalalt Fotea Mold o-
vanul, este paharnicul Mibalachi ficiorul
lui Fotea croitori5 din thrgul Frumos ;
acesta fiind edicli la Joan Vocta 6turza,
i insurndu-s5, cu o fatA a until me-
delniceriii Stefan Josanu din Bacaii,
Mcut Ioan Vocial pabarnic.
FLORESCU. Dou5 nearnurl, cel mai
precum postelnionl Procopi Flo-
rescu, si altii din Iasi, Berlad si Mir],
sunt faze1 de la tinutul FAlciuluT; dintre
e an esit mai destept, unul polcovni-
celul Savin dinFlar, care pe la 1826,
s'ati Mcut stoluic, prin mijlocirea vor-
nicului arban Negel, si acela au dat
sluga in cas la domnul Mibai Sturza,
pe itepotu-seti Procopi, fiind Inca pe a-
tuncea Sturza boeriu, i ba,etul Procopi
fiind bun i cuminte, dupa, ce stApcinn-
www.dacoromanica.ro
 392

sett s'ail facut Doinn, Pari rAnduit se--

cretariti la sfat, unde au fost panA pe-
la 1854, Pei facut spataria, ag i mai
in urma postelnic. Dii copiil lui Savin
unul Stefanachi, ce-au fost scriitoria pe
la ispravnicia Tutovo, Vasluiului
Bachului, uncle au faeut mai multe bias--
tamatii, Inca la Vaslui i talharil, pen -
tru care au fost pus i in gros, in butuc;
nu still prin ce milloace an intrat la,
departamentul cVn launtru, unde acum
au ajuns cam;naria.
Mai este un Florescu comisul Costachi
la Botoani, acela'1 muntean de la
Slobozie, din judetul Rmnicului Sarat,,
ficior unuT Tudorancea Bondrea, au venit
la 1822, cu Joan Voda Sturza, ca e-
dicliu in curte, i fiind nepot unui spa-
tari Dumitrachi Bondrea, de la Cuci,..
din tinutul Romanului Pau facut cum-
nat hatmanului Gheorghi Braescu, in-
surandu'l cu sord-sa, i Pau racut comis.
FUNDUCESCU. Arman, boctulum, cu
domnul Scarlat Calimah, au venit un
Funduc, armanul de la Tarigrad, om prea
sarac, en meserie mindirigin, l'au Meut
alai-ceau, in curte, tot acea slujba au_

www.dacoromanica.ro
 393

avut'o $i la domnul Mihai Sutu, si la

Ioan Vodg. Sturza ficiorif iati botezat
, in credinta noastra, i iau invatat carte
.moldoveneasca; acel mai mare Neculai,
au luat o fata Burgheleasca, de la Bo-
zieni, din tinutul Roman, si 111ihai Vod6
Sturza, l'au facut cluceriu ; iar cel mai
mic Iordachi, de si nu stia bine a scrie,
dar pentru c luasa o fata a unui rus
de la consulat, Mihai Vod'a Pau randuit
sef in departamentul din launtru, si
facut ban. Domnul Grigori nebunul II
Meuse director palatului, apoi intrighndu-
sh cu altf ciocni a domnulnI, si en Ma-
vrocordat, ginerile domrni1ui, l'au dat
Marl.
FIGA. Spurcaciune greceasca, pacat
napaste taro', pripasit de Logofatul
Iordachi Catargiu, Jail avut o vreme
logotat a easel; find hot bun, $i bun
lingusitorin, Para pus sef in departament,_
pe urma, la epitropia Sfautului Spiridon,
macar c'au pi-Mat i banl de ai 0-
carmuirel, dar pentru ca"I grec, si bun
minclunos, nu numaT nu l'au isgonit din
Ora, dar nici l'au pilduit, i inch' tot
este si acum in cantileria Sfantului Spi-
ridon, i Pau facut i spatariu, spre bat.
www.dacoromanica.ro
 394

Jocura oamenilor cinstii, i incurajarea

r 6ilor i a strAinilor.
FRUNZA. Moldoveni, rAze1 de la
Nicoreti, unul din acest nearn la dom-
nul Calimab s'au facut privilighet, pol-
covnicul Vasile en numele, Ioan Voda
:Sturza, prin mijlocirea visterniculuI Pe-
trachi Sturza, l'au gent medelnicerin.
Fiji aceluia totI s'au boerit, la domnul
Mihai Sturza, iar unul intrand in mili-
tie, s'au facut ofiteriu. In vremea ne-
bunuiui domn Grigori Ghica, infiintAndu-
s5, polcul de jandarmi, acel ofiterill FrunzA,
au intrat in landarm'arie, si in trei anl
filent polcovnic.
FRTINZETI. Moldoveni vechi,
boergnao, de la tinutul NeamtuluT
Herta, din acil de la Herta, de la Oroftia-
na,unul intrnd in militie au ajuns cApitan.
FRUNZESCU. Moldovan, bojogariti,
radicat la boerie de domnul Grigori
Ghica.
- FEMLA. Moldoveni, rrtz_e1 vechi,
.i boeraMao de la tinutul Eii i Car -
ligAtura, Ina, in vremea domnulul Mo-
,ruz, Fetifa acel de la Vascani, s'au fd-
cut paharnic, i Tanas6 FeSilA, care
au fost diac de Visterie, medelniceriu,
www.dacoromanica.ro
 395

la domnul Calm ah, caminariu, iar la

domnul loan Sturza, ban.
FLORE. Doi au lost, amandoi Mot-
doveni, caminariu Dumitraehi Florea, un
boeriu batran, i prea cinstit, aminariu
facut Inca' de la domnul Calimah, dar
n'au avut ficiori, de cat numai doua
tete, cea mai mare au milritat'o Cu spa-
tariul Ionita Duca, iar cea mai mica
este i acurn ficioara batrana.
Si un alt Flore nici cum neam cu
caminariii Dumitrachi, ce din proti ra-
dicat la boerie, un vatav loan Florea
de la moia Palt7niu a Mitropolid,
din tinutul Dorohoilui, fackld stare in
vremea domnului Gahm* prin mij-
locirea Mitropolitului Veniamin, s'ail fa-
cut cluceriil, i un ficior a aceluia a-
nume Vasile, luand fata serdariului loan
Matieg,cu 4estre moia Bunenii, de la
Dorohoiil, la domnul Ioan Sturza suit
facut caminarib.
FOTINO. Iarao spurcaciune i pacat
grecesc, napaste i osanda Moldovd.
Blastamatul acesta neam, &al aratat
intaiil in Moldova, cu domnia lui Mi-
. hai Sutu. Un batran doctor Fotino, pe
care'l facusa Arhiiatros, sai proto-
www.dacoromanica.ro
 396

medic, si un frate al .sau, un calic ril-

pno i vai de el, din doctoral acela ,
de si s'au dus pe urleti cu Sutu, dar-
au ramaa o bunatate ,de rsau Alecu, .

care intrand in. militie, fost facut

ofiteriti, i pentru multe b1stmi1, dorn--
nul Mihai Sturza, raj degradat, si
facut soldat. Dup-A" fanduirea mai Gri-
gori Ghica nebimul, la domnie, iarast
aii intrat in ini1iie, in urms6 infiintand
spre mai multh povoar tArei potent de
jandarmi, a intrat spureAciunea aceas-
ta greceasck in jandarmi, laft fbieut cA-
pitan si iniurandu-s6 de a trela oar5.
cu o fath, a unui Petrachi Ciurea Ca-
minaria, si l'au fAcut maior. Acesta'i
fkut eu femeea ce in urm au tinut'o-
Dinu Rusu, si mai are un frate Anton
la Bucuresti; Mai sunt inc`a doi Fotino,.
yeri primari en bunkatile acesti de rat
Si mai oliolio de cat dansii, Aleca,
care Cana', a se face domn Grigori Mi-
ca an s tie, era *criitoriii pe la is-
prgvnicie, abia s'au inrednicit de ail,
luat pe fata Fahrnicesei Catinca Buz-
duganeasa din Vaslui, i s'au dus eu,
ea la Galati, logolat la Petrachi Ma--
vroghene, ce era parc5lab, iar in domnia..
www.dacoromanica.ro
 397

'GhicAl Inttiii, rail pus dadacd fiuuI sets

Bezede Iancn, ce'l randuisa ispravnic
de Iai, apoi director postelnicio, l'aii
facut ag5, at Mout talhariul grecesc
-atittea prAdAciunT, cilt nu se pot spune,
indland multime de oamenT pot1, de
li-ati luat bani, 0521 faea boeri, multI a
acut, dar mu1t1 au minas cu laceatnile
pe obraz. Mai are un irate cu numele
.Costache posesor de mo0.
FILIPESCU. Moldovenl, mai multi
-Zia a ssa rudi uniT cu altii, e,it1 ea
ciupercile dupg ploae, mai inainte pe
Tremea domnului Than Sturza, ivit
,unul cu numele Dumitrachi, slug in
casil la Logolatul Vasile Roset Cilibiu,
pe care insurandul cu o fa-Ca a banu-
lui Thoader Nour, Pau Meat serdariil.
Mihai Voclui Sturza, l'au Mout ban. Dup
acela s'aii mai ivit un ingineri Gheor-
ghi Filipesen, ce acum ail furat porecla
b`atranuluT boel iil log ofatul Tudose Dub`alu,
si un Irate al shu, profesor de la So-
cola. S'ati mai ivit i. altf Fi1ipeti, totl
boeri inc6 mafi spatari, fiii unnl c'api-
tan de la pWa Babarg, Filip diaconu.
din Eatul Ho enii, tinutul ralciului, care
tind slug' in casd la vornicul. Gheorghi
www.dacoromanica.ro
 398 .

Cuza de la Barzhsti, ingurluit cu,

Catinca fata" batritna a unul ban grec
Arabolu, sora cu cucoana Ouzel, s'aci fu-
git cu ea, cu care ail pfasit pa boerii
acesti Filipesti a domnului Ghica, ba
Inc i un polcovnic de militia.
FILIPOVICI. Moldovan, tot soiu de
cinperci, esite diva ploi, radicat la .

boerie din mojicI, din galantomia i ne-

respectarea drepturilor Orel, de dom-
ntil Mihai Sturza.
FOLESCU. Moldoveni, maclih vechF
razasI de la tinutul Flciii, au fost .

si vornici de pearta, iar la domnul

Mibai Sturza, s'aa rAdicat dintre eT la
boerie.
FRANGOPULO. Ah pacatele male
iarT pacat grecesc napaste t5reT,.
i
i pocitura ae,asta thphnoaqh", dupii ce
prin viclesuguri a nearnului seu, s'art
facut capital in Moldova, apoi s'au
cumparat si boerie, de la domnul Mi-
hai Sturza.
FILIPIDE. 1ari1 pocitur greceasca,.
un Neculai Filipide, calie rapanos, pe
la 1816, viind la Berlad, i avend ta-
lent de mascarieiii, i lingusitoriu, ca.
tot)" grecii, an capatat intrare prin ca-
www.dacoromanica.ro
 399

sele boeresti, boerit moldovenl ca eel din

fire milost, blanch si primitort, dar tot o
dath i prostl, iaii facut rnai multe a-
jutoare, ba inch vornicul Than Grecea-
nu, postelnicul Gavriil Eamandi
tocmit dascali 6A le invete copiit
greceste; rhpanosul acela tap, s'ari plo-
dit foarte, ati umplut Barladul de ecii,
ba inch unul ajunsese si in departa-
mentul din lhuntru, unde a fhcut mul-
te pradacium, s'au boerit, i pe el si,
pe toI fratif i cumnatit lui, in dom-
nia lui Grigori Ghica.
FABIAN. Pe la 1824, ati venit in
Roman, cati-va olari din Bucovina, me-
ten bini, fcea oale i feluri de vase
cu jumalt negru, din acia este si dom-
nul acesta Fabian, care capatand eh-
pita!, in domnia domnului Mihai Sturza,_
s'at cumparat boerie, iar de ce natio
va fi, el stie, eu stiu eh atuncea and
au venit nu vorbea bine moldoveneste.
FOC*A. Moldoveni drepti i vechi,
inch din vremea domnului Stefan eel
Mare, chef duph statornicia hotarulut
Orel prin garla ce au tras'o prin Foe-
ani, la intalnirea Domnulut acolo, an
Iheut masa mare, si la sfarsitul mesei
www.dacoromanica.ro
 400

au ales doi osteni, unul Muntean

ltul Moldovan, i jail pus sa se lupte
cu paharele i au biruit Moldovanul,
pentru lauda lui an dat nume targului,
ce atuncea au hotarat a sa, infiinta la
hotarul Focsanif, ct osteanul acela se
-numea Focsa.
Din acest neam sunt in mai multe
tinuturI a Moldovei, la Ajudul vechia
din tinutul Putnei, sunt multi locuitori,
ine`a unul la domnul Ioan Sturza, s'au
facut polcovnicel, iar dumnealui spatariii
Iorgu Focsa, ce s'au suit la rangul a-
cesta de Domnul Ghica nebunul, i alti
boeri Focsasti, tot acum urcati la boerie,
nu still din care Focsesti vor fi, athta
tili c",4 aunt Moldoveni.
FRATITA. Moldoveni, razesi de la
mai multe tinuturi, acestia radicati la
boerie de domuul Mihai Sturza i Gri-
gori Ghica, nu still din care vor fi,
-de la care tinut.
FAUR. Moldoveni, eglesi de la 0-
dobesti, din tinutul PutneI, din elasa de
jos, in domnia lui Scarlat Calimah, doi
din ei Ionascu i tefau, s'au facut pri-
viligheti ; Ionascu la domnul Ioan Sturza,
s'au facut slugeriii. La Grigori Ghiea,
www.dacoromanica.ro
 4' )1

--un Gheorgh., ficior slugeriulut Ionaseu,

s'au boerit, s'au mai facut slugeriti
,un Ioan Faur eel privighitoriti la ti-
inutul Vasluiului, ficior preutula Vasile
,Faur, de la Odobesti, s'au mai boerit
tot de 'Grigori Ghica, i un alt Faur,
;tot ficior de preut din Odobesti.
FATU. Moldoveni, ficiori preotului
.Costantin din satul Berizenil, tinutul
acestia sunt trel fratl, a 0.-
.rora rdicare au urmat asa: Dup'a in-
troducerea reglementulul, infiintfindu-s4
preotul Costantiu s'au dat brteti1
la scoala din Husf, de acolo au treeut
la Academie, eel mai mare au fost tri-
,mes de oermuire la Paris, unde an
,Invatat stiinta doetorease5, i venind,
l'au asazat doctor in Iasi, dup5, infiin-
%area easel de curve, ori a nelegiuitelor
nasterl, de Grigori Vocla Ghica, l'au
_randuit doctor easel acia, i l'au faeut
spatariti ; eel al doilea Jacob, au fost
,randuit eilen la judeCatoria Putnel, de
acolo dup6 putina" vretne, l'au mutat la
Tutova, unde s'au i insurat cu o fatg,
.a eaminariuluI PavAl Cerchez, i s'au
'facut sardariii; eel al treilea, intaiti au
_fOk profesor Ia Vasluiti, apoi ea boeriii
www.dacoromanica.ro 26
 402

111intIndll-'SCri de prof, sie, au mij'ocit de,

laS rtmduit candidat la Galati, i In
urmA ellen. DepArtandul din aceea an
mers in Iao i s'au f6cut advoc,lt, ii
paliarnic.
FRANCISCAT. larAo putoare gre-
ceasa, iiiY nApaste (arei, prip4it in
Focani cu meseria pracintariii, si frt-
cend crtpital, au curnparat un decret de
boerie la 1 85 6, de la Costachi Negrea.
nebunul, ce era ministru a liii Grigori
Vod'a Ghica nebunul.

II

HRISOVERGHI. IarAo pacat gre-

cesc, neam de patriarb, izgonit de la
Fanar, i prip6it in Moldova peste I sa
de anT, au fost intre boeri, ins5. nu marl,
pAn'a la Neculai Hrisovergbi, fiul stol-
rilculul Enachi, care find om dWept,
i land femee o Ros'ateasch, fata vor-
nicului Iordachi PribAscu, in vremea
domnului Calimab, pe la 1816, s'au
cut vorn'e mare ; iar pe la 1818 au
murit, rAnfaindu'i trel flu: vornicul V a-
silica, Alecu care au murit tn'ar, 0.
care putea ajunge urmelc fatne-sa,
www.dacoromanica.ro
 403

i un ticiIo Mauolachi, care luand

o filth, a ,l'ubinoaei din Vas IWO, nep,)ata
lui Grigori Vodh Ghica, ran facut vor -
pie, dar h un ow prea de nimica. Vor-
nicul Neculai Hrisoverghi an rnai avret
doi frati : pe sp1tar:u1 Alexandru, care
avOnd numai o fatA, an luat'o Lovofh-
tul Neculai Man, si pe postelnicul Gri-
goras care ear4i o fat an avnt, si
au chlughrit'o, si mosia Deletii, d- la
-cinutul Vas1uju1u, unde iai fost tiv-Aza-
rea, a n lasat'o nepotului seu Vasilick
acela an vandut'o visteroicului Diuni-
trachi Ghica, Ghica au dat'o schimb
i

mhnastirei Sfntulul loan Gurh de AM'.

HARTING. lar4I pmat, i putoare
greceasca, roi.0 de cur, a Elencai, fata
Logofatului Grigoras Sturza, sorh dom-
nului Mhai. Acea EtencI, find mAri-
tata cu Logofatul Alecu Ghica, tatd1
domnuhn Grigori nebunul, rh de cur
fiind, 'au laslt barbatul, au curvasarit
cat au putut in Moldova, apoi ducn-
du-s In Basarabia, s'au mnMitat cu un
grec Ruset Hartingu, s'au cdnunat en
el, .'au fatat pe. pe care Grigori
. . .
Voda nebunul, ca frate de pe masa,
l'au fa cut boeriti moldovinese.
www.dacoromanica.ro
 404

HERMEZIU. Motdoveni, razesi de

Ia Rosiori, din tinutul Neamtalui, si
Jiulentil; la boerie s'au rMicat Gheorghi
Hermeziu, in vranea domnulul Moruz,
pe la .1804, find diac de Visterie, si
insurandu-sa cu o fata a elucerulul IouiA
Ganea de la Ciumulesti, din tinutul Sn-
eve1, care find de casa visternicultil ler-
dachi Rosnovanu, au mijlocit pentru
ginere-sau de l'au facut cluceriti i sa-
mes de Putna, apoi in vremea domnu-
lul Calinaah, l'au facut pitariii. Dom-
nul Mihai Sutu l'au facut chminariti,
loan Volti Sturza l'au facut ban, in
nrma aga, iar Mihai Voda Sturza l'au
fault postelnic ; si pe flu sel Iordachi,
Grigori spatari; Grigori Voda Ghica,
iau facut agi, i pe alth mai midi co-
rniA Dof fii al postelnicului Gheorghi
.Herrneziu, trimetindu'i tatil lor in Rosia,
.acurta sunt Capitani.
HARTULARIU. Iarasf putoare gre-
,ceasC, i napaste Moldovei, un grec
calic, foarte sarac, Manolachi Hartulariu,
pripasindu-sa la targul Ocnei, pe lftng5,
ttrk egumen grec, ce era aeolo, ave eke-
va fete si un ficior Iorgu, o bunkate
.de talhariti i viclean, pe care'l 1uas5.

www.dacoromanica.ro
 405

logofht ia casa eumnatu-meu, spatariul

Vasile Andries, find chmgras de Ocna,
ji ispravnie de Bach.ii, i dup \Teo doi
am, obrhznicindu-sh grecul, ran dat a-
farh, i ducndu-sh la Iasi, s'au ingur-
It& cu o fath Aura a serdariului Gri-
gori Plitos, s'au fugit en ea, in urmil
fheendu-sh domn 1ihai Vodh Sturza,
sthpanul lui Plitos, nu ranch lit pe HAr-
tularin sarne la Suceava, an luat acolo
mai multe mosii mI.ustireti, cu influ-
enta soerului sen, au prhdat tinntul frh,
niCi o siala,, au fficut stare mare, in
urmh l'au fheut ispravnic la Suceava ji
postelnic, au eumparat cate-va mosii de
veci, dar au vrot Dumnezen si ian
scurtat viata.
HADIC. Ungur si eu natia si cu
credinta, an venit in tarh la 1828, ca
talmaciu Ia eantilar:a vice-Presedinte-
lui rusese, au famas aice, Donmul Mihai
Vodri, l'au pus in statul postelniciei, si
l'au facut boeriti moldovinesc.
HASNAS. Moldovan, Dorian de
feliti, neam cu domnii Calimahi, la hoe-
rie s'au rhdicat de domfml Scarlat CA-
limah ; pe Dumitrachi Hasnas facwdu'l
stolnie, iar Mihai Vodh Sturza, Pau
www.dacoromanica.ro
 406

fA cut agri, pEntru multele sale slujbe;

au bocrit pe un fiu al 1.+Au, si pe un
nepot, fiiul iconomului Neculai Hasnas.
HOLBAN. Moldoveni, ma zili ecbi
AO de la tinutul Hertit, rttdicati
la boerie, unil de la Alexandru Moruz,
unii la ScArlat Clirnah, insa, tot la
ranguri mid, Ioan VodA Sturza, a f-
cut chti-va din el bani, iar Mihai Vo-
drt Sturza spatari.
HRISTEA. Rom'an din Ardeal, Un
Hristea negutitoriii brasovan din Iasi,
avend femere pe o Toiarl riVasitA de la
Butuh c, de l'angA Podul-lloact, au mu-
nit rarnaindu'l chti-va copil; pe ftmeea
sa au luat'o un stolnic tetanachi Gri-
gorifi, in urm`a. eie Mihai Vodrt Sturza
facut cAminariti ; flit lui Cristea Bra-
sovano, prin mijlocirea Grigoriului vi-
trigului lor, au intrat in militie, ca
nobili, au ajuns cel mai mare Costa-
chi maior, an fost i ispravnic la Do-
rohoi si prezident la Vasluiti ; cel mai
mic este polcovnic si agbiotant la dom-
niasca dejursttA.
HANCU. Moldoveni, esiti din Ionit5.
Hancu, de la dealul Noti, din tinutul
Bacaului, rMicati la boerie de domnul
www.dacoromanica.ro
 407

loan Sturza, pentru Ct find cu sederf a

la S5ncesti, si in mai multe d6tt is-
pravnic de BacAu, pe child era boeriii,
cunostea pe lonitit HAneu, avea
scutelnic, i pe Gherasim ficiorul Han-
(mini it ave slugA in cask pe care dup6
-ce s'au Mout domn, l'au facut cthnina i,
si pe ali doi frau ai lui, Ii ave in
--curte, dintre care unul Costachi intrind
s'ati fAcut e'apitan.
HERESCUL. Dou neanwri, cei de
la Botosani sunt Moldoveni, si de mai
multA vreme rildicati la boerie ; iar ci-
minariul Schrlat Herescul este pripas
de la tam Romtmfasek i find slugA
la LogoMtul Costachi Conachi, la Tig6-
neti, in urniti, seriitoriii la isprAvnicia
TecucinhA, s'au insurat en o fafa a
Mndroaei de la Nicoresti ; In urma
Prin viclesuguo s'au fAcut r5zils de
Deletn, Onutul Vasluiului. La domnul
Joan Sturza s'ati Mout ctiminariti.
HODOCIN. Ungur, si de natie pi
de credintrt, en meseria mehanic ; in
domnia lui Alihai Vodi Stnrza, Pail a-
dus pentru scoala de mestesuguri, i
Tau frtctit comis.
HRISTODOR. Iar1 paeat grecese,
www.dacoromanica.ro
 40-4

bele si napaste Moldovei ; nn grec Hris

todor, inert in domnia lui Alexandru
Moruz, viind s'at pripAsit la Focsani
cu negutitorie ; in vremea Rusilor pe
la 1807, avnd visternicul Rosnovanu
b6tranul, in stAptmire Vrancea, au avut
nenorocirea a o da in posesie aceluia
grec, din a egruia asuprire slat revol-
tat VrAnceniT, de ail alergat aftta ani
pgng si pe Ia arigrad de s'ail sons
mosia. Pe atunci un nnchill al meil spa-
tariul Iancul Stavgr, vIr maicif mele,.
avend o sorg, a mgritat'o cu tigoarea
acea greceaScg, din care ail esit trel
corciturf : Neculai, Manolacbi i Iorda-
cbe. Cel iuthiti duc6ndu-se la Viena,
cu copiii lui Stavgr, an invg,tut arta
doctoreascg, si viind ea doctor la Bar-
lad, batmanul Costacbi Cerchez, fiind
crt sgrgcise, iaI dat o fog ; eel al doilea
ggsind in Iasi o fatg cam bgtrhoarg, cu
numele Natalia, a stolnicului Toader GA-
luscg, au luat'o si pentru cg, muma el
stolnicea,a Zoita, sg cunostca cu mai
mul0 boeri, au mijlocit la domnill Mi-
hai Sturza, de rail fgcut sgrdariil i.
judecgtoriii la Putna ; iar cel al treilea
vklend c5 frate-sgii Neculai cu meseria_

www.dacoromanica.ro
 409

de doctor, ail mat o fat6 de batman,

s'ad dus si el la Lipsca, au sa'clut doi ani,
s'ad venit en atestat WI doctor, s'ail
asazat in Iasi, si prin mijlocirea postel-
niculul Costachi Lipan, cu care li se
rudea de pe msa, l'ati asazat Ia spi-
talul Sfintului Spiridon.
HRISTODULO. Iari spurcAcinne
paeat grecesc, bele si napaste bietilor
ticglosi moldoveni, eari dup6 atatea su-
ferinti i brastmnd a b`atranilor, nu
s'aU desteptat ncA, ce ca vacele au
tAcut si tac, de au ingkluit pe domm
a primi atata spurc grecesc de ail
c'aptusit toat6 tara, ba ined ia i hoe-
nit spre rAspratirea pi AdAciunilor, ce
art fAcut Orel in tot chipul, la owl care
prilej Ii s'at infAtosat, a dech en vo-
lintiril lor, din 1821, on slujbele, in
care iart pus, Cu posesiile de mosiI,
en negqitoriile de producte, en eras-
mrile, si in seurt cu ori ce daravere,
an chVatat a ave en Moldovenii, in
tocrnai ca i jidanii, au intr, builAat cele
mai marsave viclesnguri, de ail ama-
git s'ad peadat si cum an fAcut cApi-
tal 1'4 eumparat arhondii, cask du-
gbenI, vu i moi1, i netrebnicil moldo
www.dacoromanica.ro
 410

vent, au facut si iati primit de s'ail in-

pmhntenit, si Inca fara rusine i oear-
muirea I deelara de boeri Moldovenl.
HARBALAU. Bulgarl, erftsmarl, din
thrgusorul de la Iasi ; in vremea dom-
nului Cglimah pe la 1815, iml adue
aminte GA. eraii doi fratI Harbali, eu
-er4sme la cerdaeul lui Frente, si era
scutelnief al mei, avea i o viisoara la
Valea Adhnea, adeca fat6 in fata cu
via Orintilor mel, care acum este a
nepotulul Iorgu Sion spatariu, adeeil pe
eoasta despre rasttrit de la via noastra,
si de piirAul Vael adilnd ; din acestia
un thniir intrnd in miiitie &art faent
ofiternti.

TINTILA. Moldoveui, mosem de la

tinutul NE amtului i Dorohoiii, vechiti
boeranas, dar mai s'aii stans.
TINTA. Moldoveni, rhasi de la ti-
nutul Hertel ; un Toader Tinti find
mulfa vretre vatav la mosia Thrnauea,
pre (And era a lateaneI Potlogese, care
fiind vara, en Ioan Voda Sturza, au mij-
locit de l'ati fticut sardarth. In urm5,
www.dacoromanica.ro
 411

m6ritAndu's1 o fati cu Petrachi Asachi,

-carele ajungend favoritul domuului Mi-
hai Sturza, dup5, ce el pe el, s'aii r-
dicat, la cele mai incite rangurl, la care
nici au gandit, ati f6cut si pe socru
s'au ban.
TICAU. Moldoveni din Iasi, au fost
inc5, la domnul Moruz stolnic ; acela
an avut doi fic:ori, Costachi, ce s'ati
Matt serdari0 la Schrlat VodA alimah
si Iordachi ; cel inti 86 murit holtein,
Iordachi inc6 trAeste tot. holteirl lAtrAn.
TARALUNGA. Moldov, ni, vechi
rza'st de la tinuful Tecuciti; In
vremea domnultu Ioan Sturza, un Gri-
gori TarhlunA s'ait facut stolnic, de
atunci a rAdic6ndu-se acest neam la
boerie.
TABULEANU. Bulgari, rAdicat la
bocrie de domnul Mihai Voda Sturza,
pentru e an fost stolnic in ograd'a la
Ia sori-sa Ruxanda Mavroghineas5.
TIMBOLSKI. Bulgar de la Husi, cu
meseria gridinari. BAetit gr6dinarolut
au invatat carte, au fost scriitori la is-
pra'vnicia de Flciu, i domnul ihai
St rza, de si sunt frunte de bIrtsthmatl,
jacaT," i beivi, dar ian f6.cut. boeri.
www.dacoromanica.ro
 412

TINTU. Moldovan, negutitoriii dfr

Iasi, bitinariti ; im Constantin Tintu, find
cumnat cu spatarinl Constantin Matfeu,
samisul Mitropoliel, i el insusT brat=
a Mitropolitulni Veniamin, au mijlocit
la domnul loan turza i l'au fcut ea-
minor. Iau ramas un ficior, care la dom-
nul Mihai Sturza l'au faeut pitar.
TIRTESCU. Moldoveni, tarani de la .

tinutul Neamtulni, dintre care unul Va-

sile hirotonisandu- se preut, dup6, vre-
me s'ati mutat la Bachu ; un ba'et a..
pr utulul Vasile pt.& cu numele Ta-
nash, invilte-nd a scrie, au intrat scriitoriti
la isprAvnicie, unde a inaintat, si din
jacuri, fiteOnd putin6 stare, pe la Mairi
1856, child domnul Grigori Ghica vi-
ind in fnria nebuniel, i inchipuindu'si a
innoda pe Moldoveni cu Muntenii, ea sa
se facii el Craiii, pentrn ci i Tanash
Tirtrt, au iserdit la proectul nebunilor,
iau dat decret de medelniceriii, ci po -
reclire din Tirtrt, Tirtescu.

CIORNET. Moldoveni, raz4i de la

tinutul Vasluiului, de unde s'au imprr1-
www.dacoromanica.ro
 413

tiet pe la mai multe tinuturi. Intaiti in

'vremea donmului ScArlat Calimah, baS
ridicat la boerie Ioniachi Ciornei, fa-
cendu-se medelniceriti, pentru ca era
de multi ani diac de Viqttrie. Acesta
la domnul Ioan Sturza, s'ari facut ea-
minar i apoi ban, si insurindu-se cu o
ifata a paharnicului Ionita Burchi din
Litoman, s'au mutat la Roman, unde si
acum se afla Latran fara copii. Domnul
Mihai Sturza l'au facut aga. Mai sunt
Ciornaesti la tinutul Sucevei, la Boto-
-sani si la Putna. Tar acei din Iasi pre-
cum paharnicul Joan i fratii sei, kr-
dachi si Costachi, de pe mama sunt
Ciornei, fiind muma lor Nastasia fata
unui Ciornei, de la Ispati, din tinutul
'Vasluiului, pentru ci tatal lor au fost
,croitoriii in Iasi, i botezat din jidov,
pe Ioan l'au boerit Joan Voda, pentru
ca au luat fata unei Paraschiva, ce era
jnpaneasa in casa visternicului Iorclachi
Rosnov an n.
CERKEZ. Trei neamuri, Mra a se
rudi unj cu a1il. Cei mai veelli in
Moldova, coborhtori din Stati Cerehez,
ce-au venit din Cereazial in vremea
-domnului Constantin Cantemir, sunt a-
www.dacoromanica.ro
 414

eel ce an fost la Patna, ridicaV la bo-

erie chiar din vremea lui Cantemir, a-
deck serdariul Ionith' Cerchez, carele an
avnt numai un ficior pe comisul Tu-
dorarhi, en care se rudese sardarul Tu-
dorachi i frate-shti. Costachi din Iasi,
sardarul Neculai din Focsani, ins
de pe mumele lor isf zic Cerchez, ch an
lost surori cu sardariul Ionith. Cel al
doilea neam Cerehezesc, stint acel ce
acum sunt la Iasi, adech spatariul Ghe-
orgbie i Mihalachi, flu hatmanului
Cerchez, carele din ch,minariti, cu pri-
lejul tulburilrilor de la 1821, in vremea
Inicerilor, s'ati facut batman, si au lost
si la Tarigrad, trirnes cu al baeri cnI
s'au fAeut domn Ioan Vodh Sturza,
precum si spatariul Costachi de la Do -
rohoitt, ginerile unchiulul meu spatariul.
Enahi Danu, ficior cluceriulqi Neculai,
frate1,3 hatmanului Cerehez, care mai are
un frate in armia rosasch. Tot un neam
cu acestia este si spatariul Costachi,
Cerchez chioru, de la Husl, fratele vor-
nicesei Zoita Pogor, ficior unui alt clu--
ceriu Neculai Cerehez, ce au avut cash.
acolo unde Pogor au %cut palatal seri._
Acestia snnt iarhsl de ruult rhdicati la.
www.dacoromanica.ro
 415 -

boerie, si au fost bine instAriti. Tar a-

cei de la Tutova, i anume Gheorgbie
si Dumitrachi, sunt flu unui Pav Al sin
Toader Cerchez, lAcuitor prost din satul
Voinesti. Acel Pav51 stiind putinA carte,
au fost Intit sIug I cas6 la ba-
lm]. Tonit'a Condrachi pe la 1814, cand
era amis la Birlad, si l'au pui si scrii-
torifi In cantilerie, unde au fost pAn5,
pe la 1820, cnd s'au i insurat cu o
faa a unui vornic de Poartil Liga de
la ralusteni din Onutul Galatului. Pe la
1826 bezedea .Alecu fiul domuului Joan
Sturza, intrand cu edzesie in Obirseni
Voinesti tinutul Tutovei, ja reco-
menduit vechil pentru cumpgfari si in-
v`aluiri rhesilor, Logolaitul Alecu Sturza
BirlAdeanul, pe Pava'l Cerchez ; a-
cela find cm prea viclean si fr su-
flet, au fAcut toate nelegiuirile, si in.
doi ani au Oat toti rAzesii, pentru care
slujba, intgiu l'au facut sardariu i apoi
Mins. Dar precum bezedea ci nele-
giuirile an facut acele moii, i mai a-
les fiind i n'afaCati, l'au incurcat PavAi .

asa de bine incht Ii scosAse dator, i.

ran amAgit de iau vendut lui moiile
acele cu ma sufa mu le, pe vade, si
www.dacoromanica.ro
 416

bezedea fiind sp6riat de multele jalobe

a rzesilor i a rnele, si *tenth-I-se pri-
gonit de boeri, c tara-seil esisa din
domnie, au dat mosiile, si au rnurit si
el, si Pav.1, i banit inch nu s'au pWt-
tit. Se crede Iris ci i b.iI lui Paval
ii vor perde, cAcI precurn aud, sunt prea
varvari, haraIngiI, i fArh mustrare de
cuget ea, i tatAl lor.
CIUCA. Moldoveni, si rAiasi de la
.tinutul Tecnciului ; Inti au- eit la
!boerie Panaite Ciuc, carele au fost
ftori comis la Alexandru Voda" Moruz,
la Scarlat Vod6 CAlimah, $'au fficut
.cluceriii, la Mihai Sutul 1 820 sardariti, .

iar la loan Voevod Sturza ban. Fiul

sal Petrachi, la Mihai Voda s'au inal-
tat phnh la agh, au fost si prezident
Ijudee5torie1 3e Tecuciti. Au mai- fost
un Nastasachi Ciuck tot la Tecuciti,
. nepot de frate, banului Cinch ; aeela
luttrid o fat a unlit vames Barbu, din
casa visternicului Petrachi Sturza, Pau
fcut stoluic si same la 1825. Se mai
numeste Ciuc i un Nicolai, insh nu
sete adevarat.
CIOMA-RTAN. Moldoveni, r6Z6si. bo-
errtuas1 de la tinutul Sucevei ; un Cos=.
www.dacoromanica.ro
 417

-taelii in vremea donmului Ioan Sturza,

luand pe Zoita nepoat de sorb, arhi-
,mandritului Iosaf Voinescu de la mo-
nastirea Frurnoasa, s'au fitcut sardarit.i,
iar la domnul Mihai Sturza, venind fra-
; telefemeei sale, polcovnicul Iordachi
Voinesen, consul grecese in Iasi, Pau
4acut ban, apoi spatariti, dar n'are
numai dou'a fete.
CIOLAC. Bulgariti, venit la. Boto-
ani preste 150 ani, s'au rudit cu mai
multl boeri moldoveni de acolo, si s'ari
_fadicat la boerie de la domnul Alexan-
dru Moruz ; iar unul din acel neam, Ia
domnuI Ioan Storza, anume Costachi,
.s'au fricut eaminaria, si la domnul Mi-
rhaj Sturza spatariti.
CIULEIU. Moldoveni, rAzAsi de la
#nutul Har1i1uT, s'ati radicat la boerie,
intAiti un Vsile Ciulef, fiind vhtav vechiti
a lui Bezedea Mavrocordat la Dracsani,
.in vremea domnului Schrlat Climah,
s'ata fcut slugeriti, i un ficior al seti,
Costachi, ce au fost samis, la Botosani,
stolnic ; au fost si in Iasi un negutito-
.ra Ciulei, avea hAnisor in dosul St'.
Spiridon, ingh casele lui Papafil, in
xespintenea ulito scoalei de fete, al ea-
www.dacoromanica.ro 27
 418

rum ficior Nasta:6 viriz6ndu's1 hanul, irL

vremea clomnului Mihai Sturza, 8'au
lacut sardariii si posesor de mosie.
CERNAT. RAzAs, de la Varlez, din
tiuutul Galatii, au fost i cAlAret a-
p5rcA1abiei de Galati. In vremea dom-
nului Setulat CAlimah, pe la 1815 fi-
ind megiesi cu rnoii1e GoraseiI si Pisca-
nil a postelnicului Grigorie Ventura, ail
mijlocit prin acela, i s'au facut postel--
nicei doi din el, anume : Petre i Va-
bile, i tot in doinnia aceia pe la 1819,
s'art facut amAndoi acia medelnicerl,
si un frate a lor *tefan postelnicel., si .

doi cumnati a lor Gheorghie Plesnira,.

arban Condrea postelniceI ; iar la
domnul Ioan Sturza, ltefan Cernat, s'ail,
-Mout stolnic, i curnnatii lor, Plesnil
si Condrea medelnicerl, si State fiul lui
Petre cowis, i Neculai a lui Vasile
cAminar. Apoi la domnul Mihail Stur--
za, ptntru c avea un hrisov de la,
Petru Vod'a pe Brates, e Pau dat u-
nul Cernat Ploscarul, i urmnd atuncea.
a se intoarce Bratesul, ce srt sapanis6
preste 1 50 ani de Turci, proprietarilor
adevarati, au facut schimb cu Mihai
Voda, an luat Bratesul tot, si lor
www.dacoromanica.ro
 419

le-au dat niste buc5tele de mosit, una

langk Galati de vr"o 50 Wei, i douk
la tinutul Neamtului, s'au Merit boeri
tot neamul Cern6tesc, ba i ginerii si
cutunatii lor, si iau riinduit si in sluj-
be pe rudh pe stimnth.
CIURE. Moldoveni, in copilria mea
aw apucat boeri Ciuresti, nu:nai pe
acel de la tinutul Sucevei, adedi cA-
niinariul Tudorac hi, slugerul Fotachi, si
Nastask ce sedea in Bucovina, de la
carii n'au ramas ficiori. Aeum s'au in-
multit foarte boerit Ciuresti ; in inutul
Vasluiului au rh'sarit tref, mush" neam
de neamul lor n'au fost boeri, ce prost1
rh'eist, unit ti mazili, din carit sunt mul-
time in tinutul Vasluirthil i Tutova
acesti boeritt Ii urmeaza" asa impreju-
rarea : E fiind rilzdst de Scheta an mu-
rit tatl lor, ce i se zicea Ciolac, pentru
ca era c:unt de o mana. Pe muma lor
an luat'o un aratut cApitan Costea ; aw
cela ian inVatat carte, ian dat pe la
boert slugt; pe cel mai mare Gheorgh:er
IL avea pe lng cast, i era ciipitanul
Coitea i cryitan de posth la Santee,
unde avea pe Gheorghie logofat "Ana,
ia 1826, and ust alt arna'ut Grigorier
www.dacoromanica.ro
 420

fusese la Logofhtul Costachi Ghica

art-Ant, fiind portar-basa la curte, si a-
vend o fath, se eunostea cu Costea ar-
nautul i s'au incuscrit, luand pe Ghe-
orghie ginere, pe care loan Voda dupa,
mijlocirea boerilor Ghiculesti, l'au fh-
cut paharnic. Duph aceia pe la 1843
fiind domn Mihai Sturza, dup mijlo-
cirea Logofhtului Alecu Ghica, pe pa-
harnicul Ciurea, Pau %cut samis, care
de si nu stia carte nici a scrie, dar
au shmisit nou ani, in care timp fu-
rand peste sese-clece mil lei din hazne,
fiind domn Grigorie Ghica, de multe
-strighrf, l'au dat afar, dar l'au %cut
spatarifi, i iau ertat din bani, si duph
patru luni l'afi facut agh rsi ispravnic
la Vaslnifi, s'au prAdat rhea", nici o siia-
l ch'l sprijinea i nebnnul de domn,
st sora domnulni 'tibinoaiea din Vaslui ;
iau boerit I totl eopiif , pe Mihai eel
mai mare spatarifi, pe cei mai mhrunto
sardari si magarI. Acest agh Ciurea
mai avend inch do fra, Petrachi s'au
Theut chminariti, iar Alecu luandu'l ginere
aga Enachi Stamate, ce era veehil de
judechti a domuului Mihai, Pau fhcut
,==ardarin i eilen la judechtoria de Iasi,
www.dacoromanica.ro
 421

iar in urnA comis. Mai ivith-sau in

vremea domnului Mihai i alti dol frati
Ciuresti, Neculai i Iordachi, au fost
scriitorl In departamentul din launtru,
iau boerit, pe cel dinti sardariii, care
betivendu-se, nu stiu ce s'au facut,
pe eel din c1uceri6 ; acesta s'an dus
urrna
la Minnie in tara Romaneasca, i s'au
insurat cu o fata a unul Pantazi Bag-
dat. Mai era si la Piatr un loan
Ciurea, i logoMt la ispravnicie, si in
domnia lui loan Sturza, s'air facut sa-
rnis de Neamt i ardar.
CIUDIN. Moldovan; un Vasile Ciudin,
baet sarac, de ruie au slujit in casa
visternicului Iordachi Bals, a poi insu-
randu-sa, Pau randuit F n i la tinutul
Sueevel, unde'si avea raialie la Petia,
ingreuinduish casa en copil multl, an
trait cu ajutorul boerilor batrani, ave'nd
leara hotarha de la visternieul Bals, de
la fib sei, de la visternieul Sandulachi
Sturza, si de la visternicul Roznovanu ;
s'au dat b6etii pe la boerl, din care
Than Ciudin, ce &au fAcut comis, la
Mihai Sturza, au fost multa vreme lo-
gofat a easel spatariului M;halachi pa$--
canu, de care si ast6z1 atirnA, si el, si
fratb si verb sel
www.dacoromanica.ro
 4 22

CERNEA. Bulgari. Un Ivan Cerne,

era negutitoras in Iasi, vindea ciubote,
tinea dugheanA cn chirie, sub casele
Logoffitului Costachi Pascanu, in ulita
Sfintului Tile ; acum acea dugheand ci-
Lisa din uliO, au remas odaie
pentru sederea sitigilor. Acest Ivan a-
vend multi copil ian invatat carte, si
dup5, introducerea reglementuluY .si in-
Eintarea multelor judec5,tori1 i Divanurf,
an intrat scriitori In cantilerie, au slu-
jit, s'au inaintat, pin ce Haralambie au
ajuns director Divanului domnese, Ti
spatariu or aga" ; altul Aleen director
Divanului Apelativ, i boeriu ban, ort
spatariu; iar altul mai mic iarast boeri
posesor de mosil, tot1 boeri ai Orel,
si mai mult nu birnici negutitorI, pre -
cum au lost mail Jon
CERVINOV. Bulgari ; fii unui nF-
gutitoras, Haralambie Cervinov din Iasi,
in ulita Boilicului, care era ginere until
paharnic IoniO BrAnisteann de la Bo-
tosani. Duph introducerea reglementu-
lui, cuconash lui chin Haralambie an
intrat in cance1arii1P VisterieT si a Pos-
telniciet, i toti :iu facnt i stiri i s'au.
urcat l boeril marl, si sunt boeri mol-
cloveni d taro.
www.dacoromanica.ro
 423

CIUHUREANU. Moldoveni, de loc

,de la Ciuhur, din Besarabia, ince, in
vremea Domnului Moruz, un Ionith
Ciuhureann, au venit de aeolo ca th-
posatnl vornic Vasile Roset Baston, ce
Ifushse sardariil de Orheill, i ac '1 Ionith
slugh in cash la Baston, esind de la
stapnul acela, au intrat la postelnicul
-Gheorghie Vilrnav, fiind atuncea me-
delnieerid. i cu sederea la Sacueni ;
apoi duph ehti-va ani rhnduindu-sa,
Viirnav ispravnie de Roman, pe sluga
sa Ionith Ciuhureanu l'au randuit zlotas
la ocolul de jos, in care vreme s'au in-
snrat cu o rhzhAsh din Misilianesti. Au
mai foit in multe dhti zlotas, nne on si
chpitan de mazih ; an %cut Mai multi
coph, dar numaT until Joan s'au a1e3
mai bun, carele la domnul Mihai Sturza,
s'au fAcut cluceriti, si apoi i chminariit
Ceilalti fratA ai lui au esit niste fal si
betivi. Mai sunt la Tecuciii n;ste Ciu-
hureni, adec nied elniceriul Costachi,
carele este ficior de prOnt din Iasi, au.
lost dus la Tecuciil cu banul Costachi
Dia la 1824, and au fost rnduit is-
pravnic, i avandul logofht pe Costachi
,Ciuhureanu, s'au insurat eu o fath a
www.dacoromanica.ro
 424

-unui preot de la biserica Sfantul Nico--

lae si au r,mas acolo. Pe la 1827 prin
mijlocirea Logotatului Conachi, s'au fa--
cut medelnie rii. Iar la domnul Grigorie
Ghica fiul ac stuia, Panaite, find dirk c--
tor la judecatoria de Tccucifi, s'au facut
slugerifi, i mutndul la Va4uifi inti
director. apof eilsn, Pan facut caminarifi.
CIOHODARU. Moldoveni, iazesi de
la tinutul Vasluidni; la domnul loan
Sturza, s'ou facut um] din acest neam
priviIighei, si un Iordachi, ficior lui,
Toader Ciohodaru, ce au fost negus-
torifi in Iai, i instrhinndu-se in Ba-
sarabia, venind in Iai, poreclinlu-sa-
Teodoru, find bun scriitorifi, au intrat
in curtea domneasca scriitori5 la Camerd,_
si Pau facut coiis, fara sa'si zica Cio-
hodaru. In domnia lui Grigorie Ghica,
in anal de pe urma, i chiar pe Ia
Mairt, Cand Pau i dat joi de pe tron,
ca sa adune mai multe iscaliturl boeresti,, .

ca vor a se uni terile, si a se face Craie,.

an dat decreturi de boerie i until Ionita.
Ciohodaru, razasi din Cosesti, i until
copil al sell tefanachi, ce'l scriitorifi la
ispravnicia de Vasluitj, de-au iscalit ca,
boerifi la innodarea Moldovenilor cut
Muntenit
www.dacoromanica.ro
 425

CIOGOLEA. Moldoveni, rdzesi dia.

Basarabia, au lost unul din acest neam,
vornic de poarth. Unul Alecu au fost
arnhut la Logolhtul Alecu Bal$, in urtn
pe la 1830, racendu'l vatav la tergul
Ajudului, s'au insurat cu o lath a sar-
dariului Mihhluch de la targul OcueT,.
care rudindu-se cu c. c. vornicul A-
lexandri, an mijlocit la donniul Grigorie
Ghica, i l'au facut boeriti. Ciogole$ti
scut Si igan1.
CIUPERCOVICI. Moldovan, de loc,
rbize$1 de la Ciuturesti, din -inutol Ro-
manului, de unde rezletindu-sh unul din,
ei, slujind pe la boeri in cash, mai in
Uiflj vhtaji la mo$ii avend, s'au a$ezat
la targul-Frumos, J.i rusinndu-sh de
adevhrata strhmosasch porea de Ciu-
perch, $i mai ales eh nici sh i se ni-
mereasch opinca din care au e$it, an
aninat de porecla (noldoveneasch pe
sirbescul ovici, ca & amAgiasch pe ce
ce nu'l still, veo nobilh famine sla-
vong, si ea' de aceia Mihai Vodh Sturza
Pau chemat de Pau boerit.
CINCU. Bulgariri. Un Tudoran Cincu,
au lost multh vreme vatav a Loge--
tului Conachi, la mosia Nhmoloasa, unde.
www.dacoromanica.ro
 426

'f'acend tar, s'au boerit la domnul Mi-

hai Sturza.

EPTELICI. Moldoveni, i vechi bo-

eri, Inca' marl au stritut si hatmani din
eL dar abia 8-a mai cunoscu intre nobili,
c)dimd i aceasra familie din feluritele
intamprari a le taro si din intrigile spur-
eaciunelor de Greci, precum cele mai
multe neamurI moldovenestl, s'au stins.
Am cuno scut pe vremea dommilui Scar-
hit Calimah, pe un The `,-:yeptelici, la care
am cetit multe documente a neamului
seu, care de si era om bun, cinstit Si
cuminte, dar pentru cA era prea sarac,
nu era intrebuii4at in nimicsa, de cat
la slujb 1e rusumaturI, precum era Gos-
tina, Desetina i 17-5,dthritul ; 11 lua din
boerii ce cumpAra slujbele acele,
randuia ocolas. L'am avut i e odat5,
cotar:il 1avdrritulOrbeni1or, pe la 1 8 20.
A1313AN. Co mai vechl Sarbani bo-
eri s'a5 stans, sarsindu-se neamul acela
in c'gminariii Gheorghe arban de la ,
MiefnI din tinutul Ga1aiT, cruia iau
dramas numai patru fete, s'au fost po-
www.dacoromanica.ro
 427

reeliti Sarbani, ca'cl dreapta lor familie

an fost Movila, precum la litera M
uncle am rarnurit neamul Movilesc, s'au
aeitat. Iar ace sti ce acum figureaza
intre boeri i e nrmesc Sarbani,
sunt bulgari; un Serban cu nurnele au
fost in Galati, crAsmariii, la banul CArja
inca pe la 1801 ; acela au avut doT
ficiori Gheorghie i Paraschiv, si mu-
rind tatal lor, pe masa au luat'o tii-
toare un turc ; la 1806 viind Rnsh in
Moldova, WO en muma lor, au omorat
pe trim, i iau luat banh, ci care au
inceput a face negntitorif de criisrne
caAph, s'au tinut aceasta meserie parl
la 1821. Acestea precum mi le-au spus
stApanul lor, banul Joan Carla', le scriu
la 1822, Inca pan5, a nu veni Ioan
Voda Sturza Cu domnia ; CAimacamul
Vogoride iau facnt boeri, pe Gheorghe
paharnic, pentru c tinea chsapia de la
Tecricih, si pe Paraschiv stolnic. Dupa
venirea domnuluT Ioan Vodd, visterni-
cul Petrachi Sturza, cunoscndu'l pe el,
de cand fusase ispravnic la Tecucill,
le-au luat ce an putut, i pe Gheorghe
l'au facut am:nariti, iar pe Paraschiv
paharnic. Iar Mihai Voda, pe Paraschiv
www.dacoromanica.ro
 428

l'au fgcut spatariii, pe Eni ficiorul lui

Gheorghie. crninariU. Iar Grigorie Gbica
pe cel mai mic ficior a lui Gheorghie,
l'au fkut spataria, pentru ch a luat
fata luj Con-itantin JorasC/1, ee'l ne--
poath de sora aghi Alecu Sibleanu, co
era director Postelnicia Acestia sunt
boerii taro 31o1dovei, rsriJ ca eiu-
percele dupa puhoiul nesatinlui de argint
a domnilor. si a ministrilor tArei, carii
intro nimia, au, p i tigmi ba
cbiar si un magariii l'ar face logofat
mare, numai bani sa dea.
'ENDREA. Veehii neam de loueri
moldoveni inch pe vretnea domnului
Stefan eel Mare an fost batman. ba Inca.
inainte de domnul Dragos, pe and
tara era republicii, din mqnuscriptul spa-
tariulto Petru Muth; vAd eh au figu-
rat intre bori endrea. dar precum
cele mai multe neamuri boieresti, loca
domnesti a Moldovei, din nestatornicia
vremilor, si mai en sama din multirea
greeilor ce s'au pripAsit aic dup far-
marea Imparatio Romtme din Tarigrad,
an egclut i vecthea aceasta tamilie, abia_
mai cunoscandu-se intre nobib. i eu
toate c i c-aV se mai numeic ,,endrea,,
www.dacoromanica.ro
 429

nu sunt totT adevarati ; mai sum', pi

-ta ell turl.
.11BANDOVICI. Moldoveni, po-
recliti de pe numele taraltu lor, jigni-
ceriul k;arban de la Piatra, iazesiu de
"Tutcani, carele avea trel ficiorl cel mai
mare Vasile I1 zicea isarbandovici, eh
fiind slugi la Manolachi, fiul cucoanel
Anical lioznovanita, umblasA cu st-
puul seu pe la Viena si Paris, si an
venit:cu vici, aninat de nasul lui tirban ;
-cel de al doilea Aleco, it zicea S ta-
mate. era bun scriitoriil, i frunte de
betiv ; cel al treilea Nicolai sau Nicu,
pdn'a la o vreme is1 zice Braun, de pe
cunmatul seu ingineriul Braun, la care
si el au invatat ingineria, acum si el
Ii zice l'arbandovici, ca doar ar am6g1
oarnenil sa"l cread6 leah, sirb, iusnac
si bun ingineriO, nu tarau de la Tutcani.
ERBANESCU. Moldovan, nuoJ po-
re cliri, de pe numele lui erban parin-
tele lor, si nuol !Joel.] ristdicati de dom-
nul Mihai 'Sturza i Grigorie Hagiul.
1WALA. Moldoveni, rAzesi de la
Nicoresti tinutul Tecuciulul, de uncle un
Costandachi, ajungend a fi vatav la
mosia Trestiana din cinutul Dorohoiu-
www.dacoromanica.ro
 430

lei a domnului Lan Sturza, pe le 1 825,

domnul Sturza l'au fAcut paharnic. La
domnul Mihai, fiii pahari ii ului Constan-
dachi, intrand in cancelerie s'au Mout
boeri ; iar unul din ei Scarlat, find
mai bnn, mai cuminte de dub, si poate
si mai norocit, au ajuns director al
sfatultu carmuitoriii, si tr ptat Ala' la ag6.
ONT1U. Roman, din tara Romaneas-
cii, uncle en Ghitrt ontu ficior de pre-
ut din FOC1111., la domnul Karage, s'au
Pacut sardariii ; fiiul acestuia Nicu slujind
in militia nmuteneasc6, s'ati fcut 66-
pitan, si fiind insurat cu moldovancg,
fata csaiminariulul Gheorghie Duca, ar-
z6ndu'1 si casele de la Munteni, s'au
mutat in Focsanii Moldovei, ii casa
soacr5,-sa, are si mosie pe Lipova, ti-
nutul Vasluiului, la satul Doaga, zestre
a cucoaneI sale.
ENDRESCU, Moldovan d la Husk
radicat la boerie de domuul Ioan Stur-
za, fricndu'l paharnic ; iar domnul Mi--
bai, laPs facut spatariti.

lu
IURA4CU. Molloveni i vechiii neam,
boeresc ; Stratul Iurascu au fost i Lo-
www.dacoromanica.ro
 431

gofat mare la Dumitrasco Vod ; pa

un mare eamkas Neculai
la Mihai Voda, Racovi-O, Miron In-
racu au fost medelniceriii, i Ursu cii-
pitan mare de Covurlui. La Scarlat Vod
Calimah, Iordachi Iurascu s'au f .ut
pabarnic; la Ioan VodA, Sturza, knita
Iurascu au fost ban si vornic, de ha-
rem ; la Mihai Vod'a, Ioan Iurascu, fiiul
paharnicuhn Iordachi s'au facut spa-
tariii ; ins6 multi Iufascesti sunt mazi1J,
ba i birnia
IUGA. Moldoveni, r6zesi de la ti-
nuturile TecuciU si Roman, suut si mn
satul Ciuturestil ; la domnul Ioan Sturza
un Dumitrachl Iuga s'au facut sardariri,
si s'au asazat in tirgul Huii, find cum -
nat cu aga, Gheorghie Mardari.
IAMANDI. Greco-bulgarl. Pe vre-
mea domnului Neculai Nlavrocordat, au
venit un Iamandi Ba1i, fugit de pres-
te Duniirea, gonit de potir, find tal-
harita, imbrAcat cu ciapc'an scurt ros si
chlare pe cal alb ; au intrat in oastea
tArei. Dup*A vr'o doi anl Capichihaiaoa
Orel, ce au fost rAnduit la Hotin, care
era un boer Kescu. nestiind turc, ste,
l'au luat pe acel Balls Iamandi tairr1-.
www.dacoromanica.ro
 432

-chi, si famplAndu-se a muri acolo Kes-

-cul, au ramas el in loc ; in urtng, dom-
nut Mihai Racovit in a treia domnie
-viind, l'au rncluit pe dansul Kapichi-
baia a taro, i dup vr'o C1nc, ese
ani ce au slujit acolo, Osindu'si el pe
-o fat a unul stolnicu Sandu Sturza, ce'l
faes5. Turcif, au luat'o, i domnul l'au
facut pe dAnsul stolnic ; din acela s'au
puezit tot neamul Iamandiescu.
IACODIN. Moldoveni, vechi bo-
i
.erAnasi, au fost uu medelniceriu Du-
mitrascu lacodin logoffit de tainA, a
,divanului, si bun hotarnic.
IANOLIU. Dou 'a. neamuri, i amain-
doi bulgarr, porecliti de pe nuruele
parintilor lor ; unil strut de la Putna
adecA : Comisul Gheorghie, spa-
tariti Panaite, sardariii Enachi si sar-
dari lance, ficiori unui Ianoli pricupetu
din Ajnd. Iutii s'au rAdicat la boerie
Gheorghie, ce an fost i birnic in tirgul
Focsanii, la ruptele Visteriei, la o cruce
cu nfl Gheorghie Posthvarul phscariti,
lund in posesie rnosia MArAsestir de la
Logoftul Iordachi CataresluI, f '28,

cu zece mu iei pe an, s'at tat de

au venit Rush, s'au scumpit productele,
www.dacoromanica.ro
 433

au chstigat mult, si de sine s'au nu-

<mit sardariii, si nu vroia s p1atiasc5,
birul, pratindul numai Gheorghe PostA-
varul. La 1829 rnduindu-m6 pe mine
staroste la Putna Plenipotentul Jultuhin,
acest Ianoli s'au impotrivit, nnui Ghioaia,
ce era zapeig de ocol, me-au raportuit,
am trimes de l'au adus, l'am dat la
gros i iam dat Mtaie la falanet; atunce
au venit cu jalob5. Postilvarul ce era
_la o cruce cu el, aratnd ea de doi
anI singur plateste birul, l'am indatorit
de au plait ; apol mai in urma' venind
pi rugandu-m5, scap de bir, l'am
dat sc-adere la Visterie ch''T mort de
ciuma, i asa s'au scklut ; pi apof in
Domnia lui Mihai Sturza murindu'l fe-
meia, au luat o fatg. a agal Costachi
Bucs'anescu, i s'au facut comis, c e-
ran eftine boieriile, i frati1 sel Panaite
s'au facut cluceri, in urma cAminari,
Enachi i Iancu sardari. Jar la Grigorie
Ghica hagiu, Panaite s'au fAcut spa-
tarin. - Al doilea neam Ianoliu sunt
Ja Iasi, tot din prsayiri izvodit1; au fost
einovnicl pe la divanurl, i s'au facut
.boierY.
IACOVAKI. Dou'a neamurl, unit sunt
28
www.dacoromanica.ro
 434

romilni de la tara rornaneasca, /Idee.

acel ce sunt la IasI polcovniel si ca-
pitani de militii, fin umn caminariti Gri-
gorie Iacovachi, muntean venit pe
vremea Domnului Ca Email, s'au insu- .

rat en o sofa a sardariulin Ionita Cerchez,

de la Putna, si la Domnul Mihai Sutul
s'au facut sardariti; i murindu'l femeia,
au luat pe sora vorniculul Ilie Cogal-
niceanu, in Domnia lui Ioan Voda.
Sturza, i s'au facet caminariu ; fill lui
intrnd in militie au ajuns dol pol-
covnici i unul capitan. Iar cei al doi-
lea ce se nurnesc tot Iacovachi, sunt
moldoveni, razesl de la tinutul Teen-
ciulul, i dreapta porecla li este Ciocoiti,
a carora fadicare urmeaza asa: Un
Iacovachi Ciocoiii au avut dol ficiori,
unul Todirasc i altul Neculai ; pe To-.
derasc de mic Pau dat sluga la pahar-
nicul Mihalachi Negrea, fiind ispravnic ,

la Tecuciu. Murind Negre i ramaindu'1 .

cucoana vaduva, care era fata sarda--

riului Neculai Stamatin, vara primard
en nevasta mea, bolnavindu-se si multi
ani patimind, la moartea el fiindu'l co..
pilul mic a postelniculux Neculai Negre,
Ciocoiul Todirasc ian furat preste patru
www.dacoromanica.ro
 435

zeci miT lel, i multe juvaeruri, si dupa

ch0-va ani, s'au insurat cu fata lui
Gheorghie easapu, care in urmrt s'au
facut eaminari5 i s'au numit arban,
si an luat mosie in posesie, au fa cut
tovarasie en socru seu, i la Domnul
Than Sturza, prin visternicul Petrachi
Sturza, s'au facut cluceriti, i s'au po-
reclit Iacovachi. Din ficioril acestuia,
unul Constantin in domnia lui Grigorie
Ghica s'au facut prezident la judecatoria
Tecuciuluf i spatariii.
IACOMI. GreeT. Un Iacomi an fost
negustor blanar in Ias un fiu al a-
celuia Costachi, la loan Voda Sturza
s'au faeut stolnic, i un ficior aceluia
la Mihai Voda s'au faeut pitaria Pavel
Iacomi.
IASINSKI. Leah, de credinta papis-
tas, Inca pe vremea Donmului Than
Voda Sturza, au venit in Moldova doc-
tor, si s'au asazat la Husi ; dupa ce
s'au suit la seaunul Mitropoliel, Epis-
copul de Hui Sofronie Miclescu, l'au
adus pe Iasinschi. in Iasi, si Domnit
Mihai Sturza i Grigorie Hagiu, Pau
facut boeriu mare moldovenese, ea pe
totI doctoril, macar de oil ce credinVi,
ba i jidanwww.dacoromanica.ro
de au fost.
 4:36

IANOV. Malorosian, de preste Nistru,

sau mazur, venit pe la 1824, in Mol-
dova ca slujitoriti la consulatul Rusesc,
in unnA stiind carte, l'au dat scriitori
In cancilerie, i s'au insurat fAcendu-srt
cumnat cu Tudurachi Burada. Pe vre-
mea clomnuluf Mihai Sturza, avendu'l
ca spion, iau dat in posesie rnosia Ra-
faila, cu prea mic pret, de la care
&au intolit bine rusnacul, si la domnul
Grigorie Hagiul, intiii s'au facut spa-
tari in urnla aga.
IANACOVICI. Bulgari, negutitorill
din Botosani, rhdicat la boerie cu rang
de comis, un chir Anastasa", de Gri-
gore Vod6 nebunul cel irnpuscat.

JOSAN. Moldoveni, rAzest de La i-

nutul Romanuluj, mazili i birnicf, s'au
faclicat la boerie intii un vatav te fan
ce au vAtiijit mult vreme la Fntne-
le, si in domnia lui Schrlat Vocia, C6-
limah, prin mijlocirea Logofatului Cos-
taCai Pascanu, find visternic, l'au fr,
,3ut medelniceriti. Dol ficiori ai aceluia
la Than Vodrt, unul Constantin s'au f-
www.dacoromanica.ro
 437

cut stolnic, si altul Stefan medelnieeriu.

JUVARA. Bulgarf, veni0 la 1829
deodatA, acetia find tref fratI, s'au
pripAsit in Focsani, s'au inceput a cg,-
uta de vite, apol au luat mosie in po-
sesie, pe la tinuturile ralciuluT, i Ga-
latului. Pe eel mai mare din el Dumi-
trache, rau facut Mihai Vod'a stolnic,
Hristache cumpsarnd mosia CAr1om6.-
nestii, de la Manolache Epureanu, Hagiii
Vodil l'an fAcut pabarnic.

Sfirfital Arliondologiel MoNovei.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALUL DIN TABLA.
ARHONDOLOGIEI MOLDOVEI
A
Familia Pagina Familia Pagina
Abaza 1 Aroneanu. 19
Asian 1 . A postoleanu 19
Arbure 2 Anuolu 19
Andrei 2 Armagolu 19
Angoneseu 2 A Oriel 20
Asachi 5 Ambelicopulu 20
Averescu 6
Alexandri 6
Avraam 8
Ardeleanu 9 Bale 21
Alevra 9 Boldur 21
Adamache 10 Bogdan 23
Arghiropulu 11 Beldiman 24
Andriee 12 Baldoviet 24
Adam 12 13oian 23
A texa 13 Bogza 26
Avrameseu 13 Bosie 26
Arhip 13 Boteanu 27
Alexandreseu 14 Botez 27
Arapu 14 Botezatu 27
Albu 14 Bore 27
Al binetu 14 Bgdargii 28
Apostol 15 Balae 28
Atanasiu 15 Budieteanu 28
Anastasiu 15 Bibiri 28
Aleazi 16 Bran zit 29
Alhaz 16 Bosuioe 29
A ntipa 16 Baltg 29
Angheliehi 17 Buzdugan 29
A damide 17 Burada 29
Anghel 17 Buzilg 30
Anglielutg 17 Balica . 30
Avghir Is Bran 30
Andoniu 18 Baloti 31

www.dacoromanica.ro
 43 9

Tamilia Pagina Familia Pa gina

Braescu 31 Boghian 42
Botan 32 Berza 42
-.Brzu 32 Bo go no s 42
Bobeicg, 32 BAnulescu 43
Balaban 32 Nidacu 44
.Bigu 33 Boureanu 44
Ba Ian 33 Buiucliu 44
Bitter 33 Bojinca 45
Belciug 33 Baron 45
..Burchi 33 Bucsinescu : 45
Buznea 34 Buhnita 46
Burduja 34 Barbovschi 46
Beidiman 34 Beadela 46
Bontits 34 Babic 46
Baiardi 35 Bastachi 47
Bod es cu 35
Botescu 35 V
.Botescu 35
:Bur Ian 36 Varnav 47
Bondre 36 Veia 47
BaghicT 36 Ventura 49
.Butucea 36 Voinescu 49
Benco ViC 37 V adaam 50
.Borcilg 38 V idrascu 51
BantAs 38 V rgolici 51
!Bo n ciu 39 Vizanti 52
Brail escu. 39 Vraghie .53
.Barladescu 39 Visan .53
Balomir 31) Varlguescu .53
BalasinovicT 39 Volcinschi 54
BaraginA 40 Vele 54
Busil 40 Vucenic .54
iBer car 40 VuceticT 55
Budac 40 Visu 55
Braun 41 Verghi 55
iiut 41 Velisarie 56
- Burghele 41 Verescu 56
_Bou 42 Vasiliu .56
www.dacoromanica.ro
440
Familia -Pagina Familia Pagina.
VuJu 6u Ghindar 75
Arid eanu f 60 Goean 75
Viclimescu t 60 Gavrila 75
Vali 60 Grosu 75.
Vae 61 Ggiescu 75
Grigora 76 -
Gore 76
Ghica 61 Goga 76 ,
Gheuca 63
Gane 63
Gherghel 63 Donic 77
Gorovei 64 Danu 77
Ghelem6 65 Duca 78
Galer 65 Darie 79
GA len 65 Done 79
Ghiltu 65 Drago 80
Ghi bftnescui 65 DraghicT SO
Gociu 66 Do can 84
Gatii 66 Derecliu 85
Grecianu 67 Diamandopulo 85
Ghitescu 67 Dorm uz 86
Gage 68 Dimitrescu 86 .
G noes. 68 Dimitriu 87
Goes cu 63 Dimitriiadi 88'
Grdea 6S DobrovicT 88
Galin 69 Demopolu 88 -

GAlua, 69 Dabija 88
Gherghescu 69 Dodescu 89-
Gafencu 69 Dgnuletu 89,
Gorgos 70 Derescu 99
Gheorghiade 70 David 99,
Cheorghiu 70 Pima 90,
Grigoriade 71 Dimache 90
Guritg, 71 DrA ghinici 91
Grigoriu 72 Dospinescu 91.
Ghenadiu 74 Drosu 91
Gustea 74 Dediu 928
G oliaf 75 Dohatcu
www.dacoromanica.ro 9a,
 441:

Familia Pagina Familia Pagina

Dimcea 93 Zisu 109
DiaeonovicI 93 Zosima 109
Dodan 94 Zoadi 109
Donos 94 Zamarie 110
Desila 94 Zaharie 11a
Doden 95
Ditscalescu 95 1
Dia 100 Istrati 110
Dobranis 101 Ilascicu 111
E Idierul 112
Iconomu 112
Epure 101 Ioan 113
Fne 101 lonescu 113
Elefter 102 Ivan 114
Emanoil 102 IsAcescu 115
Evstatiu 103 Ivanovicl 115
Evstatiadi 103 Izmirliu 115
Enescu 103 lorga - - - 116
Englezi 103 Iozaeseu 116
Eminoviel 104 Ifrim 116
Eliad 104 Ignat 116
Ecsarhu 104 Iosapescu 117
Eraclide 104
K
Jora 105 Kantacuzin 118
Sian 106 Katargiu 123
J ors 106 Kostache 123
Jurgea 106 Krupenschi 124
Jan 107 Kogalniceanu 124
Joimir 107 Karp 125
Kodreanu 125
Koroi 126
Zdrobiel 107 Kornea 127
Zota 108 Kuciureanu 129
Zalar 108 Kananau 129
Zaharopulo 108 Kuza 130
Zagur4 108 Kostin 13a-
Zoia 109 Kantemir 133
www.dacoromanica.ro
442
Fa milia Pagina Familie Pagina
Kozmita 136 Kracali /62
Kalimah 137 Karda 163
Katiki 141 Kasn /63
Kristea 142 Kaprescu /63
Korodianu 143 Kimpenescu 164
Kescu 143 Kristescu 164
Kodrescu 144 Kastroian /65
Kebacu 144 Kotheseu 165
Kaliman 145 Kaziariu /66
Korban 147 Kulici 166
Kiriac 147 Kostinescu 166
Kazimir 144 Karamfil 168
Karacas 150 Konciote 169
Kicus 151 KaramanNu 169
Korbu 151 Kozoni 170
Kotescu 152 Koteu 17/
Kurt 153 Kocoth 171
Korbes 153 Kriticos 172
Korvin 1 54Kapsa 173
Kalapod. 154 Karamela 174
Kliminte 155 Korieade 174
Klimescu 155 Kisolu 174
Kruciunesca 155 Krasa 174
Korjescu 155 Kahno 174
Karaiman 156 Krina 175
KalimAnescu 156_ Kanaki 175
Kumpanu 156 Kondopulu 175
Kopcea 157 Kugino 175
Kalmutki 15s Kocri 176
Kozmulici 159 Kucule 176
Kjru 159 Kiriazi 176
Kasiian /59 Kleante 176
Karpis 159 Kaliarhi 177
Koce 160 Kinezu 177
Kracte /60 Kaki 178
Konaki 160 Kondrea 178
Klopotel 162 Kambano 178
Kasu 162 Kalinovski 179
www.dacoromanica.ro
 443
Familia Pagina Familia Pagina
Kisilev 179 Langa 198
Kirilovici 179 Lazaraki 200
Ku p aren cu 180 Lentu 200
Kirniski 180 Luchi 201
Kedrino 181 Lib obrat 201
Kostinov 181 Lecaki 201
Kostantinov 182 Lazarevici 201
Kobolski 182 Lafari 201
Komarniski 182 Lozonski 202
Kolescu 183 Leonide 203
Konstantin 183 Lalopulu 203
Kglinescu 183 Loga di 203
Kramlau 183 Lari 204
Kontovici 184 Lazar 205
Krgescu 184 Lefter 205
Kalistru 185
Kaprescu 185 LI
KucevieT 185 Movila 205
Ka los 185 Mavrocordat 210
Ka lin 186 Mitrea 210
Kodrinescu 186 Mogaldea 211
Motoc '211
LA M gdgrjac 211
Lambrino 187 Mortun '212
Lambrior 187 Marcu 212
. Laza 187 M azoi an 213
Leon 189 Mandra 213
Luca 190 Moats 2t3
Lupu 190 Macarie 213
Lupascu 192 Malcoci .214
Leondari 193 M arca 214
Lip an 194 Merisescu 214
Leanca 195 Macgrescu 215
Leca 195 Mihalache 217
Livescu 196 M arciare 218
Lefler 197 Matfeu 219
Lazarescu 197 Meriacri 220
_ Liga 197 Meleghi 220

www.dacoromanica.ro
444
Familia. Pagina Familia Pagina
Slircea 221 Metacsa 239
Milicescu 221
MAlinescu 222
111 isolu 223 Neculcea 239
Mavriche 224 Negelu 239
Mavrodin 224 Negrea 240
Mavrodin 224 Neculcescu 240
Mavroghene 227 NegratI 241
Manu 228 Neculau 244
Mavromate 230 Nicopolu 245 s
Malaxa 231 Negroponte 245
Milidoni 233 Naum 245
Mortopulo 233 Nica 245
Macri 233 Nichitachi 245
Meghistan 233 Negura% 246
avru 234 Neculescu 247
Machidon 234 Neculaiada 247
234 Neofit 247
Mile 235 Nacu 248
Manoli 235
Manoliu 235 0
Mironescu 235 Oprisanu 254
Mihail si MihAlucti 236 Obeliceanu 251
Miler 236 Obreja 251
ilbaher 237 Oatu 252
Musteata 237 Onicescu 252
Mihalovict 237 Orbescu 253
Marinaki 237 Onu 254
Marcovici 237 Onoso 254
Macarovid 238 Ostvalt 255
Mihalcea 238
Madarjac 238
Matueneu 238 Pa lade 256.
Marino 238 PrrijAticu 25S-
Mihailide 238 Pogor 258
MisAhanescu 238 Patracu 260
Mihailescu 239 Pruncu 260
Mast' 239 Pascu 262.

www.dacoromanica.ro
 445
Familia Pagina Familia Pagina
Plaghino 263 Perm 285
Folizu 264 Placa 285
Panu 2e4 Pavlov '285
Pantazolu 266 Pastia 287
Paraschiv 267 Peltleki 288
. Pisoschi 268 Paulini 288
Papafitu. 269 Pavlovici 289
Fangrati 269 Procopiu 289
Patt on 271 Poparosca 290
Pomanti 271 Petro Cokino 290
Patrascanu 271 Plitos 290
Plesnilit 274 Pralea 291
Parcalabu 275 Panaiti 291
Pelinu 275 Ponici 292
Plesascu 275 Paduri 292
Proca 275 Palm 292
Paleologu 275
Profiriu 276
Pea 276 Roset 292
Pandele 277 RacovitA, 294
Popovici 277 Razu. 295
Pavlu. 278 Rusu 295
Petrino 278 Ralet 295
Panaite '278 Rola 297
Petriman 278 Rale 298
Prasin 279 Ruso 298
Panopul 279 Rascanu 299
Petrov 279 Rada 302
Petrovici 280 Raclis 304
Plastara 280 Reizer 305
Popson 280 Rahtivan 305
Paiu 281 Romascu 305
Popa' 281 RoatA 307
Paraschivescu 283 Rizu 308
Patient 283 Rasmeritg 310
Plachida 284 Rdducanescu 310
Patlagian 284 Romalos 310
Tanfile 284 Rom rtnescu 311
www.dacoromanica.ro
 --
44 6

Familia Pagin a Familia Pagina

Rosculescu 311 Starcea 3-47t
Spartali 344
S Svantic 345
Sturz a 311 Sotirovici 345
Strat ulat 312 Stihi 346
Sutu 313 Stavrat 346
Silion 319 Sanger 346
Stoianovici 321 Solescu 346
Scobihorn 323 Sofian 346
Stamatin 323 Sofiicu 347
Shina 323 Samsonov 347
Stege 324 Sacarescu 348
Strat 324 S iriacu 348
Strajescu 326 Sprinceana 349
Stamati 328 Sava 349
Stan 329 Silui 349
Skelet 331 Seorpan 349
Soroceanu 331 Scurtu 649
Sihleanu 332 Sirmos 350
Stu pa 333 Stepleanu 350
Stefanov 331 Stoenescu 350
Scantee 334 Stefanescu 351
Samurcasu 335 Stefaniu 351
Sterea 35 Siminovici 353
Sinjorj 337 Sofroni 353
Stroescu 338 Sevastos 354
Scortescu 338 Sevastopolo 355
Stavar 338 Suiulgiu , 355
Sechelari 341 Solcanescu 356 -
Sica 341 Sadoveanu 356
Saulescu 34 I. Sion 357
Stiderski 342 Softa 366
Sinescu 342 Strachiade 366 .
Sacara 342
Similaki 343
Salceanu 343 Tutu 367
Stratan 343 Talp 370,
Scarlet 344 Tulbure. 370,
www.dacoromanica.ro
 447
Familia Pagina Familia Pagir a
Tomsa. 371 Figa 393 .

Tinca. 372 FrunzA 394

Tufascu 373 Frunzeti 394
Tacit 374 Frunzescu 394
Teodoru 375 Fwilg 391
Tudori 376 Fiore 395
Tiso 377 Fotino 395
Tirichin 377 Filipescu 397
Tutovg 378 Filipovici 398
Tutovanu 378 Folescu 39R
Tomuzei 378 Frangopulo 393
Teohari 379 Filipide 393
Tomazichi 379 Fabian 399
Triandaf 380 Focsa 399
Trisonimo 381 Fratita 400
Turculet 381 Faur 400
Teliman 381 Fatu 401
Talpis 382 Franciscat 402
Troiean 382 II
Tomida 382
382 Hrisoverghi 402
Tir01.14
383 Harting 403
TA, lpau
383 Hermeziu 404
Terinte 404
Tufelcioa 383 HArtulariu
384 Radio 405
Trifan 405
Tiron 385 Hasna*
387 Holban 406
Teodosiu 406 -
Hristea
U H Ancu 406 .
Urechi . 388 Herescul 407
Ursoian 388 Hodocin 407
Ursachi 383 Hristodor 407
Urzica 38,9 Hristodulo 409
Udritchi 390 Harbalgu 410
F T
410
Fo tea 390 Tintila
Flores cu 391 'plata 410
Fundu cescu 392 'iCu 411
www.dacoromanica.ro
44 8

Familia pagina Familia Pagina

Tgrglungg 411
Tinbuleanu 411
Timbolski 411 Septelici 426
Tintu 412 Serban 426
Tirtescu 412 Sendx ea 428
Srbandovici 429
Serbanescu 429
Sgscalg 429
CiorneI 412 Sontu 430
Cerchez 413 Sendrescu 430
Ciucg 416 Iii
Ciomgrtan 417 Iurascu 430
Ciolac 417 Iuga 431
Ciuleiu 417 Iamandi 431
Cernat 418 Iaco din 432
Ciure 419 Ianoliu 432
Ciudm 421 Iacovache 433
Cernea 422 Iacomi 435
Cervinov 422 Iasinschi 435
Ciuhureanu. 423 Ianov 436
Ciohodaru 424 Ianacovia 436
Ciogolea 425
,Ciupercovici 425 Josan 436
Lin en 425 J uvara 437

Captt.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro