.

Anul VIII
VIII .No.
No . 32
32 8 Maiu
Maiu 1905
1905

Dumineca
..... - .
edac!ie:
Ccmitetul delledactie:
Ion Kalinderu
1011 Ka lil1deru
P.P. Grboviceal1u
Grboviceanu
G. eobuc
G. Co5buc --
General P.
Gel1eral V. Nsturel
P. V. N5turel
G. Adame5cu
G. Adamescu
1.I. Gtescu
Gtescu
P. Dulfu
P.
V. s.
V. S. Mola
Mo~a -
N.
N Nicolaesc-u
Nicolaesc-u-
Gr. Teodossiu
: Con5t.
eOl1st. e Pop . -Taca. a.
C.. Pop.-Ta5c.

~edacia i Admirti5tratia
Redactia 5i Admil1istrala Ml1tuleasa Ne.
www.dacoromanica.ro
Strada M5ntulea5a
Strada No. 99 - t3ucurept.
Bucureti .
b + * * * * * + * + + * * + + + d db

Yznd
V,l, ca cu
znd C,l cu toate
toate repetatele
repetatele noastre
noastre avise,
avise, un
lUI
mare n><nnr
mare numru.- dedeabonati,
abonati, comandamente
comandamente militare, '
primrii
primrii etc,
etc, nunu ne-au
ne-au trimes
'trimesmiculmiculcost costalalabona-
abona-
mentului, des suntem in
dei suntem n a 8-a
8-a, luna din anul al 8-lea
lun {lin
iar unii
unii abonati
abonati des dei nene datoresc
datoresc pe 22 si si 33 ani,
ani, to-
rspUns rygclnii;
tusi n'au rspuns
tusi l' 19cru,nii._ noastre,
noastre, ne-am vzut
ne-am vzut
diJi.
din nou siliti
siliti aafade
faeesacrifictul
sacrifici\II de de aa trimite
trimite chitan-
cltitau-
tele spre aa fifi incaste
ncasate priu -;~\ciile postale.
Pl:in ficiile potale.
, Rugm
Rugm dardar pe
pe D-nii
D-nii zlbonati cltitntele ce
abonati :S!'t achite chitntele
le presint
presint factorii, su, sitW,s' d~a banii
.s Oh baniicnd
cnd sunt
sunt avi-
za i, de oarece
zati, oarece cheltuelile
clleltuelile acestui
acestui soiu de intasare
oiu de ncaSaI'e
reduce abonamentul
reduce abonamentullala 4.4lei, lei, iar dacadac chitantele
chitantele
sunt refuzate,
sunt atunci clleltuelile
refuzate, atunci cheltuelile de inapoiere i'
de napoiere si de
retrimetere
retriuleter sunt att de
e sunt de grele,
gr ele, 'neat
nct aproape
aproape ega- ega-
leaz costul abonamentului.
leaz costui abonamentului. Ndajduim Ndajduim c c D-l1i
D-nii a-
bonati vor
bonati vor tine socoteal
socoteal de de sacrificiile
sacrificiile ce ce facem,
facem,
i nu ne
si ne vor
voi- pricinu nepl,lceri i pagub,
pricinui neplceri pagub., ci i vor
achit
achita datoriile.
datoriile.
ADMINISTRA.TIA
ADMINISTRATIA ,,
. .. _. ._, --. ...
Crjile aprute
Cril e ap rut e inin Editura
Editura Societjii
Soci etii .Steaua
Steaua .aunt:
sunt:No. No.1.1. Din
Din Tara
Q/ra Ba-
Ba-
sarabilor,
sQ/rabilo'f, de G.G. Cosbue; No.2.2. Foloasele
Cob u c ; No. Foloaseleinvttwii,
invataturii, de de P. Dnlfn;
Dn]fn ; No.
No . 3.
Minunea vieii
Mimmea vietii ii.cheia
cheialumii,
lumii,de de Tit,
Th. D.
D. Sp
Speranjia; No. 4.
e1'81lin; No. 4. Gradina
Grdina dede le-
le-
gume,
gmne, ded AIoan
10111\ Ii.gegaun; No. 5.5. Medict~l
H egllllll; No. Mediculpopo'rului,
poporului,de de DI'.
Dr. I.
1. Felix;
Felix ; No.
NO.6.6.
Avem cu
Avem cu ce
ce s1t ne m[ndrim,
s ne tnnd1'im, de
de T.
T.Dujesen-Dnju;
Du escn -Dllu;No.
No.7.7.Medicul
Med'leul poporului,
p01JOrului,
de
de Dr.
Dr. I.1.Felix;
Felix;No.
No.8.8.Biserica
BisericaOrtodoxa
Or'todoa; Romkna, de 1.
R01J'l.c1tn, de I. Mhticescu i
lUihiHccscn gi
Victor
Victor PPula;
wu; No.
No. 9. Stefan
tefan cdcel Mare,
MQ/re, de
d eAlex.
A.lex.Lpdatu
Lelliidntu;; No.
No. 10.
10. Ce
Ce se poate
poate
{nvatd
nv", dela
dela un
1tn drum
d'l'u1n lung,
lwng, de
deDr.
Dr.I.1.Simoueseu.
Simeouescll.
Pretul unui
Preul unui exemplar
exem plaree15 15 bani. Vnztorilor
V nzto rilor se se d
d cu 10 bani exemplarul.
10 bani exemplarul.
Tablourile aprute
ap ru te In
n Editura
Edi turaSocietjii
So ci etii.Steaua sunt:
. S teaua. Stefan
sunt: celcellla1'e
tefan Mare @i i
Majestatea Sa
:Majestatea Sa Regele.
R egele.
Prejul
Pr e u l unui
unui exemplar
exemplar ee 40
40 bani.
ban i. Vnztorilor
Vnztorilorse se d
d cu 30 exemplarul.
30 bani exelJlplarul.
Orice comandA pentru
comand pen tru publicajiunile
pub li caiunil e Societ jii,
S oci eti se va
i, se va adresa
adres d-lui St.,
d -lui I. St
Rasidescu, administratorul publicajiunilor, la Institutul
p u b li ca iunilor, la I nstitu tul de
de Arte
ArteGrafice
Grafice
Carol Giibl,Str.
Carol Gobl, Str. Doam
Doamnei No.16,
nei No. 16,Bu
Bucuresti, undese
cur e ti, unde se afl
afl depozitul general.
depozitul gener al.
NB.
NB. - Fiecare membrualalSocietii
Fiecare membru Societjii" Steaua", care i-a
Steaua", care ei-a pltit
pltit
cotizatiunea cu
cu lnceperea
inceperea anului
anului 1905, primegte anual 66 pu-
1905, primete pu-
blicatiuni
blicaiuniale
aleSocietjil,
Societtii,9ncepand
n c epndcu
cu No.
No. 10.
10.
b..^'-6'9VYA--7All.V'!7'^iO.^OFS
T v.v .\

Importanta
Importanta lucrare
lucrare aad-lui
d -IuiSp.
S p.Popescu,
Popescu,.Contributiuni
. Con tr i bni unila lamunca
muncapen- pen-
tru ridicarea
ridicarea poporului.,
poporu luh, (Scrisori
(Scrisori ctre
ctreinvjtori.
n v tori.Bucji
B u c i de
de citit
citi t la
la $e-
e
ztori
zlori i cercurile
cercurile culturale
culturale (Uscturi),
(Usctur i ), se
se gseyte
gsete de de vnzare
vnzare si i lalaAd-
Ad-
ministratia
mi n i s traia revistei
revistei noastre,
noastre cu cn prejul
preul de
de lei
lei 2.
2.
Oricine
Oricin e ne ne va trimete
trimete 22 lei
lei oo va
va ave
avea franco
fra ll colaladomiciliu.
domiciliu.
- Asemenea
Asem en ea sese gseste
gsete lala Administratia n oastr i Cntice
Admi n istrai a noastr . Clltice de de vi-vi-
tejie.,
tejie. de de G.
G. Cogbuc, cu 60
C o buc, cu 60 de
d e bani exemplarul, i Dfii.,
bani exemplarul, Dfii b , de
de Rdu-
Rdu
lescu-Codin
les cn-Codiu i si St.
St. St.
St. Tujescu,
Tuescu. cu prejul
preul dede 11leu.
leu.
, y yy yY Vy + + yq

www.dacoromanica.ro
 ANUL VIII.
ANUL VIII. No.
No. 32.
32. ti Ml\1AIU
mc 1905.
1905.

613IN
REVISTA ENe1e6o' . IeA POPrD#RA
Abonamentul in jsra
,ar6 pe
pe sa S Abrinan .1 ul in strain. pe an lei B
. 61u
6lu Un n mf' 15 band
Pentru
Pentru snunoluri
anunolurl 11 le
leu lSli u :%' ate,
ate, 55 ban!
ban! ouvintul.
ou vintul.
tlllanusorl nep !. - e std.

SUMARULi :
X. Rifdnlesen-
N. Niger.Verdea
Rildllie cII-Niger, (poezie). - Rado,
Verdeata (poezie). Din via
Ro,llI, Din vieta locuitorilor din
a locuitorilor Maroc. - Ar-
din Maroc. Ar-
hllllolltlritni Nicodem,
hlmandritnl Nl eod III, OOplimbare folos itoare. - D.
plimbare folositoare. IJ. MSrisescu. Ingrijirea
~l iiriicsclI, I ngr ijirea vacilor si
i oilor
oilordede
It\pte
lapte. . - Pr.
P". loan
10RII D.
J) . Hihain,
Mlllnlll, De
De ce
ce lemnul
lemnul de
de brad are
are noduri.
noduri. - Y.
Y. S. Moga,
Mo'o Cronica
Cronica agri -
agri-
colli,
colii, economia
ecollomic si i comercial.Get..
comerciaI.-O t., Asigurarea
Asigu rarea vitelor
vitelor(dare
(darededeseamd). D.O.Telcor,
scam) . - Teleor Orto
Orlo--
g rali ce.-Soc i etil i ecollomice
grafice. SocietAti economice la sate. In satc Informatiuni
.-Informaiu nl. . Apel.--
-Ape l. Multumiri.
-Multumiri. - Bibliografie.
Bibliografie.- Li-
Li-
citaiuni.-Pota
citatiuni. administraiei.
Posta administratiei.
Marocan. - Negru din
IIl1slratllllll:: Marocan.
llustratlnni Maroc. - Animale
din Maroc. Ardea. - Scene
Animale din Africa. din asediul
Scene din asediul
Port-Arturului.-Costume
Port - Arturului. Costume din "Iaca.
din jud. \'lasca.
, ............................................... ,
Verdeat.
Verdea .
f:> ~
..rj
;,elaelaMucenici,
~~. Mucenici, de
de frica
frica
~j Oelor mciuci,
Celor pa'zeci de mAciuci,
~ Prinde-a crete ziulica
Prinde-a creste ziulica
~ De mai
De mai va,
va, dup
dup ce
ce 'mbuci.
'mbuci.
Ba i se
Ba se mai
mai desfcur.
desfcur
Pa'zeci de ncuetori
Pa'zeci ncuetori
$i pmntului,
i cldur
pmntului, - cldur
De se simte une ori...
De se simte une ori. ..
Azi cldu,
Azi cdldut, mni cald, es plugari;
cald, - es
Toat zarea-i
Toat zarea-i lumini
lumini;;
Peste ramuri
Peste ramuri mii
mii de
de muguri
Tree oo unda
Trec und dede frunzis.
frunzi.

Pe imauri,
Pe imasuri,pepefnee
fan*
Mii de
Mii de fire
fire nfrtesc.
nfresc ... .
Mndredede-a
Mndre lortineree
a lor finer*
Dealuri, vi
Dealuri, vi mpodobesc
mpodobesc... ...

www.dacoromanica.ro
 846
816 ALIlJ!\A
ALTURA
---------- --------
$i
i imasu -i bucurie
imau-i bucurie
Pentru
Pentru vit,
vit, - c -i fcut
c-i fcut
Iarba
Iarbatnr
tnrss-i
-i fie
fie
Hran
Hran dulce
dulce de
de pscut
pscut . ..

De
De fneat
fnea bine -mi pare
bine-mi pare
Mie, altuia, oricui,
Mie, altuia, oricui,
C
C pepe iarn
iarn fnu -si are
fnu-i are
Buntatea, pretu lui ....
Buntatea, preu

Drag 'nui -e ochi-mi

'mi-e ochi -mis
s se piardil
piard
Numa
Numa 'n und verde, - ea
und verde, ea
Uittura
Uittura 'mi -o desmiard;
'mi-o desmiard;
Altfel vd n
Altfel vd in calea
calea mea...
mea ...

Numai
Numai scoarte
scoare de verdeat
verdea
Pretutindeni,
Pretutindeni, semne sunt
sunt
Pentru mine
mine de
de vieat
viea
$i
i de
dE? rod pentru
pentru pmnt.
plunt.
N. Rildulesen-Niger.
Rdlllc _ cu-Nigel.
- ~:~

-
Despre viaa
Despre
.~'o-
~I nn anul
viata locuitorilor din
anul 1873
1873 se
se urcase
din Maroc.
Maroc .
pe tronul.Ma~ocului
urcase pe tronul Marocului sultanul
sultanu.l
.

;jiji Muley-el-Hassan.
Muley-el-Hassan.Peste
Pestevre-o
vre-o dO!
doi aDi,
ani, o ambasad
ambasada
~J) aa fost trimis de
fost trimis de regele
regele Italiei s salute pe
s salute pe noul
noul
C\~ suveran isi s
suveran aduc stiri
s aduc tiri despre locuitorii de acolo.
despre locuitorii
Impreun cu
Impreun cu cei
cei trimii
trimisi dede rege
rege era sii unun pictor
pictor si
i
un scriitor italian.
un scriitor italian.
Scriitorulsese numia
Scriitorul numia Edmondo
Edmondode de Amicis.
Amicis . El El a publi-
publi-
cat pe
cat pe la 1876
1876 oo carte
cartedespre
desprecltoria
cltoria aceasta, artnd
aceasta, artnd
obiceiurile rii.
obiceiurile trii. Acum
Acum de de curan,
curn, iarsi
iari un
un frances,
frances, Eugene
Eugene
Aubin,
Aubin care aa stat aproape
, care aproape un un an
an inn Maroc
Maroc aa publicat
publicat
oo scriere despre starea
scriere despre starea dede azi
azi aa locuitorilor (1 ). Dop spu-
locuitorilor (1). Dup spu-
sele acestora
sele acestora cari
cari auau fost
fost la
la fata
faa locului desprtiti
locului - despri i prin
treizeci de ani
treizeci de ani - voiu
voiu ct
cta s
s v
v dau
dau ceva
ceva ,tiin;e
tiin;e asupra
asupra

(1) E.
(1) E. de
de Amici
Amicis, aMaroco,
s) .Mar 1878.EE.
oco ., 1878. Aubin,. Le
. Aubio, ,LeMaroc
Marocd'auj
d'aujourd'hui..
ourd'huh.
Paris 1904.
Paris 1904.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
ALDIN" 847
847

trii
rii aceatia,
acetia, care
care preocup
preocup azi
azi oo bun
bun parte
partedin
dinpolitica
politica
European .
European.

Treizeci de ani
Treizeci de ani ar fifi neindoelnic ri; dar
mult pentru alte tri;
nendoelnic mult dar
nu pentru
pentru Maroc.
Maroc. Aici
Aicideosebirile
deosebirile sunt
suntfoarte
foartemici.
mici.Schim-
Schim-
bri s'au
bri fcut prin
s'au fcut oraele de
prin orasele depepecoaste,
coaste,unde
undelocuesc
locuesc Eu-
Eu-
ropenii. Acestia s'au
ropenii. Acetia s'au mai nmulit; s'au fcut
mai inmultit; fcut asezminte
aezminte
comerciale
comerciale isi industriale;
industriale;dar dar ara
tara a rmas
rmas tot
tot cum
cum aa lost.
fost.
Se socotesc
socotesc in n Maroc
Maroc peste
peste opt
optmilioane
milioane d delocuitori
locuitori de de
neamuri
neamuri diferite,
diferite, Cei
Cei maimai numerosi
numeroi suntsuntBerbern
Berberii,, locui-
locui-
torii
torii ceicei vechi
vechi ai rii, cari tresc
ai trii, tresc prin
prin partile
prile muntoase
muntoase si i
sunt supusi numai cu numele autorittii
sunt supui numai cu numele autoritii Sultanului.
Sultanului. Sunt
Sunt
apoi
apoi Arabii poporul care
Arabii poporul care a venit peste ei si
venit peste i aa stpnit
stpnit
tara.
ara. Ei Ei tresc
tres c prin
prin cmpii.
cmpii.
Atara'
Afar de de acesti locuitoride
aceti locuitori de ras
rasa alb,
alb, mai
mai sunt
sunt si i Ne-
Ne-
gri, cari sunt mai toti robi.
gri, cari sunt mai toi robi.
In fine
In fine sunt multi
muli Ovrei
Ovrei sii putini
puini crestini
cretini din
din Europa.
Europa.
Pe
P e lala 1878
1878 sese socoti
socoti. c c Europenii
Europenii nu ajung nici
nu ajung nici lala nu-
nu-
mrul
mrul de 2.000. 2.008. Acum
Acum s'au s'au mai
maiinmultit.
nmulit .
Regatul dde
Regatul e azi
azi al al Marocului
Marocului s'a format
format dindin inchegarea
nchegarea
la
la unun loc
loc aa patru
patru regate
regate:: Fez
Fez,, Maroc
Maroc ,, Sus
Sus si Ta-
i
filalet.
filalet Inchegareaaceasta
. Inchegarea aceastaesteeste foarte
foarte subred,
ubred, cum cum am am
mai spus;
mai spus; ee foarte
foarte departe
departe de de ce n'elegem noi
ceintelegem noi printr'un
printr' un
stat in
stat n Europa.
E uropa .
Poporatia rii
Poporaia trii ee mprit
imprtit nin triburi,
triburi, adic
adic nin grupe
grupe de
sate. Capii
sate. Capii triburilor
triburilor poart
poartnumele
numelede deseic
eic sau
saudedecaid
caid.
.
Capul trii
Capul este sultanul,
rii este seful religiei
sultanul, etul religiei isi eful
seful armatei
armatei;j el
este stpn
este st pn absolut
absolut pe pe viata
viaa sii pe
pe averea
averea cettenilor.
cetenilor .
Locuitorii se
Locuitorii se ndeletnicesc
ndeletnicesc cu agricultura,
agricultura, fac fac cev
ceva ne-
ne-
got si
go i foarte
foarte putin
puin industrie.
industrie. Trimit
Trimit piei
piei de capr,
capr, migdale,
migdale ,
untdelemn,cear,
untdelemn, cear,gum gumscoas
scoas din din pomii
pomii ce ce se
se gsesc
gsesc
ppeacolo
eacolo si alte putine
i alte pu ine obiecte
obiecte aleale industriei
industriei lor. lor. Industria
Industria
european
europ caut s
e an caut s introduc putin cte
introduc puin cte putin
puin dindin produ-
prQdu-
sele ei. Asa,
sele Aa, Englezii
Englezii trimit acolo
acolo ceaiu,
ceaiu, lumnri;
lum nri; Francezii
Francezii
trimit zahr
trimit zahr si i mtsuri.
mtsuri .
Acest ~omer
Acest comert aL al Europenilor
Europenilor mergemerge ncet,
incet, pentruc
pentruc lo-lo-
cuitoriisunt
cuitorii sunt sraci.
sraci. Unde
Unde nu ee siguranta
si g urana propriettii
proprietii isi aa
persoanei, nu
persoanei, nu se poste
poate strnge
strngenicinici bani.
bani.SiiapoiapoiMarocanii
Marocanii
ssunt lenei.
unt lenesi.
Iat cum
Iat cum povesteste
poveste te scriitorul italian nftisarea
scriitorul italian nfiarea locuito-
locuito-
rilor din
rilor din orasul
oraul Tanger:
Tanger:

www.dacoromanica.ro
848
848 ALBINA
ALBINA

Toti
Toi aveau
aveau unun soiu
soiu de
de manta
manta lung
lung dede ln
ln 'sau
sau de
de
pnz
pnzti alb,
aib, cucu oo glug
glug mare
mare pe
pe cap. . . Unii se misc
cap ... mic in-
n-
cet,
cet, fr
fr sgomot
sgomot ca ca si
i cum
cum ar
ar vrea
vrea s
s treac
treac nebgati
nebgai inn
seam.;
seam j altii
alii stau
stau jos
jos ghemuiti
ghemuii lng ziduri, inaintea
lng ziduri, naintea pr-
pr
vliilor, la
vliilor, colurile caselor,
la colkurile nemicai, cu
caselor, nemiscati, ochii ficsi.
cu ochii Parca
fici. Parc
nu
nu auau nici
nici oo grije
grije de
detreburi,
treburi, nici
nici nu
nu le
le pas.
pas dedelocul
locul unde
unde
se afl,
afl, ori
ori de
de ceeace
ceeaceseseintmpl
ntmplimprejurul
mprejurul lot.
lor. Parca
Parc se
uit
uit la unun punct
punct deprtat,
deprtat, parca
parcviseaz
viseaz destepti. . .
detepi ...
Poate
Poate c c sii cldura
cldura ii molese?te,
moleete, cci
caci toate povetile des-
toate povestile
pre lenesi
lenei auau venit
venit din
din trile
rile calde;
calde j dar
darcaldura
cldura nu nuleledis-
dis-
place,
place, fiindc fericirea lor
fiindc fericirea lor este
este ss stea
stea intinsi
ntini la
la soare.
soare.
Italianul nostru,
Italianul nostru, socotind
socotind cc noaptea
noaptea pe rcoare
rcoare oo fi fi fru-
fru-
mos acolo, aa esit
mos acolo, eit s
s se
seplimbe
plimbe prin
prin oras; dar iat
ora j dar iat ce
ce a
vzut:
vazut:
Nu era nici
N u era nici un
un felinar,
felinar, nici
nici o fereastr
fereastr luminat,
luminat, nici
nici
o guric
{) guric pe
peunde
undessias
iaso o
lumina
lumincat
ctdedemica
micpe
peundeva.
undeva.
Parea un
Prea un oras
ora pustiu.
pustiu.

Marocan.
Marocan. Negru
egru din
din Maroc.
Maroc.

Obiceiurile acestor
Obiceiurile acestor locuitori
locuitori sunt
sunt cari
cari de
de cari
cari maimai ciudate.
ciudate.
Copiii se
Copiii se poart
poart rasi
rai in n cap;
cap j le
le lasa
las numai
numai in n crestet
cretet un
zmoc de
zmoe de pr,
par, care
care creste
crete lung.
lung. SeSe zice
zice c
c iii agat
aga de par pr
cnd nu
cnd nu sunt cuminte.
cuminte. Aa Asa oo fifi or
or nu,
nu, nu
nustiu;
tiu;dar darunun lu-
lu-
cru spune
cru spune un cltor:
cltor: c, c, fiind
fiind pe
pe strada,
strad, s'a
s'ajucat
jucatcucu mo-
mo-
tul unui
ul unui copil
copil isi toat
toat mahalaua
mahalaua s'a s'a ridicat
ridicat isi l'a
l'a gonit
gonit cucu
pietre.
Poate c
Poate c daca
dac arar fifi fost
fost mbrcat
mbrcat si el ca
i el ca dnsii,
dnsii, co-
co-
pilul nu
pilul nu se supra; caci
se supr; cci Marocanii,
Marocanli, auauoo maremare ur ur pe
pe cei
cei

www.dacoromanica.ro
 AT:.BINA
ALBINA 849

imbrcati, cum
'mbrcai, cum le-amle-am zice
zicenoi
noi nemete.
nemtesten. Pe Pe lng
lng ur,
ur,
trebuie s
trebuie s fie
fie sii mult
mult curiozitate
curiozitate la
la vederea
vederea unui
unui Euro-
Euro-
pean, mai
pean, mai ales
ales in n locurile
locurile unde
unde Europenii
Europenii merg
merg rar.rar.
Povestete
Povesteste un cltor in
un cltor aceast privint
n aceast privin c
c fiind
fiind primit
primit

in
n casa
casa unui
unui Marocan,
Marocan, cei
ceidoi bei ai
doi beti st pnului casei,
ai stpnului casei) cari
fusese primii
fusese primiti s vaz pe
s vaz strein, ii
pe strein, i numrau
numrau degetele
degetele dela
dela
mn
mn ca
ca s
s vaz
vaz dac
dac sunt
sunt tot cinci
cinci ca la
la ei.
ei.
Prvliile indigenilor
Prvliile indigenilor sunt
sunt ca nitemagazii
ca niste magazii mizerabile,
mizerabile, ri-
ri-

www.dacoromanica.ro
 50
850 ALBINA
ALBINA

dicate
dicate dela
dela pmnt
pmnt caca dede un
un metru
metru sii avnd
a vnd oodeschiz-
deschiz
tur
tur la
Ia strad.
strad. Negustorul
Negustorul std st nuntru,
nuntru, cumcum am am zice
zice noi
noi
turceste, avnd unele
turcete l), avnd unele lucruri
lucruri puse
puse dinainte
dinainte sii altele
altele la
la
spate, dar toate
spate, dar toate foarte
foarte aproape. and vine
aproape. Cnd vineun unmusteriu,
muteriu, iii
d
d lucrul
lucrul cerut,
cerut, fr
fr s
s se
se miste
mite din
din loc,
loc, cci
cci toate
toate le
le are
are
la indemn.
ndemn. ii in general, are foarte
n general, foarte putine.
puine. .,Si musterii
i muterii
sunt
sunt putini. Astfel, pot
puini . Astfel, pot ei
ei mai
mai toat
toat ziva
ziua ss dormiteze
dormiteze pe pe
saltea,
saltea, jucndu-se
jucndu-se cu cu metnii
metnii si
i mormind
mormind rugciuni.
rugciuni.
Dar oo ssntrebati : cnd dormiteaz aa, nu lele fur
ntrebai: cnd dormiteaz asa, nu fur marfa
marfa
din
din prvlie
prvlie? ?N'a
N'asputea
pute s
s garantez
garantez c
c nu
nu se
se intmpl
ntmpl si
i
asta;
asta j dar
dar dac-1
dac-I prinde pe pungas,
prinde pe apoi ee vai
punga, apoi vai de
de el.
el.
De ctecte ori
orinu
nuzicem
zicemvorba
vorbajudecat
judecatturceasc ?U Prin
turceasc? Prin
asta
asta intelegem
nelegem oo jud
judecat care se
ecat care se face
face fr'
fr nici
nici oo lege
lege si
i
cum iii vine
cum judectorului. Asa
poft judectorului.
vine poft Aa se se ntmpl
ntmpl in n Maroc.
Maroc.
Scriitorulitalian
Scriitorul italiande de care
care am am maimai vorbit
vorbit spune
spune c, c, fiind
fiind
in orasul
in Tanger,aude
oraul Tanger, audesgom0t
sgomotmare marepe pe strad,
strad, se se duce
duce
la tereastr
la iereastr si i ce
ce vede
vede?? UnUn Negru
Negru clare
clare pe pe ununmgar
mgar in- n-
conjurat
conjurat de Arabi,
Arabi, oameni
oameni in n vrst,
vrst, copii, femei, toi toti iti.
pnd
pnd si i dnd
dnd inlnelelcucubastoane.
bastoane. Intiu
Intiu crede
credea c c ee oo gluma;
glum;
dar
dar cnd
cnd aa vzut
vzut sngele
sngele siroaie
iroaie pepe spatele
spatele isi pe panta-panta-
lonii albi
lonii albi aiai bietului Negru, aa cercetat
bietului Negru, cercetat si i ii s'a spus
spus cc Ne-
Ne-
grul era
grul er pedepsit
pedepsit pentru
pentru c c furase
furase oo gin.
gin.
Poate c
Poate c gnditi
gndii c c asa
aa eraera acum
acum treizeci
treizeci de de ani,
ani, cnd
cnd
aa cltorit Italianulpe
cltorit Italianul pe acolo.
acolo. Dar Dar iaia s
s v
va spun
spun una una po po-
vestit de scriitorul francez care
vestit careaafost
fost in
n Maroc
Maroc acumacum doi doi ani}
ani~
Se resculase
Se resculase atunci
atunci cteva
cteva triburi
triburi contra
contra Sultanului.
Sultanului. Un Un
biet Marocan
biet Marocan aa spus spus cc aa auzit
auzit c
csultanul
sultanul actual
actual nu numai,
mai
ee pe
pe tron.
tron.
Vorba aa ajuns
Vorba ajuns la Ia urechile pasei din
urechile paei din partea lcului;j l'a
partea locului .

adus, l'a btut

adus, btut strasnic
stranic sii i-a
i-a umplut
umplut gura gura cu cuardeiu
ardeiurosu..
rou ..
Mai putem
Mai putem crede
crede c c s'au
s'au schimbat
schimbat obiceiurile
obiceiurile de de acum.
acum.
trezeci de ani
trezeci ani??
1 adu.
Eadu.

Sp.zranglaelin
Spa1'anghel n undelemn. - Dup Dup ce se se ya
ya curi
curati sparanghelul,,
sparanghelul ..
se leag
se leag n
in mnuchiu,
mnuchiu, so se arunc
arunc in n apa
ap clocotita,
clocotit, i-se
i-se adaoga
adaog
putin sare, se rcoreste
puin rcorete cucu ap
ap rece
receinainte
inaintede dea-1 pune s
a1 pune s fiearb
fiearba..
Dupceceva
Dup va fifi fiert,
fiert, se
se scoate,
scoate,sese scurge
scurge i si se aseaz
aeaz regulat
regulat Pe-
pe-
oo farfurie
farfurie intr'o
ntr'o singur
singur grmad,
grmad. si i se
se d
d la
la masa mpreun CQ
mas mpreun cu
un sos fcut
un fcut cucu sare,
sare, piper,
piper, otet
oet si
i undelemn.
undelemn.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
ALBINA 831
S51

o plimbare
O plimbare ffolositoare.
olosiioare.
ntr'o
nLr'o zi,
zi, un taLbun
un tata bunsi icucu
frica
fricaluiluiDumnezeu,
Dumnezeu,seseplimb.
plimba
~~ impreunA
mpreun cu cu tiul su prin gradina
fiul sau grdina minunat
minunat a unui
unui vecin.
vecin.
e-~] RAcoarea
Rcoarea aerului
aerului de primvar, lrumusetea
de primavarA, frumuseea feluritilor
feluriilor ar-
ar-
~ bori bori sii aaflorilor
florilormirositoare,
mirositoare, pe pecare
carese zriauinca
sezariau ncscli-
scli-
- pind
pind picaturile
picturile clerouA
deJou ale ale diminetei,
dimineei, umplura
umplur de de nes-
nes-
pus bucurie inima
pusA plpnd a micului
inima plApnda micului Teodor.
Teouor.
- Ah, tticule!
((Ah, taticule ! ct
ct de
defrumos ~aici! strigA
frumoRiiaici! strig el;
el; Nici odat
Nici o:lata
" simtit
n'am
n'am simit atta plcere, ca
attaplAcere, ca acuml
acum\J)
--
- Da,
Da,iubitul
iubitulmeu, rspundetatal,
meu ,rAspunde tatl,aicea frsA
aiceafrA s vrei
vrei ti-se
i-se
deteapt n
desteaptA in suflet simul de
suflet simtul iubiresii recunostinta
de iubire recunotin catre
ctre marele
marele
Fc tor al
ractor alnaturei,
naturei,Carele nvrednicetepe
Carelenene:nvredniceste pe noi,
noi, nevrednicele
nevrednicele
fpturi, sA
Sale fapturi, s ne
ne ndulcim
ndulcim din nite piaceri
din niste plceri ash
aade de curate!
curate b)
- Dar
(( Dar spune-mi, taticule, de
spune-mi, tticule, de ce
ce toti
toi arborii
arborii dede aicea
aicea sunt
sunt
ash
aa de drepti
drepi si
i de
de frumosi,
frumoi, pe pe cnd
cflnd prin
prin alte
alte locuri
locuri am
amvAzut
vzut
multi
muli strmbi
strmbi si i cu
cu crengile
crengile uscate?
uscate? Poate
Poate cA c acestia
acetia sunt
sunt alt
alt
soiu de
de arbori?
arbori?
- ' 'Nu, iubitul meu;
jNu, iubitul meu; deosebirea
deosebirea aceasta
aceasta nu vinevine de
deacolo,
acolo, cAc
acestia
acetia ar G fi alt soiu
soiu dede arbori,
arbori, cicieaeavine
vinededeacolo,
acolo,cA
dl. arborii
arborii
deaicea
deaicea au au fost
fost bine
bine ngrijiti, si cnd
ngrijii, i cnd erau
erau mititei,
mititei, au fost
fost tot-
tot-
curii i
deauna curAtiti si ndrEptati,
ndreptai, pe
pe cnd
cnd pe
pe aiurea
aiurea arborii
arborii cresc
cresc
cum se
cum se ntmplA,
ntmpl, farA nici oo :ngrijire
fr nici din partea
ngrijire din partea nimanui.
nimnui .
- nDaDa florile
fiorile dede ce
ce sunt
sunt aicea
aicea ash
aa de
de frumoase
frumoase i si de
de mari;
mari;
iar nu
iar nu ca pe pe aiurea,
aiurea, mici
mici sii chircite?
chircite?)) De
De aceea, rspunse
aceea), raspunse
tatAl,
tatl, pentruca aicea ele
pentruc aicea ele sunt
sunt ngrijite,
ingrijite, udate st
r ndatA ce se
ndat ce se ivesc
printre ele buruieni
pl'intre buruieni rele,
rele, cari
cari le-ar
le-ar mp9dic
mp edica de de a creste,
crete, acelea
acelea
sunt smulse
sunt smulse numai
numai dect;
dect; iar iar papaaiurea
aiureaflorile
florilecresc
crescfArA fr nicini ci
oo ngrijire:
ngrijire: nimenea
nimenea nu nu cautA
caut de de ele nu le uda.
ele isi nu ud, Ingrijirea;
Ingrijirea ;
cum vezi,
cum nsemneaz foarte
vezi, nsemneazA foartemult multpentru arbori isi pentru flfbri.
pentruarbori ,)ri .
Da, tticule,
- Da, taticule, asta-i
asta-i de mirare!.
mirare !Il.
Dar baga
- ((Dar bag dede seamA
seam iubitul
iubitul meu,
meu'),urmaurmtatal,
tatl,CA
(coii aceasta
aceast
observatie poate
observaie poate fifi folositoare
folositoare i si pentru
pentru tine,
tine, cAci acelasi lucru
cci acelai lucru
se intmplA
se ntmpl isi cu cu copiii:
copiii: CndCnd ei ngrijiti i
ei sunt ngrijii si tinuj,i
inui de de a- a-
proape, atunci cresc bine si se fac cuminti si cu purtare
proape, atunci cresc bine i se fac cumini i cu purtare trumoas,
frumoas ,
ash in
aa in ct
ct toti
toi oamenii
oamenii de de bine
bil'Jeprivindu-i,
privindu-i, se se bucurA
bucur si i - ii iubesc,
iubesc,
dup
dupAcum bucuriisiiubeti
cumtetebucuri iubesti aceti arbori isi aceste
acestiarbori aceste flori
fiori frumoase.
frumoase.
Din potrivA,
Din cnd copiii
potriv, cnd copiii cresc
cresc de capulcapul lor,lor, fAra
fr sAs fie
fie ingrijiti
ngrijii
si supraveghiati
i supraveghiai de de aproape,
aproape, atunciatunci cele mai multe ori
mai de multe ori eiei se
se
tac obraznici,
fac obraznici, grosolani,
grosolani, si i toatA
toat lumea i i priveste
privete cu neplAcere.
neplcere. i Si
cnd astIel
c.nd astlel de copii se fac
copii -se fac mari,
mari, nimenea
nimenea n'are n'are nici
nici oo'ncredere
ncredere
ntr 'nii, i
ntr'nsii, fiindcan'au
ei, fiindc
si ei, n'au nvliat
nvAtat nimic
nimic bun bun si folositor n
i folositor in
copilrie,
copilarie, sunt ne\-oiiBA
sunt nevoiii s ducA
duc oo viatA
via saracacioasA
srliccioas i mpovratli
si mpovaratA
de nevoi.
de Iat pentru
nevoi. lata pentru ce,ce, iubitul
iubitul meu,meu, dorind
dorind sA s te vedem cndva
un tnr
un detept, prieeput
tnr destept, priceput isi cu purtare frumoasA,jsieu
purtare frumoasii, euisi buna
buna
mam urmrim
ta mamA
ta purtrile, toate
urmarim toate purtarile, apucturile, toate micii
toate apucturil, misca-
riie i toate
rile si toate vorbele
vorbele tale observm neajunsurile
tale;; observm neajunsurile si i lipsurile
lipsurile tale tale

www.dacoromanica.ro
852 ALBINA

si cutm
i cutm s
s le
le ndreplm
ndreptm;; nu-i nu-ti dmdm voe voe sA s faci cunotin cUl
faci cunostint cu
copii ri, ri, dela
dela care rare tutuaiaipute
puteas emprumuti
mprumui si i s
~ inveti
nvei lucruri
lucruri
si vorbe
i vorbe urte
urte;; ne ne silim
ilim chiarchiar (lindin cea mai mai fraged
fraged copilrie
copilrie a a.
ta s-ti
ta s-i resdim
resdim in n inim
inim respectul
respectul si i iubirea
iubirea cAtre ctre credinta
credina si i
legea sfnt,
legea sfnt, fr frAde decare
care omul,
omul, chiar
chiar de de ar ave avea toate
toate pe pe lume,
lume,.
nu poate
nu poate ti li cucu adevrat
adevrat fericit.
fericit. O! 0! Tudorel!
Tuclorel! ct ct grije
grije avem
avem noi noi
de tine!
de tine! Invrednici-ne-va
lnvrednieine-va oare oare pentru toato toate acestea
acestea Tatl Tatl ceresc,
ceresc,
s te vedem
s vedem odat odat om om luminat
luminat isi cu cu minte,
minte, crestin
cretin bun bun si i fiu
fiu
folositor al patriei!
folositor patriei! Da, Da, frfAr ndoial,
ndoial, EI El va va auziauzi rugciunile
rugciunile
noastre! Lacrimele
noastre! I.acrimele bunei bunei tale tale mame
mame nu nu vorvor rmne
rmne nepretuite
nepreuite
de Dnsul,
de Dnsul, ci ci ne
ne va trimite
trimite prin tina tine mngiere
mngiere la btrnete btrnee .....
0 lacrm
O lacrm se zri zri sclipind
sclipind in n ochii
ochii tatlui.
tatlui. EI El nu
nu mai mai putputu
vorbl. Simitorul
vorbl. Simtitorul copi) copil nu nu rspunse
rspunse nimic,nimic, dar dar srut
srut cu cu cldur.
cldur.
mana tatlui
mna tatlui sAu, artnd prin
su, artncl prin aceasta,
aceasta, c c povetele
poveele si i sfaturile
sfaturile
printesti ptrunseser
printeti plitrunseser adnc adnc in n plApnda
plpnda lui lui inim.
inim.
Dupa cteva
Dup cteva minuteminute do de tcere,
tcere, tatltatl urmA
urm: : PnA
Pan acum,acum, co-
pilul nostru, noi
pilul nostru, noi te-am
te-am crescut
crescut siite-am te-am nvtat
nvat acas,acas, (lardar se se
apropie vremea
apropi~ vremea sA to. dm
s te dm la la oo scoalA
coal mai mai nalt
nalt pentru
pentru ca ca s.s.
capeti
capei invtturi
nvturi mai mai mari.
mari.DreptDreptssspun,spun,aceasta
aceasta m m nelinisteste
nelinitete
tare muttmult si si pepe mine
mine;i<ipepemama mamata, ta,pentru
pentruc c nunu tete mai
mai putem
putem
urmr si
urmri i supraveghi
supra\'eghia do de aproape,
aproape, si i tu,
tu, (lin
din pricina vrstei tale-
pricina vrstei tale
tragede, ai
tragede, ai nc
nc nevoenevoe (le de ngrijirea
ngrijirea noastr.
noastr. Dar Dar ncredinndu-te
ncredintndu-te
vointei
voinei Celui-de-Sus,
Celui-de-Sus noi noi nene mngem
mngemcu cu gnclul,
gndul, c c iubirea,
iubirea, ce ce-
tu
tu ai ai ctre
ctre noi, noi, nu nu tete vorvor ls
lsa sA s mprumuti
mprumui niscaiva niscaiva purtri
purtri
urte si i te
te vorvor pzpzi (lede toate
toaterelele.
relele. Negresit,
Negreit, tu tunu nuvei veiave
aveasA. s.
pricinuesti
prit.:inueti suprare
suprare bunei bunei tale tale mame,
mame, care caresi-a i-a puspus inn tine
tine toat
toat.
ndejdea
ndejdea ei ei dede fericire.
fericire.
Curnd dupa dup aceasta, Teodor Teodor aa fost fost dat la liceu.
liceu . Primind oo cres- cre
tere bun
tere bun acasAacas dela dela prinii
printii si, sAi,elel isi nin liceu
liceu se se de
de osebi
osebi prinprin.
o purtare
purtare bunA,bun, prin prin supunere
supunerefiasc fiascprofesorilor,
profesorilor, prin prin iubire fr- tr
teascA
easc ctre cAtrecolegi colegiisi prin prin oo srguint
srguin neobosit
neobosit la la nvtturA,
nvtur~
pentru
pentru care er era iubit
iubit do de toti.
toi. Si~ idacA
dac se se ntmpl
ntmpla cteodat
c.teodat ca ca.
unii dintre
din lre colegii
colegii sA s se si)easc
sileasc a-t a-l deprt
deprla dela ocupatii ocu paii si i a81 l
abate la strengrii,
abate trengrii, el el ntotdeauna
ntotde~una si i aduce
aducea aminte aminte de de printii
prinii.
sAi
si i si iubirea
iubirea ce ce ave
avea pentru
pentru ei ei ii
i er
era ca ca un un inger
ngerpzitor
pazitor care care-
l ndemn
l ndemna. s s invete
invee cu cu srguint
srguin lectiile
leciile i ;i-1 feri de
- l feri. de tot
tot ceea
ceea.
ce er era rAu
ru si i vtmtor.
vtmtor.
Dup
Dup terminarea nvtturii nvturii in nlicou,
liceu, Teodor,
Teodor, cstignd
ctignd dor dor de-de
nvtturA
nVtur i si iubire cAtre ctre stiint,
tiin, intrA
intr in n universitate.
universitate. Bunii Bunii lui lui
printi
prini nu nustiantiaucum cumssmai maimultumeasc
mulumeasclui luiDumnezea
Dumnezeupentruc& pentruc.
ngrijirile
ngrijirile date de de eiei fiului
fiului lorlor n'au
n'au fost
fost zadarnice.
zadarnice. Dar Dar ceeace-i
ceeace-i
bucura
bucura mai mult mult era era c c Teodor,
Teodor, (lupa dup un un timptimp de de zece
zeceaniani pe-pe-
trecuti
trecui departe
departe de de dnsii
dnii ntorcndu-se
ntorcndu-se acas acas cu un un frumos atestat,
atestat,.
ei gsir
gsir ntr':nsul
ntr'nsul aceiasiaceiai curtenie
curenie aa inimei inimei si i aa nravurilor,
nravurilor,.
acelasi
acelai devotament
devotament sii iubire iubirecAtre ctre ei,si
ei, iaceeasi
aceeaimodestie
modestiesii bln- bln-
dete,
dee, de de care
care er era plin
plin si i inn copilrie
copilrie si i care
care dau dau atta
atta pret
pre ta-ta-
lentelor sii cunostintelor
cunotinelor celui ceh.liceceleleare. are.CtCt(ledemisctoare
mictoaref fun-
n-
tlnirea
t.l nirea aceasta!
aceasta! Co Ce fericire
fericire negritA
negrit gusta gustatuncea
atuncea aceast
aceast. bine-
bine-
cuvntat
cuvntat familie,familie, unitunit. prinprin duhul
duhul iubirei
iubirei si i al
al temerii
temerii de Dum- Dum-

www.dacoromanica.ro
 ALBL~A
ALBINA 853

nezeu! Ochii lor,

flezeu! Ochii lor, scldai
scaldati n in lacrmi
lacrmi de de bucurie
bucurie gii inimile
inimile lor,
pline de
de cea
cea maimaivie vierecunostint
recunotin/icatre
ctreDumnezeu,
Dumnezeu, erauerau ndrep-
ndrep-
tate spre
spre cer
cer gii eieicucutoti
toigustar
gustaratuncea
atunceao obucurie
bucurienu nupmn-
pm n
teasc, ci
teasc, ci cereasc,
cereasc, dumnezeeasc,
dumnezeeasc, stare negrit,
negrit, dar pentru
pentru su-su-
fletele delicate
fletele delicate isi curate
curate usoruor de
de priceput!
priceput!
A
A doua
doua zi zi dup.
dupsosire,
sosire, Teodor
Teodor propuse
propuse printilor
prinilor sai
si s
s se
se
duc
duc mpreun
mpreun cu cu totii
toiiinnacea
aceaminunat
minunatgrdin,
grdin,unde-i
unde-i plce
plcea
alta
alt data, asa de
dat aa de mult
-mult sssese plimbe.
plimbe. Acea
Aceagrdin
grdin)) zise
zise tatl
tatl
sau,
-su, nu mai
mai este este astzi
astzi ceea
ceea ce era
era odat.
odat. Stpnul
Stpnul ei ei aa murit
murit
de mult,
mult, ia.r, mogtenitorii,ninsama
ia.r. motenitorii, samacrora
croraaa rmas,
ramas, au
au lsat-o
lsat-o cucu
nengrijit si
totul nengrijit i prsit
prsit gi
i acum foarte rar
rar mai ntlneti pe cate
mai ntlne$ti cte
cineva plimbndu-se printr':nsa.
plimbandu-se printr'nsa Eu nici
. .Eu nici nu-mi
nu-mi aduc aminte
aminte de de
cnd n'am
cnd n'am mai
mai fost
fost pe
pe acolo caci vznd-o
acolo;; cci vznd-o n in ce stare se afl,
afl,
fr de
fr da voie
voie te
te cuprind
cuprind gndurile
gndu..rile triste.
triste.
Cu toate acestea,
-(cCU acestea, tticule, rspunse Teodor,-
tticule,.- rspunse Teodor, eu eudo.-
do
resc tare
taremult
mult'o vd;ea
A'O vd; eaeste netearsclin
este nestears din mintea
mintea mea
mea;; i:nruri-
inruri-
rea mntuitoare ce
reamntuitoare ce auau avut asupra mea cuvintele rostite dd d-t/1 d-ta a-
colo, a fcut-o sfnt
colo,afcut-o sfnt pentru
pentru min-e_
mine.Fiecare
Fiecare arbore,
arbore, fieare floricic
fiecare floricic
de acolo
acolo mi aduce
aduce aminte
aminte de d-ta si de acea
i .de acea scump
scump lacrima,
lacrim, care
care
s'a furisat
furiat din ochii
ochii d-tale, cnd ti
dtale, cnd ndreptasesi privirile
i ndreptasei privirile spre
spre
cer, rugndu-I
rugndu-l pentru
pentru viitorul
viitorul meu
meu gii cerndu-mi
cerndu-mi bine-cuvntare
bine-cuvntare
de acolo.
acolo. . . .
Dorinta
Dorina lui, lui, Teodor
Teodor fu jmplinit:: ei se
fu mplinit se duser
duser in n grdin.
grdin. Cu- Cu-
treernd toate
treernd toate aleile,
aleile,lui lui Teodor
Teodor nu-i nu-i venia
venia s s creada
cread ochilor
oohilor
c aceasta ar fi
c aceasta tot acea
fi tot acea grdin minunat,nincare
grdin minunat, care altdat
altdat toate
l ndemnau
ndemnau la bucurie. bueurie. Cum Cum' s'au s'au schimbat
schimbat toate! toate! Se Se pre
prea c c
toti
toi arborii
arborii lcrmau
lcrmau gi i plngeau
plngei'lu o mare mare pierdere.
pierdere. Intristarea
Intristarea
cuprinse
cuprinse inima inima tnrului
tnrului si i el
el ae,
se ,plimb
plimb dus dus pe pe gnduri.
ganduri... .. ..
- Aa c-i trist si
Ag i c-i durerosJl .- zise
i chiar dureros atunciatatl
zise atuncia tatlsUJl
sau
cnd vezi lsat lsafnin p~rsire
parsire gi nengrijire 'aceea
i neingrijire aceea ce ce aa ostat
.c ostatatGea
atea
ani de de munc
munc si iosteneal
osteneal ??
- lti spun drept,
Ii spun drept, tticule,-
tticule, rspuriso
rspunseoftnd oflndTeodor,
Teodor,: (~Q nici-
nici-
odat n'asi
.odat n !ai fi
ii vrut
vrut ss vd
vd in ash stare
n aa stare de
de plnsplns aceast
aceast grdin,
grdin,
care alta
-care alt data
dat eraera att
attde defrumoas
frumoas siiincnttoare!
incnttoare!Jl
- Acum i:nchipueste-ti,iubitul
Jl Acum nchipuete-i, iubitul meuJl,
meu, urm urm cu cu duiogie
duioie tatl,
tatl,
ct durere gi
ct durere i amrciune
amrciune simt simt printii,
prinii, cnd neobosita
neobosita i si n-
n-
delungata ngrijire,
.delungata ngrijire,. dal
data de ei copiilor,
copiilor, 'sese arat
arata lala urma
urma urmelor
urmelor
zadarnic;; cnd
zadarnic cnd copii
copii lor,
lor, fcndu-se
fcndu-se mari, mari,ncep incep s s se poarte
poarte
rau gi
.ru i ajung
ajung niste
nite netrebnici
netrebnici si i niste
nite .ticlogi
.ticloi! ! Pe Pe noi
noi ne-a
ne-a ferit
Dumnezeu
Dumnezeu de de aceast
aceast maremare nenorocire
nenorocire igi ne-a ne-a rspltit
rspltit cu cu mn
mn
larg ngrijirea
-larg ngrijirea igi creterea
cresterea ce ce ti-am
i-am dat
dat tie ie:: tu
tu nu ne-ai
ne-ai amgit
amgit
in asteptrile
n ateptri1.e noastre.
noastre. Dar, iubituliubitul rneu,
meu, tu tu abi
abia acum
acum ti i ncepi
ncepi
viata
viaa ta; pn p n acum
acum tu tu nunuai,fcut
ai! fcutalta,
alta, dect
dect numai
numai te-aite-ai pre-
pre-
gtit pentru
.gtit pentru ea. Privind la aceasta
ea. Privind aceasta grdin,
grdin, care care alt
alt data
dat te
incanta, iar acum,
ncnta, aCum, cnd c nd este
este prsit
prsit gi !;Ii nengrijit,
nengrijit, fr fr ss vrei
vrei
to pune
iA pune pe pe gnduri
gnduri i-i umple umple sufletul
sufletul de cugete cugete triste, nvat nva
din aceasta
din aceasta acea acea lectie
lecie folositoare
folositoare c c omul,
omul, care care vrea
vrea s s duca
duc o o
viat virtuas
via virtuas i gi curat
curata niciodat
niciodat nu nu trebue
trebue s s se deadea leneviei
leneviei
gi acelei
.i acelei vtmtoar.e ncrederi nin sine,
vtmtoare ncrederi sine, care ii gopteste,
optete, c c el ar

www.dacoromanica.ro
831 ALBINA
AL BINA

fif deja
deja pe pe deplin intrit pe
deplin ntrit pe calea
calea virtutii
virtuii gi i cc nimic
nimIC nu nu l'ar
I'ar
mai pute
mai abate dela
putea abate dela ea,ea, cici din
din potriv
potriv necontenit
necontenit trebue trebue s-gi
s-i
ia sama,
ia sama, necontenit
necontenit trebue trebue s-gis-i msoare
msoare toate toale cugetele
cugetele gi i fap-
lap-
tele
tele sale
sale gi i s
slelendrepteze
ndreptezedup dup nvttura
nvtura D4ntuitorului.
Mntuitorului.Alt- Alt
mintrelea
mintrelea pn pn gi cel mai
i cel mai bun bun gi i cel
cel maimai binebine crescut
crescut tnrtnr
poate pe
poate pe nesimite
nesimtite s s se abatabat din clin calea
calea aclevrului
adevrului gi s rt-
i s rt1
ceasc pe
ceasc pe lala rspntiile
rspntiile viciilorviciilor gi i a a patimilor
palimilor gi i ss piarcl
piard tot
ce avea.
ce ave bun n AJu i aminte cine
in sine. Aau-ti cine a fost Solomon
Solomon n in tinereea
tineretea
sa! Ct
sa! Ct dede credincios
credincios igi de de neiept
i'nteiept s'a s'a artat
artat el el in
in tinereea
tineretea sa sa gi
i
in cei dinti
n dinti ani ani aiaidomniei
domnieilui.! IU1-! CeCenalte
naltesimtiminte
simiminte religioaso
religioase
ne nsufl
nsufl acea nllcrat
nflcrat rugciune,
rugciune, sare sare a rostit-o
rostit-o el el la sfin-
sfin-
irea
tirea templului! Ce nclejcle ndejde 'nsuflaee
insuflaseelelrvnitorilor
rvnitorilor de de cele suinte?
sfinte?
Sii cumcum in n urm
urm s'au s'au schimbat
schimbat toate toate acestea
acest!:'a gi i cum
cum toatetoate cele
cele
hune au pierit
bune pierit din din finta
fiina luilui!! Sufletul
Sulletul lui lui aa srcit
srcit;; aa pierit in in
telepciunea lui
elepciunea lui,
1 aa pierit
pierit virtutea,
virtutea, au
au pierit
pierit toate
toate cele
cele bune
bune cud
c ud
el, imbtat
el, mbtat de fericire,
fericire, aa. prsit
prsit pe peDumnezeu,
Dumnezeu,izvorul izvoruli:ntelep-
nelep
ciunii
ciunii gi i al tuturor
tuturor virtutilor!
virtui lor !))
Crecle-m, iubite
Crede-m, tli:!ule,), rspunse
iubite ttieule, rspunsemigcat micat Teodor, poveelegi
Teodor,povetele l
sfaturile dumitale
sfaturilo dumitale ntotdeauna
ntotdeauna au fost gi i vor lif1 pentru mine sfinte~
mine suinte;
eu aunt
eu sunt cucu totul
tl)tul ncredintat
ncredinat despre despre acel acel aclevr,
adevr, c c omul
omul toattoat.
viata
viaa sa sa trebuie
trebuie s s nvete.
inv!:'e. Nugciunea
Rugciunea mea mea cea cea de de toate
toate zilele
zilele
ctre Dumnezeu
ctre Dumnezeu este, este, ca El EI ssA mamintreasc
ntreasc pe pe calea
calea virtutilor
virtuilol'
gi
i s s v
v prelungeasc
prelungeasc pn pn la la aclnci
adnci btrnete
btrnee zilele voastre voastre celecele
att de pretioase
att preioase gi i de folositoare
folositoare pentru pentru' min!:',
mine, ca ca ss pot ave avea
in dumneavoastr
n dumneavoastr adevrai adevratiiginelepi
ntelepti povuitori
povtuitori n in viata
viaa mea.
mea ').
Dup
Dup o jumdtate
jumtate de de an,an, Teodor
Teodor cpxt cpt slujb,
slujb, apoi apoi distingan-
di:>tingn-
du-se
du-se prin modestie,
modestie, chibzuint,
chibzuin, cinste cinste gi i srguint
srguin necontenit
necontenit
intru indeplinirea
ntru indeplinirea datoriilor
datoriilor sale, sale, se riclic
ridica repede de de pepe treapt
treapt
pe treapt
treapt la la vrednicii
vrednicii nalte nalte gi i aduse
aduse servicii
servicii nsemnale
nsemnate gi i fo-
fo-
lositoare Patriei,
lositoare Patriei, dobndind
dobndind astfel astfel iubirea
iubirea gi i increderea
ncrederea Regelui Regelui
gi
i El EI av
avu gi i fericirea
fericirea rar rar s s plteasc
plteasc printilor
prinilor si si prin
prin oocl-
cl
duroas ngrijire de
duroas de dngii
dnii la labtrneteie
btrnee1e lor. lor. Tri
Tri pn
p.n la la adnci
adnci
btrnete gi
btrnee i muri
muri in in snul
snulunei uneifamilii
familiinumeroase
numeroase gi i binecuvn-
binecuvn-
tate; nu nu ls
lsmogtel,ire
motehire copiilorcopiilor si si bogtii
bogii mari,
mari, dar dar lele ls,
ls, ceace
ceace
e maimai scump
scump dect dect toatetoate comorile
comorile din din lume,
lume, un unnume
nume bun bUll i bi-bi-
necuvi'lntarea
necuvntal' lui Dumne~
a lui Dumnezeu, care gi
u, care i pn
pn astzi
astzi intr'un
ntr'un chip v
chi'p v-
zut se se revars
revar"asupraasupranepotilor
nepoilorgi i strnepotilor
strnepoilor lui lui gi
i lmurit
lmurit vor-vor-
begte
bete uiecrui:
fiecrui:
nASa
Aa se binecuvinleazci:
binecuvinteaz omul, care
ca1'e se
se teme
teme de
de Duninezeu.
Dumnezeu'> .
Micutii
Micuii meimei prieteni
prieteni catct de de mult
multagi aidori
dorieu,
eu,ss v
v vd
vJ pe
pe toti
toi
semnnd
semnnd lui lui Teodor,
Teodor, at atilt prin silint
t prin silin la nvtatur
nvtur cat ct gi
i prin
prin
o purtare
purtare bun,
bun, pentruc
pentruc eu eu doresc
doresc dindin toatA inima ca
toat inima ca voi
voi cu cu
totii
toii s
s fti
fii tericiti,
fericii, cacagiiel,
el,giiprn
prIn viata
viaa voastr
voastt' s
s aduceti
aducei mn-
mn-
giere
giere gii bucurie bunilor
bunilor vogtrii
votrii printi,
prini, cari
cari se
se ostenesc
ostenesc gi i v
v.
cresc. Sii voi
voicU cu adevrat
adevratimi miveti implin
vei mplinidorinta
dorinamea,
mea,dacA
dac veti
vei
pstr pururea
pstra. pururea in n inimile
inimile voastre
voaslre sfatul
sfatul nteleptului
neleptului carecare zice:
zice:
=Fiule, iube,sl.edin
Fiule, iubete dintoat
toatdinima
inima pe
pe tall
tatL tczu
tu ,si
i durerile
dU'J'erite
naamei
mamei tale nu lele uit !
uita!))
Arhimandritul
Arhimandl'itul Nicodem
Nicod m Munteanu.
Munteanu.
Vi car ul Sf.r. Episcopii
Vicarul Episcopii aa.DunSrii-de-jos.
Dun r ii - dejos.
~m~~
~~.,.---

www.dacoromanica.ro
 'R zbo i ul Ruso-Japonez.
Ri;zboiul 'Ru50-Japonez.

SCENE
seENE DIN
DINASEDIUL
ASEDIULPOR T- ARTURULUU
P6"RT-A"RTU"RUL
(Dup
( D upn_B
Buletinul
uletinulA.Arz:nate1
rmatel vi ~1
M ll.I.!arinel).
arinei--)).

Ofi(erii Japonezintr'o
Ofierii Japonezi ntr'o paralel al crei
paralel al crei parapet e facut
fcut
din sac:
din sac i umplui
umplui eucu pmnt.
pmnt.

Bordeiuri japoneze
Bordeiuri japoneze inaintea Port - Arturului
POI't-Arturului
(mijlocullui
(mijlocul lui Octomvrie).
Octomvrie).

www.dacoromanica.ro
8DfI
85 ALBINA

Foloasele
Foloasele laptelui
laptelui n hrana steanului
In hrana steanului

Ingrijirea vacilor
vacilor i oilor
odor de lapte,
lapte.
e tie c sntatea
sntatea steanului
steanuluinin multe pri las
multe prti las
de dorit din
de din cauza
cauza unei unei hrane
hrane neingrijite.
nengrijite.
Numeroasele cazuri
Numeroasele pelagr sunt dovada
cazuri de pelagra dovada cea
mai vie
mai vie despre
despre urmrile po-umbului stricat i con-
urmrile po~umbului
secinele
secintele acestei
acestei boaleboale sunt
sunt din cele cele mai
mai grozave.
grozave.
Cazurile
Cazurile de de nebunie
nebunie observate
observate la la pelagroi,
pelagroi, distrug
distrug ferici-
ferici-
rea Si viaka steanului
i viaa steanului si i lipsesc familiile
familiile de de sprijinul
sprijinul cel
mai puternic n
mai in lupta de toate zilele, zilele, mai
mai cu seam c
cu seam c aceast
aceast
teribil boal
teribil boal atinge
atinge omul
omul adultadult in n floarea
floarea vrstei.
vrstei.
Faptul acest
acesta a condus
condus statul s s ia msuri
msuri energice
energice pentru
aa nltur
nltura- rul
rul si i a asigur
asigura populatiunii
populaiunii ste$ti
steti un un traiu
higie nic.
ldeia nfiinrii brutriilor
Ideia nfiintrii brutriilor i consumarea
consumarea pnei pnei s'a s'a pus
pus
dej in
deja n practic
practic in n unele
unele pO,
pri, ns
ns aceast
aceast ideeidee nu nu trebuie
trebuie
slbit
slbit pn
pn cnd toat toat lumea ptruns de
lumea n'ar fi ptruns de foloasele
foloasele ei. ei.
Unul
Unul insns dindin mijloacele
mijloacele prin care care pelagra
pelagra ar fi opritoprit inn
drumul ei, ei, este
este intrebuintarea
ntrebuinarea laptelui laptelui inn hrana zilnic la
hrana zilnic
sate.
Prin lapte
Prin lapte otrava
otrava porumbului
porumbului stricat stricat dac
dac nu nu este
este nimi-
nimi-
cit
cit cucu desvr$ire,
desvrire, dar dar efectele
efectele ei ei nu poate
poate ave avea urmri
urmri
grave asupra
grave asupra omului.
omului.
Prin lapte
lapte omulomul gsegte
gsete o o hran
hran nutritiv,
nutritiv, rcoritoare
rcoritoare Si i
care
care nu nu duce
duce la la ntreauinarea
intreauintareabuturilor
buturiloraleolice,
alcolice,iar iar pe
pe de
de
alta
alt parte,
parte, d d putrea
putrea i tria trebuincioas bunului mers
tria trebuincioas mers alal
vieei. Dar
vietei. Da~ laptele este estemult
mult mai tolositor,etilor
maifolositor, ettilor tinere,
tinere, copiilor
copiilor
cari inn multe pri dupa
multe prti dupa cece sese narcsunt hrnii cu
intarcsunt hrniti cu alimentele
alimentele
cele
cele maimai nepotrivite
nepotrivite vrstei
vrstei lor,lor, din
dincare
carecauz
cauz ei ei nu
nu sese pot
dezvolt
dezvolta $i i rmn
rmn slabislabi i i piperniciti.
pipernicii. PrinPrin hrnirea
hrnirea cu cu lapte
lapte
se
se pune stavil multor
pune oostavil multorboale boaleepidemice
epidemicecare secer copiii,
care secer copiii,
cum
cum este este Scarlatina,
Scarlatina, Rugeola,
Rugeola, Angina, Tifosul, Tifosul, Tusa
Tusa convul-
convul-
siv etc.
siv etc. El uor de mistuit de copiii bolnavi,
El e usor bolnavi, i le d d puterea
puterea
de
de aa lupt
lupta cu cu boalele,
boalele, pe pe cnd
cnd oo alt althran
hran iiislbete
slbete i
tace
tace ca ca epidemiile
epidemiiles siaia un
un mers
mers repede
repede si i s
s aduc
aduc jalea
jalea
in
n attea
attea familii.
familii.
in erileunde
n terile undeconsumarea
consumarea lapteluilaptelui e mai mare, mare, ,si i poporul
e
e mai sntos, in
mai sntos, n Germania
Germania mai mai cu seam, muncitorii
cu seam, muncitorii din din

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
ALBINA 857-
857 -

paduri
pduri sunt
sunt vestiti
vestii prin
prin puterea
puterealor,
lor,el ei
sunt voinici,
sunt voinici,siimor -
mor-
talitatea
talitatea acolo
acolo e mult
mult mai
mai mica
mic ca
ca la la noi.
noi.
In multe
multe coli din acea
coli din acea tara
ar se
sedadcopiilor
copiilor stiraci
sraci cte
cte
un pahar
pahar de
de lapte
lapte innfiecare
fiecare dimineata.
diminea. In
In alte
alte Ieri
eri cum
cum ee
Danemarca,
Danemarca, Suedia,
Suedia, Olanda,
Olanda,nu
nunumai oreniidar
numaiorasenii dariistenii
stenii
mnnca
mnnc mult lapte, i acolo
mult lapte, acolo sunt
sunt societati
societi de laptari
lptari i
i
coale unde
coale unde se se invata
nva cum
cum trebuie
trebuie pstrat
pstratlaptele,
laptele, ,si
i cum
cum
se
se poate
poate face
face din
din elel unt
untsiibrnzeturi.
brnzeturi.
Dar pentru
pentru caca acest
acest aliment
aliment att
att dedeprecios
preios sa s poata
poat fifi
folositor clasei steti,
folositor clasei satesti, ii sassesegaseasca
gseascct cttrebuie
trebuieinnoriec
oriec
casa,
cas, e nevoie
nevoie caca poporul
poporul nostru,
nostru,sasfie
fie povatuit
povuit asupra
asupra fo-
fo-
loaselor laptelui, aa modului
loaselor laptelui, modului de ntrebuitare
ntrebuiare iipovatuit
povuita -Si
a-i
inzestr
nzestra gospodria
gospodria cu cu vaci
vaci sau
sau oi,
oi, dela
dela care
care sas poat
poat ave
avea
hran zilnic.
hrana zilnic.
In
In unele
unele parti
pri din
din tara
ar $i
i- mai
mai cu
cuseamy
seam in
n jud.
jud. Ilfov,
taranii
ranii cresc
cresc multe
multe vaci
vaci Si
i bivolite, si fac
bivolie, i fac un
un comerciu
comerciu in-n-
tins
tins cu
cu laptele
laptele lor.
lor.
In jud. Iati
In Iai de
de asemenea
asemenea se se cresc
cresc multe
multe vaci,
vaci, iar la Galata
in apropierea
n apropierea orasului lai, sunt
oraului Iai, sunt22lptrii
lptrii mari,
mari,unde
unde se
sein-
n-
trein vaci
tretin moldoveneti, precum
vaci moldovenesti, precum sii curcituri.
In fine
In fine mai
mai pepelalatoate
toateDomeniile
DomeniileCoroanei
Coroaneis'aus'auinfiintat
nfiinat
lptrii
laptarii sistematice, coale de
adevrate coale
sistematice, adevarate de nvatatur
nvtur asupra
asupra
ind ustriei laptelui.
industriei laptelui.
Apoi sunt laptariile
Apoi Iptriile de pe pemosiile
moiile M. M.S.S.,egelui,
Hegelui, din
Broteni,
Bro teni,jud. Suceava, Poiana-apului,
jud.Suceava) Poiana - Tapului,jud. Prahovaii Zorleni
jud.Prahova Zorleni
jud. Tutoya,
jud. Tutova, $ii s'au
s'auinfiintat
nfiinat inca
nc lptrii
lptrii pe pemosiile
moiile Statului.
Statului.
Vacile ca i
Vacile oile se
i oile se pot
pot gasi
gsi lala noi
noi pepe unun pret
pre destul
destul
ieftin i
de ieftin
de i nu
nu este
este oo maremare jertfa
jertf ca ca fiecare
fiecare sas caute
caute
aa le
le ave
avea pepe lng
lng casacasa sa. Caci nu este
sa. Cci este vorba
vorba numai
numai de
hrana pe care
hrana care ele ele oodau dausateanului,
steanului, ci ci mai
mai dau
dau Sii alte
alte
foloase ca,
foloase ca, prasila, lna, carnea,
prsila, lna, carnea, precum gunoiul
precum i gunoiul cu cu care
sese va
va ingr
ngra pmntul
pamntul de de mueca.
munc.
Dar pentru
Dar pentru ca ca cstigul
ctigul ce ce se se aateapt
teapt dela dela vaci
vaci i oi
ssa fie
fie mai
mai mare, lor lele trebuie
mare, lor trebuie ooingrijire
ngrijire deosebita.
deosebit.
In 10caiittiie
In localitatile
, undeunde nu nu sunt livezi, stenii s
livezi, stenii sa caute a cultiv
cultiva
lucerna sau
lucern sau trifoiu pentru hrana lor.
trifoiu pentru lor.
Lucernafiind
Lucerna fiinddedepreuit
pretuit naintea
inaintea altoraltor nutreuri,
nutreturi, se se va
va
cultivmai
cultiva mai ales
ales prin
prin grdini,
gradini,sau sau orice
oriee locloc ee de prisos; ea
de prisos; ea
este mai
e3te mai hrnitoare
hrnitoare ca ca iarba,
.iarba, fnul
fnul ii paiele,
paiele, ingrm vitele,
ngra vitele,
duce la
duce la secet,
secet, i se coserte
i se cosete de de 3 - 44 ori pe an,
ori pe an, aaa ca
c
p"roductiv.
ee foarte productiva.

www.dacoromanica.ro
85
858 ALBINA
ALBINA

and
Cndsese nfiinteaza
nfiineazo olucernrie
lucernriesesevavacauta cutaca casmnta
smna
sa
s nu
nu fie
fie veche
veche sau sau amestecat
amestecat cu cu altele,
altele, mai mai cu seama
seam
de cuscuta,
cuscut, plant
plant vatmtoare
vtmtoare lucernei,
lucernei, locullocul dede cultura
cultur
s
s fie
fie arat
arat adnc
adnc sii ogorit
ogorit de de 22oriorimainte
nainte de desemanare.
semnare.
Lucerna nu se va ntrebuint nici odata verde sau
Lucerna nu se va ntrebuina nici odat verde sau ne-
ne-
cosit,
cosit, cici lsat
lsat a se se pali
pli dupa
dup cosire
cosi re celcel putin
puin 2424 dede ore.
ore.
Ea sese d
dlalainceput
inceputamestecat
amestecat cu cupaie,
paie,pnpncnd
cndvitele
vitele
se obisnuiesc,
obinuiesc, cacicci altfel
altfel vitele
vitele cornute
cornute pot pot muri,
muri, si
i s'a
s'a v-
v
zut numeroase
numeroase cazuri cazuri dede asemenea
asemenea natura.
natur.
Vacilor
Vacilor ca si oilor lili se va
i oilor va mai
mai da da inntimpul
timpul iernei
iernei sii
huruial
huruial de de gru,
gru, stecle,
sIecle, trte
tre etc.
etc.
Sunt unele
unele localitti
' localiti din
din jud.
jud.Doljiu,
Doljiu, unde undecultura
culturasfeclei
sfeclei
ca hran
hran pentru
pentru vitevite aa luat
luat avant,
~vnt, si i acest
acest aliment,
aliment, areare da-
da-
rut de
de aaspori
sporicantitatea
cantitatealaptelui.
laptelui.
In fine
fine ee de
dedorit
doritcacahrana
hranavitelor
vitelorsasfie fie de
debun
buncalitate,
calitate,
cci alimentele
caci alimentele stricate influeneaz asupra
stricateinfluenteaza asupra valoarei
valoarei nutritive
nutritire
a laptelui.
laptelui.
O alt grij
O alta grij ce trebuie
trebuie datadat vacilor i oilor, este in
vacilor si n
privinta
privina adpostului
adpostului lor in n cosare higienice, curate si
coare higienice, i bine
bine
construite, luminaase
construite, lumino- ase isi aerisite,
aerisite,-pentru
'pen~ru aa nu
nu sufer
suferi tria
tria fri-
fri-
ploilor, aa vnturi
gului, a ploilor, vnturilor etc, isiaalilisesepune
lor etc, totdeauna aternut
punetotdeauna asternut
de paie
paie uscte.
uscate. EE de
dedorit
doritcacacurtenia
curenia gunoaelor
gunoaelor sii bli-
bli
garului sa se
garului s se faca
fac zilnic, caci ad
zilnic, cci adunarea lor da
unarea 101' d miros
miros urit
urt
aerului din
aerului din cosare
coare si grajd. In
i grajd. In timpul verei aa sefer
timpul verei seCeri vitele
de,
de: adparea
adparea prinprin blti
bli si
i lacuri,
lacuri, ci
ci numai
numai dela
dela fntni
fntni sii
izvoare, iar
izvoare, iar ziua
ziva cnd
cnd cldura
caldura ee mare,
mare, aa se
se tine n locuri
ine in
umbroase.
Aceste ngrijiri
Aceste sunt bune;
ngrijiri sunt bune; caci
cci le le fereste
ferete de crceag,
crceag,
care ee oo boal
.care boala mortal.
mortal.
Un lucru
Un care neaprat
lucru care neaprat trebuie
trebuie tinut
inut n in seam
seam de sa- s
teni,
teni, este curtenia corpului vacilor. Ele trebuiesc
curenia corpului vacilor. Ele trebuiesc eslate teslate
i
si periate
periate In
n fiecare
fiecare zi de de praful
praful i si gunoiul
gunoiul ce ce se
se pune
pune
pe ele
;pe ele si
i care
care lele nemultumeste;
nE:mulumete j de de asemenea
asemeHea aa se spl spla
zilnic cucu ap
ap rece
rece ugerul
ugerul si i picioarele, ' fie fie cu
cu unun bu-bu-
fie cu
rete, fie cu un
un somoiog
omoiog de de clti sau o bucata
cli sau bucat de de pnz,
pnz,
pentru a se
pentru se depart
deprtanecurteniile
necureniile dupdup pelepelesiimirosul
mirosul urt
urt
de gunoiu
de gunoiu si i umezeal.
umezeal. AfarAfar dede aceasta,
aceasta, persoanele
persoanele caric?ri
mulg vaci
mulg vaci sau
sau oi,
oi, s
s fie
fie curate
curatepe pemini,
mini,iar iarvasele
vasele in
n cari
cari
se aduna
se adun laptele
laptele sa s fie oprite cu
fie oprite cu ap
ap ferbinte
ferbinte si tinute
i inute
curat.
curat.
Mulgereassse
Mulgerea sefac
facade dedou
douori oripepeziziisi chiar
chiar de
de trei
trei ori,
ori,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
ALBINA 859
85 9

in
i n cazul
cazul cnd
cnd vacile
vacile sunt
sunt bine
bine hrnite.
hrnite. In
In unele
unele teri
eri s'au
s'au
icut i au
fcut au ajuns mulgndu -se va
ajuns mulgndu-se cil ~ de
vacile de5-6
5-6 ori pezi,
oripe zi, incercri
nce rcri
ndoi i ntrei
aa indoi ntrei cantitatea
cantitatea laptelui,
laptelui, dardar numai
numai n in aa 22lunluna
natere, i in
dup natere,
dupa n timpde 3-4
3-4 siptmni.
sjptm"ni.Dup
Dup33sptmni
sptmni
numrul
numrul mulgerilor
mulgerilor s'a s'a sczut
sczut iar
iar lalacloud
dou pe
pe zi,
zi, totui
totu ~ icanti-
canti-
tatea laptelui
1:atea laptelui aa ramas
rmas tot
tot sporit.
sporit. Aceste
Aceste experienle
ex periene au au
reuit
reu it numai
numai pentru
pentru vacile tineredede3-
vacile tinere 3-55 ani, ani, pe
pecnd
cnd la la
cele de
cele de oo etate
etatemaimaimare,
mare,prin
prinmulgeri
mulge ridese deses'a mpuinat
s'aimputinat
cantitatea laptelui.
cantitatea laptelui.
La noi ins nu
La noi ns nu sese poate
poate incerc
ncerca asemenea
asemenea experiente,
exp e riene,
dect
dect in n fermele
fermele mari,
mari, cu
cu vaci
vaci perfect
perfe ct de debinebinehr3nite,
hrnite , pe
pe
cnd
c nd steanul
steanul trebuie
trebuie a se se multumi
mulumi cu cu mulgerea
mulgerea de de 22 ori
ori
pe
pe zi zi pentru
pentru aanu nuprimejdu sntatea vacilor.
primejdui sntatea vacilor.
Iat
Iat d ceeace
d lr ceeace am crezut noi c
crezut noi c d e d e folos
fol0 3 ppentru
e ntru stean,
stean, i
in tin-pul
tirrpul .ie de fat,
fa, cnd
cnd toat
toat lumea
lumea isi ndreapt privirile
iindreapt privirile
'spre mbunti starea
spre a mbuntti lui, cred
starea lui, cred cc nu
nu va va fifi fr
fr interes
inten'! s
i aceast
ac e ast prima
prim cestiune, hrana, dela
cestiune, hrana, dela care care atrn
atrn forta
fora
'lui fizic
lui fizic i intelectual,
intelectual, adevrate
adevrate izvoare
izvoare de
de energie
energie pe
pe
cari
cari se se vavainstal
instala progresul
progres ul in toate ram ir;le de
ram 'Jrile de ac}iune
aciune ale
omului.
omului.
1).
D. lrtsesett.
~Il'ii seu.
Me:licVeterinar
Veterinara al jul.. UI
DJ Ijiu
-a>GeJr- lII ~ :li c l iu:! jiu

De ce lemnul
De ce lemnul De braD are
e bras are no8uri.
noauri.
C iu la
Cic la nceput
nceput cnd fcut Dumnezeu
cnd a fcut Dumnezeu lumea, lucr gi
lumea, lucra Satana
i Satana
toat ziva. Dumnezeu, de pild, fce meri, peri, ciregt, nuci gi
toat ziua. Dumnezeu , de pild, fcea meri, peri, cirel, nuci i
alti pomi roditori iar Dracu s nu se lase gi el mai pe jos,
ali pomi roditori iar Dracu -s nu se lase i el mai pe jos,-
fce a i el
fce gi salcmi, ctin (drcil) rugi, porumbei, pducei,
el salc mi , ctin (drcil) rugi, porumbpi, pducei,
m cei, m rog, tot felul de mrcini. Semna Dumnezeu
mcegi, m rog, tot lelul de mrcini. Semn Dumnezeu iarbiarb
:flori, g ru i alte ierburi bune, semna i Satana ciulini,
flori, gru gi alte ierburi bune, semn gi Satana ciulini, scaei
scaeti
laur, mtrgun, cucut, urzici gi aVe buruieni rele.
laur, mtrgun , cucut, urzici i al t,e buruieni rele.
Ba cic gi moara a fcut-o tot Satana. El a potrivit-o pe
Ba cic i moara a fcut-o tot Satana. EI a potrivit-o pe ap,
ap ,
i-a fcut roate n ap, i-a cioplit i i a potrivit pietrele, i aa f
i-a fcut roate in ap, i-a cioplit gi i a potrivit pietrele, i fcut
c ut
cog si postava, i-a lcut tot, tot ce trebuie la moar; dar nu 1
co i posta v, i-a fcut tot, tot ce trebuie la moar; dar nu I
ti capu s-'i fac gi hdru gi trebui s ste un om gi s
ti a capu s-'i fa c i hdru i trebuia s stea un om i s
dea mereu cu mna boabele ca s curg intro pietre. Dup ce
dea mereu cu mna boabele ca s curg ntre pietre. Dup. ce
t cut moara
aa fcut moara s'a gndit s
s'a gndit facigicru~.
s fac crut.S'a
S'apus
pus pe
pe lucru
lucru gi
i
f. roate,ffdric,
l roate, dric,ba
ha osii,
osii, ba
ha protap, apoi aa nceput
proap, apoi nceput aa lele pune
pune
lala locul
locul lor
lor gii a ncheiat crua.
ncheiat cruta.
Darcnd
Dar cnds'o scoa din
s'o scoat moar, nu
din moar, nu nncape pe uga
cape pe ua morii, cci
morii, cci
uitasem s. v
uitasem s v spun, in moar lucrase.
spun, n moarA o lucrase. (Vezi
(Vf!zi c-i
c-i luase
luase Dumne-
Dumne-
:zeu minile Satanei).
zeu min(.ile Satanei).
Si cum sta
i cum Satana aa
sta Satana asa buimac, numai,iac,
buimac, numai, iac,vine
vine isi Dumne-
Dumne-

www.dacoromanica.ro
 860 ALBINA
ALBINA

zeu
ze u p'acolo
p'acolo i ii zice:
t ?i i zice: CeCe mai mai lucrezi
lucrezi tu tu mi
mi SalanoSatano ?.?ll. Ce
Ce s s
fac, Doamne,
fac Doamne,uite uiteam am fcut
fcut moar'asta
moar'asta i si nunu gtiutiu ce ce s
s-i-i fac
fac ssa
curg boabele
curg boabele singure singure ntre pietre pietre s s nunu se semai
maiczneasc
czneasc omul
s le tot
s tot trag
trag cu cu mna.
mna. Am Am mai mai fcutfcut gi cruasta isi nu
i cru'asta nu
pociu s
pooiu s o scot
scot clin din moar.
moar. Se Se uit
uit Dumnezeu
Dumnezeu pe pe colo,
colo, se se uit
uit
pe dincolo
po dincolo vede vede ce ce iiilipsegte
lipsete morii,
morii, vede
vede si i cruta
crua gi i apoi spune:
M, Satano,eueum
MA,Satano, mAprind prinds-i scotcrua
s -tisr-ot cruta din din moar
moar gi i morii
morii
s ii fac
s fac un un megtegug
meteug s s curg
curg gruntele
grunele singure singure fr fr ss lele tot
tragi cucumna
mna; ;dar darcece mimi daidai?.?.
CeCe s si
-t:i daudau??. S-mi lai
. SA-mi lagi moara
moara
gi crua.
i cruta n in stpnire
stpnire de -acum gi
de-acum i pn
pn oo cde cdea frunza.
frunza. Bine
Bine
zice Satana
zice Satana asa aa s sfie fie! !.
.
Dup ce
Dup ce ss'au invoit se
'au nvoit se pune
pune Dumnezeu,
Dumnezeu, scoate scoate roatele
roatele dela dela
crut, desface
cru, desiate dricu dricu in n bucti
buci i gi apoi
apoi le car una
le car una ctecte unauna
afar, acolo
afar, acolo le le pune pe pe fiecare
fiecare la la locul
locullor lorgiiinchee
incheecrui<a
crua din din
nou. Apoi
nou. Apoi ia la oo bucatA
bucat de de lemn
lemn ill cioplegte,
cioplete, l l tintuiegte
intuiete de cos co
i face hdru
si face hdru (1). (1). Dup
Dupa ce ce vede
vede moara moara isprvit
isprvit si i cruta
crua
afar, Satana
afar, atana gi i ia ia tlpia
tlpgita isi se se duce
uuce p'aci ncolo, iar Dumnezeu
p'aci ncolo,.
rmne stpn
rmne stpn pe pe moar
moar si i pe
pe crut.
cru.
Toamna cnd
Toamna cnd cade cade frunzafrunza din din copaci
copaci vine vine si i Satana
Satana ss-i-gi ia ia
moara gi
moara caruta.
i crua Dar Dumnezeu
. Dar Dumnezeu nu nu voiegte
voiete s s i le lase lase in n
stpnire,
stpnire, zicndzicnd c c nu nu s'as'a implinit
mplinittermenul.
termenul. Cum, Cum, Doamne,
Doamne,
nu ne
nu ne a fost
fost nvoiala
nvoiala s s stpnesti
stpn eti pn'o pn'o cdeacdea frunza?
frunza? Ba Ba asa,
aa)
mi Satano,
mi Satano, dar dar uiteuite bradubradu la-Aladedecolo, colo,nunue everde? verde? - SA S in-
n-
glbineasc
glbineasc i gi frunza
frunza braduluibradului si i ss vii,
vii, biete,
biete) s -ti iei
s-i iei moara
moara
i cruta
si crua c c Is ls ale
ale taletale !. ! .CeCessfac facSatanaSatana ca ca ss se usuce
usuce
bradu
bradu?? Ia la sfredelul
sfredelul i gi di
dai guri,
gu~i, apoiapoi ca ca s s astupe
astupe gurile
gAurile si sa
i sa
nu se se cunoasc
cunoasc bate bate tuiecuie(de (delemn)
lemn)de decorncorn(2). (2). Sii ag
aa. sfredelegte
sfredelete
bietul
bietul brad de de jos jos !Anapn la la vrf.
vrf. Dar
Dar la l!l vrful
vrful bradului
bradului rmurile
rmurile
sunt. nin chip
sunt chip de de cruce
cruce gi i cnd
cnd le le-a-a vzut
vzut Satana,
Satana, hait l'au si
hait l'au i
trecut sudorile
sudorile de de fric
fricigi fugi.fugi.Peste
Peste c.teva.
ctev zile zile vinevine Satana
Satana s s.
vad
vad s'a uscat uscat bradul
bradul? ? Cnd
Ond colo colo ce ce sAs vezi
vezi?? Bradul
Bradul tot verde verde
si Irumos,
i frumos, cuelecuele da da corn
corn se prinsese
prinsese de brad, brad, se se fcuse
fcuse unauna cu
lemnul celalt,
lemnul celali, se se nvelise
invelisecu cu coaje
coajedede nu nu se se mai mai cunogtea
cunotea de de
loc, iar crengile
loc, crengile bradului
bradului verzi verzi giipline
pline de de frunze.
frunze. Agtepta
Atepta bietul
bietul
Satana s
Satana s pice
pice gi frunza bradului
i frunza bradului dar in zadar cci
n zaclar pn s
cci [Ana s
pice
pice frunza
frunza bradului
bradului vine vine primvara
primvara gi i nfrunzegte
nfrunzete tot codrul codrul si i
Satana
Satana tot nu nu mai mai prindeprinde termenul.
termenul.
Dar
Dar Dumnezeu
Dumnezeu ca sA s mai
mai mbuneze
mbuneze pe pe Satana
Satana aa vrut vrutss-i -i
(lea
dea i si lui cev
ceva din din celecele ce ce lucrase
lucrase si i 'i -a dat
'i-a dat::
1- Iuruitul morii i scrtitul
Huruitul scritul carului.
carului.
Preotul Ioan Ioan D. D. Mihaiu.
Miltaiu.
Prahova.

(1) Hdrul
(1) H drul in in forma
form a lui primitiva
pr imitiv ee oo bucat
b ucat de delemnlemn avndavnd un un capcap
fixat de cucia
fixat in care
cutia n car e cad
cad gruntele
grune le din din cos
co si i cellalt cap apropiat de
ce l lalt cap
piatra care
co re se
se invrteste,
inv rtet e, asa
a a c
c la
la intervale
intervale regulate
r egulate hdrulh d a r ul atingn-
atingn-
du-se
du- e de piatra
piatra invrtitoare
nv r tiloarescutur
scutur cutia
cutiacucugrunje
O' l' unefcndu
f c ndu-l-lee s
s cada
ca d
in tre pietre.
n tl'e pietre.
(2)
(2) Nodurile
oduril e ddin lemnulde
in lemnul debrad
brad sunt
sunt cuele
cuele dede corncorn pe care ca r e le -a b
le-a btut
tu t
Dracu
Dracu n in brad
brad caca s s se
se usuce
us uce s s nu
nu mai fie
lUai fi e verde
verd e meren. mereu. Iar resina r e ina
care
care curge
curge pepe brad
brad eesudoarea
sudoarea Dracului
Dracului (Credinje
(C r e din e populare
populare din jud jud
Prahova).
Prahova).

www.dacoromanica.ro
 Costume
(;0 dinjud.
'tumo din jud. Ylasca.
Vla ,ea. '
Acest
Acestcostum vede i0. prin
costumsese vede prin satele Toleormanului i
satele Toleormanului $i chiar RomanaGi.
Romaoai.
Femeia
Femeiaare
are conciul ce lil poart
conciul ce acolo femeile
poart acolo mritate.
fe meile"mrita te.

--~---

www.dacoromanica.ro
 62
862 ALBINA
ALBINk
------ ---- -- - - - - - - - - - - - - - - --- - - - - -

Cronica Agricol, Economica

Cronici Agricola, Economic ii comercl~
Comerciala.

Starea
tarea timpului
timpului dela dela inceputul
nceputul ac~stui
acpstui an an isi pn
pn in n pre-
zent aa fost
zent fost destul
de~tul de favorabil
favorabil semnturilor
semnturilor de toamu, toamu,.
ca si
ca i celor
celor de de primvarr
primvarJ fcute fcute ceva
ceva mai maide de timpuriu,
timpuriu, afar afar
de porumb.
de porumb. ZapadZapad caI casi ploaie
ploaie am am avutavut ndestul,
ndestul, si i topi-
topi-
rea zpezei
zpezei fcndu-se
fcndu-se pe pe nesimite,
nesimtite, aproape
aproape toat toat apaapa s'a
putut inmagazin
putut inmagazin in in pmnt
pmnt in n folosul vegetatiunei n
folosul vegetaiunei in ge-
neral, aa
neral, asa n in cat
ct cei mai multi
cei mai muli agricultori
agricultori au au fost
fost siliti s
silii .s
pasc semnturile
pasc semnturi le dedegru
gru cu cu oile
oile sau sau ss lele tund
tund ori s s
lo tflugeasc,
le tflugeasc, ca s s impiedice
mpiedice oo cre$tere
cretere prea mare mare a gru-grau-
lui si
lui i In
n cazul
cazul acesta
acesta cderea
cderea lui. lui. Aceast
Aceast lucrarelucrare aa trebuit.
trebuit
s se
s se fac
fac isi la la secara
secar si i lala orzul
orzul deeletoamn.
toamn . In In cele
cele maimai
Inulte pri
multe prti -ale
-ale rei
trei semnturile
semnturileele de primvar,
primvar, ca ca orzul,
orzul ,.
ovzul,, meiul,
ovzul meiul, cartoful,
cartoful, casicai cnepa
cnepa i inuJ, inul, au au putut
pututs: s _se-
se-
faca mai
fac mai de timpuriu.
timpuriu. AcesteAceste semnturi
semnturisesoart art destul
destul de de-
frumoase.
Din toate semnturile
Din semnturile de detoamn,
toamn, singur
singur rapita,
rapia, In n unele
prti ale
pri ale trei,
rei, auauiesit
ieitmaimaislabslabdin diniarn
iarn $i imai
maicacaseam_
seam
acelea
acelea. cari
cari au aufost
fostmncate
mncate putin puinde de viermi.
viermi. Din Din causa aceasta
aceasta
unii agricultori
unii agricllltori au .ntora ntor3 locuilocul .i .l'a semnat
semnat cu porumb porumb
sau cu
sau cu alte
alte plante
planteagricole,
agricole,lsndlsnd . ca prob prob o o suprafatd
suprafa
mai mic, spre
mai mic, spre aa se se incredint
ncredina daca daca rapia
rapita se se va puteputea in- n-
drept
drepta in n cresterea
cretereaei, ei,acei
aceiagricultori
agricllltori caricad au au lsat
lsat dede prob
prob
astfel
astfel dede rapita
rapi pe pe care
cal'e oo credeau
Ct'edeall caca. pierdut,
pierdut, au au putut
putut s s
constate
constate c c au Meut fcut mare
mare gregal,
greal, cndcnd locul locul semnat
semnatcut cu
rapita
rapi iesit
ieit slab
slab dindin iarn,
iarnfl, l'a aratarat sii semnat
semnat cu cu porumb.
porumb.
De oareco
De oareco toate toate semnturile
semnturiLe de de rapita
rapi reugite
reuite slab slab dindin
iarn,
iarn, dupa
dup ploai
ploaia abundent
abundent ce ce aa czut
czut pe pe lala10 10 Aprilie
Aprilie
st. v.,
V., aa fcut
fcnt ca ca rapita
rapia.s-si
s- icapete
capeteadevTata
adev-rata cre$tere
cretere i s s
se astepte
atepte la o o bun
bun recolt.
recolt.
Deci, graba stric
Deci, graba stric treaba. 'Dela Dela inceputul
nceputul primverei
primverei $i i
pn
pn la la aceast
aceast dat dats'au
s'aupututpututfacefacedestule
destulesemnturi,
semnturi, din
caus
caus c c inn pmnt
pmnt s'a gsit gsit i chiar
chial' se se gseste
gsete destul
oestul ap.ap.
Dintre _toate sem4nturile acelea
t03te sem~tucile acelea cari
cari au trebuin
trebuint-de de mai
multa
mult apa ap este
este porumbul,
pommbul, care care semnat
semnat in nurma
urma ploilor
ploilor dindin
Aprilie,
Aprilie, aa rsrit
rsrit foarte
foarte rar pe pe unele
unele locuri.
locuri. AcestAcest rAu ru se se-
explicA
explic nu nu din cauza0a.uza semintei
seminei c c ar
ar fifi fost rea, nicinici din cauza
umezelei,
umezelei, ci ci din cauz
cauz `c c pmnturile
pmnturile noastre noastreagricole
agricole fiindfiind
argiloase
argiloase dela dela natura
natura lor, 101', dupa
dup ce ce ploaia
ploaia aa ncetat
ncetat sii aa datdat.
cldura,
cldura, a a prins oo scoart
scoar prea prea groas
groas pe pe deasupra,
deasupra, asa aa in n
cat
ct tulpinita
tulpinia coltului
colului nu nu oo poate
poate strbate
strbate ca ca ss ias
i as afar.
afar.
De
De attea
attea ori ori amam sftuit
sftuit prin prin scris
scris pe pe aiai nostri
notri agricul-
agricul-
tori,
tori, c
c in acest
acest cazcaz trebuie
trebuie s treactreac u$or uor cu grapa grapa pestepeste
loc
loc ca s s sframe
sframe scoarta
scoara pmntului
pmntului arat arat i s s inlesneasc
nlesneasc

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
ALBlKA 863
863

rsrirea
rsrirea regulat
regulat aaporumbului.
porllmbului. Mai l\Iai uvor
uor sese face
face aceast
aceast
lucrare
lucrare dect
dect s s crpeasc
cepeasc semindtura
semnHurade deporumb
porumb in n dauna
dauna
vegetatiunii
vegetaillnii i vi a productiunii
produciullii vi i chiar
chiar n n dauna
daunatimpului.
timpului.
De oarece
oaeece crpeala semnturei de
crpeala semnturei de porumb
porumb este este de
de multe
multe
ori
ori un
un timp
timp pierdut
pierdut;; cci
cci lala tard
ar inincazul
cazulacesta
acestaciorile
ciorile ur-
ur-
mrevto
mrete pe po semntor
semntor ivi adun aduni aproape
aproape toatetoate boabele
boabele se-se-
intimate.
mnate, Din Dinaceast
aceastcauz,
cauzd, crpeala
crpeala fcut
fcut la semntura
semntura
do
de porumb,
porumb, se so repeteaz
repeteaz uo do multe
multe oriori de
de cte
cte 3 sau sau 44 ori.
ori.
Prin
Pl'in urmare
urmare esto este mai
mai lesne
lesne aa gri;p.
grpa,
Pn
Pn pe pe lalaaceast
aceastdata datsemniturile
semnturile dedetoamn
toamn cavi
caicele
cele
de
<le primvar,
primvar ) att att la noinoi in n tard
ar cat
ct vi
i in
n strintate
strintate sunt
sunt
bune,
bune, de de uncle
unde se se explica
explic micvorarea
micor~rea pretului
preului la la cereale
cereale vi i
mai cu cu seam
seam la lagru,
geu,inntrgurile
trgllrilestrine
strine viicele
celeAmericane.
Americane.
Trgurile
T1'(Jul'ile noaslre.
nOa!il1'r, InIncat
ctprivevte
peiveteafacerile
afacerilecu cucereale
cereale cav
cai
preturile
pr e urile in n trgurile
tegueiJenoastre
noastresunt suntaproape
aproapeneschimbate,
neschimbate, sau sau
mai
mai mult
mult slabe,
slabe, prinprin urmare,
lIl'mare, preturile
preurile au au oo tendint
tendin maimai..
mult
mult spro
spre micvorare
micoral'e dect dect spro
spro urcare,
ttrcare. Acest
Acest lucru
lucru sese da-
da-
torevte starei c?a bun a semnturilor.
toreto strei c?a bun a semntlll'ilor,
La targui
La trguI din din Brila, cerealelesesevnd
Brila, cerealele vnd cu cu preurile
preturile ur-
mtoare
m toare socotito
socotite po po suta
suta de de kgr.
kgl',
Grul, suta de kgr.
rul, suta kgl', se
se vindo
vinda cucu 14-161ei4i
14- 16 lei i 9 ec
Porumbul
Porum rou . . . .
bul rovu 14-00 -
.14-00
Oezul
Orzul ' . 10-11
10-11 = -
OvzuL ,
Ovzul 10-12 --
10-12 - "
Oi'zoaica
Orzoaica 14-22
14-22 -;-
Fasolea ,
Ftlsolea 14-22
.14- 22 =" -
Secara
ecara 11-13
.11- 13 -
Trgul din
Tl',Q'lll (Obor), Grul
Bucm'eti (Obor).
din13ucure$ti Gl'fiul do calitato superi-
do calitate
oari s'a
oal's'a vndut
vndut cucu 89-92
1:;9-92 lei
lei kila.
JciJa,
Cel de
Cel de calitate mai inferioari
calitate mai inferioar Cu cu 87-89
7-89 lei
lei kila.
Jcila,
Orzul se
Orzul se vinde
vinde cucu 49-51 leiIci kila.
kila,
Ovzul cu 35-38 lei
OvzuL cu 35-38 lei kila.
kila,
Pretul porumbului aa variat
Preul porllmbului variat ntre
intro 79-82
79-82 lei kila
kila dup
dupacalitate-
calitate
Prelul nulretului.Fnlll
Preul nulTeului. Fnuls'a s'a vndut
vndut cu
cu lei 110- _ 115
lei 110 115 lei
lei
mia de
mia de kgr.
Paiele de
Paiele de meiu
meiu psrosc
psresc se se vnd
vnd cucu 80-85
80-S51ei lei mia
mia de kgr.
Pretul celorlalte
Preul celorlaltefeluri
feluridedepaie
paie aa variat
variat intro
ntre 37
37 - 54 54 lei
lei
mia de
mia do kgl'.
kgr. AA fost
fost ivi iarb
iarb ivi s'a
'a vndut cu 20 20 lei cruta.
crua.
PrPulvilelol'.
Prp,ul vitelor.Boii
Boiibuni,
buni,grai
gravisese vnd
vnd cu cu 350
350 -- 400 lei
400 lei
perechea. Boii
perechea, Boii de
de jug
jug soso vnd
vndcu cu250-300
250-300lei lei perechea.
perechea. Boil
Boii
de rnd
de rnd se vnd
vnd eucu 180 200 lei
180 - 200 lei perechea,
perechea.
Protul vacilor
Preul vacilor variaz
variaz ntre
intre 40-160
40-160 leilei una.
una,
Viteiicu
Vieii cu 20-30
20-30 leilei unul.
unul.
Caii de
Caii detrsur
trsuri se
so vnd
vnd cu 200-500
200-500 lei unul.
unul.
Caii de
Caii de rnd
rand se
se vnd
vnd cu cu 50-200
50-200 leilei unul.
unul.
Trgurile stretine.
Tl'gZlTile strciine.S S petrece
petrece acela
acelavlucru
lucrucai
cav n
In trgu-
trgu-

www.dacoromanica.ro
 864
64 ALBINA
ALBINA

rile noastre,
riie noastre, tot tot din
din cauza
cauza sem~nturilor
semanturilor care gsesc n
care sese gasesc In
bun stare
bun stare pretutindenea
pretutindene~ i $i promit
promit oo bun buna recolta.
recolt.
La trgul
La trgul din Paris Pa1'isgrnele
gl'nele indigene
indigene s'a s'avndut
vndut cu cu 23-24:
23 -24
lei ;iar
lei; iar cele
cele strine
straine cu u 17-1
17 -18 lei;lei; secara
ecara se se vinde
vinde cu 15 15 lei
lei
ei 50
;i 50 cent.;
cent.; orzurile
orzurile negrenegre cu eu 18-19
18 -19 lei. lei, iar
iar cele
cele albe cu cu 17
17
lei ii 50
lei 50 cent.;
cent.;orzulorzul cu cu 16-18
16 -18 lei;lei ; fina
fina de de gru cu cu 31-33
31 -33
lei
ei i0 Mina
fina dede secara
secar cu cu 19
19 - 2R lei ii 50
23 lei 50 cent.
cent. suta de de kgr.
kgr.
1nIn celelalte trguri franceze
celelalte trguri franceze grul grul s'as'a vndut
vndut cu cu 23 lei, se-
23 lei, se-
cara $i
-cara i orzul
orzul eu cu 1616 lei,
lei, ovzul
ovzul cu cu 17 lei.
17 lei.
In JJ1'incipaleie
In principalelet1'gu1'itrguridin din Germania
Ge1'mania grul grul s'a vndut
s'a vndut
cu ;i1-24
-cu 1 -24 lei;
lei; secara
secaracucu18-19 18 19 lei; lei; orzul
orzul cu cu 2121 lei .$i i ov,
ova
zul cu
.zul cu 16 -19 lei.
16-19 lei.
In trgurile
In t1'gurile din Belgia Belgia grnele
grnele s'a s'a vndut
vndut cu 17 -18 lei;
eu 1.7-18 lei;
secara cu 13
:secara -14 lei;
13-14: lei; orzul
orzulcu cu15 -16 lei
15-16 leiqii ovazul
ovzul cu cu 1717-18-18
lei. 1n
lei. in trgurile
trgu1'ile din Englitera
E'n.qlUe1'a grnele
grnele se se vnd cu cu 1717 - 18 18
lei; secara
lei; secara i orzul orzul cu cu 1212-13-13 lei
lei ii ovazul
ovzul cu 15 -16 lei.
cu 15-16 lei. La
.trgul din
i1'gul din Viena
Viena grul grul se se vinde
vinde cu cu 20 20- 2121 lei; lei; secara
secara cu cu
17 lei;
17 lei; orzul
orzul $i i ovzul
ovzul cu 16 16 lei
lei $i
i 5050 cent.
cent. suta
suta de kgr. legr. LaLa
Buda -Pesta grul
BudaPesta grul se se vinde cu cu 15-16
15-16 lei; lei; secara
secara cu 13 14
cu 13-14
lei; orzul
lei; orzul cucu 1515 lei;
lei; ovzul
ovzul cu cu 11 11 - 12 12 leilei 0i porumbul
porumbul cu cu
14 -15 lei;
14-15 lei; In Olanda
Olanda $i ~i Elvetia
Elveia grnele
gtnele se vnd
se vnd 19 -20cu 19-20
lei; secara
lei; ecara orzul qi i ovazul
ovzul cu cu 15-16
15 -16 lei lei suta
suta de kgr. legr,
In trgurile
t1'.qurile Americane
Americane sedereascderea preului
pretului la la gru,
gru, la n-
la n-
ceputul lunei
-ceputul lunei luilui Maiu
Maiu aa fost fost att
att de de brusca,
brusc, In n cat
ct unele
unele
case
-case trebuie
trebuie s s deadea (aliment.
faliment. Acest lucru denot
Acest lucru denot ca c ridica
ridica--
rea pretului
Tea preului la la gru
grulalaNew -York pn
New-York pn la la 24 24 lei
lei ,ai
i la
]a Chi-
Chi-
cago
-cago pna pn la la 2323 lei,
lei, aafost
fostooridicare
ridicareanormal,
anormal,ntocmaiintocmai ca ca
ii la la 1897,
1897, cand
c.nd ploile
ploile Cele
cele multe
multe au mic$orat
micorat productiunea
produciunea
cerealelor,
cerealelor, aproape in n toate
toateVirile
rile agricole.
agricole.
Acest
Acest adevr
adevr se se constata,
constat, caci coi la
la nceputul
nceputul lunei lui lui Maiu,
Maiu,
la New -York preul
N ew-York pretul la la gru s'a s'a mic
micorat
orat lala17 lei$ii 50
17lei cent.,
50 cent.,
iar
iar la la Chicago
Chicago la 16 16 lei
lei 0i5050cent.
cent.
Deci
Deci o scadere
scdere de pret pre aproape
aproape de de 77 lei lei lala suta de de kgr.
kgr.
Aceast scaderenu
Aceast scdere nu poate
poate sa s duca
duc uneleunele cassecasse dect
dect la la
1aliment
faliment, dup dup cum cum s'a s'a ntmplat
ntmplat i In n 1879,
1879, cnd cand una din
una din
cassele
-eassele americane
americane ce ce ~cea comerciu
comerciu cuu cereale cereale aa pierdut
pierdut
2525 de de milioane
milioane lei. lei.
Mi$orarea preturilor se
Miorarea preurilor se mai
niai datore0e
datorete $i i marei
marei produc-
produc-
iuni din
iuni din Argentina,
Argentina, dupa dup cum cum se e poate
poate vedea vedea din din rndu-
rndu-
rile
Tite ce ce urmeaz.
urmeaz.
Biuroul
Biuroul de de statistica
statistic din din Buenos
Buenos Ayres Ayres aa publicat publicat esti- esti-
matiunea sa
-tmaiunea sa definitiva
definitiv despre
desprerecoltele
recoltele grului
grului qi i aasamn-
sm.n
t. . ei
ei de
de inin din
din Argentina.
Argentina. Recolta Recolta grului
grului se seevalueaza
evalueaz la la
4.202
4 .202634 634 tone
tone $ii ee probabil
probabil c' c vavalaslsaun unexcedent
excedentde depeste
peste
33 mil.miI. tone
tone pentru
pentru export,
export, adita
adic aproape
aproape40 milioanehecto.
40milioane hecto.
De
De altfel
altfel colosalele
olosaleJe expeditiuni
expediiuni din din Argentina
Argentinannaceste ace teul- ul-
time
time sptamni
sptmniconfirm confirmoptimismul
optimismul raportului
raportuluioficial. oficial.
Recolta
Recolta semintei
seminei de de inineste
estedede95.00095.000 tone.tone.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
ALBINA 865,
860.

Este dede observat

observat cctoate
toatepreturile
preurilecerealelor
cerealelor in
n trgurile
trgurile
streine
streine sunt
sunt socotite
socotite pe
pe suta
suta dede kgr.
legr.
Ploile cari au nceput
Ploile cari nceput ss cad
cad inn toat
toat tara
ara dela
dela incepu-
ncepu-
tul lunei
lunei Maiu,
Maiu, nunu pot
pot ssi aduc
aducdect
dectbine
bine semnturilor
semnturilor
de primvar
primvar gi i mai
mai cu
cu ceam
cearn porumbului.
porumbului.
~. S.
V. S. Moga.
Moga.

DA"RE DE
DARE SEAM
DE SEAM
--- A sigurarea vitelor_
--- Asigurarea vitelor_ -

puin
6" eeputin vreine vreme s'a s'apublicat
publicat oo carte
carte cucu titlul Asi.qU1area;.
titlul:: =Asi,qurarea=
~ `. viteZa?', nfiin?'ii institutiunilor
institttiunilor judetene
.iudeene-

'1
vitelor, studiu
studiu asupraaspra nfiintrii
9 iroentru asigurarea animalelor n
penint asigu?'a?'eaanimaZelO1' n Romnia
RomCnianavnd avnd de de autori
autori
pe domnii
domnii:: A. A. L Furtund,
Ftt1tttn, inspector
inspector general
generalalalser viciului
serviciului
veterinar
veterinar $i i H.
H. Bauman,
Bauman, medic medic veterinar
veterinaralaljud. jud.Romanati_
Romanai
Publicatiunea,
Publicaiunea, tiprit tiprit cu cu ngrijire,
ingrijire, contine
conine un numr numar
de 168 pagine, format mare.
168 pagine, mare.
In rndurile
rndurile cari cariurmeaz
urmeazvom vomfacefaceooscurt
scurtdare'
dare'dedeseami}
seam
a acestei crti, cu
acestei cri, cu atiltatt maimai multmult c c chestiunea
chestiunea ce ce autorii
autorii i,ii
propun s s studieze
studieze este este att
att dedensemnat.
nsemnat.
In adevr,
adevr, vitele
vitele fiindfiind reazimul
reazimul agriculturii
agriculturii$i i formnd
formnd o bun bun
parte din din capitalul
capitalulnational,
naional,cci cciinsumeaz
insumeaz aproape
aproape 500.000.000-
500.000.000'
lei, este neaprat
lei, neaprat nevoie nevoie ca ca pe
pe dedeooparte
parteeleeless se
se nmul easc,
inmuleasc~
jar pe
iar pe dede alta
alta stpnii
stpnii lor lor ss fie
fie pu$i
pui pe pe ct
ct arar fifi posibil
posibil la a- a-
dpost
dpost de de pagube
pagube $i i de srcie,
srcie, pricinuite de mortalitatea vitelor. vitelor ..
Ct timp
timp agricultorii mari mari $i i mici
mici:: propietari,
propietari, arendai
arenda i $i i steni
steni
nu vor
vor fifi asigurati
asigurai In in potriva
potriva pierderii vitelor, urmrie
pierderii vitelor, urmrile acestei
acesteia a
vor fi
vor fi de sigur
sigur destul
destul de de rele
rele pentru
pentruei. ei.Chiar
ChiardacAdac proprietarii
nu sufer totdeauna, - s s zicem - pagube nsemnate, mai mai cucu seamei
seam
c
c pot
pot fi lesne acoperite,
fi lesne acoperite, apoi apoi pentru
pentru multimea
mulimea plugarilor,
plugarilor, ou cu
mijloace restrnse,
mijloace restrnse, pierderea vitelor vitelor este
este o adevrat
adevrat nenorocire.
nenorocire_
Ei vor
vor fifi nevoiti
nevoii sausaus s amne
amne muncamunca agricol,
agricol, ceea ce ce este
este destul
destul
de greu,
de greu, sau sau s-i
s-$i vnz
vnzmunca munca i$ibraele,
bratele, ca ca ss poat
poat mpru-
mut banii
muta banii necesari
necesari pentru pentru cumprarea
cumprarea altor altor vite. Chiar dack
vite. Chiar dac
ei gsesc
ei gsesc cu cu inlesnire
inles,ni.re bani bani lala banca
banca popular
popular din din satul
satul lor,
lor,.
cumprtoarea vitelor
cumprtoarea vitelor se se vava face
face inin dauna-economii
dauna economii destul destul dede
mic-depus
mic depusacolo,acolo,nInloc loccaca aceasta
aceasta s s slujeasc pentru alte
slujeasc pentru
nevoi.
nevoi.
Trebui dar
Trebuia dar gsit
gsit mijlocul
mijlocul cel cel mai
mai ugor,
uor, colcel mai potrivit si
mai potrivit i.
cel mai
cel mai firesc
firesc ca ca in
in cazul
cazul pierderii
pierderii vitelor,
vitelor, agricultorii
agricultorii s s fie
fie
despgubiti, fr
despgubii, fr de altfel altfel cacaeieisssese sibmteasc
si,measc ctugi
ctui de de putin_
puin:
atinsi,
atin fie n
i, fie in munc,
munc,fie fienin micul
micullor lor venit.
venit. Ceea
Ceeaceces'a s'a fcut
fcut cu
privire la asigurarea
privire asigurarea vietii vi eii omului
omului in n potriva
potriva accidentelor,
accidentelor, aa
mortii premature,
morii premature, trebuiatrebui negreit
negre,sitfcutfcut $i euprivire
i cu privirelalaoo parte
parte
mi$ctoare aa avuii
mictoare avutii sale sale:: vitele.
vitele.
Acestaeste
Acesta esteun un punct
punct de de plecare,
plecare, care care aa hotrit
hotrit pe pe autorii
autorii
studiului de
studiului de care
care vorbim
.... orbim s s se
se ocupe
ocupe de de chestiunea
chestiunea asigurrii
asigurrii
vitelor.
vitelor.
OO alt
alta pricin,
pricin, carecare.,si i areare iar
iarsi nsemntateaei,
i nsemntatea ei, este
este isi a-
a-
ceasta:
ceasta:

www.dacoromanica.ro
 S66
8 C6 ALBINA
ALBIN A

Plugarii n'au nevoie

Plugarii nevoie numai
numai sa-sisa-I asigure
asigure vitele.
vitele. Trebuie
Trebuie sa s
li-se mai
li-se mai pun
pun la indemn
ndemn i si mijloace
mijloace de de mbuntire
mbunttire aa rasei
vitelor,
vitelor, de ngr$are
ngrare a a pmnturilor
pmnturiior pentru pentru cultura
cultura plantelor
plantelor de de
nutres,
nutre, de de incurajri
ncurajri pentru pentru cei cei cari
cariseseindeletnicesc
ndeletnicesc mai mai strui-
strui
tor de de ingrijirea
ngrijirea animalelor,
animalelor, de de procurare
procurare de de armsari,
armsari, tauri,tauri,
berbeci de
berbeci de prsil
prsil la la sate.
sate.. etc.
etc.
Si vedem
S vedem acum acum in n cece chip
chip dezleag
dezleag autorii
autorii chestiunea
chestiunea asigu-asigu-
rrii vitelor
1:'l'ii vitelor i i in
n legtur
legtur cu cuaceasta
aceasta ,si i pepe aceea
aceea aa mijloacelor
mijloacelor
pentru imbunttirea
mbuntirea animalelor.
animalelor.
Mainainte
Mai maintededeaaface face aceasta,
aceasta,dniidnsiiarat arati n
in prima
prima parteparte a
studiului lor,
:studiului lor, istoricul
istoricul asigurrii
asigrrii vitelor
vitelor in n alte
alte state
state ca ca:: Ger-
Ger-
Franta, Austria, Elveia,
mania, Frana, MVOs, BelgiaBelgia si ~ i Rusia, ca s s dovedeasc
dovAdeasc
astfel
astfel c c popoarele
popoarele mai mai naintate
naintate $i i prevztoare
prevztoare au tiut stiut ss de
dea
cuvenita atentiune
-cuvenita ateniune acestei
acestei chestiuni,
chestiuni, prin priu infiintare
nfiinare de de societti
societi
de asigurare. Intr' unele unele teri
eri aceste societti au
aceste societi au progresat
progresat simitor.
simtitor.
De pild
De pild in n Germania
Germanianumai, numai,sunt sunt6.000
6.000 de de asemenea
asemenea asociatiuni.
a ociaiuni.
In aceeasi ordine de
aceeai ordine de idei,
idei, autorii
autorii se se ocup
ocup ,si i de
de propunerile
propunerile
fcute n
fcute in tara
ara noastr
noastr pentru
pentru crearea
crearea institutelor
institutelor de de asiguraroa
asiguraroa
vitelor. O propunere
"itelor. propunere - probabil probabil cea cea dintiu
dintiu - porne,ste
pornete nc nc
din anulanul 1865,
1865, din partea
partea unui
unui medic
medic veterinar
veterinarM. M. Colben.
Colben. Dnsul
cere pe
-cerea pe lng
lng altealte misuri
msuri $i i pe
pe aceea
aceea de de aaseseface
face asigurri
asigul'ri
generale
generale $i i obligatorii
obligatorii pentru toti toi plugarii,
plugarii, fiecare pltind pe an
fiecare pltind an
cite
cte 60 60 bani de de vita
vit maremare $ii 5 5 bani
bani de de vitavit mica.
mic . CuCu aceasta
aceast
nensemnat
nensemnat sum sumaproprietarul
proprietarul unei unei vite
vite moarte s'ar fi despgubit
despgubit
-cu 120
cu 120 lei lei de vita
vit maremare ,sii 5 5 lei
lei de
de vita
vit mica,
mic, inn cazul
cazul mortii
morii
vitelor.
vitelor. Autorul
Autorul a dat dat si iproectul-de
proectul de lege lege pentru
pentru nfiintarea
nfiinarea unei unei
case generale
-case generale de de asigurare.
asigurare. Alt Altapropunere
propunereaamai mai fost
fost aceea
aceaa a
medicului
medicului veterinar
veterinar Vasiliu,
VasUiu, deladela Hu,si,
Rui, in n anul
anul1903.
1903.
In starlit,
sfqit, it-ne
iat-ne ajunsi
ajuni $ii la
la propunerile
propunerile autorilor
autorilor nostri,
notri, de de
cari vom
-cari vom vorb
vorbi mai mai pe pe larg.
larg.
Cel mai
Cel mai bunbun mijloc pantru asigurarea
mijloc pentru asigurarea vitelor vitelor sunt societtile
s cietile
locale, reunite
locale, reunite nsns a in asooiatiuni
asociaiuni mli mai m miri,tri, de
de pild
pild p3 p3 judat3,
jud '.3 v,
caci
cci sooiettile
societile locale localenunu vor vor fifi destul
de3tul de de puternice,
puternice, ca ca s s
fiinteze
fiineze n in mod
mod regulat
regulat$iieficace.
eficace. Apoi
Apoi maimai esteeste nevoie de o lege lege
care s s impun
impun nfiintarea
nfiintarea unuiunui a,sezmnt
aezmnt de de asigurare
asigurare pentru
toat tara.
toat ara. Societtile
Societile judetene
judeene de asigurara
asigurara se se vor
vor puts&
putea reun
reunI
intr'o
ntr'o institupe
instituiede destat,
stat,atrntoare
atrntoar ede deMinisterul
Ministerulde de Interne.
Interne. Ele Ele
vor ave
vor avea sprijinul
sprijinul autorittilor
autoritilor judetului,
judeului, care le le va
va pune
pune la la n-
n-
demn personalul,
demn personalul, spre apre aa fifi astfel
astfel scutite
scutite de oo administratie
administraie
deosebit; nefiind
deosebit; nefiind sprijinite
sprijinite s'ars'ar cheltui
cheltui 40-0/
40- 5% din din sumele
sumele ce ce
ele
ele ar arincas
ncasa pentru
pentruasigurri
asigurrisiiastfel
astfelnu nusi-ar
i-armai
maiajunge
ajungescopul.
scopul.
Cu
-Cu alte
alte cuvinte,
cuvinte, functionarii
funcionarii judeteni
judeeni s sfie fiensrcinati
nsrcinai $i i cu
cuad-
ad-
ministrarea institutiilor
instituiilor judetene
judeene de de asigurare,
asigurare, in n schimbul
schimbul unor
mici ndemnizri.
ndemnizri.
Taxele
Taxele de de inscriere
nscriere i i primele
primele de de asigurare
asigurare trebuie
trebuiemicsorate
micorate
simtitor;
-simitor; ele elevor
vorfi fidedecelcelmult
mult2/2% din preul
pretul animalului asigurat, asigurat,
jar pentru
iar pentru oi oi sii capre
caprede de3/,
3%, acestea find mai
acestea fiind mai expuse
expuse mortali-
mortali-
t i.
t ii.
nIn tot cazul,
statistica
.

cazul, in
:statistica vitelor
n fixarea
fixarea acestor
vitelor si aceea
sume se
acestor sume se va ave
aceea aa mortalitii lor.
i lor.
avea In
mortalitii
n vedere
vedere
Sumele incasate se
Sumele noasate se vor imparti
mpri ast el : 20/0
astfel: cheltueli de
20% cheltueli de admi-
admi-
nistratie;
nistraie; 50/
50% despgubiri
despgubiri;; 100/0 pentru fondul de
10% pentru de rezerv
rezerv;; 20/
20%
pentru
pentru imbunttirea
mbuntirea animalelor.
animalelor.
Cu privire lala imbunttirea
mbuntirea animalelor,
animalelor, autorii
autorii prevd
prevd o o mul-
mul-

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
ALBINA 867
867

ime de
.time msuri,cari
de msuri, caride decari
carimai sntoase. Este
maisntoase. Este destul
destulssmenti meni-
onm pe cele
enm pe cele urmtoare urmtoare:
1)
1) Procurare
Procurare de de tauri
tauri siiarmilsari
armsari de deprsil
prsil; ; 2) 2) Facerea
Facerea de de
parcuri
parcuripentrupentruvitele tinere, cu
vitele tinere, cu grajduri
grajduriininregula. regul.Vitele
Vitele tinere
tinere-
vor
vor fifi tinute
inute inn parcuri
parcuri pn pn la vrsta cnd
la vrsta cnd vor vor pute
putea fifi puse
puse-
munc;3)
lala munc; expoziiunide
3)expozitiuni devite,
vite,cu cupremii pentrulocuitorii
premiipentru locuitoriicari cari
sii-le hrnesc mai
le hrnesc maibine bine;; 4) curse de
4) curse de cai
cai sii de
de tauri,
tauri, mulgeri
mulgeri de de
prob;
proba ; 5) Infiinare de
5) Infiintare coli de
de,scoli Iptriimodel
de lptrii model; ; 6)
6) Medicamento
1:edicamente-
gratuite
gratuite pentrupentruvitelevitelebolnave
bolnave;; 7) 7) Arendare
Arendare de de terenuri
terenuri pentru pentru
livezi artificiale,
livezi artificiale, etc,etc, etc.
etc.
Se
Se dd apoi
apoi In nIntregime
ntregime un unregulament amnunit, In
regulamentamlinuntit, n care
care se
se-
arat normele
arata normele in privinamodului
in privinta modului de asigurare, de
de asigurare, de despgubire,
despgubire,
etc.
etc._Acest
Acest regulament
regulament este nsoit de
este insotit de formulare
formulare si i dede liimuriri
l muriri
nec-esare
necesare cu Cuprivire
privire la asigurarea
asigurarea vitelor,
vitelor, asaa onc cu puin bun-
cu putin bun
voin oricine
voint oricine va nelege modul
va ntelege modul de de organizare
organizare si i de
de conducere
conducere-
al unor
al unor asemenea societi.
asemenea societti.
Partea
Parteadin urmaa crtii
dinurm criicoprinde artarede
coprindeoo artare de motive
motive a trebuinii
trebuintii
socittilor de asigurarea vitelor si ca
sociti1or de asigurarea vitelor i ca urmare a
a unui
unui regulament
regulament
privitor la la acestea
acestea sau sau maimai bine
bine zis unei legi
zis aa unei legi speciale.
speciale. Asupra
Asupra
fiecrui artidol
fiecrui articol din proectul
proectul de regulament, elaborat
de regulament, elaborat de de autori,
autori,
se face
se larg expunere
face oo larga expunere de de motive, care care va va pute
putea folos
folosi cu cu
izbnd celui
izbndli celui care
nare ar arvoi voisssi i-l insueasc.
-1 nsuseasc.
In rezumat,
rezumat, studiul
studiul este este bine
bine venit.
venit. El este oo dovad
El este dovad cii c coi
cei
cari sunt
sunt in in fruntea
fruntea serviciului
serviciului veterinar
veterinar nu nu sese ocupa
ocup numainumai cu cu
lucrrile tehnice
lucrrile tehnice sii de de cancelarie,
cancelarie, ci imbri.,eaz nc
ci imbriitiseaz nc isi problema
probleme
de
de acelea privitoare la
acelea privitoare la sporirea
sporirea uneia uneia dindin ramurile principale
principale-
inavuire, cum
de inavutire, cum In in cazul
cazul atesta
acesta aunt sunt vitele.
vitele.
De
De dorit ar ar fifi ca
caproiectul
proiectul de regulament impreunti
de regulament mpreun cu cu expune-
expune-
rile
riie de de motive
motivecece-l insoesc sti
-1 nsotesc s fie insuite de
fie insusite Onor. Ministru
de Onor. Ministru de- de
interne,
interne, ca astfel astfel s s poatii
poat deven
deveni oo realitate.
realitate.
Noi cari sprijinim
Joi cari sprijinim din din tot sufletul plugarilor, ne
ridicarea plugarilor,
sufletul ridicarea ne bu-
bu-
curm c
curm c lucrarea de dA care am vorbit aa vzut lumina i
vzut lumina si ndjduim
ndjduint
c mai
c mai curnd sau sau mai
mai trziu nu va rmne rmnea litera liter moart,
moart, cum cun~
s'a ntmplat
ntmplat cu cu proiectul
proiectul de de lege,
lege, elaborat in 1865 1865 de de dor
d -r Colben~
Colben
In tottot cazul,
cazul, bine
bine ar fi fi ca studiul
studiul Asigurarea
Asigurarea vitelor vitelor s s fiefie cetit.
cetit
detoti
de toiaceia
aceiacari
carisunt chemai s
suntchemati s fureasc
fureasc legi legi pentru
pentru ridicarea.
ridicarea
i i vuirea tarii.-
si ina
navutirea rii. Gt et_
Get_
---"~~L..-

.A. P p ee 1.
1.
In Plopii-SIviteti,
In comuna Plopii- Slvitesti, jud.
jud. Teleorman,
Teleorman, s'a s'a fondat
fondat ~ o
societate cultural
societate pentru nfiinarea
culturaldpentru nfiintarea i mntretinerea unei
si ntL'einerea unei bi-bi-
bliotecirneti,
blioteci trnesti,care
carevava purta
purt numele actualului ministru
numele actuulului ministru
al Cultelor i Instruc iunii publice
al Cultelor si Instructiunii publico 11ihail
libai! Vldescu.
V1descu. "
S'au depus
S'au depus pn
pn acum,
acum, fcnd
fcnd primul nceput al
primul nceput al ei,
ei, 160
160
volume,cri
volume, tarli de
de literatur,
literatura, istorie, etc., cum isi suma
etc., cum suma de de lei
lei
serbrilor
40, din beneficiul serbrilor date de
40, din beneficiul date de tinerii
tinerii initiatori
iniiatori si
i fon-
fon-
datori ai bibliotecei.
datori ai bibliotecei.
Initiativa tinerilor
Iniiativa tinerilor isi aa celor
celor cuCu ajutoml
ajutorul crora
crora pot lucr
pot lucra
este de
este de toat
toat lauda.
lauda. De
De aceea
aceearoag
roag pe pe toi Romniis
toti Romnii s do-
do-
nezo cri, reviste, ziare,
nezo crti, reviste, ziare, etc. etc.
Donatiuniloseseprimesc
Donaiunile primescpe pe adl'esa
adresa bibliotecei, care i
bibliotecei, care si4pre.
Ol re
sediul
sediul n
In comuna Plopii-Slviteti. Telcorman.
comuna Plopii-Slvitesti. Teleorman.

www.dacoromanica.ro
 $68
:868 ALBINA
ALBINA

ORTOGRAFICE
ORTOGRAFIOE
zi, cnd
zi, cnd Academia Romn aa simplificat
Academia ROlun simplificat nIn
mod aa
mod a de
de raional
rational ii de bine
bine ortografia,
ortografia,
c
In cat
n ct Romnul,
Romnul, chiar
chiar eel
celcu
cumai
maiputin
puinYn-
n-
vitur,
"V tur, vava pute
putea serie
scrie corect,
corect, - cred
cred cc nu fr
nu ee M.A.
interes
'nteres aa art
arta ctev
cteva mostre
nlO tre dede limb
limb i orto-
orto-
grafie de
grafie de pe
pe la anii
anii 1871. Pe atunci
1871. Pe atuncis's'a tiprit de
a tiprit de
Massim
Mas Laurian pe lng
im i Laurian lng Dic(ionarul
Diciona1'1-ll Limbei
Limbei
Romne i
Romne i un Glossariu
Glossa1'iu dede vorbe
vorbe cari
cari trebuesc
trebuesc
gonite din limb.
gonite limb.
In acest
acest vestit Glossariu
Glossa'riu gsim
gsim la pag. 242: 242:
Facaletiu (Felet
(Fcle N.
N. R) i facalletiu pl.e pala,
facalletiu pl.-e palal
batillum; btiu,
JJatillumj batiu, neteditu
neteditu mai
mai vertosu,
vertosu, lopatella
lopatella de
mestecatu licide ferte
luestecatu licide ferte cu
cu farina
farina sau
sau si alte
alte ingre-
ingre-
dientie ; in
dientie; in specie servindu
servindu lalamesticatulu
mesticatulumemelli-
memelli-
.gei: cu
gei,' cu facalletiulu
facalletiulu sese mestica
mestica mell1ellig'
meinellig'a; la mai
a; la mai
multe memellige
multe adjunge unu
luemelli 5 e adjunge unu facaletiu
facaletiu; vezi si f-
fa-
cau, essitu, probabile, d'in acea-asi radice cu fa-
cau, essitu, probabile, d'in acea-asi radice cu fa-
calletiu.
-calletiu.
Iar la
la pag.
pag. 332:
332:
Javra
J avra (j(javr
avr N.N. R.)
R.) s.s. f.f. garrulus,
garrulus,lattero,
lattero, nuga-
nuga-
tor,
-tor, saepe
saepe vel
veI potius
potiu continuo
continuo allatrans
allatrans vel
veI obla-
obla-
trans,
trans, morosus,
morosus,mussans,
mussans,mutiens,
111utiens.difficilis,
difficilis, impor-
impor-
tunus,
tunus, fatuus,
fatuus, insulsus;
insul us; animal,
animal, praesertim
praesertim canis,
canis,
magnis
magnis et pendentibus
pendent'ibus auribus;
auribus; limbutu,
limbutu, garrulu,
garrulu,
gura
gura larga,
larga, care
care nu
numai
maitace,
tace,cicivorbesce
vorbesce verdi
verdi sisi
uscate, care
uscate, care latra continuu, cumu se dice la luna,
continuu, cumu e dice la luna,
ca
-ca sisi cnele,
cnele, bombanitoriu,
bombanitoriu, stupidu,
stupidul ineptu,
ineptu, nesa-
nesa-
ratu, importunu,
importunu, nesufferitu
nesufferitu prin limbuti'a
limbuti'a sea i i
chiaru reutatiosu,
l"eutatiosu, lipella infatua i
lipella infatua i gretiosa,
gretiosa, etc.:
etc.:
ce
ce javra
javra de deomu!
omul cecejavre
javrededemulieri
mulieri! ! acestu
acestu omu
omu
ee javra,
javra,cui
cuinu
nupoti
potinemica
nemicagrai,
grai,fora
forasesesesej javr~sca;
avrsca ;
cnele
cnele ee una
una javra candu
candu ee cuu lunge
lunge i late late pen-
pen-
denti
denti urecle;
urecle; ee javra
javracnele
cnele ce
ce latra
latra cucu sisi fora
fora
tempu,
tempu, cu si
si fora
fora locu
lOCUi; javre
javresu
s'u cnii
cnii ce
ce latra
latra con-
con-
tinuu pre celli de cari
celli de cari nunu se
se temu,
temu, si si fugu,
fugu, totu
totu
latrandu, de
de celli
celli de
de cari
cari se
se temu
temu;; multi
multiomeni
omeni su
su

www.dacoromanica.ro
 ALBINA
ALBINA 869.

javre,
javre, ce
ce latra la luna,
latra la luna, cumu
climu dice
dice proverbiulu,
proverbiulu,.
etc. etc.
etc. etc.
Visurile
Visurile etimologi,stilor
etimologitilorsiiale
alelatini$tilor,
latinitilor,de,si
dei por-
por-
nite din idealuri malte
nite din idealuri nalte i sfinte,
sfinte, trebuie
trebuie sa
s mr-
mr
turisim,
turisim, mergeau
mergeau prea
prea departe.
departe.
D.
D . Teleor.
Teleo r.

societti
Socie t i economice
economice la
la sate.
sa te.
Bilant.ul bncei populare
Bilanul bncei populare ,Luceafarul,
Luceafrul. din
din plasa Leurdeni, jud.
plasaLeurdeni, jud. Mus
Mus-
cel, comuna
cel, COOl una Ciulnita-
Ciulnita-Eustatiade, ncheiat in
Eustatiade, incheiat n ziva
ziuade
de3131Decemvrie
Decemvrie1904:
1904::
ACTIV
ACTIV
Imprumuturi saldul
saldul comptului
comptului . . .. 8.897,
.97,-
Numerar in cassa
Numerar cass . . . . . 294,15
294,15
Mobilier . . . . . . . . . . . . .
Mobilier 360,360,-
Total
Total.. 9.551,15
!:J.5.JJ,15
PASIV
Fondul de resel'vdin
de reserv din1903
1!l03 . 672,04
672,04
Cotizaiuni saldul comptului
Cotizatiuni comptului . . . . 66.004,17
004,17
Depuneri spre fructificare
Depuneri fructificare . . . . . 2 393,54
.2.393,54
Profit si pierderi. . . . . . . . . .
i pierderi . 481,40
4 1,40
Total
Total. 99.551,15
551,15
de profit si
Compt de i pierderi
pierderi pe
pe seara
seara zilei
zilei de
de 31
31 Decem vrie 1904:
CREDIT
Taxa de
Taxa nscriere.
de nscriere .. . .. 26,
26,-
Dobnzi
Dobnzi ncasate
ncasate . 759,45
Dobnzi
Dobnzi ntrziate
intrziate 9,50
Total
Tot.al. 794,95
794,90
DEBIT
Cheltueli
Cheltueli generale . 169,55
Salarii.
Salarii . . . . . . 100,
100,-
Mobilier 10%/eanuitate 40,
Mobilier 10
Procente
anuitate
pltit.e
Procente pltite . 4,
40,-
4,-
Saldul comptului
Saldul comptului profit
profit net.
net 4481,40
1,40
Total
Total. 794,95
7\.14,90
Bilantul general
Bil an ul
general
ACTIV
ACTIV PASIV
PASIV
Numerar
Numerar aflat cas..
aflat in casa 294,15
294,15 Taxa de
Taxa de inscriere
inscriere . . 26- 26,
Imprumuturi
Imprumuturi . . . . !l.495,55
9.995,55 Cotisaiuni 6 083,89
Cotisatiuni . . . . . . . 6.083,89-
Cotisaiuni
Cotisatiuni restituite.
restituite. . 7972
79,72 Imprumuturi rambursate
Imprumuturi rambursate .. 598,55598,55
Depuneri restituite . . 106'05
Depuneri restituite 106 05 Depuneri spre
Depuneri spre fructifical'e
fructificare .. 24.99,09
2 499,59
Dobnzi pltite
Dobnzi
Cheltueli
platite . . . 4,
4,- Dobnzi.
Dobnzi . . . . . . . . . 759,45
Dobnzipentru
Dobnzi pentru ntrziere.
intrziere .
759,45
9,50
Cheltueli generale.
generale . .. . 169,55
169,55 9,50
Salarii.
Salarii . . . 100,
100, - Fondulde
Fondul de reserv
reserva. . . 672,04
672,04
Mobilier
Mobilier. . . . . . . 400,
400,-
Total.
Total . . .. 10
10 ti49,02
649,02 Total . .. .. 10.64!l,02
Total. 10.649,02

cidva?'
Cdnd i d
Cnd var n
in oclai, spal-i cu
ochi, spali eu ap
ap cu zahdr..
eu zahr

www.dacoromanica.ro
 870 AI-DINA
ALBINA

~., a' _ _ '.'P."~'-"'''''.9'''iiUiiiLi ....... ~.'~e''-H~

~1, _n~~=~~~I~,~
....... _~
Zilele trecute d-1
Zilele IonKalinderu,
d-l Ion Kalinderu,a afost
fostninArad
Aradnnsotit de doi a-
oit de
genti aiai Domeniului
geni Domeniului Coroanei.
Coroanei.
Att ziarele unguregti
Att ungureti ctct $i
i cele
cele romnesti
romneti cAradi
cAradi Kzlny,
Kozlony",
-*Arad
Arad s
'Public
-care
cum face
cum
es Vidke,
public cu acestacest prilej
preedinte al
face n
in fieare
Aradi Hirlap,
Videke , a: Aradi
prilejlungi
care ee sii pre$$edinte
Hirlap , aFggetlensg=,
al Academiei
Academiei Rmne,
fieoare an,
Fiiggetlenseg, aTribunau,
notie,rartnd
1unginotite, l'artndccd-1
Romne, a sosit
pentru a studi
an, pentru
Tribuna ",
d-lKalinderu,
Kalinderu,
sosit acolo,
acolo, dupa
studia progresele
dup
progresele realizate
realizate in n
-
agricultura, economia
agricultur, economia ruralrurala sii industrie,
industrie, $i i aa le
le introduce
introduce apoiapoi
In
1n Romnia,
Romnia, dupadup .putint
putin si i imprejurri.
mprejurri.
In acest
acest scop
scop d-sa,
d-sa, nsottt
nsoit fiind
fiind i ,si de Printele Ciorogariu,
de Printele Ciorogariu,
director
director seminarial,
seminarial. aa vizitat
vizitatdomeniul
domeniul contelui contelui Zelinski,
Zelinski, domeniul
domeniul
statull
statuluI Pecica
Pecica i lptria
Iptl'ia din
din Otvenes,
Otvenes, unde unde s'a interesat
interesat de de a-
a-
proape de de aclimatizarea
aclimatizareavacilor
vacilorde derasarasSimenthal
Simenthal,si i de
de produgii
produii
Yncrucisriilor
incruciriilor cu ou vite indigene.
indigene. A A fcut
fcut aceasta
aceasta dede sigur
sigur in
n vede-
vede-
rea lptrii
)'ea lptriiDomeniului
Domeniului Coroanei
Coroanei dela dela Peris,
Peri, unde
unde se se urmeaz
urmeaz
do mai
-de mai multi
muli ani ncercari
ncercri cu rasa rasa Algau.Algau.
In Pecica
Pecica aa cutnprat
cumprat pentrupentrutrebuintele
trebuineleDomeniului
Domeniului Coroanei
Coroanei
mai multi
)TIai muli cai provenind
provenind dela dela herghelia
herghelia statuluistatului ungar din din Me-Me-
zhegyes.
zohegyes.
In Arad
In Arad aa vizitat
vizitat seminarul;
seminarul; aa azistat azistatlalao osedint
edinaasinodului
sinodului
i a fcut
'i fcut vizit
vizit P.P. S.
S. S.
S. Pr.
PI'.Episcop
EpiscopIoan IoanI.1.Pap.
Pap.AA maimai vizitat
vizitat
inuzul
muzul artelor
artelor industriale,
industriale, undounde aa fost fost primit
primit$ii condus
condus de de d-1
d-I
Tibor Zima,
Zima, secretarul
secretarul corporatiunii
corporaiunii industriasilor.
industriailor. D-sa D-sa aa stat
stat
in expoziie aproape o jumtate de zi, fcnd fcud mai multe cump- cump
raturi. Astfel
)'turi. Astfel afi cumprat
cumprat oocolectiune
coleciune de de ppusi
ppui reprezentnd
reprezentnd
diferite costume
diferite costume unguresti.
ungureti. A A mai luat numeroase ulcioare si " i vase
cu motive
-cu motive arnesti,
rneti, ca ca modele
modele pentru
pentru atelierele
atelierele de de olrie
olrie dede pe
oroanei, cari
Domeniile Coroanei, cari au ajuns
ajuns la la oo mare
mare perfectiune,
perfeciune, dupa dup
cum
cum s'a putut
putut vede
vedea la la Expozitia agrar ce
Expozj~ia agl'al' ce s'a
s'a.tinut
inut anul trecut
In Bucuresti.
:n Bucureti.
Dintre obiectete
Dintre obiecteteantice
anticeiide de art
arti aa cumprat
cumprat un un pahar
pahar de de
bronz din epoca
bronz epoca luilui Attila
Attila sii unul
unul de depe pe timpul
timpulprincipelui
principelui Apor,
Apor,
iialtele.
altele.Fiindc
Fiindccele celedoua
doupahare
paharenu nuerauerauindeajuns
indeajunscatalogate,
catalogate,
d-1 Kalinderu,care
d-l Kalinderu, care ee unun cunosctor
cunosctor i i arcbeolog
archeolog de de frunte,
frunte, aa a-
tras atentiunea
ateniunea asupra
asupra formei
formei $i i ornamenticei
ornamenticei lor, lor, cari nu nu potpot
fi dect din
fi din epocile
epocile artate.
artate.
In sr$it
sfrit gazetele,
gazetele, si i mai
mai cucu sema
seamcele celemaghiare,
maghiare,aduc aduc laude
laude
distinsului oaspe,
'distinsului oaspe, care
care urmreste
urmrete cu atta atta vioiciune
vioiciune progresele
vrogresele
din alte
.(lin alteparti,
pri,pentru
pentrua le a aplic
le aplica ,si ila lanoinoipepeDomeniile
DomeniileCoroanei,
Coroanei,
si
'i n In tara
ara intreag.
ntreag.
.. ..
Ni se comunicc
secomunicA cd-1
..
d-l dr. Potroppescu
Potropopescumedicul pliiei Ge$ti
mediculplilgei G eti din
din judeul
judetul
Dmbovia,
Diimbovita, nu lipsete dela nici
nu lipse$te nici un
un cerc
carc cultural.
cultural. In
In cercul
cercul cultural
cultul'al dela
deja
Pietroaea,
Pietroaea, d-I d-1dr.
dr. Pot.opopescu,
Potropopescu,intreintre altele
altele aa vorbit
vorbit eii despre flcarit
Clcari:i
$i stenii
"i stenii auau rAmas foarte tnultutriti
rmas foarle mulumii cc auau aflat
aflattaina
tainaacestei
acesteiboale
boale $ii
n'o ss le
le mai
lUai moar
moar copiii
copiii de flcarit. I.a toate
falcari . La toate cercurile
cercurile vorbete
vorbeete s s3
tenilor despre
tenilor despre diferite
diferite boale, cu cuvinte
boale, cu cuvilite bine
bine alese,
alese, cari
cari se
se pot intelege
inelege
de agitent D-1dr.
steni. DI dr.Potropopescu
Potropopescu al'at
aratAmaremare dragoste
dragoste stenilor
stenilor ii al'
ar fifi
bine
D-1
toi medicii
bine ca toti medicii sI
s1 imiteze,
aM.VIdescu-Olt,
D-I M.
imiteze, aducnd
Vldescu-Olt,fost
fostadmtnistrator
administrator al
.
aducnd astfel
astfel mare folos stenilor
mare folos
al domeniilor
stenilor ruraJi
domeniilor statului
statului
rurali
.
din
-din Dobrogea crticic foarte
Dobrogea aa publicat o crticic important, numit
foarte important, numit

www.dacoromanica.ro
 ALBIN A
ALBINA 871
871

<lImp1'op1'iet1'i1'iledin
Improprietririle dinDobrogea
DobTogea. To i atei,
. Toti acei, care ocupde
careseseocup dea-a-
~east chestiune
ceastii chestiune rii i vor scunoasc
yor s cunoasccumcumstaustaulucrurile aceast
lucrurileininaceast
parte fr u moasa ai.rii
partefrumoas riinoastre, potss.foloseasca
noastre,pot 'foloseasc foarte
foarte mult
mult a-a-
lucrare,
~east lucrare.
ceast

.Stabilimentul
S.tabil!mentulbalnear
balneardela
delaTekir - Ghiol, proprietate
TekirGhiol. proprietateaaEforiei
Eforieispitalelor
spitalelor
<!1'~l l e din
civile Bucureti, care
dlO Bucuresti, care fusese
fusese construit
construitprovizoriu
J))'OViZOl'iu in
nlemn, dr
lemn,dr-
mndu-se,
mandu-se, din aceast causa,
din aceast raus, anul
anul acesta,
acesta, nu
nu se
se vor
vor da
da baibi di
dJnomol
nomol lala
Tekir-Shiol,
Tekir de ctre
- Chiol,de Eforia spitalelor
ctre Eforia spitalelorcivile.
civile.

M,~~~.. MULUMIRI
MULTUMIRI ~
~~===========,~
Se
Se aduc mulumiriddlui
adnc multumiri Iuiloan
ToanM.
M.Popescu,
Popescu,primarul corn. Bulzesli.
prinl1rulcorn. Bulzeti. jud.
jud .
Dolj,
Dolj, care
care a binevoit,
binevoit, din
din dragostea
dl'dgostea ce
ce oo are
are catre locaul dumnezeesc,
c:'itrelocagul dumnezee c,
drui bisericii
aa drui bisericii cu hl'amul _Intrarea
cu hramul tnt\'area in
in Iliseric
fli!'ieric -din
dinacea
aceacomuna,
COlI1Un:l, lu-
lu -
mnri de
mnri cear curata
de cear curat pentru
pentru policandru
policandrn $i pentru sfetnicele
i pentru fetniccle Impara-
mi r
teti , in
testi, n valoare
valoare de
de 20
20 lei.
lei.

Epitropia
Epitropi.! bisericii
bis('l'cii .Adormirea
. Adol'mirea- dedepep~Domeniul Corolnei Cocioc,
DomeniulCoroani Cocioc, aduce
muliumiri persoanelor,cal'
multumiri persoanelor, cariinindragostea
dragostea pentl'u
pentra biseric au fcut
bis e ric au fcut ur- ur-
mtoal ele
mtoai ele ofrande:
ofl'ande :
D-na
O-na Elvira
ElviJ'a Traian
Traian Cretoiu far . nacist,aalucrat
Creloiufar.nacist, lucratcu cheltuiala i
cucheltuiala i munca.
munca.
d-sale proa frumoas
o-sale oo prea frumoas-.Sver Svet' - (perdea
(perdea lala usile
uile imprtesti`,
iJtlparteli ~ , $i
i trei
tl'ei
i)l'ocovee.
procovete.
D-na l\Iaria
O-na Maria Al. Al.Timolescu
Timotescua alucratlucratcueu brodel'jj alese o i:mbrcminte
broderii alese mbrcminte
-.iconostas.
iconostas. '
D-na Elena
O-na Elena Pompiliu
PompiliuIonescuIonescua acusutcusutoo perd
perdea pentru usile
tot pentru
ea tl)t uile im-m-
prteti
prte$ti eucu broderii
brodel'ii alose.
alese.

0-1
D -1dr. dr.Duma
Dumadin dinBucur<)li
Bucura$ti,proprietar moiei BIlnesti
proprietar alal mogioi din jud.
Bllne~t i din jud.
Olt, aa druit
Olt, ehwilol' sraci
druit elevilor sraci ddela c olla din
la $coala din ace comuni,
ace'1 com n'i, cri
cri didac-
didac-
tice aprobate
til!e aprobate de de minister
minister in valoara
valoara de leilei 33,
3j, cari s'au impartit la
s'au llIp:irit la un
un
num
numr t' de
de 49
4:> elevi;
elevi' asemenea
a3em e nea dd-1 dr. Dana
1 dr. Duma aa in pltit abnn'llU
IU ti pltit abonamentulntul
pe
pe unun an la revista
an la r e vi!'it;t .Albina., steanului I~ne
uAlbinl-, steanului Ene lIIrinic
Mrinic din din Bilnesti.
Bilneti.
Invtito
InvtAtorul l'ul diriginte
diriginte alal co;tlei,
$coalei,nin num
numela elevilor i
eld elevilor i parintilor
prinilor lor,
101',
aduce
aduce calde mulumiri d
cahle multurniri d-Iui OI'. Duma.
-lui Dr. Duma.

Bibliografie.
13 i b 1i O 9 p a fi e.
Inllinur a , vi
Inflinirarea i intr ircrea "lilor
intretirerea vi.ilor altoite. D-1 Dobre Rdulescu, set de
altoite. 0-1 Oobre Rdulescu , ef de
<!ultur (~cctia viticol)
cultura (sectia viticol) la Coroanei Ijegarcea, p anni trecut
Domeniul COl'oanei egarcea, i)l and trecut
la Domeniul
a publicat Terea vitelor altoite De asta data d-1 dulescu, ntre-
a publicat - Terea vielor altoite . De ast d~t ti1 ndulescu, ntre-
ge$te aceast lucrare, mai adaognd si cultura special a vitelor, pre-
g et~ ar-east lucl'al'e, mai adaognd i cultura spec:al a viclot ' , pre-
cum gi boalele criptogamice si insectele co atac vitele, ca $i modul lor
cum i boalele criptogamicc i in ectele ce atac viele, ca i 1l10dullol'
de vindecare. Acestei noui publicatiuni i-a dat numirea de: Inflintarea
de vindecare_ Acestei noui pllblicaiuni i-a d.at numirea de: Tnfli n1!u'ca
vi i.ntretinerea vitelor altoite u Noua publicatiune a d-lui D. Rdulescu
~ i i ntrctinerea "itelol' altoi te." 1 oua publicaiune a d-Iui O. Rdulescu
intercalate n
In
cuprindeJ20
cupl'nd'e 125pag .. mprite
pag., impartitenin99 capitole,
capitole,Jar
tar ca
ca figuri
figuri intercalate
text
text sunt
sunt 72,
72, bine reuite.
bine reu$ite.
Aceast
Aceastpublicaiune
publicatiunevavaaduce
aducemulte inlesniri
multe nle potgorani101',
nit'i potgorani lor, cari
cari i
dau
dau cea mare osteneal
mai Jllat'e
cea mai osteneal dede aanlOCUI
nlocu:vitele indigene ('u
vi '.! l e indigene eucele
celeamericane,
americane,
altoite
altoite,din
din cauza filoxerei. Acc~
cauza filoxerei. tii publicaiunc
Aceltst publicatiune face cin
face cinste d-lui O,
te dlui D. R
Ra-
dulescu,Clcavcchiu
dulescu, vechiuelev l coalei
del/aal $coaleide agriculturdela
de agricultur dela'HArstru,
Hprstl'au, ca caisi
profesorilorsi,
profesorilor sai, pl'~cum
precut"' i
$i dd-lui
-Iui 1.I.Kalinderu,
Kalinderu,adm adm. DomeniuluiCoroanei
. Domeniului Coroanei

www.dacoromanica.ro
872
872 ALBINA
AL BINA

care aa Qtiut
cara tiut aa da
da totdeauna
totdeauna pild
pildnin alegerea
alegerea etilol'
Qefilordedecultur
culturde
de pe-
pe
aceste Domenii.
aceste Domenii. Pretul
Pretul acestei
acestei publicaiuni
publicatiuni este
este de
de 2 lei si
i se
se gsestede
gse tede-
vnzare la
vnzare la autor.
autor. .

Z,icit
L .ti.u.
i c i t a. i.
i u :n. i.
In ziva
In ziua de 11
11 Maiu 1905OI'ele
Maiu 1905 orele1010a.a.m.,m.,sese va
va ine
tine licitatiune la Efo-
licitaiune la Efo-
ria Spitalelor
ria civile, B
Spitalelor civile, -dul Elisabeta,
S-dul Elisabeta, pentru vnzarea
vnzarea obiectelor
obiectelor vechi
vechi
scoase din
scoase din serviciu
serviciu precum,
precum, mobilier,
mobilier, articole
articolededebuctrie,
buctrie,sticlArie,.
sticlrie, .
instrumente chirurgicale,
chirurgicale, etc.
etc.
Garantie provizorie
Garania provizorie va fi dede lei
lei 200.
200.
Ofertele vor
Ofertele vor fi Iim bra
brate cu 30
te cu 30 bani
bani $i i inchise
inchise nin plicuri.
plicuri.
...
... ...
In ziva
ziua dede1919Maiu
Maiu 1905,
1905, ora
ora l04;/,
10 1/ 2 a*
am., m., 8e va ine
seva licitaie public
tine licitatie public eu
cu
oferte nchise,
oferte nchise in in comptul
comptul dd-lui
-lui Dumitru Roman, Roman, pentru
pentru nchirierea
inchirierea pr-
pr-
vliei No.
vliei 'o. 11 din
din imobilul
imobilul Eforiei
Eforiei (Casa
(Casa Dancovici)
Dancovici) din din strada Sf. Sf. Vineri
Vineri;
No. 2.2. col
No. colt cu
cu Calea
Calea Mo$ilor
Moilor din din Capital, pentru restul
Cap i tal, pentru restul periodului
periodului de
inchiriere, eu
inchiriere, cu incepere
nceperedeladeladata
dataaprobrei,
aprobrei,pn pn la la2323Aprilie
Aprilie1906.
1906.
Garantie pentru admitere
Garania admitere la la licitatie
licitaie este
este de
de lei
lei 600.
600.
Supra oferte nu se
Supra se primesc.
primesc.
Idem pentru inchirierea
- Idem nchirierea pe pe termen
termen de de33ani,
ani,cucuIncepere
ncepere dela
dela data
data. .

aprobrei, apartamentul din

aprobrei, apartamentul din fund
fund din imobilul
imobilul situat in in Bucuregti,
Bucureti, str.
str.
Labirint 76, 76, garantie
garanie provizorie
provizorie lei lei 75.
75.
Supra
Supra oferte nu se se primesc.
primesc.

In ziva
ziua de
de 31
31 Maiu 1905,ora
Maiu 1905, ora10101/,
*
*1/ 2 a.*a.m.,m.,sesevava ine* *
tine licitatie
licitatie public
public
cu oferte
cu oferte nchise, pentru arendarea
Inchise, pentru arendarea Muntelui Negragu, Fundurile,
Muntelui Negrau, Fundurne, Zi- Zi-
litea
li @teai $iTrestieni,
Trestieni,din
dinjudetul
judetulPrahova
Prahova, , pepe period
period de 10 10 sau
su 1515 ani,
ani, cu.
cu
ncepere dela
dela 23
23 Aprilie
Aprilie 1906.
1906. '
Spre
Spre a lua
lua parte
parte la
la licitatie
licitaie se
se cere
cere oo garantie
garanie provizorie
provizorie de lei 3.000 .
...
... ...
Se aduce
Se aduce la cuno$ tinta general
cunotina generala c
cese
se scoate
scoate din
dinlicitatie
licitaie public
public momo-
sia
ia 13atogul, din jud,
Batogul, din jud. Brila,
Braila, publicat
publicat in
in .Monitorul
cMonitorul Oficial.
Oficiala No.
o. 88 din:
din
9 Aprilie
Aprilie 1905.
1905.

Poeta
Po,ta. Adminiotratitei
Admini stra.~iei

Ion Glescu.
Ion Glescu.Rueu
Rusetu. Braila.
. Brila . - V'am
V'am achitat
achitat pe
pe anul
anul curent a
curent al
VIII
VIn Cu
cu chit
c-hit:: 15.879.
- Ion Niculescu,
Niculescu, direct.
direct. liceu
liceuBotosani.
Botoani.Idem
IdemNo.
No.17.129.
17.129.
le le II ,.

Dela Soc.
Soc.Pro.gresul
Pro,g resul Sllvie.
Silvic,. .
Am
Am anuntat
anunat c
c Adunarea
AdunareaGeneralA
General aa societtii
societiiProQresul
Pro{Jl'esulsilvic"
silvic se
se va
va
One in 6,6, 7,7, 8 isi 99 Maiu
ine in Maiua.a. c,
c, la
la 88 ore
oreseara,
seara,ininlocalul
localulAdministratiei
Administraiei
Domeniului
Domeniului Coroanei.
Coroanei.
Va prezid
prezida d-1
d-I Ion Kalinderu,
Kalinderu, presedintele
preedintele societtii.
societii.
In cea
cea d'i:ntiu
d'intiu $edint care s'a tinut
edin care . Vineri.
i n ut. Vinel'iDs'a
s'a citit
citit::
Discursul de deschidere,
Di Clf1' uZ ele de ctl-e
deschidere, ele catre el-1
d-1 liKalinderu; Darea de
alinden,; Dal/'ea de seam
eampe
peo
1904-905, de
ele d-1
(l-Z Nadejde;
clejde ; Budgetul
Bnc1{Jetul pe
pe 1905-1906.
1905-1906.
S'a ales
ales comisiunea pentru verificarea
comisiunea pentru socotelilor,isi s'a
verificarea socotelilor, s'a Inceput
nceput dis-
dis-
cutiunea
cuiunea in privinta:
privina:
Conditiunilor ce esecel'
C011diiuni701' ce cerpenilnt
pentrucaca in(lt!
industria
tria lenanariei
lemn1'iei sa lJ, poata
lJoallJ, propafi
prop. 1-
in
i1/. tara.
ar.
A doua zi dimineata
doua zi dimineatamembrii
membriisociet
societtii auplecat
i i au plecat inin escursiune
escursiune pe pe
Valea Prahovei,unde
Valea Prahovei. unde au au studiat
studiat repopulrile
repopulrile artificiale
artificiale practicate
practicate pe
muntele
muntele Retevoiu,
Retevoiu, proprietate particular
particular aa M. M. S.S. Regelui.
Regelui.
S'au
S'au napoiat
inapoiat Duminec seara, cnd
Dumiuec seara, cnd s'a tinut
inut aa doua
doua sedint.
edin. AAtreia.
treia
ed in i cea
$edint cea din urm
urm se se va
va tine
ine Luni
Luni seara.
seara .
le II II I I I I II II ,. I I e , I I I I II I I I I I I II I I I I II II I I I I ..

www.dacoromanica.ro
 STEAUA
"STEAUA"
Societatea
Societatea ..tSleaua
Steaua ar ar2~ de
descopscopaa lucr
lucr pentru
ntinderea nvturii in
ntinderea invtturii n popor,
popor, prin tiprireaQi
printiprirea i
rspndirea de
rspndirea de scrieri
scrieri gi i publicatii
publicaii morale,morale, pa- pa
triotice gi
triotice i de folos
folos practic,
practic, gi i pentru
pentru impiedeca-
mpiedeca
rea, prin
prin toate
toate mijloacele
mijloacele legiuite,
legiuite, aa riispndirii
rspndirii
de scrieri
de scrieri gi i publicatii
publicaii imorale,
imorale, sau cu cu tendinte
tendine
contrarii statului
statului gi i ideii
ideii nationale
naionale romne.
romne.
Cotizatia este
Cotizaia este de de cel
cel putin
puin doi doi leilei pe
pe an,an, iar
iar pentru
pentru nvttori
nvtori
preoti
preoi rurali
ruraliiisteni,
steni,de decel celputin
puin ununleuleu pepe an.an.FieFie-care
-care mem-mem
bru este
este indatorat
ndatoratca, ca,Inncel
celd'ntiu
d'ntiuanandupii dupprimirea
primireasa, sa,s
s facii
faci
a se
se prim
primi In n Societate
Societate cel cel putin
puin altiali doi
doi membri
membri noi. noi.
Cererile
Cererile de de inscriere, nsotite de
nscriere, nsoite de cotizaia
cotizatia pe pe un
un an, an, se
se pot
pot a- a
dres
dresa dd-Iui
-lui Spiru C. O. Haret,
Haret, strada
stradaVerde,Verde,BucureBucureti. ti.
Comitetul: Precedinte,
Comitetul: Preedinte, IoanIoan Kalindern,
Kalinderu, Presedintele
Preedintele Academies
Academiei Ro- Ro-
mne.-
mane. Vice-preedinte,
Vicepre,,sedinte, Sava cu, mare
$omtlnescn,
ava OlUllue mareproprietar,
proprietar, fostfost senator.-
senator.
Administrator
Administ1'ator fi i casier,
casier,Spin:
81)iruC.C.Haret,
Haret,Post fost Ministru,
Ministru, profesor
profesor unir
uni-
versitar. - Secretar,
SeC1'etar, Const.
C01lst. Bann,
Hanu, profesor
profesor secundar,
secundar,Post fost inspector
inspeclor eco-
co
lar. - Membrii:
lar. Membrii: Petre Petre G9rboviceann,
Glirboviceauu, fost lostAdminist1'ator
Administratoralat Casei Casei Sf.Sf.
Biserici
Biserici Autocefale
Autocefale Ortodoxe Romne,p,'ofesor
Ortodoxe Romne, profesorlala Seminarul
Seminarul Central
Central
si director
~i director alal6c. coNormale
Normale aa Societfii
Societii pentru
pent1'u invftura
nvtura poporului
poporului
romn;
romn j I.1. Dimitrescn
Dhuitrescu Procopie, lost senator,
pI'oco!)ie, fost senator, fost fostPrimar
Primar al Capitalei;
Capitalei; M. lU.
Vldescn, Ministru, profesor
VIdescu, Ministru, profesor unive?'sitar,'
universitar; CristoCrlstuS.S.Negoescu,
Negoescu, admini-
admini-
strator alalCasei,S'coalelor,
.strator Caseicoalelor, profesor
profesor secundar;
secundar;Dim. Dim. Cecropid, institutor.
Cecropid, institutor.-
Censori, COJlst.
Cenzori, Const.AlilUllne
Alimnesteann, inginerde
,teaJlu, inginer demine;
mine; Preotul econom Con t.
econom Const.
Ionesco,
10ue profesor secun'dar;
cu, profesor secundar; Const.
Const. Alexandrescu,
Alexaudre cu, institutor.
Membrii
Membrii in crli 1
inscrita a11nni pltite
cotisatinni
1 coti pltite (urmare).
(urmare).
Pun es eu Gh.
Punescu (CostetiVlcea),
Gh. (Costesti- Vlcea),11 leu leu;j Dumitrescu
Dumitrescu Ilse (CostetiVl
Ilie(Costesti -V1-
cea), 1 leu; Cosmescu
-cea), Cosmescu Procopie (Costeti-Vlcea)
Procopie(Costesti- Vlcea),, 1 leu: Sacerdoescu N.
leu; Sacerdotescu N.
(Costesti-
(Coste ti-Vlceaj,
Vlcea), 11 leu; Diaconescu
Diaconescu Gr., (Costeti-Vlcea),
lir.,(Costesti- V~cea), 1 1 leu;
leu ; Po-
p~.
pescu
peseu D.D . N.
N. N.
N. (Costesti- Vlcea),, 11 leu
(Costeti-Vlcea) Iacovescu Nicolae
~eu.i; Iacovescu NIColae (Costesti-
(Costet!
Vlcea), 1 leu
"Vlcea), leu;; Herscu (Costetl-Valcea)
Herscu I. (Costesti- Vlcea),, 11 leu leu;; Angel
Angel P. Finanoil
F.mnnOiI
(Costeti. Vlcea),
(Costesti- Vlcea),11 leu leu;i Constantinescu
Con stantinescu Vasile (Co . teti Vlcea)
Vasile(Costesti- Vlcea),, 11 lleu;
e~ j
Papilian
Papilian G. (Costeti-Vlcea)
G. (Costesti- Vlcea),, 11 leu leu:: Damasthin
Damaschin Pandelescu
Pandelescu (Costesti-
(Costetl'
Vlcea), 11 leu;
'Vlcea), leu; Mihailescu
Mihailescu I. 1. (Costesti- Vlcea), 1 leu;
(Costeti-Vlcea), leu j Demetrescu
Demelrescu Ana Ana
(Craiova), 22 lei; Sevastia
,(Craiova), Sevastia Radovan
Radovan (Craiova),
(Craiova), 10 10 lei;
lei; Demetrescu
DemetrescuValen- Val~n.
tina (Craiova),
tina (Craiova) 22 lei; lei; Baltazar
Baltazar Eugenia
Eugenia (Craiova),
(Craiova),22 lei lei;j Georgescu
Georgescu Vir- Vn'-
(Cra iov~), 22 le!.;
ginia (Craiova),
.ginia Dobrovici Florentil~a
lei; Dobrovici Florentina (Cr~iova),
(Craiova), 2. 2 lei; ~lihilescu
leii Afihilescu
Amelia
.Am elia (Craiova),
(Craiova), 22 leii lei; Paul Pasa
Paa (Galati),
(Gal~l ), 2 lei;
leii Ecaterina
Ecaterma P. P. Pasa
Paa(Ga- (G a-
lai ), 2
lati), 2 lei; C. C. C.
C. Constantinescu ( Galai), 1.
Constantinescu(Galati), 1 leu;
leu; }o~n
Ioan Pralea Pralea(Galati),
(~alal), 2 2
lei;' Natalia
lei atalia Nedelco (Galati),11 leu;
Nedelco (Galai), leu; Ecaterina
Ecaterllla Fntnaru
Fantanaru(Galati), (Galai), 1 1 leu;
El~na
Elena Tudoriu (Galai) 11 leu;
Tudoriu (Galati), leu; Badea Cirieanu, profesor
Badea Ciriseanu, profesor universitar
universitar
(Bucureti),
(Bucuresti),10 10Iri; M.F.F. Buescu
lei; 1\1. (Bucure~ti), 22 lei,
Buescu (Bucuresti), l!'li , Elena
El.rna T. P~trescu
T. Petrescu
( Bucureti ), 22 le
(Bucuresti), lei; St. F.
i; St. F . Buescu (Bucuret.i) ..2
Buescu (Bucuresti), lei; Vasile
2 lel;.va Ile Longhin
Lon Ghlll (Bu-(Bu-
cureti 22 lei
curesti lei;; Elena
Elena N.. Nicolaescu (Buc~llet1) .. 2 lei;
Nicolaescu (Bucuresti), ICI j I. I. Popescu
Popescu (Bucu-( Buc~
reti), 2 lei;
resti), lei ; Elena
Elena I.1.Popescu (Bu~uretl}, 22 lei;
Popescu(Bucuresti), !~l; C.
C. Petrescu (Bu c ureti),
Petrescu (Bucuresti),
2 lei;
'2 lei; Andrei
Andrei R. R. Cernea
Cernea (Bucuresti), lei;; .Nicolae
(Bucureti), 22 lei Petrescu Cretu
Icola~ Petresc~ Creu Bu- Bu-
cureti)
curesti),, 22 lei;
lei; Dinu
Dinu V. V. Otopeanu (Bucureti). ~2 lCl
Otopeanu (Bucuresti), lei;; I.~. N.. Rpeanu
Rapeanu (Bu- (Bu-
cureti), 2
curesti), 2 lei; Const.
Const. E. Cristoman (~ucure~tl) , 2
Cristoman (Bucuresti), 2 lei;
l.el; Petre
Petre Georgescu
Georgescu
(Bucureti),
(Bucuresti),22lei, lei, Gheorghe
GheorgheTache Tache (Bucureti),
(Bucuresti),~2Iei; lei; D.r.
Dr. E. ~l al1olesc!l
E. Manolescu
(Bucureti ) , 22 lei;
(Bucuresti), lei ; Toma
Toma P, Mihilescl1 (Bucureti),
P, Dlihilescu (Bucuresti), 22 lei; Iei; Theodor
Theodor Moi 101--
sescu (Bucureti), 2
seSCll (Bucuresti), 2 lei; Ioni Animu
lei i Ionit (B ucureti ), 2
Animu (Bucuresti), 2 lei.
lei.
Numrul membrilor
Numrul membrilor nscrisi
nscrii cu
cu inceperea
inceperea anului
anului1905 1905 si i pn
pnin inpre
pre--
zent
zent esteeste de de 313;
3i3; iar veniturile societtii,
iar veniturile societii, tottot in
in acest
acest timp,
timp, sunt
sunt de de
1.531
1.53 lei si
1. lei i 3030 de
de bans.
bani.
(Va urm
(Va omitj~ inln num5rul
numArul viitor).
,iitor).
p y + + '+' + y ;FY Y y q

www.dacoromanica.ro
 NATIONALA
"NATIONALA" AVEM66 se6Al
AVEM SC6AL 6KT6D6X
611T6D6X
SOCIETA
SOCIETATETE GENERALA
GENERALADE SIGURARt, B i.6'r.'URESTI
DEAASIGURARE, f.U RETI SNTA
SANTA ELENA
Capitalinin aciuni
Capital actiuniintreg
ntreg vr vriat sa t inJl Bulevardul Neatrnrei, 75
Bulevardul Neatrnrei, 70
aur . . . . . . . . Lei
aur Lei 2.000.000
2.000.000 cu internat
cu internat si i externat
externat
Fonduri de
Fonduri de reserva
reser" r. oall~ soperioardeeducalie
1I Scoalt 1IJ1<'I'ioarll e educaie Qimenaj.
imenaj.
compuse din
compuse din prime
prime Liulbile FI'uncez,
Limbile Francez, GermanaGerman vor- vor-
si daune
i daune. . - . . 3.gjo 3.935 688.76
D 688.76 bite, mU7.icfl.
bite, inuzic:i,picWr.'
picturi, pian, croitorie
" pian, croitorie
I format din
Idem furmat din capi-
capi- de familie. Bucrie,
de tamilie. Buctrie, cultura
cultura gnda-
gnda-
tal i
tal alte rezerve
si alLe rezerve. D 1.070.84-260
1.075.842 60 cilor' i
cUor si brangicului.
borangi/;ul ui.
Total in aur
Total aurLeiLei7.052.531.36
7.002.031.36 II. Cl'oitol'ie pra
II. Croitorie ctic. Se
practical. Senva
invaj croi
croi-
Daune pltite
Daune pltite .. . . . Lei 33.000.000
33.000.000 toria in 33 ani. Se lucr eaz rocmi
lucrez rchii bine
Vice- presedinte A.
Vice-prefildinte .A. Hlcoianu.
Bicniallu. si eftin
i eftin cucu o singur
singur proba.
prob.
Dir. general E.
Dil'. E. 6riiutt ald.
Hl'iillwnld. III. Testol'ie. Ln,
II[.Testorie. Ln, bumbumbac,bac,mtase,
matase,
t4AT1oNAI.A"asigur
"NAPONAI,A" asigurcontra
contra in- in- tofe
stofe de haine isi tot
dehaine totfelul
feluldedeprlzeturi
pnzeturi
cediului, aa grindinei
cediului, -grindinei., , contra riscu. riscu- i
si uniforme
uniforme pentru scoli. col i.
pierderii valorilor.
lui pierderii
lui valorilor. Asigurrile
Asi~urrile Tricotaj.
IV. 'I'l'icotaj Flanele,fuste,jambierr,
. Flanele, fusle,jambierc,
pentru viatd
pentru sunt primite
via sunt primite n in toatetoate ciorapi de
ciorapi ln si
de ln i bumbac.
bumbac. '
combinalinnile
combinaiunil e obisnuite
obinuite ca ca:: ces
-cas de de Se primete
Se primeste ln l n pentru drcit,
drcit,
moarte, snprasupraviejuire, zestreisiren
vieuire, zestre renta.
t . fcut caere
fcut caere sii tors.
tors.
Sediltl social
Sediul social n
in palatul
palatul Soeiettii
Societii din Se primeste
Se primete gogosigOloi pentru
pentru trastras
str. Doamnei
sti. Doamnei No No 12, 12, Bucuresti.
Bncureti. Re- Re- borangicul cu nlasini
borangicul Ola\Ilj sistematice.
sistematlce.
presentan:)
presenta nii generala
general in Bucuresti,
Bucureti, Fondatorul scoalei,
Fondatorul cnalei,
sstr.
tr. Smairdan
Smrdun No. l\o. 4.
4. Agen(ii
Agenii in n toate Iconom, ~.
Preotul 1conol11,
Preotul C. IONES~\I.
IONESCtI.
crasele din
rraele din jara.
ar.

1111.--MNMH
............-.. ... ... ... .... II ... II .1 II II t ". II II

.
.
~!

Cel mai
Cel mai mare i vast
mare si vast magazin i singurul
magazin si singurul care, vinile rfftut.
carJb' vinde e/bn.
Dilnic Ino.:'i.lminte Negre
sosesc Incltminte
Oilnia sosesc i Colori,
Negre si per:t~uBarbati,
Colori, pentru B.rbaj,:Darne
O:unesiiCopii
Copii
din propria
din noastr Fabrics,
propria noastr Fabric, lucrate de poi.
uoi. '''' .~ . .' ..
Preuri
Preturi corente
corente la
la f:hete
Ghete de it;\r~J~ l j:: . .
deDrbali:- ,
de Vax
Vax cu
cu' Elastic
Elastic sau
sau ireturi
ireturi Lei 10.95,
10.96, 11.95, y2 95,
11 .90':19 \)i>., 13.95.
13.96.
" " Nasturi
u Nasturi - .n 12.95. 14.95 .Jp)5... .:-'
12 95, 13.95, 14.95
D Lack cu
Lack cu Elastic
Elastic sau Sireturi
ireturi n 12.90, 13.95,
12.95, 13.95, 14.95.
14.95.
D Il Nasturi
Nasturi '13 13.90, 14.95, 15.95.
95, 14.95, 10.90.
n Chevreau
Chevreau cu cu Elastic
Elastio 12.95,]2.95, 13.95,
13.95, 14.95
14.90' .
." D D Nasturi
Nasturi Il 1(1.95, 14.95,
13.95, 14.95,'15.95.
10.95.
Preturi
Preuri corente c.orentplala())teteGhetede deDame:
Dame:
de
ele Chevreau
~
Chevreau negre

ColOli
nD Colot
n.
negre cu cuSireturi
))
ireturiLei
n Botoni
Botoni
n
Lei10.95,
D

" 12.95,
10.90.12.95,
11.95, 12
12:90,13.95.
'1295,
12.90, 13.95,
13.90.
13.95, 14.95,
95, 13.95,
13.95, 114.95,
14.95,15.95.
10.95.
4.95, 15.95.
10.90.
u Gems
Gems cu cu Nasturi
Nasturi $i i Sireturi
ireturi D 7.95. 8.95,
7.95. 8.95, 9.95.
9.90.
Pantofi
Pantofi deChuvreau
de Chuvreaualbidecolta(i
albi decoltatin 5.95, 0.95, 6.95.
6.96.
Idem
Idem cuou Sireluri
ireluri si i Nasturi
Nl!slurI u 7.95, 895.
6.9b, 7.95, 895. .
Idem
Idem dede Lack
Laok diferite
diferite forme forme uu 6.95, 6.95,
5.95, 6.95, 7,95,
7,90, 8.95,
8.95, 9.95
9.95
Rayon
Rayon de Lingerie
Lingerie pentru Dame Dame si i Barbati
Brbai cu preturi
preuri labulos
labulos de de eftine.
eftine.
In tot
In tot deauna
deauna so segsesc
gsescmarl maricantit(icantit(ide demnusi
mnui Glace,
Glace,Albe,
Albe.Colori,
Colori,
si
i Negre
Negre pentru
Rupandu
pentruDame
Rupndu-se
DameLei
Brba(i
Brbai.
-selala incercare,
Lei2.50.
n
incercare, se
pereche.
pereche.
2.50.
2.90.
2.95.
se d
d alta
alt
I .
Cupon de reductie
Cupon
5%
5% '
pentru cititorii
reducie pentru cititorii Albine
Albinei.
i.
I
Magasin
Magasin la laloafs
foateSezoanele,
Sl'zoanp.le,Ca /ea
Calea
V.clar';"";
Victoriei "No. 27. alli~turi
TO. 27. aleitari de Poli 'ia
d e Polifia Cititorii
Cititorii revistei
revistei vor
vor ave
ave un
unecd8mint
Bc4emint de
do
.",. ~.. 66%
/odin preturile Insemna
dinpreurile te. presentnd
insemnate, presentnd
Capitalei,
Capitalei, Bucuresct
Bucurescl -cuponul.
-cuponul.

\...,
11/411111
Jt"_ _ IiDII;=j_ _ ~
Inst.
Inst. de
de Arte
Arte Grace
GraficeCarol GblS-sor
CarolGbl S-sorI.1.St.St.Rasidescu,
Rasidescu,Str.
Str.Doamnei.
Doamnei. 16.-13.542
16.-13.542
www.dacoromanica.ro