Anda di halaman 1dari 26

Universitatea Dunarea de Jos Galai, 2012

Facultatea de Stiine Economice si Administrarea Afacerilor

Politica Comercial a Argentinei

Disciplina: Politici Comerciale


Lect.dr. Neculi Mihaela

Studente:
Buia Anca
Postelnicu Valentina

0
1.DATE GENERALE

Numele oficial: Republica Argentina (spaniol: La Repblica Argentina)


Ziua naional: 25 mai 1810 - Ziua Revoluiei (proclamarea rupturii fa de regimul colonial spaniol
i iniierea procesului de obinere a independenei)
Limba oficial: spaniola
Moneda local este peso-ul (plural
pesos). Cursul de schimb (iulie 2011):
4,10 pesos / 1 USD.

Situat n sud-estul Americii de


Sud (Conul Sud), Argentina se
nvecineaz la nord cu Bolivia (832
km) i Paraguay (1880 km), la
nord-est cu Brazilia (1261 km), la
vest cu Chile (5308 km), iar la est
cu Uruguay (580 km) i, respectiv,
Atlanticul de Sud (4900 km).
Lungimea
total a graniei terestre este de
9.861 km.
Clim variat, predomin climatul
temperat, cu extreme variind de la
clima subtropical n nord la clima
subpolara n sud.
Suprafa: 2,8 milioane km2, la
care se adaug sectorul antarctic
argentinian, de cca. 966.000 km2; a
doua ar
ca dimensiune din America de Sud,
dup Brazilia.
Capital: Buenos Aires. Capitala
propriu-zis are o populaie de 2,9
milioane locuitori, dar mpreun cu
suburbiile formeaz o aglomerare
urban de 10 milioane locuitori,
concentrnd aproape 25% din
populaia rii.
Alte orae importante: Crdoba,
Rosario, Santa Fe, Mendoza, La
Plata, Mar del Plata.
Diviziuni administrative: 23
provincii plus capitala, cu statut
similar (Districtul Federal -
Buenos Aires).

1
Populaie: 40,091 milioane locuitori; populaia este foarte inegal distribuit n
teritoriu, cu o mare concentrare n centrele urbane (populaia urban: cca.
90%).
Densitatea medie: 13 locuitori / km2.
Structura etnic: Argentina este caracterizat de o ampl diversitate de grupuri
etnice i naionale. Cea mai mare parte a populaiei este de origine european
(predominant descendeni de italieni i spanioli), dar exist i un numr
important de imigrani din Orientul Mijlociu (sirieni, libanezi - de aproximativ
500.000 de persoane), de origine asiatic (japonezi, coreeni - aproximativ
130.000 de persoane) etc. De asemenea, metii, amerindieni, alte grupuri - 3%
din populaie.
Religie: populaia Argentinei este predominant romano-catolic (cca. 70%);
minoriti protestante (9%), evreieti (cea mai mare comunitate evreiasc din
America Latin, estimat la aproximativ 300.000 de membri), musulmane,
ortodoxe etc.

2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI (anul 2010)


Produsul Intern Brut : 1.442.655 milioane pesos (cca.368 mld.USD)
PIB pe locuitor : 9.092 USD / loc
Rata inflatiei : 10,9 %
Datoria publica federal : 164.330 milioane USD (45,8 % din PIB)
Datoria externa : 61.839 milioane USD
Rezervele valutare : 52.190 milioane USD
Somajul : 7,3 %
Metodologia argentiniana de calcul a somajului mai presupune un numar de
asistati social (cca. 1,6 milioane de persoane), care statistic nu sunt someri, dar
care nu dispun de loc de munca.
Cursul de schimb : 1 USD = 3,91 pesos
1 Euro = 5,19 pesos
Consumul intern : 9,1% crestere anuala
77,6% din PIB
Ponderea ntreprinderilor cu capital strin n economie: 22,8% din PIB
Investitii: +21,2% crestere anuala in 2010
Cresterea activitatii economice (an/an) 9,2 % (2010)
0,9 % (2009)
6,8 % (2008)
Cresterea activitatii industriale (an/an) 9,8 % (2010)
0,1 % (2009)
5,0 % (2008)
Utilizarea capacitatii industriale instalate 77,9 % (2010)
72,9 % (2009)
73,2 % (2008)

2
3. IMPORTURI SI EXPORTURI

Evoluia Exporturilor din Argentina 2002 - 2012

Volumul comertului exterior: 124,576 miliarde USD (2010)


94,450 miliarde USD (2009)
127,484 miliarde USD ( 2008)

1
http://www.tradingeconomics.com/argentina/imports

3
Export (FOB) : 68,133 miliarde USD (2010)
55,669 miliarde USD (2009)
70,021 miliarde USD (2008)

Principalii parteneri: Brazilia (21,3%), China (8,6 %), Chile (6,5 %), SUA (5,2 %), Olanda (3,5 %) si
altii (54,9 %). Tarile UE reprezinta cca. 17,5 %.

4
Principalele produse exportate: produse primare (22 %), produse manufacturate de origine
agrozootehnica (35%), produse manufacturate de origine industriala (31%), combustibili si energie
(12%).

5
Evoluia importurilor 2011- 2012

Import (CIF) : 56,443 miliarde USD (2010)


38,781 miliarde USD (2009)
57,463 miliarde USD (2008)

2
http://www.tradingeconomics.com/argentina/imports

6
Principalii parteneri: Brazilia (31,3 %), China (13,6 %), SUA (10,7 %), Germania (5,7 %), Mexic
(3,2%) si altii (35,5%). Tarile UE reprezinta 20%.

Principalele produse importate: bunuri de capital (22,3%), bunuri intermediare (32,4%), parti si
accesorii pentru bunuri de capital (18,6%), bunuri de consum (13,1%), combustibili (6,8%),
automobile (6,5%).

7
Soldul balantei comerciale : 11,690 miliarde USD (2010)
16,888 miliarde USD (2009)
12,588 miliarde USD (2008)

8
4. PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE3

Agricultura : 8,06 miliarde dolari ( 6,1 % din PIB )


Principalele productii : soia, grau, porumb, oleaginoase, lamaii, tutun, alune, ceai, grapefruits.

Industria manufacturiera : 20,32 miliarde dolari ( 15,4 % din PIB )

Principalele produse : siderurgice, automobile, textile, pielarie

Transport, comunicatii : 11,60 miliarde dolari ( 8,8 % din PIB )

Constructiile : 4,72 miliarde dolari ( 3,6 % din PIB )

5. POLITICA COMERCIALA

a) REGIMUL IMPORTURILOR

3
http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Argentina.htm

9
De la 1 ianuarie 1995 functioneaza Uniunea Vamala intre statele membre Mercosur si a fost
aprobat Nomenclatorul Comun al Mercosur (NCM). La 19 decembrie 2001 a fost aprobat Tariful
Vamal Extern Comun al Mercosur (AEC).
Plata importurilor de bunuri si sevicii se face pe piata unica si libera de schimb.
Produsele critice pentru sanatate, destinate diagnosticarii, sunt exonerate de plata taxelor vamale
sau alte impozite.
Lista exceptiilor de la AEC include grupe de marfuri ale fiecarui stat membru. Statele membre
Mercosur au putut stabili pana la 31 decembrie 2002 o lista de 100 de pozitii vamale din cadrul
NCM, ca exceptii de la AEC. Orice tara membra poate efectua la fiecare 6 luni pana la 20 de
modificari cu conditia aprobarii, in prealabil, a acestora de catre celelalte state membre Mercosur.
Cote. Se pot aplica, ca masuri de salvgardare. In prezent se aplica cote de import pentru sectorul
incaltaminte. Acordarea cotelor se face in ordinea prezentarii cererilor de catre importatori. In nici un
caz nu se va putea acorda unui importator mai mult de 25% din cota totala trimestriala stabilita pe
fiecare pozitie tarifara.
Marfuri uzate. Se pot importa marfuri uzate de la capitolele 84, 85, 86, 87, 88, 89 si 90 cu plata
unei taxe vamale de 28% si a unei taxe statistice de 0,5%.
Regimul de import al marfurilor uzate nu are in vedere originea sau provenienta bunurilor.
Acorduri de intelegere asupra preturilor. Sunt angajamente asupra preturilor, asumate de firmele
straine, in cadrul investigatiilor pentru practici neloiale cum ar fi dumpingul. Se prevad cantitati
maxime care pot fi exportate la preturi stabilite prin negocieri. Durata acordurilor variaza de la 2 la 5
ani.
Exceptarea de la taxe si impozite. Este un regim pentru importul bunurilor destinate
nvatamantului, cercetarii stiintifice si/sau tehnologice sau pentru sanatatea umana. Beneficiarii sunt
organisme oficiale nationale si dependentele centralizate sau descentralizate ale acestora.

MASURI DE RESTRICTIONARE SI DESCURAJARE A


IMPORTURILOR

Subevaluarea monedei nationale, metoda practicata pentru stimularea exporturilor, a condus la


scumpirea deosebita a importurilor si cresterea competitivitatii produselor nationale, atat pe piata
interna cat si pe piata externa.
Descurajarea si limitarea importurilor de produse siderurgice prin aplicarea Rezolutiei 404/1999,
completata cu Rezolutia 924/1999, privind obligativitatea certificarii calitatii si conditiilor speciale
de securitate a produselor siderurgice folosite la realizarea structurilor metalice ale constructiilor si
structurilor din beton.
Certificarea trebuie facuta conform normelor argentiniene IRAM, de catre inspectori
argentinieni, cu suportarea tuturor cheltuielilor de catre exportator (valoare estimativa pentru
certificarea unui produs cca 50.000 US$).
Necesitatea obtinerii certificatului de configuratie a modelului conform Legii 24449, la exportul de
autoturisme in Argentina ceea ce presupune un proces indelungat si foarte exigent de omologare si
obtinere a certificatului de conformitate cu normele locale de mediu (nivel de zgomot si emisii
poluante).
Intensificarea actiunilor de aparare comerciala la presiunile deosebite ale industriei nationale s-au
facut simtite in ultimii ani printr-o avalansa de investigatii de dumping si prin impunerea necesitatii
obtinerii de licente ne-automate de import la unele grupe de produse (in total 600 pozitii tarifare),
intre care: textile, confectii, incaltaminte, jucarii, anvelope, autoturisme de lux, componente auto,
autovehicule etc.

10
Argentina s-a confruntat, in special incepand cu anul 2010, cu proteste din partea altor state datorita
unor masuri netarifare de descurajare a importurilor: eliberarea licentelor ne-automate de import la
termene de peste 90 zile, recomandarea eliminarii importurilor de produse alimentare pentru care
exista un produs similar indigen, tergiversarea unor formalitati in vama etc.

UE contest restriciile la import impuse de Argentina

UE a depus la Organizaia Mondial a Comerului de la Geneva o contestaie mpotriva


restriciilor la import impuse de Argentina. n cadrul procedurilor OMC de soluionare a litigiilor,
UE solicit nti deschiderea unor consultri cu Argentina, cu scopul de a obine eliminarea acestor
msuri, care afecteaz comerul i investiiile UE. Msurile restrictive cuprind regimul de acordare a
licenelor de import instituit de Argentina i, mai cu seam, procedurile de obinere a unei licene de
import, precum i obligaia impus ntreprinderilor de a echilibra importurile i exporturile. Acesta
este primul pas prevzut de sistemul OMC de soluionare a litigiilor. Dac nu se gsete o soluie n
termen de 60 de zile, UE poate solicita instituirea unui grup special al OMC care s hotrasc cu
privire la legalitatea aciunilor Argentinei.4
Restriciile la import impuse de Argentina ncalc regulile comerului internaional i
trebuie eliminate. Aceste msuri aduc prejudicii reale ntreprinderilor din UE, afectnd locurile de
munc i economia n ansamblul ei, a declarat comisarul UE pentru comer Karel De Gucht.
Climatul comercial i investiional din Argentina cunoate o deteriorare vizibil. n aceste condiii,
nu-mi rmne dect s contest regimul de import protecionist al Argentinei pentru a garanta
respectarea regulilor comerului liber i echitabil.
UE este foarte ngrijorat n legtur cu msurile la import impuse de Argentina, care sunt
contrare normelor OMC privind un sistem comercial transparent, liber i echitabil. Se aplic
urmtoarele msuri:
1. Argentina condiioneaz importul tuturor mrfurilor de o nregistrare i
aprobare prealabil, denumit Declaracin Jurada Anticipada de Importacin. ncepnd din
februarie 2012, aceste cerine de aprobare prealabil se aplic tuturor importurilor.
2. Totodat, pentru sute de mrfuri este necesar obinerea unei licene de
import. Aceste proceduri cauzeaz ntrzieri sistematice ale importurilor sau refuzul acestora
fr motive clare. La nceputul lui 2011, peste 600 de tipuri de produse erau afectate de acest
regim de licene, ca de exemplu mainile electrice, piesele auto i produsele chimice.
3. Argentina le cere importatorilor s echilibreze importurile i exporturile, s
creasc ponderea materiei prime locale n produsele pe care le fabric n Argentina sau s nu
transfere venituri n strintate. Aceste practici sunt sistematice, nescrise i lipsite de
transparen. Se pare c importatorii trebuie s accepte aceste practici dac doresc s obin
licena care permite importul mrfurilor. Msurile descrise ntrzie sau blocheaz mrfurile la
frontier, antrennd pierderi majore pentru industria din UE i din lume.
n 2011, restriciile existente la acel moment au afectat exporturi n valoare de circa 500 de
milioane de euro. ncepnd din 2012, din cauza extinderii msurilor asupra tuturor produselor, a
crescut amploarea potenialelor prejudicii aduse exporturilor UE n Argentina, de 8,3 miliarde de

4
Bruxelles, 25 mai 2012

11
euro n 2011. Impactul pe termen lung al unui climat comercial i investiional nefavorabil este mult
mai mare.
n ultimii ani, UE, alturi de ali parteneri comerciali majori din lume, a abordat n
numeroase rnduri aceast problem n discuiile cu Argentina, dar fr succes.

FACILITATI REZULTATE DIN ACORDURILE DE ASOCIERE, DE


LIBER SCHIMB, ETC.

Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay) din martie 1991,
cand a fost semnat tratatul de la Asuncin. In luna iulie 2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca
membru al MERCOSUR, urmand ca fiecare stat membru sa ratifice aceasta. Pana in prezent au
ratificat Argentina, Brazilia si Urugay.
Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe vamale si bariere
netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au regimuri speciale in cadrul comertului
interzonal, urmand a fi complet liberalizate ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea
materialelor, energiei si manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%.
De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea comertului cu servicii intr-un
termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii
fortei de munca si coordonarea politicilor macroeconomice intre statele membre.
Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata de terti,
respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste 85% din produsele
comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale variaza, astazi, intre 0 si 27% pentru
intreg universul bunurilor. Sunt in curs negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC.

REGIMUL DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE SPRE


COMERTUL LIBER INTRAZONAL

S-a stabilit un cos de produse care considerandu-se sensibile, s-au mentinut in afara Acordului de
Liber Comert Regional. Pentru aceste produse sa stabilit un Regim de Convergenta care sa ofere
acestor industrii timpul necesar pentru readaptarea productiei. Initiativa a aparut in 1995, iar
procesul a fost incheiat, pentru majoritatea produselor, in 1999. Raman exceptate doar sectorul auto
si cel al zaharului care vor fi liberalizate ulterior. Din acest moment, totalitatea universului bunurilor,
vor circula liber intre tarile membre MERCOSUR.

REGIMUL DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE SPRE


AEC

Fiecare tara membra a prezentat o lista de bunuri exceptate din Tariful Vamal Comun (AEC),
proces care s-a finalizat in 2001, ramanand exceptate bunurile de informatica, telecomunicatii,
sectorul zaharului si cel automobilistic care urmeaza a fi liberalizate complet. Pentru ultimele doua

12
sectoare, in prezent, se poarta negocieri pentru accelerarea termenelor de convergenta spre structura
impusa de AEC.
Argentina participa in forma coordonata cu ceilalti membri Mercosur la negocierile privind
crearea Zonei de Liber Comert a Americilor (ALCA), care reprezinta o viziune integrala, unde
aspectele economice si comerciale se complementeaza cu cele politice, sociale, culturale si de
mediu. Deocamdat, datorit atitudinii adoptate de rile Mercosur, negocierile sunt blocate.
MERCOSUR a semnat cu Uniunea Europeana un Acord Cadru Interregional de Cooperare
(15.12.1995, Madrid) avand ca obiectiv principal crearea cadrului necesar desfasurarii negocierilor
in vederea incheierii unui Acord de Liber Comert. Cele doua parti (UE la 5 iunie 2001 si
MERCOSUR la 29 octombrie 2001) au prezentat propuneri pentru liberalizarea comertului cu
bunuri, servicii si achizitii guvernamentale. Obiectivul MERCOSUR este crearea unei zone de liber
comert care sa includa toate produsele, sa elimine toate barierele tarifare si netarifare care impiedica
sau distorsioneaza accesul deplin pe pietele bilaterale. In prezent cca 60% din exporturile de produse
agricole si cca 53% din exporturile de produse industriale ale MERCOSUR, intra fara taxe vamale in
UE.
Statele MERCOSUR au asteptat finalizarea Rundei Doha de negocieri OMC, care sa vina in
sprijinul exporturilor latino-americane de produse agricole si alimentare. Esecul rundei a dus la
decizia de a relua negocierile cu UE fara a mai conta pe evolutiile pozitive pe care negocierile din
OMC le-ar fi putut genera.
In cadrul Asociatiei Latino Americane de Integrare (ALADI), din care mai fac parte
Bolivia, Brazilia, Columbia, Chile, Ecuador, Mexic, Paraguay, Uruguay si Venezuela, Argentina a
incheiat urmatoarele acorduri :
- Acorduri de complementare economica cu tarile din afara MERCOSUR
- Acorduri economice in domeniul hidrocarburilor cu Bolivia, Chile si Uruguay
- Acord de transport fluvial pentru canalul Paraguay Parana.
La nivel de blocuri subregionale exista acorduri de preferinte vamale semnate intre MERCOSUR si
Comunitatea Andina de Natiuni precum si intre MERCOSUR si Piata Comuna Centro-americana
(MCCA). MERCOSUR are semnate Acorduri de Comert Liber cu Israel (intrat in vigoare in 2011) si
Egipt si are in curs de negociere acorduri comerciale cu Uniunea Europeana, Coreea de Sud,
Iordania, Turcia, Siria, Teritoriile Palestinei si cu Consiliul de Cooperare al Gofului (Arabia Saudita,
Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar si Oman).

CERINTE SPECIFICE LA IMPORTURI

Licente de import
Exista doua mari categorii de licente de import:
Licente automate care pot fi:
- Licente automate inaintea importului: au ca scop monitorizarea importurilor si efect statistic
- Declaratie sub juramant a compozitiei produsului: se aplica pentru produse alimentare, covoare,
imbracaminte si incaltaminte in vederea informarii consumatorului asupra originii si provenientei
marfurilor. Marfurile trebuie sa aiba o eticheta cuprinzand compozitia produsului si originea.
Licente neautomate care sunt necesare pentru cca 600 grupe de produse, intre care:
incaltaminte,hartie, biciclete, jucarii etc.
Valori criteriu la importul anumitor marfuri. Periodic, autoritatea fiscala argentiniana emite
reglementari prin care stabileste pentru unele marfuri si anumite tari de provenienta ale acestora,
valori criteriu care constituie niveluri unitare FOB in USD. Importatorul este obligat sa plateasca
taxele de import la valoarea FOB din factura, in cazul in care aceasta este superioara valorii

13
criteriu sau sa plateasca la nivelul celei din urma, urmand sa recupereze diferenta dupa ce justifica
veridicitatea unui pret de import inferior.

b) REGIMUL EXPORTURILOR
Piata unica si libera de schimb. Incepand cu 11.02.2002 s-a constituit Piata de Schimb unica si libera
pentru toate tranzactiile comerciale. Moneda nationala este in prezent subevaluata, prin masurile
Bancii Centrale, care cumpara constant valuta.
Firmele terte neproducatoare sunt autorizate, incepand cu 9 august 2002, sa efectueze exporturi de
produse alimentare pentru consumul uman, materii prime folosite in industria alimentara si produse
folosite in gospodarie, cu informarea producatorului.
Termenele pentru exporturile in consignatie sunt de maxim 180 de zile de la data obtinerii
autorizatiei de imbarcare eliberata de Directia Generala a Vamilor.
Taxele de export sunt de :
- 45% pentru gazele naturale (cresterea de la 20% la 45% a avut loc in iulie 2006);
- 10% pentru produse primare;
- 5% pentru produse manufacturate, agrozootehnice si industriale;
- 20% pentru cereale, faina, seminte si fructe oleaginoase, grasimi si uleiuri animale si vegetale si
reziduuri ale industriei alimentare (faina, turte, pellets);
- 5% pentru produse organice;
- 20% pentru petrol;
- 5% pentru motorina, kerosen, etc.
- 0% pentru benzina.
Plata acestor taxe trebuie facuta in termen de 15 zile calendaristice de la data primirii autorizatiei de
export.
Exportatorii platesc TVA (21%) care este restituita in 19 cote lunare, egale, la cursul de schimb, de
referinta. Cand valoarea TVA este inferioara valorii de 100.000 pesos, restituirea se poate face intr-o
singura cota.
Tarifele portuare si costurile de stivuire se coteaza in dolari si se incaseaza in pesos la cursul zilei.

REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR

Sunt in vigoare urmatoarele instrumente de promovare a exporturilor:


Draw Back. Marfurile importate care intra in compozitia produselor de export sau ambalajele
acestora sunt scutite de plata taxelor vamale, taxa statistica si TVA.
Rambursarea taxelor pentru bunurile exportate. Conform acestui regim se efectueaza rambursarea
totala sau partiala a impozitelor si taxelor interne care s-au platit in diferitele etape de productie si
comercializare a bunurilor exportate, in stare noua. Procentul cotelor rambursate variaza intre 0% si
6% si este stabilit pentru fiecare produs din cadrul Nomenclatorului Comun Mercosur (NCM).
Valoarea CIF a partilor componente ale produsului care au fost importate se scade din valoarea FOB
a produsului final, iar cota de rambursare se aplica asupra diferentei (numai asupra valorii nationale
motiv pentru care acest regim este compatibil cu Regimul Draw Back).
Admisia temporara. Este permis importul temporar al marfurilor care
sufera un proces tehnologic, cu obligatia de a fi reexportate pentru consum, in alte tari. Aceste
marfuri nu platesc taxe vamale si nici taxa statistica, dar suporta taxele pentru servicii. Restrictii la

14
acest regim se aplica in cazul existentei masurilor de salvgardare. Perioada de permanenta a
marfurilor in tara este de :
- marfuri comune : 1 an + 1 an prelungire;
- bunuri care nu sunt produse de serie: 2 ani + 1 an prelungire.
Finantarea Impozitului pe Valoarea Adaugata. Conform acestui regim, statul suporta dobanzile de
finantare a creditelor pe care beneficiarii le solicita bancilor pentru recuperarea TVA-ului platit
pentru achizitionarea si importul de bunuri de capital noi, folosite in productia de export. Acelasi
regim se aplica si investitiilor in infrastructura pentru realizarea unor noi proiecte miniere.
Finantarea poate fi de pana la 100%, iar perioada de finatare de:
- bunuri de capital (mai putin pentru activitatea de telecomunicatii): 6 ani
- bunuri de capital pentru activitatea de telecomunicatii: 6 ani
- bunuri de capital pentru activitatea miniera
- pentru proiecte noi: 4 ani
- pentru intreprinderi existente: 2 ani
- investitii in infrastructura fizica pentru minerit: 6 ani
Atata timp cat dureaza finantarea si obligatia de export, beneficiarul trebuie sa prezinte
informatii referitoare la volumul productiei si destinatia acesteia, precum si indeplinirea obligatiei
asumate, referitoare la export.
Exportul de obiective la cheie. Se acorda o prima de export de 6% asupra valorii bunurilor,
serviciilor si tehnologiilor de origine nationala. Partea nationala, bunuri fizice si servicii, nu poate fi
mai mica de 60% din valoarea FOB a contractului, iar bunurile fizice de origine nationala trebuie sa
fie de minim 40% din valoarea FOB a contractului.
Importul de bunuri pentru realizarea ,,unor proiecte mari de investitii(noi). Conform acestui
regim se stabileste taxa vamala 0% pentru toate bunurile care integreaza proiecte mari de investitii.
Bunurile trebuie sa fie destinate:
- realizarii unei fabrici noi sau dezvoltarii/modernizarii uneia existente care sa produca bunuri
tangibile. De asemenea, se accepta dezvoltarea unor capacitati de productie
- tratamentului si/sau eliminarii substantelor contaminante din aer, sol si/sau apa Bunurile si P/S
trebuie sa fie noi. Se pot importa in baza acestui regim piese de schimb intr-un procent de 5% din
valoarea totala FOB a bunurilor importate sub acest regim
Importul de bunuri pentru realizarea unor ,,proiecte mari de investitii(uzate). Se acorda o
reducere a taxelor vamale si scutirea de taxe referitoare la destinatia marfurilor pentru bunuri uzate
care compun linii complete si autonome si se folosesc pentru realizarea proiectului de investitii.
Bunurile uzate trebuie sa aiba o viata utila remanenta de 50%, iar beneficiarul este obligat sa
achizitioneze bunuri noi, de origine nationala, de o valoare echivalente cu 30% din investitie.
Rambursarea TVA intr-o singura cota pentru exporturile realizate prin porturile patagonice
(incurajarea comertului in zonele defavorizate).
Sistemul Generalizat de Preferinte.
Masuri cu aplicare tranzitorie: Taxele de export. Conform acestui regim se stabileste o taxa asupra
exporturilor de consum pentru unele marfuri cumprinse in NCM. Masura este fundamentata pe
conditiile impuse de actualul context economic pentru consolidarea contului public. De asemenea, se
urmareste stabilizarea preturilor interne la nivele convenabile si mentinerea unui volum de oferte
adecvat necesitatilor de aprovizionare a pietei interne. Conform tipului de marfa, taxele pot fi 5% -
45% din valoarea FOB de export. Fac exceptie:
- valoarea CIF a marfurilor importate care au fost incorporate in produse de
export
- exportul de materiale destinate promovarii turismului si realizarii de targuri si

15
expozitii, congrese sau alte manifestari similare internationale
- cele scutite prin alte norme deja existente

6. REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE

Regimul investitiilor straine in Argentina este reglementat prin Legea Nr. 21.382/1993 si Decretul
Nr. 1853/1993. Investitorii straini pot efectua investitii in Argentina fara a fi nevoie de o aprobare
prealabila si in conditii egale cu investitorii locali.
Investitorii straini pot :
Utiliza orice forma juridica de organizare prevazuta in legislatia nationala, respectiv: societati pe
actiuni, societati cu raspundere limitata si filiale ale intreprinderilor straine. De asemenea, folosirea
de joint ventures si contractele de franchising sunt tot mai frecvente in ultimii ani.
Firmele locale cu capital strain pot folosi creditul intern cu aceleasi drepturi si in aceleasi conditii
ca intreprinderile locale cu capital national.
Investitorii straini pot transfera in exterior beneficiile si repatria capitalul investit. Din a doua parte
a anului 2002 si in 2003, Banca Centrala a Republicii Argentina a flexibilizat restrictiile care au fost
impuse dupa deprecierea monedei nationale (transferarea in exterior a beneficiilor si dividendelor
doar cu aprobarea BCRA). Investitorii care doresc sa-si repatrieze capitalul pot sa o faca numai in
pesos bancnote, fara utilizarea mecanismului de debit al conturilor bancare (capitalul strain in devize
adus in Argentina este transformat in pesos si depus intr-un cont bancar de care investitorul dispune
liber, iar pentru transferul in exterior bancile incaseaza contravaloarea sumei in pesos, la cursul zilei,
in timp ce la destinatie ajung devize). Transferurile pentru investitiile straine directe nu sunt obligate
sa indeplineasca termenul de 180 de zile de permanenta pe piata locala. Transferarea beneficiilor si
dividendelor se poate face doar daca corespund cu bilanturile inchise si verificate.
Reglementarile locale asupra imigratiei stabilesc trei tipuri de rezidenta: permanenta,
temporara si tranzitorie. Pentru a constitui o societate in Argentina este necesara rezidenta
permanenta sau temporara. Nu sunt restrictii asupra nationalitatii directorilor companiei, insa acestia
trebuie sa aiba un domiciliu legal in Argentina. Investitorii straini care doresc sa obtina rezidenta
permanenta trebuie sa demonstreze ca au realizat o investitie de minimum 100.000 pesosi, respectiv
34.483 US$ sau un depozit care sa depaseasca aceasta suma.
Contractarea muncitorilor straini se realizeaza in conformitate cu legislatia locala a muncii.

o REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTITIILOR STRAINE.

Promovarea se face la nivel regional, pe sectoare de activitate si orizontal (beneficiile se aplica in


orice regiune sau sector de activitate).
Promovarea regionala:
Beneficiile sunt oferite de fiecare provincie in parte pentru atragerea investitiilor si consta, in
general, din scutirea de impozite, reducerea de tarife pentru servicii publice, sprijin pentru realizarea
lucrarilor de infrastructura, achizitionarea de echipamente, prioritate in adjudecarea licitatiilor
organizate de guvernele provinciale.
Promovarea industriala in Tara de Foc Zona Vamala Speciala (TAE) In TAE exista scutire de taxe
vamale de import pentru materii prime si bunuri de capital. Bunurile cumparate din teritoriu national
nu platesc TVA, iar produsele exportate nu platesc taxe de export. Regimul a fost protejat prin
Decretul 490/2003 pana la 31 decembrie 2005, in timp ce valabilitatea beneficiilor este

16
extinsa pana in anul 2013.
Zonele Libere Legislatia argentiniana permite infiintarea a 27 de Zone Libere, una pe fiecare
provincie, plus 4 zone libere aditionale. In prezent exista 9 Zone Libere operationale in provinciile
Buenos Aires, Cordoba, Chubut, La Pampa, Mendoza, Misiones, Salta, San Luis si Tucumn.
Promovarea sectoriala:
Regimul de promovare miniera care ofera urmatoarele beneficii: stabilitate fiscala pe o perioada de
30 de ani, scutirea de taxe vamale la importul bunurilor de capital, concesionare pe 30 de ani,
scutirea de impozite pe active, eliminarea taxelor de export, etc.
Regimul forestier beneficii similare cu cele din sectorul minier. Regimul automotor. Politica in
domeniul auto a Mercosur (PAM) stabileste un regim de schimburi libere intre Argentina si Brazilia
si aplicarea unui tarif vamal extern comun (AEC) de 35% pentru autoturisme importate din afara
zonei. Pentru a beneficia de comertul fara taxe, intelegerea stabileste ca toate autoturismele produse
in Mercosur trebuie sa aiba un continut minim regional de 60%.
Sectorul turistic: Constructia si echiparea obiectivelor noi, reamenajarea sau alte imbunatatiri la
cele existente, organizarea de manifestari si servicii legate de turism sunt scutite total sau partial de
impozite imobiliare si impozite brute pe o perioada de la 5 la 15 ani, dupa zona si activitatea
desfasurata.
Instrumente orizontale:
Finantarea IVA pentru cumpararea de bunuri de capital noi, necesare realizarii unor investitii.
Reducerea de la 21% la 10,5% a TVA pentru vanzarea si importul de bunuri de capital, produse de
informatica si telecomunicatii.
Importul bunurilor necesare realizarii marilor proiecte de investitii. Taxe vamale 0% pentru
importul de bunuri ce compun o linie completa si autonoma in cadrul investitiei.
Regimul Leasing-ului.
Argentina este membra a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor (MIGA), Organizatiei
Investitiilor Private in Ultramar (OPIC) si a Centrului International de Solutionare a Diferendelor
asupra Investitiilor (CISDI).

7. LEGISLATIA IMPOZITIVA

In Argentina, impozitele sunt incasate de guvernul national, provincii si autoritatile municipale.


Impozite nationale :
Impozit pe profit:
- Intreprinderi 35%
- Persoanele fizice sunt supuse la taxe progresive care variaza de la 9% la 35%, functie de nivelul
profitului
Impozitul pe valoarea adaugata IVA sau TVA. Coeficientul general este de 21%, dar unele
servicii precum furnizarea energiei electrice, gazul natural, apa, in afara locuintelor, au o taxa de
27%. Vanzarile de bunuri de capital, transportul (exceptie face cel international), ziare, reviste,
prospecte si publicatii periodice programele de asistenta medicala, dobanzile asupra imprumuturilor
straine sau cele efectuate la banci locale, platesc 10,5%. Exporturile nu sunt grevate de IVA iar
exportatorii pot solicita rambursarea acesteia.
Taxe de import. Nivelul taxelor de import variaza intre 0% si 35%, cu exceptia unor cazuri
speciale cand se aplica taxe specifice minime sau care se refera la marfuri cu tratament impozitiv

17
special. Alte impozite pe care importurile trebuie sa le plateasca sunt: taxa statistica (0,5% din CIF
dar nu mai mult de 486 US$), taxa de confirmare a utilizarii produsului (2% din CIF, doar pentru
anumite produse ), IVA ( 21% sau 10,5% in unele cazuri), o taxa aditionala la IVA (uzual 10%) si
impozite pe venit (uzual 3%).
Taxele de export sunt in prezent de 5% - 45% . Exporturile de produse care incorporeaza un anumit
proces industrial platesc 5%, produsele primare 20%, iar gazele naturale 45%.
Alte impozite:
- asupra debitelor si creditelor din conturile curente - 4 %;
- asupra activelor - 1%;
- asupra bunurilor personale: cele care au valori cuprinse intre 99.458 US$ si 194.444 US$ platesc
0,5% iar cele de valori superioare, 0,75%. Nu se platesc impozite pentru actiunile detinute in
intreprinderi stabilite in Argentina;
- asupra instrainarii imobilelor 1,5% din valoare, in cazul persoanelor fizice.
Impozite provinciale si municipale :
- asupra incasarilor brute care greveaza orice tranzactie comerciala valoarea variaza intre 1,5% si
4%, in functie de activitate sau provincie (activitatile primare si industriale beneficiaza, in general,
de scutiri);
- taxe de timbru 1%
- asupra imobilelor (variaza pentru fiecare provincie)
- impozite municipale pentru servicii de securitate industriala, igiena, s.a.

8. ORGANIZAREA AUTORITATII DE INVESTIGATIE IN


MATERIE DE APARARE COMERCIALA

In conformitate cu legislatia in vigoare, in Argentina exista doua organisme abilitate pentru a


investiga distorsionarea comertului si a propune masuri de aparare comerciala in situatia unor
practici neloiale, respectiv: Comisia Nationala de Comert Exterior (CNCE) si Directia Concurentei
Neloiale (DCN).
CNCE functioneaza ca un organism independent relationat cu Ministerul Industriei. Rolul
acestuia este de a stabili daca s-a produs un prejudiciu industriei nationale sau exista o amenintare cu
producerea unui prejudiciu, precum si de a determina legatura de cauzalitate. CNCE este condus de
un presedinte, desemnat de puterea executiva pe o perioada nelimitata si de 4 membri ai Consiliului
Director, numiti pe perioade de patru ani, la propunerea ministrului economiei si productiei. DCN
este un organism tehnic care analizeaza existenta preturilor de dumping si a subventiilor. De
asemenea, calculeaza marja de dumping si valoarea subventiilor. DCN este condus de un director si
are 12 angajati.
Cele doua organisme fac recomandari catre Secretariatul pentru Industrie, Comert si
Intreprinderi Mici si Mijlocii din cadrul Ministerului Industriei care ia decizia de deschidere sau nu a
investigatiei. In cazul in care decizia este afirmativa, rezolutia de deschidere a investigatiei se
publica in Buletinul Oficial sub semnatura secretarului de stat pentru industrie, comert si
intreprinderi mici si mijlocii. In cazul in care rezultatele investigatiei sunt pozitive, decizia de
aplicare a masurilor de aparare este adoptata de ministrul economiei si productiei.
Printre produsele care au facut obiectul investigatiei si tarile de origine, mentionam:
Dumping: carne de porc (Brazilia), tabla laminata la rece (RSA, Corea, Ucraina, Brazilia, Rusia),
tevi de otel inoxidabil (Brazilia, Taiwan), anvelope de bicicleta (Indonezia, Tailanda, China),
articole sanitare (China), aparate de aer conditionat (China, Brazilia), toluen (China), cuptoare cu

18
microunde (China), fibre de poliester (Corea), poliester (SUA), tesaturi (China), ulei de masline
(UE), tevi sudate (Japonia), sarma de cupru (China), masini automate de spalat (Italia, Spania,
Brazilia), tabla laminata la cald (Slovacia, Romania, RSA), profile din otel (Brazilia, Turcia, RSA,
Rep. Ceha), bare laminate la cald (Rep. Ceha, RSA, Turcia), geam float (China), pui (Brazilia),
cabluri din fire optice (Brazilia, Spania, SUA), izolatori electrici (India), lacate (China), manometre
de gaz (Italia), clorura de aluminiu (SUA), televizoare (China), motoare electrice pentru masini de
spalat (Corea), masini unelte (China, Taiwan), motocompresoare frigorifice (Brazilia), anvelope
(Brazilia), lampi fluorescente (Brazilia, Chile), cabluri electrice (Brazilia, Spania, RSA, Franta).
Subventii: ulei de masline (Spania), gluten de grau (UE), compot de piersici (UE).
Salvgardare: compot de piersici, motorete si motociclete, incaltaminte de sport, jucarii, incaltaminte,
fibre de poliester, fire din fibre de poliester, tesaturi de bumbac, tesaturi din textile, filamente
sintetice.
Din analiza procedurilor de aparare comerciala initiate de autoritatile argentiniene rezulta ca
cele mai multe investigatii au fost deschise la capitolele produse siderurgice si articole de fonta, fier
si otel, iar ca tari de origine pe primul loc se situeaza China si Brazilia.5

9. CALENDARUL TARGURILOR DIN ARGENTINA 2013

5
www.dce.gov.ro

19
20
21
22
23
24
Bibliografie:
www.dce.gov.ro
http://www.tradingeconomics.com
http://europa.eu/rapid/press
http://www.startupoverseas.co.uk

25