Termenul de livrare in Contractele de vanzare-cumparare internationale

Conditia de livrare reprezinta clauza prin care partenerii convin asupra locului si momentului in
care o data cu livrarea marfii are loc si si transferul riscurilor si cheltuielilor de la o parte la
cealalta.Prin aceasta clauza se repartizeaza intre vinzator si cumparator obligatiile si cheltuielile in
raport cu principalele operatiuni pe care le presupune derularea unui contract de vinzare-cumparare
international si anume: controlul calitativ al marfii, ambalarea marfii, obtinerea mijlocului de
trnsport, obtinerea documentelor de transport si expeditie, incarcarea pe mijlocul de transport,
suportarea cheltuielilor de transport si asigurare, descarcarea de pe mijlocul de transport etc.
Stabilirea conditiei de livrare in contracte este facilitata de existenta unor uzante comerciale
uniforme intre care regulile INCOTERMS, elaborate de Camera de Comert International de la
Paris, au un rol major.Aceste reguli(adoptate inca din 1936 )au fost revizuite in mai multe rinduri
(ultima oara in anul 2000) pentru a raspunde modificarilor ce au intervenit in modalitatile de
realizare a transportului international.

Termenul de livrare se poate stabili in contract in mai multe variante si anume:

- termen cert ( esential)- la o data calendaristica fixa;
- termen determinabil stabilit in functie de indeplinirea anumitor conditii prevazute
in contract ( obtinerea licentei de export/import, obtinerea unui avans de la cumparator etc);
- termen orientativ ( uzual)- stabilit pe luni, trimestre.
In contract se precizeaza documentul care atesta data si locul livrarii (in mod uzual
documentul de transport sau certificatul de depozit).
Executarea obligatiei de catre vinzator ulterior scadentei convenita prin contract este
admisibila sau nu in functie de termenul de livrare.Astfel, termenul esential exclude posibilitatea
livrarii tardive in timp ce termenul uzual tolereaza acest lucru, cu obligatia aditionala a
vinzatorului de a despagubi pe cumparator pentru prejudiciile pe care le-a suferit.
(9) Perioada de livrare i ntrzierea livrrii
9.1 Perioada de livrare curge din momentul primirii de ctre Furnizor a confirmrii
comenzii, n conformitate cu clauza (4), totui, nu nainte ca toate chestiunile i documentele
tehnice s fi fost stabilite i clarificate, toate plile scadente la momentul ncheierii contractului s
fi fost efectuate, mijloacele de constituire a garaniei convenite s fi fost diponibilizate i celelalte
precondiii s fi fost ndeplinite (de ex., documentele sau autorizaiile oficiale s fi fost prezentate
de ctre Client).
9.2 Dac Furnizorul preconizeaz c produsele nu vor putea fi livrate n perioada de timp
sau nainte de data limit convenit, el va ntiina Clientul despre aceasta n scris, ct mai curnd
posibil.
9.3 Dac livrarea este ntrziat ca urmare a unei circumstane specificate n clauza (13)
sau n urma unei aciuni sau omisiuni a Clientului (aceasta incluznd suspendarea oricror
avansuri/pli convenite), perioada de livrare se extinde n mod corespunztor. Aceeai prevedere
se aplic i atunci cnd livrarea de piese sau materiale de la Client ctre Furnizor s-a fcut incorect
i/sau nu la timp.
9.4 Perioada de livrare se consider respectat dac produsele au prsit fabrica
Furnizorului sau dac Clientul a fost avizat c produsele sunt gata de livrare pn la sfritul
acestei perioade. Dac livrarea urmeaz a fi preluat, criteriul determinant l constituie data
convenit pentru preluarea livrrii, sau ntiinarea privind disponibilitatea produselor pentru
preluarea livrrii: singura excepie la aceast prevedere l constituie refuzul legitim de a prelua
livrarea.
9.5 Dac produsele nu sunt livrate pn la data limit convenit sau n perioada de livrare
convenit din motive pentru care Furnizorul este rspunztor i prin aceasta se cauzeaz Clientului

1
pierderi sau pagube, Clientul are dreptul s cear o despgubire de ntrziere pe baza unei rate fixe.
Aceasta va fi n cuantum de 0,5% pentru fiecare sptmn de ntrziere ncheiat, totui, n total,
nu mai mult de 5% din valoarea prii respective din ntreaga livrare care nu poate fi utilizat la
timp sau n condiiile prevzute n contract ca urmare a ntrzierii. Despgubirea de ntrziere
calculat pe baz de rat fix este exigibil din momentul n care Clientul formuleaz cererea de
despgubire n scris, totui, nu nainte ca ntreaga livrare s fi fost finalizat sau ca Clientul s fi
reziliat contractul n baza subclauzei 9.6.
9.6 Dac Clientul este ndreptit s cear suma maxim de despgubire calculat pe baz
de rat fix ca urmare a duratei ntrzierii n conformitate cu subclauza 9.5 i dac produsele nu au
fost nc livrate, Clientul i poate stabili Furnizorului un termen limit final, onest i rezonabil de
minim o sptmn, n scris. Dac
Furnizorul nu poate efectua livrarea n acest termen limit final dintrun motiv pentru care
Clientul nu este rspunztor, Clientul poate ntiina Furnizorul n scris despre rezilierea
contractului privind partea din produse ce nu poate fi utilizat n scopul prevzut din cauza
ntrzierii livrrii de ctre Furnizor.Dac Clientul reziliaz contractul, el este ndreptit s
primeasc o despgubire pentru pierderile sau daunele suferite ca urmare a ntrzierii culpabile a
livrrii de ctre Furnizor. Suma total a despgubirii, inclusiv despgubirea de ntrziere calculat
pe baz de rat fix conform subclauzei
9.5 nu trebuie s depeasc 10% din acea parte din preul de achiziie corespunztoare
acelei pri a produselor pentru care Clientul a reziliat contractul.
9.7 Clientul nu poate ridica i alte pretenii mpotriva Furnizorului peste i dincolo de cele
specificate n subclauzele
9.5 (despgubirea pentru daune calculat pe baz de rat fix) i
9.6 (despgubirea pentru rezilierea contractului). Orice alte pretenii mpotriva Furnizorului
legate de ntrziere sunt excluse, cu excepia cazului n care Furnizorul i ncalc n mod culpabil
obligaiile contractuale majore, d dovad de neglijen cras sau reavoin.
9.8 Dac devine evident pentru Client c nu va putea prelua livrarea produselor sau nu va
putea ridica produsele pn la termenul convenit sau nainte de termenul limit convenit, el va
ntiina ct mai curnd posibil Furnizorul despre aceast situaie, n scris, menionnd motivul i
data la care va putea prelua livrarea produselor sau va putea ridica produsele.Dac Clientul nu
poate prelua livrarea produselor sau nu poate ridica produsele la termenul de livrare, el va trebui
totui s achite tranadin preul de achiziie exigibil la data livrrii, ca i cum livrarea ar fi fost
efectuat. Furnizorul se va ngriji de depozitarea produselor pe riscul i cheltuiala Clientului.
Pentru depozitarea produselor n fabrica sa, Furnizorul poate cere o tax de de 0,5% din suma
facturat, pentru fiecare lun nceput.
9.9 Dac incapacitatea de preluare a livrrii sau ridicare a produselor nu se datoreaz uneia
din circumstanele specificate n clauza (13), Furnizorul poate impune Clientului, n scris, s preia
livrarea
produselor sau s le ridice pn la un termen limit final, onest i rezonabil.Dac Clientul
nu poate prelua livrarea produselor sau ridica produsele pn la acest termen limit final dintr-un
motiv pentru care Furnizorul nu este rspunztor, Furnizorul poate rezilia parial sau integral
contractul. Furnizorul este n acest caz ndreptit la o despgubire pentru eventualele pierderi sau
daune suferite de el ca urmare a ntrzierii din partea Clientului.

n privina livrrii mrfii exportatorul/vnztorul trebuie s efectueze o serie de operaiuni:

1 pregtirea mrfii n vederea exportului/livrrii intracomunitare (fabricarea, ambalarea,
marcarea, verificarea calitii mrfii) i procurarea tuturor documentelor necesare n acest sens
(factur comercial extern, list de colisaj, cerificat de calitate, certificat de origine, document de
transport);

2
2 transportul, asigurarea i vmuirea mrfii (numai n cazul exportului), n funcie de condiia de
livrare nscris n contract.
Importatorul/ cumprtorul are obligaia prelurii mrfii livrate, potrivit prevederilor contractuale,
i plata contravalorii ei.
1. Pregtirea mrfurilor
n cazul exportului direct sau a livrrii intracomunitare, exportatorul/ vnztorul are obligaia
fabricrii mrfii i punerii ei la dispoziia importatorului/ cumprtorului, potrivit prevederilor
contractuale, mpreun cu toate dovezile solicitate.
n urma fabricrii mrfii, ambalrii i marcrii ei corespunztoare, exportatorul/ vnztorul
ntocmete lista de colisaj (packing list) i factura comercial extern.
Lista de colisaj cuprinde referiri la coninutul partizilor de marf (numrul de colete, denumirea i
cantitatea mrfii din fiecare colet), la modul de ambalare i marcare a acesteia n vederea
transportului.
Factura comercial extern cuprinde meniuni referitoare la partenerii contractuali, obiectul
contractului i preul mrfii. Acest document consemneaz n scris existena unui act de vnzare-
cumprare, mijlocind transferul de proprietate de la exportator la importator. El este necesar pentru
ncasarea contravalorii mrfii i pentru efectuarea formalitilor vamale.
n schimburile comerciale internaionale se mai utilizeaz i alte tipuri de facturi: factura proforma
(document emis de exportator pentru obinerea licenei de import sau deschiderea acreditivului
documentar); factura consular (completat de expeditor la solicitarea organelor vamale din ara
importatorului, n vederea stabilirii taxelor vamale la import); factur vamal (document solicitat la
importul mrfurilor n Commonwealth n vederea calculrii taxelor vamale).
Dovada cantitii livrate i a respectrii termenului de livrare se face pe baza documentului de
transport (conosament, scrisoare de trsur).
n privina calitii mrfii livrate exportatorul/vnztorul face dovada respectrii ei, potrivit celor
convenite cu partenerul de afaceri, pe baza unui certificat de calitate, emis de ctre proprii
specialiti sau de o instituie specializat de control a calitii.
n situaia n care importatorul solicit o atestare oficial a originii mrii, exportatorul va solicita
unui organism specializat din ara sa emiterea unui certificat de origine. Acest document dincolo de
natura, cantitatea i valoarea mrfii livrate, precizeaz locul de fabricaie i ara de origine a mrfii,
fiind necesar importatorului pentru: obinerea unor faciliti vamale, dac ntre rile partenere
exist acorduri n acest sens; respectarea politicii comerciale din ara importatoare, dac exist
mrfuri contingentate la import, pentru ca organele vamale din ara importatorului s se asigure c
mrfurile provin din rile care beneficiaz de contingent i se ncadreaz n mrimea acestuia;
protejarea drepturilor de proprietate intelectual (denumirea de origine).
2. Transportul internaional al mrfurilor
Transportul mrfurilor n trafic internaional contribuie la realizarea procesului de export-
import/livrare intracomunitar, asigurnd transferarea mrfurilor dintr-o ar n alta, prin
traversarea uneia sau a mai multor frontiere de stat.
Modaliti de transport internaional: transportul pe ap (maritim i fluvial); transportul terestru
(feroviar i rutier); transportul aerian.
Transportul maritim i fluvial
n practica maritim internaional exist dou forme de exploatare a navelor (Tabel nr.1):
navigaie regulat (de linie) i navigaie neregulat (tramp). Indiferent de tipul navei maritime
utilizate pentru transportul mrfii, documentul care atest predarea mrfii ctre transportator este
conosamentul (BilI of Lading). Acest document poate conine, n totalitate sau parial, condiiile
din contractul de transport.
La navele de linie, dac marfa a fost predat la dan sau n depozitele transportatorului, armatorul,
prin comandatul navei sau un agent al su, elibereaz expeditorului un conosament cu meniunea

3
received for shippement" (primit marf spre ncrcare). n situaia n care marfa a fost ncrcat
pe nav, conosamentul va cuprinde meniunea shipped on board" (ncrcat la bordul navei). n
cazul navelor tramp, este eliberat un conosament cu ultima meniune, ce face dovada deplin a
expedierii mrfii.
Dac, marfa a fost predat transportatorului n stare i condiii aparent bune, comandantul navei
elibereaz un conosament curat (Clean B/L), iar n situaia n care conosamentul prezint meniuni
cu privire la starea necorespunztoare a mrfii sau ambalajului acesta este un conosament murdar
(Foul B/L, Unclean B/L). n condiiile n care pe conosament este menionat exclusiv numele
destinatarului, atunci conosamentul este nominativ, caz n care comandantul navei nu va elibera
marfa n portul de destinaie dect persoanei nominalizate pe conosament. n practica comercial
internaional sunt folosite, pe scar larg, conosamentele la ordin. n acest caz, marfa poate fi
vndut de mai multe ori de la eliberarea conosamentului n portul de ncrcare pn la destinaie.
n portul de destinaie, comandantul va elibera marfa ultimei persoane n favoarea creia a fost
andosat (girat) conosamentul. Dac, aceasta nu ridic marfa din port i andoseaz conosamentul
n alb" (fr a preciza persoana mputernicit s dispun de marf), conosamentul la ordin devine
un conosament la purttor. n acest caz marfa va fi eliberat persoanei care prezint conosamentul
comandantului navei.
n situaia n care marfa este transportat cu o nav de linie, iar primul armator nu are linie direct
pn n portul de destinaie, marfa urmnd i li transportat n continuare cu mai multe nave ce
aparin unor armatori diferii, primul armator elibereaz un conosament direct (Through B/L). Prin
acest document, primul armator se oblig s predea marfa urmtorilor armatori, care o vor duce la
destinaie. Primul armator se poate exonera de consecinele de pierdere sau avariere a mrfii, pe
etapele urmtoare ale transportului, prin inserarea n conosament a unei clauze n acest sens. n
cazul n care destinatarul este un angrosisit, care urmeaz s vnd marfa fracionat, mai multor
detailiti, acesta va solicita armatorului eliberarea unor conosamente fracionate, pentru cantitile
pariale de marfa, cuprinse n conosamentul total. Pe baza fiecrui conosament parial, detailitii
pot ridica partea cuvenit din cantitatea total a mrfii.

Conditia de livrare

Conditia de livrare reprezinta una din clauzele esentiale ce se convin ntre

partenerii unui contract comercial international, prin aceasta reglementndu-se n fapt
transferul marfurilor de la vnzator la cumparator, ceea ce genereaza importante
consecinte juridice si economice.

Momentul transferului proprietatii poate fi diferit de momentul transferului riscurilor,

acest moment reflectndu-se ntr-o gama variata de modalitati care au deveni uzante de
comert international, uzante care la rndul lor au devenit izvoare de drept comercial,
facilitnd negocierea si ncheierea contractelor comerciale ntre parti.

Pentru simplificarea negocierilor, nca din 1928 au fost elaborate de catre Camera
Internationala de Comert de la Paris, unele reguli de interpretare uniforma a unui numar
de 6 conditii de livrare (termeni comerciali) din domeniul vnzarii internationale, cu tot ce
aveau mai nesigur si contradictoriu.

Acest nceput, primit favorabil de marea majoritate a comerciantilor a stimulat

initiativa Camerei de Comert care a sistematizat si interpretat unitar principalele uzante
practicate n comertul international, editnd n 1936 primele

4
reguli INCOTERMS (INternational COmercial TERMS) cuprinznd 11 termeni comerciali
internationali.

Acesti termeni care au devenit cunoscuti n lume sub numele de regulile

INCOTERMS, pe masura dezvoltarii comertului mondial, a modificarilor intervenite n
modalitatile de realizare a transportului international si a modernizarilor ce au caracterizat
procesul evolutiv al vietii economice internationale, au fost revizuiti, completati si
sistematizati n mai multe rnduri si anume: 1953, 1967, 1976, 1980 ultima operatiune de
acest gen avnd loc n anul1990, regulile elaborate si sistematizate de date aceasta
intrnd n vigoare de la 1 iulie 1990.

Regulile INCOTERMS a caror aplicabilitate este facultativa, urmaresc n principal

stabilirea unor definitii unitare privind interpretarea principalilor termeni comerciali
internationali utilizati n contractele de vnzare-cumparare, urmarindu-se definirea cu
suficienta precizie a obligatiilor partilor n stricta conformitate cu practicile curente n
domeniul comertului international.

Caracterul facultativ al regulilor INCOTERMS se refera la neobligativitatea utilizarii

lor de catre partenerii comerciali, dar odata ce a fost convenit ntre acestia prin contract o
anumita clauza de livrare conform INCOTERMS, ea va produce toate efectele juridice si
economice ce decurg din interpretarea unitara pe care a dat-o Camera Internationala de
Comert.

Termenii comerciali internationali grupati sub denumirea de INCOTERMS au un

dublu rol n desfasurarea unei tranzactii comerciale, si anume: n primul rnd constituie
un procedeu de identificare a modalitatilor de vnzare printr-o denumire comuna si n al
doilea rnd au o functie de armonizare, respectiv de a determina n mod automat
obligatiile standard ale vnzatorului si cumparatorului, continutul lor uniformizat putnd fi
completat cu stipulatii particulare n functie de interesul participantilor la tranzactie.

Scopul INCOTERMS este de a pune la dispozitie un set de reguli internationale

care sa permita interpretarea celor mai uzuale clauze de comert exterior si sa evite sau
sa reduca n cea mai mare masura incertitudinea interpretarilor diferite a acestora, n
conditiile n care participantii la un contract comercial international nu sunt totdeauna la
curent cu practicile comerciale din diferite tari. Aceste reguli sunt enuntate totodata ntr-o
terminologie simpla, mai putin specifica conceptelor juridice, dar mai apropiata n schimb
mentalitatii practice a celor ce savrsesc fapte de comert exterior.

Dintre motivele care au condus la revizuirea n 1990 a

regulilor INCOTERMS stabilite n 1980, se evidentiaza dorinta de a se adapta termenii
respectivi la utilizarea tot mai intensa a comunicarii prin sisteme electronice EDI
(Electronic Data Interchange). n noua versiune INCOTERMS 1990 acest lucru devine
posibil, partile contractante putnd sa-si puna la dispozitie prin mesaje electronice,
anumite documente cum sunt facturile comerciale, acte cerute de vama, dovezi privitoare
la livrare, documente de transport, etc.

De retinut nsa ca n situatiile n care vnzatorul trebuie sa prezinte cumparatorului

un document de transport negociabil de genul conosamentului, care n mod frecvent este
folosit la vnzarea marfii n timp ce aceasta este nca pe drum, va trebui ca la

5
transmiterea mesajului electronic (EDI), sa se asigure mai nti ca din punct de vedere al
legalitatii, cumparatorul are aceeasi pozitie pe care ar fi obtinut-o daca i s-ar fi transmis
conosamentul pe cale obisnuita.

Un alt motiv care a condus la revizuirea regulilor INCOTERMS 1980 l constituie

schimbarile intervenite n tehnicile de transport, n mod deosebit la transportul marfurilor
n containere utiliznd cele mai diverse mijloace (maritime, fluviale, feroviare, rutiere,
aeriene) precum si extinderea rapida a traficului mondial.

n noua versiune, termenul de caraus nu se refera strict la o ntreprindere propriu-

zisa de transport, ci include, ntr-o conceptie mai larga, orice alta societate sau persoana
care se angajeaza sa-si asume ntreaga raspundere n calitate de caraus pentru
efectuarea transportului respectiv sa angajeze pe baza de contract un serviciu de
transport.

De asemenea, n urma sugestiilor primite, grupul de lucru pentru revizuirea

regulilor INCOTERMS 1980 a cautat solutii pentru a prezenta clauzele (termenii) ntr-o
alta maniera, care sa faca mai usoara ntelegerea si citirea lor. Astfel, clauzele au fost
grupate n 4 categorii diferite:

1) clauza potrivit careia vnzatorul tine marfa la dispozitia cumparatorului n (la)

sediul vnzatorului - the Eterms - ex works;

2) clauza potrivit careia vnzatorul este solicitat sa livreze marfa la un caraus

numit (angajat) de cumparator - the F terms - FCA, FAS, FOB;

3) clauza potrivit careia vnzatorul trebuie sa angajeze transportul, dar fara a-si
asuma riscul pierderilor sau al deteriorarii marfurilor sau costurile aditionale
cauzate de evenimente ce au survenit dupa expediere - the Cterms
- CFR, CIF, CPT si CIP;

4) clauza potrivit careia vnzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile

necesare pentru aducerea marfii n tara de destinatie - the D terms
- DAF, DEF, DEQ, DDU si DDP.

n cele ce urmeaza se vor reda principalele clauze referitoare la cele mai uzuale
conditii de livrare si interpretarea lor conform INCOTERMS 1990.

Grupa E terms - ex works (franco fabrica)

Prin ex works se ntelege ca raspunderea vnzatorului este de a face marfa

disponibila n depozitul fabricii, suportnd toate cheltuielile pna n momentul cnd marfa
a fost lotizata n depozitul convenit prin contract.

Vnzatorul, deci, nu suporta cheltuielile privind ncarcarea marfii n mijlocul de

transport al cumparatorului, daca nu s-a convenit prin contract contrariul. Riscurile au
trecut de la vnzator la cumparator n momentul n care marfa s-a ncarcat n mijlocul de
transport, daca marfa a fost preluata n cadrul termenului de livrare convenit prin contract.
n cazul n care cumparatorul ntrzie preluarea marfii fata de termenul de livrare din
6
contract, riscurile si cheltuielile curg n sarcina cumparatorului din prima zi dupa expirarea
termenului de livrare, daca vnzatorul l-a avizat pe cumparator cu cel putin 10 zile nainte
de expirarea acestui termen ca marfa se afla la dispozitia cumparatorului.

Data livrarii marfii este data documentului de transport, daca marfa se preia n
cadrul termenului de livrare convenit prin contract. n cazul n care marfa se preia dupa
expirarea termenului de livrare prevazut n contract, data livrarii va fi data certificatului de
antrepozitare care va substitui documentul de transport cerut prin setul de documente
bancare

Pentru vnzator este avantajoasa aceasta clauza, ntruct cumparatorul ridica

marfa de la fabrica vnzatorului. Pe de alta parte, are dezavantajul ca vnzatorul nu
poate include cheltuielile de transport si asigurarea n pret, pentru care ar ncasa valuta.

Grupa F terms

a) Free carrier..named place (franco caraus..locul convenit) - FCA

Aceasta clauza a fost convenita pentru a satisface cerintele unui transport modern, n
mod deosebit celmultimodal. Vnzatorul suporta toate cheltuielile cu marfa pna
cnd aceasta a fost predata n custodia primului caraus, din lantul de mai multi carausi
care se interpun la transportul marfii, la locul convenit prin contract; daca la ncheierea
contractului nu se mentioneaza un loc precis de predare a marfii, partile vor trebui sa
se refere la locul sau zona unde carausul trebuie sa preia marfa pe raspunderea sa.

Riscul pierderii sau degradarii marfii trece de la vnzator la cumparator odata cu predarea marfii la caraus si nu cnd

marfa a fost ncarcata n mijlocul de transport. Documentul eliberat de caraus vnzatorului, poate fi conosament (bill of

lading), scrisoare de trasura (way bill) sau certificat de primire al carausului (carrier's receipt), atestnd ca vnzatorul a

suportat toate cheltuielile cu marfa pna n acel moment, ca riscurile trec de la vnzator la cumparator la data emiterii

documentului si ca livrarea s-a efectuat sau nu n cadrul termenului de livrare convenit prin contract.

Deci, documentul eliberat de caraus atesta ca vnzatorul s-a achitat de obligatiile

asumate prin contractul de vnzare-cumparare si are dreptul la ncasarea
contraprestatiei (pretul marfii);

b) Free alongside ship..(franco lnga vas, urmat de numele portului de ncarcare

convenit) - FAS

Vnzatorul este obligat ca la data convenita sa livreze marfa la dana unde este
acostata nava sau n barje n portul nominat. Deci suporta toate cheltuielile si riscurile
pna cnd marfa este pusa lnga vas, inclusiv cheltuielile cu nchiriatul barjelor, daca
este cazul.

Cumparatorul suporta toate cheltuielile si riscurile din momentul n care marfurile au

fost puse lnga nava, inclusiv cheltuielile de ncarcare pe nava.

7
 Deoarece marfa trebuie sa astepte nava pentru a fi ncarcate, si nu invers, este
necesar ca partile n contract sa prevada ca documentul care atesta ndeplinirea
obligatiilor de catre vnzator privind livrarea, sa fie certificatul de antrepozitare a
autoritatii (administratiei) portuare, n baza caruia vnzatorul sa poata ncasa
contravaloarea marfii livrate.

c) Free on board..(franco la bord, urmat de numele portului de ncarcare) - FOB

Vnzatorul este obligat sa suporte cheltuielile pna cnd marfa este adusa la bordul navei indicate
de cumparator, n portul de ncarcare si sa notifice cumparatorului faptul ca marfurile au fost
livrate la bord. El trebuie sa obtina, pe contul si riscul sau, licente de export si alte documente
necesare exportului marfurilor.
Riscurile trec asupra cumparatorului din momentul n care marfa a trecut balustrada navei n portul
de ncarcare. Totodata el este obligat sa-l anunte pe cumparator ca are marfa gata de expediere si o
pune la dispozitie la data convenita. Daca cumparatorul nu se achita de obligatia de a trimite nava
n timpul convenit, trebuie sa se mentioneze n contract ca n aceasta situatie cheltuielile si riscurile
revin cumparatorului. De asemenea, pentru a se evita litigiile ulterioare la riscurile ce le comporta
ncarcarea marfii pe nava, este recomandabil ca aceasta clauza sa fie completata cu obligatia
vnzatorului de a aviza pe cumparator asupra datei aproximative cnd ncepe ncarcarea marfii pe
nava, pentru ca cumparatorul sa aiba posibilitatea sa ncheie o asigurare provizorie valabila pna la
obtinerea politei de asigurare pentru voiaj.
ntruct, de regula, n aceasta conditie (FOB) se ntelege livrarea marfii la balustrada navei, ori
de cte ori marfa urmeaza sa fie si stivuita n hambarele navei, este necesar ca n contract sa se
prevada conditia de livrare FOB Stowed. Potrivit acestei conditii, stivuirea facndu-se n contul
vnzatorului, este necesar sa se includa n pretul extern diferenta de cheltuieli privind ncarcarea,
stivuirea si amararea marfurilor n hambar.
Grupa C terms
a) Cost and Freight..(cost si navlu, urmat de numele portului de destinatie) - CFR
Vnzatorul suporta toate cheltuielile cu marfa pna cnd aceasta ajunge n portul de destinatie
convenit.
Riscurile trec de la vnzator la cumparator, ca si n conditia de livrare FOB, odata cu trecerea
marfii peste balustrada navei n portul de ncarcare, deci marfa este transportata pe riscul
cumparatorului.
Data livrarii marfii este considerata data conosamentului eliberat de armatorul navei n portul de
ncarcare, fata de care cumparatorul poate considera ca marfa s-a livrat sau nu n termenul de
contract convenit.
Sunt situatii n care cumparatorul solicita vnzatorului sa suporte cheltuielile de descarcare n
portul de destinatie din diferite considerente. n acest caz, vnzatorul trebuie sa completeze
conditia de livrare cu prevederi privind obligatia descarcarii marfii si sa convina cu cumparatorul
nivelul cheltuielilor de descarcare, conform tarifelor portuare, care se adauga la pretul extern
negociat. Astfel, n functie si de navlul obtinut, pot apare mentiuni cum ar fi:
CFR - landed (descarcat) - atunci cnd vnzatorul suporta si cheltuielile de descarcare a navei;
CFR liner terms - atunci cnd navlul cuprinde si cheltuielile de ncarcare si descarcare;
CFR free out - atunci cnd vnzatorul nu suporta cheltuielile de descarcare la destinatie, acestea
fiind acoperite de catre cumparator.
b) Cost, Insurance and Freight..(cost, asigurare si navlu) - CIF
Aceasta conditie de livrare se deosebeste de precedenta doar prin faptul ca vnzatorul are si
obligatia de a asigura marfa si de a preda cumparatorului polita de asigurare contra riscurilor
transportului maritim.

8
 si n cazul practicarii acestei clauze, riscurile trec de la vnzator la cumparator n momentul trecerii
marfurilor peste balustrada navei n portul de ncarcare.
Cu toate ca n INCOTERMS nu se face referire expresa la transmiterea proprietatii, se
considera ca la vnzarile CFR si CIF aceasta se face prin predarea conosamentului catre
cumparator, din care cauza, n practica comerciala aceste vnzari sunt considerate vnzari de
documente. La livrarile CIF este indicat sa se mentioneze n contract ca importatorul trebuie sa
comunice vnzatorului portul de destinatie.
c) Carriage paid to..named place of destination (transport platit pna la..locul de destinatie
convenit) - CPT
Vnzatorul plateste costul transportului marfurilor pna la locul convenit prin contract. Riscul trece
de la vnzator la cumparator cnd marfurile au fost preluate spre transport de primul caraus si nu
cnd au fost ncarcate n mijlocul de transport sau cnd au trecut de balustrada navei n portul de
ncarcare.
Carausul elibereaza un conosament, o scrisoare de trasura sau un certificat de preluare spre
transport care atesta ca vnzatorul a ndeplinit obligatiile asumate prin contract privind livrarea
marfii.
FIATA, prin conditiile generale elaborate, a standardizat documentul de transport pentru aceasta
conditie de livrare, care acopera tot parcursul marfii pna la destinatie. Acest document
este Through Bill of Lading (conosament direct) a carui data atesta totodata si data livrarii
marfii fata de termenul contractual convenit.
d) Carriage and insurance paid to..named place of destination (transport si asigurare platite
pna la..locul de destinatie convenit) - CIP
Aceasta conditie de livrare se deosebeste de precedenta prin faptul ca vnzatorul are si obligatia de
a asigura marfa si a preda cumparatorului polita de asigurare contra riscurilor transportului
multimodal.
Grupa D terms
a) Delivered at frontier..named place of delivery at frontier - DAF
Vnzatorul si-a ndeplinit obligatia fata de cumparator n momentul n care a depus marfa la locul
de pe frontiera convenit prin contract. Documentul care atesta ndeplinirea obligatiilor poate fi
documentul de transport, care mentioneaza descarcarea n sarcina vnzatorului sau un certificat
de antrepozitare, un ordin de livrare sau orice alt document convenit prin contract care sa probeze
dreptul cumparatorului de a ridica (prelua) marfa.
Riscul trece de la vnzator la cumparator n momentul obtinerii documentului de antrepozitare,
cnd vnzatorul este obligat sa-l avizeze pe cumparator asupra locului si datei antrepozitarii marfii.
Data livrarii este data documentului de antrepozitare a marfii fata de care se considera livrare n
termen sau nu.
b) Delivered Ex Ship..named port of destination - DES
Vnzatorul are obligatia de a pune marfa la dispozitia cumparatorului pe nava n portul convenit
prin contract. Suporta toate cheltuielile si riscurile pe care le comporta marfa pna la sosirea
acesteia n portul de destinatie.
Data livrarii este data avizarii si marfa este la dispozitia cumparatorului pe nava n portul de
destinatie convenit prin contract.
c) Delivered Ex Quay..named port of destination (livrat franco chei) - DEQ
Vnzatorul pune marfurile la dispozitia cumparatorului n portul si n depozitul de la dana
convenita prin contract. El suporta toate cheltuielile si riscurile pna cnd marfurile au fost lotizate
si depozitate, obtinndu-se certificatul de antrepozitare, pe baza caruia se avizeaza fara ntrziere
cumparatorul.

9
 Data livrarii este data certificatului de antrepozitare. Exista si varianta Ex quay - duties on
buyer's account (franco chei - taxe vamale n contul cumparatorului). De aceea este necesar ca la
ncheierea contractului sa se precizeze la ce varianta se refera partile n contract.
d) Delivered duty unpaid..named place of destination (livrat vama neplatita) - DDU
Aceasta este conditia de livrare care implica maximum de obligatii pentru vnzator privind
cheltuielile de transport si riscurile pe care trebuie sa le suporte pna la destinatie.
Vnzatorul trebuie sa obtina un document de la societatea care preia marfa n custodie, la locul
convenit n contract, document care poate fi certificatul de antrepozitare, ordinul de livrare,
chitanta warrant. Oricare din ele dovedeste ca vnzatorul s-a achitat de obligatiile sale contractuale
si pe baza caruia se face avizarea cumparatorului.
e) Delivered duty paid..named place of destination (livrat vama platita) - DDP
Este conditia de livrare care implica maximum de obligatii pentru vnzator. n cazul n care partile
convin ca vnzatorul sa suporte numai taxa vamala, atunci se va face mentiunea corespunzatoare n
contract (ex.: Delivered duty paid exclusive of VAT and/or taxes).
Vnzatorul suporta toate cheltuielile si riscurile pna la locul de destinatie convenit prin contract si
obtine un certificat de antrepozitare care atesta livrarea marfii si n baza caruia va aviza pe
cumparator ca marfa i sta la dispozitie la locul si data convenite prin contract.
Data livrarii este considerata data certificatului de antrepozitare.

Termenul de livrare
Termenul de livrare stipulat n contract precizeaza data la care vnzatorul trebuie
sa predea si cumparatorul sa preia marfa care face obiectul tranzactiei comerciale.
Predarea marfurilor poate fi facuta de vnzator fie direct cumparatorului, fie prin
intermediul carausului n functie de conditia de livrare convenita prin contract.

La convenirea termenului de livrare trebuie sa se tina seama att de necesitatea

cumparatorului de a avea marfa, ct si de posibilitatile vnzatorului, deoarece, n general,
produsele contractate urmeaza a fi executate sau procurate dupa ncheierea contractului.
Fixarea termenului de livrare este un atribut al vnzatorului care trebuie sa aiba toate
etapele intermediare de realizare si predare a produsului n termenul convenit pentru a
evita consecintele ce decurg din nerespectarea acestei clauze contractuale (penalizari,
daune, interese, procese, pierderea ncrederii clientilor).

n functie de natura si complexitatea produselor, partile pot preciza n contract

termenul de livrare n mai multe feluri, dintre care mentionam:

termene de livrare cerute (la o data calendaristica fixa);

termene de livrare orientative (pe luni, trimestre, sezoane);

termene de livrare determinabile (n functie de ndeplinirea anumitor

conditii din contract).

Interdependentele dintre contractul comercial si cel de transport

10
 Cele mai utilizate conditii de livrare n transportul maritim sunt FOB (port ncarcare)
si CIF (port descarcare). Acestea sunt considerate clauze standard ale paritatii legale de
livrare.

FOB port ncarcare presupune ncheierea unui contract de transport a marfii cu un

proprietar de nava (armator) si implicit plata asigurarii si a navlului de catre cumparator.

CIF port descarcare impune ca asigurarea si transportul sa cada n sarcina

vnzatorului, acesta antamnd cu armatorul si cu societatea de asigurare, contractul de
transport

Vnzarea n conditii CIF, ar parea ca poate fi dedusa pornind de la cea FOB, si ca

simpla adaugare a asigurarii transportului le-ar face egale, situatie care desi analitic este
adevarata, nu este exacta sub aspect comercial. Aceasta ntruct pretul CIF este forfetar
ntr-adevar din elementele prezentate, dar reprezinta rezultatul unei negocieri ntre
vnzator si cumparator. n atare conditii, ca urmare a angajarii unui transport mai ieftin,
cumparatorul nu poate invoca o reducere a pretului din partea vnzatorului.

Avnd n vedere modul de formare a pretului n cele 2 variante de livrare si a

faptului ca preturile CIF pot aduce profituri suplimentare din realizarea unor contracte de
transport cu nave mai mici, platibile si n valute/monede convenabile partenerului, acesta
are un atu la negocieri cautnd sa foloseasca acest avantaj. n cazul ca acesta este
vnzatorul, el prefera sa vnda n conditii CIF, iar n cazul n care cumparatorul se afla
ntr-o pozitie favorabila, el ar cauta sa mparta n conditii FOB.

Din practica comerciala a rezultat o posibilitate mai mare de actiune asupra

pretului marfii, deci si a competitivitatii ei, cnd se mbina si cu pretul transportului si al
asigurarii.

Atuul n negociere poate fi datorat de:

excedentul flotei de care poate beneficia att vnzatorul ct si cumparatorul;

pozitia ocupata de marfa comercializata pe piata respectiva sau penurie, ceea ce va

determina ca piata la acel moment sa apartina cumparatorului sau vnzatorului;

intensitatea fluxurilor de transport pe o anumita relatie este de asemenea importanta;

n acest caz pot fi gasite si marfuri de ntoarcere din portul de descarcare, iar o
folosire a mijlocului de transport n conditiile de plin-plindetermina preturi mai mici de
transport;

politica economica a statului pentru folosirea ct mai preponderenta a flotei nationale

poate stimula sau ngradi n caz de livrari nefavorabile; acestea avnd n vedere
realizarea unei balante a serviciilor active.

Acest principiu de a exporta CIF si de a importa FOB, avnd n vedere impactul

asupra tranzactiei n cauza dar si a obiectivelor nationale, se numeste regula de aur a
comertului.

11
 nca n faza precontractuala, partile implicate ntr-un contrat de vnzare -
cumparare prospecteaza piata navlului, prin nivelul acestuia precum si a tuturor
elementelor aferente angajarii unei nave sau a unui anumit spatiu, sau altfel spus a
constituirii unei baze de informatii de care se va tine cont n alegerea conditiei de livrare si
de asemenea, care va constitui un punct initial n negocierea nsusi a contractului
comercial.

Odata contractarea perfectata, si deci si conditia de livrare stabilita, unuia dintre

participanti i va reveni si sarcina negocierii unui alt contract, respectiv a celui de
transport. Se vor stabili astfel doua subsisteme de relatii contractuale, unul avnd la baza
contractul comercial si altul derivat din acesta, dar independent, care reprezinta contractul
de transport.

nchirierea unui spatiu, partial sau total pe o nava maritima este definita
ca navlosire, iar persoana juridica care este beneficiara acestui spatiu se
numeste navlositor. Relatiile dintre aceasta persoana si caraus, care poate fi chiar
proprietarul de nava sau o alta care preia acest rol, se stabilesc de regula prin contractul
de charter party.

Este evident ca n aceste relatii, carausul ofera servicii de transport iar navlositorul
pe cele de marfa. n cazul n care o persoana juridica ncarca marfuri pe o nava fara sa
fie parte la contractul de charter party, ci altui document specific transportului maritim
denumit conosament, se numeste ncarcator.

Din aceste considerente, n cazul unei livrari FOB, navlositor este cumparatorul iar
vnzatorul ndeplineste calitatea de ncarcator, n timp ce la o livrare CIF, n care
navlositorul este chiar vnzatorul, acesta este navlositor si ncarcator, cumparatorul
ndeplinind functia de primitor al marfurilor.

Suprapunerea celor doua contracte n conditiile de livrare FOB si CIF presupune

nsa o analiza atenta, n sensul ca, chiar daca la o livrare FOB ntre vnzator n calitate
de ncarcator si caraus nu apar relatii strict contractuale, ei totusi concura n mod
concertrat la realizarea unui transport de marfuri pe mare.

12