Armele

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu teoretic cu privire la regimul armelor si munitiilor
Cap.I Notiuni introductive
1.1. Aspecte generale referitoare la infractiuni privitoare la regimul stabilit de lege

pentru unele activitti.
n titlul VI, din partea special a Codului penal, prin folosirea consecvent a criteriului
adoptat de sistematizare a prtii speciale, autorii Codului penal din 1969 au inclus infractiunile
care, dup cum arat denumirea lor, aduc atingere unor activitti de interes public sau altor
activitti reglementate de lege. Aceste infractiuni, desi sunt numeroase si de o mare varietate,
au fost totusi incluse ntr-un titlu unic, deoarece ele prezint o trstur esential comun,
constnd n aceea c, prin svrsirea lor, se aduce atingere unor relatii sociale de aceeasi
natur, relatii care privesc buna desfsurare a activittii unittilor publice sau de interes public,
nfptuirea jurisdictiei, siguranta circulatiei pe cile ferate, regimul stabilit pentru anumite
activitti reglementate de lege1. Acest element comun si fundamental uneste toate aceste
numeroase si variate infractiuni, justificnd tratarea lor unitar n cadrul aceluiasi titlu al prtii
speciale.
Grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitti de interes public sau altor
activitti reglementate de lege, a fost sistematizat n patru subgrupuri, corespunznd fiecare
unui capitol distinct: primul capitol privitor la infractiuni de serviciu sau n legatur cu
serviciul; al doilea capitol privind infractiunile care impiedic nfptuirea justitiei; al treilea
capitol, referitor la infractiuni contra circulatiei pe cile ferate; al patrulea capitol
cuprinde infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activitti reglementate de
lege.
Normele de incriminare cuprinse n titlul VI al Codului penal, partea special, nu si-au
pstrat toate formulrile initiale, ele suferind n decursul timpului unele modificri; cele mai
1
- Octavian Loghin, Tudorel Toader, Drept penal romn, partea special, Casa de editur
i pres ansa S.R.L., Bucureti, 1994, pag.316
Pagina 1 din 50
importante s-au adus prin urmtoarele acte normative: Decretul nr.154 din 1970, Legea nr.6
din 1973, Decretul nr.365 din 1976, Decretul-lege nr.1 din 1989, Decretul-lege nr.12 din
19902, Legea nr.20 din 19903, Legea nr.65 din 19924, Legea nr.17 din 19965, iar altele sunt
prevzute n Legea de modificare a Codului penal6.
Constitutia Romniei din 1991 cuprinde norme cu caracter de principii care trebuie
avute n vedere si la aplicarea dispozitiilor incriminatoare prevzute n titlul VI al Codului
penal, partea special.
Astfel, au relevant pentru materia tratat dispozitiile constitutionale referitoare la
drepturile si liberttile cettenilor, prevzute n titlul II din Constitutie, cum ar fi: principiul
nscris n art.15 care prevede c: Cettenii sunt egali n fata legii si autorittilor publice, fr
privilegii si fr discriminri. Nimeni nu este mai presus de lege; principiul nscris n art.21
care prevede accesul liber la justitie, n sensul c orice persoan se poate adresa justitiei pentru
aprarea drepturilor, a liberttilor si a intereselor sale legitime, nici o lege neputnd ngrdi
exercitarea acestui drept; principiul nscris n art.23 care consacr libertatea individual,
prevznd c: Libertatea individual si siguranta personal sunt inviolabile. Perchezitionarea,
retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai n cazurile si cu procedura prevzut
de lege. Nici o pedeaps nu poate fi stabilit sau aplicat dect n conditiile si n temeiul legii.7
n legatur cu autoritatea judectoreasc Constitutia Romniei prevede, de asemenea,
c: Justitia se nfptuieste n numele legii. Judectorii sunt independenti si se supun numai
legii8. Justitia se realizeaz prin Curtea Suprem de Justitie si prin celelalte instante
judectoresti stabilite prin lege9.
Cunoasterea acestor principii este hotrtoare pentru o bun ntelegere si aplicare a
prevederilor legii penale n general si a dispozitiilor din titlul VI, al prtii speciale a Codului
penal, ndeosebi.
2
Decretul lege nr.12/1990 a intrat n vigoare la 10 ianuarie 1990 i privete abrogarea
i modificarea unor dispoziii din Codul penal i din Codul de procedur penal.
3
Legea nr.20/1990 a intrat n vigoare la 6.08.1990 i privete protejarea populaiei
mpotriva unor activiti comerciale ilicite.
4
Legea nr.65/1992 a intrat n vigoare la 08.07.1992 i privete modificarea i
completarea Codului penal, privind unele fapte de corupie.
5
Legea nr.17/1996 a intrat n vigoare la 10.05.1996 i privete regimul armelor de foc i
al muniiilor.
6
Legea nr.140/1996 a intrat n vigoare la 14.11.1996 i privete modificarea i
completarea Codului penal.
7
Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu, Ioan Molnar, Ilie Pacu, Alexandru Boroi,
Valeric Lazr, Drept penal, partea special, Editura Continent XXI, Bucureti, 1995,
p.297
8
Art.123 din Constituia Romniei
9
Alin.1, art.125, din Constituia Romniei
Pagina 2 din 50
1.2. Scurt istoric al incriminrii infractiunii de

nerespectare a regimului armelor si munitiilor
Sub imperiul Codului penal de la 1864, regimul armelor era reglementat prin Legea din
21 decembrie 1921. Acest lege a fost nlocuit ulterior de Legea din 24 iulie 1941.
Codul penal Mihai I10, publicat n Monitorul Oficial nr.65 din 18 martie 1936, n
capitolul III - Attri, instigri si alte delicte contra linistei publice - n art.335 prevedea:
Acela care, n mod clandestin, fabric, strnge, transport sau pstreaz arme, munitii
de orice fel, masini infernale, explozibile omortoare sau incendiatoare, n scop de a le
intrebuinta, el insusi, sau a le da fctorilor de rele pentru svrsirea de crime sau delicte,
comite delictul de nlesnire a infractiunilor contra linistei publice si se pedepseste cu nchisoare
corectional dela unu la cinci ani si amend dela 2.000 la 10.000 lei, ntruct nu s-au comis
infractiuni lovite de lege cu pedepse mai mari.
n Monitorul Oficial nr.20 bis, din 21.01.1941, a fost publicat Decretul-lege nr.142
privitor la depunerea armelor, munitiilor, explozibililor de orice categorie si a permiselor de
port-arm, precum si pentru interzicerea ntrunirilor si adunrilor de orice fel. Patru zile mai
trziu, si anume n Monitorul Oficial nr.12 bis, din 25.01.1941, s-a publicat Decretul-lege
nr.145 pentru completarea dispozitiilor art.1, din Decretul-lege nr.142/1941. Ulterior s-a
acordat un nou termen pentru depunerea armelor, munitiilor si explozibilelor, prin Decretul-
lege nr.122, publicat n Monitorul Oficial nr.103 din 04.05.1941.
Cteva luni mai trziu, n Monitorul Oficial nr.173, din 24.07.1941, a fost publicat
Legea nr.677 asupra portului si vnzrii armelor.
Regimul armelor si munitiilor a fost apoi reglementat prin Decretul nr.61 din 1959,
privind regimul armelor si munitiilor si a materialelor explozive, care a nlocuit Decretul nr.163
din 1950, pentru detinerea, portului si vnzarea armelor si munitiilor, precum si transportul
explozibililor, cu modificrile ulterioare.
n acest decret erau prevzute, n capitolul III, ca infractiuni diferite fapte prin care se
nclcau dispozitiile privind detinerea, portul, transportul, nstrinarea sau dobndirea de arme
sau munitii, ca si nedepunerea ntr-un anumit termen a armei, de ctre cei crora li s-a retras
permisul sau li s-a respins cererea pentru prelungirea valabilittii. n art.17 si art.171 (introdus
n 1960) erau prevzute pe lng agravante stabilite de noul Cod penal si alte agravante care
nu au corespondent n codul actual.
10
Codul penal Mihai I a intrat n vigoare la 01.01.1937
Pagina 3 din 50
Prin intrarea n vigoare a noului Cod penal11 dispozitiile din Decretul nr.61 din 1959,
care si au corespondent n art.279 din noul cod, au fost abrogate implicit la aceea dat.
Decretul nr.61, din 1959, a fost ns abrogat expres prin Decretul nr.367, din 1961, privind
regimul armelor, munitiilor si a materiilor explozibile (art.61), la data de 26 noiembrie 1971.
n Monitorul Oficial nr. 74, din 11 aprilie 1996, s-a publicat Legea nr.17 privind
regimul armelor de foc si al munitiilor, care a intrat n vigoare la 30 de zile de la publicarea ei12.
Prin intrarea n vigoare a Legii nr.17 din 1996 s-a abrogat expres Decretul nr.299 din
1979, privind paza armat a pepinierelor piscicole din Delta Dunrii, Hotrrea Consiliului de
Ministri nr.1369 din 1971, privind unele msuri n legtur cu regimul armelor si munitiilor si
pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la acest regim, cu modificrile ulterioare,
precum si Decretul nr.367 din 1971, referitor la regimul armelor si munitiilor13.
11
Codul penal actual a fost adoptat la 21.06.1968 i a intrat n vigoare la 01.01.1969
12
Alin.1, art.86, din Legea nr.17/1996
13
Pagina 4 din 50
Cap. II Elemente constitutive ale infractiunii de nerespectare a regimului armelor si

munitiilor
2.1. Aspecte generale
2.1.1. Notiuni si definitie
n multe situatii infractorii recurg la arme, fie pentru a svrsi infractiuni, fie pentru a-si
asigura scparea, atunci cnd sunt surprinsi asupra faptelor. Din acest cauz, pentru
asigurarea ordinei publice, a ocrotirii persoanelor si bunurilor, s-a impus reglementarea
regimului armelor si munitiilor.
Reglementarea regimului armelor si munitiilor este realizat prin Legea nr.17 din
199614.
Faptele de nerespectare a regimului armelor si munitiilor sunt fapte care prezint un
grad de pericol social deosebit pentru societate, deoarece prin svrsirea lor se creaz o stare
de primejdie pentru valorile sociale, a cror ocrotire a impus stabilirea acestui regim. Aceste
fapte sunt incriminate n art.279 Cod penal, constituind infractiunea de nerespectare a
regimului armelor si munitiilor.
Conform alin.1, din art.279, Cod penal, infractiunea const n: Detinerea, portul,
confectionarea, transportul, precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau
functionarea atelierelor de reparat arme, fr drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 5
ani.
Conform alin.2, din art.279 Cod penal, infractiunea const si n: nedepunerea
armei sau a munitiei n termenul fixat de lege, la organul competent, de ctre cel cruia i s-a
desprins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului si care se pedepseste cu nchisoare
de la 6 luni la 5 ani.
2.1.2. Obiectul juridic special
14
Legea nr.17/1996 a fost publicat n Monitorul Oficial nr.74, din 11.04.1996.
Pagina 5 din 50
Obiectul juridic special al faptei, prevzute n art.279 Cod penal, este reprezentat de
relatiile sociale care reclam pentru dezvoltarea si conservarea lor, ca nici o persoan s nu
detin arme sau munitii, ori s efectueze operatii cu acestea, fr drept, ori s detin ilegal un
aparat de reparat arme15.
Ocrotirea acestor relatii sociale este asigurat prin aprarea unui complex de valori
sociale, anume prevzute n dispozitiile care reglementeaz acest domeniu16. n acest sens, n
vechea reglementare se prevedea: n scopul mentinerii ordinei publice, al aprrii vietii
persoanelor, a propriettii publice si private, detinerea si portul, folosirea de arme, munitii si
materii explozive, precum si functionarea atelierelor de reparat arme sunt supuse regimului
prevzut n prezentul Decret17.
Totodat, protejarea acestor relatii sociale este chiar n scopul legii penale, enuntat n
art.1, pct.1, din Legea nr.140 din 1996, privind modificarea si completarea Codului penal:
Legea penal apar, mpotriva infractiunilor, Romnia, suveranitatea, independenta, unitatea
si indivizibilitatea statului, persoan, drepturile si liberttile acestuia, proprietatea, precum si
ntreaga ordine de drept.
2.1.3. Obiectul material
Obiectul material al infractiunii, prevzute n art.279 Cod penal, l constituie armele si

munitiile asupra crora se rsfrnge activitatea infractional.
Potrivit art.151, alin. 1, Cod penal, armele sunt instrumentele, piesele sau
dispozitivele astfel declarate prin dispozitiile legale. O astfel de dispozitie legal este cea din
art.3, alin.1, al Legii nr.17 din 1996, care defineste notiunea de arme de foc: Prin arme de
foc, n sensul prezentei legi, se ntelege acele arme a cror functionare determin aruncarea
unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori mprstierea de gaze
nocive iritante sau de neutralizare.
Principiul de functionare are la baz forta de expansiune a gazelor, provenite din
detonarea unei capse ori prin explozia unei ncrcturi.
Conform alin.2, art.3, din Legea nr.17/1996, armele de foc sunt urmtoarele:
15
Octavian Loghin, Avram Filipa, Drept penal romn, partea special, Casa de editur i
pres ansa, Bucureti 1992, pag.251
16
Gheorghe Nistoreanu, V. Dobrinu, .a., op.cit., pag.420
17
Art.1, din Decretul nr.367/1971. n prezent acest act normativ este abrogat prin
intrarea n vigoare a Legii nr.17/1996.
Pagina 6 din 50
- armele militare, confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite n actiunile de

neutralizare sau nimicire a pesonalului si tehnicii de lupt ale inamicului, precum si orice alte
instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, a rni, a ucide, ori a distruge, dac
prezint caracteristicile unei arme militare;
- armele de tir, cu glont sau cu alice, special fabricate sau confectionate pentru
practicarea tirului sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de ctre Federatia Romn de
Tir;
- armele confectionate special pentru a mprstia gazele nocive, iritante sau de
neutralizare;
- armele ascunse, astfel fabricate sau confectionate, ncat existenta lor s nu fie vizibil
sau bnuit;
- armele de panoplie, fcute inofensive, dac, prin valoarea lor istoric, stiintific sau
care constituie daruri, recompense ori aminitiri, sunt destinate a fi pstrate n institutii de
cultur si art, asociatii cultural-artistice si sportive sau n panoplii personale. n aceast
categorie se nclud si acele arme de foc, n stare de functionare, care constituie raritti sau
prezint valoare istoric, documentar, stiintific ori artistic deosebit, recunoscut ca atare
de institutii specializate;
- armele de recuzit, fcute inofensive, destinate a fi folosite n activitatea - artistic
sau de productie cinematografic - a teatrelor, circurilor, studiourilor de film, ori a altor
asemenea institutii cultural-artistice.
Sunt considerate a fi arme de foc si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care
se pot constitui si pot functiona ca arme de foc18.
Nu constituie obiect material al infractiunii, prevzute de art.279, Cod penal, arme
asimilate prevzute n alin.2, al art.151, Cod penal, ntruct acestea nu sunt arme propriu-
zise19. De asemenea nu constituie obiect material al infractiunii de nerespectare a regimului
armelor si munitiilor, piese sau prtile dntr-o arm si nici armele care nu sunt n stare de
functionare20.
n art.4, din Legea nr.17/1996, munitiile sunt definite ca fiind cartusele, proiectilele si
ncrcturile de orice fel, care pot fi ntrebuintate la armele prevzute la art.3..
n legatur cu munitiile, practica juridica si literatura de specialitate au studiat c
tuburile, burele, rondelelele ori alicele, luate separat, nu pot fi considerate munitii - n ntelesul
legii -dect n cazul n care au fost constituite n cartuse, proiectile, ori ncrcturi care,
18
Alin.3, art.3, din Legea nr.17/1996.
19
O. Loghin, T. Toader, op.cit., p.423
20
Vintil Dongoroz, S. Kahane, .a., Explicaii teoretice ale Codului penal romn, partea
special, vol.IV, ed. Academiei R.S.R., 1971, pag. 329
Pagina 7 din 50
mprenun cu capsele si pulberea, formeaz munitia ce se foloseste la arme. De asemenea,

detinerea de pulbere pentru confectionarea cartuselor de vntoare, fr autorizatie sau n
cantitti mai mari dect cele aprobate, nu constituie detienerea de materii explozive, fr drept,
ci infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor21.
n practica judiciar s-a decis c exist infractiunea prevzut de art.279, alin 1, Cod
penal, dac inculpatul a detinut pe nedrept un pistol cu gaz iritant lacrimogen, ori un pistol de
implantat bolturi22 sau o pusc, ori un pistol de constructie artizanal23. De asemenea, s-a decis
c svrseste acest infractiune si acela care detine ilegal munitie, pentru arma militar ori
cartuse de vntoare sau capse genofix de implantat bolturi24.
2.1.4. Subiectul infractiunii
Subiectul activ, n varianta prevzut de alin.1, art.279, Cod penal, privind infractiunea
de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, poate fi orice persoan care ndeplineste
conditiile rspunderii penale.
Persoan fizic poate deveni subiect al infractiunii, numai dac ntruneste cumulativ
urmtoarele conditii: vrsta cerut de lege, responsabilitate, libertate de hotrre si actiune.
n forma prevzut n alin.2 al textului, subiectul infractiunii este circumstantiat, el
neputnd fi dect o persoan care a avut permis pentru respectiva arm sau munitie, n
conditiile art.11, coroborat cu art.14, respectiv art.30-34 si 36, coroborat cu art.37, din Legea
nr.17 din 1996.
Participatia penal este posibil, n toate cazurile, sub forma instigrii si a complicittii
morale.
Instigarea, prevzut de art.26 Cod penal, ca form a participatiei morale, se
caracterizeaz prin aceea c o persoan cu intentie - instigator - determin o alta - instigat - s
svrseasc o fapt prevzut de legea penal.
21
C. Aionioaie, V. Berchean, I.N. Dumitracu, s.a., Tratat de metodic criminalistic,
vol.I, ed. Carpai, Craiova, 1994, pag.331
22
D. 75/1983 a T.S., s.m., R.R.D., nr. 5/1985, pag.76; D.13/1980 a T.S., s.m., R.R.D.,
nr.11/1980, pag.65; D. 195/1975 a T.m. Bucureti, s.a. II ap., R.R.D., nr. 4/1976.
23
D. 61/1980 a T.S., s.m., R.R.D., nr. 8/1981, pag.62
24
D. 13/1980 a T.S., s.m., R.R.D., nr. 11/1980, pag.65; D.102/1985 a T.m. Bucureti, s.a. II
ap., R.R.D., nr. 2/1986, pag.80, D.1195/1975 a T.m. Bucureti, s.a. II ap., R.R.D., nr.
4/1976, pag.48, cu not de C. urcanu.
Pagina 8 din 50
Datorit continutului psihic, moral, al instigrii, cel ce efectueaz aceast activitate

(instigatorul) mai poart denumirea de autor moral, iar cel ce execut activitatea la care a fost
determinat (instigatul) mai este denumit autor material.
Complexitatea, reglementat n art.26 Cod penal, este acea form de participatie ce
const n nlesnirea sau ajutorarea cu intentie n orice mod, la svrsirea unei fapte prevzute
de legea penal. Dup cum contributia complicelui sprijin realizarea laturii subiective (a
elementului moral) sau a laturii obiective ( a elementului material) a faptei prevzute de legea
penal, complicitatea poate fi moral (imaterial) si material (fizic)25.
Complicitatea de natur moral contribuie la ntrirea sau ntretinerea hotrrei
infractionale, la crearea unei anumite stri psihice, necesar n vederea svrsirei faptei.
Compliciatea material nlesneste sau ajut la svrsirea faptei, privit sub aspectul
materialittii ei, la nfptuirea laturii obiective a infractiunii.
Coautorul se poate defini ca fiind situatia n care dou sau mai multe persoane
contribuie nemijlocit la svrsirea unei fapte prevzute de legea penal, n baza unei vointe
comune, a unei legturi subiective.
Coautorul, ca form a participatiei, presupune ndeplinirea urmtoarelor conditii:
svrsirea unei fapte prevzute de legea penal, cooperarea din partea coautorilor si vointa
comun a coautorilor.
Coautorul este astfel exclus, prin definitia si conditiile sale, n cazul n care fapta const
n detinerea, portul, nstrinarea sau nerespectarea armelor si munitiilor, fiind vorba de actiuni
care se comit n persoan proprie.
Nerespectarea armei si a munitiei, fiind o infractiune omisiv, nu este posibil nu numai
coautoratul, dar si complicitatea.
Subiectul pasiv general este statul, ca titular al valorilor sociale puse n pericol prin
svrsirea infractiunii.
Subiectul pasiv special al infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor
este persoan fizic sau juridic, asupra crora se rsfrnge activitatea acestei infractiuni.
Din practica judiciar a rezultat c, de regul, autori ai infractiunilor de la acest regim
sunt urmtoarele categorii de persoane26:
- fosti condamnati pentru infractiunea contra persoanei, prin folosirea armelor de foc,
detinerea ilegal de arme sau acte de braconaj;
- fosti armurieri ori persoane care s-au ocupat cu repararea armelor n mod ilegal;
25
M. Zolyniac, Drept penal, partea general, vol.II, ed. Fundaiei Chemarea Iai, 1994,
pag.394
26
C. Aionioaie, V. Berchean, s.a., op.cit., pag.335
Pagina 9 din 50
- persoane care au lucrat sau lucreaz n unittile productoare de arme si munitii,

precum si cele ce folosesc explozivi n procesul de productie;
- persoane crora li s-au retras permisele de arm si exist date c intentioneaz s
procure arme si munitii, eludnd prevederile legale;
- dezertori sau evadati cu arme si munitii asupra lor;
- traficanti de aur si cei cercetati pentru infractiunea de contraband;
- autori ai infractiunilor la regimul produselor sau substantelor toxice ori stupefiante;
- persoane care se pregtesc s treac fraudulos frontiera;
- persoane care confectioneaz arme n mod artizanal.
Este adevrat c, n anumite situatii, faptele sunt svrsite chiar de ctre cei ce le au n
primire sau administrare - antrenorii sectiilor de tir din asociatiile si cluburile sportive,
gestionarii ori personalul tehnic din cadrul filialelor de vntoare si magazinele de
comercializat arme si munitii, apartinnd asociatiilor vntorilor si pescarilor sportivi,
responsabilii atelierelor de reparat arme, pdurarii si personalul operativ pentru paza si
valorificarea vnatului din cadrul ocoalelor silvice, sefii de depozite si artificierii care
manipuleaz munitii s.a.m.d.
Calitatea acestora nu are nici un fel de relevant sub aspectul infractiunilor de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor, dar trebuie avute n vedere la conturarea
infractiunilor concurente, cum ar fi: delapidarea, abuz sau neglijent n serviciu s.a.m.d.
2.2. Structura si continutul juridic al infractiunii
2.2.1. Latura obiectiv
A. Elementul material
n forma prevzut n alin.1, art.279, Cod penal, infractiunea de nerespectare a

regimului armelor si munitiilor se realizeaz sub aspectul elementului material, prin svrsirea
uneia dintre urmtoarele actiuni: detinerea, portul, confectionarea, transportul, orice operatie
privind circulatia armelor si munitiilor, sau functionarea atelierelor de reparat arme.
A detine arme si munitii nseamn a le avea n posesie.
Pagina 10 din 50
Totodat, n dictionarul general al limbii romne27, a detine nseamn a avea un lucru n

stpnire provizorie sau n pstrare, iar detintorul este persoan care are n stpnire un lucru,
cu obligatia de restiuire. Detinerea reprezint o anumit pozitie a bunului - n cazul de fat a
armei sau a munitiei - de a se afla la dispozitia persoanei care o detine. n acest situatie nu
este vorba de un drept de dispozitie cu semnificatie juridic, ca
dezmembrmnt al dreptului de proprietate, ci de posibilitatea de a dispune, n fapt, de
arma respectiv.
Detinerea armelor si munitiilor nseamn primirea si pstrarea acestora, indiferent dac
detintorul a dobndit armele sau munitiile si de asemenea, nu intereseaz nici dac este o
posesie pentru sine sau pentru altul. Este indiferent mijlocul prin care s-au dobndit armele sau
munitia.
n practica judiciar s-a decis c fapta inculpatului, care dup decesul tatlui su gsind
o cantitate de cartuse pentru arme militare, care apartinuse acestuia, nu numai c nu a anuntat
imediat organele de politie, dar a si luat msuri de conservare a munitiilor n alt loc dect n
care le-a gsit - unde au fost descoperite dup trei ani - ceea ce constituie infractiunea de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevzut de art.279, alin3, lit. a, Cod penal
(detinere fr drept a munitiei pentru arme militare) 28. De asemenea s-a decis c n situatia n
care fptuitorul a intrat n posesia armei sau a munitiei prin svrsirea unei infractiuni, de
exemplu sustragere, atunci infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor,
prevzut de art.279, Cod penal, va intra n concurs cu infractiunea comis, n exemplul dat cu
infractiunea de furt29.
Pentru existenta elementului material este suficient detinerea unei singure arme sau a
munitiei n cantitate mic.
A purta arme si munitii nseamn a avea asupra s arma sau munitia. n concordant cu
explicatia dat de Dictionarul general al limbii romne, a purta nseamna a poseda, a avea, a
tine asupra s, eventual pentru a se folosi la nevoie un obiect 30.
Pentru existenta infractiunii nu are relevant ct timp a avut fptuitorul asupra s arma
sau munitia, ori dac aceasta s-a fcut pe fat sau n ascuns.
n literatura de specialitate un aspect controversat, n ceea ce priveste aceast
modalitate de svrsire a infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, l
constituie faptul dac arma purtat trebuie s fie ncrcat sau c persoan care o poart s
27
Vasile Breban, Dicionar general al limbii romne, vol.I, ed. Enciclopedic, Bucureti,
1992, pag.275
28
D. 102/1985 a T.m. Bucureti, s.a. II-a p., n R.R.D., nr.2/1986, pag.80
29
R.R.D. nr.5/1972, pag.161
30
Vasile Breban, op.cit., vol.II, p.341
Pagina 11 din 50
aib sau nu asupra ei munitie. Astfel, ntr-o prim opinie, unii autori 31 consider c pentru
existenta infractiunii nu intereseaz dac arma a fost sau nu ncrcat, ori dac, nefiind
ncrcat fptuitorul a avut sau nu munitie asupra s. ntr-o alta opinie, unii autori 32 sustin c
n ceea ce priveste portul armei, spre a se deosebi de actiunea de detinere de arme, trebuie ca
arma purtat s fie ncrcat sau c persoan care o poart s aib asupra ei si munitie.
ntruct prezenta sau absenta munitiei asupra fptuitorului - deosebirea dintre cele
dou opinii anterior mentionate - nu micsoreaz cu nimic pericolul social al acestei infractiuni,
condiderm c pentru existenta infractiunii nu prezint important dac arma a fost sau nu
ncrcat, ori dac, nefiind ncrcat, fptuitorul a avut sau nu munitie asupra s.
O alt modalitate de realizare a elementului material, al infractiunii de nerespectare a
regimului armelor si munitiilor, o constituie confectionarea de arme si munitii. A confectiona
nseamn a prelucra un material pentru a obtine un obiect 33, n cazul nostru pentru a obtine
arme si munitii. Confectionarea armelor sau munitiilor poate fi realizat de o singur persoan
sau de mai multe persoane.
A transporta arme sau munitii nseamn a le deplasa dintr-un loc n altul. Transportul
implic ntotdeauna si detinerea armelor si munitiilor transportate.
Prin orice operatie, privind circulatia armelor si munitiilor, trebuie s ntelegem orice
actiune prin care armele sau munitiile sunt transmise de la un detintor la altul. Totodat, prin
operatiuni cu arme si munitii se ntelege34: producerea, confectionarea, prelucrarea,
experimentarea, vnzarea, cumprarea, comertul, nchirierea, importul, exportul, transportul,
depozitarea sau repararea armelor de tir, de vntoare, de mprstierea gazelor nocive, iritante
sau de neutralizare, ori de recuzit, a munitiilor pentru acestea si a armelor de panoplie.
n ceea ce priveste operatiunile referitoare la functionarea atelierelor de reparat arme,
trebuie s ntelegem orice actiune care are legatur cu desfsurarea organizat a activittii
atelierelor de reparat arme (actiuni privind nfiintarea, organizarea, activitatea unor astfel de
ateliere). n ceea ce priveste existenta infractiunii nu are relevant dac atelierul functioneaz
cu o singur persoan sau cu mai multe.
Actiunile prevzute n art.279, alin.1, Cod penal, constituind modalitti alternative de
realizare a elementului material al infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor,
pentru existenta infractiunii este suficient s se svrseasc numai una dintre aceste actiuni;
31
O. Loghin, T. Toader, op.cit., pag.423; T. Vasiliu, D. Pavel, s.a., Codul penal al R.S.R.
comentat i adnotat partea special, vol.II, Editura tiinific i Enciclopedic Bucureti,
1975, pag.190
32
Gheorghe Nistoreanu, V. Dobrinoiu, s.a., op.cit., pag.422; V. Dongoroz, S. Kahane, s.a.,
op.cit., pag.331
33
V. Breban, op.cit., vol.I, pag.202
34
Art.53 din Legea 17/1996
Pagina 12 din 50
dac fptuitorul a comis mai multe actiuni dintre cele prezentate anterior, acesta nu svrseste
mai multe infractiuni ci una singur35.
Pentru ca actiunile enumerate n art.279, alin.1 Cod penal, s ntregeasc latura
obiectiv a infractiunii se cere ca ele s fie efectuate fr drept. Cerinta este ndeplinit si fapta
constituie infractiune dac actiunea se svrseste cu nclcarea conditiilor prevzute n Legea
nr.17 din 1996, privind regimul armelor de foc si al munitiilor.
Legea reglementnd regimul armelor de foc si al munitiilor, stabileste n primul rnd
conditiile referitoare la detinerea si portul armelor si munitiilor. n acest sens art.10, alin.1 din
Legea nr.17/1996, prevede: Detinerea si dup caz, portul si folosirea armelor si munitiilor de
ctre persoanele fizice, sunt permise numai cu autorizatia organelor competente ale
Ministerului de Interne, n a cror raz teritorial si are domiciliul cel n cauz.
n conformitate cu prevederile acestei legi, organele abilitate ale Ministerului de Interne
pot autoriza persoanele fizice s detin, s poarte si s foloseasc arme si munitii, tinnd
evidenta acestora. Tot aceste organe stabilesc numrul de arme ce pot fi detinute si pot
autoriza si folosirea de ctre aceeasi persoan a cel mult cte dou arme de acelasi calibru,
precum si cantitatea de munitie corespunztoare.
n conditiile Legii nr.17 din 1996, cettenii romni pot fi autorizati s detin si, dup
caz, s poarte si s foloseasc arme de tir, arme de vntoare, arme de mprstiere a gazelor
nocive, iritante, ori de neutralizare, sau arme de panoplie si munitia corespunztoare.
Conform art.12, alin.1, din Legea nr.17/1996, persoanelor fizice strine, pe teritoriul
Romniei, le este interzis detinerea, portul si folosirea armelor militare si munitiilor
corespunztoare,
Sunt exceptate de la acesta regul, conform art.12, alin.2, nsotitorii delegatiilor strine
la nivelul sefilor de stat, ori de guvern, precum si militarii care fac vizite oficiale n Romnia,
care pot detine, purta si folosi arme militare si munitia corespunztoare, n timpul sederii lor n
tar, cu avizul organelor competente.
De asemenea, pe baza prevederilor art.13, din aceeasi lege, membrii personalului
misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare si ai reprezentatilor organizatiilor internationale,
intraguvernamentale, acreditate n Romnia, sunt scutiti, pe baz de reciprocitate, de obligatia
de a obtine autorizatia necesar pentru a detine arme de foc si munitii.
Introducerea si scoaterea din tar a armelor de foc, de ctre aceste categorii de
persoane, sunt permise cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
n conformitate cu prevederile legale - art.11, alin.2 din Legea nr.17/1996 - strinii cu
domiciliul sau cu resedinta n Romnia pot fi autorizati s detin si, dup caz, s poarte si s
35
O. Loghin, T. Toader, op.cit., pag.424
Pagina 13 din 50
foloseasc arme de tir, arme de vntoare, arme de mprstiere a gazelor nocive, iritante ori de
neutralizare sau arme de panoplie si munitia corespunztoare. Totodat, strinii veniti n
Romnia pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a practica vntoarea, n
conditiile legale, pot detine, purta si folosi arme de tir sau arme de vntoare, dup caz, si
munitia corespunztoare, numai dac acestea au fost nscrise, de ctre organele de control
pentru trecerea frontierei de stat romne, n pasapoartele sau n actele valabile cu care au intrat
n Romnia, ori dac au procurat legal armele sau munitiile de la cluburile, asociatiile sau
celelalte persoane juridice s desfasoare asemenea activitti.
Autorizarea pentru detinerea si dup caz, portul si folosirea armelor si muniilor,
conform art.14 din Legea nr.17/1996, se acorda pentru:
a. arma militar, pistol sau revolver, persoanelor care ndeplinesc o functie ce implic
exercitiul autorittii publice, dac pentru paza sau autoaprare este necesar s detin si s
poarte o asemenea arm;
b. arme de tir, antrenorilor si sportivilor de categoria I, care sunt membrii ai asociatilor
sau cluburilor sportive, cu sectii de tir afiliate la Federatia Romn de Tir, n cadrul crora
acestia activeaz pentru a le folosi n activitatea de pregtire si n competitii, n conditiile
prevzute de lege, precum si vntorilor autorizati, corespunztor reglementrilor proprii n
vigoare;
c. arme de vntoare, membrilor asociatilor de vntori sportivi legal constituite;
d. arme pentru mprstierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, persoanelor
crora, pentru paz sau autoaprare, le este necesar detinerea unor asemenea arme;
e. arme de panoplie, persoanelor care doresc s detin astfel de arme n calitate de
colectionari.
Persoanele prevzute la lit.a, dup ncetarea ndeplinirii functiei ce implic exercitiul
autorittii publice, pot solicita prelungirea autorizatiei de la organele competente ale
Ministerului de Interne.
De asemenea, art.15, din Legea privind regimul armelor de foc si al munitiilor,
stabileste persoanele care nu pot fi autorizate s detin, s poarte si s foloseasc arme de foc
si munitii:
a. minorii;
b. bolnavii psihic, precum si cei care, datorit altor afectiuni de care sufer, stabilite de
Ministerul Snttii, ar putea pune n pericol propria lor viat ori a altora, atunci cnd ar
detine sau ar folosi si munitii;
Pagina 14 din 50
c. cei care, datorit antecedentelor penale sau conform dovezilor existente la organele
competente, prezint pericol pentru ordinea public, siguranta statului sau pentru viata si
integritatea corporal a persoanelor.
O situatie aparte este cazul n care titularul permisului de arma a decedat, ori a fost
declarat disprut. n acesta situatie, conform alin.2, art.28 din lege, urmasii titularului
permisului de arma sunt obligati ca n termen de 15 zile de la deces, sau dup caz, de la data
rmnerii definitive a hotrrii judectoresti, s depun la organul de politie armele, munitiile si
permisul de arm ale defunctului sau disprutului.
La ncetarea functiei care a justificat autorizarea detinerii, portului si folosirii armei
pentru paz sau aprare personal, cel n cauza este obligat, conform alin.5, art.28, din Legea
nr.17/1996, ca n termen de 10 zile de la aceea data s depun arma si munitia spre vnzare la
unittile specializate, ori s le doneze sau, dup caz, s le restituie organului de la care le-a
primit n dotare.
n cele dou situatii prezentate anterior, nerespectarea termenilor prevzute - 15 zile,
respectiv 10 zile - pentru depunerea armelor si munitiilor, duce la considerarea armelor si
munitiilor, conform prevederilor art.29 din lege, ca fiind detinute fr drept.
Persoanele autorizate s detin, s poarte si s foloseasc arme si munitii, li se
elibereaz Permis de arm. n acest act se nscriu, de ctre organul emitent, armele si
munitiile pe care titularul a fost autorizat s le detin, precum si scopul n care le poate folosi.
Permisul de arm confer titularului dreptul de a detine si dup caz, de a purta si folosi armele
si munitia corespunztoare nscrise n acesta, precum si cele mprumutate, n conditiile legii36.
n acest sens, inculpatul a detinut cteva capse genofix de implantat bolturi fr
autorizatie. Inculpatul nu a detinut ns si pistolul de implantat bolturi.
Capsele genofix de implantat bolturi constituie munitie, n sensul art.279, Cod penal
si ca urmare instanta a retinut c detinerea fr autorizatie a unor asemenea capse constituie
infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor. De asemenea, instanta a
mentionat c existenta infractiunii n acest caz nu este conditionat de detinerea - de ctre
aceeasi persoan - a unui pistol de implantat bolturi.
Exist si unele cazuri cnd instantele judectoresti au considerat, avnd n vedere si
Legea nr.126 din 1995, capsele genofix ca fiind materii explozive si n consecint au ncadrat
detinerea fr drept a capselor genofix ca fiind infractiune prevzut de art. 280 Cod penal37.
n acest sens, art.1, alin.2, din Legea nr.126/1995, defineste materiile explozive ca
fiind: explozivi propriu-zisi, amestecuri explozive, pirotehnice si simple mijloace de initiere,
36
Art. 17 i art.18 din Legea nr. 17/1996
37
Judectoria Costeti, sent.pen. nr.105/1995 (nepublicat)
Pagina 15 din 50
cele auxiliare de aprindere, precum si orice alte substante sau amestecuri de substante
destinate s dea nastere la reactii chimice instantanee, cu degajare de cldur si gaze la
temperaturi ridicate. De asemenea, n art.19 se face referire direct despre materiile explozive
pentru pistoalele de implantat bolturi, rezultnd asadar c n privinta capselor genofix acestea
constituie materiale explozive si nu munitie38. Cu toate acestea, att practica judiciar ct si
literatura de specialitate39 consider capsele genofix ca fiind munitie si nu material exploziv.
Armele si munitiile detinute de persoanele fizice nu pot fi folosite dect n scopul
pentru care s-a dat autorizarea. n acest sens armele de tir se folosesc numai n poligoane
special amenajate pentru acest tip de arme; armele de panoplie nu pot fi purtate, pentru ele
nepermitndu-se detinerea de munitii n stare de folosint. Armele de recuzit pot fi folosite de
unittile prevzute la art.3, alin.2, lit.g, din Legea nr.17/1996, numai n locurile unde acestea
organizeaz activitti cultural artistice40.
n ceea ce priveste aptitudinea persoanelor juridice de a detine si folosi arme de foc si
munitii, art.30, din Legea privind regimul armelor de foc si munitiilor, prevede:
persoanele juridice romne, inclusiv ale cror obiect de activitate l constituie
prestarea de servicii n domeniul pazei si protectiei, pot fi autorizate s detin arme de foc si
munitia corespunztoare, pentru narmarea paznicilor proprii si a altor angajati care mnuiesc
bunuri sau valori, dac aceasta se justific pentru asigurarea pazei sediilor, imobilelor sau
obiectivelor ce le apartin sau crora le asigur protectie, precum si a trasportului de valori
importante.
Persoanele juridice strine nu pot fi autorizate s detin arme militare si munitii
corespunztoare acestora.
Asociatiile de vntori sportivi legal constituite, precum si Regia Autonom a Pdurilor
Romsilva si subunittile apartinnd acesteia pot procura si detine, cu orice titlu, conform
art.31 din lege, arme militare si munitii pentru paza fondului forestier sau a fondurilor de
vntoare, cu avizul Ministerului de Interne. Organele de control ale Regiei Autonome a
Pdurilor Romsilva si subunittilor apartinnd acesteia pot detine si folosi, n exercitarea
atributiilor de serviciu si pistol.
De asemenea, conform art.32 din lege, Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectia
Mediului, unittile din subordinea acesteia, precum si asociatiile de vntori sportivi legal
constituite au dreptul s detin si arme de vntoare, pentru a narma personalul propriu
38
G. Potrivitu, C. Tunaru, ncadrarea juridic a capselor genofix n revista Dreptul,
nr.2/1997, pag.98-100
39
O. Loghin, T. Toader, op.cit, pag.423, Gheorghe Nistoreanu, V. Dobrican, s.a., op.cit.,
pag.423
40
Art.19, Legea nr.17/1996
Pagina 16 din 50
nsrcinat cu ocrotirea, recoltarea planificat si combaterea animalelor duntoare vnatului pe

locurile de vntoare pe care le gospodaresc.
Unittile piscicole, din subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, stabilite de
acestea mpreuna cu Ministerul de Interne si Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectia
Mediului, au dreptul, n baza prevederilor art.33, din Legea nr.17/1996, s detin si arme de
vntoare cu alice, pentru narmarea personalului propriu nsrcinat cu ndeprtarea psrilor
dunatoare. n aceast situatie munitia folosit poate fi doar cartuse oarbe - fr alice sau
glont.
Federatia Romn de Tir, asociatiile si cluburile sportive care au sectii afiliate, pot
detine si folosi arme de tir si munitia corespunztoare. Numrul armelor, felul lor si cantitatea
de munitie necesar efecturii antrenamentelor si participarii la concursuri sportive se stabilesc
pentru fiecare unitate, prin norme elaborate de Federatia Romn de Tir. Armele de tir,
detinute de persoanele juridice mentionate, se pstreaz n spatiile mentionate n autorizatia de
detinere si pot fi folosite numai n locurile unde sunt organizate antrenamente ori concursuri de
tir, aprobate de Ministerul Tineretului si Sportului.
Antrenorii si instructorii de tir sunt obligati s tin evidenta la zi a armelor si a
consumului de munitie, pe fiecare trgtor, n registre stabilite de Federatia Romn de Tir si
vizat de organele de politie competente, odat cu eliberarea autorizatiilor de detinere.
Asociatiile cultural-artistice si sportive, institutiile de cultur si art pot detine,
conform art.36, din Legea nr.17/1996, arme de panoplie, iar centrele de productie
cinematografic, circurile, teatrele si alte asemenea institutii de cultur si art pot detine si
folosi arme de recuzit, pentru activittile artistice pe care le desfsoar.
n vederea autorizrii pentru detinerea si folosirea de arme si munitii, precum si pentru
construirea si amenajarea de poligoane, persoanele juridice mentionate anterior vor depune
cerere la Inspectoratul de Politie al judetului sau la Directia General a municipiului Bucuresti,
n a cror raz teritorial si au sediul, sau unde urmeaz s fie detinute si folosite armele ori,
dup caz, construite sau amenajate poligoanele.
Conform art.41, alin.1, din Legea nr.17/1996, persoanele juridice care au obtinut
autorizatia pentru detinerea de arme si munitii, nu le pot ncredinta dect personalului propriu
de paz al judetului sau de ctre Directia General de Politie a municipiului Bucuresti. De
asemenea Politia emite avize numai dac persoanele n cauza sunt persoane cu cettenie
romna si nu se afl printre persoanele care nu pot fi autorizate s detin, s poarte si s
foloseasc arme si munitii (conform art.15, din Legea nr.17/1996) si au serviciul militar
satisfacut, ori au urmat un curs de pregtire pentru mnuirea armei, autorizat de Politie.
Pagina 17 din 50
Armele detinute de persoanele juridice, n timpul ct nu se afl asupra personalului

aflat n misiune, se pstreaz numai n locurile mentionate n autorizatia de detinere.
Art.43, alin.1, din Legea nr.17/1996, prevede c angajatii persoanelor juridice, care au
avizul organelor de Politie, pot detine, purta si folosi armele si munitiile cu care sunt dotati,
numai n timpul si n scopul ndeplinirii atributiilor ce le revin, pe baza ordinului de serviciu.
De asemenea persoanele juridice au obligatia de a elibera ordin de serviciu angajatilor proprii,
care au avizul organelor de politie, pe care i doteaz cu arme si munitii.
Referitor la militari, att din cadrul Ministerul Aprrii Nationale, ct si din partea
Ministerului de Interne, n art.44 din lege se prevede c acestia pot detine, purta si folosi
armele si munitiile cu care sunt dotati de ctre unittile din care fac parte, n conditiile
prezentei legi, precum si ale regulamentelor militare, instructiunilor si ale ordinelor date n
baza acestora.
O derogare de la conditia de a avea un permis de arm, eliberat de ctre organele de
politie, pentru a detine, purta si folosi arme de foc si munitia corespunztoare este prevzut
de alin.2, al art.44, din lege. Potrivit acestui text cadrele militare active au dreptul s poarte
pistolul din dotare si ca armament destinat pentru paz si autoaprare, fr a fi necesar
eliberarea unui permis de arm de ctre organele de politie.
Se consider a fi cadre militare active, conform art.1, din Legea nr.80/1995, privind
statutul cadrelor militatre, cettenii romni crora li s-a acordat grad de ofiter, maistru militar
sau subofiter, n raport cu pregtirea lor militar si de specialitate, n conditiile prevzute de
lege si care activeaz n cadrul Ministerului Aprrii Nationale sau Ministerului de Interne.
Totodat, n afara armelor din dotare, cadrele militare active pot detine, purta si folosi
armele militare primite ca recompens sau n dar41, n conditiile legii privind regimul armelor
de foc si al munitiilor.
Una dintre modalittile de realizare a elementului material, a infractiunii de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor, o constituie confectionarea de arme si munitii.
n primul rnd legea prevede c: Producerea, exportul, importul si comercializarea armelor si
munitiilor militare constituie monopol de stat si sunt supuse dispozitiilor legale stabilite n
acest scop42. n al doilea rnd, persoanele fizice le este interzis s confectioneze arme si
munitii, cu exceptia persoanelor fizice ce detin n conditii legale, arm de vntoare cu alice,
care si pot confectiona munitia necesar, n limita cantittii pe care au drept s o detin43.
41
Art.45, alin.1, din Legea nr.17/1996
42
43
Art.57, din Legea nr.17/1996
Pagina 18 din 50
De asemenea este interzis detinerea munitiilor n numr mai mare dect cel nscris n
permis sau n autorizatie.
Persoanele juridice care confectioneaz arme sau munitii sunt obligate s obtin
autorizatie de la organele competente ale Ministerului de Interne 44. Pentru a obtine o astfel de
autorizatie persoanele juridice trebuie s ndeplineasc o serie de conditii precum: spatii
corespunztoare, amenajri tehnice de protectie, sisteme de alarmare etc. Dup obtinerea
avizului favorabil al organelor competente ale Ministerului de Interne, persoanele juridice, n
conformitate cu prevederile art.55 din lege, pot fi autorizate de instantele de judecat s functi
oneze.
Totodat pot confectiona pentru armele de vntoare cu alice si persoanele juridice
autorizate s repare arme.Transportul de arme sau munitii este fr drept, atunci cnd s-a
efectuat de ctre persoane fizice fr ordinul de transport emis de o unitate public. n acest
sens, transportul de arme si munitii apartinnd persoanelor juridice se efectueaz, conform
art.67 din lege, numai de ctre persoane care au avizul organelor de politie, n calitate de
delegati si nsotite de paz narmat, pe baza ordinului de transport care trebuie s cuprind:
numele si prenumele delegatului si ale paznicilor, numrul si felul armelor si munitiilor, locul
unde sunt transportate, traseul folosit, numrul autorizatiei si denumirea organului de politie
care a eliberat autorizatia.
Persoanele juridice care transport arme si munitii sunt obligate s nstiinteze organul
de politie n raza cruia si au sediul. Paza armelor si munitiilor, n tranzit pe teritoriul
Romniei, se asigur de ctre persoanele juridice care efectueaz transportul sau expeditiile
internationale.
Armele si munitiile nscrise n permisul de arm nu sunt transportate fr drept. n
situatia n care cei care se deplaseaz, avnd asupra lor arme si munitii sunt sportivi minori,
este obligatorie nsotirea acestora de ctre antrenorii si instructorii de tir, pentru a asigura
deplina securitate a acestor materiale.
Operatiile privind circulatia armelor si munitiilor sunt efectuate fr drept ori de cte
ori sunt fcute de persoane fizice sau juridice, n alte conditii dect cele stabilite de Legea
nr.17/1996, privind regimul armelor de foc si al munitiilor. Prin orice operatie privind circulatia
armelor si munitiilor, trebuie s ntelegem orice actiune prin care armele sau munitiile sunt
transmise de la un detintor la altul (vnzare, cumprare, mprumut, schimb etc.)
Persoanele juridice care efectueaz operatii privind circulatia armelor si munitiilor,
altele dect cele militare, sunt obligate s obtin autorizatie de la organele competente ale
44
Pagina 19 din 50
Ministerului de Interne si s ndeplineasc o serie de conditii referitoare la spatiile de

depozitare, amenajrile tehnice de protectie, sistemele de alarmare si altele.
Legea prevede c: mprumutul sau nstrinarea armelor si munitiilor se poate face
numai persoanelor autorizate s le detin, cu respectarea destinatiei acestora si a scopului
pentru care s-a dat autorizarea45.
Persoanele juridice autorizate pot vinde arme altor persoane fizice sau juridice, numai
dac acestea prezint comunicri din partea organelor de politie c sunt autorizate s detin,
ori s foloseasc asemenea arme. Munitia pentru armele de vntoare, de tir si de mprstiere a
gazelor nocive, iritante sau de neutralizare, precum si pulberea si capsele pentru cartusele de
vntoare, se pot vinde numai pe baza permisului de arm, prezentat de titular, iar persoanele
juridice, numai pe baza autorizatiei, n limita cantittii nscrise n acestea.
Vnzarea de arme si munitii, de ctre unittile autorizate, membrilor personalului
misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare si ai reprezentantelor organizatiilor internationale
interguvernamentale, acreditate n Romnia, se face cu avizul prealabil al Ministerului
Afacerilor de Externe, din care s rezulte c pot detine arme si munitii, fiind scutite de
autorizatie pe baz de reciprocitate. n cazul n care nu beneficiaz de reciprocitate, persoanele
n cauza li se pot vinde arme si munitii, pe baza comunicrii eliberate de organele competente
ale Ministerului de Interne, nsotit de adres din partea Ministerului Afacerilor Externe, dar
care s rezulte calitatea pe care o au.
Portivit prevederilor art.62, alin1, din lege, vnzarea armelor si a munitiilor, de ctre
persoanele fizice si juridice, se face numai prin unittile autorizate s efectueaze asemenea
operatiuni. Conform alin.2: armele si munitiile se depun spre vnzare n unittile autorizate,
dup caz, pe baza permisului de arm sau a comunicrii eliberate de organele de politie, dac
arma nu este nscris, sau al permisului de arm al vnztorului, a actului de donatie n form
autentic sau a certificatului de mostenitor.
Persoanele fizice si juridice pot cumpara arme doar de la unittile autorizate n acest
scop, pe baza comunicrii eliberate de organul de politie competent, la cererea solicitantului.
Tot pe baza comunicrii eliberate de organul de politie, persoanele juridice pot cumpara arme
si munitii si de la agentii economici din tar care produc asemenea materiale46.
Procurarea din strintate a armelor de tir, de vntoare ori de mprstiere a gazelor
nocive, iritante sau de neutralizare, precum si arme de panoplie si munitii se poate face cu
aprobarea probabil a organului de politie competent. n cazul n care nu s-a obtinut o
45
Art.58, din Legea 17/1996
46
Art.63, Legea 17/1996
Pagina 20 din 50
aprobare prealabil, persoana fizic este obligat ca n termen de 10 zile de la sosirea n tar,
s se prezinte la organele de politie pentru a solicita autorizarea detinerii lor.
Pn la obtinerea autorizatiei, armele si munitiile se retin la punctul de control pentru
trecerea frontierei de stat.
n ceea ce priveste nchirierea de arme si vinderea de munitii persoanelor fizice strine
venite n Romnia, n alin.1, din art.65, se prevede: Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectia
Mediului, unittile din subordinea sa, Regia Autonom a Pdurilor ROMSILVA si
subunittile apartinnd acesteia, precum si asociatiile de vntori sportivi legal constituite, pot
nchiria arme de vntoare si pot vinde munitii pentru acestea strinilor veniti temporar n
Romnia, care doresc s participe la vntoare n conditii legale, precum si cettenilor romni,
membrii ai asociatilor de vntori sportivi.
Agentii economici, autorizati s fac operatiuni privind circulatia armelor si munitiilor,
trebuie ca pentru fiecare import sau export de arme de tir, de vntoare, de mprstiere a
gazelor nocive, iritante sau de neutralizare, de munitii pentru asemenea arme sau arme de
panoplie, ori de recuzit, s anunte cu 5 zile nainte, inspectoratul de politie al judetului sau
Directia General de Politie a municipiului Bucuresti, n a cror raz teritorial si au sediul.
n ceea ce priveste exportul, importul si comercializarea armelor si munitiilor militare,
conform art.2, alin1, din lege, acestea constituie monopol de stat. Prin monopol de stat privind
exportul, importul si comercializarea armelor si munitiilor militare se ntelege dreptul de a
efectua aceste operatiuni numai de ctre agentii economici autorizati n acest sens de ctre
Ministerul Finantelor, cu avizul Ministerului Aprrii Nationale sau, dup caz, al Ministerului
de Interne.
Importul si exportul de produse speciale - armament, munitii, tehnic militar, piese de
schimb pentru armament - se pot efectua numai de ctre agentii economici autorizati s
execute astfel de operatiuni47. n cadrul acestor operatiuni se includ si importul pentru
reexport, precum si operatiunile de tranzit.
Conform prevederilor art.2, alin 1, din Hotrrea Guvernului nr.574/1993, privind
regimul importului si exportului de produse speciale, licentele pentru importul si exportul
produselor speciale se elibereaza de Ministerul Comertului si Turismului, cu avizul prealabil si
obligatoriu al Comisiei guvernamentale de Avizare a Importului si Exportului de Produse
Speciale.
Functionarea atelierelor de reparat arme este considerat fr drept, atunci cnd
persoana fizic sau juridic se ocup cu repararea armelor fr autorizatie. Autorizatia se
47
Alin.1, art.1, din Hotrrea Guvernului nr. 547/11.09.1992, privind regimul importului
i exportului de produse speciale
Pagina 21 din 50
obtine de la organele competente ale Ministerului de Interne si presupune si ndeplinirea unor

conditii referitoare la spatiile de depozitare, amenajri de sisteme de alarmare si altele.
Persoanele juridice care se ocup cu repararaea armelor, conform art.69 din lege, sunt
obligate s nu primeasc spre reparare dect arme pentru care se face dovad c sunt detinute
legal.
Atelierele de reparat arme, autorizate, pot cumpara, de la persoanele fizice sau juridice,
piese refolosibile de la armele ce urmeaz a fi casate.
De asemenea, persoanele juridice care se ocup cu repararea de arme sunt obligate s
tin evidenta n registrele stabilite si vizate de organele de politie si s le prezinte la solicitarea
acestora pentru control.
Dac conditiile prevzute de lege pentru detinerea, portul, confectionarea, transportul
sau pentru efectuarea oricrei operatii n legtur cu circulatia armelor si munitiilor, ori pentru
functionarea atelierelor de reparat arme nu sunt respectate, cerinta legii referitoare la
svrsirea actiunii fr drept este ndeplinit si fapta se ncadreaz n dispoztiile art.279, alin.1,
Cod penal48.
Existenta infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor nu este
conditionat de vreo cerint privind locul unde si timpul cnd poate fi svrsit fapta.
Infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, varianta tip, nu este
conditionat de vreo situatie preexistent, asa c n structura si deci n continutul su juridic
intr ca factor component numai continutul constitutiv al infractiunii49.
n structura si n continutul juridic al infractiunii, n varianta asimilat - nedepunerea
armei sau munitiei n termenul fixat de lege la organul competent - intr ca prti componente o
situatie permis si un continut constitutiv.
Infractiunea n cazul variantei din alin.2, al art.279 Cod penal, adic nedepunerea armei
sau munitiei n termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel al cruia i s-a respins
cererea pentru prelungirea valabilittii permisului, nu poate fi conceput fr preexistenta unui
permis de arm, a unei arme si a munitiei respective, fiindc numai n acest situatie se poate o
prelungire a valabilittii permisului.
n Legea nr.17/1996, n art.22, alin.1, se prevede c:
Permisele de arm se vizeaz odat la 3 ani de ctre organul competent, n perioada
stabilit de ctre Inspectoratul General de Politie.
De asemenea, n cazul persoanelor fizice, autorizarea se anuleaz si permisul de arm
se retrage, conform art.25, alin.1, din lege, cnd titularul:
48
O. Loghin, T. Toader, op.cit. 424
49
V. Dongoroz, S. Kahane, s.a., op.cit., pag. 330
Pagina 22 din 50
a. renunt s mai detin arma sau armele nscrise n permis;

b. dup obtinerea permisului, se afl n una dintre situatiile prevzute la art.15, lit.b sau
c;
c. a fost condamnat prin hotrre judecatoreasc definitiv pentru svrsirea cu intentie
a unei infractiuni la care pedeapsa inchisorii este mai mare de 3 ani;
d. a fost condamnat prin hotrre judecatoreasc definitiv pentru infractiuni la
svrsirea crora s-a folosit arma, ori pentru svrsirea oricreia dintre infractiunile la regimul
armelor de foc si al munitiilor;
e. nu mai are calitatea prevzut la art.14, lit.a, d, care a conditionat eliberarea
permisului;
f. se afl n situatia prevzut la art.45, alin4;
g. pleac definitiv din tar;
h. nu se prezint, fr motive ntemeiate, la viza permisului de arm n perioada
stabilit de ctre organele competente ale Ministerului de Interne;
i. a decedat sau a fost declarat disprut prin hotrre judectoreasc rmas definitiv;
j. a svrsit una sau mai multe contraventtii pentru care legea prevede anularea
autorizatiei si retragerea permisului de arm.
Persoanelor juridice autorizatiile eliberate se retrag, conform art.39, alin.1, din lege, n
urmtoarele cazuri:
a. titularul nceteaz activitatea care a determinat autorizarea;
b. titularul ncalc n mod grav sau repetat dispozitiile legale privind regimul armelor si
al munitiilor sau nu ia, de ndat, msuri pentru nlturarea nclcrilor constante. n aceste
cazuri, persoana juridic n cauz este obligat s nceteze imediat s mai detin ori s
foloseasc arme si munitii.
n acesta forma de realizare a infractiunii - varianta asimilat - prevzut de art.279,
alin.2 Cod penal, infractiunea se realizeaz sub aspectul elementului material, prin nedepunerea
armei sau a munitiei n termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel caruia i s-a
respins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului.
Conform prevederilor art.26, din Legea nr.17/1996, anularea autorizrii si retragerea
permisului de arm se poate face de ctre organul competent al Ministerul de Interne, n a
carui raz teritorial si are domiciliul titularul. Persoanelor fizice crora li s-a anulat
autorizarea si li s-a retras permisul de arm pot ataca n instanta decizia pe calea
contenciosului administrativ.
Pagina 23 din 50
n cazul n care s-a anulat autorizarea si s-a retras permisul de arm, titularul este
obligat, conform art.28 din lege, ca n termen de 10 zile de la data lurii la cunostint, s
doneze sau s depun spre vnzare, la unitatea specializat, armele si munitiile, cu exceptia
acelora care, potrivit legii, sunt supuse confiscrii si se ridic de ctre organele de politie.
Asadar, n situatia prevzut de alin.2, al art.279 Cod penal, este vorba de o inactiune.
Pentru ca acest inactiune s realizeze elementul material al infractiunii este necesar, n primul
rnd, ca cererea fptuitorului pentru prelungirea valabilittii permisului s fi fost repins. n al
doilea rnd este necesar ca s fi expirat termenul stabilit de lege pentru depunerea armei sau a
munitiei.
Acest termen este de 10 zile de la data lurii la cunostint a dispozitiei prin care s-a
respins cererea de prelungire a valabilittii permisului.
Infractiunea prevzut de art.279, alin2, Cod penal este o infractiune de omisiune, dar
care se poate realiza si prin acte comisive, cum ar fi n cazul cnd s-au depus alte arme sau
munitii dect cele cuvenite. Nedepunerea armei sau a munitiei n termenul legal, constituie n
acelasi timp si o detinere fr drept a acelor arme sau munitii, care are loc dup expirarea
acelui termen, ceea ce a si facut pe legiuitor s incrimineze acest infractiune ca o variant
asimilat a infractiunii prevzute n alin.1, al art.279, Cod penal si s o pedepseasc cu aceeasi
sanctiune.
B. Urmare imediat
Orice fapt penal produce n mod obligatoriu un rezultat.

nssi legea, n art 19, Cod penal, definind formele de vinovtie, prevede c fapta
svrsit cu intentie, cnd infractorul prevede rezultatul faptei pe care-l urmreste sau accept
ori sper c nu se va produce50.
Se poate defini rezultatul ca fiind o component obligatorie a laturii obiective, ce
const din lezarea obiectului sau crearea unei stri de pericol pentru acesta, prin svrsirea
actiunii sau inactiunii ilicite51.
Rezultatul poate s constea ntr-o vtmare efectiv, o lezare a obiectului sau ntr-o
stare de pericol creat acestuia.
n cazul infractiunii prevzut de art.279 Cod penal, urmarea const ntr-o stare de
pericol, cnd, fr a se aduce o atingere efectiv obiectului ocrotirii penale, se creeaz o stare
50
V. Dongoroz, S. Kahane, s.a., op.cit., vol.II, pag. 11
51
G. Antoniu, Raportul de cauzalitate n dreptul penal, Editura tiintific, Bucureti,
1968, pag.84-87
Pagina 24 din 50
de pericol pentru acesta, de amenintare direct, suficient ca fapta s fie apreciat ca

infractiune.
Infractiunea, indiferent de caracterul si natura sa este o fapt ce prezint pericol social,
ceea ce justific incriminarea sa n lege. Pericolul social este dat n primul rnd de urmarea
faptei, care const n lezarea obiectului infractiunii sau punerea n pericol.
Dup cum urmarea este sau nu prevzut n norma de incriminare, literatura de
specialitate a mprtit infractiunile n materiale si formale. Infractiunile materiale sunt acelea n
continutul crora legiuitorul a prevzut urmarea, iar cele formale sunt acele infractiuni n
continutul crora legiuitorul a prevzut numai actiunea sau inactiunea, fr a fi cuprins si
urmarea produs prin svrsirea ei52. Avnd n vedere aceast clasificare, infractiunea de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevzut n art.279 Cod penal, intr n
categoria infractiunilor formale, deoarece legiuitorul nu a prevzut n text si urmarea produsa
prin svrsirea infractiunii.
Svrsirea oricrei dintre actiunile care constituie elementul material al infractiunii de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor are ca urmare imediat crearea unei stri de
pericol pentru relatiile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor prevzute n art.279 Cod
penal.
ntruct infractiunea prevzut de art. 279 Cod penal este o infractiune formal,
aceasta se consum n momentul realizrii actiunii sau inactiunii, prevzut de norma de
incriminare.
C. Legtura de cauzalitate
Raportul de cauzalitate constituie una dintre cele mai dificile probleme ale teoriei si
practicii dreptului penal. n literatura de specialitate, cercetarea raportului de cauzalitate a
constituit o problem asupra creia si-au ndreptat atentia numerosi autori, ale cror eforturi s-
au canalizat n vederea elucidrii sale pe planului dreptului penal si a crerii, astfel, a unui
instrument care, pus la ndemna practicii s ofere solutii juste pentru situatiile cu care sunt
confruntate instantele de judecat, situatii care, prin diversitatea si complexitatea lor, au
ridicat, adeseori, aspecte delicate, a cror rezolvare nu a fost lipsit de dificultate 53.
Raportul de cauzalitate dintre actiunea sau inactiunea infractional si urmarea
periculoas constituie o alta component a laturii obiective a infractiunii.
52
Maria Zolyneak, op.cit., vol.II, pag.200
53
G. Antoniu, op.cit., pag.98
Pagina 25 din 50
Hotrtor n angajarea rspunderii penale este constatarea svrsirii unei actiuni ilicite
care a produs rezultatul periculos, deci stabilirea unei legturi de cauzalitate ntre rezultatul
constatat si actiunea ilicit care l-a generat.
Raportul de cauzalitate n dreptul penal nu poate fi redus la cauzalitatea fizic dintre
actiune si rezultatul produs. Actul infractional, ca act volitiv si constient, cuprinde ntr-un
totindivizibil elementul material si moral. Cauza nu poate fi dect actiunea voluntar constient
si nu simpla miscare a musculaturii scheletice.
Actiunea, pentru a constitui cauza unei urmri periculoase, trebuie s precead n timp
urmarea si s o determine. De asemenea, o anumit actiune, pe lng faptul c trebuie s
precead urmarea, pentru a fi cauza acesteia, este absolut necesar s o fi determinat. Simpla
precedent n timp a actiunii nu confer acesteia caracter de cauz. Actiunea trebuie s fi
generat urmarea periculoas, n sensul c fr interventia acesteia, n conditiile concrete date,
urmarea nu s-ar fi produs.
n literatura de specialitate penal s-a discutat problema dac inactiunea are valoare
cauzal, dac ea poate constitui cauza n producerea unui rezultat periculos.
ntr-o prima opinie mai veche, sustinuta n literatura penal, s-a considerat c
inactiunea nu are valoare cauzal si c modificri n lumea exterioar poate produce numai
actiunea creia i s-a recunoscut caracterul de cauz. n cazul n care legea incrimineaz o fapt
ce const n inactiune, s-a argumentat ca aceasta se sanctioneaz pentru caracterul ilicit al
conduitei persoanei si nu pentru rezultatul produs. Acesta conceptie a fost combtut,
sustinndu-se c se pot produce consecinte periculoase, nu numai prin svrsirea unei actiuni,
ci si printr-o conduit uman manifestat sub form de inactiune.
Literatura penal romn, mai veche si cea de dat recent, a sustinut c inactiunea,
prin care nu se ntelege a nu face nimic, a avea o atitudine pasiv, ci a nu face ceea ce ordon
legea, reprezint un mod de comportare a individului care poate produce urmri duntoare ca
si actiunea54.
Avnd n vedere cele afirmate anterior, ntre starea de pericol, creat fat de relatiile
sociale ocrotite de legea penal, rezultat al actiunii sau inactiunii care constituie elementul
material al infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor si aceste actiuni sau
inactiuni, exist n mod firesc o legatur de cauzalitate.
2.2.2 Latura subiectiv
54
V. Manzini, Trattato di dirito penale, Torino, 1993, pag.591
Pagina 26 din 50
Tragerea la rspundere a unei persoane, fie c ar fi vorba de o rspundere nejuridic,

nu ar putea fi conceput fr s existe o anumit corelatie ntre fapta si autorul acesteia.
Cerinta unei corelatii intre fapta si autor d expresia necesittii, resimtit n practica
social, de a face mai eficiente msurile de aprare social contra faptelor neconvenabile
grupului social, prin influientarea factorilor contributivi mai profunzi care explic si determina
actiunea cauzal negativ individual.
Pentru a satisface acest necesitate, corelatia n-ar putea fi conceput numai sub forma
unei relatii cauzal-mecanice ntre autorul faptei si rezultat, ci ar trebui identificat o alt form
de corelatie care s valorifice legturile mai profunde, dintre autor si fapt, resorturile psihice
adnci care explic manifestarea individual55.
n literatura de specialitate unii autori consider c vinovatia ar fi expresia caracterului
reprosabil al comportrii agentului care nu si-a folosit posibilittile pe care le avea de a se
purta altfel dect a fcut56 sau c agentul nu s-a lasat influientat de norma de drept n formarea
vointei care a stat la baza actiunii sale57.
Existenta vinovtiei, a reprosului, nu este last la aprecierea arbitrar a judectorului,
ci este conditionat de verificarea de ctre instanta a anumitor elemente stabilite de lege.
Astfel trebuie s se verifice existenta unor cerinte generale si anume capacitatea psiho-
fizic a fptuitorului si constiinta ilicitului la acesta. Ca cerinte speciale este necesar ca fapta
agentului s ntruneasc acele conditii cerute n norma de incriminare, care influienteaz
nemijlocit vinovtia si s verifice existenta vreunui temei care ar face scuzabil vinovtia58.
n forma prevzut n art. 279, din Codul penal, fapta constnd ntr-o actiune,
infractiunea de nerespecatre a regimului armelor si munitiilor nu poate fi svrsit dect cu
intentie, care poate fi ns direct sau indirect59.
Intentia constituie forma fundamental, general si originar a vinovtiei; ea reprezint
totodat regula sau forma obisnuit sub care se nftiseaz vinovtia, deoarece toate
infractiunile se comit, de regul, cu intentie si numai n mod exceptional din culp sau
praeterintentie. Intentia este ntotdeauna suficient pentru a atrage rspunderea penal, iar
reprosul pe care-l determin este cel mai puternic, deoarece se adreseaz unei comportri
reprezentnd contestarea cea mai direct a valabilittii perceptului normei, un atentat
55
George Antoniu, Vinovia penal, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1995,
pag.15-16
56
Herman Blei, Strafrecht I, Allgemeiner Teil, 18 Auflage, C.H. Beck, Mnchen, 1983,
pag. 268.
57
Reinhardt Maurach, Deutschen Strafrecht, Allgemeiner Teil, 18 Auflage,C.F. Mller,
Karlsruhe, 1965, pag.321
58
G. Antoniu, op.cit., pag.29.
59
O. Login, T. Toader, op.cit., pag.424
Pagina 27 din 50
nemijlocit la stabilirea ordinei juridice. n acest sens, Padovani60 denumeste intentia drept
form prototipic a vointei vinovate; ea exprim legatura psihic cea mai strns si mai
imediat dintre fapt si autor.
Intentia mai reprezint forma cea mai important a vinovtiei, deoarece presupune o
implicare total, volitiv si intelectiv (uneori si afectiv) a fptuitorului n producerea
rezultatului.
Specific intentiei directe este un anumit caracter al vointei rezultatului; aceasta nu este
o vointa indiferenta, ci o vointa ndreptat spre o anumit finalitate, spre realizarea unui anumit
rezultat, expresie a dorintei fptuitorului de a produce rezultatul aflat n reprezentarea sa.
Intentia indirect reflect o anumit particularitate a actiunilor umane si anume de a
produce, fie prin natura ei, fie prin modul de desfsurare, mai multe rezultate, indiferent dac
toate isi gsesc corespondent ntr-o norm de incriminare sau numai unele dintre ele, celelalte
fiind fr relevant penal.
Fptuitorul poate avea o atitudine diferit, n raport cu rezultatele voite de el; astfel,
anumite rezultate s se urmreasc n realizarea lor (intentie direct), iar n raport cu altele s
nu le urmreasc, ci s le accepte ca atare (intentie indirect).
Legislatia penal romn defineste intentia indirect prin aceea c fptuitorul nu
urmreste producerea rezultatului prevzut, acceptnd numai posibilitatea producerii lui si nu
prin aceea c fptuitorul nu voieste rezultatul.
Intentia mai poate fi spontan (dolus repentinus, de impeto), situatie n care actiunea
urmeaz imediat rezolutiei adoptat de fptuitor si premeditat (dolus deliberatus, de
proposito), situatie n care manifestarea exterioar urmeaz dup un timp de la luarea
hotrrii61.
n forma prevzut de art.279, alin.2, Cod penal, fapta constnd ntr-o inactiune,
infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor poate fi svrsit cu intentie sau
din culp. Intentia poate fi direct sau indirect, iar culpa poate fi simpl sau cu prevedere.
Culpa constituie o form specific de legtur psihic a autorului cu fapta,
caracterizat, n acceptiunea sa mai larg, prin producerea de ctre fptuitor a unui rezultat pe
care nu l-a urmrit si pe care, cu mai mult diligent din partea sa, l-ar fi putut evita62.
Ceea ce caracterizeaz culpa este discrepanta dintre actiunea real desfsurat,
mpreun cu rezultatul efectiv produs si ceea ce a voit fptuitorul ca actiune si rezultat 63.
60
Tullio Padovani, Diritto penale, Giuffr editore, Milano, 1990, pag.242
61
G. Antoniu, op.cit., pag. 158
62
V. Dongoz, S.Kahane, s.a., Explicaii teoretice ale Codului penal romn, partea
general, vol.I, Ed. Academiei Romne, Bucureti, 1969, pag.118
63
G. Antoniu, op.cit., pag.158
Pagina 28 din 50
Culpa cu prevedere implic un anumit mod de corelare a proceselor volitive si

intelective n producerea rezultatului.
Fptuitorul actioneaz pe baza unei anumite cunoasteri a datelor realittii, cunoastere
care se ntregeste cu prevederea rezultatului.
Prevederea este denaturat, deoarece rezultatul este prevzut ca imposibil, desi
realitatea a demonstrat contrariul si anume c era posibil si totodat evitabil prin fortele
fptuitorului.
Caracteristic culpei fr prevedere este c fptuitorul actioneaz avnd o cunoastere
insuficient de profund a conditiilor n care se desfsoar actiunea si implicit a regulilor de
diligent specifice domeniului. Aceste insuficiente ale procesului de cunoastere l impiedic pe
fptuitor s evite ca actiune voit de el s evolueze si s se transforme ntr-o actiune nenvoit,
iar rezultatul voit s degenereze ntr-unul nonvoit.
2.2.3. Continutul variantelor agravante
n alin.3, al art.279, Cod penal sunt prevzute trei forme agravate ale infractiunii de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor. Elementul circumstantial de agravare al acestei
infractiuni l constituie specificul obiectului material al infractiunii.
Prima forma agravat const, potrivit lit.a, alin.3, art.279 Cod penal, n detinerea,
nstrinarea sau portul, fr drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum si a munitiei
pentru astfel de arme. Prin urmare, n acesta form agravat infractiunea poate fi svrsit
numai prin una dintre cele trei actiuni prevzute n text (detinerea, nstrinarea sau portul).
Oricare dintre aceste actiuni trebuie s se refere la arme ascunse, ori la arme militare
sau la munitie pentru astfel de arme si trebuie efectuat fr drept.
n acceptiunea Legii nr.17/1996, privind regimul armelor de foc si al munitiilor, armele
ascunse sunt arme astfel fabricate sau confectionate nct existenta lor s nu fie vizibil sau
bnuit64.
Potrivit aceleiasi legi, armele militare, conform art.3, alin.2, lit.a, sunt armele
confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite n actiuni de neutralizare sau nimicire a
personalului si tehnicii de lupt ale inamicului, precum si orice alte instrumente, piese sau
dispozitive destinate a imobiliza, a rni, a ucide ori a distruge, dac prezint caracteristicile
unei arme militare.
64
Art.3, alin.2, lit.e, din Legea nr.17/1996
Pagina 29 din 50
n acest sens, n ceea ce priveste fapta unei persoane care, fiind dotat cu o arma
militar si munitia necesar, la preschimbarea tipului de arm, nu pred si detine n continuare
munitia respectiv, instanta a retinut c sunt ntrunite elementele constitutive ale infractiunii de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevzut n art.279, alin.3, lit.a Cod penal,
deaoarece n asemenea situatie, aceea de detinere a munitiei pentru arme militare este fr
drept65.
ntr-o alt spet, datorit unui conflict intervenit n aceeasi zi, inculpatii C.L, C.I.I. si
C.C., l-au prins de mini pe un subofiter, cerndu-i s-l urmeze la ei acas, amenintndu-l n
acelati timp cu o furc. Ajunsi acas inculpatii au legat subofiterul cu minile la spate.
Inculpatul C.L. i-a luat subofiterului pistolul si cele dou ncrctoare cu cte 12 cartuse,
amenintndu-i ulterior cu moartea pe cei care au vrut s intervin.
Instanta a retinut n sarcina inculpatului C.L. svrsirea infractiunilor de tlhrie
(art.211 Cod penal), lipsire de libertate n mod ilegal (art.189, alin.2 Cod penal), amenintare
(art.193 Cod penal) si nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art.279, alin.3, lit.a Cod
penal) cu aplicarea prevederilor art.33, lit.a Cod penal.
n sarcina inculpatiilor C.I.I. si C.C. instanta a retinut svrsirea infractiunii de lipsire
de libertate n mod ilegal (art.189, alin.2, Cod penal)66.
A dou forma agravat a infractiunii de respectare a regimului armelor si munitiilor
const, potrivit art.279, alin.3, lit.b Cod penal, n detinerea, nstrinarea sau portul fr drept,
a mai multor arme, cu exceptia celor prevzute la lit.a, precum si armelor de panoplie sau a
munitiilor respective n cantitti mai mari. n acest form agravat, infractiunea se realizeaz
sub aspectul elementului material, tot prin detinerea, nstrinarea sau portul, fr drept, de
arme sau munitii, dar de data aceasta exceptndu-se armele prevzute la lit.a (armele ascunse
si armele militare), precum si armele de panoplie, dar se cere ca actiunea s se refere la mai
multe arme sau muniti n cantitti mari.
A detine, nstrina sau purta arme si munitii n cantitti mari fr drept, nseamn a
depsi numrul de arme si cantitatea de munitii prevzute n permisul de arm. Astfel, conform
art.17, alin.2, din Legea nr.17/1996, privind regimul armelor de foc si a munitiilor, n permisul
de arm se nscriu de ctre organul emitent, armele si munitiile pe care titularul a fost autorizat
s le detin, precum si scopul n care le poate folosi.
Legiuitorul a exceptat, n primul rnd, armele ascunse si cele militare, deoarece, asa
cum s-a artat, detinerea, nstrinarea sau portul, chiar a unei singure asemenea arme sau a
65
Constantin Sima, Codul penal adnotat, Ed. Atlas Lex, Bucureti, 1996, pag.489, T.S.,
s.m., d13/1980
66
T. Toader, op.cit., pag.87, T.m. Iai, sent.pen.nr.92/16.06.1993 (nepublicat)
Pagina 30 din 50
muntiei pentru aceasta, n cantitti reduse, dac actiunea este efectuat fr drept, atrage
agravarea rspunderii penale, potrivit art.279, alin.3, lit.a Cod penal.
n al doilea rnd, legiuitorul a exceptat armele de panoplie, deoarece n raport cu
specificul acestor arme, detinerea, nstrinarea sau portul lor, fr drept, prezint un grad mai
putin ridicat de pericol social.
A treia form agravat a infractiunii const, potrivit art.279, alin.3, lit.c Cod penal, n
portul de arme fr drept n localul unei autoritti publice sau vreuneia din celelalte unitti
prevzute n art.145 Cod penal, la ntruniri publice ori n localuri de alegeri.
Elementul material al infractiunii n acesta form agravat se realizeaz numai prin
portul de arme. Actiunea trebuie s fie efectuat fr drept si trebuie s aib loc n localul unei
autoritti publice sau al vreuneia dintre celelalte unitti prevzute n art.145 Cod penal, la o
ntrunire public sau un local de alegeri.
n art.145 Cod penal se prevede c Prin termenul public, se ntelege tot ce
intereseaz organizatiile de stat, organizatile publice sau orice organizatii care desfsoar o
activitate util din punct de vedere social si care functi oneaz potrivit legii.
Prin localul organizatiilor de stat sau publice se ntelege imobilul n care si au sediul
sau n care si desfsoar activitatea asemenea organizatii.
Prin ntrunire public se ntelege o adunare de persoane ntr-un numr mare, ca rspuns
la o convocare public.
Prin localuri de alegeri se nteleg spatiile din cldirile n care se efectueaz alegeri, n
situatiile stabilite de Legea electorala si care sunt determinate de organele care pregtesc
operatiile electorale.
n ceea ce priveste acest form agravat a infractiunii de nerespectare a regimului
armelor si munitiilor, n art.20 din Legea nr.17/1996, se prevede: n localurile organelor sau
institutiilor de stat pot purta arme si munitii numai persoanele cu atributii de mentinere a
ordinei si linistii publice, cele dotate cu arme pentru a executa paza n aceste localuri,
nsotitorii care gardeaz persoanele oficiale, ori care asigur protectia unor personalitti
romne sau strine, precum si alte cadre militare aflate n aceste locuri, pentru ndeplinirea
misiunilor ordonate, cu aprobarea forurilor competente. n localuri publice, de desfacere a
mrfurilor, sli de asteptare, mijloace de transport n comun, gri aerogri, trguri, piete,
drumuri publice si n alte locuri aglomerate, armele de tir si de vntoare se poart numai
introduse n toc si nencrcate cu munitie.
De asemenea, n art.21 din Legea nr.17/1996, se prevede: La adunrile publice pot
purta arme si munitii numai organele de Politie, de Jandarmerie, ale Serviciului de Protectie si
Pagina 31 din 50
Paz si cele de Politie Militar, nsrcinate cu mentinerea ordinei si linistii publice, precum si
alti militari aflati n aceste locuri pentru ndeplinirea misiunilor ordonate.
Sub aspectul laturii subiective, pentru ca fapta s constituie una din formele agravate
ale infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, este necesar ca acesta s fie
realizat cu intentie, care poate fi direct sau indirect.
2.3. Forme, modalitti, sanctiuni
2.3.1. Formele infractiunii
Infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, n varianta prevzut de

alin.1, al art.279 Cod penal, realizndu-se prntr-o actiune (comisiune), este susceptibil de a
parcurge fazele obisnuite de desfsurare a unei activitti infractionale: actele preparatorii,
tentativ, consumarea.
n varianta prevzut de alin.2, al art.279 Cod penal, infractiunea de nerespectare a
regimului armelor si munitiilor fiind o infractiune omisiv, nu este susceptibil de tentativ.
Actele preparatorii, n cazurile n care sunt posibile, nu cad sub incidenta legii penale,
nefiind incriminate ca atare. Cnd actiunea a fost executat, actele preparatorii efectuate de
altul dect autorul pot deveni eventual acte de complicitate anterioar la svrsirea infractiunii.
Anterior, tentativa infractiunii prevzut de art.279 Cod penal - nerespectarea
regimului armelor si munitiilor - nu era incriminat de legea penal. Incriminarea tentativei la
aceast infractiune s-a produs prin intrarea n vigoare a Legii nr.140/1996, pentru modificarea
si completarea Codului penal, care n art.I, pct.126, stipuleaz: La art.279, dup alin.3, se
introduce un nou aliniat, care va avea urmatorul cuprins: Tentativa se pedepseste.
Conform art.20, Cod penal tentativa const n punerea n executare a hotrrii de a
svrsi infractiunea, executarea care a fost ntrerupt sau nu si-a produs efectul. Exist
tentativa si n cazul n care consumarea infractiunii nu a fost posibil datorit insuficientei sau
defectuozittii mijloacelor folosite, ori datorit mprejurrii c, n timpul cnd s-au svrsit
actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde fptuitorul credea c se afl.
n cazul infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, tentativa este
posibil doar n cazul variantei tip si a variantelor agravate.
n cazul infractiunii asimilate, ntruct elementul material se realizeaz prntr-o
inactiune, tentativa nu este posibil. ntruct obligatia de a depune arma si munitia
corespunztoare este legat de un termen, pn la expirarea acestuia, fapta nu constituie
Pagina 32 din 50
infractiune, ntruct persoana se afl n cadrul termenului legal n interiorul cruia si poate
ndeplini obligatia. n momentul expirrii termenului, fapta se consum fr a lsa loc
tentativei.
De altfel, inactiunea prin conceptie exclude existenta tentativei. Nu se pot efectua acte
de executare n realizarea inactiunii; simpla nendeplinire a obligatiei duce la realizarea faptei n
forma consumat. Aceast discutie priveste cazurile de comitere a faptelor prin inactiune cu
forma de vinovtie a intentiei67.
De asemenea, reglementarea din art.20 Cod penal, prevede c tentativa const n
punerea n executare a hotrrii de a svrsi infractiunea, ceea ce nseamn c datorit
elementului subiectiv se restrnge la categoriile de infractiuni svrsite cu intentie. Tentativa
este, deci, exclus prin definitie n cazul faptelor din culp, deoarece n acesta situatie
fptuitorul nu urmreste rezultatul activittii sale pe care-l prevede ca posibil, ci, dimpotriv,
sper c nu se va putea produce sau nu-l prevede, desi trebuia si putea s-l prevad. ntruct
nu urmreste si nici nu accept rezultatul ilicit n cazul culpei cu prevedere, sau, mai mult, nici
nu-l prevede n cazul culpei simple fr prevedere, nu poate fi vorba de o ncercare a svrsirii
unor asemenea fapte.
Activitatea n cazul faptelor din culp devine periculoas prin rezultatul produs, prin
consumarea faptei.
ntruct infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor este o infractiune
formal, este posibil numai tentativa imperfect (ntrerupt).
Consumarerea are loc n momentul n care executarea actiunii, care constituie
elementul material al infractiunii, a ajuns pn la capt si a produs urmarea imediat, adic s-a
creat starea de pericol pentru relatiile sociale ocrotite.
Actiunea de detinere a armelor sau munitiilor se consum n momentul n care
fptuitorul intr n posesia armei sau munitiei.
Actiunile de detinere, port, de transport, de confectionare a armelor si munitiilor
precum si orice alte operatiuni privind circulatia acestora se consum din moment ce au ca
obiect o singur arm sau o cantitate mic de munitie.
Infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, n varianta tip, are
uneori caracter de infractiune continuat, iar alteori poate fi svrsit n forma continu, este
posibil deci la aceasta infractiune si o faz a epuizrii.
2.3.2. Modalittile infractiunii
67
M. Zolyneak, op.cit., pag.302
Pagina 33 din 50
Infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, n varianta tip, putnd fi

svrsit prin oricare din actiunile care pot constitui elementul ei material (subvariante), poate
fi realizat n tot attea modalitti, care sunt normative, fiindc corespund diferitelor actiuni
care constituie elementul material al infractiunii prevzute n textul art.279, alin.1 Cod penal.
Fiecare din aceste modalitti normative poate s mbrace la rndul lor diferite
modalitti faptice, n special n cazul operatiunilor privind circulatia armelor si munitiilor (de
ex. vnzare, cumprare, donatie, mprumut, acte de consumatie, operatiuni de import-export si
introducerea si scoaterea din tar) care trebuie avute n vedere la stabilirea gravittii
infractiunii si la individualizarea pedepsei.
O modalitate normativ corespunde variantei asimilate, prevzut n art.279, alin.2
Cod penal, care const n nepredarea armelor sau munitiilor. Modalitti normative sunt si cele
corespunztoare variantelor agravate prevzute n art.279, alin.3 Cod penal.
Denumirea nsusi a infractiunii prevzut n art.279 Cod penal face s apar alte dou
modalitti de svrsire si anume una privind armele si alta privind munitiile.
Din analiza practicii judiciare68 rezult diferite modalitti faptice prin care fptuitorii
intr n posesia armelor si munitiilor cum ar fi:
- sustrageri de arme si munitii din locurile de depozitare amenajate defectuos, fr grile
metalice la usi si ferestre si fr sisteme de alarmare;
- sustragerea de arme si munitii din poligoanele de tir apartinnd unor asociatii sau
cluburi sportive; dac armele sunt furate din magaziile amenajate necorespunztor, munitiile
sunt sustrase fie prin nefolosirea ntregii cantitti distribuite pentru antrenamentele sportivilor,
fie prin semnarea n fals - de ctre antrenori - a sportivilor care lipsesc de la antrenamente,
cantitatea ridicat n contul acestora fiind ulterior valorificat la persoanele interesate;
- sustragerea din magaziile cluburilor ori asociatiilor sportive - cu sectii de tir - a unor
piese rmase de la armele nepredate la casare si valorificare lor unor persoane care le pot
folosi la confectionarea unor arme artizanale;
- refolosirea si nstrinarea munitiei repartizate la filialele de vntoare sau magazinele
de specialitate pentru distrugerea rpitoarelor; avnd n vedere c dovada mpuscrii se face
prin prezentarea pielii - cazul rpitoarelor cu pr - sau animalelor - n cazul rpitoarelor cu
pene - cartusele de vntoare se sustrag de unii membrii ai comisiei, de distrugere a picioarelor
de rpitoare, care mentioneaz n procesul verbal c s-a ars o cantitate mai mare dect cea
real. Alteori, dup ce persoana autorizat - vntor sau paznic - a ridicat cantitatea de munitie
mentionat n tabel aceleasi persoane, modificnd datele nscrise initial n tabel, nsusindu-si
diferenta de cartuse;
68
C. Aionioaie, V. Berchean, s.a., op.cit., pag.332
Pagina 34 din 50
- substituirea de arme din magazinele de comercializare a acestora, prin introducerea

altora provenite din furt;
- sustragerea de la inventar - cu prilejul reasezrii unor preturi - a unor cartuse de
vntoare si vnzarea lor la noile preturi, diferenta de bani fiind nsusit de gestionari;
- mprumutarea unor arme si munitii; n acest caz trebuie lmurit dac att cel ce a
mprumutat, ct si persoana creia i-a fost ncredintat arma si munitia aferent sunt n drept s
detin, deci dac sunt autorizati de organele competente, perioada ct a durat mprumutul,
cantitatea de munitie mprumutat si n ce scop;
- introducerea n tar de arme si munitii n alte conditii dect cele prevzute de lege;
- confectionarea de arme artizanale, n scop de folosire sau valorificare ctre cei
interesati.
2.3.3. Sanctiunile infractiunii
Varianta tip si cea asimilat se sanctioneaz cu pedeapsa nchisorii de la 7 luni la 5 ani,

iar varianta agravat cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Cnd instanta consider necesar poate
dispune si pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi.
Armele si munitiile detinute, purtate, confectionate, transportate, ori cu care s-a
efectuat infractiuni privind circulatia lor, fr drept, sau cele nepredate n termenul fixat de
lege organului competent, ca si cele gsite n ateliere de reparat arme, ce functioneaza fr
drept, se confisc potrivit Legii nr.17/1996 si art.118 Cod penal.
2.4 Explicatii complementare
Despre svrsirea unei infractiuni la regimul armelor si munitiilor, organele de urmrire

penale pot fi sesizate fie prin denunt fie din oficiu.
Confruntate cu astfel de fapte trebuie s lmureasc urmtoarele probleme69:
a. actiunea ilicit desfsurat;
b. armele si munitile ce au fcut obiectul activittii ilicite;
c. provenienta armelor si munitiilor;
d. locul si timpul svrsirii infractiunii;
e. fptuitorii, calitatea si contributia la svrsirea infractiunii;
f. scopul svrsirii infractiunii;
69
C. Aionioaie, V. Berchean, I.N. Dumitracu, C. Pletea, I.E. Sandu, op.cit., pag.326
Pagina 35 din 50
g. cauzele si conditiile si mprejurrile ce au generat, nlesnit sau favorizat svrsirea

infractiunii.
Cercetarea trebuie s lamureasc n care din modalittile concrete a fost svrsit
infractiunea, respctiv dac aceasta s-a materializat n una sau mai multe actiuni prohibite.
Lmurirea activittii ilicite desfsurate prezint important deosebit, att pentru
asigurarea unei ncadrri juridice corespunztoare a faptelor comise si pe acesta baz a
desfsurrii activittilor specifice de administrare a probelor, ct si pentru stabilirea cauzelor si
conditiilor ce au generat si favorizat svrsirea unor astfel de fapte, cu efect pe linia combaterii
si prevenirii, svrsirii infractiunilor la acest regim.
Pe lng lmurirea problemei categoriei din care fac parte armele si munitiile - care
constituie obiectul activittii ilicite - organele de urmrire penal trebuie s lmureasc si alte
aspecte cum ar fi: caracteristicile de fabricatie si functionare, dac ndeplinesc conditiile cerute
pentru a fi considerate de arme de foc, de tir sau de panoplie, cantitatea de arme - detinut,
purtat sau nstrinat - felul si cantitatea de munitii, starea n care se afl acestea si altele.
Organele de urmrire penal trebuie s stabileasc dac armele descoperite ntrunesc
sau nu caracterul de arme militare.
Legat de acest aspect trebuie precizat c desi baionetele sau sbiile sunt destinate
pentru a imobiliza, rni sau ucide si se afl n dotarea fortelor armate, ele nu pot fi considerate
separat ca fiind arme militare, nefiind incluse a armelor de foc, asemenea arme denumite
generic arme albe - baionete, sbii, pumnale, sisuri, cutite, boxuri si caschete, nu formeaz
obiectul infractiunilor la regimul armelor, detinerea si portul lor fcnd obiectul altor
reglementri70.
Lmurirea provenientei armei si muntiilor prezint o important deosebit avnd n
vedere regimul strict instituit pentru arme si munitii prin Legea nr.17/1996.
Stabilirea provenientei este de natur s asigure pe lng o ncadrare juridic
corespunztoare si solutionarea complet a cauzei - inclusiv evidentierea cauzelor care au
generat si favorizat svrsirea infractiunilor si extinderea cercetrilor cu privire la alte
infractiuni svrsite cu ocazia procurrii acestora.
Pe parcursul cercetrilor, organele de urmrire penal trebuie s evidentieze cauzele
care au generat nclcrile la regimul instituit pentru arme si munitii, conditiile favorizatoare pe
care au profitat infractori pentru a-si desfsura ilicite persoanelor - cu atributii pe linia
asigurrii, conservrii, manipulrii si tinerea evidentelor - ce nu si-au ndeplinit, ori si-au
ndeplinit n mod defectuos atributiile de serviciu, lund dup caz msurile legate ce se impun.
70
Legea nr.61/1991 pentru sancionarea faptelor de nclcare a unor norme de
conveuire social, a ordinei i linitii publice.
Pagina 36 din 50
Cele mai frecvente cauze si conditii favorizatoare, reliefate de practica judiciar71, sunt:
- reluarea msurilor de asigurare a armelor si munitiilor, prin depozitarea lor n magazii
inadecvate, fr grile la usi si la ferestre, fr sisteme de ncuietori corespunztoare si fr
sisteme de alarmare;
- netinerea evidentei la zi a tuturor armelor aduse la reparat n atelierele specializate;
- lipsa de control la asociatile si cluburile sportive, filialele de vntoare, magazinele de
comercializat arme si munitii si ocoalele silvice, privind modul de distribuire a munitiei,
ntocmirea actelor justificative, modul de returnare a munitiilor nefolosite;
- nendeplinirea ndatoririlor specifice de ctre persoanele ce folosesc munitie n
procesul de productie, prin solicitarea unor cantitti peste cotele necesare, necompletarea
formularului ndeplinirea comenzii; nereturnarea munitiei neconsumate si lsarea lor
schimbului urmtor.
Prin sesizarea deficientelor constatate si conlucrarea cu factori competenti, organele de
urmrire penal pot s-si aduc aportul la prevenirea svrsirii n viitor a unor astfel de fapte.
Actiunea penal pentru infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor,
prevzut de art.279 Cod penal, se pune n miscare din oficiu.
Procedura de urmrire si judecat se desfasoar n principiu potrivit reglementrilor
obisnuite de procedur.
Competenta de urmrire a infractiunii, prevzut de art.279, Cod penal, revine n mod
obisnuit organelor de cercetare ale Politiei (art.207 Cod procedura penal), cu exceptia
faptelor prevzute n art.279, alin3., lit.a si b Cod penal, care revin spre urmrire organelor de
cercetare penal special (art.208 Cod procedura penal).
Competenta de judecat n prima instant revine potrivit regulilor obisnuite
judectoriei, cu exceptia infractiunii svrsit n conditiile prevzut n art.279, alin.3, lit.a si b,
cnd judecata revine tribunalului militar (art.26 Cod procedura penal)
n acest caz exemplificm cu urmtoarea spet: inculpatul a fost trimis n judecat
pentru svrsirea infractiunii de furt n paguba avutului obstesc si nerespectarea regimului
armelor si munitiilor, retinndu-se n fapt c n ziua de 22 decembrie 1989 a sustras din fostul
C.C. al P.C.R. un pistol marca Macaraov si un ncrctor continnd 6 cartuse.
Tribunalul militar a motivat c, ntruct infractiunea prevzut de art.279, alin.3, lit.a
Cod penal, nu a avut ca obiect material cantitti importante de arme si munitii, nu sunt
ntrunite cerintele art. 26, alin.2, Cod procedura penal, competenta de solutionare revenind
judectoriei. Judectoria, la rndul su, si-a declinat competenta n favoarea Tribunalului
71
C. Aionioaie, V. Berchean, s.a., op.cit, pag. 337
Pagina 37 din 50
militar artnd c pistolul si munitia apartin Ministerului de Interne, asa nct, potrivit art.26
pct.2, lit.b Cod procedur penal, competenta revine acelei instante.
n rezolvarea conflictului negativ de competent este de retinut mprejurarea ca
infractiunea de furt n paguba Ministerului de Interne este conex cu infractiunea de
nerespectare a regimului armelor si muniitlor si deci n temeiul art.33 si art.385, alin.2 din Cod
procedura penal. Competenta apartine Tribunalului Militar n conformitate cu regulile
referitoare la cazurile din conexitate si indivizibilitate.
Cu alte cuvinte dac pentru una din fapte competenta revine instantei militare acesta va
judeca toate infractiunile retinute n sarcina inculpatului.
Pagina 38 din 50
Cap.III Asemnri si deosebiri ntre

infractiunile care aduc atingerea
unor activitti de interes public
sau reglementate de lege
3.1. Asemnri si deosebiri ntre infractiunile

prevzute n titlul VI Cod penal
n partea special a Codului penal, n titlul 6, sunt grupate infractiuni care aduc
atingere unor activitti de interes public sau altor activitti reglementate de lege. Desi sunt
numeroase si extrem de variate aceste infractiuni au fost incluse ntr-un titlu unic, deoarece
prezint o trstur esential comun, constnd n aceea c prin svrsirea sa aduc atingere
unor relatii sociale de aceeasi natur, relatii care privesc activitatea de serviciu, nfptuirea
justitiei, securitatea circulatiei pe cile ferate, regimul stabilit pentru anumite activitti
reglementate de lege72.
Infractiunile incriminate n titlul 6 au ca obiect juridic relatiile sociale de aceeasi natur,
fapt care a dus si la gruparea lor n acelasi titlu.
Infractiunile din acest titlu sunt lipsite de regul de obiect material, totusi unele din
aceste infractiuni, presupunnd exercitarea actiunii incriminante nemijlocit asupra unui bun sau
asupra corpului unei persoane, au si un astfel de obiect; de ex. infractiunea de denuntare
calomnioas n forma prevzut de alin.2, al art.259 Cod penal, infractiunea de favorizare a
infractorului prevzut de art.264, Cod penal, infractiunea de supunere la rele tratamente
prevzut de art.267 Cod penal, infractiunea de tortur prevzut de art.280, din Cod penal,
infractiunea de distrugere si semnalizare fals prevzut de art.276, Cod penal, infractiunea de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prevzut de art.279 Cod penal, infractiunea de
nerespectare a regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive prevzute de
art.279 Cod penal, infractiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive prevzute de
art.280 Cod penal.
Infractiunile care aduc atingerea unor activitti de interes public sau alte activitti
reglementate de lege includ att actiuni care pot fi svrsite de orice persoan, ct si infractiuni
a cror subiect nu poate fi o persoan care n afara conditiilor cerute de lege subiectului
72
O. Login, T. Toader, op.cit., pag.316
Pagina 39 din 50
oricrei infractiuni ndeplineste si o anumit conditie special adic este circumstantiat. De ex.
darea de mit (art.255 Cod penal), traficul de influient (art.257 Cod penal), favorizarea
infractorului (art.264 Cod penal) sunt infractiuni care pot fi svrsite de orice persoan, n
schimb infractiunile de serviciu nu pot fi svrsite dect de ctre persoanele care au calitatea
de functionar, unele dintre infractiunile care mpiedic svrsirea justitiei nu pot fi svrsite
dect de un functionar cu o anumit calitate, iar unele dintre infractiunile contra circulatiei pe
cile ferate nu pot fi svrsite de ctre un angajat al cilor ferate.
De asemenea aceste infractiuni sunt susceptibile de a fi svrsite cu participatie n
oricare dintre formele acestea: coautorat, instigare, complicitate. Infractiunile care sunt
svrsite din culp sunt susceptibile de a fi svrsite cu participatie improprie.
Iar ceea ce priveste latura obiectiv infractiunile care aduc atingere unor activitti de
interes public sau altor activitti reglementate de lege se realizeaz sub aspectul elementului
material, prin actiuni sau inactiuni foarte variate, care aduc atingerea relatiilor sociale care
constituie obiectul juridic al acestor infractiuni. Unele dintre acestea sunt infractiuni formale,
iar altele sunt infractiuni materiale, dup cum sunt infractiuni de pericol sau infractiuni de
rezultat.
n acest sens infractiunile care impiedic nfptuirea justitiei sunt infractiuni de pericol,
iar abuzul si neglijenta n serviciu sunt infractiuni de rezultat. n cazul infractiunilor de rezultat
(materiale) este necesar s se stabileasc legatura de cauzalitate ntre inactiunea sau actiunea
fptuitorului si rezultatul periculos care s-a produs.
Sub aspectul laturii subiective aceste infractiuni pot fi svrsite cu intentie sau din
culp (neglijent n serviciu, omisiunea de ncunostiinta organele judiciare etc.). n unele cazuri
latura subiectiv a cestor infractiuni incluse si cerinta svrsirii faptei cu un anumit scop, n
aceste situatii infractiunea svrsindu-se cu intentie direct.
Infractiunile la care ne referim, fiind n marea lor majoritate infractiuni comisive care se
svrsesc cu intentie, sunt susceptibile de regul, att de acte de pregtire si de tentativ.
Actele de pregtire, potrivit regulii generale, nu sunt sanctionate. Tentativa este
sanctionat n unele cazuri, precum: infractiunea de tortur, infractiunea de evadare,
infractiunea de nlesnire a evadrii, infractiunea de mpiedicare a participrii n proces,
infractiunea de distrugere si semnalizare fals, infractiunea de nerespectare a regimului armelor
si munitiilor, infractiunea de nerespecatare a regimului armelor nucleare sau a altor materiale
radioactive, infractiunea de nerespectare a regimului materiilor explozibile.
Infractiunile cuprinse n titlu VI, din partea special a Codului penal, caracterizndu-se
printr-o periculozitate social abstract, care variaz ntre limite destul de largi, sunt prevzute
Pagina 40 din 50
cu pedepse care variaz si ele destul de mult, n ceea ce priveste severitatea lor. De asemenea
unele dintre infractiuni sunt prevzute si n forma agravat. Imprejurarea care determin
agravarea se refer fie la producerea unui anumit rezultat, fie la svrsirea faptei prin anumite
mijloace.
Pentru a realiza o mai bun grupare a infractiunile din titlul VI, din partea special a
Codului penal, legiuitorul le-a mprtit n patru subgrupe, fiecare constituind un capitol
distinct. Aceste capitole sunt urmtoarele:
a. infractiuni de serviciu sau n legtur cu serviciul;
b. infractiuni care impiedic nfptuirea justitiei;
c. infractiuni contra securittii circulatiei pe cile ferate;
d. infractiuni care aduc atingere altor activitti reglementate de lege.
3.2. Asemnri si deosebiri ntre infractiunile

prevzute n cap. IV, din titlul VI Cod penal
n cadrul societtii moderne legea reglementeaz numeroase activitti, stabilind pentru

fiecare n parte un anumit regim.
Pentru a se asigura respectarea regimului activittilor pe care le reglementeaz legea
incrimineaz faptele de nclcare a acestui regim, fapte care datorit pericolului pe care l
prezint pentru societate reclam si justific aplicarea unei sanctiuni penale. Aceste fapte sunt
numeroase si variate cele mai multe dintre ele fiind prevzute n legi penale speciale. Dintre
aceste fapte numai cteva sunt prevzute n Codul penal, mai precis n cap.IV, din titlul VI,
Cod penal. Faptele ncriminate n Codul penal sunt urmtoarele: nerespectarea regimului
armelor si munitiilor (art.279 Cod penal), nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a
altor materiale radioactive (art.279 Cod penal), nerespectarea regimului materialelor
explozibile (art.280 Cod penal), nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri (art.280
Cod penal)73 si exercitarea fr drept a unei profesii (art.281 Cod penal).
Structura acestui capitol este destul de eterogen datorit naturii diferite a activittilor
supuse unei prealabile autorizri din partea organelor competente74.
Unele norme de ncriminare a faptelor, ce fac obiectul reglementrii cap.V, din titlul VI,
al actualului Cod penal, au existat si n Codul penal din 1936. Astfel, n art.335 din Codul
penal Mihai I, era ncriminat delictul de nlesnire a svrsirii de infractiuni contra linistii
73
Art. 280 Cod penal, privind nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri a fost
introdus n Codul penal prin Decretul nr.365/1976
74
O. Loghin, A. Filipa, op.cit., pag.249
Pagina 41 din 50
publice, care const n fabricarea , strngerea, transportul de arme, munitii, masini infernale, n
mod clandestin n scopul svrsirii de crime sau delicte.
De asemenea, n art.268 Cod penal Mihai I, era incriminat fapta de exercitare a
comertului, a meseriilor si altor ocupatii fr autorizatie, n art.294 era incriminat fapta de
exercitare fr drept a profesiei de avocat, iar n art.372, alin.1, exercitarea fr autorizatie a
ndeletnicirii de instalator pentru aparate de utilizare a gazelor naturale ori a energiei calorice
sau electrice.
Infractiunile prevzute n acest capitol au ca obiect juridic relatiile sociale care implic
respectarea regimului stabilit pentru anumite activitti reglemantate de lege.
Infractiunile la care facem referire au si un obiect material care este specific fiecarei
infractiuni si anume: arme sau munitii (art.279 Cod penal), materiale nucleare sau materii
radioactive (art.279 Cod penal), materii explozive (art.280 Cod penal), bunuri din patrimoniul
national sau fondul arhivistic national (art.280 Cod penal), bunuri asupra crora se exercit o
profesie fr drept (art.281 Cod penal).
Infractiunile din acest capitol pot fi svrsite de orice persoan care ndeplineste
conditiile generale cerute de lege subiectului unor infractiuni75. Exceptie face numai
infractiunea prevzut de art.279 Cod penal, care ntr-o anumit modalitate de svrsire nu
poate avea ca subiect dect o persoan care a avut permis pentru arma sau munitie.
Participatia penal este posibil n forma instigrii sau complicittii n toate cazurile, iar
n forma coautorat numai n anumite cazuri. Coautoratul nu este posibil, n cazul infractiunii de
nerespectare a regimului armelor si munitiilor si a infractiunii de exercitare fr drept a unei
profesii.
Infractiunile care aduc atingere unor activitti reglementate de lege se realizeaz sub
aspectul elementului material prin fapte constnd n actiuni. Exceptie face numai infractiunea
prevzut de art.279 Cod penal, care n modalitatea de svrsire prevzut n alin.2
(nepredarea armei sau a munitiei n termenul fixat de lege), se realizeaz sub aspectul
elementului material printr-o inactiune.
Actiunea sau inactiunea ncriminat realizeaz elementul material al infractiunii numai
dac este svrsit fr drept.
Astfel, o trstur esential a elementului material a tuturor acestor infractiuni, o
constituie svrsirea fr drept a actiunii sau inactiunii incriminate76.
Infractiunile din acest capitol sunt infarctiuni de pericol, ele neimplicnd o vtmare
efectiv ci numai crearea unei stri de pericol pentru relatiile sociale ocrotite de lege. O
75
A se vedea cap.II, pct. 2.1.4. din prezenta lucrare, pag.10
76
O. Loghin, T. Toader, op.cit., pag.421
Pagina 42 din 50
singur infractiune - nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materiale

radioactive - presupune n cazul formelor agravate si un rezultat constnd n vtmarea
integrittii corporale sau a snttii ori moartea uneia sau mai multor persoane, ori n cauzarea
unei pagube materiale.
Fiind infractiuni de pericol, deci infractiuni formale - cu exceptia infractiunii prevzut
de art.279, Cod penal si art.280 Cod penal - raportul de cauzalitate dintre actiunea sau
inactiunea svrsit si urmarea care s-a produs, decurge implicit din comiterea faptei.
Sub aspectul laturii subiective infractiunile realizate sunt svrsite cu intentie, exceptie
fcnd doar infractiunea prevzut de art.279, alin.2 Cod penal, cnd elementul material poate
fi svrsit att cu intentie, ct si din culpa. Formele agravate ale actiunii, prevzute de art.279,
Cod penal, pot fi svrsite cu practerintentie.
Infractiunile care aduc atingere unor activitti reglementate de lege sunt susceptibile de
a parcurge etapele obisnuite de desfsurare a unei activitti infractionale. Actele de pregtire
nu sunt sanctionate; tentativa este sanctionat n cazul infractiunilor prevzute de art.279, 279
si 280 Cod penal.
Consumarea are loc n momentul n care actiunea sau inactiunea incriminat fiind
svrsit se produce starea de pericol pentru relatiile sociale ocrotite de lege. n cazul formelor
agravate ale infractiunilor prevzute de art.279 si art.280 Cod penal, consumarea are loc n
momentul producerii rezultatului.
Aceste infractiuni pot fi infractiuni continue sau continuate avnd astfel si un moment
al epuizarii care este momentul incetarii actiunii incriminate si respectiv momentul svrsirii
ultimei actiuni.
Aceste infractiuni sunt sanctionate cu pedeapsa nchisorii, n limite destul de ridicate,
chiar si cu detentia pe viat (art.279, alin.1- 3, Cod penal, art.280, alin.1- 3, Cod penal). n
cazul svrsirii infractiunilor prevzute de art.279 si art.281 Cod penal, pedeapsa nchisorii
este nsotit de pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi. Numai una din aceste
infractiuni, exercitarea fr drept a unei profesii, pedeapsa inchisorii prevzute n limite mai
putin ridicate are o alternativ - amenda.
Infractiunile analizate sunt prevzute att n form simpl, ct si n form agravat, cu
exceptia infractiunii prevzut de art.281 Cod penal. mprejurrile prevzute de circustantele
agravate se refer fie la obiectul material sau la locul svrsirii faptei, fie la producerea unui
anumit rezultat.
Pagina 43 din 50
CAP. IV Corelatia ntre infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor si

infractiunea de contraband si infractiunea de terorism
4.1.Corelatii ntre infractiunea de nerespectare

a regimului armelor si a munitiilor si
infractiunea de contraband
Traficul de armament si munitii, apreciat pe plan mondial ca fiind un principal element

de influientare a ratei criminalittii, cu conotatii majore asupra ordinii si securitatii sociale si
nationale, care a penetrat toate statele lumii, a devenit unul din factorii de risc cu implicatii si
urmri deosebite n societatea contemporan.
Acest flagel care, n lumea afacerilor ilegale,dup veniturile traficantilor, ocup locul
unu n lume poate afecta ordinea de drept, securitatea national si social, n special prin:
- producerea unor atentate la adresa unor personalitti de stat, politice sau diplomatice;
- cresterea criminalittii, prin folosirea armamentului n actiuni de rzbunare de tip
mafiot, avnd ca zona de actiune lumea afacerilor;
- folosirea armamentului n actiuni de tlhrie sau jaf;
- efectele actiunilor unor grupuri etnice, extremiste sau separatiste, dotate cu
armament;
- svrsirea unor actiuni teroriste, care pot s vizeze deturnarea de nave si aeronave;
- rpirea de persoane si tinerea ca ostatici n scopul obtinerii unor avantaje materiale
sau pentru rzbunare.
Infractiunea de contraband este prevzut si sanctionat de Legea nr.30/1978 - Codul
vamal al Romniei - publicat n Buletinul Oficial nr.115/28.12.1978, n art. 72, care prevede :
"Urmtoarele fapte svrsite n scopul sustragerii bunurilor de la regimul vamal,
constituie infractiunea de de contraband si se sanctioneaz cu nchisoare de la 2 la 7 ani si
confiscare partial a averii:
a) trecerea peste frontier a bunurilor, prin alte locuri dect cele stabilite pentru control
vamal sau prin folosirea de documente vamale false, ori a unor documente vamale privind alte
bunuri, dac valoarea bunurilor depseste 3000 lei;
b) trecerea peste frontier, fr autorizatie, a armelor, munitiilor, materialelor
explozibile sau radioactive, produsele si substantele stupefiante si psihotrope, precum si a
produselor si substantelor toxice;
Pagina 44 din 50
c) sustragerea de la operatiunile de vmuire a bunurilor, svrsite de una sau mai multe

persoane narmate sau constituite n band.
Tentativa se pedepseste ."
Prevederi asemntoare sunt si n Legea nr.56, din 1992, privind frontiera de stat a
Romniei care, n art. 68 lit. c, stipuleaz:
"Se pedepseste cu nchisoare de la 2 ani la 7 ani, dac fapta nu constituie o infractiune
mai grav, trecerea frauduloas a frontierei de stat, svrsit n scopul scoaterii din tar a unor
bunuri din patrimoniul cultural national sau de valoare deosebit, al traficrii de arme, munitii,
materiale explozive sau radioactive, a produselor si substantelor stupefiante, psihotrope sau
toxice."
Evenimentele produse dup 1989 n spatiul geostrategic si geopolitic ex-comunist, n
care si Romnia se ncadreaz pe lng urmrile sociale benefice, au determinat si aparitia
acestui fenomen ale crui urmri au fcut ca specialistii militari s trateze traficul cu armament
si munitii, ca pe un mare factor de risc la adresa securittii sociale cu implicatii deosebite si
asupra securittii nationale.
Se apreciaz ca principalele cauze care au determinat ca statele din zona fost
comunist, n care si Romnia se ncadreaz, s devin tri de tranzit, dar si piata de desfacere
pentru armament si munitie, sunt:
- conflictele zonale din spatiile iugoslav si ex-sovietic, care au favorizat sustragerile de
armament si munitie ;
- retragerea armatei ex-sovietice din trile fost comuniste, dispuse la frontiera cu
occidentul, a permis sustragerea unor cantitti mari de munitie;
- traficul mare de persoane n punctele de trecere a frontierei, n raport cu mijloacele
necesare si personalul de control insuficient, a putut determina ca n unele cazuri s nu fie
descoperite armele si munitia ascuns n mijloacele de transport ce au intrat n tar.
- deschiderea frontierelor n perioada revolutiei si imediat postrevolutionar care au
permis introducerea ilegal n tar a diferite categorii de armament si munitie;
- lipsa unei dotri tehnice corespunztoare, ct si a efectivelor reduse ce asigur paza si
supravegherea frontierei de stat;
- vidul legislativ existent n acest domeniu;
- neconcordanta manifestat n cooperarea organismelor de specialitate interne cu cele
internationale, n vederea combaterii traficului cu armament si munitie.
Efectele acestui fenomen n Romnia sunt vizibile, ele concretizndu-se n aparitia si
dezvoltarea fenomenelor de crim organizat, crima la comand prin folosirea armelor de foc
Pagina 45 din 50
si a bombelor improvizate, care n ultimii doi ani au dus la moartea sau rnirea mai multor
persoane.
Numai n anul 1995 au fost implicati n infractiuni privind regimul armelor si munitiilor
un numr de peste 140 de persoane, iar 25 au fost retinute pentru comiterea de fapte penale
referitoare la materiale explozibile.
n ultimii 2 ani numai la frontiera cu Republica Moldova au fost retinute diferite tipuri
de armament, de la pusca de vntoare (geco), pn la piese si armament de infanterie,
grenade de mn, precum si diferite categorii de exploziv .
Instanta a retinut c faptele unui inculpat ucrainean de a trece frontiera de stat a
Romniei, fr autorizatie, un numr de dou arme de vntoare, cu munitie aferent, n cursul
anului 1992, apoi 1993, o arm de vntoare si una militar, vnzndu-se, la un cettean
romn - la care armele si munitia au fost recuperate - , iar ultimele ascunzndu-le pe teritoriul
Romniei, dup care le-a folosit, fr permis, la vntoare fr autorizatie a patru cerbi ntr-o
perioad n care era permis vntoarea, ntrunesc elementele constitutive a trei infractiuni
aflate n concurs real si anume : infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor,
prevzut n articolul 279, alin.1 si alin. 3, lit. A si B din Codul penal, infractiune de
contraband prevzut n art 72, alin 1, lit. b si c vamal si infractiunea de braconaj, prevzut
n articolul 32, alin. 1, lit.a si alin.2 lit.a si b, din Legea nr 26/1976, cu aplicarea art. 41 alin 2
din Codul penal.
4.2. Corelatii ntre infractiunea de nerespectare a

regimului armelor si munitiilor si infractiunea
de terorism.
Conditiile sociale, economice si politice ale societtii contemporane au favorizat

svrsirea unor fapte negative , lucru care a impus nu numai luarea unor msuri legislative pe
plan intern, ct si pe plan international.
Un exemplu n acest sens l constituie Conventia European pentru reprimarea
terorismului, din ianuarie 1997 de la Strasbourg. Aceast Conventie stabileste n primul rnd,
referitor la necesittile extradrii ntre Statele Contractante, c nu poate fi considerat
infractiune politic, ori conex unei infractiuni politice, conform art.1, lit.e infractiunile
comportnd utilizarea bombelor, grenadelor, rachetelor sau armelor de foc automate sau
scrisorilor si pachetelor capcan, n msura n care aceast utilizare prezint pericol pentru
Pagina 46 din 50
persoane, iar lit.f tentativa de a comite una din infractiunile citate mai sus sau participarea n
calitate de coautor sau complice a unei persoane care comite sau ncearc s comit o
infractiune
Conventia nu defineste acte de terorism, acest atribut fiind lsat legislatiei fiecrui stat
n parte. De aceea, autorii proiectului legii pentru pedepsirea actelor de terorism procedeaz la
definirea actelor de terorism n primele dou articole. Astfel, conf. art.1, lit.i, nerespectarea
regimului armelor si munitiilor infractiunea incriminat si n legislatia romn (art.279 Cod
penal), constituie acte de terorism dac infractiunea este svrsit n scopul intimidrii sau
crerii unei stri de teroare, panic ori de insecuritate colectiv, care tulbur prin aceasta grav
ordinea si linistea public. Conform art.2, lit.c, mai constituie acte de terorism dac sunt
svrsite n conditiile artate n art.1 (amenintarea public cu svrsirea vreuneia din
infractiunile artate n art.1, dac fptuitorul detine sau las s se cread c detine mijloace
necesare pentru a o duce la ndeplinire.
Scopul urmrit este pus n relatie cu existenta unei stri de teroare, panic ce constituie
un element material distinct venind s se alture elementelor constitutive specifice fiecruia
dintre infractiunile enumerate n textul incriminator si atunci ne gsim n prezenta unei
infractiuni noi, un fel de infractiune de drept comun transformat n infractiunea de terorism77.
Scopul urmrit caracterizeaz mobilul urmrit de agent.
Astfel trebuie s recunoastem c luarea n considerare a scopului urmrit conduce la a
considera dolul general n dol special.
n consecint infractiunea initial n cazul nostru infractiunea de nerespectare a
regimului armelor si munitiilor prevazut n art.279, Cod penal, se gseste transformat prin
schimbarea de aceast dat a elementului moral si nu prin schimbarea elementului material.
Mobilul intervine deci la un dublu nivel; pentru a actiona n privinta calificrii faptei ca
act de terorism, ct si asupra sanctiunii, deoarece infractiunea de terorism este mai sever
pedepsit dect infractiunea obisnuit.
Din cele prezentate se desprinde cu claritate faptul c infractiunea de nerespectare a
regimului armelor si munitiilor poate constitui o modalitate a infractiunii de terorism.
77
Vasile Dobrinoiu, Ilie Pacu, Terorismul n perspectiva dreptului penal romn, n
Analele Academiei de Poliie Al.I. Cuza, Bucureti, 1995, pag. 5-7
Pagina 47 din 50
Cap.V Aspecte de drept comparat
n legislatiile strine sunt incriminate si infractiunile care sunt cuprinse n cap.V, din
titlul VI, al Codului penal Romn, att n codurile penale, ct si n legi speciale.
n acest sens putem exemplifica Codul penal german din 15.05.1871, cu modificrile
pn la 01.10.1989, care n cap.27 incrimineaz o serie de fapte care creaz un pericol public,
cum ar fi: provocarea unei explozii datorit energiei nucleare ( 301b); provocarea unei
explozii cu materiale explozibile ( 311); aducerea de prejudicii circulatiei pe cile ferate, cile
navale sau aeriene ( 315).
Infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor este prevzut n
legislatia strin de regul n legi speciale si mai putin n codurile penale. De exemplu, codul
penal italian, n art.435, incrimineaz nerespectarea regimului materialelor explozive, iar n
art.288 incrimineaz o form a infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor si
anume: Inrolri sau narmri neautorizate (Arruolamenti o armamenti non autorizzatia).
Codul penal rus, din 1885, n partea a VIII-a - crimele si delictele mpotriva bunei
ornduieli publice si a bunei cuviinte - n cap.III - reglementeaz prin art.986, 986, 986, 986,
987, 987, din sectiunea a VII Fabricarea nelegal si pstrarea de arme sau de pulbere si
clcarea altor reguli de precautie stabilite pentru aprarea sigurantei personale78.
n acest sens, art.986, din Codul penal rus prevede:
Cine va fabric astfel de arme, care sunt cu totul oprite prin lege, a se face si este dat
acest drept numai statului sau care fr nvoire de la guvern special va fabrica pulbere sau
bombe, grenate sau alte proiectile pentru tunurile artileriei, acela pentru aceasta se supune:
cnd ctimea de arme, boambe etc. preparate de el nu este prea nsemnat:
la nchisoare n temnit pe timp de la dou la 4 luni, iar n caz contrar:
la nchsoare n fortareat pe timp de la 8 luni la un an si 4 luni.
La aceleasi pedepse se supun persoanele dovedite c prepar n tain, fr autorizarea
guvernului, substante pentru armele de foc, att din bumbac, ct si din orice alte materiale de
asemenea si cei dovediti care au pstrat aceste substante, afar de pulbere (art.986), fr o
invoire special.
78
Codul penal rus, tradus de Ioan Nadejde, Ed. Ministerului de Justiie, Bucureti, 1918,
pag.230-233
Pagina 48 din 50
De asemenea, n art.987 din acelasi cod, se incrimineaz si detinerea de arme si munitii:

Persoan dovedite c a fabricat sau a pstrat la sine arme sau pulbere, boambe, granate sau
altfel de proiectile pentru tunuri de artilerie, avea pe lng aceasta si vre un plan contrar
sigurantei statului sau linistei, atunci se supune ..
Pagina 49 din 50
Cap. VI Concluzii
Infractiunile svrsite la regimul armelor si munitiilor prezint un grad ridicat de

pericol social, punnd n pericol statul, viata si integritatea fizic sau sntatea persoanelor,
proprietatea public si privat, drepturile si liberttile cettenilor, ordinea si linistea public.
Armele prezint mijlocul cel mai eficace folosit de ctre infractori, att pentru a svrsi
fapte de natur penal, ct si pentru a-si asigura scparea n cazul n care sunt surprinsi la locul
infractiunii, ori sunt urmriti de organele judiciare partea vtmat sau martori.
Datorit escaladrii violentei si a considerentelor precizate anterior s-a impus ca o
necesitate de prim ordin crearea unui cadru legislativ, att pe plan intern, ct si pe plan
international, menit s asigure protectia valorilor, implicit a relatiilor sociale a cror ocrotire
realizat prin aprarea ordinei de drept sigurantei persoanelor propriettii publice si private.
Pagina 50 din 50

Armele

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Armele

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu teoretic cu privire la regimul armelor si munitiilor

Cap.I Notiuni introductive

1.1. Aspecte generale referitoare la infractiuni privitoare la regimul stabilit de lege

1.2. Scurt istoric al incriminrii infractiunii de

Cap. II Elemente constitutive ale infractiunii de nerespectare a regimului armelor si

2.1. Aspecte generale

2.1.1. Notiuni si definitie

2.1.2. Obiectul juridic special

2.1.3. Obiectul material

Obiectul material al infractiunii, prevzute n art.279 Cod penal, l constituie armele si

- armele militare, confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite n actiunile de

mprenun cu capsele si pulberea, formeaz munitia ce se foloseste la arme. De asemenea,

2.1.4. Subiectul infractiunii

Datorit continutului psihic, moral, al instigrii, cel ce efectueaz aceast activitate

- persoane care au lucrat sau lucreaz n unittile productoare de arme si munitii,

2.2. Structura si continutul juridic al infractiunii

2.2.1. Latura obiectiv

n forma prevzut n alin.1, art.279, Cod penal, infractiunea de nerespectare a

Totodat, n dictionarul general al limbii romne27, a detine nseamn a avea un lucru n

nsrcinat cu ocrotirea, recoltarea planificat si combaterea animalelor duntoare vnatului pe

Armele detinute de persoanele juridice, n timpul ct nu se afl asupra personalului

Ministerului de Interne si s ndeplineasc o serie de conditii referitoare la spatiile de

obtine de la organele competente ale Ministerului de Interne si presupune si ndeplinirea unor

a. renunt s mai detin arma sau armele nscrise n permis;

Orice fapt penal produce n mod obligatoriu un rezultat.

de pericol pentru acesta, de amenintare direct, suficient ca fapta s fie apreciat ca

2.2.2 Latura subiectiv

Tragerea la rspundere a unei persoane, fie c ar fi vorba de o rspundere nejuridic,

Culpa cu prevedere implic un anumit mod de corelare a proceselor volitive si

2.2.3. Continutul variantelor agravante

2.3. Forme, modalitti, sanctiuni

2.3.1. Formele infractiunii

Infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, n varianta prevzut de

2.3.2. Modalittile infractiunii

Infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, n varianta tip, putnd fi

- substituirea de arme din magazinele de comercializare a acestora, prin introducerea

2.3.3. Sanctiunile infractiunii

Varianta tip si cea asimilat se sanctioneaz cu pedeapsa nchisorii de la 7 luni la 5 ani,

2.4 Explicatii complementare

Despre svrsirea unei infractiuni la regimul armelor si munitiilor, organele de urmrire

g. cauzele si conditiile si mprejurrile ce au generat, nlesnit sau favorizat svrsirea

Cap.III Asemnri si deosebiri ntre

3.1. Asemnri si deosebiri ntre infractiunile

3.2. Asemnri si deosebiri ntre infractiunile

n cadrul societtii moderne legea reglementeaz numeroase activitti, stabilind pentru

singur infractiune - nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materiale

CAP. IV Corelatia ntre infractiunea de nerespectare a regimului armelor si munitiilor si

4.1.Corelatii ntre infractiunea de nerespectare

Traficul de armament si munitii, apreciat pe plan mondial ca fiind un principal element

c) sustragerea de la operatiunile de vmuire a bunurilor, svrsite de una sau mai multe

4.2. Corelatii ntre infractiunea de nerespectare a

Conditiile sociale, economice si politice ale societtii contemporane au favorizat

Cap.V Aspecte de drept comparat

De asemenea, n art.987 din acelasi cod, se incrimineaz si detinerea de arme si munitii:

Infractiunile svrsite la regimul armelor si munitiilor prezint un grad ridicat de

Anda mungkin juga menyukai