reat Profesor ALEXANDER SCHMEMANN PENTRU VIATA LUMIT Sacramentele si Ortodoxia ALEXANDER SCREMANET = S = = = 5 5 2 = a =ros din pordeo Cbmrlas foto! Adc how Preotul profesor we ALEXANDER SCHMEMANN foal nedlor 4006 -200% 24-05-2004 PENTRU VIATA LUMII Sacramentele si Ortodoxia Veoctist rar HS OMTODONE ROMANE 4 ret profesor ar AUREL tt ® oVTURA NSHHFUTUL BIRLIC $1 DE HIIUNE {AL BISERIEN ORTODORE ROMANE scone 2001ator o test dp et evans compe 1 ys ae SS Pree sub ut: Forte Lie oF Menaenie nat crnodony. eno nator PREFATA Aceasta carte a fost serisa cu zece an in urma, ca Indrumar pentru Conferinta Cvadrienala a Federatiel Nationale a Studentlor Crestini tinuta la Athens, Ohio, In decembile 1963. Ea na fost harauta a fg cu sigue ‘ania nu este un tratatteologicsistematic al tracitet Titurgice ortodone, Singurel me scop In scrlerea ei a fost de a schita~ pentru student care se pregatesc 53 sliscute despre misiunea crestind --conceptia cresting ‘despre lume”, adica abordarea lum a viet omulul in lume, care decurge din experienta iturgica a Bise Hell Ortodoxe. ‘Sa lntamplat ns c& aceasta carte a ajuns la un ‘cere mal larg de cititor dincolo de cercurile. st ‘denfestt pentru care a fost scr, Retiparta in 1968, ‘de catve Balitura Herder and Herder (sub tial Sacra- iments and Orthodoxy) apot in Anglia (World as Sacrament) tadusa in franceza, italiana sl greaca, e2 ‘fost chiar recent ,publlcaa” intro traducere ruseasca f’nonima de catre Samizdatul clandestin din Uniunea Sovieica. Sunt sigur ca toate acestea dovedese mu alta deosebite ale carl in sine ~ eu insuml, mai ‘mult deceit orice, sunt constient de multele el efecte si lipsuri ~ cl Importanta temel de care am incercat s& ma ocup gi necesitatea imperioasa de a 0 _aborda care, evidenta acum zece ani, este si mal ev4 ener WTA LUM dent astizi st constitule singura justificare penta aceasta noua edie, wAceste teme nu sunt altele decat secularismul ~ instrinarea progresiva gi rapid a culturii noastre, a insesi temelilor el, de experlenta crestna st de con- Cepia despre lume care, iia, au dat forma acestel ‘ulturt- st profunda polarizare pe care secularismul a Drovocat‘o chiar intre crestini Intr-adevar, in timp ce tll dintre ei par $8 priveasca secularismul ca pe fodul cel mai bun al crestinismutul In istorle, ait ‘gasesc in el jusiicarea pentru o respingere aproape tmaniheied, pentru evadarea intro spistualltate” ima- terial si duallsta. Astfel, existd unll care reduc Biserica la lume sl la problemele el sl lft care pun ‘semmul egal! inre lume sau, sl se Bucura in chip morbid de amungul ef apocaliptic. "Ambele atitudini, Sunt convins, denatureaza deplinatatea, sobornltateatradiiel ortodoxe auten- tice, care a afmat ntotdeauna atat pundtatea lumi, pentru a cirei vata Dumnezeu a dat pe Flul Sau cel Unul Rascut, ct sl rtutatea in care zace lumea, care Inloceauna a vest si continua sa vesteasca in flecare unin ate prin Crace pure a vent oot rea” sl care, totus, spune celor ce cred in Mrstos: ‘ol aff mutts viata voasta este ascunsd cu Hristos in Dumnezeu" (Cot3. 3) ‘i stfelintebares noasta yeala este: cum puter olive tmpreuna”~ in crecnta in via sn fapta ~ fnceate rma despre Blserled care par contradic. uae puter nol invluge tentaia de a opta pentru Wit dine ele, vabsolutizandor, ajungand astfel a PREPATA 5 alegerte reste sau la .erezile” care au napastuit aa ‘de des Crestinismul In recut? Este certitudinea mea c& raspunsul ne vine, mu din teorit ntelectuale elegant Formulate, cl, mal presus de toate, din acea experienta ve of neintrerupta a Bise Fill pe care ea ne-o descopera si ne-o comunica in ‘ull el in leitourga, fAcaneo intotdeauna ceca ce fete: sacrament al lumi, sacramental. Imparajiel ~ Sarl lor calre nol, in Hritos. In aceasta Iuerare am Incercat nu alat sa explic sau sa anallzez aceasta cexperlenfa, ct. pur si simplu, s 0 contin, ‘Daca a i trebult 0 scriu ast, probabll ca a5 fiscris-o inten mod difer. Dar eu nu ered ca e post bil gf nie nu sunt capabil de reserierea cu toatainima ‘a ceea ce a fost seis 0 data, oriat de Imperfect ar f Prin. urmare, doar eateva corectarl sl schimbari minore au fost facute in aceasta noua retiparre. Am. ‘ddugat. sub forma de apendice, doua eseur, crise intro nota oarecum diferta, prin care sper si pot fajuta la.0 mai bund infelegere a unora dintre impl- Cale acestel cat Tn cele din urma, as dor sa folosese posbiltatea ce mi se oferd prin aceasta noua editle pentru a fexprima recunostinia mea profuna faa de cel ale ‘cor reac la hierarea mea au constitult pentru mine lavor de mare bucurie: dl. Zisimos Lorenzatos de la ‘ena, care din propre iniiativa, pur i simplu pentra cc aga cum mika sets, a sim(t ca trebule so faca | publicat o excelenta traducere greceasca a acestel ‘citi; prietenii mei -necumoscufl din Rusia: vestea ‘despre edifia lor modesta, dactilografiata, a cat mele “aconstitut una dintre cele mal miseatoare experientePasa VATA LUDA ett mele: ttl cel care miau scrs si ale caror {nesaje at Inseminat penta mine o fericitaafirmare & Unkati noastre In éredinfa si dragoste"sn cele din tirmay dar nus im tial rand, prietenii mel David Drllock si Anthony Flth, care nau crufat nil un efort pentru pregatitea acestei nol edi Preotul profesor Alexander Schmemann, lanuarie, 1973 1 VIATA LUMI Omul este coca ce mananca’. Cu aceasta af matic, ilosoful materialist german Feuerbach a erezut ‘Cha pus capat tuturor speculabilor.kdealste” despre hhatura umana. De fapt isa, elexprima, fara sa 0 sti, ea mai rellgoasa idee despre om. Pentru cA, mui Inainte de Feuerbach, aceeas! defniie a omutula fost, data de Biblle, In relatarea biblica despre Create, ‘omul este prezentat mal intl cao inf infometata, st Intreaga lume, ea hrana a sa, Indemmulul de a se tn- ‘mulls de a stapani pamanta, potrivt prmulul capi- {ol al Facer, it rmeaza porunca lui Dumnezeu data ‘oamernilor dea manca din cele ale pamantulul, lata ‘a dau loata larba, ce face sdmanta.. i tot pomul Ce fre rod cl siminfa Intrinsul, Acestea vor Ohana Toast.” Omul trebule 94 manance pentru ca stra: jagea el trebule s@-primeasea lumea In tupul sau st ‘st 0 transforme in propsiul sine, in trup si sange, Et teste, intradevar, ceea Ce mananca, $1 Intreaga lume fpare ca o stotcuprinzatoare masa de ospat pentru Om. Si aceasta imagine a ospafulul ramane In tot Cupringul Bibllelimaginea central a viel. Este ima: tinea viet de la crearea ei si, la fe, Imaginea vei la8 PRRTRU VIATALOMIL farts impnirea el... ca vol sa mancatl ss bet! la masa Mea in imparatia ea” ‘Am inceput eu aceasta tema, aparent secundara, hranel ~ secundara din punctul de vedere al matilor lem religionse” ale vremil nastre-, pentru cd Insusl ‘Scopul acestul eseu estes raspunda, daca este pos Dil, la Intrebarea: despre care vala vorbim, ce Vat predicam, proclamam si vestim atunei cand, in call {atea noastra de crestini, marurisim ca Hristos a must pentru viata lumil? Care este viata care constitute atat ‘motvatia, edt sl Inceputul 3 felul misiuni crestine? aspunsurlle care sau dat urmeaza dott modele ‘generale, Exista acela diate nol pentru care viata, ftunel cind este discutata interment relgisl. in: Seamna vlala religionsd, $i aceasta viata religioasa ste o lume in sine care exista separat de lumea secu lava she viata el. Rate lumen expintaltat, 31 hn rele noastre ea pare 88 dobandeasca tot mai mult populate. Chiat 31 standurte de carte din aerapor- Hurl sunt pine cu antologt de sertert mistice. Mist ‘ls element este ttl unela dintre ele, Fierdut si ‘derutat de rgomotu aba st frustrarle vet, omu hecepta eu Tutte a lata sl le ive cle woepatul apitual” apro- lonat din pit Hana spirtuala, Aceasta hrana ‘plnltual erode vs ajuta, I va afuta sagt redo- bande paces piles, sa rable ceaalta viata — pe cen neculAr®’= aA wocepte lel, 24 duca o lala plenad 9f eVlavlowsh, 8st pasteze rambetul, toate tnteun mod profind, regio. $i asfel misiunea vista LUM ° consta ale in convertirea oamenilor Ia aceasta vata ‘spiriuala, mn af face .religost Exista 6 mate varelate de accente I chiar de teo- logit in eadril acestul model general, de la populara redesteptare a credinl, la interesul sofisticat pentru ‘doctrine mistice ezoterice. Dar rezutatul este acclasi Vata sregioasa o face pe cea seculara ~ viata mar ‘cai si bantu ~irelevanta, 0 lpseste de orice infeles real, eu exceptia celui de afi un exert de pletate 1 rabdare. $i tr et .ospaful rellgios” este mal spiritual. cc atat mal seculare devin semnatele Iuminoase de neon: "Manancal, Bea’, pe care le vedem de-a lungul soselelor noastre ‘Dar exist sel pentru care afirmatia -pentru viata Iumit® pare #3 insemne in chip firese pentru mal buna Mata Tumi” -Spirtualsti sunt contrabalansafl de cre activist, Gu siguranta ne alla astaal departe de ‘optimismul stmplu s! euforia -Evangheliel sociale” ‘Toate implicatile existenfialisrmulul cu neliniste I ale neoortodoxlel cu conceptia sa pesimista sl rex Ista despre istorie au fost asimilate si sa acordat consideratia cuvenlta. Insi credinta.fundamentala “despre crestinism, ca flnd mal intl de toate actiune, fa ramasIntacta a de fapt a dobandit mal mula tare Din acest punct de vedere crestinismul a plerdut pur fl simplu lumea. $i lumea trebuie recastigata. Mis- tinea cresting, dct, consta in a aunge dn urma viata, care a luat pe cal gresite. Omul sméncator” si bautor” este Inat foarte im series, aproape prea in Serios, El constitule efectiv obiectivul exclusly a ‘ctu restine gi noi suntem In mod constant che- ‘mati sa ne pocaim pentru ca am petrecut prea mull10 Peni viaga Lom timp in contemplare si adorare, in lnise 9 turghie, pentru ca nu neam ocupat indeajuns de problemele Sociale, poiitice. economice, rasiale si de at fel ale Vell reale, Carilor despre mistica sf spirtualitate le corespund, in acest plan, cart! despre .Religle svat” (au societate, sau urbanism, sau sex.,). Sh tots, Intrebart de baza nu {sa dat raspuns, Care este aceasta viala pe care nol tebule si 0 redobandimm Pentru Hristos si so facem erestina? Care este, ct alte cuvinte, jeul final al tuluror acestor fapte $1 ‘actiuni? Presupunand ca am atins cel putin nul ante aceste felurl, ce am -cagligat” atunct? intrebarea poate parea naiva, dar niment nu poate actiona in ‘mod real fara a cunoaste nti numai Infelesul actin isl pe celal vie insest in numele careia acfioneaza, ‘Omel mananca si bea, om hupta pentru lbertate $1 ‘dreptate, pentru'a fi vu, pentru a avea plenitudinea etl. Dar ce este aceasta? Ce este viata viet ins? Care este continutul viebi vesalce? Inteun final, in cadrul unei analize finale, nol descoperim In. mod Inevtabil ca, in sine gi prin sine, aclunea nu are sens Aluncl cand toate comaketele stats indeplinit mislunea, cand toate documentele au fost distribuite si toate {eluile practice reallzate, at trebul sa urmeze 0 bucurle desavarsita. Dar de ce ne Bucurim? Daca ni stim pentru ce, ramane aoceasicihokomle Inte religie Si vata, pe care. am observato sl In solutia .spinitna lista". Fle cd spirtuailzam” vafa noastz, fle ca -rec larizam” regia noastra, fie ca Invitam cament la un ‘spat spiritual, sau pur gi simpli ne alatursim lor la lunul secular, vaja adevarata a lumi pentru care ni se ‘xra Lum u spune ca Dumnezew La dat pe Ful Sau cel Unul ‘Masent, (loan 3, 16), ramane In mod lremediablt din ‘colo de euprinderea noastra Omi este ceea ce manned". Dar ce mananca de ce? Aceste Intebar par naive gi irelevante mi hnumal pentru Feuerbach, Ele au parut si mal lrele- vvante pentru oponenti tui religiost. Pentru el, ca st pentru el, a manca constitule © funcile matedal, si Singura chestlune. Importanta era daca, pe ling’ ‘aceasta, omul poseda o ,suprastructura” spiritual Religa a raspuns da, Feuerbach a raspuns: nu. Dar ambele rdspunsurl au fost date in cadrul acclelasi ‘pout fundamental a spiritual fata de material ‘Spirtual” contra «material, ,sacru” contra -profan", Tsupranatural” contra natural” ~ acestea “au fost, limp de secole, singurele tipare sl catego intligibile ale gandisi si experientelrelajoase. lar Feuerbach, in poflda miateralismului ssw total. a fost de fapt un Imostenitor frese al .\dealismului” si ,spiftualismu Iu erestin Insa, asa cum am vazut, s1 Biblia incepe cu omul a flna infometata, cu omul care este cea ce ma- hhancd. Perspectiva insa este (otal diferta, pentru ca nica in Biblle na gasim dinotomalle care pentru nol Sunt cadrul evident al tuturor abordavlorreligiel. In [ible, hrana pe care omul o mananea, lumea din care treble sa se Impartageasca pentru a tral il este dat dde Dumnezeu si este dala ca gi comuniune cu Dum2 ero viata wont ‘ezeu. Lumea, ca hrand a omults, nu este ceva -mate- at” si limitat la funetil materiale, diferta, dec! opusa Functor specific .spirtuale" prin care omul este legat ‘de Dumnezeu, ‘Tot ceea ct exlsta este dar til Dumnezeu pentru om, si totul exsta pena al face pe Dumnezew cunoscut omulul, pentru a face din Miata omulul comuniune cu Dumnezeu, Este iublrea sdivinadevenita hand, devenita viata. pentru om Dumnezeu binecuvanteaza tot ceea ce H creeaza lar in limbaj biblic aceasta inseamna ca El face din Intreaga creatie seman si mijioc al prezentel si al inte lepclunil, al iubi sl reveal Sale. .custatl 91 vedelt (cl bun este Domnul” @s, 35, 8), ‘Omul este 0 flinta inforetata. Dar et este info ‘metat de Dumnezeu, Dincolo de toata aceasta foame a viell noastre este Dumnezes. Toata dorinta este. tn ‘cele din urma, 0 dovie a Li. Cu siguranfa onl nit ste singura flita amanda, Tot ce exista taleste ‘mancAnd. Intreaga creatie depinde de fran’ Insa Poritia unica a omulul in univers este data de faptl ea el singur binecuvanteaza pe Dumnezeu pentra hana fivlata pe care le priest de al singur raspunde Dinecuvantarit lui Dumnezew eu propria sa binecu- vantare, Semnificativ pentru viata din grédina raul este faptul ci omul da nume lucrution De inal ce au fost create animalele, ca s81 tind tovaragle tu ‘Adam, Dumnezeu I le aduce pe acestea pentru a Yedea cum le va numa ea toate finele vl ase humeasca precum le va num Adam”. Dat, In Bible. lun nume este infinit mal mult decat un mijloe prin care 8 se distingl um lucr de alu. El descopera sent insasl a unui lueru, sau mal deqraba dervalule ara un 1s ‘esenfa acestuia, ca dar al lul Dumnezeu. A nui un Tera inseamna a ardta intelesul si valoarea pe care i lea dat Dumnezeu, a1 cunoaste ca venind de la DDumnezeu 31 a4 cunoaste locul si functia In cosmosul creat de Dumnezes. "A mum un iucra inseamna, cu alte cuvinte, aL. binecuvanta pe Dumnezeu pentnt el si prin el. Slim Bible, at binecuvanta pe Dumnezew nu este un act sreligios” sau cule”, 1 chlat mod de viata. Dum- nezeu a binecivantat lumea, Fa binecuvantat pe om, ‘a binectvntat ziva a saptea (adicatimpul, sl aceasta Tnseamna ca a umplut tot ce exlsta cu lublrea st bundatea Sa, lea facut pe toate, adica, bune foarte Aga incat singura reactie naturala sl mu supranate. ald") a omulll, carula Dumnezeu Fa dat aceasta lume Dinecuvantata s fina, este de al. binecuvanta si el pe Dumnezeu, de a4 mulfum, de a vedea lumea aga Cum o vede Dumnezeu sin acest act de recumostinta Shadorare dea cunosste, a mui sia stapan! lumea Toate caltabite rationale, spirtuale si de alt fel ale ‘omultl, carel disting de celelalte creatua, Il au cen- {ru si reallzarea finala in aceasta capacitate de aL Dineeuvanta pe Dumnezeu, de a Intelege, asazicand, sensul set! si foamel care constitule vata Iu, Homo ‘saplens", homo faber"... dar, mal Intal de toate, homo adorans”. Pima define a omului, cea de dara, este ca el este preotul Est in central lami s ‘0 unified prin actul sau de binecuvantare a Tul Dunnezeu, primind lumea de la Dumnezeu, ofesindo Tui Dumnezen. $i umpland lumea eu aceasta Cuha fistie, el transforma viaja a, cea pe care o pimeste ‘ela lume, in via{a it Dumpezeu, in comuniune cu El“4 erie MIATA LUMI LLumea a fost creata ca .materie", material al unel ccuharistitatotcuprinzatoare, sf omul a fost creat ca preot al acestel cosmice shit sacramentale lar oamenilInfeleg toate acestea, chlar daca In- stinctv, sf mu rational. Veacur! de secularism au estat In stradania de a transforma actianea de a manca in ceva strict utlltarist.Hrana este inca tratata cu vene ratie. A manca este inca o ceremonie ~ultimal .sacra ‘ment natura” al faniiels prietenel, al viel care este ‘mal mult decdt -a manca” si -a bea’. A manca con Uinual sa fie inca ceva mal mult decat a mentine funetile organice. Desi camenli poste nu inteleg ce este acest ceva mal mult, (tus el simt nevoia sal celebreze. Fi sunt infometat st insctai ce viata sacra: ‘mental. Diu este deci intamplator faptul ca relatarea bi blica despre cadere se concentreava din now asupra hranei, Omul a mancat din (ructul oprit. Fructal celui pom, indiferent de semnifcatia ll, era diferit fe oricare alt fruct din gricina raiulul; el nu ta fost ofert ca dar omulul. Pentru ca na fost dat. pentru ca nna fost binccuvantat de Dumnezeu, era 0 hrand a carel consumare 2 fost condamnata af comuninne doar cu ea insdsl, si nu cu Dumnezeu, Fractal opr este imaginea lumil care este iubita doar pentru ea Insa, lar mancarea lui este imaginea viet ingeleasa ‘ca scop in sine. ‘wat Lot 5 [A tubi nu este usor, si omentrea a ales smu raspunda hub tuk Durmnezeu. Omul a lubit lumea, {at ca scop in sine, si mu ea transparenta spre Dur hnezeu, Siamul a facut acest hveruinteun mod atat de Consecyent neat acesta a event ceva care pluteste Sin aer. Este firesc pentru om sa experleze lumea ca ‘Spact, simu patrunsa de prezenta lul Durmmezeu, Fare firesc a tra © viaha care sa nu fie mullumire pentru aru li Dummezeu, eare este lumea. Pare iresc a mt feuhastle, “Tumea este o lume c&zuta pentru ca sa indepartat de constinja ci Dumnezeu este totul in toate, ‘Reumularea acestel lipse de clnstire faja de Dum- yhezeu este paca orginar care vatama lumea. Chiar ‘i religia acestet lumi c@zute nu 0 poate vindeca sau Fiscumpara, pentru ca a acceplat restrangerea Iu Dumneze lao zoné numita sacra” (spintuala", ‘supranaturala’), opusa lumi, care este -profana”. ta ‘acceptat secularisml atotcuprinzator Care Incearca ‘54 sustraga mea de la Dumnezeu. Dependenta fireasca a amu de lume era menita sa fe transformata in mod constant Intro communine ‘cu Durnmezeu, in care se afla toata viata. Omul era ‘menit sa fie preot al une! euharist, adueand Iumea In dar Iul Dummezeu, si prin aceasta daruire el urma si primeasea viata ca dat. Dar, in lumea cazuta oml ni fre puterea preogeasca de a face acest lucru. Depen- nla lui de lume devine un circat inchs, si capa: tatea Tul de a iubi este abatuta de la Uinta ei. Inc Tubeste este ica infometat El sie ca este dependent de ceva ce este dincolo de el. Totus dragostea si ‘Sependenta lil se raporteara doar la lumea in sine.