Anda di halaman 1dari 243

SCARLAT A.

STANCESCU
FOST PRIMAR

DIN TRECUTUL
ORASULUI GIURGIU

BUCUREST1
1935
INSTITUTUL MODERN DE ARTE GRAFICE U NIRE A" CALEA MOSILOR No 82

www.digibuc.ro
SCARLAT A. STANCESCll
FOST PRIMAR

DIN TRECUTUL
ORASULUI GIURGIU

itIRNUL CEASORNICULUI DUPA RAFFEr (18371

BUCURESTI
1935
INSTITUTUL MODERN DE ARTE GRAFICE U. NIRE A" - CALEA MOSILOR No.82

www.digibuc.ro
Toate exernplarele vor purta
semndtura autorului.

www.digibuc.ro
DIN TRECUTUL
ORASULUI GIURGIU
PARTEA INTAIA
1111::11-11,

www.digibuc.ro
Va urma :
PARTEA a II-a
DIN TRECUTUL ORASULUI GIURGIU (Dela 1848-1881)

PARTEA a III-a
DIN TRECUTUL ORASULUI GIURGIU (Dela 1881 pani in
timpurilede astzi)
POLITICA, PARTIDE POLITICE In legtur cu
orasul Giurgiu si
OAMENI POLITICI judeful VlaKa.

1......i :: e.....*

www.digibuc.ro
CUVANT INAINTE

Cnd am fiotart sd scriu lucrarea de fop, in-


tentiunea mea a fost de a contribui, cu ct de putin,
la cunoagerea trecutului sbuciumat al unui orao,
care, in decursul veacurilor, a avut de suferit mai
mult ca oricare alt orai din pref.
Giurgiul, nu odat a fost pustiit sau distrus prin
foc. Este Mai proaspat In memoria tuturor ce l' au
vd.Rut, starea de plns in care se gdsea dupd termi-
narea marelui rsboi g nu mica' trebue s fie bucuria
oric rui bun Romn, cred eu, cnd il vede rendsceind,
pe fiecare an, mai temeinic ,s1 mai pldcut deceit
cum a fost.
Mentioneg in cuprinsul lucrdrii scrierile consultate,
privitoare la trecutul istoric mai indeprtat sau mai
apropiat, attea isvoare de folositoare cunoginfe,
cea mai mare parte puse la dispogitie, intotdeauna
cu foarte mild bundvointd, la Academia romn.
In ce privege timpal dela liberarea oraplui de
sub stdpnirea turceasc, precum ,si primele ince-
puturi de intemeiere a Giurgiului ca orac romnesc,
a fost nevoe s rsfoesc multe dosare prdfuite g
inglbenite, ce s'a putut gsi in beciurile prefecturii
judefului Vlara ,si ale municipialui Giurgiu, silindu-md

www.digibuc.ro
6-
a desluA pe ct am putut, slovele inallcite ale lo-
gofetilor p logofeteilor cancelariilor depe vremuri.
Lucrarea a fost inceputd, acum ctiva ani, pe un
plan cu o extensiune mai vaster'. Dar dacel aj fi
continuat-o astfel, ar fi fost amenintatd sei rmnd,
pentru totdeauna, in cartoane, fiindcd nici eu nu
aveam milloace de a o imprima pe ant propriu, in
conditiuni multurnitoare ji cred cei nici nu (4- fi
gdsit o editurd lesne primitoare, mai ales di lucra-
rea nu se pregint sub autotitjtea unui istoric cu-
noscut, sau cel putin a unui scriitor cu reputatie
stabilitd.
De altfel, nevoile # preocupdrile gilnice de tot
felul ale unei vieti din ce in ce mai grele, pentru
cei mai multi dintre noi, nu ne permit sel avem
liniflea suflereasc 01 reibdarea necesard, spre a putea
citi lucreiri prea paste asupra trecutului nostru istoric.
Cercul cititorilor fiind astfel restras, am fioteirelt
modificarea planului ; am alceituit un regumat, dar
ji acela sunt nevoit a-1 da publicitellii treptat, pe
mds _Ira milloacelor de cad voiu dispune 01 dupei
primirea ce va avea din partea cititorilor.
AUTORUL

www.digibuc.ro
CAPITOLUL I.

Intemeierea ora*utul i origina


numetui.
Traditia is 0110APfULD1-

Despre intemeier-cuRESsului Giurgiu i ori-


gina numelui sAu nu se stie nimic precis; sunt
mai multe legende.
Dupa unii istorici, Giurgiul a fost intemeiat
de Romani, iar in timpul evului mediu a fost
intArire Genovezd. Indrznetii navigatori Ge-
novezi, trimisi s. exploreze mArile Levantului,
ajung in insula despArtita de oras printr'un brat
al Dunrii i construesc acolo un fort, sub
patronajul Sf. Gheorghe (Santo Giorgio) de
unde luat orasul numele de Giurgiu 1)
CAtiva istorici Germani in secolul al XVIII-
lea intre cari si Engel 2) intemeiati pe niste
Cronici Muntene din secolul al XVII-lea, au
1) N. Beilcesca, Romanii sub Mihai Voda Viteazul, pag. 125.
Cesar Boliac, Memoires pour servir l'bistoire de la Roumanie
(Provinces Dannubiennes), Paris 1856, pag. 23.
2) lofian Cfiristian von Engel, Geschichte der Moldau und Walachei
Halle, 1804.

www.digibuc.ro
8

dat drumul legendii cu Negru-Voda. Acest Voe-


vod, plecat din tinutul Fgrasului si intrnd
prin pasul Branului, a scobort muntii, impreun
cu un mare nurnr de .familii de Romni, pe la
inceputul secolului al XIII-lea 1) si au intiintat
mai multe orase intre car.' i Giurgiul, pu-
nnd temeliile Principatului Munteniei, intocmai
cum Bogdan Dragos a dat iii urmA fiint Prin-
cipatului Moldovii.
Fratii Tunusli2). cari au tradus i publicat
in greceste la Viena, in anul 1806, o scriere de
istorie asupra Tarii romnesti, atribuit lui Mi-
hail Cantacuzino, imprumua versiunea German
zic orasului Sfifintul Gfieorgfie.
Dionisie Fotino3) introduce si pe Romani, con-
sidernd pe Negru Vocl ca intemeietor al ora-
sului (Qfiiurgfievon) pe o ruinA Romara.
Aug. Treb. Laurian4), vorbind despre cettuia
ce a existat in insula din fata orasului, ale
cArei ruini le-a vizitat in anul 1845, era convins
c zidul mai vechiu si mai solid, pe care era
suprapus altul mai nou si mai slab, era lucrare
RomanA.
Oras infiintat de Romani, cu numele de Tri-
mamius, cum spune Boliac 5), prsit in anul 270
1) Dupd unii istorici, descalecarea lui Negru Vodd ar fi avut loc
fn anul 1241, dupa altii in 1200. Dr. Atanasie M. Marienescu crede ca
Negru Vocl, ori Radu Negru Vocla, a inceput a domni la i215.
Negru Lodei ci epoca lui, Analele Academiei romane, Seria II,
om. XXXI. Memoriile sectiunii istorice.
2) Tunusli, Istoria Valachiei, tradus de G. Sion si publicatd in
Bucuresti la 1863, pag. 13.
3) Dionisie Fohno, Istoria Daciei, tradus de G. Sion si publicata
In Bucuresti la 1859, pag. 5.
4) Aug. Treb. Laurian, Istoria Romanilor, pag. 27.
3) Cesar Boliac, lucr. citata, pag. 23.

www.digibuc.ro
9

dui:LI Hristos, prin retragerea Romanilor din


Dacia TraianA, la miazdzi, peste Dun Are i lAsat
pradA barbarilor nAvAlitori cari pustiesc tara,
despre Giurgiu nu se mai tie nimic o mie de ani,
dupA care trecere de vreme inviazd iar4i, o-
datA cu Tara romneascA.
SA nu se uite nici versiunea cA Genovezii au
clAdit, intre timp, o cetate la Giurgiu, la ince-
putul veacului al X-lea.
Care poate fi adevArul istoric ?

Temeiut pfirerii noastre.


S'a sustinut de cei cari au voit sA tAgAdu-
iascA obarsia poporului Romn, cA strAmoii
notri au plecat peste DunAre i numai un ne-
insemnat numAr de pstori au rAmas i s'au
retras cu vitele in munti, unde au stat aproape
zece veacuri, dupA care s'au scoborit iarAi in
cmpie, infiintnd sate i orae i incepAnd a
lucra pAmntul intelenit.
Dacd s'ar fi petrecut astfel lucrurile, ar fi fost
tot una cu desfiintarea poporului Daco-Roman,
dar astAzi nu mai incearcd nimeni sA sustinA
aceastA gresitA pArere.
Un popor poate suferi o prefacere, un ames-
tec cu alte popoare, moditicarea graiului, schim-
barea portului, poate chiar sA-si schimbe nu-
mele, dar niciodatA nu piere.
Barbarii nu au rAmas statornici in tam noa-
strA, ci s'au scurs inainte, rAmnnd o foarte
micA parte, ce s'a amestecat cu poporul stabil,
care a continuat tot timpul, fdrA intrerupere,

www.digibuc.ro
10

de a-i munci ogoarele, din rodul cdrora se hr-


neau i nvAlitorii1).
Tot astfel trebue sd. se fi petrecut i cu Giur-
giul, oras aezat la un punct de comunicatie
att de important, pe malul unui fluviu cum e
Dui-area, btrnul Istru, socotit in vechime ca
cel mai mare din lume.
Fie cd i s'a zis Tdmamius in timpul Romani-
lor, fie cd. Genovezii in trecerea lor, l'au bote-
zat Santo Giorgio, oricte horde barbare ar fi
trecut, oricte pustiiri ar fi suferit, ori decte
ori s'ar fi rezidit, in parte sau intreg, pe ace-
las loc, sau cteva sute de metri mai la rdsd-
rit sau mai la apus, viata lui a depanat un mai
mare numdr de ani de ct i poate cineva in-
chipui i ea nu a fost niciodat intreruptd timp
att de indelungat, cum s'a putut crede.

Confuziune de fuldfurat.
Dela inceput, insd, gsesc necesar sa. atrag
atentiunea asupra confuziunii ce s'a acut i se
mai face incd, intre ora5 i castelul sau cetd-
tuia ce se gdsea In insula din Caa oraului, ce-
1) Populatiunea satelor dii judetul Vlaca, pentru a nu mai vorbi
de alte judete, a indurat grele suferinte in timpul marelui rsboiu
(1916-1918). Horde, tot mat de barbare, din Orient i Peninsula
Balcanica, ce nu se putea numi armate, au svrit atrocitati nenu-
mrate i nemaipomenite, cele mai multe tiute numai de cei cari
le-au suferit. Toate au fost date uitrii, cu toat groaza i scrba
ce au provocat. i totui populatiunea noastr nu i-a prsit tari-
nele i gospodriile. S'a mai ascuns, pn a trecut furia, panA s'au
mai potolit cutropitorii, dar chiar acetia au readus la cminurile lor
pe cei mai fricoi, fiindc5 aveau nevoie de ei, ca s le munceasc
i sa-i hrneasc, ct vreme au stat in tall.

www.digibuc.ro
11

tAtuie ale cArei urme de ruini s'au vAzut priA


dupA mijlocul secolului trecut 1).
Este neindoelnic cA pe malul stng al Dun Aril
a existat, din timpuri indepArtate, o alcAtuire
sAteascA, care trAete i astAzi sub numele de
Giurgiu ; a existat i un castel sau o cetA-
tuie, in dreptul Giurgiului, ridicatA intr'o micA
insulA, formatA de doul brate ale Durarii, Ve-
riga i Cama i dArmatA dupA terminarea rAz-
boiului Ruso-Turc de acum o sutA de ani.
Cine a intemeiat satul i in ce timp? De cine
s'a ridicat cetAtuia i in ce timp? Ori, att
satul ct i cetAtuia ii datoresc existenta ace-
lorai intemeietori i tot acela numAr de ani
impletesc amndou6.?

Ordinea vechimii.
PArerea mea este cA satul a existat cu mult,
cu neasemuit de mult inainte de a se ridica
cetAtuia, a cArei intemeiere, in cea dintiu a ei
folosintA, se poate atribui Romanilor. Acetia,
dup. cucerirea Daciei de cAtre ImpAratul Tra-
ian, au fAcut dealungul DunArii intAriri militare
de tot felul, forturi, zidind castre detaate i
dincoace de Olt.
Cetatea Sexanta Prista (Rusciucul) depe malul
drept al DunArii, a fost legatA cu tara cuceritA
9 Nicolae Balcescu, and vorbe*te de cetatea Giurgiu, zidita
de Romani, daramata in vremea navalirilor barbare O. rezidita la
anul 1000 dupa Hristos de Genovezi, se refera la casle'ul din mij-
ocul insulii, nu la oralul care, in timpurile mai apropiate, era de
asemenea cunoscut sub numele de Cetatea Giurgiulai.

www.digibuc.ro
12

printr'unul din cele cinci mari drumuri acute


de Romani, drum care pornea dela Giurgiu si
trecea prin Bucuresti, Ploesti, Drajna, peste
munti, in Transilvania 1).
Dincoace de Dunre, pe malul nostru, Ro-
manii au ridicat capete de poduri in mai multe
localitti, in legatura cu drumurile cari porn eau
in interiorul trii 2).
Nu incape indoial c tot astfel au facut
la Giurgiu, iar constatarea lui Laurian c prima
temelie a castelului din insula a fost zidire Ro-
man, poate fi intemeiat

Rolul Genovezilor.
Ce rol au putut avea Genovezii la infiinta-
rea orasului sau la rezidirea cetAtuiei? Ca ar fi
contribuit cu ceva la intemeierea orasului este
cu totul esclus. Ca ar fi rezidit in anul 1000
dupa Hristos cetatuia din insul, ce fusese ridi-
cat de Romani si drmat de barbari, de ase-
menea nu se poate temeinic sustine 3).
1) Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches archeologiques en Rou-
manie, 1900, pag. 127.
2) Vasile Rif-van, Tara noastra. Inceputurile vietii Romane, pag.
28-29, 133-139.
3) Genua (Antium), intemeiata de Liguri, abia spre sfarsitul se-
colului al Xl-lea incepe a-si face o organizatie politica. In tot
cursul sec. al XIII-lea a avut o viata turburata de luptele dintre po-
por si nobilime. Genovezii, In apriga rivalitate cu Pisanii si Vene-
tienii, pentru preponderenta comerciala, chiar daca au inaintat pe
Dunare pane la Giurgiu si mai departe, nu veneau cu intentiuni de
cucerire, pentru a avea nevoe sa construiasca cetati, ci veneau
desfaca mad urile lor si sa-si incarce corabille cu pxodusele tarii
noastre.

www.digibuc.ro
13

In aceastd. privint, impdrtdsesc pdrerea d-lui


profesor N. Iorga, ca. Giurgiul nu are nici o le-
gtur. cu Santo Giorgio, nici cu Genovezii i cd
se face o confuziune cu Sf. Gheorghe dela
gurile Dundrii, care exista pe timpul lui Vlaicu,
intemeiat probabil de Genovezi, inainte de anul
13oo

Intemeietoril cetatuiet.
Ne existnd nici o dovad, pe care sd. se
poatd sprijini afirmatiunea cd cettuia ar fi
fost intemeiat de Genovezi, cari i-au dat nu-
mele de Santo Gi ..3rgio, de unde vi-a luat oraul
numele de Sein Georgia, iar in urm Giurgiu, pare
posibil ca cettuia sd fL fost intemeiat de Mircea
Vod cel btrn, cum a declarat fiul sdu Vlad
Dracul 2), pe rdindsite de zidrie din vremea
Romanilor i refcutd de Turci, dup anul 1416,
devi cronicarii acestora afirm cd a fost zidit
de Turci, din ordinul lui Mahomed I, pentru
a-1 tine pe Mircea in supunere 3).

Origina numetul.
In ce privete numele de Giurgiu, acesta
este nume romnesc, purtat de Romni.
Inteun hrisov din anul 1583, al lui Mihnea
1) H. lorga, Studii istorice asupra Chiliei i Cettii Albe, pag. 47.
2) jean de Waurin, Ancinnes croniques d'Angleterre.
3) Mahomed dete porunc6 sA se ridice dincoace de Dunre, In
fata Rusciucului, un fort, care a fost numit Yerkki, nume ce a
fost schimbat de Valahl In acela de Giurgiova, Y. de Hammer, His-
toire de l'Empire Ottoman, tom. II, pag. 175-176.

www.digibuc.ro
14

Vodd, Domnitorul Munteniei, prin care se


intrete vnzarea unei moii a lui Toma, fiul
lui Popa Visan, se vorbeste de Postelncul 1).
Tot acest nume Il mai poart.1 nite munti i
un deal din Moldova, iar in judetul Arges
exist Piscul Giurgiului.
Varietatea denumirilor ce intlnica prin di-
ferite scrieri i documente, se explicA prin
varietatea de pronuntare si transcriere a cro-
nicarilor i scriitorilor Germani, Slavi, Italieni,
Francezi, Poloni, Unguri, Turci, etc. Astfel
intlnim : San Giorgio, Giorgiu, Giur gev o,
Ghiurghevon, Giurgiova, Giurgo, Giorgi, Gir-
gio, Zorzo, Giorzo, Georgie, Jorjie, Yerkki,
etc 2).

Documentele arhivii Statului, Mnstirea Tismana, pachet 12.


Doc. I.
2) D-I profesor N. Constantinescu, in foarte documentata d-sale
lucrare : Cetatea Giargia, originite ci trecatul ei, citeazd nenumA-
rate isvoare asupra originii i despre trecutul orasului Giurgiu. Ana-
lele Academiei romane, tom. XXXVIII. Memoriile sectiunii istorice.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL II.

Din vremuri indepartate.


In epoca preistorIca.
Inc din cele mai strAvechi timpuri, pamntul
Romniei a hrAnit o populatiune foarte nume-
roasA, atrasA de abondenta bogatiilor ei.
Tara noastra, ca i celelalte tAri ale Europii,
a fost locuitA Ina. din cele d'intAi timpuri ale
erei cuaternare. S'au descoperit nenumArate
arme i instrumente de piatrA sau tAiate in
silex, caracteristice acelei epoci 1).
Cu timpul, rasele umane ale epocii cuater .
nare au fost invinse sau asimilate de imigra-
tiunea etnicA a epocii neolitice, care se carac-
terizeazd prin fabricarea de instrumente mai
perfectionate de piatrA, 2) prin introducerea
animalelor domestice, cultura cerealelor i a
Un instrument de silex, din periodul de piatrg, descoper. t
In judetul Vlasca, pe malul Neajlovalui, la Crevedia, la punfAul numit
Cetatea Fetii, se gAseste In colectia muzeului de antichitAti din
Bucuresti.
2) S'au gasit, din acele vremuri, nenumrate instrumente de piatr
si de os, Incepftnd dela Dunre i Ong la Tisa. In judetul Vialca
s'au gsit instrumente si fragmente de olArie primitiva.

www.digibuc.ro
16

plantelor textile, tumulele funerare i monu-


mentele megalitice
Popoare rsboinice si in mare parte pastorale,
pornite din tinuturile centrale ale Asiei, dup
ce au stat mai mult timp in regiunile de nord
ale muntilor Urali, au inaintat spre apus si
au ocupat Europa central, nordicA i apu-
seanA, revrsndu-se in parte, cu turmele lor
nesfrsite, peste pArtile de rsdrit ale Daciei,
peste cmpiile, vile i colinele cele mnoase
ale Moldovei i Munteniei, ajungnd pn pe
coamele muntilor celor mai inalti. Aceasta
avut loc _inainte de imigratiunea in Europa a
Grecilor, lor, i Germanilor, cu cteva mii
de ani iriainte de Hristos.

Cei d'nted locuitori.


Primii locuitori ai Daciei sunt cunoscuti si
sub numele de Pelasgi, populatiune preistOricd,
care a trdit cu cdteva mii de ani inaintea Ge-
tilor i Dacilor, cunoscuti de Greci si Romani.
Colonistii romani ai lui Traian au fost numai
plmada, dar aluatul l'a format o ramurd pro-
tolatin a marelui popor Pelasg, a Arimilor sau
Rimilor dela Istru, cari au infiintat Roma.
Nicolae Densusianu, un scriitor din cei mai
culti, in bine documen':ata sa operl : Dacia pre-
1) Prin monumente megalitice se inteleg niste pietre mari, brute,
Mate ori sculptate in mod primitiv, implntate vertical in pamtint,
cari au lost considerate ca monumente f unerare, de altii ca monu-
mente comemorative ale unor mari evenimente, S'au gasit in ma-
multe locuri si la noi. Mai sunt in tara asemenea monumente, sal
pate in stanca, pe vrfurile dealurilor, ori pe crestele muntilor.

www.digibuc.ro
17

istorica, reuseste, cu multA eruditiune, s. aducA


luminA in trecutul indepArtat i intunecat, sta-
bilind continuitatea de mii de ani a popu-
latiunii vechei Dacii.
Imperiul Pelasg, intemeiat la Dun Area de jos,
se intindea peste partile de apus si de miaz-
noapte ale lumii vechi, iar, la sud de Istru,
peste intreaga peninsull a Hemu (Tracia,
Macedonia). Triburi pastorale pelasge au tre-
cut Mediterana si au ocupat regiunile de miaz-
noapte ale Africii, fiind cei d'intAi locuitori ai
Egiptului.
Imperiul Pelasg se intindea i peste Assyria,
Persia, Bactria i celelalte regiuni ale Asiei
vechi, dar centrul politic si militar al Impe-
riului se afla in prtile de nord ale Istrului,
in regiunile muntilor Carpati (Atlas), sau ale
Daciei vechi.

Cei d'inted Regi i legendele romne.


Cei d'intAi Regi au fost considerati ca ade-
vArati zei, cum au fost Uran, Saturn, Joe, Marte,
Isieptun, desi scriitorii cari s'au ocupat cu cer-
cetarea antichitAtii preistorice Ii infAtiseazA ca
simpli oameni superiori, Ins& divinizati.
Nicolae Densusianu se referA la legendele
traditiunile poporului romAn, la cAntecele eroice
si colindele religioase, unde se pomenesc str-
moii gloriosi ai gintei pelasgice.
Astfel, Uran ne apare in cAntecele populare
sub numele de Toma A1mo, viteaz din tara
2

www.digibuc.ro
18

de jos", iar Saturn, in aceleasi cntece, figu-


reazA sub numele de MJnea.
In cteva poeme epice populare, Saturn mai
este numit hol7CIC cel b'dtrcin, fecior de imprat;
el este inalt, cocosat, de genuchi apropiat, de
piept cam gAvAnat si cu barba p.n la bru" 1).
Joe figureaza sub numele de loy Impratul,
iar Marte sub acela de Mara/ Vitemzul. Marcu
Viteazul avusese mai multe rdsboae si cutre-
erase aproape toate Wile lumii vechi. In una
din poemele epice romne, el zice despre dn-
sul : cu cte osti au fost pe pAmnt, eu cu
toate rn'am btut".
In cntecele populare romne, Neptun, ca
cel d'intiu domolitor al calului crescut in liber-
tate, figurcaza sub numele de Mcv Stan din Bil-
reigan, iar traditiunea despre caii cei divini ai
lui Neptun se pstreaz si in poemele romne;
ei sunt : tretiori, de culoare glbiori, cu dungi
negre pe spinare, pintenogi de trei picioare, cu
steluti de cte o nare, unde-i vede Mos Stan
moare a.
Uran este acela care a adunat, in sate si
orase, pe oamenii cari triau risipiti prin ascun-
ztori, ca fiarele slbatece, i-a invatat s-si
construiasc colibe (Canvas), cum spune scrii-
torul grec Pausania, spre a se al:al-a contra
intemperiilor atmosferice, i-a invtat s.-si fac
haine din piei de oae si s cultive pamntul.
Introducerea agriculturii a fost unul din eveni-
1) La Homer 0 Hesiod, Saturn este inltipt ca Rege al Titanilor.
Zalmoxe, filosoful i legiuitorut cel mare al Getilor, a fost, dupa
traditiunile grece0i, unul i acelarcu Saturn.

www.digibuc.ro
19

mentele cele mai importante ale epocii preisto-


rice. Traditia populara romnd se referA la
aceste timpuri cnd numete braRcla lui Novac,
brazda cea latA i de o lungime extraordinarA,
ale cArei urme se mai cunosc i astAzi pe
Romniei i ale Rusiei meridionale, pana
la rul Don.
Densuianu sustine, cu o aclncA convingere,
cd. intre BuzAu i Portile de Her s'a nAscut toatA
mitologia cu care se fAlete poporul elen, iar
pe vrful Ornal sau Carairnanul, in muntii Bu-
cegi, a fost cel mai mare templu al lui Saturn 1).

Monumentele preistorice.

Din acele vremuri indepArtate ne-au rAmas o


multime de tumuli (movile, mAguri sau gorgane2),
cari au fost considerate ca monumente fune-
rare sau ca morminte.
Tara noastrA este plinA de asemenea movile
i movilite, din malurile DunArii i pana in cul-
mile Carpatilor. Sunt unele cari au dimensiuni
colosale, dar mai toate s'au aplanat i s'au mic-
orat astAzi de vechimea timpurilor, ori au fost
rAscolite i stricate de cAuttorii de comori.

Profesorii cari se ocupa cu arheologia preistorica, in urma re-


centelor cercetari O. a studiilor facute, ajung la aceea concluzie ca
si Densusianu: ca civilizatia Greco-Romana si chiar cea Egipteana,
s'a intemeiat si s'a desvoltat pe substrata! unei civilizatiuni, care a
existat in thnpurile preistorice si care a fost mult mai fecunda.
2) Dupa Densuianu, cuvantul worgan este de origind pelasga
insemneaza nascut din pamant, in legaturd cu credinta religioas a
Pelasgilor, ca sunt nascuti deadreptul din pamant.

www.digibuc.ro
20

Poporul nostru le considerd ca morminte de


uria,51.
Nu toate, ins, au aceeas vechime ; unele sunt
din epoca pietrii, altele din timpurile preistorice
chiar mai noui, din timpurile istorice.
DupA unii cercettori, tumulif plani (putin ri-
dicati) nu au fost morminte, nici monumente
mortuare, ci strvechi locuinte preistorice 1).
Si in judetul nostru, Vlasca, sunt mai multe
movile de acestea; asttel, lng& Giurgiu: la BA-
Jnoaia, Hodivoaia ; la Gogosari, Assan Aga,
dealungul rului Clnistea, la Goldsei, Lceanca,
Talpa-Ograzile, etc.
Se aminteste in vechile teogonii grecesti ca
din toate triburile Pelasge, cei mai vechi si mai
gloriosi au fost Mond, cari in traditia romn.
sunt numiti Tteri. Un alt trib, tot att de re-
numit, au fost 6fantll, oameni foarte mari de
staturd, Uricqii, in traditia noastr populara.
Amndoud aceste triburi au locuit pmntul
Romniei, iar Romanii considerau pe Daci ca
urmasi ai vechilor Titani i Giganti.
Invazia Scytilor.
numiti de Romani Serma(i, au fost o
ramur din rasa Pelasga. Herodot ne spune
numele de Scyti a fost dat de Greci.
Sub numirea geografica de Scytia, la autorii
vechi ai Grecilor se intelegeau tinuturile din
partea de nord a Dundrii si dela coltul de nord-
1) loan a Andrieyescu, Contributie la Dacia .inainte de Romani,
Iai, 1912, pag. 22.

www.digibuc.ro
21

vest al MArii negre. Chiar i la Herodot, Scy-


tia veche se intindea pe lnga DunArea de jos,
pnA in regiunile Oltului.
Scytii aveau o puternicA organizatie militarA;
unii erau inarmati cu arcuri i scuturi, altii cu
lAnci ori sulite, unii luptau pedetri, altii cAlare.
Cei mai bravi, mai puternici i mai distini au
fost Scygi regali, de cari amintete Herodot. Scy-
tii regali formau un fel de armatA permanent&
si plata lor consista in anumite portiuni de pd-
mnt ce li se da.
Popor nomad, venit din Asia, a supus nea-
murile bAstinae ce a gsit statornicite la noi
in tard.
Scytii lucrAtori de pmnt, Scytii agricultori,
au ocupat esurile .,i vAile Dunarii; ei au in-
ceput a cultiva grul i orzul, nu numai pen-
tru hrana lor, dar i pentru comert.
Scytii pastori s'au stabilit in partea deluroasA
i muntoas a trii.
Scytii, dupa cum ne spune un scriitor grec,
Stefan Byzantinul, erau inruditi cu Tradi i cu
Ge(d dela DunArea de jos.
Scytii trebue considerati ca un element tre-
cAtor la noi in tara, pe cnd Tracii sunt ele-
mentul strAvechiu, bAtina 1).

Gefli si Dacii.
Romanii, sub numele de Sarma(i, intelegeau
toate popoarele Scytiei europene. In poemele
lui Ovidiu, Sarmatii i Getii ne apar ca douA
1) Joan a Andrie,sescu, lucr. cit. pag. 119.

www.digibuc.ro
22

popoare vecine i inrudite, avnd aceleai mo-


ravuri i vorbind aceea$ limbA. barbarA. latini.
Ovidiu, care invtase limba lor, a compus o
poemd In limba Getilor. Mi se pare, zicea
dnsul, cd eu insumi am uitat limba latind i
am inceput a vorbi ca Getii i Sarmatii".
Scriitorii Greci numeau Geti pe locuitorii
din pArtile de miazd-zi ale Daciei, pe aceia cari
se ocupau cu agricultura 1).
Dacii, cari, in vechime, mai erau numiti .
Dal sau Daril, erau considerati ca un popor de
munteni.

Agricultura in tara noastra.


Incl din timpurile cele mai vechi, tara noastrd
s'a bucurat de darurile naturii. Pe atunci clima
era mai dulce, prirnAverile mai lungi, iar grul
i orzul dedeau o productiune extraordinarA.
Grecii, porniti din Asia micA, Incd prin vea-
cul al VI-lea inainte de Hristos, au pdtruns
pe DunAre, atrai de cerealele renumite ale
Scytiei, cu care au fcut un negot intins. In
schimb, ei ne aduceau untdelemn i vin.
Lngl. Giurgiu, la EidlAnoaia, tAranii au gdsit
intr'o movild un fel de cAldare IntinsA, de
aramd, cu dou toarte foarte frumos lucrate,
in chip de capete de zei de aceia bArboi
cheflii ai Grecilor, numiti &ten!, tovarAi de
petreceri ai zeului vinului, Dionysos. Vasul acesta
e numit la Greci crater, se intrebuinta pentru
1). In limba green cuvntul Geli insemneaz1 lucratori de pgmant,
Omni.

www.digibuc.ro
23

a amesteca vinul lor, prea tare, cu ap.1, inainte


de a-vi turna in cupe sau pahare. Dupa cum
e lucrat, craterul de aram gash tr.bue s fie
acut prin veacul al V-lea inainte de Hristos,
a fost cumprat de un Dac de al nostru dela
negustorii Greci, spre a-i sluji i lui la zile mari,
pentru ospatul in cinstea zeilor i inainte de
toate chiar a zeului vinului Dionysos (care era
de altfel un zeu de al strAmoilor notri Traci
dela ei trecuse la Greci), iar cnd proprie-
tarul a murit i l'au dat in mormnt ca lucru
scump, cum era obiceiul, de a se face astfel
de daruri i inchinri moqilor, in vremea veche,
la toate popoarele 1).

Cea dintaiu asezare omeneascil la Giurgiu.

De mii de ani, de cnd oamenii traiau prin


ascunzatori, ca tiarele slbatice i mai trziu
in colibe, sau locuind pe care, in case impletite
din rogoz, cum spune poetul grec fscfiyl, vor-
bind despre Scytii statorniciti la captul pa-
mntului, 2) ori in case de lemn, cum a gash
Alexandru cel mare, regele Macedoniei, pe
Geti, la anul 335 inainte de Hristos, prnntul
trii noastre a fost bttorit de un nenurnarat
nurnr de popoare, a hrnit o populatiune din
ce in ce mai deas, iar in esurile Dunrii au
rodit cu irnbelugare cerealele, cari au atras
I). Vasile Parvan, Tara noastra, Grecii antici In campla munteann
pag. 51.
2) Eschyl, Prorneteu, traducere de Ion Foti.

www.digibuc.ro
24

aci, cu renumele lor, multe alte popoare in-


departate.
Tara noastr niciodat n'a rmas pustie, cu
deosebire regiunile dealungul Dunrii si luncile
mnoase dimprejurul Giurgiului, unde, din cele
mai indepartate timpuri, a fost si un punct
foarte nimerit de trecere. .

Cea dintiu asezare omeneasc la Giurgiu


se pierde, asadar, in negura vremurilor. Distrus
si refcut de rine stie cte ori, acest oras poart
astAzi numele pAstorului romn Giurgiu, care
trebue s fi avut un rol de seam la renaste-
rea, sau poate numai la mrirea lui, acum
cteva veacuri.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL III.

In timpurile istorice.
Inainte de apropierea Turcilor.
Giurgiul s'a bucurat de o viata mai linistit
pana la apropierea de Dun Are a Turcilor
cuceritori.
Alexandru I Basarab, Domnitorul Munteniei,
dui:4 o lungA si glorioasA domnie, a lAsat
urmasilor, le moartea sa (anul 1364), o tara
intregitA, astfel curn s'a stpnit 'Ana la Mircea
I cel bAtrn.
In timpuI lui Mircea.
Mircea, prin cuzeririle acute peste Dun Are,
intrA in conflIct cu Turcii. In bAtAlia dela
Cosovo (Cmpul Mierlelor), in anul 1389, el lupt a
contra lor, ca aliat al Srbilor. Oastea turceasc,
in cele din urrnA a biruit, dar Sultanul Murad
a fost omort in invAlmAsealA. Baiazid, cruia
i s'a zis Fulgerul, fiul si urmasul lui Murad,
supune Bulgaria rAsriteanl, cucereste Do-
brogea cu Silistra si trece in tara rornineasc.
Mircea este nevoit s faca act de supunere

www.digibuc.ro
26

(1391), dar cu firea lui rdzboinicA, nu respect&


mult timp tratatul de pace $i chiar in anul
urmtor trece Dun&rea, spre a recuceri teri-
toriile pierdute.
Pentru realizarea planurilor, sale, Mircea a sta-
tornicit oaste la Giurgiu si el in-iusi a trebuit
sa petreacd aci, de multe ori, sdptmni si luni in-
tregi, spre a putea observa mi$c&rile Turcilor 1).
Turcii aveau cunostinta de masurile de paz&
$i de aparare luate de Mircea la Giurgiu2)
numai a$a se explica dece Sultanul Baiazid,
cnd invadeaz1 tara. in anul 1394 trece p ela
Turnu MAgurele, iar la 1398 pela Clrasi.
Devi luptele nu s'au dat la Giurgiu, totu5i
populatiunea a indurat mari suferinte si adese-
ori a trebuit sd-si pardseasca locuintele si
averile, fugind de teama vr&jmasului nvlitor.
Mircea, amestecndu-se in certurile pentru
tron dintre fiii lui Baiazid, favorizAnd pe Musa
desi poate c& a tras foloase, pentru tara, timp'
de trei ani, ct a domnit acesta, dar cu moartea
Sultanului Musa (141.3), situatia lui Mircea,
fat& de succesorul sdu Mahorned, ajunge la
grea cumpnd.
Mahomed, pentru a se rsbuna asupra Dom-
1) Mircea scrie din Giurgiu lui Vladislav, Regele Poloniei, la 10
August (poate 1403), pentru a protesta contra unor acuzatiuni neln-
terneiate ale acestuia. Prin'eun act datat asemenea din Giurgiu, din
23 Septembrie 1493, Mircea confirma vechile tratate de alianta cu
Polonia.
2) Tot In vrernea aceaa se poate ca sa fi ridicat, sau Intarit
numai, fortareata din insula, (Inca se ia in consideratie declaratia
facuta mai tdrzia de fiul sau Vial Dracut catre cnrnandantii
expeditiei cruciatilor pe Dunare din 1445. Jean de Wavtin, Ancinnes
croniques d'Angleterre.

www.digibuc.ro
27

nului muntean, dupa ce cucereste posesiunile


romne de peste Dunre, invadeaz6. si prad
Muntenia, ocupnd Giurgiul (1416), pe care 11
intreste, zidind in fata sa o cettuie 1).
Dupd moartea lui Mircea.
Dupa moartea lui Mircea, rivalitatea dintre
pretendentii la Domnie, luptele dintre Ddne,st
Dreiculegf au contribuit la sUbirea trii
deplina ingenuchiare a Munteniei sub Turci.
Giurgiul a fost readus, pentru scurt timp, in
stpnirea Romnilor, sub Dan al II-lea (142-)
sub Vlad Dracul (1445), dar a fost pierdut iarAsi
sub urmasul acestuia, Dan al III-lea (Danciul).
Vlad al II-lea, cunoscut sub numele de Tepe,s,
din cauza cruzimilor sale, alunga pe Turci din
Giurgiu (1461), dar Il pierde chiar in anul
urrnAtor, neputnd obtine ajutorul cerut dela
Regele Ungariei, Mateias Corvinul (1462).
In timpul domniei Drculestilor, tara decade
din ce in ce mai mult. Giurgiul este pierdut,
pentru mai mult timp. in mna puternicilor
vecini dela Dundre, ajunge o cetate de granitd
a Sultanului, avnd garnizoan turceasc i i
se atecteaz imprejur o parte de teritoriu (raid),
care s'a delirnitat dp 1544, in timpul lui
Mircea Ciobanul 2).
1.) Giurgiul devine un puternic ounct de sprijin pentru trecerea
arina'elor otomane peste Dunare.
2) Asemenea lucrAri de hotarnicie s'ad mi fAcut sub Alexandru
Mircea si Wined Turcitul, inainte de 16)0. in anti! 1667, sub Dorn-
nitorul Antonie Vod6 ; in 1717, sub loan VodS Mavrocordat si in anul
1764, cnd s'a hotrnicit dela Varciorova pnS la 13rMla. N. lor9a ,
Is oria Romanilor in chipuri si icoane, hitarul Trii rornanesti
Moldovii, pag. 100-101.

www.digibuc.ro
28

Raiaua Giurgiutui.

Prin raid se intelegea teritoriul care aparti-


nea cettii i ii procura mijloacele de aprovizio-
nare.
In raiaua Giurgiului erau mai multe moii
turceti numite ciflicuri sau cioficuri, sate de
Rornni i aezri ciobneti.
Populatiunea romneascA era amestecat cu
diferite elemente streine aduse de Turci:
Greci, Bulgari i alte neamuri.
In ral, care se administra de un Suba, nu-
mit uneori i Nagir, se strangeau i se depo-
zitau provizii mari de cereale, lemnArie, vite,
etc., aduse din judetul VlaKa i alte judete
ale Munteniei, iar prin Giurgiu erau pornite
la Constantinopol, pe Dundre i Mare, sau pe
uscat, prin Balcani.
Hotarul raielii Giurgiului, incepea dela
Arsache i trecea pela Hodivoaia, Stneti,
Blnoaia, Frteti, nord de Oinac i Branitea,
mergnd pri la Dunre, dincolo de Comasca,
aproape de Gostinu.
Turcii intind hotarul raielii, dup moartea
lui Brncoveanu, in 1714, hotar care a fost de
mai multe ori inalcat i apoi restabilit, in
urma intervenirii Domnitorilor.
Tot aci, in raiaua Giurgiului, se adunau pre-
tendentii la Domnie, Domnitorii mazliti sau
fugriti, ct i boerii prigoniti sau nemultumiti

www.digibuc.ro
29

cu crmuirea, dacA nu treceau dincolo, la ce-


tAtile turceti de pe malul celalt1).

In timpul lui Mihai Voda Viteazul.


Spre sfritul veaculai al XVI-lea, Tara
romneascd se gsea intr'o stare vrednic de
plns.
Mihai VodA vine la timp ca s-o mai ridice
din umilirea la care ajunsese sub Turci. Pen-
tru a o scApa de sub jugul acestora, Mihai
caut sd-i asigure alianta cu Domnul Moldovii
cu Principe le Ardealului.
Cel d'intiu act de rsvrArire este uciderea
in Bucureti (13 Noembre 1594) a credit orilor
domneti i a osta6lor Turci, ca la vreo
douA mii de ieniceri ce se ailau in ora.
A treia zi Mihai pleaca la Giurgiu, pradA
oraul, ti cl foc, ucide i aci o multime de
Turci i se intoarce incArcat cu przi la Bucureti.
La sfr6tu1 lui Decembre, Mihai trimite
peste DunAre pe cApitanul Albert Kirly,
ce venise cu ajutoare din Ardeal, cu o
ceat de Unguri, Cazaci i Romni, care jefuete
i arde 954tovul.
1) blircea Vodd Ciobanu, fugarit de Radu Voda I de boerii pri.
begiti peste munti, gasete adapost la Giurgiu, de unde pornete
cu ajutor turcesc i alunga pe Radu.
Nicolae Mcmocordat, speriat de vestea ce primise Ca Nemtil au
ajuns pana la Piteti, fuge la Giurgiu, de unde pornete sprijinit de
un corp de oaste turceasca, spre Bucureti, unde incepe o sange-
roasa prigonire contra acelora pe cari ii considera ca partizani ai
Nemtilor.

www.digibuc.ro
30

La i Ianuarie, altA oaste, sub comanda lui


Preda Spatarul i a lui Radu Comisul, trece,
din porunca Domnitorului, sd. bald Hqova, pe.
care nu au putut s-o ia, dar i-au dat foc, in-
torcndu-se cu pradA bogata.
La 8 Ianuarie, o altA expeditiune, sub comanda
Banului Mihalcea, a atacat Sllistra (Drstorul),
unde Romnii au ctigat o frumoasA biruinta;
i aci ca rsbunare, au pus foc.
In timpul acesta, Domnul auzind cA Mustafa
Paa se apropie de Rusciuc i vine asupra sa,
fArd intrziere, se hotAr4te sd-i ias inainte si
sA-1 loveascA chiar dincolo de Dundre.
Ajungnd cu oastea sa in satul Pietrele, la
15 km. departare de Giurgiu, Mihai tocmai se
pregtea sl treacd DunArea pe ghiatA (lanuarie
1595), cnd aflA cd Ttarii au intrat in tard1).
El alege atunci o parte din oti i o trimite
inaintea TAtarilor, sub comanda celor trei frati
Buzeti Radu, Preda i Stroe i a lui Radu
Calomfirescu, iar cu cealalt parte din oaste se
retrage la Hulubegi, nu departe de CAlugareni.
Prima ciocnire cu avangarda tatarascA a avut
loc la Putineiu, la 20 km. departe de Giurgiu.
In retragere, R omnii se angajeazA intr'o luptA
crncend la Steinegi, unde cade ucis insui ne-
1) In anul 1594, prin Octombrie, armatele turcesti, sub comanda
lui Sinan Pasa,inaintau victorioase in Ungaria; cetatea Raabului
cazuse i drurnul catre Viena era dPschis. Alaturi de Turci luptasera
Tatarii, cari trecusera prin Moldova. Dar Tatarii s'au certat cu
Sinan, se zice ca supararea Chanului ar fi fast ca Sinan nu se
invoise cu punerea fratilor lui in rcatinele Tarilor romanesti si au
parasit Ungaria, pentru a se reintoarce in tara lor, trecand prin
Muntenia, Mira a avea intentiunea de a be razboi cu Romnii.

www.digibuc.ro
31

potul Chanului. Nici la Stdnesti, insd, nu s'a dat


batalia hotdrtoare. In inaintarea lor dealungul
Dundrii, Ttarii ajung la sSerplegi.
Trupele romne, in retragere, asteptau sd se
uneascd cu odstea comandatd de Mihai, care
se pogora dinspre Halubegi, pentru a putea
da atacul hotdritor, dar Tdtarii, de teamd, au
trecut noaptea peste Dundrea inghetatd, in-
dreptndu-se spre tara lor 1).
In aceeas noapte, cnd ajunse Mihai cu oas-
tea sa in tabra pdrdsit de Tdtari, au &Ask
acolo o bogata prada, mult aur, toate tunurile
fugarilor si 1500 de cai, dovadd ca pdrsirea
taberii se fdcuse in cea mai mare graba.
Cronicarii timpului ne spun cd pierderile TA-
tarilor in luptele lor la noi in yard au lost de
8-10.000 de oameni.
Dupa o zi i cloud nopti de odihnd in tabdra
dela erpdtesti, Mihai trece Dundrea pela Ma-
rotin ostrov in apropiere de Giurgiu, mai
jos de Branistea sfrmd trupele turcesti esite
intru intmpinarea sa, in apropierea Rusciucu-
1) Din descrierea facuta de N. Balcescu in Istoria lui Mihai Vi-
teazul" pag. 59, ca i din aceea a Dr. 1. Sarbu in Mihai Voda Vi-
teazul" pag. 212, s'ar intelege ca 'Mara ar fi avut tabara lor dela
faceput la 5Serpate,rti i de acolo ar fi trimis oaste sa lupte la sta.,
ne0i, ceeace nu poate fi exact. Tatarii nu veneau de!a ei din tars,
ci se inapoiau din Ungaria i intrasera la noi pela Vidin; prin ur-
mare, intaiu a avut loc ciocnirea dela Putineiu, apoi lupta crancena
dela Steinevti i numai dupa aceea au tabarat la Snpateti. Nedu-
merirea se datorete, cred eu, faptului c, atat N. Balcescu, cat i
Dr. I. Sarbu au folosit Cronica lui Walter, scrisa in latinete, dar
inleo latineasca foarte greu de inteles i de tradfr. (Scrierea lui
Walther a fost tradusa de Papiu llarian in Tegaurut de monumente
istorice, 1862, vol. I.)

www.digibuc.ro
3?

lui $i jefueste orasul. Mustafa Pasa, coman-


dantul trupelor turcesti, cade ucis in lupt.
Dupa ce ard Silistra, ostile lui Mihai, co-
mandate de Banul Manta si Albert Kirly,
inving pe Turci (3o Martie 1595) si cuceresc
Brila. Dela Brila vin iarsi s bat Giurgiul,
dar aci nu isbutir.
Sultanul Mahomed al III-lea hotrAste s
fac rsboiu $i s.l. cucereasc trile romne,

Tared construesc podul peste Dunare, la Giurgiu (Iunie 1595)


(Dup o stampi veche).
in care scop trimite o armata numeroas, la
inceput sub comanda lui Ferhat, apoi a lui
Sinan Pasa.
La io Iunie s'a inceput facerea podului peste
Durare, dar nu s'a putut termina curnd, din
cauza turburrilor din interiorul Imperiului si
a schimbrii primului comandant, sub care se
ncepuse.

www.digibuc.ro
33

0 lun de zile a impiedecat Mihai svrsirea


podului, care se construia sub aprarea a cinci
corbii de rsboiu si a trupelor din cettuie.
Amndoud malurile fiind In stpnirea Turci-
lor, Mihai nu se mai putea opune, si a fost
nevoit s se retragd cu mica sa armatd, hot-
rind a intmpina pe vrdjma la Clugdreni, pe
Neajlov, si a incerca o aparare.
Dar victoria strlucitd, repurtat de Romni
la ailugreni (13 August 1595), neputnd hotAri
soarta rdsboiului, Mihai se retrage spre munti,
asteptnd ajutoarele din Moliova si din Ardeal.
Turcii iau in stpnire Bucurestii si Trgo-
vistea.
Abia la inceputul lui Octombrie, Sigismund
trece muntii, prin pasul Branului, cu armata
de aproape 20.000 oameni Unguri, Secui si
loo cldreti Italieni, trimisi de marele Duce de
Toscana, insotit si de Stefan Rsvan cu
Moldovenii.
Ostirea aliat libereaz Trgovistea si inain-
teaz spre Bucuresti, unde se gdsea Sinan Pasa,
cu grosul armatii. Turcii nu indrznesc sd se
impotriveascd i se retrag in grabd spre Giurgiu,
stricnd In urma lor podul de peste Arges.
Romnii si aliatii lor ajung la 28 Octombrie
in apropierea Giurgiului. Sinan trecuse Dunl-
rea cu o parte din armat, dar rmsese pe
trm nenumdrate care cu tot felul de lucruri fu-
rate din Ord, munitii, vite, vreo 6000, dupa altii
8000 de Romni, brbati, femei si copiii, luati
robi, precum si 5000 ostasi pentru aprarea
podului si a prazilor.
3

www.digibuc.ro
34

Mihai, in fruntea unei avangarde de cl-


reti, se repede turtunos asupra Turcilor, cari
pAzeau przile pe trm i le cauzeazA mari pier-
deri 1), ia nenumrat pradl de vite si bagaje
jefuite din tar i libereaz vreo 6000 de Ro-
mni luati robi2).
Intr si pedestrimea in lupt, care devenise
sngeroas. Vreo dou sute au pierit din ai no-
tri, pe cnd Turci au fost ucisi si s'au inecat
ca la vreo trei mii, scrie Nuntiul Papal, E-
piscopul Visconti di Cervia, martor la aceast
btlie.
Se inserase ; dusmanii erau fat in fat, des-
prtiti unii de altii printr'un brat mai ingust al
Dunrii, care fcea un ostrov de vreo dou
jughere. Pe acesta se afla cetatea.
Ostrovul era legat de trmul romnesc prin-
tr'un mic pod fcut din cinci luntri, iar in par-
tea opus era alt pod, mult mai mare, construit
pe dou sute de luntri, sprijinit pe ostrovul
Ramadanului si legat cu malul drept al Dunrii.
Inoptndu-se, lupta inceteazd, pentru a Ince-
pe a doua zi, mai domolit, si a continua si a
treia zi, cnd cettuia a fost cucerit i garni-
zoana turceasc s'a predat.
Cronicarii Turci Naima, Selaniki, Feslik,
Dupa rapoartele contimporane, scrise de ofiterii Toscani, par-
tqi la aceastl lupt.
2) Dupa raportul Episcopului de Cetvia, trimes din Giurgiu la 1
Noembrie, precum i chip Cronicile ardelene scrise de lacobinus,
secretarul de mai tftrziu al lui Sigismund 1 de scriitorul ungur
din acea vreme Decius Barovius. (Dr. I. Sarbu, Istoria lui Mihai
Vodg Viteazul, pag. 348).

www.digibuc.ro
35

Hasanbegsad si dupa acestia si Hammer I)


spun ca Intreg dezastrul suferit de armata lui

Armatele creOine invingStoare, in flunte cu Mihai Vocl'A


Viteazul, isgonesc pe Turd peste Durare (28 Octumbrie 1595).
(DupA o stamp veche).
Sinan, se datoreste aproape numai Voevodului
romn si oastei sale 2).
1) J. de Hammer, Histoire de l'Empire ottoman, Paris 1837, tomul
VI', pag. 305. Michel tomba sur les derrires de Sinan, et lui prit
des hommes et du Wail, . . . . le pont se trouvant obstru par les
trains d'artillerie et les bagages des troupes, Michel le fit briser A
coups de canon, et mitrailla les ottomans par masses. Ceux-ci je-
trent les canons et les bagages dens le Danube pour qu'ils ne
tombassent point entre les mains des vainqueurs. Les Valaques
taillrent en pices les troupes auxquelles ils avaient ainsi coup
le passage du fleuve, et aneantirent l'lit des akindlls, qui ne se
relevrent jamais du coup fatal que Michel leur porta en cette, oc-
casion. Celui-ci canona et assaillit pendant trois ours Djurdjevo,
qu'il livra aux Hammes et dont il massacra la garnison (27 Octo-
bre 1595).
2) A fost cea din urmA isbAndA ce a avut oastea romanA asupra
puternicilor vecini de peste DunAre, pAnA la rAsboiul nostru pentru
independent/

www.digibuc.ro
36

Turcii au pierdut, in intreg rdsboiul, incepnd


cu Calugarenii si terminnd cu Giurgiul, peste
20.000 de oameni. Sinan a pierdut la Giurgiu
tezaurul de rsboiu pentru plata ostilor.
DupA o zi de odihriA, armatele biruitoare au
pornit spre Bucuresti, fArA a lAsa in Giurgiu,
pe care 11 arserei Ungurii, mAcar o garnizoanA
ct de micA 1).
Dupd moartea tui Mihai Vodd Viteazul.
Cu moartea lui Mihai VodA se incheie epoca
strAlucit a vitejiilor patriotice. TArile romne
cad sub stpnirea otomand ; Giurgiul devine
iarasi o cetate de mare insemnAtate
pentru Turci, cari stabilesc aci o garnizoanA
puternicA si fac IntAriri.
pupa rAsvrAtirea lui Mihnea al III-lea (Radu),
care a pus foc Giurgiului (1659), Turcii au
fAcut imprejurul orasului un sant mare de
apdrare, ce s'a pAstrat pAnA cAtre jumAtatea
secolului al XIX-lea.

In timpul rdsboaelor dintre Rusi sl Tura


In secolul al XVIII-lea Principatele ajung
in cea mai complecta decAdere. Domnia fana-
riotilor a sdruncinat puternic temeliile Statului
nostru i ne-a fAcut sA indurAm suferinte
umiliri neauzite. Pe lnga aceste suferinte,
TArile romne au inclurat si greutAtile a trei
1) Di Cervia spune cd Unguril i-au dat foc, de frica sd nu-i lase
In ores de pazd.

www.digibuc.ro
37

lungi rasboaie si ocupatiuni militare, fiind pl.-A:-


date si pustiite, de invingatori, ca si de invinsi.
In toamna anului 1768 a inceput rsboiul
intre Rusi si Turci, terminat cu pacea dela
Cuciuc-Cainargi (1774), prin care Rusia dobndea
dreptul de asa zisd protectiune asupra Tarilor
romne.
Rusii atacd. Giurgiul (1770), il arcl cu tot&
i il pradd, fAr. a putea lua cetatuia din in-
sul, care a fost cucerita in anul urmator
(Februarie 1771) de generalul Olitz.
Turcii reiau orasul in luna Mai, silind pe
Rusi sa se retragd., dar la srsitul lui Octombrie,
Giurgiul revine in stapanirea Rusilor, cari
incep sd Lca intdriri pe mal, lnga Dunare.
Trecnd dintr'o mna intr'alta, in anii 1772
si 1773, orasul indur suferintele ce ii cauzeaz
luptele dintre armatele ce se rsboiau.
Dupa incheierea pdcii (1774), Turcii des-
vrsesc lucrrile de fortificare a orasului
incepute de Rusi.
Noul rsboi, inceput de Rusi la 1788, care
a adus asupra Principatului Munteniei crmuirea
austriaca a Printului de Coburg, s'a terminat
prin pacea dela Iasi dln 1792 si Tara noastra
a scdpat de o noul desmembrare, numai da-
torita rivalitatii dintre Rusia si Austria 1).
La i8o6 Rusii incep alt rasboi cu Poarta,
care tinu sase ani de zile; in tot acest timp
1) Dupa pacea dela 1718, Tara romaneasca a pierdut Oltenia,
cedata de Turci Austriei retrocedata la 1739. La 1775 s'a pierdut
Bucovina.

www.digibuc.ro
38

Wile noastre au avut crmuire ruseasca i au


fost stoarse de liberatori, mai ran ca de Turci.
Trupele rusesti, comandate de generalul Milo-
radovici, au fost infrnte (Aprilie 1809) in fata
Giurgiului, care a azut in mna Rusilor, numai
dup ce le-a fost predat, in urma clderii Rus-
ciucului.
Orasul a suferit foarte mult in tot cursul
acestui rsboi, terminat prin pacea dela Bu-
curesti din 1812, din cauza luptelor crncene
ce s'au dat, att sub zidurile sale, ct si in
imediata lui apropiere.

Miscarea de desteptare.
Sub influenta ideilor de libertate, proclamate
de marea revolutie francez, cari frmntau
toat lumea, in Februarie 1821 incepe in tara
mi*carea revolutionar greceasa. (eterlsu V, in-
dreptata contra Turcilor.
Alexandru Ipsilanti se pune in fruntea ei,
spernd sA aib.A. sprijinul Rusiei, dar Impratul
Alexandru desaprob miscarea, care nu reuseste.
Pe de alt parte, Tudor Vladimirescu, mos-
nean din Gorj, rscoal tranii din Oltenia si,
in fruntea unei ostiri de peste 5000 de oameni,
se indreapt spre Bucuresti, spre a lua in
mn crmuirea, luptnd pentru a scApa po-
porul de robie, de jafurile si nedrepttile obl-
duitorilor Domni." Nevoind a se altura micArii
inceput de Ipsilanti, fiinda. Vladimirescu lu-
pta si pentru rsturnarea regimului fanariot,

www.digibuc.ro
39

Tudor este ucis de Greci, otirea lui se imprdstie


revolutia romnd se sfrete.
Turcii, pentru a pedepsi pe zavergii lui Ip-
silanti i spre a restabili ordinea, au trimis
oaste in Ora, care a trecut o parte pela Giur-
giu, in luna Mai 1821.
Revolutia dela 1821 a avut ca urmare rein-
troducerea domniilor pdmntene. Turcia, mni-
at pe Greci, recunoscu Romnilor dreptul lor
stravechiu de a avea Domni pmnteni i numi,
in anul 1822, ca Domnitor in Muntenia, pe
Grigore Ghica.
Domnitorul Munteniei, sprijinindu-se pe par-
tidul national, se puse la lucru cu toatd inima;
el cauta a 1.11.1ra darile, a infrna pe slujbaii
jefuitori, numi un comitet cu insrcinarea de a
intocmi regulamentul de ref orme, prevazut de
Conventiunea dela Akerman (7 Octombrie 1826),
dar boerii, cari nu admiteau sa-si piarda privi-
legiile de cari se bucurau, incepurd, dupa ve-
chiul obicei, a tese intrigi, urmrind isgonirea lui.
Declarndu-se rsboiul dintre Ru*i. i Turci,
in 1829, Domnitorul fu nevoit sd fuga in fata
invaziunii rusesti.

Riisboiut inainte mergtor liberfirii Giurgiutui

In anul 1828, Ruii incep 'rsboiul contra


Turcilor, ca de obicei, prin ocuparea Principa-
telor romne. Armate le ruseqti tree Prutul, ocupa
Iaii i Bucuretii, inconjoard cetatea Bri
pe care o cuceresc, dup un asediu de o luna

www.digibuc.ro
40

de zile, cam pela inceputul lunii Mai 1828 1),


trec Dimrea, fArd a intmpina vreo impotrivire
i incearcA sA cucereascA cetAtile Silistra, Sumla
i Varna. .

Turcii opun insA o rezistenta indrjitA. Varna


este cuceritA cu mare greutate, dar 5umla i
Silistra rezistA puternic.
Venirea iernii pune capAt luptelor. Ruii se
pregatesc in timpul iernii, mai aduc trupe noui,
iar in primAvara anului 1829 trec iar4i Du-
nArea, cuceresc Silistra, trec prin surprindere
Balcanii i inainteazA pra la Adrianopol, unde
dicteazA pacea Turcilor invini, in Septem-
brie 1829.
La tratatul de pace din Adrianopol s'a adAo-
gat o conventie separatA asupra Munteniei i
Moldovei.
Poarta cedeazA posesiunile sale (raielele) depe
malul stng al DunArii.
Se da voe Principatelor a infiinta cordoane
sanitare i carantine dealungul DunArii, precum
i a intretine un numAr de pdzitori armati pen-
tru aceste servicii i pentru mentinerea ordinii
in ora5e, i la sate.
Se statornicete ca Domnitorii tArilor romne
sA fie alei pe viatA, iar inalta Poart. se leaga
in mod solemn a confirma regulamentele ad-
ministrative ce vor fi acute dupa dorinta ex-
primata prin AdunArile celor mai notabili lo-

1) Langa Giurgiu, la Slobozia, s'a dat o lupt6 Intre Rusi si Turci


(2 Iunie 1828), dar Turcii, hind MO, au fost nevoi(l a trece Inapol
peste Duna re.

www.digibuc.ro
41

cuitori ai Tarii, pentru organizarea interioarA


a celor doul Provincii.
Prin acest tratat, Principatele treceau sub
protectoratul Rusiei, cu Turcia ne mai pastrnd
alte legaturi dect plata unui tribut anual i in-
vestitura ce trebuia sd. primeascd Domnitorii.
Dei Ru6i voiau sd treacd drept liberatori
ai TArilor romne, spune Al. D. Xenopol
prefAcndu-se c ne iubesc i apara crestind-
tatea contra pgnismului, totui Romnii in-
cepuse a-i cunoate in adevArata lor fire i a
vedea intr'inii nite asupritori, cel putin tot
att de barbari, cruzi i neomenoi, ca i Turcii.

Venirea Generalului Kisseleff.


0tiri1e Tarului, ct au stat in tard, au pus-
tiit-o in mod ingrozitor. Insui generalul Kisse-
Jeff, cdruia i se Incredintase frumoasa i greaua
sarcinA de a reorganiza Muntenia i Moldova,
recunwea starea nenorocit in care se gdseau
cele cloud tari.
Ciuma, care se incuibase in Muntenia de cAti-
va ani, la incepiitul rAsboiului se raspAndise in
amndouA Principatele. Necesitatea msurilor
de carantind, izolarea oraelor i satelor, in-
greuiau mijloacele de trai, impedicAnd aducerea
proviziilor de hran dela un loc la altul. RAul
se marea prin boala i moartea vitelor. Trans-
porturile militare neputndu-se face din aceast
cauz, s'a inceput a se rechizitiona provizii dela
Istaria Romeinilor din Dacia Traiatzei, vol. XI pag. 71.

www.digibuc.ro
42

Iocuitori, ceeace a provocat nemultumiri in po-


por, care se gsea intr'o mare lipsa, dupa o re-
cola proasta i aceea pustiit de lcuste.
Masurile de indreptare.

Generalul Kisseleft 1), spirit larg si liberal, ca-


racter hotrt $i drept, inzestrat cu o mare pu-
tere de munc, se pune la lucru cu srguint
cu mult. bunvoint.
Mai intai ia mAsuri pentru strpirea ciumii
din tara. Infiinteaz un cordon sanitar dealun-
gul Dunrii, organizeazA un serviciu medical,
desinfecteaz ora$ele $i satele i in cteva luni
reu$e$te sA InvingA boala.
Dar abia scApase tara de ciumA si se ive$te
holera, adus din Rusia ; boala face numeroase
victime i baga groaza in populatiune. Multi
medici mor, altii fug. Kisseleff, insA, prin mAsuri
intelepte $i severe, reu$e$te sA biruiasca $i a-
aceast epidemie.
Dar tot nu s'a sfr$it cu nenorocirile ; vine
seceta. Kisseleff imparte locuitorilor faina din
rezervele armatii, iar in anul urmtor, fiind re-
colta frumoas, se folose$te de aceast impre-
') Contele Pavel Dimitrievici Kisseleff se nascuse la Moscova, in
anul 1783. Dupa terminarea cursurilor scoalei de cadeti, a luat parte
la mai multe batalii, unde s'a distins. La 1814 Tarul Alexandru I l'a
atasat statului sau major si l'a facut general. El a fost nurnit, in
1829, de Tarul Nicolae, guvernator general al Principatelor, func-
tiune pe care a ocupat-o pang la 1834. Reintors in Rusia, a fost
numit ministru al domeniilor Imperiale, apoi Director al cancelariei
Tarului. Ambasador la Paris in 1856, s'a retras in 1862 in viata privata
si a murit in anul 1863.

www.digibuc.ro
43

jurare, ca sA infiinteze rezerve (pdtulele de re-


aervd), pentru cazuri de secetA si lipsuri.
Oricte nedreptAti am fi suferit dela Rusi,
spune Al. D. Xenopol, istoria nu va putea

Generalul Kisseleff
deal s recunoasc, nu numai faptele, dar mai
mult IncA scopurile cele bune pe cari Kisseleff
le-a avut fatA cu poporul romn".
Regulamentul organic,
Inainte de sosirea lui Kisseleff, Rusii luaserd
in mn crmuirea, alcAtuind douA comisiuni,
una la Bucuresti si alta la Iasi, cari s. facA
legi noui.

www.digibuc.ro
44

Kisseleff, venind in tarA in Noembrie 1829,


reia i continuA lucrarea inceputA, intr'o strnsA
colaborare cu Comitetul special, compus din
boeri Munteni si Moldoveni si la inceputul
lui Aprilie 183o terminA prdectul de regulament,
care a Lost trimis in Rusia pentru aprobare 1).
DupA, ce s'a obtinut aprobarea, cu introdu-
cerea ctorva modificAri, proectul pentru Mun-
tenia a fost suPus unei adunAri obstesti de
revizuire, compusA din boieri, care s'a intrunit
in Martie 1831, sub presedintia generalului
Kisseleff si a lucrat, sub conducerea lui Min-
ciaki, pAnA la 16 Mai.
AceastA. adunare plenarA. a adoptat proectul
in intregime, cu cteva amendamente.
S'a dat numele de Regulament organic acestor
legi, confirmate si de PoartA, dui:a cari urma
sA fie guvernate cele doul Principate.
Domnitorul, de aci inainte ales pe viatA din-
tre boerii din tarA, trebuia sA impartA puterea
cu o Adunare obsteascA, zis6 ordinarA, care se
compunea, in Muntenia din 43 membri, ajutati
f iind de un sfat administrativ, compus din Mi-
nistrul de interne, Ministrul de finante si Se-
cretarul de Stat.
Pentru siguranta tArii, s'au pus bazele unei
militii nationale 2), prin formarea unei puteri ar-
Pentru Muntenia, comisiunea care a lucrat la alcatuirea regu-
leimentului a lost compusa din banul Grigore Baleanu, vornicul
George Filipescu, logofatul stefan Balaceanu i hatmanul Al. Vilara,
avand de secretar pe vornicul Barbu Btirbei.
2) Dupa art. 5 din Regulament: Tot Romanul in varsta de 20 ani,
era dator sa se scrie intru alcatuirea militiei nationale", dar boerii,
privilegiati, nu erau indatorati la slujba militara. Ei aveau insa drep-

www.digibuc.ro
45

mate, care avea sd constituiascd smburele


otirii pdmntesti. S'au suprimat vdmile interi-
oare ce impiedecau negotul. S'au desfiintat vor-
niciile de pripasuri, ornduite cu scopul de a
strpi pagubele pricinuite de animale, dar cari
ajunsese o pacoste pentru bietii plugari. S'a
dat libertate comeqului si navigatiunii pe Du-
ndre. S'a organizat puterea judectoreascd, care
a devenit neatrnatd, Domnitorul ne mai avnd

Dorobanti in uniform& Dupd Bouquet.

dreptul de judecatd. S'a dat natiunii dreptul


de a vota ddri. S'a organizat serviciul sanitar
tul de a fi primiti in grade of iteresti, ca sd poat lua leaf& Pos-
felnicul, vornicul, dacd voiau s fie militari, fait nici o cunostinta
special& deveneau deadreptul coloneli; chicerul intra maior, pa-
harnicul cdpitan, serdarul parucic, pllarid praporcic, contopistul cadet.
Militarii in Muntenia erau in numr de 4467 i serviciul era de
ase ani.

www.digibuc.ro
46

i s'au infiintat carantine, pentru a se pdzi tara


de ciumd. S'au adus imbundtdtiri in ocrmuirea
inchisorilor. S'au infiintat actele de stare civil,
cari s'au dat in sarcina preotilor. Sluibaii au
fost declarati rdspunzdtori de faptele lor, etc.
Regulamentul organic a lost intregit prin legi
votate in anii urmdtori de Adunarea obteasc
ordinarl. S'a infiintat astfel o trupd speciald
de politie, care a luat numele de dorobanti.
Dorobantii erau intrebuintati pentru urmdri-
rea i prinderea tlharilor, executarea pentru
incasarea birurilor i alte nevoi ale crmuirii.
Ei erau in numr de 3o pentru fiecare crmuire
i cte to pentru fiecare sub-crmuire.
Numrul total al dorobantilor i cprarilor
lor se urca in Muntenia la 4470, cu 18 coman-
danti sau tigi; ei fceau serviciu zece zile pe
lund, afar& de imprejurdri extraordinare i in-
semntoare intmplri", cnd trebuia s vie la
chemare i peste rnd.
Aceti dorobanti, cari primeau cte zece lei
pe lun, se luau numai dintre s6.teni i se pld-
teau tot de cdtre ateni, din cutia satelor; dela
vistierie se plteau numai tit4 i cprarii, cte
cinci lei pe lun.
Dorobantul era dator a sluji trei ani i i se
impunea sd ail:4 cal, cumprat i intretinut cu
cheltuiala lui, jar In timpul slujbii sd poarte
arm i imbrdcdminte soldteascd 1).
Desi folositoare tutulor locuitorilor si mai cu osebire celor
avuti, aceasta intocmire a militiei era o sarcina grea i apasatoare
numai pentru sateni; boerii nu slujeau in dorobantime i nici nu o
plateau. In Muntenia se platea, pentru dorobanti, din cutia satelor,
670.500 lei, iar dela vistierie 48 420 lei.

www.digibuc.ro
47

S'a mai alcatuit un corp de cordonag j pi-


cfieta,si (graniceri), format de locuitorii de prin
satele vecine, care avea in sarcina sa paza
Dunarii, precum si a granitelor spre Austria si
Moldova.
Satele insrcinate cu paza unui punct pe
Dundre erau obligate s. aib acolo, in tot mo-
mentul, cte patru oameni inarmati si cte doi
vslasi, cu hrana i imbracamintea dela dnsii.
Casele de pe margini (pichetele) i luntrile
trebuincioase erau tot in sarcina satelor.
Slujba era de o sAptdmn si se fdcea cu
schimbul, Dumineca fiind ziva ornduita pentru
schimb.
In fiecare punct, pe lnga cei sase oameni,
se ornduiau un cAprar i un soldat din mi-
litie, iar hrana acestora era tot in sarcina sd-
tenilor, cari plateau cte 20 parale pe zi pentru
fiecare militar.
In Muntenia erau 78 cordoane ; in 17 puncte,
intre cari si Giurgiul, paza se facea numai de
militie.
Punctele mai mici depe grani i potecile
de prim munti erau in paza satelor vecine, cari
trebuia s dea numarul trebuincios de oameni
numiti poterafi1).
* *

Pacatul cel mare al Regulamentului organic a


fost pastrarea i chiar intarirea privilegiilor
1) 0 sarcind noud, iar4i numai pentru sateni, cari trebuia sd
slujeascd fpr nici o platd i lard sl li se dea cel putin hrana in
timpul slu bii.

www.digibuc.ro
48

boerilor si lasarea a numeroase sarcini numai


pentru ne-boeri.
Generalul Kisseleff a satuit, cu multA in-
telepciune, att pe boerii din comitetele cari
au alcatuit proectul, ct si pe boerii cari au
fcut parte din adunrile de revizuire, dar nu
a Lost ascultat. El a recunoscut si a declarat,
prin graiu si prin scris, cA, boerii Hind jude-
cAtori in propria lor cauz, au incAlcat drep-
turile claselor inferioare si au fcut din ele
robi, spre a le putea apsa i mai mult.
Kisseleff a continuat sl, critice anume ne-
drepte dispozitiuni si in urm, dup ce Regula-
mentul devenise lege si fusese pus in lucrare,
chiar sub inteleapta sa supraveghere.
Nu putem, ins, trece cu vederea atitudinea
dreapta si iubitoare de neam ce au avut boerii
din partidul national, cari au luptat din toate
puterile contra tendintii de asuprire a trnimii.
In obsteasca adunare a Munteniei au fost 1 1
boeri, cari au refuzat s pura semnatura lor
pe Regulament.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV.

Lucrarite de fortificafie ate


orasului.
Prime le lucairi de apdrare.

Giurgiul, despre rsArit, apus si miaznoapte,


n'a avut nici o lucrare de aparare pmi. in
anul 1659.
Dupa rsvrtirea lui Mihnea al III-lea (Radu)
care a pus foc oraului, Turcii l'au inconjurat
cu un ant de aprare, ce s'a pstrat pn
cAtre jurntatea secolului al XIX-lea, ridicnd i
cteva tAbii de pAmnt, unde aezau tunuri, in
timp de primejdie.
Santul pornea din actuala osea a Digului,
trecea prin fata pietii Zimnicii, prin spatele
bulevardelor Pota Veche i al CAii-Ferate,
dealungul stradei Bateriilor, spre Dun Are, pra
la bastionul cel mare sau Tabia mare.
In veacul al XVIII-lea, cnd s'au vzut
amenintati de Rui., cari .veneau in Principate
ca aprtori ai cretinismului", Turcii au spat
un al doilea ant, ce pornea tot dela malul
4

www.digibuc.ro
50

Dunrii, paralel cu cel d'intaiu, pand in drep-


tul stradei Bateriilor, de unde urma inainte,
trecnd prin curtea depoului comunal, prin
piata Oinacului, printre cele doua bulevarde,
Interior si Exterior, esind langa biserica Sf.
Treime, la Dundre.
Intemeierea nouei fortirete.
In timpul rsboiului inceput la 1769, dupa
ocuparea Giurgiului i cucerirea cettuiei din
insuld (1771), R usii au inceput a face in oras,
langa Dunre, lucrari de Intdrire, cari au fost
terminate sub Turci, dupa incheierea pacii dela
Cuciuc-Cainargi (1774).
Turcii au construit cazrmi pentru trupe i
locuinte pentru ofiteri, in apropierea conacului
Pasii,
. ..
guvernatorul cetatii, magazii pentru pro-
cazemate pentru pdstrarea munitiunilor
de rsboiu; au ridicat imprejur bastioane mo-
derne si redane, legate printr'un zid de piatr,
cu drum acoperit, avnd palisada de grinzi de
stejar, sprijinita de un val de pmnt, cu
glacis, toate aceste lucrari fiind inconjurate,
despre rasrit, apus i miazdnoapte, cu un
ant lat si adnc de trei stnjeni ce se
putea umple cu apa peste care se comunica,
cu locuintele trgovetilor, printr'un pod ce se
ridica.
Despre Dunare, noua iortreat era mascat
printeo perdea de salcii.
Francezul Langeron, care a luat parte ca
general in armata ruseascd, la rdsboiul din

www.digibuc.ro
51

1806-1812, a descris aceast fortreat 1), pe


care a vizitat-o in anul 1810, dupa. respingerea
Turcilor i o considera ca o lucrare modern,
prezentnd o deosebit insemndtate 2).

Forireata.
(Desluiri la descrierea planului general al cett:ii).

Luptele Austriacilor la Giurgiu.


Generalul Langeron, vorbind despre fortreata
din ora5, spune cd, cu dou.Azeci de ani Mai
inainte (1790) prin puterea ei de rezistent, ar
fi fost hotritoare in luptele date de Austriaci,
sub comanda Printului de Coburg cari

9 Docum. Hurmu.zachi Supl. I. pag. 39.


2) Generalul Langeron se contrazice, ins, fiindca tot el ne spune
c fortareata era foarte mice?", cS nu avea o mie de p4i In circum-
ferinta i cetStuia din insulA rarnnea cea mai tare, dqi avea numai
cinci sute de pai.

www.digibuc.ro
52

au fost infrnti de Turci si goniti cu rusine


dela Giurgiu.
Temeinicia acestei afirmatii este discutabil.
Dupl cte se stiu, infrngerea Austriacilor la
Giurgiu (8 Iunie 1790), unde au pierdut peste
sase sute de oameni, avnd si un general mort,
s'a datorit mai mult desorganizarii armatei si
proastei conduceri.
In sprijinul versiunii noastre vin si artrile
cronicarului romn. Iata cum descrie Dionisie
fclisiarfiul, care a scris Cfironograful Tddi ronicr-
negi dela 1764-1815, infrngerea Nemtilor :
. . . Turcii din cetatea Giurgiului, vznd
pe Nemti negrijulivi ,si getbavnici la rdsboiu, ei
s'au gtit s-i loveascA fr.1 de veste ; si asa,
intr'una din zile, fincl ogle nemtegt in lagar a-
farel pe cmpcu corturile si nepregAtiti de rsboiu
si caii cAlArimii priponiti la psune . . . iesit-au
Turcii fr de veste din cetate (adic din oras),
ca la vreo trei-patru sute si i-au isbit acolo la
lageir, unde fiind si Principu, cu toat oftterimea
si dnd navala in Nemti, i-au inceput a secera
cu s.biile si cu iataganele, ca pe verze si cum-
plit ii tlia de rnd . . ."
Din descrierea cronicarului rezult c Aus-
triacii au fost batuti pe cnd se g.lseau in lagar,
pe cmp, afarA din oras, unde au fost atacati
prin surprindere, de cteva sute de oameni,
iar nici decum sub zidurile nouei fortrete.
Se va vedea c cronicarul nostru a fost foarte
bine informat si, pentru a intri si mal mult
spusele sale, gasesc necesar O. reproduc cteva
pasagii din lucrarea lui Wtgleben, care fcuse

www.digibuc.ro
53

parte din suita Printului de Coburg, asupra


luptelor ce s'au dat la Giurgiu, in luna Iunie
1790, intre Turci si Austriaci 1).
S'a obtinut prin Potemkin un plan al Giur-
giului, dupa care s'a intocmit planul de lupta".
Dela inceput se vede cd Austriacii, cnd
s'au hotArAt sl atace Giurgiul, nu aveau un
plan al lor si l'au cerut generalului rus Potem-
kin, numit guvernator general al Principatelor.
DupA opinia colonelului Froon, cetatea tre-
buia atacatd prin partea nord-vestice.
Printul voia sa stabileascA planul de atac,
dupa o prealabila recunoastete, in persoand, a
pozitiei, ceeace era necesar, cu atAt mai mult
cu ct planul existent al cetclfii con(inea multe nea-
devel ruri".
Cu alte cuvinte, nici planul trimis de Rusi
nu era exact alcAtuit, dar nici comandamentul
nu cazuse de acord asupra planului de atac.
Von Witzleben incearc sd gaseascd in scrierea
sa tot felul de pretexte, ca sd rnicsoreze rusinea
infrngerii. Dar vom vedea cd la urnid va fi
nevoit el insusi sa recunoascd nenorocirea" c'e
au ptit la Giurgiu.
LucrArile technice ale asediului au fost in-
credint ate inginerului general Lauer, iar comanda
artileriei generalului-conte Thurn".
Ca lucrAri technice executate, n'au lost, insd,
altceva dect niste transee, mai bine zis cteva

1) Prinz Fredrich Joslas von Coburg-Saateld, Her2og .2u Sacfisen,


von A. von Witzleben, 1737-1790. Lucrare tipAritA la Berlin in
anul 1859, vol. 1 pag. 431 i urm.

www.digibuc.ro
54

santuri de adApost ce s'au sApat in noptile


dela Iunie.
Atacul a durat sapte zile". Exact este, cum
spune Eclisiarhul Dionisie in cronica sa, ca.
nici nu l'au inceput. Dar sl vedem mai departe.
Pasa din Giurgiu rAspunse cu un puternic
bombardament contra asediatorilor i in fiecare
noapte da atacuri, cari, desi ertu respinse, pro-
duceau totusi intrziere in mersul lucr.Arilor
imprstiind nesiguranta. printre trupele ase-
diatoa re".
Pasa dispuse ca vasele ce i fusese puse la
dispozitie dela Rusciuc, sa. opreascA participa-
rea vaselor austriace la asediu, aa cA. Printul
se vAzu nevoit, pentru apAra vasele sale,
de fortele mai puternice ale Turcilor, sA. dispu-
nd trimiterea spre est a unei compann si a
ctorva tunuri, astfel cA inaintarea vaselor tur-
cesti, cari se gAseau in spatele unei insule, a
lost impedecat.."
Feldmaresalul, cnd auzi bombardamentul
din Giurgiu, se gasea la o jumAtate milA depar-
tare de oras ; era ins& prea trziu, fiindc el gsi
orasul in mdinile dugnanului i nu vedea nici o
posibilitate de a repara gresala, printr'o actiune,
cu nige trupe demoraligote."
Se muitumi sA. strAngA, intr'o pozitie bine
situata, trupele, pentru a putea opune o bunA
rezistenta, unui eventual atac din partea Tur-
Trupele rarnaserA. in aceastA pozitie pra
a doua zi dimineata. La orele ii, Printul ordora
retragerea i conduse trupele sale, in formatie

www.digibuc.ro
55

de lupta, la vechiul lagar dela Frjsinestie (Fra-


testi)"
Witzleben aratA In cartea sa care a Lost nu-
marul ranitilor si al mortilor, printre cari se
gAsea si comandantul artileriei, generalul-conte
von Thurn si incheie astfel :
Era prima data cnd norocul armelor l'a
parasit pe Print si ii era foarte greu sA intoc-
measc raportul despre nenorockea sa dela Giur-
giu, el care fusese Irwatat sA trimitA la Viena
numai stiri despre fapte victorioase si pline de
bravura."
***
Pe plantil austriac 1) ce insoteste lucrarea lui
Witzleben, sunt figurate pozitiile trupelor au-
striace asediatoare :
Spre nord, la o distant& ca de 2600 pasi de
santul exterior de aparare al orasului, era un
detasament sub comanda Feldmaresalului L.
von Spleny ; spre nord-est, la o distanta ca de
1100 pasi, era un detasament sub comanda ge-
neralului Schmerzing ; spre nord, in directia
Fratestilor, la o distant& ca de 2000 de pasi,
ocupau pozitii doua detasamente sub comanda
generalilor Graf Auersperg si Print Ludwig
von Coburg ; in spatele acestora, departare ca
de 5 600 pasi, era asezata artileria, iar in ur-
ma artileriei, la distanta de 2 3oo de pasi,
marele cartier ; cavaleria avea pozitie spre
1) Plan der unter Commando Seiner Durchlancht des Herrn Feld-
Marchals Prinzen von Sachsen Coburg, den 2-ten luni eroeffneten
und den 9-ten luni t 790, aufgehobenen Belagerung der Trkisch en
Festung Gyurgewo.

www.digibuc.ro
56

nord-est, la spatele trupelor comandate de ge-


neralul Schmerzing i la o distant ca de 15oo
pai de ora. 1)
Atacul Turcilor s'a fcut in directia nord-est
a gsit trupele austriace nepregdtite, caii ca-
valeriei fiind la pune, cum spune cronicarul
nostru, iar ofiterimea la petrecere. In urma pa-
nicii ce s'a produs, Turcii au ajuns pnd la po-
sturile artileriei i aproape de cartierul general
i a.a se explic cum de a cdzut mort chiar
generalul-conte Thurn, comandantul artileriei.
Lupta s'a dat pe terenul, acoperit azi de vii,
dintre oseaua Bucureti i aceea a Oinacului
i nu departe de locul unde este fabrica de
zahr Danubiana".

Atte tucrilri de fortificatie.


Dup anul 1812, Turcii au pietruit ar4ul cel
mai apropiat de or., cu piatrd adus din Bul-
garia, dela Pirgos. Tot atunci Giurgiul a fost
intdrit cu un zid de piatrd despre Dundre, care
pleca dela bastionul cel mare Tabia mare ,
trecea pe langa un alt bastion, cunoscut sub
numele de Tabia pela Poarta Targradului
Poarta de fier grAdina Aleiului, pe langa
biserica St. Nicolae, pand la locul unde sunt
cazrmile regimentului 10 de artilerie. Zidul
acesta este astdzi aproape in intregime desfiintat.
Dupa ridicarea pe Orm a nouei fortrete, care
f usese inconjurat cu un ant adnc, al doilea
Scara de pe plan este socotita in pai (schrat).

www.digibuc.ro
- 57
ant inconjurAtor al ora$ului a lost lsat in p-
rsire. Santul principal de aprare rAmas, a
fost prelungit, pe malul Dun Arii, din soseaua
Digului si pus in legatur de comunicatie cu
fortreata.

De asemenea, nu s'a mai dat ateniunea din


trecut nici castelului din insul, care, la 1829
era in mare parte ruinat.

www.digibuc.ro
58

Planul general al cetiltii.


In anul 1910 am gash in arhiva Primariei
oraului, intr'un dosar din 183o, o schit exe-
cutat pe teren, in anul 1829, de ofiterii din
statul major al generalului Kisseleff, imediat
dup. plecarea Turcilor.
Schita, reprodus in corpul acestei lucrri, la
pag. 57, ne reprezint, cred, ct se poate mai exact,
cetatea Giurgiului, cu toate intririle, aa cum
au fost gas ite dupa incheierea pcii.
Planul rusesc mi-a adus pretioase lmuriri,
cari mi-au fost de mare folos.
Planul cettii Giurgiulul.
Sclzilci executat in anul 1829 (Decembrie) de ofiterii din
statul major al Generalului Kisseleff.

A. Fortreata.
B. Castelul din ins Ad.
C. Intrare pentru provizii.
D. Intrare pentru muncitori.
E. Poarta Brilii.
F. Poarta Tarigradului.
G. Esiri spre apa.
H. Eire din fortreat.
a. Eiri secrete.
b. Depozit de pulbere.
c. Coridor de comunicatie.
d. Intrare in antul cel mare.
I. Turnul ceasornicului i post de observatie.
K. Mecet de lemn.
L. Posturi de artilerie.

www.digibuc.ro
- M:JNIC1PIULUI
Sc re plArkul. original)
ucuRt.
I
1
I 100 sageni.
0,01 cm. egal cu 20 sageni sou stnjeni rusesti ; stnjenul
rusesc avnd 2 m. si 40 cm.

Explicatiuni.
Imprejurul orasului, despre apus, miazdnoapte
si rasdrit, in spatele santului de apdrare, erau
sapte bastioane sau tAbu, unde se aseiau tu-
nuri numai in timp de rdsboiu.
Despre miazdzi,pe malul Dundrii, erau cloud
bastioane : Tabia mare (No: 8) si Tabia micd
(No. 9); la Tabia mare era un post permanent
de artilerie.
La fiecare din cele noud bastioane se gdsea
cte un depozit de pulbere.
Despre apus, intre bastionul No. i i bas-
tionul No. 2, era o poartd de intrare in oras,
destinatd, in timpul Turcilor, pentru intrarea
carelor cu provizii. Dupl. plecarea Turcilor,
cnd stradelor principale ale orasului li s'a
dat numiri rusesti, i s'a dat i acestei porti
numele de Pavlovska.
Despre miazdnoapte, intre bastionui No. 4
si bastionul N o. 5, era o altd poart, destinatd,
in timpul Turcilor, pentru intrarea muncitorilor;
acestei porti i s'a dat numele de Alexandrovska.
Poarta dintre bastionul No. 6 si bastionul
No. 7, numitd, in timpul Turcilor, Poarta
a luat numele de Mifiailovska.
Poarta despre spre Dundre, numitd,
in timpul Turcilor, Poarta Tarigradului, a ramas

www.digibuc.ro
60

cunoscutd, pnd in timpurile noastre, sub nu-


mele de Poatta de fier.
In timp de rasboiu, trupele puteau patrunde
in7,antul cel mare inconjuratot de aparare al
ora6ilui prin patru intrari sau coridoare de
comunicatie, aflate intre bastioanele 2.3, 3-4,
5-6 i 7-8, insemnate pe plan cu lit, a; tot
prin aceste puncte, trupele se puteau retrage
spre fortareata, in cazul cnd tabiile din Enia
intdia ar fi cazut in indinile vrima5ului.
Mai era 6 o ie6re spre Dunare, intre Tabia
mare i Tabia mica (8-9), insemnata pe plan
cu lit. a.
Fortareaa avea o ie6re de comunicare cu
oraul, peste antul ei inconjurator, care se
facea slujindu-se de un pod mobil ce se ridica
(G. H.), i mai avea cloud iesiri spre Dunare (g. g),
precum i alte trei ie6ri secrete, doua spre Dunare
i alta despre apus (insemnate pe plan cu lit. a).
Trupele din fortareata intrau in antul incon-
jurator prin punctul E, iar prin punctul D comuni-
cau cu antul cel mare inconjurtor al oraului.
In interiorul fortaretii erau ase depozite de
pulbere i munitiuni.
Prin litera I se indica pe plan turnul ceasor-
nicului, unde se gasea un post militar statornic
de observatie.
Se mai indica, pe acela plan, prin litera K,
locul unde a fost un mecet de lemn 1).
1) Dupa distrugerea prin ardere, de catre Rusi (1770) a giamiei,
aflatd pe locul astazi liber din strada Comertului, in fata pieta de
carne, ranianand o singur giamie, aceea din interiorul fortaretii,
s'a simtit nevoe de o altd casa de rugaciune pentru populatiunea
turcS afltoare In ora i s'a ridicat, pe malui Dunrii, intre Tabia
mare si Tabia micS, un mecet de lemn, bisericd turceasca mai
mica decat giamia.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL V

Cefdjuia din
Intemeierea ei.

In dreptul bisericii sf. Nicolae, acolo unde


apa Camii se uneste cu bratul Dun Aril numit
Veriga, este si astAzi o micA intindere de pA-
mnt,inconjuratA pe vremuri de toate partile de
apa,ca o insulA1); acolo a existat o cetAtuie, care
a fost clArmatA dupa terminarea rAsboiului
Ruso-Turc dela 1828-1829 incheierea pAcii
dela Adrianopol.
In ce timp si de cine a lost intemeiatA,nu se
stie cu preciziune. PArerea, sustinutA si de La-
urian cA prima ei temelie a Lost pusA in timpul
Romanilor, cArora le-a slujit ca un cap de pod
pe malul stng al DunArii, inlegAtura cu Rus-
ciucul de pe malul drept i cu drumul mare
ce pornea dela Giurgiu in inima tArii, poate fi
intemeiatA.

Dupa ce s'a construit digul dintre ora i portul Ramadan,


aceasta Insula a fost unita cu digul, devenind accesibila cu picioruL

www.digibuc.ro
62

In veacul al XV-lea.
In anul 1445, spre sfritul lui Iu lie, o expe-
ditiune cruciad, trimis6. de Filip cel bun, Du-
cele Burgundiei i de Papa Eugeniu al IV-lea,
pornete spre a cuceri cetdtile turceti depe
Dundre, sub comanda lui Valerand de Wavrin.

Cetttfia din insula.

Cardinalul Venetiei, trimisul i imputernicitul


Papii, facea i el parte din aceast expeditie 1).
In tara noastr domnea atunci Vlad VocIA
(Dracul), fiul lui Mircea cel bAtrn.
Jean de Wavrin, unchiul lui Valerand, intr'o
cronic a timpului 2), a istorisit tot ceeace aflase
dela nepotul sAu asupra expeditiunii la care
1) In afara de cele opt Cruciade, intreprinse in sec. XI, XII i
al XIII-lea, in locurile sfinte, cretinii au mai fAcut expeditiuni, contra
Turcilor din Europa, in sec. al XIV i al XV-lea, dar WA succes.
2) Ancinnes Cficoniques d'Angleterre, par Jean de Wavrin, seig-
neur du Forestel, editie noua de d. prof esor N. lorga.

www.digibuc.ro
63

luase parte. Amnuntele asupra cettuiei, asupra


luptei de cucerire ce s'a dat, ca $i asupra al-
tor fapte petrecute, ce gsim in aceast carte,
eu cred cl trebue s ne intereseze in mod
deosebit, cu at:it mai mult cu ct nu posedam
prea multe scrieri, din acele vremuri, in cari
s se vorbeasc despre tara noastr, dar mai
cu osebire despre ora$ul Giurgiu.
Cronicarul incepe prin a istorisi cum Vlad,
Domnitorul Tarii romneti (Velacqde Vaivod),
prin in$elAciunea suba,sului din cetatea Giur-
giului, a fost adus in tabra dela Adrianopol,
in fata Sultanului Murat al II-lea, care, dupa
ce l'a osptat $i i-a fAcut onoruri, l'a intemni-
tat la Galipoli, unde a fost tinut mai mult timp.
Cnd cruciatii au intrat pe Dunre (Dunue),
le-a e$it inainte fiul Domnitorului nostru. Insotit
de 4o-5o monocuri, un fel de luntri lungi
$i foartc strmte, &cute dintr'o singur bucat
de lemn , pline cu romni, a condus pe
Durare corbiile crestine, pana la Giurgiu.
Vlad Vod, care a dat un pretios sprijin
acestei expeditiuni, le-a urmrit pe trm, din
dreptul Silistrei, pentru a le da, la nevoe, ajutor
$i a le aproviziona cu merinde.
Dupa ce au fost cucerite ceatile Silistra $i
Turtucaia, au pornit impreun spre Giurgiu
(Georgye), la asediul castelului din insul, avnd
cu dn$ii $i trei bombarde 1).
Dupa descrierea fcut de Wavrin, castelul
1) Mqind de rdsboi, intrebuintata in evul mediu pentru a arunca
cu ea bolovani de piatra. Se fdcea la inceput din lemn tare, apoi
de fier sau de bronz.

www.digibuc.ro
64

din insula Giurgiului era tare $i foarte puter-


nic.1) Patrat, in patru laturi mari de zid, avea,
la cele patru colturi, turnuri destul de groase,
tot patrate; dela castel porneau pAnd in mar-
ginea apii clou ziduri, cari i ele aveau la
capete cte un turn intdrit. Turnurile, ca
zidurile, inalte de 24 picioare (aproape 8 metri)
erau crenelate, nu aveau ieiri in partea de
jos, ci se apdrau pe deasupra, dela parapete,
cari erau de lemn, ca niste balcoane.
Asediatorii au incercat sd faca o spArturd
in ziduri, dar nu au reusit.
Din cauza slabirii temeliei, unul din turnuri
se departase, mai de mult, de zidul de legaturd,
producndu-se o crApdturd. Asediatorii, cre-
znd cd bombarda lor a fAcut aceastd is pravd,
continuau sd indrepteze intr'acolo loviturile.
Din nebagarea lor de seamd, li se pdrea la
toti, chiar $i Domnitorului nostru, cd din ce
in ce crApAtura se largeste, dar era numai o
pArere inseltoare. Pietrele aruncate CU born-
bardele, fiind prea moi, se spArgeau in bucati
si pulbere, lovindu-se de ziduri, iar cercurile
bo mbardelor plesneau.
Un luptator dintr'o corabie, numit fratele
fiindca fusese la Ierusalim, nestiind cum sa
mAnuiascd bombarda, a rAmas cu un brat rupt ;
un alt luptator a fost omort.
Wavrin, comandantul expeditiunii, avea Uil
1) Era natural ca, pe acele vremuri, cAnd asediatorii incercau sd
spargd zidurile cetAtilor, arunand pietre cu tunuri fcute din doage
de lemn, strnse cu cercuri de fier, o zidire de felul acela sd fie
consideratd ca tare si foarte puternicd.

www.digibuc.ro
65

brat de care nu se putea sluji, din cauza unei lovi-


turi de piatrA ce primise la Turtucaia. Avnd
dureri mari, se retrAsese in corabie, incredintnd
comanda ajutorului sAu Regnault de Comfide.
Dar ceeace nu se putuse cuceri prin bombar-
dare, s'a cAtigat prin foc. StrAngAnd crAci i
lemne in n4te cArucioare pe patru roate, gAsite
in insulA, ce le-a slujit i ca adapost, pentru a
se apropia de cetate, le-au aruncat in antul
inconjurAtor, umplndu-1 i le-au gramAdit pe
lnga ziduri i turnuri, ct au putut mai sus.
Turcii aruncnd singuri jeratec, crAcile i
lemnele au luat foc ; vAlvAtaia ce s'a ridicat a
aprins balcoanele, a cuprins acoperiul de lemn
al turnurilor i zidurilor i a rAbufnit in in-
terior.
DacA Turcii ar fi procedat astfel de la ince-
put, poate cA ar fi indepArtat pericolul, vreas-
curile arznd pe mAsurA ce ar fi fost aruncate
in anturi, dar ei au fAcut aceasta prea tArziu,
cAnd lemnele i crAcile aduse de asediatori, in
mare cantitate, fusese ridicate destul de sus, pe
Inga ziduri.
Garnizoana turceascA, ca la vreo trei sute, de
tearnA de a nu fi cuprinsA de foc, s'a ho-
tart a se preda.
Vlad VodA a primit cu bucurie aceastA tire
i, dupa ce a luat ostateci 3o de Turci din cei
mai de seaml, in cap cu Subapl, a dat ordin
ca sl se stingA focul.
Regnault de Comfide, care tinea loc de co-
mandant, continuAnd bombardamentul i indrep-
5

www.digibuc.ro
66

tncl lovituri contra acelora cari incepuse


sa stinga focul, Vlad se vazu silit sol inter-
vina.
Pentru Dumnezeu, ii spuse el lui Regnault,
lAsati s se stinga focul, ca sA. nu arda fora-
reata, care este cea mai tare depe Durare si
face mult rau cAnd se gAseste in mAinile Tur-
cilor. Cnd Turcii vor sa intre in tara munte-
neascA, sau in Transilvania, ei trec pe aci cu
caii si pe puntea castelului intra in Valahia si
tot pe acolo trec ia inapoiere cu cele ce jefuesc
prin tarA." .

Regnault l'a trimis la Cardinal si la Wavrin,


spunnd ca el nu poate lua o hotArire, fArA a-
probarea lor.
Vlad, dupA ce a spus Cardinalului ceeace ii
spusese si lui Regnault, a adAogat : Daca va
scApa si va ramne intreaga, fiindaY este facutei
de tatl meu, numai femeile din tara mea, cu
furcile lor de tors, sunt in stare sa recucereasca
Grecia." Si mai spunea cA : nu era piatr din
acel castel, care s nu coste pe taw seiu un butgre
de sate.
Cardinalul l'a trimis pe Vlad la Wavrin, care
era rAu bolnav. Acesta i-a rAspuns cA ceeace va
hotArl Cardinalul, va a proba si dnsul. Cardi-
nalul a dat ordin sA se stingA focul.
Turcii se pregat-eau sd parAseasca castelul cu
caii si bagajele, fiindcA, dupA cum se Intelesese
cu Domnitorul roman, ei trebuia sA seretraga,
cu tot ce aveau, de partea cealaltA a DunArii,
in tara Bulgariei.

www.digibuc.ro
67

In timpul acesta, fiul Domnitorului romn,


istoriseste cronicarul, se prezintA lui Wavrin
dupA ce Il salutA, ii spune, printr'un tAlmaci,
cA are sA-i incredinteze un secret : TatAl sdu
l-a chemat la dnsul i i-a spus cA, dacA nu-1
rAsbunA contra subasului din casteluldela Giur-
giu, nu vrea sA-1 mai considere ca fiul sAu; cA a cela
este care 1-a trAdat Sultanulu-i si 1:a bAgat in
inchisoare, la Galipoli, uncle a fost tinut, multd
vreme, legat cu lanturi de picioare ; cA va trece
cu cloud mii de Romani, la cloud leghe depar-
tare de acel loc, i va ajunge in drum spre Ni-
copole si Ii va ucide pe toti."
Wavrin nici nu a aprobat, nici nu a desaprobat.
Turcii, scotnd selele de pe cai, le-au pus
intr'o luntre, apoi au legat toti caii, coadA de
coadA, iar pe cel d'intiu l'au legat de luntre,
care mergea cu lopeti i asa trecurA apa. In-
tealte luntri intrarA ceilalti Turci, cu toate ba-
gajele. Dar cnd au trecut prin fata corAbii-
lor, s'au uitat la crestini cu un curaj obrasnic
si hain, tinnd arcurile intinse i cu sgetile in
mini, voind sA arate cA sunt gata de luptA, da-
cA li s'ar face ceva. Si astfel trecurA Dunarea
in Bulgaria.
Cnd -ajunserA pe mal, incAlecarA pe cai, dar
nu merserA mult i au lost prinsi fArA de veste
de fiul Domnitorului, care ii omori pe toi cti
n'au putut scApa. Prinznd viu pe Subasul care
trAdase pe tatAl sAu, dupa ce i-a amintit de fapta

1) Probabil Mircea, acela care, impreuni cu tatgl slu, au fost


omoriti cle Unguri. N. lorgra, not in lucrarea citatg.

www.digibuc.ro
68

sa, i-a taiat capul cu mna lui. $i dui:4 ce au


desbrAcat pe Turci, i-au asezat, in pielea goald,
pe marginea Dundrii si asa i-au vAzut cei din
corabii, cnd au trecut prin dreptul lor.
Castelul din Giurgiu, ne spune cronicarul, du-
i:a ce a fost cucerit, a fost restituit Domnito-
r ului romn.
In timput lui Mihai - \radii.
Trec o sutd. cincizeci de ani pAnd sA mai vada
cetAtuia, ce se gAsea de atta amar de vreme
in stapnirea turceascA , ostiri streine sub
zidurile sale.
In timpul lui Mihai VoclA Viteazul, dupa
alungarea peste DunAre a ostilor turcesti ( 28
Octombrie 1595), o mica parte din trupele ali-
ate urmAritoare au dat asalt castelului din
insulA1).
Atacul s'a dat dupd planul facut de Silvio
Piccolomini, comandantul cetei ajutAtoare a
Principelui de Toscana. De data aceasta bom-
bardierii au reusit s facA o spArturA in zidul
cetatuiei, care a fost cucerita, dui:4 o rezistenta
de cloud. zile.
Episcopul de Cervia, care a fost de fatA,
spune c in aceast lupta nu a czut nici un
italian, iar dintre Unguri vreo 40, loviti de
tunurile lui Sinan, asezate pe o insulA. in mij-
locul DunArii, azi ostrovul Ramadanului.
1) D3scrierea cetatuiei, fcuta de cronicarii timpului, nu difera
prea mult de aceea facut cu o sut cincizeci de ani mai inainte.
De o parte si de alta cetttlia avea atunci (1593) cate o curte, in-
conjurat de un zid nu tocmai inalt, iar acesta era aprat in interior
de o intaritur de gdnzi, sprijinit de im val de panant.

www.digibuc.ro
69

Dup unele rapoarte, garnizoana din cetAtuie


a avut o mie de soldati, la Inceputul luptii de
retragere a Turcilor, dar atunci cnd s'au predat
nu au lost mai multi dect o sut, raspnditi
prin toate prtile.
Dup raportul unui ofiter toscan, nu s'a
gsit in cettuie decAt doua arcfiebuge1) i un
tun mic, care, in cele dou zile, n'a tras dect
patru lovituri 2).

Dupil descrierea lui Balceseu.


Nicolae Blcescu, in frumoasa sa lucrare
asupra lui Mihai Vod Viteazul, descrie aria-
nuntit, dupa isvoare romnesti i streine, luptele
dela Calugareni i dela Giurgiu, precum i lo-
calittile cu Imprejurimile lor, dar nu cunostea
Calugrenii si nu- era bine lrnurit nici asupra
detaliilor topografice dela Giurgiu.
Iat ce scria Blcescu, din exil, bolnav si
aproape de moartea sa, unui prieten din tara:
Mai intiu vei capata o hart bun a Tara
romneti i a Ardealului, sau i mai multe,
spre a le confrunta, a le corige una dupa alta
si a Insemna pe una dintr'insele locurile istorice
ce nu se vor afla insemnate. Aceast harta,
astfel indreptat cu numirea locurilor istorice,
dupa ce le vei cerceta, imi va sluji spre a
face o harta general a campaniilor din toat
vremea lui Mihai Voda".
Cea mai veche arma de foc, intrebuintata pela mijlocul seco-
lului al XV-lea.
2) Dr. 1.ni Sdrbu, Istoria lui Mihai Vodd Viteazul, pag. 344-355.

www.digibuc.ro
70

Iar mai departe, asupra evenimentelor din


vara anului 1595:
A afla care poate &A.' fie lArgimea DunArii
intre Rusciuc vi Giurgiu. Despre podul pe
luntri care fAcu Sinan pe Dun Are, spun istoricii
turci cA, fiind in mijlocul rului un ostrov la-
taret sAdit cn sAlcii, duserd podul dela Rusciuc
acolo in cinci sau vase zile. A afla numele
acestui ostrov. Dela acest ostrov a venit podul
la cetAtuia Sn Georgia din insula cea micA,
care acum e dArmatA. A cerceta daa insula
unde sunt ruinele cetAtuiei se numeste si ea
Sin Giorgiu, cci unii o numesc Stobazia. Dela
aceastA insulA, a cdrei intindere sA mi-o insem-
nezi (spun cA are numai clou jugare, deux or-
pents) mergea podul la malul nostru, cAzAnd
intr'un loc, wide cloud rad se varsei In Duneire.
A cAuta pe acolo aproape acest loc vi numele
celor cloud ruri sau unuia de e unul".
Asemenea cerea o mu4ime de detalii asupra
CAlugarenilor.
In dorinta sa de a ne da o lucrare ct mai
exactA, BAlcescu voia sl capete, in mod precis,
toate aceste vtiinte, cari nu erau bine lAmurite
nici pentru dnsul.
Trebue a vti, spunea el in aceeav scri-
soare, cA multe din numirile aduse de istoricii
streini: Turci, Unguri, Poloni, sunt cam
etc-.
grevite sau stricate purin, de aceea trebuesc
cAutate cele mai apropiate".
Toate aceste dibuiri .;si indoeli din partea
celor mai de seamA cercettori, ne intAresc si

www.digibuc.ro
71

mai mult in credinta noastr c.1 nici insula,


nici cetAtuia nu au purtat vreun nume i prin
urmare nici pe acela de Sdin Giorgiu sau Sf
Gfieorghe.

In timpul rdsboaelor dintre


Rusi si Turci.
Dupa 175 de ani, cetAtuia joaca. iardsi un
rol de searnA in rdsboiul dintre Rui i Turci
(1769-1774). Ruii, invingand pe Turci, ocupa.

Castelul din insur


(Crochiu fgcut de Rui, 1929)

Giurgiul, Ii dau foc i 11 prada (1770), dar nu


reuesc a cuceri cettuia i a infrange rezis-
tenta aprtorilor.
Abia in anul urrnator (Februarie 1771), gene-
ralul Olitz poate lua cetatuia, dup predarea
garnizoanei, in cap cu comandantul ei Soliman
Pava.

www.digibuc.ro
72

Importanfa sl puterea de
rezistenta a cetatuiel
Generalul francez Langeron, vorbind despre
cetAtuie, pe care a vizitat-o, spunea cl era
foarte tare, iar in anul 1770 Rusii nu au putut
s'o cucereascA, fiindcA fusese formidabil Ina-
rita de Turci cu 8o de tunuri si io.000 de
soldati.
Cu teama de a fi invinuit ca tin sa fac po-
lemicA cu orice pret, nu ma pot opri de a pune
la indoialA aceastA afirmatiune, pe care o soco-
tesc mult exagerata. $i iata de ce.
Langeron, mAsurnd castelul din insuld, a
gsit c avea cinci sute de pasi in ocol.
Dui:a descrierea fAcutA in raportul unui
ofiter toscan si din relatiile date de cronicarii
ardeleni Iacobinus si Barovius, cari au scris
despre luptele avute cu Turcii la 1595 isvoa-
re folosite si de Nicolae BAlcescu , insula pe
care se afla cetatuia avea o intindere de vreo
douA jugare 3200 stnjeni patrati, iar ceta-
tuia ocupa mai putin de jumatate din suprafata
insulii. .

Daca admitem ca. acestea erau dimensiunile


insulii si cetatuiei si sunt foarte larg cnd fac
aceasta, cine poate concepe, oricAt de profan
ar fi, ca Turcii au inghesuit, vreodatk intr'o
insulA de dimensiunile aratate, pentru timp mai
indelungat, attea mii de soldati si cu att de
multe tunuri.
Eu bAnuesc c generalul francez a voit sa
se faca plAcut Rusilor, in mijlocul carora trdia

www.digibuc.ro
73

atunci, indrepttindu-le intrngerile avute in tre-


cut $i, in scopul acesta, a dat drumul imagina-
tiunii. Nepricepere, in orice caz, nu poate fi.
Cettuia din fata Giurgiului a servit Turci-
lor, in primele timpuri, ca un punct intrit de
sustinere, in drumul lor de inaintare peste Du-
rare, iar mai trziu $i ca punct de sprijin pen-
_

Ruinele eetatuiei.
(duper' Bouquet)
Vedere luata in anul 1840

tru acoperirea retragerii o$tilor otomane res-


pinse si urmrite. Ea nu putea adposti mai
nault de o mie-dou de luptatori, cu misiunea de
a intrzia pe urmritori. 1)
E adevrat cA. acum patru veacuri $i mai bine
1) In interiorul cetatuiei erau: o cazarma, un depozit de pulbere,
un mecet i o fantana.

www.digibuc.ro
74

cetAtuia putea fi considerati. ca foarte tare,


dar prin inventarea $i folosirea unor rnijloace
mai perfectionate de luptd, ca $i pentru ba-
terea cetAtilor, era natural ca puterea ei de
rezistentA s. scadA din ce in ce mai mult.
In concluzie, cetAtuia din fata Giurgiului, fArA.
a-i tagadui orice importanta, nu a putut ins&
avea nsemnatatea exagerat& ce i s'a atribuit
uneori, fiincicA, dupa cum am vAzut, cnd s'a pus
sta.ruinta, ea nu a rezistat asediatorilor.
Singurul, poate, care ne redA, in cteva
cuvinte, o icoanA realA, este Valcroissant, un
francez in slujba turceascA (1760-1774), care
a vizitat ora$ul $i spune despre cettuie cd :
este un mic castel, ce il poti da peste cap
cu o singurA loviturA de tun, bine trasA."

www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI.

Indreptari necesare.
Adevilrata situatie.
In anul 1920, procurndu-mi i cetind inte-
resantul memoriu al d-lui N. Docan, asupra
lucrrilor cartografice despre rsboiul din 1787-
1791, am gash indicatiuni pretioase privitoare
la lupta ce s'a dat la Giurgiu intre Austriaci
Turci, spre stritul secolului al XVIII-lea.
D-1 Docan, acnd cercetari in arhiva ras-
boiului i in biblioteca Fidei-Comisului Impe-
rial din Viena, a gsit, intre altele, i cteva
planuri in cari figureaza ora5u1 Giurgiu, cu im-
prejurimile. Tot din lucrarea d-lui Docan am
aflat despre scrierea lui Witzleben i atlasul
insotitor.
Rugnd atunci pe un prieten din Bucureti
sa cerceteze la Academia romn, am primit,
dupa. ctva timp, raspuns ca nu a putut da de
urma niciunuia din acele planuri de cari ma in-
teresam i n'a gash nici scrierea lui Witzleben.
Peste ctiva ani, gasesc reprodus in Uni-
versul Literar", No. 38 din 15 Septembrie 1929,

www.digibuc.ro
76

un plan al cetAtii Giurgiu, in timpul rAsboiului


Ruso-Austro-Turc (1788-1791), insotit de o scur-
t a ca'stelului din insulA i a craw-
lui cu lucrArile de fortificatie, datoritA d-lui
profesor Mih. Popescu. Se mai reproducea, in
aceea revistA, i o vedere asupra asediului
cetAtii din partea Ruilor, la 1771, ce era so-
cotitA de autor cA ar complecta mir,unat planul
austriac.
Planul dat la luminA, care se apropia intru
cAtva de planul, &cut mai tArziu, in timpul lui
Kisseleff, fiind unul din cele cAutate de mine
cu ctiva ani mai inainte am cetit cu o curio-
zitate abia stApnitA, att explicatiunile insoti-
toare, ct i lAmuririle complimentare date de
d-1 profesor Mih. Popescu. Dar ateptArile mele
nu au fost satisfAcute. Erorile strecurate, ct i
concluzia la care se ajungea, fiind de naturA a
provoca confuziune, mA obligau sA intervin cu
desluirile trebuitoare pentru stabilirea adevd-
rului. Ne putnd face aceasta atunci, gAsesc
acum prilejul s-o fac aci.
Se mentiona o unitate de msurA austriacA,
numitA Kloster, pentru a se arAta ce inAltime
avusese zidurile fortAretii, sau lArgimea i adn-
cimea antului inconjurAtor, fArA a se indica cu
ce este echivalentA. Probabil cA se confundase
litera f cu litera nemteascA s si a iesit Kloster,
in loc de Klafter, mAsurA egalA cu un stnjen.
Mai departe, ni se spunea cA oraul ar fi
fost aezat imprejurul ultimii IntArituri. Eroare;
oraul era aezat imprejurul fortAretii, nu im-
prejurul ultimii IntArituri, fiindcA i oraul era

www.digibuc.ro
77

al:drat prin sapte forturi inaintate, afarA de


cele dou aezate pe malul DunArii, avnd
in fata lor un ant adnc inconjurtor.
Ne mai spunea ca in acea vreme casele din
oras erau de lemn, acoperite cu Wei: in reali-
tate, la Giurgiu, ca i aiurea, Turcii obinuiau
a clAdi case in paiant, cari erau constructii cu

Asediul eettii din partea Rusilor la 1771

pereti de zid de crmida sau piatr, sprijiniti


pe un schelet de lemn, cuvntul turcesc pa-
rant insemneazA sprifin. Mai toate casele se a-
copereau cu olane. La Giurgiu i astzi se mai
clAdesc case in paiant si se invelesc cu olane;
tigla este de intrebuintare foarte recent& in lo-
calitate.
Si mai departe, ni se spunea cd. dela Giur-
giu plecau trei drumuri in interiorul trii: unul
care conducea la Slobozia, altl la Piteti i
cel de al treilea la Bucreti i Odivoaia. Alta
eroare ; cel de al treilea drum, spre Bucureti,
nu putea trece pela Odivoaia, sat care este si-

www.digibuc.ro
78

tuat in directie opusA, pe drumul ce merge la


Alexandria, in judetul Teleorman.
In sfrit, pentru a ni se arAta cum se pre-
zenta cetatea Giurgiului, a fost reprodusa ve-
derea inatind atacul Rusilor dela 1771, adAo-
gndu-se : Dei micA cetatea, totui observAm
ca era foarte puternicA, ea constnd doar (?)
din intArituri i moschee, iar din dealul pe care
era aezatA, predomina imprejurimile. Vederea
aceasta complecteaRei minunat planul ridicat in
figura I-a", adicA planul austriac.
IatA ceeace a mArit si mai mult confuziunea :
In 1770-1771, cetatea care a dat de lucru Ru-
ilor a lost aceea din insulA, pe cnd in anul
1790, cetatea care a preocupat atentiunea Aus-
triacilor a Lost aceea intemeiatA de Turci dupA
anul 1774 i era situatA pe malul sting al
Durarii, in ora.
Vederea reprodusa in pag. 77.dupA o stampA
ce se gAseste la Academia romnd, a Lost
executatA din imaginatiunea autorului ei, e
foarte departe de realitate, iar dealul de unde
predomina fortAreata, a existat numai in inchi-
puirea desenatorului.
Giurgiul hind in acea vreme cetate tur-
ceascA, autorul vederii a gAsit de cuviintA s-o
impodobeascl cu mai multe turnuri i turnu-
lete, avnd in vrf semiluna otomanA ,
ce ar semana unele, e drept, cu nite minarete
de moschee 1). Aceasta indreptAtit pe d-1
1) Un calator englez, care a trecut pela Giurgiu,'Inainte de 1828,
vorbind despre fortareata de pe tarm, spune ca avea asezate pe

www.digibuc.ro
79

profesor Mih. Popescu s cread cA cetatea


(forareata de pe tarm), avea tot attea mos-
chee, cte intArituri". Se stie insA precis cA in
interiorul foraretii a existat o singurA giamie,
care a fost transformat, dui:A. 1829, in bisericA
crestineascd (biserica Sf. Nicolae).
Prin urmare, vederea reprodus, departe de a
complecta minunat" planul cetAtii, ridicat de
ofiterii austriaci, nu are nici o legatura cu aces-
ta, denatureaza realitatea si nu prezintA altA
insemnAtate dect ca o curiozitate a timpului.
Dar din descrierea despre care vorbii, rd-
.. mAsesem si cu o nedumerire. Ni se mai spunea
cA orasul Giurgiu se intind.ea dela malul Du-
narii, panA la fortul &Hunan."
Nu puteam s-mi dau seaura unde fusese acel
fort Soliman, fiindcA pan& atunci nu gAsisem
nicAeri pomenindu-se aceastA numire.
De curnd, insA, avand fericita ocaziune de
a gAsi la Academia romnA, atat lucrarea
lui Witzleben asupra rAsboiului Ruso-Austro-
Turc, ct si planul insotitor ce mA interesa,
am constatat cA, si in aceast privintd, se fa-
cuse o indoit eroare ; in planul austriac e-
roare de nume, trecndu-se Soliman, in loc de
&lima, cum i se zicea unui mic sat din cuprinsul
raielii, situat ca la vre-o mie de metri depr-
tare de oras ; eroare din partea d-lui protesor
ziduri nite gherete (pentru addpostirea sentinelelor), ce semd-
nau cu minaretele de moschee. R. Walsb. Voyage en Turquie.
Probabil cd aceste gherete sunt infdkate in vederea dela 1771,
pe cari desenatorul le-a zdrit din deprtare, de0 este mult mai
sigur cd lucrarea a fost executatd, mai tdrziu, din inlaginatie, dupd
descrierea facutd de altii.

www.digibuc.ro
80

Mih. Popescu, care a crezut c. Soliman a fost


un fort, cnd chiar din planul austriac se vede
bine cA. a lost un sot 1).

Cuno*tintele geografice de mai inainte.


Geografia Ora noastre era foarte putin
cunoscuta pana in a doua jumtate a secolului
al XVIII-lea. In hdrtile apdrute, conturul
tarilor romne nu corespundea cu cel real;
distantele chiar dintre principalele localiati nu
erau exact redate; orasele nu erau asezate la
locul kr. Nu existau incd lucrdri bazate pe
principii stiintifice.
Abia spre sfrsitul secolului al XVIII-lea,
incep sa. aparA hdrti mai serioase. Chiar harta
lui Ruhedorf, care fusese in comandamentul
militar al Transilvaniei si se folosise fdrd. in-
doiald de documente cartograf ice si de infor-
matii militare, hartd aprua in 1788 la
Sibiu, are multe inexactitati i foarte multe
lipsuri. Giurgiul, de pildd, pentru a nu mai
vorbi de alte orase, este asezat in judetul
Dmbovita si confundat cu Gdestii.
Nu se cunostea bine nici cursul Dundrii
din tre Vrciorova si Mare.
Cea d'intaiu lucrare cartografica modern&
asupra unei prti a Dundrii, pna la 40 km.
1) Asemenea erori sunt de neinlaturat, cAnd cercetAtorul nu a cu.
noscut localitatea i s'a slujit numai de isvoare i documente streine.
En am socotit insit cA sunt da tor sA dau toate deslusirile trebuitoare,
de aceea, sa nu mi se ia in nume de rAu intentiunea ce am avut
de a repune lucrurile in adevarata lor situatiune.

www.digibuc.ro
81

in sus de Giurgiu, este aceea a generalului i


conte de Marsili, unul din cei mai strluciti
scriitori militari din acea vreme, tiprit la
1726 *i. in editie francez la 1744.
Harta cpita nului austriac Lauterer, in care
cursul Dunrii, dela Belgrad la mare, este re-
dat exact, a apArut abia in 1789.
In timpul rsboiului dela 1769-1778, ofiterii
austriaci au incercat s alcAtuiasc o hart a
Trilor romne, dar nu au reuit.
Dupa ce Austria a intrat in rsboiul dintre
Rtii i Turci (1788) i dupl. ocuparea Trii
romneti (1789), statul major austriac a alc-
tuit un numr de hArti de cari avea absolut
nevoe.
In anul 1790 s'a alcAtuit o hart a regiunii
Rusciuc-Oltenita-Bucureti, cu ambele maluri
ale Dunrii, in c'ari se arat i miKrile tru-
pelor austriace in marul lor de inaintare. Tot
atunci s'a inceput a se lucra harta general a
TArii romneti. Aceste hrti se fceau insA
pentru trebuintele armatei i se pstrau in se-
cret, ca documente militare 1).

1) N. Docan, lucrare citatg.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL VII
Ora*ul cu ulifeie si mahalulele.
In timpul stpnirii turcesti.
Cteva uliti neregulate, strmte, intortochiate,
nenumArate locuri virane, pline de gunoae
balegar, unde rscoleau cinii, vestitii cini ai
Giurgiului ; pe alocurea bltoace inverzite ; in
mijlocul orasului turnul ceasornicului ; impre-
jurul acestuia rsfirate cinci-sase sute
turcesti : case de locuit, prvlii cu sandra-
malele lor adumbritoare, bordee in pmnt,
toate inconjurate cu un sant de aprare, peste
care se intra prin trei porti, in afar de poarta
cea mare de fier despre Dunre.
Lnga Dunre, in interiorul fortretii, co-
nacul Paii, guvernatorul militar al cetatii,
locuintele otiteresti si ale autorittilor civile,
cazrmile, cazematele cu munitiuni de rdsboiu,
magaziile pentru proviziile trupelor, o giamie,
toate apArate de tabii si redane, inconjurate
despre rasarit, apus i miazdnoapte Gu un
sant adnc, ce se putea umple cu apa, peste
care se comunica cu locuintele trgovetilor,

www.digibuc.ro
83

printr'un pod ce se ridica ; iatd cum se pre-


zenta Giurgiul acum o sutd de ani si mai bine,
asa cum se gdsea in timpul ocupatiunii otomane.
Despre un plan al orasului in acel timp nu
se poate vorbi. In actele vechi de proprietate
ale locuitorilor, toate scrise in turceste, pre-
cum si in alte acte publice sau particulare ce
ne-au cdzut in mnd, am gsit mentionate
urmtoarele ulite :
Ulita mare, care ducea spre poarta de miazd-
noapte a orasului, de unde se urma drumul spre
Bucuresti, prin Frtesti ;
Ulita teirgului, care ducea spre S'ackirvan i Plata
oraplui, unde erau mdcelriile, pescdriile, bru-
triile, pn la poarta de rdsrit a orasului,
de unde se urma un alt drum spre Bucuresti,
drumul Olacului, prin Oinac ;
Ulita &lima i Ulita Mustafitii, cari duceau in
directiunea micilor sate cu aceleasi nume, ase-
zate in alara. de oras, in cuprinsul raielii ;
(Rita bisericii creNne,sti, pe lngl actuala bi-
sericl catedralA Adormirea Maicii Domnului";
(Rita cetafii, care ducea spre fortreat
spre cettuia din insul ;
Nap giamiei, care era pe locul din dreptul
bisericii Sf. Gheorghe ;
Ulita Tarlgradului, carre ducea spre poarta de
fier a cettii ;
WIN Duneird, pe unde trece i astdzi strada
cu acelas nume.
Pentru orientarea i stabilirea pozitiunilor,
serveau de obiceiu proprietatea unui trgovet
cunoscut : o casd, o prvlie, o carciumd.

www.digibuc.ro
84

Pe ulita tArgului, pe lAnga casele lui Mus-


tafa Aga, biserica are 39 prAvAlii, pAnA la
crciuma lui Papazoglu ; pe de alta parte, pe
lnga casele lui Bulbuioglu, are niste locuri
virane, iar pe Panga prAvalia lui Arnaut Pasa
are un loc viran si patru prAvAlii..." 1).
Cum am spus, ulitele erau neregulate, intor-
tochiate, fiecare cladind cum gasea de cuviintk
fArA a pAstra vreo aliniere.
Cetate turceasc timp de peste patru sute
de ani, cu scurte intreruperi, Giurgiul incepe
a se intemeia, ca oras romAnesc, abia dupa
incheierea rAsboiului dintre Rusi si Turci, prin
pacea dela Adrianopol din 1829.
Dupa retragerea Turcilor.
Dupa tratatul dela Adrianopol, in partea
care privea Tarile romne,nu se mai putea pA-
stra nici un punct intlrit si nu se mai ingAduia
nici o asezare de supusi musulmani pe malul
stng al DunArii. Giurgiul fu astfel redat in
stapnirea Munteniei.
Generalul Kisseleff cla ordin sA se distrugA.
cettuia din insula; s se desfiinteze zidurile
si toate lucrArile de aparare ale fortAretii de-
pe mal, unde fusese resedinta guvernatorului,.
autoritAtile militare si civile ; s se astupe
santurile din interiorul si din jurul orasului,
lAsAndu-se in fiintA numai zidul despre DunAre..
1) Dintr'o carte de judecatA a Cadiului din Giurgiu din 1812,
privitoare la propriettile bisericiicretine Adormirea Maicii
Domnului".

www.digibuc.ro
85

Locuitorii Turci incepur.1 a prsi Giurgiul,


vnznd proprietAtile pe preturi de nimic,
pentru a trece pe malul drept, la Rusciuc si
mai departe, impreunl cu Pasa, Cadiul si cei-
lalti slujbasi imprteti.

Stobilirea si alinierea nouilor utife.


Nouile numiri.
Regulamentul organic, care a fost introdus
ca lege in Muntenia in lulie 1831, prevedea,
intre alte bune orndueli i msurile de luat pen-
tru ocrmuirea oraselor i imbunttirea strii
lor, prin alinierea, pavarea i iluminarea uli-
telor.
Generalul Kisseleff infiintase mai inainte un
comitet de constructie pentru imbunttirile
de adus si infrumusetarea orasului Giurgiu,
comitet din care fcea parte si ocrmuitorul
de pe vremuri al judetului. Vlasca, Serdarul
Obedeanu, 1) trimetnd i un inginer inginerul
Morita von Ott care s stabileasc alinierea
ulitelor i planurile cldirilor, dupA proectul
alcAtuit de polcovnicul rus Nilson.
S'a dat alinierea, pentru a se forma cteva
ulite drepte si mai largi, cari s6, porneasc din
centrul orasului ; s'a hotrt vnzarea locurilor
virane rmase pe seama orasului, cu conditiunea
ca nouii proprietari s cldeasc intr'un timp
Serdarul Petrache Obedeanu fusese zapciu la Dolj si vtaf
de vistierie (1814) Familia sa a avut In proprietate o parte din mosia
Frtesti din apropierea Giurgiului.

www.digibuc.ro
86

determinat i n anumite conditiuni; s'a dat


ordine ca ecaretele vechi, cari nu erau potri-
vite planului, sd se strice i sa se facd
din nou".
Principalelor ulite proectate s'au dat numiri
noui. Astfel, ulitii care pornea din centrul ora-
sului spre fosta giamie i s'a dat numele Nicolae
(Mcolaevska), dup5. numele Tarului Nicolae
tot acelas nume s'a dat si bisericii crestinesti,
transformatA din testa giamie;
Ulitii mari, astzi strada Principe le Nicolae,
i s'a dat numele Alexandra (Alexandrovska), dupa
numele sotiei Tarului;
Ulitii Thrgului (Oinacului) i s'a dat numele
de Mifiail (Mifiailovska), dupA numele Marelui
Duce Mihail, fratele Tarului.
Ulitii care ducea spre Poarta de tier (strada
Portului), i s'a dat numele Constantin (Constan-
tinovsko), in amintirea fratelui Tarului Cons-
tantin, fost vice,rege al Poloniei ;
Pietii centrului, astzi Piata Carol I, i s'a
dat numele de Plata Friedericfi, dupa. numele lui
Friederich AVilhelm al III-lea, tatl Tarinii
Alexandra Feodorovna, sotia lui Nicolae I;
Ulitii care pornea din centrul orasului, astzi
Stefan cel mare, i s'a dat numele de Frit-
dericfi;
Ulitii fostA Bucuresti, i s'a dat numele de
Pavel (Pavlovska), dupa. numele Guvernatorului
Principatelor, contele Pavel Kisseleff.
Ulitele mai mici, cari porneau din cele prin-
cipale, si-au pdstrat vechile numiri, dup.& felul
meseriilor sau negoturilor cari sMsluiau acolo:

www.digibuc.ro
87

Ulita boiangtilor, Wita pescarilor, Wita tabacilor;


iar celelalte, cele mai multe, au luat numele
ord$enilor frunta$i, cari i$i aveau locuintele pe
acele ulite.
Ora$ul Giurgiu devine capitala judetului
Vla$ca, timp de patru sute de ani capitala
fusese la G.1e$ti iar autoritatea or$eneascA.
este incredintat unei dregatorii numit Magistrat,
compus din patru membri sau client, din cari
unul era desemnat Pre$edinte.
Executarea proectului de infrumusetare.
Proectul pentru infrumusetrile ce trebuia fa-
cute ora$ului, alatuit de Polcovnicul rus Nilson,
a fost aprobat, intdrit, prin ofisul No. 83, din
8 Ianuarie 1831, al Imputernicitului Prezident.
S'au luat mdsuri, conform proectului, ca sa.
se potriveascd $i sd se indrepteze maidanele
ulitele, intrebuintndu-se la aceasta lucrare a-
restatii trimisi la Giurgiu (Octombrie 1831),
sd se largeascd $i sd. se paveze cu piatr
din zidurile i anturile cetatii, dar s'au dat or-
dine severe ca s se stavileasc luarea pietre-
lor din zidul cettii despre Dundre, lsat ca po-
doabei ci pentru aprare.
Departarnentul Vorniciei din lluntru (mi-
nisterul de interne) aproba cererea Magistra-
tului ora$ului ca reparatiile pavajului din piata
cea mare si a$ternerea ulitelor principale cu
caldardm de piatra. s. se fac. cu bani din casa
ob$teasce, dar a obligat i pe locuitori ca in
dreptul locuintelor $i prvaliaor sd. construiasc

www.digibuc.ro
88

repare caldarmul pe cheltuiala lor, &An-


du-le cu imprurnutare din piatra rdmas dela
dArmarea zidurilor si"santurilor cetatii", piatrA
ce se cuvenea statului.
Pavarea ulitelor.
Lucrdrile mergeau incet. Abia in anul 1833,
Magistratul, prin lista ardttoare de cte lu-
cruri se cuvine a se face spre infrumusetarea
orasului", trimis. Marei Vornicii din luntru, cu
rAspunsui No. 472 din 11 Octombrie, prevede
suma de lei 26.000 pentru pardoseala cu pia-
tr a cinci uliti, in surn de stnjeni quadrati
8662, pe lei trei de lucru, afar de piatre, pre-
cum si io.000 lei pentru o mie cinci sute cd-
rute cu pmnt i nisip".
In antil 1833 s'a pavat Ulifa boianglilor i alte
dou ulite vecine, proprietarii pltind pe mesteri
crusii cari au crat pmntul, nisipul si pia tra.
Clucerul Alexandru Clinescu arat c s'a
fcut o groap pe Wita Constantinovska, unde
seade cu locuinta si cere ca s se as tupe tiind
o ulit pe unde vin si trec persoane dela Bu-
curesti i alt parte".
Magistratul intervine (28 Mai 1834), pentru
pavarea Ulitii Constantinovska.
Departamentul trebilor din lduntru intreab
dac este prevzut 5. in proect i ce cheltuial
s'ar face.
Msurndu-se ulita, s'a gsit c are i600
stnjeni ptrati i lucrarea ar costa 9950 lei.
Marea Vornicie a aprobat lucrarea, trime

www.digibuc.ro
89

tnd pentru aceasta un inginer al Statului, care


sl dea nivelatia i arestati cari sl ajute la lu-
cru", precum i ordin Ocrmuirii judetului (Pre-
fecturii), ca sa strngA care pentru aducerea
pietrii, pmntului i nisipului.
La pavarea Ulitii Con stantinovska, executatA
de Dumitru Pietraru, au intrat 1667 care cu
piatrd, pltindu-se cte 3o de parale carul de
cArat.
Am gAsit o cerere cAtre Magistratul orasului
(1836) a Polcovnicului Grigorc Popovic, care avea
case pe ulita Alexandrovska, ca sl-i dea voe
sA scoat piatrA din santurile cetAtii, spre a
face caldarm pe lnga binalele sale, pentru
trecerea oamenilor cu piciorul, iiindca din cauza
multor locuitori cari vin dela tarA, i fac noroiu
mare, e anevoie de a umbla cu piciorul pe timp
de ploae".
In anul 1838, odatA, cu revenirea primAverii,
s'a inceput cu mare activitate asternerea cu pia-
tra a ulitelor.
Departamentul Vorniciei din luntru a tri-
mis un inginer, care s dea ntvelatia, astfel ca
scurgerea apelor s se fac in Dunre.
Inginerul trimis, a constatat insd cd scur-
gerea nu se. poate indrepta dect spre margi-
nile orasului opuse Dundrii, cum a rAmas pAnd
in ziva de astAzi.
WIN Alexandrovska a fost pavatA in anul 1839,
sub supravegherea Magistratului orasului, pro-
prietarii platind materialele necesare si lucrul
mesterilor, pe lei 2 si 20 parale stnjenul pA-
trat". Ulita incepea din centrul orasului i tinea

www.digibuc.ro
90

pnd in antul cetdtii, in directia cdruia i s'a


dat scurgerea.
In anul 1839 a fost terminat caldarmul
i
din Plata mare, lucrare care a costat 1312 lei
i 1 o parale, precum i pardoseala cu pia-
trA" a celorlalte ulite.

Mahalalele orasului.
Oraul Giurgiu era impdrtit, dela 1832, in
doll& cfartolart, iar fiecare cfartal in cloud. vdp-
seli ; erau prin urmare patru mahalale sau yap-
seli : ro,de, albastrel, galbetul i Per de.
Vdpseaua rosie si vdpseaua albastrA alcAtu-
iau despArtirea sau cfartalul intiu, iar yap-
seaua galbend i vdpseaua verde formau des-
pArtirea sau cfartalul al doilea.
VApselii roii i se zicea mahalaua Peirescului;
vdpselii albastre i se zicea mahalaua Deliboeri;
vdpseaua galbenA era cunoscut sub numele de
mahalaua Aenipralui; iar vapselii verde i se
zicea mahalaua ArIgfielesculut.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL VIII.
Nouile cladiri.
Locuintele ordoenegti.
Dup hotAnirea obstestii AdunAri a Divanu-
rilor, comitetul constructor pentru infrumuse-
tarea orasului a fcut publicatiune : c ori-
cine va fi cumparat case sau prvlii dela Turci
sA stie ca. a cumpArat numai namestale (binalele),
iar locurile de sub dnsele sunt ale stpniri
si oricine va voi sl aibA locuri, trebue sA OA-
teascA pentru dnsele la comitet, att cum-
pArtorii dela Turci, ct si propietarii vechi."
Pentru locurile ocupate de cldiri s'a pltit
comitetului Cate 1 2 parale de stnjenul pAtrat.
Preturile cu cari s'au vndut locurile virane
au variat dupA pozitia aces :ora. Locurile din
centrul orasului s'au vndut mai scump ca toa-
te, cu 4 lei stnjenul patrat si cu conditiune
ca proprietarii sa cldeascA case cu cloud whirl
i intr'un timp determinat.
Toti cumparAtorii, ca si proprietarii vechi,
dup5. ce aceau plat a, obtineau bilete de propri-
etate. Aceste bilete, scrise in romneste si ru-

www.digibuc.ro
99

sete, se liberau in numele i dupa porunca lui


Kisseleff, se intreau de membrii comitetului

de constructie, cari puneau semnturile lor i


pecetea, apoi se legalizau la Judectoria jude-
tului.

www.digibuc.ro
93

Bilet de proprietate (sinet), liberat de comi-


tetul constructor de infrumusetare al orasului
Giurgiu locuitorului Constantin BAcanu, care
a cumprat dela un Turc o prvlie, in ulita
principal, pe prep de 270 lei.
Biletul este semnat de membrii comitetului,
un colonel si un locotenent - colonel Rusi, de

Pecetea comitetului constructor de infrumusetare.

Serdarul Obedeanu, Prefectul Judetului si de


secretar, praporgicul Golobov i poartd data
de 7 August 183o. (Clileul din pag. 92).

Legiimntel proprietarilor.
Proprietarii locurilor din centrul orasului s'au
Jegat toti, prin zapise, cu comitetul de infru-
musetare, ca sd pldteascd pentru locuri cte
patru lei de stnjenul pdtrat si s clddeascd
in sorocul hotrt, pnd la sfrsitul anului
1835 cldiri dup plan, iar dac nu vor fi
urmdtori, s fie pedepsiti, s li se ia locurile
cu nmestiile sd fie date in stdpnire ori-
cui se va gdsi cu rvnd a le construi dup plan,
fdra a mai pretenckrisi vreo despgubire pentru
dnsele.,,
Am gdsit in arhiva primdriei orasului Giurgiu

www.digibuc.ro
94

mai multe asemenea zapise, din anii 183o si 1831,


semnate de Constantin Papa Luca, Gheorghita
Nicolau (Gogoase), Starostele Mihaita (Cucu-
mecea), Hagi Chiru Toma, Hristea Brutaru,
Popa Marin, Lazar Popescu, Nicolae Floru,
Slav Bacanul, Iordan Teodorov, Popa Tane
Stoian i altii, cari aveau locuri in piata mare.
Vornicia trebilor din launtru cere Magistra-
tului, in anul 1832, lista de proprietarii cari nu
au inceput sd. cladeasca.
Magistratul raspunde c. a pus de mai multe
ori in vedere proprietarilor cari au locuri impre-
jurul pietii orasului, ca s inceap a cldi, ace-
stia mnsauobiectatc nu au putut gAsi cherestea,
dar c vor incepe negreit in primavara viitoare.
Odata cu acest rspuns, a trimis Vorniciei
lista de cei cari au cladit.
Au cladit Constantin Papa Luca, Dinu Bra-
soveanu i Gheorghit5. Nicolau. N'au pus in
lucrare, dar aveau materialul gata : Anastase
Harisiade, Constantin Gheorghiu, Lane Brutaru,
Gheorghe Cojocaru, Mihai Stoica, Dancu Ba-
canu, Hristea Brutaru, Ppa Tan e si Popa Marin.
Magistratul orasului, cu raportul No. 180 din
23 Mai 1834, arat Marii Vornicii cA. trei fete
aflate in polilla (orasul) Bucuresti si anume :
Vistierul Nicolae Ionescu, Hristache Gheorghiu
ot Dobroteasa i Popa Tane Stoian, ot Sf. Gheor-
ghe vechiu, avnd locuri in ocolul pietii mari
din Giurgiu, nu s'au artat indeplinitori contrac-
tului incheiat in anul 183o, Decembrie i cu
Comitetul de intrumusetare al orasului i nici
nu au pregtit materialurile necesare"

www.digibuc.ro
95

OdatA cu trimiterea acestui raport, Magis-


tratul a fcut si invitatiuni personale fiecaruia.
Vistierul Nicolae Ionescu raspunde ca nu
stie sA fi semnat un asemenea zapis, dar cA se
va supune hotrrii ce se va lua.
Hristea Gheorghiu promite a clAdi pan la
sarsitul anului 1835, contrariu sA i se ia locul.
VAduva Dragna a preotului Tane Stoian da
inscris c va veni la Giurgiu i va pune in
lucrare clAdirea binalii, dupa planul ce i se va
da de stapnire, cA materialurile necesare le-a
cumpArat mai din vreme".
VAduva Dragna, dupa ce a clAdit an cat a
fAcut cunoscut cA nu mai poate clAdi un al
doilea cat.
Asemenea si alti proprietari din centrul o-
rasului au cerut sl facA binale numai cu un cat.
Vornicia din launtru comunica Magistratului
(23 Iunie 1834), ca nu da voe, de oarece toti
s'au legat prin zapise ca sA cladeasca cu doul
caturi. Magistratul a dat ordin politiei in ace st
sens.
Vaduva Dragna reclama Domnitorului, arA-
tnd c s'a imprumutat si a facut o cAscioarA
si prAvAlii dupa plan, dar numai cu un cat,
din cauzA cA nu se g.lsete cherestea; a chel-
tuit lei 6000 si mai bine, dar cnd era sA faca
invelisul, a fost opritA de Magistratul orasului.
Cere soroc de trei ani, ca sA le facA dupa plan
si se roaga a nu i se lua locul din stApAnire,
avand trei copiii nevArstnici i o faLA de mA-
ritat".

www.digibuc.ro
96

Domnitorul nu i-a aprobat cererea, punndu-


i-se in vedere ca sa termine lucrarea 'Ana la
sfritul anului 1835, dupa plan.
Cei cari construiau prvlii in ocolul pietii
celei mari, mai erau obligati sa respecte anu-
mite dimensiuni. Fiecare despartitura trebuia
sa aiba cel purin trei stnjeni lrgime, lungime
hue/ ait le va da mna.
Principatele cladiri ridicate.
Au dada binale dupa plan, in centrul orasu-
lui, in jural pietii mari : Toma Hagi Chiru,
arendasul Domeniului Giurgiului fostul hotel
Dacia, astazi Taranu"; Popa Marin, socrul
lui State Anton astzi proprietatea N. Da-
ponte si Z. Gheorghiu ; Lazar Brat Popa
Tane ot Bucuresti unde a fost cooperativa
functionarilor, proprietatea primriei orasului,
astzi gradina publica ; Polcovnicul Anas-
tase ot Gostinari ; Hristea Brutaru astzi
proprietatea N. Sulica ; Gheorghita Nicolau
zis Gogoase; Anastase Harisiade fosta pro-
prietatea d-nei maior Marinescu ; Nicolae
Floru si altii.
Au construit pe (Rita mare (Alexandrovska):
Constantin Papa Luca astzi proprietatea
Gr. Marinescu; Bonea Bacanul proprietatea
Ilie Ionescu; Manaila Cojocarul fosta pro-
prietatea Hagiilor; Marcu Ghetu proprie-
tatea Gute Daia; Petre Motroc si astzi este
proprietatea familiei Motroc; logofatul Neagu
ot Rasuceni parintele lui Mihalache Rasu-

www.digibuc.ro
97

ceanu ; Stancu Dragan fost proprietatea


Petrache Draganescu si altii.
Polco vnicul Gfieorghe Odivolanu a cerut De-
partamentului Vorniciei din luntru s i se dea
voe ca sd scoatd, cu cheltuiala sa, piatr din
santurile i zidurile cetatii, pentru facerea ca-
selor unde este astzi cazarma pompierilor
avnd gtite toate celelalte materialuri necesare.
I s'a aprobat cererea (13 Aprilie 1834), cu or-
din catre Magistrat ca banii prin5i sa se treacd
intre veniturile Casei obstesti.
Slugerul Tomi(d Apostoliade, care fusese oprit
de Politmaistrul orasului sA scoatd piatr din
santurile cetdtii, a reclamat cd. este impiedecat
in mersul ridicriL cldirii casa drmat
fostA proprietatea H. Racot, din strada Scoa-
lei si a cerut sa i se dea piatr i ,surampoi1).
Sa aprobat (13 August 1834) a i se libera
piatra ce avea scoasd, iar restul sA o capete din
insul, dela cettuie, fiindc ceeace a mai ramas
in santuri se va intrebuinta pentru pavarea
ulitelor orasului.
Vornicia a respins cererea de a i se vinde
sarampoi, avnd ordin din partea lui Kisseleff
sd-i pstreze pentru a se clddi cazarma $i tern-
nita, ca sd. nu se mai faca apoi cheltueli cu
aducerea ahora".
Orasul era intr'o total prefacere : ulite supuse
alinierii, dar neterminate, pline de grdmezi de
piatr i nisip aduse pentru pavare ; cldiri
Sarampoii erau ni0e grinzi patrate de stejar, cu cari fusese In-
grAdit fortareata, servindu-i ca aprare (palisad) inaintea zidulni
de piatr.
7

www.digibuc.ro
93

noui in constructie, alturi de iiduri ruinate


sau de curnd drmate ; peste tot o activitate
infrigurata, spre a da oraului, ce purtase pana
atunci imbracamintea orientului, o inftiare
ct mai civilizatA.

fidsuri pentru inlaturarea primejdiei de foc.

In ziva de 20 Martie 1836 a isbucnit in


mijlocul ora5ului un foc, arznd mai multe
prvlii.
Magistratul intervine pentru trimiterea unui
arhitect, care s restabileasc pe teren semnele
ce nu se mai cuncweau i sd supund proprie-
tAtile alinierii.
Vornicia fiind informata cd multe case ch.-
dite in Piata sunt in paiant i sobele alturate
de paiantd, din care cauzA. se Intmpla pri-
mejdie de foc, scrie Magistratului ca, lund inte-
legere cu Ocrmuirea judetului, s revizuiascd
toate casele din Piat, prin arhitectul oraului
ornduit cu clAdirea cazArmii i sd indatoreze
pe proprietari s dArme peretele de langa
sob i sa-1 faca numai de zid. In termen de
15 Rile sa se aducei la mndeplinire.

Masud pentru curiltirea

Giurgiul, ca orice oras turcesc, nu cunoscuse


Inc starea de curAt enie a oraelor civilizate.
Nepavat, gunoaiele zAceau vara pe ulite,
rdscolite de cini, pand venea cate o ploaie,

www.digibuc.ro
99

cnd se amestecau bAtAtorindu-se cu pAmntul


inoroiat, iar iarna pAnA le acopereau zdpezile.
[WI deprin$i, lAsati in voia lor, locuitorii
nici ei nu-$i indeplineau indatorirea de a ingriji
fiecare de curAtenie in dreptul locuintelor $i
prAvAliilor lor, iar gunoaiele de prin curti, ca
$i balegarul vitelor, le aruncau pe nenumaratele
locuri virane din apropierea caselor.
Am gsit o adresA a Magistratului cAtre Politic,
prin care se atrgea atentiunea asupra stArii
de murclArie a ora$ului $i se intervenea pentru
a se aduce indreptare : locuitorii sA fie opriti
de a mai arunca gunoiul in cuprinsul orasului
$i despre marginea DunArii, langa. zidurile ce-
tAtii ; s5. se curete toate ulitele $i mlidanele,
pline de gunoaie $i de balegar".
Dispozitiile Magistratului nu se putea aduce
de Politic dect in parte la indeplinire, fiindcA
numai ctiva cu dare de mAnA puteau trans-
porta cu platA. gunoaiele la margine, iar din cei
sAraci numai aceia cari aveau carute $i vite.
Trebuia s vie cte o ciuma sau holerA, pen-
tru a se mai curti oarecum ora$ul, dndu-se fo-c
gramezilor de gunoaie, ramase necArate prin
curti $i pe mdidane.
Pentru a se curma aceasta stare intolerabilA
de lucruri, prin Regulamentul organic, dupa
amendamentul aprobat in $edinta dela 3 Aprilie
1831. , s'a ornduit ca fiecare or4ean sa
plteascA o dare oarecare pentru mAturatul
podurilor, in loc de a se mAtura de cAtre chiar
orA$eni, dar la Giurgiu nu s'a pus in aplicare
aceastA dispozitiune decAt foarte trziu.

www.digibuc.ro
100

Iluminat al.
Iluminatul era inexistent. Luna i stelele
erau singurele cari invluiau cu lumina lor,
in timpul noptilor senine, ora.5ul cufundat mai
mult in intunerec.
Abia in anul 1834 s'au infiintat 5o felinare
cu lumnri de seu, pentru iluminarea Pietii
a ulitelor cari plecau din Piat, puse sub
supravegherea paRvantilor.
Magistratul cheltuia cu intretinerea acestor
felinare 15oo lei pe an.
Serviciul de pazd.
In fruntea serviciului de paza al or,ului
se gasea Politaiul, sau Politmaistrul, cum i se
zicea, pus sub ordinele Ispravnicului judetului.
Politaiul era ajutat in serviciul sat' de doi
ceapild-pristavi, cte unul de fiecare cfartal i
de patru epistati, cte unul de fiecare vapsea.
Mai avea cinci dorobanti pe jos i cinci
clri, ca sa se poata preumbla noaptea in tot
cuprinsul oraului, pentru strjuire".
Paza de noapte se fcea de or4eni. Politia
alcAtuia tablouri pe mahalale de toti aceia
cari erau indatorati sa fac cu rndul de straje,
pentru paza trgului, a rspAntiilor i a ulitelor.
Cei cu dare de mn puteau s angajeze
cu plat paznici, cari sa fac acest serviciu in
locul lor.
Am gash, din anul 1839, un tablou de oa-
menii, ce era indatorat fiecare mahala ca sa

www.digibuc.ro
101

dea de straje, trimis de Politie Magistratului


orasului : mahalaua Petrescului trebuia sA dea
274 oameni ; mahalaua Nenisorului 153 oameni;
mahalaua Anghelescului 101 oameni ; iar ma-
halaua Deliboeri numai 68.
Politaiul, in afar de paza orasului, avea
sub ingrijirea sa si temnita, iar mai in urmA i
s'a dat j alte atributiuni. intre altele aceea
de a ingriji de curAtenia orasului si de starea
sanitar a fiefladuitorilor, tiind indatorat a ra-
portui pe fiecare zi despre cele constatate.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL IX.

MUM le publice.
Prime le constructii.

Kisseleff s'a ingrijit si de amenajarea clAdi-


rilor publice si in acest scop dA. ordin Magis-
tratului orasului 9, s. ia mAsuri ca sA rniuiascA
casa ce a fost a Pasii spre incAperea orAse-
nestii Ocrmuiri, adicA Magistratul si Politia,
iar comitetul de infrumusetare al orasului sA
inceapA a face acestei binale cuviinciosul mere-
met i apoi cheltuelile pentru pAstrarea acestei
zidiri si tinerea in bunA stare, sA rAmnA sub
ingrijirea Magistratului, ca o bina ce este orA-
seneascA".
Din ordinul lui Kisseleff se incepe a se clAdi
o carantinA nou6, pe lnga care se infiinteazA
si un birt, intretinut din veniturile comitetului
de infrumusetare al orasului.
Se da ordin ca sd se intemeieze o cazarmA
pentru incdperea uaei roate de pedestrime si
1) Ordinul Divanuluf sAvdritor al Valahiei din 6 Februarie 1831.

www.digibuc.ro
103

jumtate escadron de cavalerie, spre a scpa


locuitorii de greuttile clartiruluf.
Se iau msuri, in conformitate eu Regulamen-
tul temnitelor, ca s. se cladeasca la Giurgiu
local nou de temnit.
Militia nationalci i organizarea ei.
Duo' prevederile tratatului dela Adrianopol,
Otcrmuirea cea din luntru a Principatului a
luat msuri pentru InI iintarea unei ostiri, care
s fac strejuirea granitelor, in legatura cu co-
mertul i carantinele, precum i pentru paza
bunii orndueli si a obstestii liniti in tara.
Militia prnntease a Principatului Munte-
niei era comandat de un Speitar general in-
spector si se compunea din trupe de infan-
terie si cavalerie, imprtite in trei polcuri sau
regimente.
Fiecare polc era compus din doua batalioane
de infanterie si doua escadroane de cavalerie.
Polcul se comanda de un polcovnic colo-
nel, batalionul de un maior i escadronul
de un cApitan.
Batalionul era alcAtuit din patru roate sau
companii, roata din cloud. plotoane i plotonul
din sase desprtiri.
Roata se comanda de un capitan, ajutat de
8 parucici sau locotenenti, 8 praporgici, 16 fun-
cri i 48 sub-olteri.
Escadronul era alcAtuit din patru plotoane,
iar plotonul din patru desprtiri.
Escadronul se co manda un cApitan, aju-

www.digibuc.ro
104

tat de doi parucici, 4 praporgici, 4 iuncdri i


14 sub-ofiteri.
Batalionul avea in total 586 oameni, iar es-
cadronul 190 oameni.
Militia cuprindea, pedestrime si cavale-
rie, 4656 oameni, osebit seful militiei si sta-
tul sdu major, in total 4673 oameni.
Polcurile, batalioanele si escadroanele, rn-
duite la cordonul sdnatAtii, erau schimbate in
fiecare an, dup. chibzuirea Spatarului
Fiecare batalion si escadron fdceau cu rn-
dul garnizoand in Bucuresti.

Trupele trimise la Giurgiu.


Nou Ile cazarmi.

pupa prima repartizare din Martie 1831, s'a


trimis la Giurgiu roata a doua de infanterie,
mai putin jumdtate ploton, din polcul I, cu re-
sedinta in Bucuresti, sub comanda cdpitanului
Costescu si jumatate din escadronul al Fcloilea
de cavalerie, sub comanda parucicului Soco-
lescu.
Trupele au locuit la inceput in cazdrmile tur-
cesti, cari erau insa ruinate, mai mult in cuar-
tir pela orseni, iar dupd mutarea Magistratu-
lui din casele numite conacul Pasii", au ocu-
pat si aceast clddire.
Am gash in arhiva Primdriei un raport al
Magistratului orasului, din 20 Ianuarie 1832, prin
care intervenea la Vornicia trebilor din la-
untru ca s dea ordin cdpitanului Costescu, co-

www.digibuc.ro
105

mandantul pedestrimii, sA ia mdsuri pentru paza


odAilor de lngA conacul Pasii oddile ha-
remului, unde soldatii fceau stricAciuni.
Am mai gdsit o adresd a aceleeas autoritdti,
din 8 Decembrie 1833, cdtre OcArmuirea jude-
tului, prin care aratd ca militarii escadronului
de cavalerie, de sub comanda parucicului So-
colescu, cari locuiau in conacul Pasii, fAceau
stricAciuni la pomenitele case odAile hare-
mului, si au asezat aproape de bisericA,
biserica Sf. Nicolae, fn, care poate aduce
primejdie de foc.
Printr'un raport din anul 1834, Magistratul
face cunoscut Vorniciei cd odAile haremului si
casele dinprejurul bisericii Sf. Nicolae au cd-
zut ,la pAmAnt, iar lemndria s'a luat de soldati
st s a ars.
Planurile cazdrmii ce urma sd. se construiascA
au lost acute de arhitectul orasului si s'a Ina-
intat la Buctiresti, odat cu interventia, din
Februarie 1832, a Magistratului, care ardta ne-
cesitatea inceperii constructiunii ; pentru impo-
dobirea orasului, pentru buna liniste si odihnA
a ofiterilor si ostasilor, pentru rAsuflarea locu-
itorilor de cfartirul soldatilor".
ClAdirea cazArmii a costat in total 66.499 lei
si 36 parale ; 15.000 lei s'au strns dela orAseni,
iar restul s'a luat din veniturile Magistratului
si ale comitetului de infrumusetare al orasului.
Ostirea s'a mutat in nouile cazArmi la 31 De-
cembrie 1837. ClAdirea avea patru oclAi mari,
pardosite cu scnduri, fiecare odae cu cte trei
paturi asternute cu rogojini; in trei oclAi cte

www.digibuc.ro
106

opt polite de scnduri; alte patru oddi, din cari


doud slujind ca magazii si cloud bucdtdrii, cu
cotloane pentru gdtitul bucatelor, precum si
grajd pentru cai i)

Organizarea carantinii.
Nona cladire.
Ca sA se pdzeascd Valahia de biciul npraz-
nicii boli a ciuniii, glasueste art. i8o al Regu-
lamentului pentru carantine, se va aseza pe
inea din stancra
marcrtD = Dundrii, un cordon de s.-
ntate nestrmutat, aleatuit din trei carantine
mari, patru de a doua mnd si din patru mici
cantoane pentru schimburi.
La Giurgiu fiind scheld mare, prin care tre-
ceau toate mdrfurile ce veneau din Tarigrad,
Adrianopol, dela Cazanlc si din Bulgaria,
precum si cele ce veneau prin Varna din alte
locuri, s'a hotdrit a se infiinta carantin mare,
avnd un director 2), un sub-director, un medic,
o moase, un dragoman, care trebuia s stie ro-
mneste, turceste si o limb european, un se-
cretar, doi cinovnici funqionari ai cance-
lariei, patru slugi insrcinate cu privigherea c-
lAtorilor, cu ingrijirea, aerisirea si afumarea oa-
1) Aceasta clAdire, la care se adogase un etaj, a servit de ca.
zarmn Reg. 5 Vlava de infanterie Caaarma Carol 1. Astazi este
complect distrus din cauza rsboiului din 1916-1918.
2) Am gasit o adres a directiunii carantinii cAtre Magistrat, sem.
nat de Alexandridi, ca director, prin care cerea ca s i se dea, In
mod provizoriu, cu conditie de a fi restituita in urm, lemnrie pen.
tru aternutul magaziei de mrfuri.

www.digibuc.ro
107

menilor si lucrurilor, alte douAsprezece slugi la


magaziile de mrfuri, toate lefurile si cheltuelile
impreunA ridicndu-se la 46.600 lei anual.
CALAtorii cari intrau in tara erau vizitati de
medic si trebuia s stea in carantinA. cel putin
patru zile ; opt zile cnd ciuma se ivea dincolo
de Balcani si sasesprezece zile cnd bntuia
dincoace de Balcani.
ImbrAcdmintea si bagajele se desinfectau.
M.Irfurile stofe, lAnuri, bumbacuri, blnuri
de asemenea erau retinute, curtite i intinse
la vnt timp de 16 pra la 42 zile.
Ca inspector general al carantinelor din a-
mndou Principatele a fost nurnit un ofiter de-
votat Rusiei, generalul May, ros 1).
Pentru cei ce intrau in tar, ard a face ca-
rantin, Regulamentul prevedea trimiterea la
ocra pe toat viata 2).
Paza carantinii si a cordonului Dunrii o fcea
militia. Pentru linia Dundrii s'au infiintat 18
caice, avnd fiecare un comandant si 8 vslasi.
La Giurgiu functiona un cpitan de port si
stationau trei caice.
1) Nicolae Marros, grec de origind, se nscuse In Muntenia, pela
1782. Secretar intim al lui Alexandru Sutu Vodd (1819), luase parte
la organizarea micdrii eteriste. Putin in urmd, intrand In armata
ruseascd i luand parte la mai multe campanii, fusese ridicat la gra-
dul de general. Reintors in Muntenia, trnpreund Cu Kisseleff, a fost
numit inspector general al carantinelor, post in care a functionat
pang la 1851.
2) Pare indreptAtit prerea cd Ruii au cautat a se folosi de in-
toctnirea carantinelor, pentru a izola cat se poate mai mult pe Ro-
mani de Turcia i a priveghea ofice soiu de corespondentd a lor,
inspectorul putand sd cerceteze toate scrisorile ce treceau peste
Dundre. A. D. Xernpol, Isloria Romndor din Dacia Traiand,
vol. XI, pag. 92.

www.digibuc.ro
108

Organizarea carantinii dela Giurgiu a fost


facuta. de Polcovnicul rus Nilson, ajutat de
Iancu Dimancea i de Polcovnicul Nicolae He-
riescu, care fusese ornduit cu titlul de dipo-
tat pe lng Nilson.
Pe fiecare slptArnn, Comitetul carantinelor
publica, prin Buletinul oficial al statului, starea
snattii locuitorilor. Iat unul din aceste co-
municate :
Starea snttii locuitorilor din amndou
Principaturile, precum i in a dreapta parte a
Dundrii, dincoace de Balcanuri, dupa tiintele
primite la Inspecsie pn la 21 ale curgAtoarei
luni, este bun. Aceast tiirrt se face de obte
cunoscute 1)
Semneazd : General inspector Mavros.

BMW carantinii si aprovizionarea ltd.


Prin ordinul Divanului sdvArsitor al Vala-
hiei catre Magistratul orawlui Giurgiu 2), se
cerea a se infiinta pe langa carantina nota, din
veniturile comitetului de infrumusetare, un birt
care s se dea cu inchiriere in folosul bisericii
Sf. Nicolae.
Comitetul carantinelor face cunoscut Divanu-
lui cA. 3), dup raportul ce a primit dela ca-
rantina din Giurgiu, cinovnicii i trecatorii pd-
1) Comunicatul No. 292 din 25 Octombrie 1845, publicat in Bu-
letinul oficial No. 100 din 30 Octombrie,
2) Ordinul No. 733 din Februarie 1831, semnat de Barbu Slirbei
i Mihail Cornescu, dat dupa predlojenia generalului Kisseleff, cu No-
263 din luna Ianuarie.
3) Otno,senia No. 650 din Aprilie 1831.

www.digibuc.ro
103

timesc: strAmtorAri de cele trebuincioase ale


hranei, nefiind producturi de vnzare".
Divanul intervine catre Presedintele Mag;s-
tratului 1), indatorindu-1 a fi cu toatA ingrijirea
ca din partea comitetului orasului sA se facA
lucrarea acestui birt temeinica i fArd nici un
cusur, iar dupa ce va lua sAvArsire si se va in-
chiria pe seama bisericii Sf. Nicolae, apoi sd
indatoreze pe birtasu1 ce se va orndui, ca sl
fie indestulat cu toate cele trebuincioase pro-
ducturi, spre indestularea hranei cinovnicilor
carantinesti i celorlati trecAtori, avnd i cuh-
nie pentru facerea bucatelor si a vinde totdea-
una acele producturi dupa preturile ce va pune
Magistratul intr'un exemplar tipArit".
Am gAsit in arhiva PrimAriei orasului cA
Hristu Ion tinea cu chirie, in anul 1837, birtul
carantinii, pe care Il luase la mezat, cu 1901
lei anual.
In acelas an, pela sfArsitul lunii Iunie, to-
vardsii de drum ai lui Anatol Demidoff, nobilul
rus, care a trecut prin tara noastrA, poposind
la Giurgiu, spun cA agentul vapoarelor austriace
si totdeodatA farmacistul localitAtii, cu care
s'au inteles bine in italieneste, conducndu-i la
birtul carantinii, au gAsit acolo un prnz
sArAcAcios i aproape turcesc".
Nu stiu daca birtasul Hristu Ion se apro-
viziona cu alimente bune si inclestulAtoare,
dupa cum avea ordin ; nu stiu daca va fi fost
sau nu priceput in ale bucAtAriei, dar nici cA-
Ordinul No. 2099 din 9 Aprilie.

www.digibuc.ro
110

ltorii tovardsi de drum ai lui Demidoff, veniti


din occident, nu erau deprinsi cu mncarile
orientale, turcesti, din cari multe au pdtruns
si au Minas pnd astazi in bucdtdria romneascd.

Regulamentut temnitelor.
Prin Regulamentul intocmit si aprol3at de
obsteasca extraordinara Adunare dela 20 Martie
1831, s'a hotart infiintarea unei temnite de
osnda la Giurgiu, pe langa alte trei, la Bu-
curesti, Braila si Craiova, toate avnd aceeas
forma, construite departe de oras si cu apro-
piere de apa, in mijlocul curtii, inconjurate
cu un rand de zid inalt de cel putin doi stan-
jeni, cu usi i porti ferecate cu fier, avnd cloud
despartituri, una pentru barbati si alta pentru
femei.
Arestatii erau indatorati a pdstra cea mai
mare curdtenie, fiind supusi zilnic vizitei
medicale 1).
Regulamentul prevedea ca Duminicile i in
celelalte sdrbdtori, un preot, ales din cei hula--
N(f, sd dea sfaturi celor vinovati, aratndu-le
mdrimea gresalelor, trebuinta de a se indrepta
mijloacele de a trdi ca oameni cinstiti.
Pentru a nu sta in trndavie, vinovatii erau
1) Am gsit in aceast privint, la punctul 7 din predlojenia ge-
neralului Kisselef f din 23 Octombre 1831, cAtre Marele Vornic
Grigore Filipescu, trimis in copie Magistratului orasului Giurgiu,
spre a se aduce la indeplinire, urmtoarele : Lund cunostint cd
bolnavii arestati, din puscAria dela Giurgiu, sunt tare" nici o cantor,'
doctoriceasc, eu pun inaintea Vorniciei a porunci doctorului ca-
rantinii ca negresit s caute pe acesti bolnavi".

www.digibuc.ro
111

obligati sA munceascd: brbatii sA facd rogojini,


mturi, funii sau dogrie ; iar temeile a face
ciorapi, sau a coase cAm4ile arestatilor i ale
lor, sau pe ale ostailor.
Arestatii din temnita dela Giurgiu au lucrat
in ora, la potrivirea i indreptarea midane-
lor, la pavarea ulitelor, precum i la drma-
rea cettuiei din insul.
Temnita din Giurgiu a fost la inceput sub
ingrijirea Politaiului oraului 1).
In anul 1837 am gsit numit ca inspector pe
Gheorcrhe Dimadis.
Ingrijitorul temnitelor din tot Principatul
Munteniei, care se numea inainte Mare ArillatS,
i-a luat, conform Regulamentului, numele de
Vornic.

Ctdirea temnitil.
Constructia temnitei dela Giurgiu s a execu-
tat de maiorul rus Arcudinski, care luase an-
trepriza prin licitatie publica.
Din corespondenta gitsita. in arhiva Prima.-
nei oraului, se constatd cA autoritdtile au lcut
toate inlesnirile cu putint antreprenorului, a-
tt in ce privete procurarea materialului de
lemnrie, de care se simtea lips, ct i a ce-
Vornicia mare a trebilor din lduntru comunicd Magistratului
ormului 30 Octombrie 1831 , sub semndtura lui G. Filipescu, cd
Vornicia temnitelor a hotrt a se meremelisi (ingrdi) curtea tern-
nitei din Giurgiu, construindu-se i un bordeiu. Ingrdirea se va face
din arampoii buni, sco0 din imprejmuirea cettii. Magistratul, la
rndu-i, incunotiinteazd despre aceasta pe Politaiul oraplui depe
vremuri, Costache Anghelescu.

www.digibuc.ro
112

lorlalte materiale, dndu-i-se voe sA. ia piatr,


ct a avut nevoe, din anturile ceatii ; cu
toate acestea, i-a trebuit trei ani, ca s termine
lucrarea.
Dup terminarea constructiei (anul 1834),
maiorul Acudinski arat cl a suferit pagube
i cere sA. fie despAgubit.
Vornicia temnitelor l'a satisfcut, acordn-
du-i 7000 lei din venitul statului administrativ
orAenesc.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL X

Regulamentul ord*enesc
Dregdtoria Magistratutui.

Divanul sAvArsitor al Valahiei trirnite la 9


Martie 1831, spre stiintA, Magistratului orasu-
lui, obstescul asezAmnt intocmit pentru Giur-
giu de cAtre obsteasca Adunare a Divanurilor,
intArit de cAtre deplin imputernicitul Presedinte,
gen eralul Ki sseleff.
Pentru Giurgiu s'a intocmit un Regulament
special.
Dui:a acest Regulament sfatul orAsenesc a
luat numele de Magistrat $i se compunea din
patru membri, dintre cari se ornduia unul ca
Presedinte.
Membrii statului erau alesi pe termen de
un an, de cAtre deputatii orasului.
Deputatii erau alesi de mahalagii lor, pe
termen de trei ani (art. 7).
Dreptul de a alege si a fi ales la Giurgiu
era, fArA deosebire, dat la toti aceia cari aveau
ndmestii, adicA o proprietate clAditA, cAt de mica_

www.digibuc.ro
114

Conform art. 8, in cursul lunii Iulie trebuia


sg. se intocmeascA. toile de alegatori, deosebit
pentru fiecare mahala ; in August se primeau
reclamatiunile, iar la inceputul lui Septembrie
se svrea alegerea deputatilor, sub priveghe-
rea preotilor.
La inceputul lui Octombrie (art. 1 o), se fAcea
in presustvia (pretoriul) Magistratului, alegerea
mAdularilor sfatului orAsenesc.
Tot atunci deputatii alegeau, din snul lor, co-
misiunea care s,1 verifice socotelile de peste an
ale sfatului (art. 20-22); in luna Octombrie se
fAcea verificarea, lund parte CArmuitorul ju-
detului si Presedintele judecAtoriei, apoi se
incheiau socotelile de venituri si cheltueli .ale..
Magistratului si se trimeteau Marei Vorrncn,
Impreun cu proectul de buget pe anul urmtor.
Primii ale*i.
Nouii alesi intrau in functiune la inceputul
lui Noembrie, dupa ce se confirmau de Vor-
nicia trebilor din lAuntru, iar Presedintele se
Intrea de Domnitor.
Deputati ai orasului, alei de mahalagii, in
1831, au fost urmatorii : cAminarul Iordache
Geanolu, polcovnicul Gheorghe Odivoianu, Bo-
nea BAcanul, Nicolae Floru, Toma Hagi CAI_iru,
postelnicul State Toma, Nicolae Ghenu, IonitA
starostea, polcovnicul Grigore Popovici, sta-
rostele MihAitA Stoica, State Stefan, Nicolae
Gancevici, Ignat Marinovici, Nicolae Birtasu
si Constantin Mataragibasa.

www.digibuc.ro
115

Cea d'intAiudregatorie a Magistratului a fost


alcAtuitA astfel: Alexandru Marisewski, pre-
sedinte ; Constantin Papa Luca, Pavel Zotov
CAmArasul si Gheorghe Nicolau, zis Gogoase,

Pecetea Magistratului Giurgiu.


care era si starostele negustorilor, membri sau
cileni.

Bugetut orasului.
Cel d'intAiu buget, pe anul 1831, s'a incheiat,
att la venituri, ct si la cheltueli, cu lei 11.677,
parale lo.
Principalele penituri s'au incasat din vnzarea
locurilor, cAte 12 parale de stnjenul pdtrat
din havaetul tutunului si tabacului, din accizul
vinului i rachiului, din zeciuiala birurilor, pri-
mitd prin Crmuirea judetului, dela pasapor-
turile de drum ale locuitorilor, etc.
La cheltuel : salariile logofetilor Magistratului
i ale slujbasilor Politiei, facerea parmaclcului
la grAdina Aleiului, reparatii la localul Magis-
tratului si alte cheltueli mdrunte.
Socotelile Magistratului pe 1832 s'au nche-
iat la stArsitul anului, la incasri cu lei 15.277
si la cheltueli cu lei 12.395, parale 20.

www.digibuc.ro
116

Principalele venituri au provenit din accizul


vinului, rachiului, tutunului si tabacului (lei
7725), dela fatadele propriettilor (lei 4,628),
din zeciuiala dela birul capitatiei plugarilor si
muncitorilor slsluitori in oras (lei 2.024), etc.
La cfieltueli : salariile secretarului, casierului
si logofetilor cancelariei Magistratului; lefurile
epistatilor Politiei ; datoria Magistratului din
anul trecut 1831 (lei 3.916, parale 20) ; sim-
bria rndasului, vtseilor si alte intmpltoare
cheltueli.
Bugetul pe anul 1833, dela 1 Ianuarie
1 Noembrie , s'a aprobat de Vornicia trebi-
lor din luntru, la venitur cu 27.665 lei 5i 38
parale si la cfieltuel cu 7.374 lei si 15 parale,
cu un excedent de 20.291 lei si 23 parale,
urmnd s se hotrasc in cursul anului chel-
tuelile ce ar fi de fcut 1)
Socotelile de veniturile si cheltuelile acestui
buget s'au incheiat, la sfrsitul anului bugetar,
la incaseiri CU. 25.980 lei si 22 parale, iar la
cfieltueli cu 19.236 lei si 24 parale, rmnnd
in cas un sold de 6.743 lei si 24 parale.
Bugetul dela 1 Noembrie 1833 1 Noembrie
1834 a fost aprobat la venitar cu. 24.726 lei si
33 parale, iar la cfieltueli cii 29025 lei, rml-
nnd casa Magistratului datoare cu 4.298 lei
si 7 parale 2)
1) Secretarul Magistratului nemultumindu-se cu 150 lei salariu
lunar i demisionnd, a fost trimis, dela Bucure0i, Constantin Di-
mitriu, care sg ocupe aceastg functiune. Noului secretar i s'a apro-
bat un salariu de 200 lei pe lung.
2) Vornicia mare dg ordin .Magistratului, la 15 Decembrie 1833,
sg incaseze rAmMitele pentru plata locurilor cgte 1 A parale de

www.digibuc.ro
117

Veniturile, ca i cheltuelile MagisLratului,


sunt in crestere pe ftecare an.
Socotelile dela i Noembrie 1835 i Noem-
brie 1836 s'au incheiat, la venituri cu 74.004 lei
si 22 parale, iar la cheltueli eu 70.94316 si 13
parale, rdrnnnd In casa. un sold de 3.o6i lei
si 9 parale.
Magistratul nu avea voie sa cheltuiasca un
ban din casa obsteasca, fara aprobarea Marei
Vornicii.
Am gdsit cerutd si primia aprobarea pentru
cumprarea unui car de fn, necesar cailor
pompierilor, care costase 20 lei.
Dau aci in copie, ordinul No. 6832 din 29
Septembrie 1833, al Departamentului Vorni-
ciei din launtru, semnat de Mihail Cornescu,
cdtre Magistratul orasului Giurgiu :
Dorind sapnirea a avea Intreaga stiintd
de toate lucrurile ce ar urma trebuinta a se face
spre imbunatatirea i infrumusetarea acelui oras,
se scrie 'acelui Magistrat ca, numai dect dupa
primirea acestuia, adunndu-se toate madula-
rele Magistratului i unindu-se intr'o glasuire,
sd alcatuiascd o listd ardtAtoare, cu toatd des-
lusirea, de cte lucruri se cuvine a se face spre
infrumusetarea acelui oras si cati bani s'ar pu-
tea cheltui spre a se putea aduce toate acelea
la indeplinire. Care lista, intocmindu-se sub
privigherea cilenilor Magistratului, sd se tri-
mad la Vornicie, pe langa osebit tacrir (raport),
cat mai in graba, spre a se lua in bagare de
stnjenul patrat , ca s nu ramnA pAgubme casa comunald cu
suma de lei 3590, parale ase.

www.digibuc.ro
118

searnA i a se face dupa dnsa cuviincioasa pu-


nere la cale, neindreicznindu-se acel Magistrat scl
cfieltuiascd un bon meicar din cosa obgeascil, fiird
a prim! mai intiu deslegare dela Vornicie".

Deputatii oi dregdtorii obotii.


Or4enii au ales, in anul 1834, ca deputati
ai lor, pe urmtorii fruntai : polcovnicul Gheor-
ghe Odivoianu, Torna Hagi Chiru, pitarul Petre
Servie, polcovnicul Grigore Popovici, Nicolae
Floru, starostele Mihdit Stoica (Cucumecea),
Bonea Bcanul, Constantin C. Mataragi, Ni-
colae Nicolau, V4an Dumitrovici, Nicolae Ion,
Vencu Stanovici, Sava Dumitru, Dragne Bra-
oveanu i Stoian Dnil.
Au fost ale -i, ca deputati ai oraului, in anul
1837, urmatorii: postelnicul State Toma, Gheor-
ghip. Nicolau, State Ion, Scarlat Grigore, Con-
stantin Cioacn, Pancu Monciu, Iordache Las-
car, Mihai Stoica, Dragne Dumitriu, Gheorghe
Harisiade, polcovnicul Grigore Popovici, Con-
stantin Papa Luca, Marin Popa, Nicolae Ata-
nasiu i Constantin C. Mataragi.
Pitarul Petre Servie, care a urmat dupa Ale-
xandru Mariew ski, a fost desemnat de mai
multe ori ca Preedinte al Magistratului, pana
in anul 1839, cnd a fost ales Gheorghe Lascar.
In Octombrie 184o, deputatii oraului ur-
mnd s aleaga pe mdularii Magistratului, pe
timp de un an, cu incepere dela 1 Noembrie
urrnAtor i voind a realege printre acetia i pe
Gheorghe Lascar, acesta, multumind deputati-

www.digibuc.ro
119

lor pentru increderea ce i-au artat, i-a rugafr...


s aleag pe altul, dnsul ne mai putnd sluji,.
flind btrn si neputincios ca s fac fat in-
datoririlor slujbii".
Procedndu-se la votare, au obtinut :
Polcovnicul Grigore Popovici, 14 glasuri ;
Gheorghe Harisiade, 12 ; Constantin Papa Luca,
11 ; State Ion, 9; Nicolae Atanasiu, 9 si Pancu
Monciu, 9.
Declarndu-se balotaj intre cei trei din urm
si votndu-se din nou, au obtinut :
Nicolae Atanasiu, 6 glasuri ; Pancu Monciu,
5 si State Ion, 4.
Nicolae Atanasiu a fost ales al patrulea Ira-
dular.
Sa intervenit pentru polcovnicul Grigore Po-
povici ca sA fie intArit Presedinte.
Eustatie Ion, ales Presedinte al Magistratu-
lui si recomandat prin raportul No. 5427 al
Departamentului trebilor din rauntru, a fost
intArit de Domnitorul Gheorghe Bibescu prin
porunca (decretul) No. 487 din 16 Octom-
brie 1844.
Diversele indatoriri ale Magistrotutui.
Dregatoria Magistratului avea in sarcina sa
nenumArate atributiuni, mai ales dac tinem
searnA cA era vorba de intemeierea unui oras
nou, cu alte asezminte, cu alte indatoriri, cu
altfel de viatA, peste care adia un vnt de neas-
teptat descausare, ce de mult nu se cunoscuse.
Buna stare a orasului si a orsenilor, schim-

www.digibuc.ro
120

barea infatiArii orientale i a obiceiurilor adop-


tate dela stApnitorii de veacuri, ingrijirea de
bunul traiu obtesc, tArmurirea urtelor obice-
iuri de acaparare i speculA ale negustorilor
nArAvaA prin mAsuri potrivite dar severe, pre-
cum i attea alte indatoriri publice, cereau din
partea dregatorilor vreme, putere de muncA i
destoinicie.
Am vAzut cu ct bun simt a refuzat fostul
Preedinte Gheorghe Lascar s mai primeascA
o sarcin, pe care 4i da bine seama cA nu o
putea duce pe umerii sAi, .9.a cum ar fi tre-
buit i ar fi dorit.
*
* *

Redau aci in intregime scrisoarea lAsatA de


Preedintele Magistratului Alexandru Mari-
ewski, 1) care urma sA plece in ziva de 3o
Decembrie 1831 la Bucureti, cAtre durn-
nealor cinstitii cileni ai Magistratului oraului
Giurgiu", fiindcA aceastA scrisoare zugrAvete
o icoanA a timpului :
Fratilor,
Eu mine, cu ajutorul lui Dumnezeu, plec
la Bucureti, dupA cum vA este cunoscut i
dv. In lipsa mea, dar, sunteti dv. a lucra la
acest Magistrat, intru toate i pentru toate,
uniti ca un glas la toate hotAririle ce yeti da
1) Al. Maripwski a venit In tara odata cu armatele rusesti,
dupa 1806 si a ramas la Giurgiu, ocupandu-se cu negustoria. A
avut mama moldoveanca dia Basarabia, vorbea foarte bine roma-
neste, a fost orn de isprava si ne-a iubit mult tam si orasul. (Dupa
relatiuni date In anul 1910 de I. Niculescu-Biliargiu).

www.digibuc.ro
1

lln consul general strein in cltorie, trecnd prin fate' crucii de plated dela Clugareni (1840)
Desen de Doussault.
Dupi Album Moldc-Valaque.

www.digibuc.ro
122

pentru orice pricin, avnd in vederea dv.,


att proectul, ct si pravila prnntului, dup5.
madelile (cestiunile) ce se vor intmpla i y
roa ca hotririle dv. s fie inteo bun unire
cum si pentru poruncile Stpnirii ce vor
veni la Magistrat, iards cu unire s le puneti
la bura lucrare si svrsire, fcndu-se cunos-
cut inclArt, cu raporturile dv., frd zbav.
Condicile ce era sd le iau cu mine, le-am
lsat la Magistrat, pentru ca nu s'a iscalit
adunarea ce a fost alaltderi in Magistrat si la
aceasta trebue sa. puneti silinta dv.
Streingeg curetele brutarilor, cd iar4 au inceput
a scoote pdine neogrd i necoaptd.
V.1. las sntosi si sd, yd. Asesc sdntosi,
iar in locul meu are sd iscAleascd. dumnealui
Chir Constantin Papa Luca".
1831, Decembrie 29. (s.s.) Presedinte, Al. Mari$ewschi.

Citind aceasa scrisoare, vezi pe omul dato-


riei, cu dor de binele obstesc si preocupat de
ceeace se va hotri si svrsi in lipsa sa.
Dup modul cum isi anunta plecarea, se poate
vedea ca. o cltorie dela Giurgiu pnd la Bu-
cdresti nu era tocmai asa de usoard, in acele
timpuri, mai cu seana pe vreme de iarn.A., la
strsitul lui Decembrie.
Cnd recomand colegilor sdi sd strAngd
curelele brutarilor, cari scoteau pinea neagrA
necoaptdd, md. mir cum a scapat din vedere
sd. le scrie i despre lipsa la cemtar, fiindcl am
gAsit cd brutarul Petcu sin Gheorghe, ce scosese

www.digibuc.ro
123

Nine proasta si lipsA la cntar", a fost ,strefuit


(amendat) de Magistrat cu 5o de lei.
Prin urmare, pine neagra, necoaptd si lipsa
la cntar este un cntec al brutarilor, cntec
vechiu, dupa cum vedem, dar care nici pnd
astzi Inca nu s'a demodat.
*
* *
Preturile asa zise maximale, din timpurile
noastre, nu este ceva nou. $i acum o sut de
ani se fixau preturi de vnzare pentru pine,
carne si celelalte alimente si produse necesare
gospodariilor obstei.
Am vdzut cd la 1831 Presedintele Magistra-
tului orasului avea indatorirea s fixeze pretu-
rile pentru mncArile puse in consumatie la
birtul carantinii.
La fabricarea si punerea in vnzare a pinii,
care era, ca si astzi, in capul listei alimente-
lor de prima necesitate, se da o deosebit
atentiune.
Preturile de vnzare se schimbau si atunci
in legatura cu pretul grului si al fAinii si se
fixau dupa ce mai intiu se fcea un cioniu
ct mai exact, adica socoteala de costul pentru
brutari al pinii.
in luna lunie 1837, pretul pinii fusese fixat
la 9 parale bune" ocaua.
in 1839, pretul Elinii ridicndu-se, brutarii
au cerut urcarea pretului si li s'a admis sa
vncid ocaua de pine cu 18 parale.
La io A p rilie 1840 s'a dat cu contract,
brutarilor Dumitru Atanasiu, Gheorghe Hristu,

www.digibuc.ro
124

Jane Dumitriu i Petcu sin Gheorghe dreptul


de a face pine pentru indestularea oraului,
cupretul de 18 parale ocaua.
In anul 1836 mdcelarii Marcu Ghetu, Anghel
IbrAileanu i Vencu Stanovici au luat cu con-
tract vnzarea cArnii de vacA, pe pret de 20
parale ocaua.
In anul 184o s'a dat cu contract mcelarilor
Marcii Ghetu i Anghel IbrAileanu vnzarea
carnii de vac, cu 26 parale ocaua, iar carnea
de oaie cu 24 parale.
Pe timp ce trece, pretul cArnii are tendinta
de urcare, fiindc i pretul vitelor incepuse a
crete.
La 6 Octombrie 1840 s'a aprobat mezatul
pentru darea in antrepriza a fabriarii lumnri-
lor de seu, asupra lui Fotin Stavru, fixndu-
se pretul de vnzare la 2 lei i 36 parale ocaua.
*
* *

Iat i lista de preturile fixate pentru vn-


zarea alimentelor de primd necesitate, in oraul
Giurgiu, in anul 184o, pe lnga cari este trecut
la urrn i spirtul.
Listii de preturile politipsite pentru vnzarea
producturilor In tuna Mai 1840
Faina, loo oca 35 lei
Mlaiul, loo oca 3o
Pinea, ocaua 22 parale
Carnea de vac, ocaua 26 11

Carnea de oaie sau miel 24


Faso lea, Imo oca 35 lei

www.digibuc.ro
125

Ceapa uscata, ocaua 12 parale


Ceapa verde, legatura 1 para
Zarzavaturile, ocaua 12 parale
Sarea pisata 18
Sarea bulgare lo 11

Spirtul, vadra 35 lei


* *

Dreptul de a incasa veniturile din accize se da


cu arenda, prin licitatie publica, la particulari.
Am gash in arhiva Primariei orasului copia
unui contract de arendare a veniturilor pro-
venite din accizul vinului, rachiului, spirtului,
tabacului i tutunului strain sau din tara, a-
probat de Marea Vornicie la io Ianuarie 184o,
cu incepere dela 1 Ianuarie 184o si pe timp
de un an, pe suma de 6070 lei.
La 1, 20 i 3o Iulie 1845 s'a tinut mezat la
Magistrat pentru vinderea (arendarea), pe timp
de un an, a veniturilor accizurilor, al taxei
vitelor i al cartilor de joc. Tinerea licitatiei
s'a publicat, prin ingrijirea Departamentului tre-
bilor din 'nauntru, in Buletinul of icial"
semneaza Marele Vornic Barbu Stirbey1)

Infiintarea grdinii Aleiului.


Intre cele d'intAi infrumusetari ce s'au adus
orasului, a fost infiintarea unei gradini, ce exista
astzi i creea i s'a zis Alee i in urma.
Alei, cum i-a ramas numele.
Ordinul No. 3239 din 25 lunie 1845, publicat In Buletinul
oficial" No. 62 din 30 Iunie.

www.digibuc.ro
126

In anul 1831 s'au sclit primele cloud rn-


duri de arbori in gradina Aleiului, s'a pus nisip
si s'a fAcut parmackic imprejur, ingrAdire de
le mn zAbreli M..
In anul 1835 s'au asezat patru felinare, iar
in bugetul orasului s'a prevAzut la cheltueli
suma de lei 46, din care sA se cumpere 20
ocale lumnAri de seu pentru felinare.
In anul 1837 s'au fAcut sase bAnci si s'a as-
ternut din nou grAdina cu nisip.
La 5 Aprilie 184o, OcArmuirea judetului
(Prefectura) a trimis Magistratului orasului
douA sute de tei, pentru a fi sAditi in Alee si
tot in acel an s'au infiintat patru paznici, doi
de zi si doi de noapte, cari sA privegheze plan-
tatiile si ingradirea.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XI.

Drumurile de comunicafie.
In vechime si mai tilrziu.
Cele d'inti drumuri de comunicatie s'au fo-
losit in scopul de a se face legatura, la inceput
intre satele si trgurile mai apropiate, iar in
urm si cu cele mai departate. Toate erau dru-
muri naturale, nepietruite; pe vreme rea, att
iarna, ct si vara, ele deveneau aproape imprac-
ticabile si atunci deviau pe alocurea din di-
rectia lor obisnuit 1).
Drumuri soseluite s'a inceput a se face foarte
tarziu la noi, abia dupd 183o.
Negotul de transit inceput dup anul i3oo
si schimbul de mrfuri intre anumite prti din
Europa si Levant, au dat din ce in ce tot mai
mult viat comertului in trile romne.
i Mrfurile venite din Transilvania si mai de

1 Dupd ploaie se formau ni*te baltoace foarte primejdioase, pline


cu un nmol moale i negricios, unde cdruta se scufunda i de abia
putea fi scoasd, aruncandu-se deacurmeziu1 craci de arbori. Dru-
muffle erau intretMate de vdgduni adanci, rauri smarcoase i va-
duri noroioase. Drumuri pustii, mai milt prin pdduri; cdlatorii rari,
ca i satele prin cari treceau.

www.digibuc.ro
123

departe din occident, din Galitia . i Po Ionia,


ajungeau pnd la Dundre, la Giurgru, cnd nu
luau drumul Brdilii.
Negustorii sibieni intrau in Muntenia pela
Turnu-Row .5i. treceau pela Rmnic; negustorii
braoveni intrau pela Bran i treceau prin Ru-
cdr si Dragoslavele.
La Cmpulung era o rdscruce de drumuri;
cei cari o luau spre Trgov4te, vechiu trg
romnesc, se indreptau, unii spre Giurgiu, altii
spre Braila.
Nenumilatele nevoi negutdtoreti fdceau s
se simtd trebuinta de a se infiinta noui sate i
trguri, ce slujeau i ca popasuri pentru oameni,
ca i pentru vite.
Care le venite din depiltare, cu tot felul de
mdrfuri, se inapoiau dela Giurgiu incdrcate cu
alte mdrfuri sosite din orient i mai ales co-
loniale 1).
Drumurile nu au slujit numai pentru nevoile
negotului; ele au mai fost bdtdtorite, in decur-
sul vremii, i de o5tirile Tarii, in desele rds-
boaie ce s'au purtat cu nearnurile vrjmase la-
valitoare.
Drumuri vechi cunoscute.
Giurgiul era legat prin mai multe drumuri
cu satele apropiate existente pe vremuri.
Era un drum, dealurigul i pe marginea apei,
1) Atlazuri, mdtasuri, bumbacuri, arniciuri culorate, pdr de camilg,
postav, tutun, aramd, argint, plumb, chihlibar, untdelemn, zahAr, orez,
piper, lmdi, smochine, stafide, scortipard, etc.

www.digibuc.ro
129

spre Slobozia, Ma lu, Pietrosani, pe unde trece


actuala sosea, dar acesta slujia numai atunci
cnd Dundrea era scazut. In timpul apelor
mari si in mod obisnuit, se urma un alt drum,

Ilarta vechilor drumuri.


numit drama! untalui, fiindc pe aici se trans-
portau spre cetate produsele nenurraratelor
turme de oi si vite mari, ce Easteau pe cm-
pia Burnazului, pe lunca si in sesurile Vlscii.
9

www.digibuc.ro
130

Mai era un drum, zis al Banului 1), care trecea


pe marginea raielii, pn la Frdteti Daia,
dar fiincicd hotarul raielii era impins, din cnd
in cnd, tot mai mult spre interiorul judetului
*i. traseul acestui drum se schimba dupd hotar.
Din drumul Banului pornea un drum spre
Stdnegi i altul spre Hodivoaia 2). Drumul din
urm, trecnd prin Putineiu, fdcea legdtura cu
judetul vecin al Teleormanului.
Din Giurgiu pornea un drum mare, care
trecea prin satul Turbatu de astdzi, prin Frd-
teti, pe aldturi de padina Serpateascd, prin
Stoeneti, Strmba, Crnguri, Singureni, Co-
pdcenii :din Vlaca dincoace de Arge, Co-
pdcenii din Ilfov dincolo de Arge , Sin-
teti, Jilava, spre Bucureti.
Se mai putea merge, dela Crnguri spre
Bucureti, prin Singureni, Stdneti, Drdtii de
astazi, Magurele.
Tot acest drum mare, pornind din Stoeneti
i trecnd prin Tangru, pe langd Ghimpatii
de astazi, prin Ruii. lui Assan, Clejani, Corbi,
facea legatura cu Gdetii, unde era capitala
judetului i reedinta Crmuitorului, iar de
acolo cu Trgovite i Pitetii.
Att dela Stoeneti, ct i dela Strmba, se
putea merge la Calugareni i de acolo, prin
Copdceni, se fdcea la Sinteti legatura cu dru-
mul de pcWA dintre Giurgiu i Bucureti.
Drumul de pot, intre Giurgiu i Bucureti,
1) Dupd numele Banului Teodosie, hotarnicul lui Mircea Vodd
Ciobanul.
2) ifodivoaia, sat vechiu, folosit pe timpul lui Mircea Voda cel
bdtrdn.

www.digibuc.ro
131

de cnd incepuse sd functioneze mai regulat


acest serviciu, trecea prin Oinac, Frasin, al-
neasa, Pietrele, Gurbanu (Vlad TepeO, Comana,
Vidra, Sinteti, Jilava i era cunoscut sub
numele de drumul Olaculu.
Drumul dela Giurgiu spre Bucureti, exis-
tent astzi, ce treCe prin Cdlugdreni, este mult
mai nou si s'a dat circulatiei dupa. anul 183o.
Nu linpArtesc prerea sustinutd cd. pe tim-
pul lui Mihai Voda ar fi existat trei drumuri,
cari porneau din Giurgiu spre Bucureti : unul,
zis al potei, trecnd prin Stneti, Stoeneti ;
altul prin Frteoi, Uzunu, Calugareni i al
treilea, prin Oinac, Bneasa, Comana ; de a-
semenea nici pdrerea ca. drumul mare al potei
ar fi trecut in mod obinuit prin Staneti 1).
In adeydr, satul Stneti era legat prin dru-
muri de comunicatie, att cu Giurgiul, ct i
cu FrAtetii, dar nici situatia locului, nici o-
colul fr de folos, nu puteau atrage pe a.-
ltori ca sd treacd pe acolo, in calea ce aveau
de acut spre Bucureti.
Insemnari istorice.
Cred a. aci le este locul i nu sunt de prisos
cteva desluiri ce tin sa dau asupra unor lo-
calitAti istorice mentionate in cuprinsul lucrrii
de fatA.
Mai intiu asupra iSerpelt. glor. Despre aceastd

1) Generalul C. I. Brdlianu ; Insemnatatea hartei tarii pentru is .


toria patriei si a neamului.

www.digibuc.ro
132

localitate se vorbeste in timpul lui Mihai Voda


si chiar mai inainte.
In anul 1559, dupa moartea lui Mircea Voda
Ciobanul, boerii pribegi, fugiti in Transilvania
in timpul domniei acestuia, yin in tara cu oaste
de peste munti, pentru a se rsboi cu Doamno
Cfilajna, sotia lui Mircea si fiica lui Petru Ra-
res, care era epitroapa fiului sau minor Petru
Voda, zis Schiopul. Doamna Chiajna, fiind in-
vinsA si fugind peste Dunre, s'a reintors cu
ajutor turcesc si a batut pe bo.erii pribegi si
oastea lor la S'erpeite,sti, gonindu-i peste munti.
In timpul lui Mihai Voda, localitatea Ser-
patestilor are un rol important ; acolo au tA-
bArAt Tatarii, in drum spre tara lor, dupa lup-
tele ce au dat cu Romnii, la Putineiu si StA-
nesti, in Februarie 1595; acolo, in fuga lor gra-
bita, si-au prAsit TAtarii, in minile oastei lui
Mihai, mai toate bogatiile jefuite din Ungaria.

Dar unde erau Serpate*tii?


Pe unele harti i-am vAzut trecuti ca sat, a-
sezat ca la jurnAtatea drumului dintre Giurgiu
si Calugareni, in apropiere de padina numit.
55'erpteascei.
Iatr'o monografie a judetului Vlasca se spune
cA Serpatestii ar fi lost pe locul uncle este as-
tazi satul Buturugarii.
Eu nu impartAsesc nici una din aceste pl-
reri. Mai intiu, nu se pot aseza, in tabArA, osti
de mii de oameni, intr'un sat cu cteva case,
in mijlocul unei paduri, sau departe de apa.

www.digibuc.ro
133

Dupa cte stiu eu, in acele vremuri a pur-


tat numele de 5,5"erpdteg intreaga cmpie ce se
intinde dela satul Daia in spre miaznoapte,
dupd cum se vede in harta noastr. Langa Daia

Mihai Vod Viteazul 1)


Dcmn al tululor Rcmnilor (1593-1601).

au OA:di-At, in toate vremurile, diferite ostiri:


romnesti, turcesti, ttrsti, nemtesti, rusesti,
fiindcl este locul cel mai potrivit, din toate
4 Portret copiat de pictorul Oscar V. Obedeanu, dupa un tablou
al lui Franz Franken, pictor celebru, care a trait la curtea Impara-
tului Rudolf al 1I-lea, tablou ce se gaseste In galeria imperiala de
picture din Viena.

www.digibuc.ro
134

punctele de vedere. Pe langa alte multe condi-


tiuni prielnice ce indeplinete, nenumratele
isvoare de apa din imprejurimi nu au fost ni-
ciodata de dispretuit.
*
* *

In apropiere de Giurgiu avem satul Fri:deal,


sat foarte vechiu, care dupa Cesar Boliac ar
fi existat pe timpul Romanilor 1).
Intr'un document din anul 1652, se gseste
ca Matei Basarab Voevod da boerului lorda-
che Postelnicul, nepotul lui Vasile Vistierul i
stranepotul lui Pana Vistierul. spre a fi lui,
satul Frdtestii din Vlasca, cu toti rumnii, cu toti
robii... fiindc acest sat ar fi fost din mosi de
stramosi al jupnitei Neaga, nepoata Mitroaiei
Vorniceasa, dela care fusese cumparat de catre
Pana Vistierul.
In 1768 gsim proprietar la Frateti pe ma-
rele Vistier Badea $tirbei, care impreuna cu so-
tia sa au fcut danie bisericii Sf. Spiridon Nou
din Bucureti opt sute de stnjeni din rnoie 2).
Dall2 este un sat tot att de vechiu ca i
FrAtetii, cu care a format un trup. Numirea
de Dahl i- a fost data. mai trziu de catre Turci.
Mai departe avem Stoenestii, sat foarte vechiu,
ca i Tangdru din apropierea sa, pe vremuri
rscruce de drumuri.
In legatura cu Stoenetii, cronica'spune c,
I) La Fratesti a lost colonia romanA Fratensii; Cesar Boliac,
luc. cit. pag. 24.
2) General P. G. Nsturel, Neamul boerilor Parcoveni.

www.digibuc.ro
135

Mihnea Vodd, dupA ce a prins pe toti boerii


mari i alei i i-a muncit cu multe munci $i
cumplite, le-a luat toatd avutia; unora le-a td-
iat nasurile i buzele, pe altii i-a inecat i pe
altii i-a spnzurat".
Intre aceSti boeri ar fi fost i Opr 4an din;Sto-
enesi. Vasile Alexandri, intr'o baladA istoricd,
descrie cum a fost ucis Opri,san din Stoeneai, ca
averi imprtegi, cc' mii sute de mioare, fiergfielii
in numr mare, dou-trei-cinci mil de iepe, tot alese
,s1 sire e ,s1 care mai are gra /dud mart cu cinci-
aeci de armsart, jumtate arbeN cellalli mol-
doveneal.
Hulubeflii se pomenesc de asemenea de cte-
va ori, in timpul lui Mihai VodA Viteazul.
Unii scriitori spun cd. a fost un sat, pe care II
waz la confluenta a douA ruri, unde se in-
tlnesc Neajlovul cu Clnisea, aproape de Ca-
lugdreni. AdevArul este cd in partea locului a
existat un trup de moie cu numele de Hula-
beg; satul, ins, nu s'ar fi gndit nimeni sA-1
intemeieze intr'o mlasind, iar eu sunt indrep-
tatit a crede cA Hulubesii au ddinuit, o vreme,
chiar pe locul satului Strmba de astzi.
0 altA localitate istoricd, mai departata, no-
tatA i pe harta noastrd este satul Magurele
din judetul Ilfov. In cronica lui Walther se
spune cd Mihai Vodd, tabArnd aci, pe moga
sollei sale, la aece cfillometti spre miaael-ai dela
Bucurefli, a tinut sfat de rAsboiu cu boierii
capeteniile oastei, inainte de a da lupta dela
Calugareni. In cronica mentionata este trecut
Magurent. Ne avnd posibilitatea de a verifica,

www.digibuc.ro
136

la fata locului, daca. Magurelele este tot aceeas


localitate cu Magurenii, am pstrat si aceasta
din urm numire, trecnd-o pe hart alaturi de
cea d'intiu 1).

1) Asupra Calugelrenilor ar trebui sa insist in mod dE osebit, dar


imi rezerv aceasta indatorire pentru ziva cnd imprejurarile vor fi
mai favorabile i tali vor permite sd dau la lumina lucrarea ce o
pastrez in manuscris, de mai multi ani, sub titlul Cetteva cuvinte
asupra luptel dela Calugdreni".

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XII
Islazul orasului
Preface tut -de detimitare.
Generalul Kisseleff hotrind s nzestreze
orawl cu loc de p4une pentru vitele locuito-
rilor, a numit o comisiune, care a lucrat in zilele
de 2, 3 i 4 August 1831, Insemnnd pe teren
punctele de hotar.
Comisiunea era alctuit din cpitanul rus
din statul-major al generalului, Fanton de V e-
rayon, Grigore Racovit, procuror i inginerul
hotarnic Teodor Paladi, avnd ca secretar
pe Alexandru Geanolu Lesviodax. Din partea
oraului au fost de fat: Preedintele Magistra-
tului Alexandru Mar4ewski, cu cei trei cileni,
Constantin Papa Luca, Pavel Zotov Cmraul
i Gheorghe Nicolau, inginerul comitetului de
Infrumusetare Moritz von Ott, politaiul orau-
lui Gheorghe Hagiu, polcovnicul Gheorab he
Odivoianu, precum i o delegatie din partea
trgovetilor 1)
9 Deiegatia era formata din urrnatorii: Lalu Boiangiu, Mihai sin
Stoica bogasierul, Pancu sin Monciu bacalul. Gheorghe sin Stan
cArciurnarul, Marcu sin Deciu macelarul, Petcu sin Donciu croitorul,
Neagu sin Neagu cojocarul, Constantin sin Oheorghit braoveanul,
Pencu sin love cetrciumarul 1 Hie sin Voinea croitorul.

www.digibuc.ro
138

in ce priveste intinderea islazului, s'a avut


in vedere numarul familiilor.
Dupa. stiintele luate dela Magistrat, numrul
caselor fiind dela cinci pra la sase sute, s'a
socotit de fiecare familie cte doul pogoane
jurnatate, cinci vite mari de familie oile
si caprele socotite cte zece o vita mare.
S'ar fi cuvenit prin urmare i5oo de pogoane;
avndu-se insa in vedere marirea orasului in
viitor, cel putin Inca odata pe cat era, s'a a-
cordat o intindere indoita, adica 3000 de po-
goane, date imprejur, avnd ca punct de mijloc
centrul orasului si pe o raza in linie dreapta
de 1000 stnjeni dela santul cetatii.
Masuratoarea s'a facut cu stnjenul rusesc.
Despre miazazi s'a luat de hotar Dundrea.
Sesul Smardii, fiind loc de pasune pentru
vitele celor ce veneau cu transporturi de sare
la Carnardsie si vitele acestora trecnd totdea-
una in ostrovul Cioroiul (Garga Adassi), fr a
le putea opri, spre a se inltura orice gakeava
pe viitor, numitul ostrov s'a alturat islazului
orasului, scazndu-se din partea cmpului, in
toate partile, dupa analoghie.
Totdeodata sesul Smardii, avnd forma
unui triunghiu, cuprins intre bastion (Tabia
mare), Plata Oinacului i un punct in jos, pe
malul Dunarii, la 175 stnjeni departe de bas-
tion , a fost scos din islaz i s'a adaugat la
parnntul destinat pentru zidiri.
in sus, pe malul apii Cama, s'a mitsurat nu-
mai 760 stnjeni, 'Ana la santul lostei vii Ca-

www.digibuc.ro
139

dageona 1), care a fost lAsat afar& din islaz,


complectndu-se aceast lips& in directia cm-
pului numit Groapa Hogit.
in cuprinsul locului de islaz au intrat si doll&
mici sate, Mush:1Na i &lima 2), cari s'au altu-
rat la oras.
Cuprinsul orasului Giurgiu era de 587 po-
goane si 708 stnjeni patrati.

Infiintarea Oiler
intinderea islazului fiind prea mare, fat& de
nurnrul de vite ale ordsenilor, acestia au luat
dela comun, cu embatic, platind la inceput
cte cinci lei de pogon, intinderi de pmnt din
islaz, pe cari le-au transformat in gradini de
legume, iar altii au inceput a le planta cu vii,
astfel ca in anul 1837 se gdseau pe islazul o-
rasului 57 pogoane gradini de legume si 27
pogoane vii.
Peste ctiva ani intinderea viilor si gradini-
lor era de io8o pogoane si a continuat sa creasc,
islazul micsorndu-se pe fiecare an 3).

1) Via pArAsitg, numitA Cachingeana, (sufletul cadnii), avftnd in


latime 107 stanjeni si in lungime 120 stnnjeni, fusese curnOrata de
polcovnicul Gheorghe Odivoianu dela bucul Omer Arngutul, cu
7000 lei, dupa adeverinta polcovnicului Leman, cornandantul polcu-
lui de pihold Tobolsc.
2) Mici sate ce se gseau la cinci sute stnjeni departe de oras ;
cel d'intniu cu cinci case, pe stanga soselii Giurgiu-Alexandria, iar
cel de al doilea, cu cincisprezece case, pe dreapta aceleeai sosele
si In apropierea drumului ce duce spre Pitesti.
3) Ultimele date sunt extrase dintr'un plan al islazului, ridicat de
inginerul Ion Jipa la 4 Iunie 1852.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XIII
Cultura romneasca.
Invcifamantul *color.
Introducerea Slavonismului.

Timp de aproape opt veacuri, de cnd viata


cultural Daco-RomanA a fost cu totul inbu-
sitA prin nesfrsitele nvAliri ale barbarilor si
pAnA in timpul lui Matei Basarab, limba slavon
s'a intrebuintat, nu numai in slujba bisericeasc,
dar ea a ptruns i in viata Statului, in cance-
lariile domnesti, in documentele oficiale, ca si in
cele particulare.
Slavona era limbl cultA, in care se exprima
gndirea romneasc, era limba pe care o cuno-
stea i o vorbea clasa de sus, boerimea, dupl
cum, mai in urmA, tot boerimea a Invtat i a
vorbit greceste, apoi frantuzeste.
Poporul nestiutor de carte nu o intelegea;
el vorbea limba romneascA, ; acesta era graiul
slu obisnuit.
Din secolul al XVI-lea, cu limba sla-

www.digibuc.ro
141

vond, incepe a se intrebuinta i limba romnd,


mai intiu in documentele private, iar in urnid
si in cele oficiale.
In timpul influentii grece5ti.
La inceputul secolului al XVII-lea incepe a
se introduce, in viata de stat, limba greceascd,

Ienchit Vcrescu
(1740 1799).

care, incetul cu incetul, ia locul slavonismului


ce predominase pnd atunci.
1) Cele d'inti coli din tara au fost infiintate pe langd biserici
i manastiri, iar limba de predare, pand cdtre veacul al 17-lea, a
fost cea slavond. Frd indoiald Ins cd s'a invatat i in limba ro-
mneascd, fiinda numai ap se explica existenta diferitelor carti
bisericeti lipdrite In aceast limbd in veacul al 16-lea i al 17-lea.
2) Preotii i cllugrii greci veniti in Principate, punnd maim
pe bisericile i mdnstirile din tail, limba greceascd ia locul celei
slavone, nu mintai in biserica dar i In qcoald.

www.digibuc.ro
142

Mu la vreme, dar cu deosebire in timpul in-


fluentii grecesti, limba romneasca a fost privit
cu cel mai adnc dispret, fiind considerat5. ca
limba mojicilor. Fiii boerilor se adpau atunci
la cultura greceascd, pe care o primeau dela
cdlugrii greci, pripditi prin mndstiri i in urmd
in colile infiintate de acestia si ocrotite de
Domnii fanarioti.
Scolile romnesti s'ar fi desfiintat cu totul,
dac n'ar fi fost nevoie de ele pentru formarea
clerului de rnd dela sate.
Limba greceascd se vorbea in saloane si pa-
trunsese i in slujba bisericeasc5., in mnstiri
*i in bisericile bogate. Limba romneascd s'a
pdstrat insd in bisericile sdrace dela orase si
dela sate, in documentele oficiale, in actele
particulare si in scrierile cronicarilor.
Cu toat protectiunea de care s'a bucurat,
cultura greceascd nu a putut da roade apre-
ciabile.
Domnii fanarioti, avnd nevoe a cunoaste
limbile folosite in diplomatie, Inc de pe cnd
fusese dragomani la Constantinopol, incepurd
a invata mai intiu limba itallan, apoi limba
francez5.
Spre sfritul veacului al XVIII-lea, inalta
societate din tara incepe a invata i ea limba
francezd, iar tinerii din familiile cele mai in-
semnate, intre cei d'inti Barbu Stirbei si Gheor-
ghe Bibescu, au fost trimisi, pela inceputul
secolului al XIX-lea, la Paris, spre a-si face
acolo studiile.

www.digibuc.ro
143

inlocuirea limbii grecesti a lost semnalul


renasterii romnesti.
Banul lencfiit reicrescu, orn erudit, care
cunostea mai multe limbi: elend, latind, francezd,
italiand si turcA, este acela care a sustinut
mai mult- cugetarea si limba romneascd, in
ultimul timp al domniei fanariotilor.
Vdcdrescu publica cea d'intAiu gramaticA
romAneascd, scrie versuri in aseastd limbd
las urmaglor sdi Kicdrefli, co vrednica mogenire,
cregerea Um/NY romdne,sti ,si a patriei cinstire".

Infiintarea *coated romnestl.


In anul 1816, un invtat romn din Tran-
silvania, Gheorghe Lazdr, infiinteazd in Bucu-
resti o scoald romneascd, care a fost deschisd
in clAdirea nindstirii Sf. Sava, ce era atunci
ruinatA.
Scoala a functionat timp de cinci ani si a
fost inchisd in urma evenimentelor dela 1821.
La aceastA scoald au audiat cursurile elevi ai
scolilor bisericesti din Bucuresti, ctiva elevi
ai scolilor grecesti, scriitorii de prin cancelarii,
precum i fiii ctorva negustori, doritori de a
se lumina.
Gheorghe LazAr a predat matematicile
filosofia in limba romneascd; vorbind despre
istoria patriei, le-a reamintit elevilor trecutul
origina lor latinA, redesteptnd in suflete
sentimentul national.
Timp de cinci ani ct a profesat, a format
vreo doudzeci de elevi entuziasti, cari rAspAn-

www.digibuc.ro
144

dindu-se in tard, au continuat mai departe,


fiecare in profesiunea sa, opera patriotica a
fostului lor profesor.
In timpul crmuirii lui Kisseletf, ca i sub
Regulamentul organic, e de netagaduit cd In-
vtmntul national a luat un mare avnt.
Regulamentul organic, prin art. 366, prevedea
intocmirea de scoli inceptoare pentru ainn-
doua sexurile, in fiecare capitala de judet, unde
se invtau cunotintele elementare. Cursul in-
vtmntului, se spune prin acest articol va
urma in limba romneasc, nu numai pentru
inlesnirea colarilor i desvAr6rea limbii tarii,
dar i pentru ca toate trebile publice sa fie
tratate in aceasta limba, care este asemenea
limba intrebuintata la toate ceremoniile cultu-
rale".
Intreaga orgadzatie a coalelor, dupa punerea
in aplicare a Regulamentului organic, se dato-
rete lui Petrache Poenaru 1), care a condus in-
v6 tmntul public timp de 16 ani, pnd la 1848,
cnd a fost inlturat, dei nu luase parte la Ini-
carea politica.
Kisseleff luase msuri de a se inliinta
incd din anul 183o, inainte de punerea in apli-
care a Regulamentului organic i in acest an
s'a deschis, in curtea bisericii Adormirea Maicii
Domnului" din Giurgiu, cea d'intiu coala ro-
Petrache Poenaru (1799-1875) a fost in primul rand omul sco-
lii ; printre primii bursieri trimisi de stet In strainatate, el a facut
studii serioase la Viena si la Paris. In 1870 a fost ales membru al
Academiei romane si in discursul sail de receptie a facut elogiul
lui Gheorghe Lazar.

www.digibuc.ro
143

mneascd, cu Dasclul Gfieorghe, venit dela md-


ndstirea Cernica, coald unde se Invta citirea,
scrierea, socotirea si regulile bisericeti.
Scoala invdtdmntului primar de stat s'a des-
chis la 1832, cu profesorul Nkolae Simonide, care
trecuse pela coala lui Lazdr.

Gheorghe Lazar 1)
(1779 1823)

Dupd Simonide, care a functionat pnd la anul


1834, a venit Tama Sergfifade.
Profesorul Serghiade fiind permutat in anul
9 Gheorghe Laaeir, nascut in satul Avrig, langa Olt, in Transil-
vania, din parinft (arani, a invatat la Viena stiintele fizico-matema-
tice i teologia, obtinand titlul de doctor. A candidat pentru ua
scaun de episcop, dar a lost respins, pentru ideile sale liberale.
Activitatea sa de profesor, ce a desfasurat in tara, a fost nepretuita.
A murit, tartar Inca, in satul salt, jar pe piatra mormantala se pot
citi urmatoarele versuri: Precum liristos pe Loa& din morti a inviat
tu Romemia din soma ai de,Fteptat.

10

www.digibuc.ro
146

1839, a venit in locul sdu Scat lat Turnovitu 1),


dupg. care a urmat 2aharia Boerescu2), amndoi
fosti elevi ai lui Gheorghe Lazdr.
$coala functiona intr'o cldire pe locul unde
asazi este scoala primar.1 Ion Zalomit".
Domnitorul Alexandru Ghica a dat o deo-
sebia atentie tuturor scolilor romneti si in
anul 1838, fiind mare Vornic al trebilor din
huntru fratele sdu Mihalache Ghica, a infiintat
scolile sg.testi, cari functionau numai iarna, vara
copiii urmnd sd se indeletniceasca' cu ajuto-
rarea printilor la munca cmpului.

*con particulare.
In atard de ;coala de stat, in anul 1843 s'a
deschis o scoal. particulard mixtd, de bg.eti
fete, sub conducerea dascAlului Dumitru Ma-
rinescu, care fusese elevul lui Simonide.
Scarlat Turnavitu, peste scurt timp, are ocazie s revada
orasul, unde functionase sase ani ca prof esor i lasase frurnoase
amintiri, in momenta de mare amaraciune i nespusg deprimare
sufleteascS. In timpul miscarii revolutiouare dela 1898, fiind Prefect
al judetului Rmnicu-Sar t, Turnavitu a esit Inaintea cazacilor,
intrati In tart sore a potoli rasvratirea, cum glasuia proclamatia ru-
seascS, impreun cu pleotii, cu btruii, femeile, copiii i o mare
multime de popor, pentru a protesta contra Incalcdrii pmntului
patriei lor. Nimeni nu era Marmat ; evanghelia i crucea hut puse
inaintea soldatilor ; dar navahtorii cAlcard in picioare si evanghelia
crucea i gonirS poporul cu lovituri de sulite si de baionet.
Preoti, 138trni, Omni i Prefectul fura prinsi i pusi in fiare, iar
trupa cotropitoare Inainta mai departe . . . Mai tarziu, arestat din
nou la Bucuresti, impreund cu altii, considerati ca cei mai gray
compromisi In miscarea revolutionars, a fost judecat sumar si con-
damnat la fase ani Inc fiisoare In temnifa dela Giurgiu.
2) Zaharia Boerescu a fost expulzat din tars.
C. Colescu-Varlic; Zile renolufionare, Bucuresti, 1898, pag. 415-436.

www.digibuc.ro
147

In anul 1846 o aka. coala. particulard s'a


deschis la Giurgiu de cAtre dasclul Vasile,
coald care a functionat numai pnd la 1848,
cnd a fost inchisd.
Au mai functionat, pnd la 1848, i doud scoli
particulare greceti, una sub conducerea das-
clului Stavridis i alta a dascdlului Spirea.
Scoala particulard greceasca cea mai bine
organizata, unde se preda In limbile romn,
greaca i francez, a fost aceea a lui Constan-
tin Cochinos, infiintatd in anul 1847, cu auto-
rizatia eforiei coalelor, coald care a functionat
i dupd anul 1848.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XIV
Crestinismul la Romani
Organizarea bisericeasca.
In vechime.
Ideea crestin prinde a lua fiint in Dacia
veche, odat cu colonizarea romara fcutl in
timpul Impratului Traian, prin veacul al II-lea
si al III-lea.
Cnd nvlirile barbarilor s'au intetit, Im-
paratul Aurelian si-a dat seama cg. nu mai
poate pAstra pentru Imperiul su tinuturile
Daciei si atunci si-a retras armata peste Du-
nare, in Moesia de nord, pe care a numit-o
tot Dacia (AurelianA), ca o consolare pentru
provincia pierdut..
Odat cu trupele, s'a retras functionrimea,
precum si lumea mai instrit, dar pop orul nu
i-a prsit pmntul, ci a continuat a-1 munci
mai departe, impcndu-se, cum a putut, cu
barbarii ravlitori si pstrnd legturi strnse,
mai ales bisericesti, cu ceiplecati peste Dunre 1).
1) Au fost popoare barbare pAgane, trecntoare prin tnuturile
noastre, cum au f ost Visrgotii i in urm Ostrogofii, cari s'au cres-
tinat si ele. Episcopul 11 fila, care a predicat creOinismul printre
Goti, timp de 40 de ani, a fost considerat ca un adevrat a postol
al acestora.

www.digibuc.ro
149

In secolul al IV-lea, in timpul ImpAratului


Constantin cel mare, care isistrAmutase resedinta
sa in Byzant (Constantinopol), crestinismul fiind
sprijinit i ajungAnd a fi relighinea de Stat,
se rdspAndeste, mai intAiu in Moesia de sud,
in Tracia, Macedonia, apoi in Panonia, Moesia
de nord, in Scytia mica (Dobrogea), trecnd
la nord de Dun Are, la poporul Daco-Roman,
cdruia nu-i era necunoscut.
In secolul al V-lea crestinismul era des tul
de rAspAndit in Dacia veche, iar in secolul al
VI-lea se infiripeazd i o organizatie biseri-
ceascd.
Poporul incepe a ridica prin sate mici la-
casuri de rugdciune, la munte de lemn, iar la
ses de gard, cari erau sfintite de un preot mai
bAtrAn, sau de vreun cAlugr, vestiti prin e-
vlavia lor.
Dela acei vlAdici sau egumeni, ce trdiau singu-
rateci, prin locuri ferite, in schituri de lemn,
cdptau hirotonia, ca i invdtdtura, preotii din
acele vremuri indepartate.
Preotii, cari purtau aceleasi vesminte ca
poporenii lor, fAceau slujba, stiutd pe de rost,
in limba latinA, pe care o 6cunoteau i o vor-
beau. Slujba religioasA trebue sA fi fost foarte
redusA., mArainindu-se la rugciuni, inchinare,
botez, cuminecare i inmormntare. 1).
Fearte tarziu, abia prin veacul al XIV-lea, a inceput a se cla-
di, in Muntenia, biserici de zid i numai de catre Domni. Satele
au trait cu biserici de lemn pand prin veacul al XVII-lea. P. lorga,
istoria bisericii romneti, pag. 25.

www.digibuc.ro
150

Asa simpli cum erau, preotii de atunci au


reusit sl rAspAndeascA religiunea crestinA in
poporul romnesc, coplesit de attea semintii
pAgAne.
In secolul al VII-lea un alt popor vine in
contact cu Romnii ; sunt Slavii, cari se intind
peste toatA Dacia, intemeind sate si grupe de
sate, ce s'au amestecat printre satele noastre.
Tendinta lor find sA meargA mai departe, ca si
inaintasii lor, ei au trecut in Peninsula balca-
nicA, punnd stApAnire pe intreaga Bulgarie.
Mai trziu, spre sfrsitul secolului al VII-lea,
venind Bulgarii si ei Hind mai putin numerosi,
s'au pierdut printre Slavi, cu cari s'au contopit,
dupa aproape doua veacuri, formnd poporul
bulgar.
Bulgarii, in contact cu Byzantinii, au inceput
a se crestina si ei, iar cAtre sfArsitul anului 864,
in timpul lui Boris, care s'a botezat, luAnd
numele de Mihail, crestinarea lor era aproape
compleca.
Fratii Metodiu i Ciril, cunoscutii misionari, au
fost considerati ca niste apostoli ai Slavilor.
Lor li se datoreste alfabetul cirilic, in care s'au
scris vechile noastre cArti bisericesti.
Preotimea romAnA, care pAna atunci se in-
dreptase spre ierarhii latini de peste DunAre,
pentru nevoile religioase, au lost siliti acum sA
se duca la vlAdicii bulgari si sA invete slujba
slavoneascA.
Din secolul al X-lea, slujba bisericeasc la
noi, care pAnA atunci se facuse in limba latinA,
incepe a se face in limba slavA.

www.digibuc.ro
151

In veacuri mai apropiate.


Pe la mijlocul veacului al XIV-lea, biserica
din Muntenia a intrat in legaturi canonice cu
Patriarhia din Constantinopol, care a autorizat
infiintarea unei Mitropolii in tard, numitA. a
Ungro-Vlahiei si cu conditiune ca Mitropolitii
s. fie trimisi dela Patriarhie.
La inceputul secolului al XVI-lea, pe vremea
Voevodului Radu al IV-lea cel Mare, a fost
adus in tara. Patriarhul Nikon, care fusese scos

Sterna CantaeuzinDor.
Dintr'o carte tipArita in timpul domniei lui 55erban Vocki.

din scaunul su din Constantinopol, de ctre


Turci, pentru a organiza biserica noastrd. Tot
atunci s'a hotarit si infiintarea a dou Episcopii.
Att Mitropolia, ct si Episcopiile, au primit
dela Domnitori si dela boeri numeroase danii.
in timpul lui Matei Basarab se face un pas
inainte pentru introducerea limbii romnesti in
biseric. Prin mijlocirea lui Petru Movil, care
era Mitropolit la Kiew, Matei Vod aduce

www.digibuc.ro
152

tipografi in tara infiinteaz tipografii la


i
Cmpulung, Govora, Mnstirea Dealului
Trgoviste. CArtile bisericesti tiprite au avut
ca urmare inceputul unei literaturi religioase,
care a stabilit unitatea limbii romnesti 1).
n timpul lui $erban Cantacuzino (1678-1688)
si in timpul lui Constantin Brncoveanu (1688
1714) s'au dat luptele hotritoare pentru in-
scAunarea limbii romnesti in tard, prin urmare
*i in slujba bisericeasc.
In timpul lui Serban Voc1.1 incepe a se citi
in romneste evanghelia si apostolul, iar la 1713
se citesc liturghia si moliftelnicul in limba tarii.
Mitropolitii Teodosie2) i Antim3) au o mare
parte de merit.
In timpul fanariotilor, Patriarhia din Con-
stantinopol era atotputernicA; ea judeca si ca-
terisea pe Mitropolitii nostri. Scaunele mitro-
politane si episcopale au Lost ocupate numai
de Greci.
Dupa 1821, odat cu restabilirea domniilor
pmntene, amestecul Patriarhiei din Constan-
tinopol in biserica romn a mai slbit.
1) In timpul lui A/Wei Voevod se resimte influenta binefAcatoare
a boerului Udziee Ndsturel, orn foarte invatdt, care era irate cu
Docunna Elena, sotia lui Matei Voila, ea insas femee culta si cu o
pregatire aleasA.
2) Mitropolitul Teodosie,inscgunst la 1668, scos si inchis la Cozia,
la 1672, de catre G igore Ghica, a fost reinstalat la locul sail de
catre Serban Cantacuzino, si a pastorit pAna la 1708.
3) Antim Ivireanut a perfectionat tipografia Mitropoliei din Bucu.
Testi si a infiintat tipografii noui la Snagov si Ocu-
pand scaunul mitropolitan din Bucuresti, la 1705, a zidit biserica ce
ii poarta numele si care s'a pastrat !Ana astAzi. Trirnis in exil de
iNicolae Mavrocordat, pe drum, din porunca Domnitorului, pazitorii
l'au aruncat inteun rAu (1716).

www.digibuc.ro
EliT 11111 2,1163E eIjJE Ft 417111'
...
174 f alTE APILJ is+gfertpEft4 IT MAIN
WHAA CT410p
.16 f As
f C...)T64 ((AVM 64 citimpwacrUK
tif,c(AtItA ilVrf4rIE T f AA-vrNto
0
MAti tintri (IcklE faTOQH frMfIZPCA
I

tUfst. C701 Zi6',21. ntiMIIKA c1161rA mpt


6 .0
IIHME : 11.1H0(1.1 AilfpE FfIHMA Aft. ajar +HA/V-6...
ilf WH
ff1-6 Atli? 'is ;St ?tiE fl Lim ti E (0;
"
pt., UPI At 211E5i-7 n7tiA ABiriMI AVrariEtt
.

latigifitA (wipe r
Pagin5 din liturghia dela 1680
Tiprit in timpul domniei lui iSerban Cantacuaino.
Reproduc aci textul din paginA:
Tocmeala Svintel si Dumnezeestii liturghii, care laste asa in
beseareca cea mare si la Stagora".
Preolul carele va svcirseascci Dumneaelasca Liturghie, iasie da-
ioriu mai Mk:Hu sci fie cu loll Empcicat si sdi nu cubii nimica .scerrbei
spre nime; i sci-01 apere inima de gcinduri fideane cdi va purea, ,si
rd ajune puiinel de cu searl, si a sal trebi Ortiz- la vreamea Liturghiei.
lard deacei sosea* vreamea, . . .

www.digibuc.ro
154

Sub Regulamentul organic.


Prin Regulamentul organic autonomia biseri-
ceascA a lost desliintatA. Mitropolitii si episcopii
sunt alesi de adunArile obstesti extraordinare,
din cari fac parte si un mare nurnAr de laici.
S'a creat un Minister al bisericii, numit :
Logofefia trebilor biseriayti.
Administratia averilor bisericesti a lost luatA.
-

Antim Ivireanul
(Vlitrupolit al Munteniei)

pe seama Statului, asemenea si averile mns-


tirilor nenchinate, precum i averile Mitropo-
liilor si Episcopiilor, rAmnAnd ca Statul s.
plAteascA pe Mitropolit i pe Episcopi
intretin mnstirile i seminarele.
0 msur bund luatA prin Regulamentul or-
ganic, a fost i aceea prin care s'a cerut ca
toti preotii pe viitor s. aibA studii de seminar

www.digibuc.ro
155

prevAzAndu-se infiintarea de seminare in toate


eparhiile
Proprietarii de mo$ii au fost obligati sA dea
gratuit pArnnt de muncA preotilor dela tara,
cari au fost scutiti si de orice dare.

MAndstirile au avut in trecutul tarii noastre


o deosebitA insemnAtate. Ele au fost adevArate
focare de cultura pe acea vreme; acolo s'au
copiat, s'au soris i s'au tipArit diferite crti
romne$ti, pentru invdtAturA sau pentru slujba
religioasA; acolo se preda muzica bisericeascA ;
acolo se invAta mestesugul zugrAvirii, sculptura in
lemn $i in piatrA, legItoria de cArti, tesatoria,
broderia in fir $i mAtAsuri; tot acolo gAseau cAll-
torii adApost, bolnavii ingrijire i saracii ajutor.
La mAnAstiri se duceau sA invete aceia cari
se hotArau ca sA imbrAti$eze cariera preoteascA
$i sA fie hirotoniti. Dintre egumenii mAnAstiri-
lor se ridicau Episcopii i Mitropolitii.
MAnAstirile au fost acute, dela inceput, nu-
mai de zid $i primeau nenumArate danii, ca $i
bisericile, dela Domnitori si dela boeri. Ace$tia,
pentru a veni in ajutorul mAndstirilor sArace
din impArAtia turceascd, au inceput sA inchine
mAnAstirile noastre catre locurile sfinte.
Patriarhi $i nenumArati calugAri greci veniti
in tarA, pun stapAnire pe mAnAstirile inchinate,
storcndu-le avutiile $i lAsAndu-le sA se ruineze.
i) In anul 1834 s'a deschis seminarul din Bucure0, la Inceput In
cladirile bisericii Antim.

www.digibuc.ro
156

Att in timpul lui Matei Basarab, ct i la


inceputul secolului al XIX-lea s'au luat msuri
contra Grecilor.
La 1821 au fost din nou alungati, dar au fost
readui de Rtii..

Manastiri in judelul Vhisca:


Glavaciocul, intemeiata de Vlad-Voda Calugarul (1482-1495).
prefacuta de Constantin Brancoveanu. Acolo sunt pastrate osemin-
tele intemeietorului. Acelas Voevod a infiintat un schit la Babe*,
care nu se mai pastreaza.
Cscioarele, dupa documentele manastirii, a fost intemeiata si
inzestrata de Vornicul Ivascu Baleanu, pela inceputul secolului al
XVII-lea.
Comana, intemeiata de Vlad-Voda-Tepes, la 1462; reintemeiata
de Radu-Voda-Serban, la 1588.
Mnstirde tnchinate tsi ceilugrii streMi ; Ion Brezoianu, Bucu-
resti 1861.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XV.

Bisericile crestinesti.
Biserica Adormirea Maicii Domnului".
In timpul stdp.nirii turcesti, care a durat
atta vreme, oraul Giurgiu a avut o singura
biseric crestineascd, intemeiat pe locul unde
se glseste astzi biserica catedrald Adormirea
Maicii Domnului".
In anul 1812 biserica era ruinat. cu totul $i
nu se mai putea sluji inteinsa. Cu toate ca
avea din vechime inchinate danie mai multe
binale i locuri virane, ce i-ar fi adus venituri
indestultoare, aceia insd cari le stpneau se
impotriveau sA. plteasc chirie sau embatic
bisericii; din aceast cauz epitropia nu avea mij-
loace ca reparatiile de cari avea nevoe.
Judectoria otoman6. primind reclamatiune
in aceast5. privint, att din partea or4eni1or,
ct i din partea locuitorilor din Imprejurimi,
din raiaua Giurgiului, Cadiul a chemat pe prti
inaintea judecatii, a ascultat plngerea cresini-
lor prezenti, in frunte cu Popa Tudor, ordo-
nnd mai intiu o cercetare cu martori la fata

www.digibuc.ro
158

locului, in prezenta lui Ischinder Aga, Chetip


Efendi.
Dupa marturisirile Acute, att de orsenii
pmnteni crestini, ct si de proprietarii turci:
Mustafa basa, Ahmet Efendi, Omer Aga, Hu-
seim Aga, Ibraim Aga si Huseim Baeractar
Aga, telal hasa, cari au semnat ca martori, dupa
ce prtii au recunoscut dreptatea reclamantilor
s'au invoit s plteasc, intorcndu-se cu totii
in fata judecAtii i Cadiul constatnd c pln-
gerea primit era intemeiat, a hotrit ca toate
ecareLele si locurile virane, in numr de 96,
lsate danie, s rmra in stpnirea sfintei
biserici, cu hramul Adormfrea Maid! Domnulw,
neavnd nimeni voe s se mai amestece s
se pun in pricina."
Tot atunci, judecata cea luminate a dat voie
crestinilor s prefaca (repare) cldirea, ce, din
cauza vechimii si a vremurilor, se cltyipiinase
pad la pmnt, ca s se poat inchina dupa
legea lor si s asculte evanghelia."
Aceasta carte de judecat, numit fioget, prin
care s'a recunoscut drepturile de proprietate
ale bisericii crestine, artndu-se cari sunt pro-
prietAtile i unde sunt situate, s'a dat in anul
1812, poart semaAtura Cadiului din Giurgiu
Iacup Efendi si a lost intrit in urrna de inalta
otomaniceasc Poart.
Dupa liberarea orasului de sub stpnirea
turceasc, orsenii crestini au cerut lui Kisseleff
s le dea piatr din zidurile cetatii i lemnrie,
pentru cldirea din nou a bisericii, alturi de
cea veche.

www.digibuc.ro
K APTrk kieCT K
MX MT-MANIA nptolvw
I
Nuirkti& 9 owl A A IAICOHH
AW I S76/ O14et (ITN IN
El
t RAI al &MANIA nrS"C :Epp: nannnnn;
-
Ant. ,CerfTA Autfo :
e 41
103Pall fi*laRlyi 4,4,,,,tocf:
--,-
fl kit.;, .-- ......
... ,
.......
AVMA,O,Iti C4: ISOAM
..,-...
--------ns-
.., .
rervArrixAAA ... .
, ii,.4. ,- wcA't
dryn. os ..LEA .... ,il I YetvrIVAN
i
r mrinar airs

IV0'
111*. kV:.
_I V
.
- .-. 41
j era
irAPX AMA NATO
. .e. 1 " 'V
X tf. AWHA AO4 tIOINf LE, ...
.,
..
4 K a Ilf e 41
.
altar,
Pagina din pogribania tiptit, in timpul lui Matei
la Targov4te 1).
Reproduc aci textul din paging:
Cartea ce se chiamei pogribania preotilor, mireand ,$i a diaconilor;
cu voia ci cu bl(ago)svenia Prea s. Part. Arh. 55tefan Mitro(politul)
fdrii romiinoti. In zilele Domnului Motel Basarob Voevoda. Cu cfiel-
tulala lerodiaconului Mthailu, ,si s'au tipdritu in Tdrgovio.te pleat 7158.
lard dela na,sterea lu Hristos 1650, tuna lui Isloembrie".

www.digibuc.ro
160

Kisseleff lc-a aprobat cererea, comunicndu-le


aceasta prin Marea Vornicie, care a dat ordine
in consecintl Magistratului ora$ului (anul 1832).
In anul 1833 s'au primit la Magistrat, dela
Marea Vornicie, ins tructiuni pentru crmuirea
avutului bisericii celei vechi Adormirea .Maicii
Domnului."
In conformitate cu ordinul semnat de Barbu
$tirbei, dat in urma interventiunii Logofetiei
pricinilor bisericesti, s'au inaintat douA. condici,
sigilate si $nuruite, una pentru venituri si alta
p entru cheltuieli.
S'au mai iniiintat cloud. cutii straplice, una
pentru banii strnsi dela lumnari, iar alta
pentru banii strnsi dela discos ; la fiecare
sfr$it de luna epitropii le vor deschide la Ma-
gistrat si ce se va gsi se va inscrie la venituri,
apoi se vor pecetlui iar de Magistrat."
La intrarea epitropilor in a lor insrcinare,
se va face catagrafie de cAtre Pre$edintele
Magistratului si Protopop, de toate odoarele,
ve$mintele, cartile si toate lucrurile, care se
va pstra in cancelaria Magistratului."
Devi cea mai mare parte din materiale erau
strnse, constructia bisericii celei noui nu a putut
incepe, din cauza lipsei de bani.
Proprietarii cari platisera bisericii embaticul
pn la luarea cettii, chiar si Turcii sezatori
pe unele din aceste locuri plateau embatic bi-
sericii , dupa desfiintarea stApnirii Turcilor
nu au mai voit ca sl plateasca. Ei s'au dus la
comitetul de infrumusetare al ora$ului, au platit
cte 1 2 parale de stnjenul ptrat pentru locu-

www.digibuc.ro
161

ile ocupate de clddiri si au scos bilete de pro-


prietate pe numele lor. Nefiind pe acea vreme
ingrijitori cu dor de interesele bisericii, nu s'a
dus nimeni la cornitet sd arate c sunt proprie-
tdtile biserici si s'au ldsat lucrurile in 2mortire.
Magistratul orasului comunicd toate acestea
(23 Februarie 1836) cdtre cinstita Logofetie a
pricinilor bisericesti i cere deslegare cum sa
se urmeze cu cei cari se opun la plata. Logo-
fetia, raspunznd Magistratului, Ii spune ca
epitropia sa angajeze un vecfiil (avocat), care sa
deschidd proces.
Din cauza aceasta, constructia bisericii celei
noui a inceput abia in anul 1840, cnd Depar-
tamentul trebilor bisericesti a dat cuvenita au-
torizatie Mai 184o).
Biserica Sf. Nicolae.
Biserica St. Nicolae a fost pand la 1829 gia-
mie turceascd.
in anul 183o, giamia a fast transformata in bi-
serica ortodoxa, pentru a se pomeni in veci sldvitele
intdrnpldri, ale cdror sfdr,situri norocite pentru tam
romdneascer s'au intd rit prin tmtatul dela AdriJnopol
g a se cinsti pome irea osta,silor Ru,s1, cari s'au fed&
pentru isbeivirea celor de o credinrd cu
Spre a se putea face fata cheltuelilor de in-
tretinere si a plati pe slujitorii bisericesti, i s'a
harazit 7000 lei pe an, din venitul cuvenit Sta-
tului din vnzarea pestelui; s'a mai orinduit
ca biserica sd incaseze chiria dela birtul caran-
tinii, dat in a sa proprietate, precum i venitul
11

www.digibuc.ro
162

a dou locuri aflate in apropiere, avnd unul


279, jar celalt 264 stnjeni patrati.
Biserica a fost inzestrat cu icoane i odoare
sfinte de valoare, precum i cu trei clopote, tur-
nate din brongul tunurilor cucerite ae Rug la
cetatea Silistrei.
in tind, sus, la intrarea in sAnul bisericii,
s au zidit douA plci de piatr, cu inscriptiuni
in ruseste. Pe cea din dreapta sta scris : Bine
este cuveintat cel ce merge in numele Domnului,
iar pe cea din stnga: Cu noi e Dumne2eu, In-
telegefi neamurilor c cu noi e
Dumnexeu.
In interiorul bisericii, pe peretele din dreapta,
s'a fixat o placa. de bronz i s'a scris in ru-
seste urmAtoarele : Aceasta bisericd e cldt in
1830, din giamia mafiometand din cetatea Giur-
giu, cucerirei in anul 1829, in timpul domniei glo-
douse a Irnpeiratului g Autocratalui intregei Rusii
Mcolae L
Pe peretele din stnga s'a pus o alt plac
aserndnAtoare, purtnd urmAtoarele, scrise tot
in limba ruseascl: In m,moria faptelor armatelor
rusegi din anii 1828 01 1829 g a restituirii oraplui
Giurgiu Piincipatului Valafiiei. Biserica aceasta e
2idit sub administratia Prevedintelui plenipotentiar
al Divanurilor Principatelor Valafiiei ji Moldovei,
odiutant ji cavaler lasseleff, de comitetul construc-
tor din Giurgiu.
Cel d'intAiu slujitor al acestui sfnt locas a
fost preotul Nedelea.
Bugetul bisericii Sf. Nicolae, dela i Ianua-
rie 1836 i Ianuarie 1837, s'a incheiat la

www.digibuc.ro
163

venituri cu 14.420 lei i 6 parale, iar la chel-


tueli cu 8721 lei i 15 parale, rmnnd in
cas o economie de lei 5698 parale 31.
Biserica Sf, Treime.
Biserica cu hramul Sf. Treime, intemeiat in
mahalaua SmArdii, s'a zidit din bani strni cu
pantahuza in ora5u1 Giurgiu i prin tara. Con-
structia a inceput in anul 1835.
Am gAsit in arhiva Primariei conceptul unei
aclrese a Preedintelui, din 1 2 Ianuarie 1837,
prin care intervenea dike cinstita 01 de bun
neam Dumneaei Marea Beineas Brncoveneasa,
ca sel contribue cu ce va putea, pentru a se ter-
mina biserica.
$i mai spunea in acea adres : Mortii se ingroapd
o ford, pe rnalul Smrdi, unde nu e nici bisericd, nici
ingrdire mormintele le raid porcii, le calca do-
bitoacele, vedere jalnicer i patrungtoare de durere
la inima fiec ra i creolin iubitor de DumneReu.
Sfintirea bisericii s'a fcut la 29 Iunie 1837.
Serviciul religios a fost slujit de protopopul
Spiridon Sachelarie, ajutat de cei doi preoti
ai bisericii Popa Radu i Popa Voicu, in pre-
zenta Preedintelui Magistratului Petre Servie,
a altor persoane de seama i a unui numeros
norod.
Popa Manea, care strnsese cu pantahuza
prin tara si a dat i dela dnsul patru sute de
lei, a lost recomandat de Magistrat, ca sa fie
hirotonit ca al treilea preot la biserica SE
Treime.

www.digibuc.ro
164

Biserica Sf. Gheorghe.


Biserica cu hramul SL Gheorghe s'a intemeiat
prin stAruinta mahalagiilor din culoarea de verde.
Patru ani GU prostit au strAns cu cerutul
prin tarA", spuneau ei inteo jalba ce au trim:s
lui Voda Ghica, in Noembrie 1839, rugndu-
se ca sA li se dea far plata locul ales pentru
cladirea bisericii.
Cererea neaprobndu-li-se, ei au inceput sA
cladeasca, in primAvara anului 1840, Ara. voe,
dar si-au luat angajamentul de a strange bani
a-1 plati.
Locul pe care s'a zidit biserica era atunci de 607
stnjeni i jumatate pAtrati i l'au platit cu 2 lei
stnjenul patrat.
Mitropolia a dat cuvenita autorizatie 1).

1) In partea a II-a a luc Aril voiu reveni cu alte relatiuni asupra


acestor patru biserici creOneti, cele ce au fost Intemeiate
la Giurgiu, complectnd capitolul cu descrierea celor cari s'au mai
ridicat liii urmg: romang, greacg, catolic i evreeti.

www.digibuc.ro
CAPITOLU L XVI

Turnul ceasornicului.
Rostul rici vechimea constructiel
Turnul din centrul oraului a atras ntotdea-
una atentiunea calatorilor, atat a celor din tara,
ct si a celor strini.
Cesar Boliac, intr'o descriere a Provinciilor
Dunrene, spune c a remarcat la Giurgiu un
mare i frumos minaret, din care s'a fcut un
observator i un ceasornic." 1).
D-1 profesor N. Iorga, vorbind despre Giur-
giu 2), spune : in mijloc, un turn de observatie,
ca un minaret uitot, rasare dinteo gradina pe
care o Inconjoar zidurile pietii centrale".
Prerea sustinut adesea c turnul ar fi lost
zidit de Genovezi este cu totul greit.
Tot att de gresit este si prerea c acest
turn ar li lost vreodat giamie, saumai bine zis
minaret.
Dui:a cercetrile ce am fcut, pot afirma cu
1). On remarque a Giurgevo un grand et superbe minaret, dont
on a fait une horloge et un observatoire... Cesar Boliac, lucr. cit.
pag. 24
2). N. lorga; Drumuri si orase din Romania, pag. 73

www.digibuc.ro
166

preciziune cl zidirea despre care este vorba,


ridicat in timpul stpnirii turcesti, nu a servit
niciodat ca lacas de rugaciune, ca minaret, ci
a slujit numai ca turn de observatie si foisor
de foc, avnd in timpul mai apropiat si un cea-
sornic cu clopot, care anunta orele in oras.
Vechimea constructiei nu poate ajunge pn
in timpul trecerii Genovezilor ; ea nu are mai
mult de &ALI veacuri si a fost ridicatl de Turci
dupa anul 1700, pentru a le sluji mai mult ca
punct de observatie, in legaturA. cu celelalte
lucrri de fortificatie ale orasului, cari au fost
continuate pana dupl. anul 1812.
Cercetnd in arhiva Primriei, am gsit c
in anul 1836, dupa interventia Magistratului,
Vornicia pricinilor din luntru a aprobat ca
turnul ceasornicului si odaile dimprejur sa se
repare cu materiale din cele strnse pentru
constructia cazdrmii i sub supravegherea arhitec-
tului orasului".
In anul 1837, oderile din jurul turnului au
fost ocupate de Politie; tot in acest an s'a
reparat caldarmul imprejurul oclailor si s'au
pus patru felinare"'
in anul 1838, Presedintele Magistratului in-
tervine spre a i se aproba suma necesara pen-
tru a repara usile si sobele din localul Politiei
cari s'au smintit din pricina cutremurului din
seara zilei de 1 1 Ianuarie 1832".
* *
*

Desi lucrarea de fat se opreste, in prima ei


parte, in preajma anului 1848, totusi se repro-

www.digibuc.ro
167

duc aci trei vederi ale turnului ceasornicului,


in loc de una singurd, aceea datnd din anul 1837.
Cu aceasa ocaziune, cteva scurte deslusiri, in
treacdt, nu le socotesc de prisos, rmnnd sa.

Turnul ceasornicului
Dupa Rattet (1837).

revin 11 locul cuvenit, mai amnuntit, asupra


celor dou din urnad.
Cea mai veche vedere a turnului, gdsit pnd
astdzi, este aceea att de cunoscutl da-

www.digibuc.ro
163

torit artistului francez Raffet, dela care au rd-


mas si alte lucrAri destul de interesante, privi-
toare la diferite localitAti din Ora.
Raffet a tost unul din insotitorii lui Demidoff
in caltoria acestuia prin Muntenia si Moldova
si a descins la Giurgiu in ziva de 29 Iunie 1837.
Dacd examinam desenul reprezentat, obser-
vAm in apropierea turnului: o cldire mrunt.1,
mai mult ruinat, lnga peretele cdreea stau la
sfat doi trgoveti, nu departe alte dArmAturi,
o bAltoac, ctiva bolovani de piatr si doi do-
robanti caldri in uniforma lor din vremea aceea.
Ca sA. putem interpreta impresiunile artistu-
lui desenator, trebue sd ne referim la timpul
acela. Orasul, cum am spus, se gdsea intr'o
totalA prefacere: se croiau uliti noui ; se dAr5.-
mau clAdirile vechi, construindu-se altele noui,
ce erau supuse alinierii ; se pavau cu piatrA
ulitele principale, in prirnul rnd cele cari por-
neau din centrul orasului ; se ridicau in piata.
binale cu dou caturi" ; chiar in anul acela
se repara clAdirea in care fusese instalatA Po-
litia si de unde tocmai plecau cei doi dorobanti
cAlAri; tot in vara anului 1837 se pusese in
lucru pavarea pietii centrale si se repara col-
darelmul imprejurul turnului.
Frd indoial insd c, mai intotdeauna, ase-
menea vederi luate in grabA ne redau realita-
tea cu oarecare aproximatie, dar aceasta nu
scade din importanta lor de netagaduit.
In anul 1839 s'a asezat ceasornicul, iar in
anii urmtori s'au fcut mici reparatii turnului
si cu deosebire pdrtii de sus, care era de lemn.

www.digibuc.ro
169

A doua vedere reprezint turnul ceasornicu-


lui, aa cum a fost inaintea ultimului rsboiu
(1914). Partea de sus, modernizat, fusese con-

Turnut ceasornicului (1914).

struitd din nou, in anul 1883, dupa planurile


arhitectului Katachi, primar al ora5ului fiind
Rose Stefanescu.
Cea de a treia vedere reprezinta turnul in

www.digibuc.ro
170

starea sa de astzi, consolidat 5i refcut dupa.


planurile comisiunii monumentelor istorice, prin
struinta dregtorilor actuali ai ora5ului 5i cu
sprijinul autorittilor superioare.
Turnul amenintnd mai inainte cu prbu5irea,
aceasta a fost cea mai fericia solutiune ce se
putea da, pentru a se pstra 5i in viitorime
un vestigiu al trecutului.

A*ezarea ceasornicului.
Magistratul prevAzuse, incA, din anul 1833,
in lista de lucrurile cuvenite a se face pentru
infrumusetarea ora5ului" suma de 5000 de lei,
pentru cumprarea unui ceasornic, care sA se
aseze in turnul din piata mare.
Marea Vornicie a aprobat cumprarea cea-
sornicului, care a costat 300 galbeni impel' reitegi
(9450 lei) 5i a trimis din Bucure5ti (Iunie 1839)
pe Manolache ceasornicarul, ca s-1 aseze in
turn. S'a cheltuit 1089 lei 5i 39 parale cu
a5ezarea.
Nu trece mult 5i Magistratul comunicA Marei
Vornicii 1) cd clopotul ceasornicului este prea
mic 5i nu se aude sunetul in tot orasul, ci nu-
mai in PiatA 5i intervine a se scfiimba ,si pune
altul mai mare, curn era cel dirainte, din timpul
Turcilor ; sau sei se ia cel mai mic clopot din cele
trei dela biserica Sf hicolae, care av,a sunet mai
bun ,51 .56 se puna- in turn, in local celuilalt, care
s fie mutat IL2 biserice.

9 Raportul Magistratului oraului Giurgiu, din 30 lulie 183 9.

www.digibuc.ro
171

Marea Vornicie, cu invoirea Departamentu-


lui trebilor bisericesti, a aprobat propunerea
din urmA. si s'a cheltuit cu aceast schimbare
339 lei si 32 parale.
Prin urmare, clopotul asezat in turnul cea-
sornicului si care a rmas acolo pin in anul
1885, a fost unul din cele trei clopote ale bi-
sericii Sf. Nicolae, turnate din bronzul tunuri-
lor cucerite de Rusi la cetatea Silistrei, in
anul 1829.
In anul 1885 clopotul a fost topit si- turnat
din nou in Bucuresti, fcndu-se altul cu mult
mai mare ca cel dinainte. Asa se explic ins-
criptia ce poart acest clopot, singurul care
a scApat ca O. nu fie luat de vrjmasi in tim-
pul ultimului rsboiu: .

Acest clopot filcutu-s'a din tunurile ce s'au luat


dela cetatea Silistra, in (Elul 1829, de birultoarele
ofliri ruse,qi ,s1 s'a fidrd.zit spre pomenirea despre
puternicul a toatd kniei Impdrat Nicolae 4 la bi-
serica cea noud a Giurgiului, din Vlofila, unde se
preignuefle firomul sf ierorfi Aicoloe.
S'a turnat acest clopot in anu11885, sub dom-
nia Majzstld sale Carol I al Romniel 1).
pupa cteva luni, Magistratul orasului Giur-
giu comunica Marei Vornic i 2), ca ceasornicul
este in stare proast; mai mult sta dect umbl,
cu toate reparatiunile fAcute de ceasornicarul
care La asezat.
9 Am gisit necesara aceastA deslusire, pentru a inlatura nedu-
merirea ce cuprinde pe oricine a cetit recentele descrieri asupra
orasului, publicate prin ziare, descrieri eronate si lipsite de aievgr
In cea mai mare parte.
2) Raportul Magistratului din 30 Iu lie 1839.

www.digibuc.ro
172

Marea Vornicie, aflnd dela ceasornicar cA


vina este a celui ce II intoarce si care -nu se
pricepe", raspunde Magistratului (19 Decem-
brie 1839), cd trimite pe Manolache ceasorni-
carul, impreunA cu ceasornicarul ce va rAmne
la Giurgiu pentru totdeauna, ca sA poarte de
grije pentru bqnul mers ; Magistratul II va plati
cu 3o de lei .pe unA si 1i va da si locuintd sub
ceasornic, unie au stat isi cei de mai inainte, din
timpul Turcilor." 1).

Serviciut de incendiu.
In leg-Muni cu turnul ceasornicului, dau aci
cteva amAnute privitoare la infiintarea servi-
ciului pompierilor.
In urma interventiunii fAcut de Magistratul
orasului, 2) Departamentul pricinilor din luntru
a aprobat (9 Noembrie 1834) cumprarea unei
tulumbe dela Viena si a douA sacale necesare
serviciului pompierilor."
Tulumba s'a cumpArat in anul 1836, prin co-
misionerul Constantin Papa Luca si a costat
15oo de lei, suma Hind prevzutA prin bugetul
anului 1835 1836 ; era zugrvitA la Viena si
ferecatA cu fier, iar cele doul sacale aveau roa-
tele pela cApdtAie cu cercuri de fier."
S'au mai cumpArat doi cai murgi pentru tra-
su) sacalelor, douA doniti pentru umplutul saca-
lelor, o tesalA si cloud traiste pentru cai".
Corespondenta oficial reprodusa mai sus, vine in sprijinul
afirmatiunilor noastre, privitoare la rostul turnului din centrul ora-
sului Giurgiu.
2) Raportul Magistratului cu No. 442 din 4 Noembrie 1834, semnat
de Petre Servie ca presedinte si de cilenul Nicolae Floru.

www.digibuc.ro
Cr.)

Turnul ceasornicului (1939).

www.digibuc.ro
174
S'au arigajat trei oameni, unul pentru tulumbd
i doi pentru sacale. Iordache cafegiul a fost
ornduit ca tulumbagiu, fiind plath cu cinci-
zeci de lei lunar.
Tulumba se tinea la turnul ceasornicului ;
acolo nefiind loc pentru cai i sacale, s'a luat
un loc dela biserica Adormirea Maicii Dom-
nului" unde au fost pravaliile Carnabatu ,
; s'a intocmit IncAperea necesarl.
In anul 1837, Magistratul orawlui a infiintat
trei topoare i trei cAngi, dovedindu-se, cu
ocaziunea unui foc ce se intmplase in oras, cl
aceste scule sunt trebuincioase.
Dela 16 Ianuarie 184o s'au angajat i trei
sacagii, cu cte patruzeci de lei pe luna, cari
sA stea napristarz la grajd, pentru a fi gata la
orice intmplare de foc".
Si astfel s'a intemeiat serviciul pompierilor
la Giurgiu, implinindu-se in curnd o sutA. de
ani de atunci.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XVII.
Puterea judectitoreascci.
Dupa Intemelereu Principutelor.
In vechime, puterea Domnitorului era netr-
muritA ; el avea mna sa autoritatea militara,
administrativA i judecatoreasca ; el dispunea
de averea, onoarea i viata supu0or sai, iar
sfaturile Divanului erau luate in seamA numai
atunci cnd se potriveau cu vederile lui. De
altfel, Divanul era alcAtuit dproape mai intot-
deauna din boerii cei mai credincioi ai Dom-
nitorului. 1).
Prin delegatie, aceastA autoritate a Domnito-
rului era transmisl dregtorilor sAi cei mai
apropiati, cari Il ajutau in treburile crmuirii,
cum s'ar zice minitriIor i cteodat chiar oa-
menilor sAi de casA, mai mari sau mai mici.2).
1). Sunt istorici cari cred ca puterea domneasca, in chestiuni de
judecat, n'ar fi fost (uneori) atat de nemrginita. Si In sprijinul
acestei preri, mentioneaza pe megio,rff, proprietari fa devaanasie,
cari nu siujeau numai ca martori, dar aveau si dreptul de a judeca
pricini de proprietate i hotarnicie i de a da hotrki definitive, pe cari
Domaitorul trebuia s le con(irm. C. aarescu ; Despre Boieri, pag. 42.
2). Mari dregAtori erau : Banal, vornicul, vistiernicul,
speitarul, postetnicul i aga (seful politiei).
Boeri mai mici : stageral, pitaral, arma,su1, 0.(4raral.
Demnitari avnd slujbe la curtea lui Von, mai mari si mai mici :
paharnicut, stolnicut, comisul, medelnicerul i cichodarul.

www.digibuc.ro
176

Divanul, care avea atributiuni judecatoresti,


in primul .rnd, judeca dupa pravila tArii, sau
dupa obiceiurile pmntului.
Ne putem da usor seama despre modul cum
se in-Tar-tea dreptatea, In acele vremuri, cnd
nu exista nimic scris.
Judecata se fAcea fAr multe forme. Incul-
patul, cnd nu putea sd se desvinovdteascd,
pedeapsa ce i se da se executa imediat.
Domnitorul poruncea ca sit fie spngurot,pus
in (eaper, sau .56 i se toe copul.
Cei cari erau prinsi cA au uneltit contra Dom-
nitorului si adeseori erau multi prti, din rds-
bunare, fdr sd aib vreo vini, acestora li se
ridica viata, fArA a mai f i judecati si li se con-
fisca si averile erou globi(t.
Gloaba, sau amenda, se vdrsa in vistieria dom-
neascA, constituind un nou isvor de venituri 1).
Pedepsele erau foarte aspre. Cei cari erau
prinsi cd. au furat a treia oard, erau pedepsiti
cu moartea prin spnzurdtoare.
Vinovatii puteau sd.-i rdscumpere viata, pen-
tru fapte mai putin grave, platind despagubire
celui vdtrnat: i gloat:a Domnitorului.
Ornorul se pedepsea cu moartea : moarte
pentru moarte", dar Domnitorul si atunci avea
puterea sd. ierte pe vinovat, cnd acesta avea
mijloace sA-si rAscumpere viata, dnd plata kin-

1) Inteun hrisov aflat in documentele Academiei ronnine se spune:


Mihnea VodA, omornd pe multi boeri, f Ara nici o villa, a trimis
atunci i urgie mare asupra caselor ale tutulor, de le-au luat satele
0 mo0ile4.

www.digibuc.ro
177

gelui, adic.i. despagubire familiei mortului


gloabA domneasca.
Vinovatii erau inchisi in inchisori numite
grosurt
Cele legiuiri scrise.
Cea d'intiu legiuire scris din Muntenia a
fost Pray/ la dela Govora, numitA Pravila mica,
din anul 1640, pe timpul lui Matei Basarab.

Mate Basarab
Domnul Munteniel (1532 1654)

$i in aceastA lege, plind de precepte religioase,


era prevazuta pedeapsa cu moartea : Feciorul
de va grAi cuvinte rele pArintilor i cu nedrep-
tate, cu moarte sA. moar"...
In anul 1652 a aprut Indreptarea legit, numit.
si Pravda cea mare, tipArit la Trgoviste, tot in
timpul lui Matei Basarab.
12

www.digibuc.ro
178

Amndou sunt traduceri si compilari dupA


autori straini, fara a se fi avut in vedere obi-
ceiurile pamantului.
Amndoul aceste legi prevedeau pedepse
prea crude : taierea minilor pentru furtiaguri;
arderea de viu pentru acela care da foc ; spn-
zuratoarea pentru furturi repetate ; turnare de
plumb topit pe gura, pentru unele fapte.
In timpul lui Alexandru Ipsilanti, la 1780, a
aparut un codice de legi, in care s'a inut in
searna i obiceiurile trii. Proiectul acestei legi
fusese mai intiu supus sfatului boerilor, format
din Mitropolit, Episcopi i boerii veliti.
Cea mai importanta legiuire, in Muntenia,
este aceea a lui Voda Caragea din anul 1818,
revazutd de obsteasca adunare a Arhiereilor
boerilor trii. Aceast legiuire a fost in vigoare
WanA in anul 1865, iar pna la 1841 a tinut
loc de cod penal.
Si codul Caragea prevedea pedeapsa cu taierea
minilor, pedeapsa cu moartea, dar att aceste
dispozitiuni, cat i altele, au cazut in desuetu-
dine prin neaplicare.
Rmsese in vigoare &Ito/a a falang'd, pentru
mojici, ca i pentru boeri. 1).
In timpul Regulamentului organic.
Prin art. 241 din Regulamentul organic s'a
prevazut ca : toate fudecdfile in pridni politicegi
1). Cand era batut vreun boer, paste rogojina pe care era trantit
osanditul se alternea nn postav row.
Alte ori, vinovatul era desbracat pana la brau, plitnbat pe cateva
ulite i batut cu nuele ; in tot timpul acesta, cel batut trebuia sa
zica: cine o mai face ca mine, ca mine sa pateasca."

www.digibuc.ro
179

vor fi intemelate pe condica Principatului Valahiei,


cea publicatei in anul 1818", adia. Codul Caragea.
Prin acelas Regulament s'a prevAzut nftinta-
rea instantelor de judecatd. si organizarea jude-
cdtoreascd.
Judectoriile de prima cercetare din judete,
cari au fost infiintate, judecau toate pricinile
de prigonire politiceg, negustoregi,
i vinile mari polit(enegi.

loan Cara gea


Dornn al Monteniei (1812 1818)

Prin pricini politicesti se ntelegea tot ceeace


se intmpla intre doi sau mai multi particulari,
Elm a fii pricind negustoreascd sau criminalicea-
scd ; pricinile negustoresti erau cele ndscute din
fapte de comert ; criminalicesti, acelea cari prin
pravila pmntului se osndeau la moarte, la
ocnd, sau la puscdrie ; vinile mari politienesti,
acelea pentru cari se osndeau la inchisoare, la
o casd. de poprire, sau s stea la nandstire.
Crmuttorti i sub-crmuitorii in judet au fost

www.digibuc.ro
180

Imputerniciti sA judece pricinile mici politienesti


si pricinile administrative.
Prin pricini mici politienesti se intelegea acelea
cari nu meritau o pedeapsa mai mare ca inchi-
soarea pe timp de trei zile, sau 50 cle tolege la
spate, 1) pentru glcevuri, batai prin crciumi,
fara precugetare si fara arma omoritoare ; pri-
cini administrative erau acelea ce proveneau din

Pecetea Judecatoriel judetuluf Vlasca.

chestiuni de dajdie, precum si plngerile impo-


triva slujbasilor Crmuirii.
Pentru sateni s'au intocmit judecatorii rurale,
compuse din preot si trei jurati alesi, cari judecau,
in fiecare Duminica, dupa terminarea slujbii
bisericesti, pricinile de mica insemnatate dintre
sateni.

Dreptul de apel *1 Divanul de revizie.


Impricinatii judecati la judecatoriile de judete
de intia cercetare" aveau dreptul de apel la
Inaltal Divan, ale carui hotriri se supuneau,
1) Dupa cum vedem, att pedeapsa cu moartea, ct si pedeapsa
cu btaia erau legiferate. Printre punctele ce au facut parte din
programul de lupt al marilor patrioti, cari au pregatit miscarea
nationala revolutionar dela 1818, au fost si desflintarea pedepsii cu
moartea, precum si a pedepsii degradatoare cu btaia.

www.digibuc.ro
181

prin Mare le Logoft al Drepttii, la intIrirea


Domnitorului.
In anul 1833 s'a mai infiintat o instant supe-
rioar, sub numele de Divantil de reviaie, care
judeca hotririle. Inaltului Divan, sub preedin-
tia Domnitorului, sau, dupl ornduirea Mriei
Sale, sub unul din boerii cet d'inkii. 1).
Indatoririle judectitorilor.
Prin legea din Iunie 1835 s'a prevAzut modul
de judecat i pedepsele de aplicat la pricini
din inchirieri, tocmeli, datorii mrunte, cum s.
se redacteze sentintele, trecerea lor in condic,
atributiunile procurorilor, precum i indato-
ririle avocatilor.
S'a lmurit i mai bine competenta judec-
toriilor de prima cercetare, care trebuia sa. se
rrargineasca. numai la pricini politiceti, de co-
mert i criminaliceti.
Toate pricinile de inchirieri i contracturi,
adeverite de judectoriile i Ocrmuirile locale,
precum i datoriile mrunte fArd zapise si cu
netgduire de verice surna", au fost scoase cu
totul din cercetarea, hotrirea i punerea in
lucrare a judecAtoriilor de prima cercetare" i
lsate pe seama Ocrmuirii locului.
S'au luat msuri serioase pentru trecerea
in condicA a sentintelor, fiind lcut rspunzAtor
de buna lucrare Preedintele judectoriei.
I) Au fost numiti in Divanul de revizie : logointul Scarlat Mi-
hlescu, hatmanul Mihaita Filipescu, vornicul Ion Cocorscu, aga
Constantin Cantacuzino, aga Emanoil Florescu i cminarul Gheor-
ghe Bibescu. Analele parlarnentare, anui 1833.

www.digibuc.ro
182

S'au infiintat registre pentru transcrierea con-


tractelor de zestre si a actelor de vnzare,
precum i pentru trecerea ipotecilor.
Procurorii au fost obligai, pe toata sap-
tAmna, s. inchipuiasca jurnalul pe fiecare zi,
cuprinznd toate imprejurarile urmate in ju-
decdtorie, pe lnga care se va afla si adev-
,
ratele purtri a fiesi cdrut. j uctector, grefier

"4,-/,,1.07,..; -,;'71' .74,4:e-,. ..4.:f.ya.,,4-Strar-a*"-s


47X.&t. 4.att 2 g per' .z-r-4 z; -1,1 fap....t.:14-,i-av
ii." #4(f,
"1...--z , .-- 4- '''l :,-.67.'..;."-"4. Le-, e.20.... cs-.....4.,' 2,,,,..t,....044
-1 : S.../
'41',19,VA

t-

0 legdlizare judecAtoreasa 1).


i orice slujbas, pn la cel mai mic
raportuiasc pe scurt marelui Logofat, ca dupa
aceea s cunoasc Departamentul drepti,ii
rasplatirile ce se cuvine s dobndeascd cei
cu bune purtri judectori i slujbasi i Impo-
triv osndele ce trebuesc a se pregati pentru
cei abtuti din adevratele lor datorii"
') Judeceitoria Judefului Vla;ca adevereqte (legalizeaz)
un bilet de cumpeirezturez presentat de ovreiul Avram Buhor
din Giureiu, care a luat in stiipemire, duper ce a retspuns
orezniuita plater, o casei aflatez in cfartalul de galben, des-
piirfirea a 13-a. Anal 1832 Aprilie 30.
S.S.Preedinte, aucerd Gheorghe Chico*
Judeceztor Gradi*teonu

www.digibuc.ro
183

Organizarea corputui avocalitor.


Prin aceeas lege se spune :
Va fi avucat cel ce s'ar cerceta de o co-
misie orinduita intr'adins de marele Logofat
al Dreptatii si ar da dovezi destoinice, in a-
ceastA cercetare, cA cunoaste cu desvArsire
pravila pAmntului i legiuirile Regulamentului
organic, toate formalitAtile ce sunt orinduite
a se pAzi in judecdtoriile Principatului".
S'a prevAzut prin lege ca plata avocatilor sA
se .facA dupa pricini chtigate $i anume : pentru
pricini pnA la io.000 lei, zece la sutl; pentru
pricini dela io.000-5o.000 lei, 5 la sutl; dela
5o.000 pAnA la orice valoare, 3 la sutd.
Taxele de judecatii.
Printeun amendament votat mai tArziu, pentru
a se pune stavilA la inmultirea ju !ecAtilor,
s'a legiferat ca impricinatii, pe lAnga celelalte
cheltueli, sA fie obligati a plti o taxA in bani
de 6 la sutd pentru lucrurile miscAtoare ce
ar fi alese in bani, ori s'ar pretui in urmA, iar
pentru lucrurile nemiscAtoare, pretuite ca de
o vAnzare ohavnicd, cte 3 la sutA".
Sumele de bani rezultate din aceste taxe se
vArsau in casa Statului.
Nout Cod de comert si Codul penal.
In 1837 s'a hotArit alcAtuirea unui codice de
comert, tAlmcit dupa cel francez, din care s'a
trecut numai Cate se patrivelu la starea Orin

www.digibuc.ro
184

Dupa ofisul .Mriei Sale din 15 Mai 1837,


noul proiect trebuia s capete putere de lege
dup.1 patru luni dela imprtirea lui pela ju-
decAtorii si publicarea prin gazet, buletinuri
si obstire pela toate bisericile oraselor Princi-
patelor". -
Codul de comert a cptat ins putere de
lege abia in anul 184o. cnd a fost intrit de
Alexandru Ghica VocIA, mare Logofat al drep-
ttii fiind Barbu $tirbei.
S'au infiintat trei tribunale comerciale, in
Bucuresti, Craiova si Brila. In celelalte judete
pricinile comerciale se judecau de tribunalele
civile, dupl. art. 3o5 din Regulamentul organic.
Deciziunile comerciale puteau fi apelate la
Curtea apelativei, infiintat la Bucuresti, in ter-
men de trei luni dela primirea de cAtre im-
pricinati a copiei de pe deciziune 1).
In anul 1831 ,a intrat in vigoare noul Cod
penal, insotit de procedura sa, cnd a incetat
de a se mai aplica dispozitiile cuprinse in Co-
dul Caragea.
Judeatoria judetului Inasca.
Cteva date referitoare.
In timpul lui Alexandru Ghica Vodd se
publica regulat, pe fiecare lun, in Buletinul
oficial al Statului, situatia proceselor inftisate
la toate instantele judectoresti din Principat.
Iata care a fost situatia la Judectoria ju-
1) Analele parlamentare, vol. IX, anii 1831-1841.

www.digibuc.ro
185

detului Vlasca, pc luna Februarie 1841: s'au


infAtisat 68 pricini si s'au saveirgt (judecat) 15.
Judectoria s'a aflat in lucrare 16 zile ; io
zile s'a aflat in lucrare cu clucerul Rducanu
Clinceanu, care era presedintele judectoriei,
mentiordndu-se cA 5 Rile a lipsit, fiind plecat la
ucurt, fdr voe, tar intr'o i nu a venit; 16
zile s'a lucrat cu ceilalti doi judectori: me-
delnicerul Costache Clinescu i pitarul Cos-
tache Anghelescu 1).
In intreg anul 184o s'au inftisat 636 pricini
la Judectoria de Vlasca, care a lucrat 194
zile; s'au judecat 266 pricini, iar 28 s'au terminat
prin impAciuire.
Medelnicerul Costache CAlinescu, judector,
incetnd din viata, a lost numit in locul sAu
Nicolae Palada.
in locul clucerului Rlducanu Clinceanu, pre-
sedintele Judecatoriei, a lost nurnit paharnicul
Grigore Lipanescu; iar in locul pitarului Co-
tache Anghelescu a fost numit judector vistierul
Constantin Rosca 2).
in timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bi-
bescu s'au Elcut mai multe schimbAri, att printre
functionari, ct si in corpul judectoresc din tara.
La Vlasca, in locul paharnicului Grigore
Lipanescu, a fost numit presedinte al Judec6.-
toriei stolnicul Petrache Peretz ; iar in locul
vistierului Constantin Rosca a fost numit
judecAtor pitarul Vasilache Porumbaru 3).
Buletinul oficial No. 22 din 11 Aprilie 1841.
2) Buletinul ofichl No. 41 din 11 Iulie 1841.
Bu!etinul oficial No. 28 din 29 Martie 1814.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XVIII

Serviciut de poOd.
Prime le inceputuri.
Serviciul de potA. din tara noastr a inceput
cu transportul curierilor domnesti.
Mircea cel mare a intretinut o intins co-
respondent. cu Regii Poloniei si Ungariei, cu
Sultanii Turciei, cu Domnitorul Moldovei, iar
corespondenta se trimetea prin curieri speciali.
Populatia oraselor si satelor prin cari treceau
acesti curieri era obligata s pun la dispozitie
caii trebuinciosi. Mai trziu s'au infiintat niste
crute mici, numite olace, pentru transportul
curierilor, cari erau puse tot in sarcina orase-
lor si satelor si de aceast obligatiune nu putea
nimeni scApa fr poruncA domneasc I).
In timpul urmasilor lui Mircea, corespondenta
intre Domnii Munteniei si reprezentantii lor pe
lngl Poart se transmitea prin niste curieri
speciali numiti cl rag.
1) Mircea Vocl, printeun hrisov din Giurgiu, cu data de 11 Mai
1399, a facut satului Poicnuti favoarea de a-1 scull ca s mai dea
cai de olac.

www.digibuc.ro
[87

In tara noastrA au circulat i curieri streini,


cari aduceau corespondenta din alte tri. Si
acetia cltoreau cu'olace i cai romnesti, pusi
la dispozitie de populatie, dupd porunca Do-
mnitorilor.
In secolul XVII al al XVIII.
In timpul dela i6oi si pn. la 1716, servi-
ciul de potd. a luat o desvoltare mai mare,
at.t in interior, ct i in relatiile cu strintatea.
Caii, olacele i hrana oamenilor si a cailor erau
ins tot in sarcina populatiunii din clasa de jos
a trgurilor i satelor, boerii i functionarii
fiind scutiti,
In timpul sec. al XVIII-lea, cu toat. vitregia
vremurilor prin cari am trecut, serviciul de
post s'a imbuntdtit din ce in ce si a fost pug la
indemna publicului, att pentru transportul
de persoane, ct si pentru acela de corespondent.
S'au infiintat statiuni de pot, unde se
gdseau caii i olacele necesare.
Se fcea un control foarte sever cltorilor,
mai cu osebire la Giurgiu de cdtre Turci
nimeni nu putea pleca dintr'o localitate intr'alta,
ard rerva,c de drum.
In timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti in
Muntenia, s'a dat cea mai build, organizatie ser-
viciului postal, care a fost trecut pe seama
Statului. Banii incasati din serviciul de trans-
port serveau in parte la acoperirea cheltueli-
lor de intretinere acute de Stat.
In anul 1795, postele au fost date in antre-

www.digibuc.ro
188

prizd, dar din diferite cauze antreprenorii au


pguhit i s'au retras, ldsndu-le pe seama
Statului.
In timpul Regulamentului organic,
Rusia, ocupnd trile romne, a pus mna
i pe administratia potelor, dela i8o6 pnd la
1812 a exercitat aceastd stdpnire i dela
1828 pnd la 1832.
In Mai 1833 postele din Muntenia s'au dat
in antreprizA, pe termen de trei ani, iar prin
contract s'a prevdzut cd se poate transporta,
att corespondenta, ct i banii particularilor.
Taxele se fixau de antreprenor, cu aprobarea
Sfatului administrativ. Taxa pentru trnspor-
tul cdltorilor a fost ridicat dela 12 la 20 pa-
rale de cal i ceas.
In anul 1835 Sfatul administrativ dat
pdrerea ca pe drumurile principale, elm era i
drumul intre Giurgiu i Bucureti, s se in-
f iinteze un serviciu de diligente, care s se dea
asemenea in antrepriz prin licitatie.
Domnitorul aprobnd licitatia tinutd, dela
August 1836 postele din Muntenia au lost
arendate pe termen de cinci ani, la mai multi
antreprenori.
Drumul dela Giurgiu la Bucuresti a fost luat
in arendd de Constantin Piga.
Serviciul de diligente nu s'a infiintat, ins,
antreprenorii tot amnnd, sub pretext e tre-
buia s facd cheltuieli noui 1).
Const. Minescu, Istoria po*telor romne, 1916.

www.digibuc.ro
189

Dupa descrierea lul Walsh O.


latA cum descrie un cdltor englez, care a
trecut prin Giurgiu, inainte de 1828, serviciul de
posta din sara noastrA:
Modul de a cltori in aceastA farA este
intr'adevAr ciudat. Ni se aduse o cArutd, fAcutd
din mai multe'scAnduri, de aproape trei picioare
indltime, doua. largime si cel mult patru de lunga 2).
Pe fundul cArutii era pus fn, iar deasupra
fnului asternutA o rogojinA de papurA. Acest
soiu de cdrutA mergea pe patru roate mici,
Acute dinteo singurA bucatA de lemn, avnd
un diametru de doudsprezece degete 3). Mi-am
agAtat geamantanul de fundul din spate, ca sA
ml reazm si dui:a ce m'am urcat cu greutate
in acea cutie, ca sA pot intinde picioarele, a
trebuit sA le scot afarA, intre roatele dinainte,
cu riscul de a mi le sdrobi."
Se inhAmard patru tcai, cu niste streanguri
foarte subtiri. Un surugiu, purtnd o hainA
scurtA de flanelA albA, cu nadragi si caciula de
aceeas culoare, incAlecA pe unul din caii de pe
urmA. Drept 114116, avea numai o frnghie sub-

i) Voyage en furquie et el Constantinople, Paris, 182S.


2) Desi se stie cd olacele de postd erau destul de mici si nein-
cdptoare, dar eu cred cd exagereazd, clan socotim cd un picior
are 33 centimetri.
3) Cand spune cd roatele aveau un diametru de 12 degete (pouce)
adicd 33 centimetri, merge prea departe cu exagerarea si nu stiu,
zdu, dacd prietenul nostru Walsh ur fi putut ajunge teafdr acasd,
cand ar fi caldtorit trite() astfel de cutie, asa cum o descrie, trasd
de patru cai iuti, fugind fn galop mare.
Reproducem din cartea lui Walsh vederes adtoriei sale in ca-
ruta de posta. (Maniere de courir la poste en Palachie.)

www.digibuc.ro
190

tire, legata la un capt de gtul calului din


rndul intiu, iar celalt capat era trecut pe dupa
gtul surugiului."
Dupa ce m urcai, el porni caii in galop mare,
trosnind din biciu i dnd strigate prelungite
i]foarte neplacute. Tatarul 1) meu venea in urma,
intr'o caruta la lei, iar surugiul lui, incepea el
s strige cnd tacea al meu.
Cu tot dispretul aratat pentru caruta noa-
stra de potd, calatorul eaglez recunoate buna
organizare a serviciului i lauda iuteala cailor.
Valahia are o cantitate considerabila de cai,
cum nu se gasete in Bulgaria".
S pune apoi ca a facut doua ore dela Giur-
giu 'Ana la Baneasa, doua ore dela Baneasa
pana la Comana i patru dela Comana pra
la Bucureti, unde a ajuns la orele opi, seara.
Gasind cal pregeititi la took popasurile, am
mers cum merg curled! cari duc spune el.
Calatorul a urmat drumul de pot, numit al
Olacului, care trecea prin Beineasa, zice
Bangasca. Nu i-a placut. de loc satul i iata cum
11 descrie : Acest sat imi face impresia exacta
a locuintelor de iarna ale hordelor de Sarmati.
Romnii se pare ca au modificat boar te putin
vemintele stramoilor lor. Ei sunt imbracati
in piei de oaie, aa cum sunt jupuite depe a-
nimale.
Locuintele lor sunt sub parnnt i nu se vede
dect acoper4ul, unde sunt lsate cteva gauri,
9 Cltorul venise dela Constantinopol Impreun cu un ienicer aflat
In serviciul Ambasadei engleze si care l'a insotit pnd la Turnu-
Rosu.

www.digibuc.ro
191

prin cari iese fumul si pe unde patrund lumina


aerul. Aceste bordeie ar fi nimerite pentru

Samoie2i, ca s-i fereasc de asprimea iernelor


siberiene, pe malurile rului Obi, dar nu m

www.digibuc.ro
192

asteptam sA le glsesc pe malurile Durarii


Descrie apoi cArciuma unde a intrat, care
avea mai multe odi i un beciu plincu butoaie,
dar nici acolo nu a rAmas multumit, fiindcl.
se simtea un miros de pivnit foarte neplacut".
Nu a gsit nimic rAu de spus despre pozitia
satului. BAneasa are o pozitie mai ridicatA, de
unde se vede Dunlrea la mare depArtare, in-
conjurnd urr ostrov foarte intins, acoperit cu
arbori 2)".
Dupa descrierea lui Demidoff.
Anatol de Demidott, in scrierea sa de spre
cAlAtoria fAcutA prin rara noastrA, spune cA,
ajungAnd la Giurgiu, dupl. oarecari stAruinte
a obtinut ca sa i se punA la dispozitie toti
caii de postA ce se gAseau in localitate, in nu-
mar de 24, cari au fost inhAmati la douA trA-
suri incApatoare, cte 12 la fiecare.
IatA cum deserie Demidoff caii luati dela
posta din Giurgiu si cum au mers pnl. la Bu-
curesti :
Caii, mici de staturA, subtiri, nu de rasA,
1) Numai cine cunistea viata i suferintele taranului roman, pe
vremea aceea si mai indinte, ii da seatna despre ceeace se putea
pretinde unui popor nenorocit de sclavi, care numai acolo sub pa-
maul isi mai gasea siguranta vietii si a averii sale, multd putina ce
mai incropia.
2) 0 observatie de facut : Calatorul englez, dela Constantinopol
pand la Giurgiu, a venit calare si a infamp.nat In drumul sau ne-
placeri i greutO de tot felul, viata chiar fandu-i de cateva ori
primejduita; le marturiseste singur, dar le spune cu multa rezerva
si cu o binevazuta crutare. Pe nui ne-a judecat inteun mod mai brutal
dacd nu gresesc cand ma exprim astf el. Ne-a pus la rand cu Sarmatii,
cu Samoyezii, cu alte cuvinte ne-a considerat ca un popor salbatec.
Dar dece sa ne mai plangem de aprecierile ce se faceau despre noi
acum o sun de ani si Mai bine, cand i astazi se mai gasesc straini,
cari nu ne judeca cu mai multa bunavointa.

www.digibuc.ro
193

inhAmati cu douA. streanguri ce le slujeau de


sleauri, in jurul capului un cApAstru de frAn-
ghie, fArA zAbale i nepotcoviti, dar iuti i cu
o putere neobisnuitA, au mers pe tot drumul ca
La popasuri, cnd Ii opreau sA rAsufle, su-
rugiii se scoborau, Ii frecau la ochi i Ii trAgeau
de urechi, convinsi c. astfel caii se odihnesc".
Animalele, intArAtate de strigAtele surugiilor,
i-au dus prin cmpuri tAiate de rpe, prAuri
i mlastini fArA fund, pAnA in searA Lla Bucu-
resti". 1)
Demidoff a tAcut drumul dela Giurgiu la Bu-
curesti, la sfArsitul lui lunie 1837, trecnd prin
CAlugareni.

i) Voyage dans la Russie mridionale et la Crime, par la Hon-


grie, la Valachie et la Moldavie, en 1837.

13

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XIX.
Trmurirea epidemilior.
Infiinfarea serviciului sanitar.
In timpul ocupallunii ruselsti.
Din cauza. rsboaielor dintre Rusi i Turci,
Principatele romne ajunsese intr'o stare de
plns. In timpul ocupatiunii rusesti dela 1769--
1774, ele au fost complect ruinate; o srcie
cumplita domnea pretutindeni.
Ciuma decima sate intregi, locuitoriiincepuse
a-si prsi cdminurile, lundu-si lumea in cap,
fugind de mizerie si de frica boalei. Aceast.
groasnic molim, adus din Asia, se incuibase
la noi i cnd se credea a s'a stins, ea apdrea
din nou.
Dupa comunicdrile lui Va/croissant, un militar
francez ce se gsea in slujba turceascii prin
Dobrogea, dezastrul ciumii in armatele rusesti
turcesti era de o mie de ori mai mare ca
dezastrul rsboiului.
Masuri sanitare de paza.
Cele d'inti msuri de politie preventiva au
fost luate de Alexandru Ipsilanti, in timpul dom-

www.digibuc.ro
195

niei lui in Muntenia dela 1774-1782, cnd


s'au infiintat cpitnii pentru paza granitelor.
La Giurgiu, au lost cazuri de cium in anul
1791; mai multe in anii urmtori.
In anul 1794 ivindu-se iara ciuma la Giur-
giu, Domnitorul Alexandru Moruzi trimite
ordin Ispravnicului de Vlaca s ia rnsuri se-
rioase de paz, ca s nu se intind boala. Se
vede c molima s'a intetit din ce in ce, fiindca.
la 1 Noembrie Domnitorul repet ordinul dat
mai inainte.
Epidemia a continuat s bntue in anul 1795,
iar in primvara anului 1796 se raspndise i
in alte sate din judetul VlaKa.
Domnitorul da ordin tuturor Ispravnicilor
din tara ca s ia msurile necesare de pazd i
in acela timp sA povtuiasc pe locuitori ca
om vlAscean 'i giurgiuvean din partea locu-
rilor mo'ifsite s nu pritn2ascI in judet".
Oraul Giurgiu in adevr era un focar pes-
tilential, cum erau toate cettile ocupate de
Turci. Salahorii cari erau trimii aci la lucru,
cnd se intorceau pe la casele lor, erau factorii
rspnditori ai epidemiei; tot asemenea, cruii
ce aduceau sare la schel, se intorceau de
multe ori molipsiti. Negustolii turci cari veneau
cu mrfuri in tara, erau i ei raspnditori de
boal.
S'au dat ordine ca aglomeratiile de prin
crciumi i cafenele sA fie interzise ; ceritul
pe stradA i pela biserici sA. fie oprit; vteii
mahalalelor oraului s cerceteze zilnic i s

www.digibuc.ro
196

dea de stire cnd se inbolnaveste cineva 1) ;


preotii s nu ingroape nici un mort pang nu (

se va verifica cauza mortii prin oameni prac-


ticog2).
Intre anii 1800 si 18io ciuma nu s'a mai ivit.
Domnitorul Caragea a infiintat in Iunie 181o,
inspre Dungre, un cordon sanitar, dela Giur-
giu Ong la Zimnicea.
Boala a continuat sg. bntue, cu intermitent,
in tot timpul domniei lui Vodg. Caragea, fiind
vestitg. sub numele de ciuma lui Carogea.
Pentru a se trmuri molima, se infiintase si
un cordon de paz la rul Arges, unde erau
toti opriti, desinfectati si tinuti trei zile, inainte
de a li se da drumul s meargg spre Bucuresti.
In Septembrie 1814 boala secera, nu numai
in judetul Vlasca, dar si in judetele vecine si
altele mai deprtate. Cadavrele zgreau pe dru-
muri; locuitorii molipsiti fugeau de frica laza-
returilor si a cioclilor si se ascundeau prin pg-
duri, unde isi fceau colibe,. Cei morti rgm-
neau neingropati de ii mncau cinii, iar cei
cari se insngtoseau si se inapoiau in oras, mo-
lipseau pe altii.
1) Un batran din familie Imi spunea, cand eram copil si mie
Imi placea intotdeauna sa-I ascult, cum vataseii mahalalelor, in
timp de boala, umbland din casa In casa, bateau cu un b iston in
poarta si Intrebau din strada: seincito,si ? Daca li se raspundea:
neito,si, Mt alta cercetare, treceau la casa de alaturi, fa :and aceeas
Intrebare si asa pretutindeni, in mahalaua ce avea fiecare In paza
sa.
2) Intre oamenii practico,q Mean parte si fostii ciumati, cari a-
vusese norocul sa se vindece, polcovnicul de ciocli, fiindcd pe
vremea aceea si cioclii aveau polcovnicul !or, si chiar cioclii
and epidemia bantuia cu furie.

www.digibuc.ro
197

In anul 1824 ciuma apare Lards, mai inceteaz


in anul urrnator, dar in vara anului 1826 isbuc-
neste cu furie. Toata lumea este ingrozit ;
boala e pretutindeni. Casele se inchid, afacerile
negustoresti stagneazd.
$i in toamna anului 1828 judetul Vlasca su-
fera mult de pe urma ciumii. Numarul bolna-
vilor crestea pe fiecare zi, att in populatia
civila, cat i printre ostasii rusi din lagarul de
langa Giurgiu. Ctiva general; rusi, intre cari
generalul Cerbatoff, au cdzut bolnavi.
Ciuma a bntuit in Giurgiu i la 1829. Oa-
menii mureau cu sutele in fiecare zi, dar mai
mult rui.
Ciuma s'a stins in anul 183o, dar deabla s a
terminat cu ea si in vara anului 1831 a isbuc-
nit holera, adusa din Rusia. $i aceast epide-
mie a facut cteva victime la Giurgiu, dar s a
stins repede.
Zile clo groazd la Giurgiu.
Prin momente de mare groazd treceau, att
bogatul, cat si saracul, in zilele cat tinea i pnd
se domolea molima.
Cei cari dispuneau se aprovizionau indeajuns
cu de ale mncdrii si se inchideau in cas, ne-
primind pe nimeni. Ulitele orasului erau pus-
tii ; rarii trecatori mergeau aruncnd in dreapta
si in stnga priviri inspdimntate, ferindu-se a
se atinge unul de altul.
Pravaliile vindeau numai pe cte o fereastra,
iar banii se spalau cu otet.

www.digibuc.ro
198

Deasupra orasului se ridicau nori de fum ne-


ccios dela gunoaele aprinse pe maidane si
prin curtile caselor, fiind intdrit credinta cA
fumul este un bun desinfectant.
Cinii, rAma$i fr stApAn, te infiorau cu ur-
letele lor de jale.
Cteva haimanale, ctiva betivi, de cari parcA
si ciuma fugea far sA-i atingA, necesari de altfel
in asemenea triste iimprejurAri, aveau meseria
de a umbla din casa in casA si a lupe cei morti
spre a-i ingropa, sau a strange pe bolnavi, pentru
a-i duce la baracile de izolare. De multe ori
acesti ciocli fara inim, ametiti de butura, ne-
urmarind dect jefuirea celor cari mureau, sA-
vrseau acte de cea mai injositoare salbaticie,
ce nici nu trebue a le mai aminti.

Serviciul snttii publice.


Prin Regulamentul organic s'au prevazut im-
portante dispozitiuni pentru imbunatatirea ser-
viciului medical, pAnA atunci ca si inexistent.
S'a infiintat un comitet al sAnAtAtii, orn-
duit a priveghea neincetat si strasnic ca mA-
surile luate pentru sAnAtatea obstei sA se pA-
zeascA intocmai."
S'a intocmit un regulament pentru spiterii,
cari au fost obligate sa se aprovizioneze cu me-
dicamente bune, proaspete si suticiente.
S'au supus verificarii diplomele doctorilor si
ale spiterilor noui veniti.
S'a introdus altoirea la copii contra varsatului;

www.digibuc.ro
199

S'au pus, putem zice, bazele unui inceput de


serviciu sanitar in sar.
Mai inainte, la bolnavi se chernau babele cu
buruienile lor.
Cnd se boInvea cte un Domnitor, sau vreo,
rudd de a lor se aduceau medici (vraci) din Ar-
deal, din Crimeea, din Italia si chiar din Ger-
mania ; $tefan cel Mare si-a adus un medic
din Nrnberg.
Acesti medici aduceau cu dnsii si cte o
mic farmacie, dar foarte neindestulatoare.
Cel d'intiu spital din tara, spitalul Coltea,.
a fost interneiat de BrAncoveanu si a fost in-
zestrat si cu o farmacie sau spitrie.
La 1752 Grigore Ghica Voc1 a infiintat in
Bucuresti spitalul Pantelimon.
Intemeierea spitalelor a deschis o epoc noua.
Pentru farmacie in tArile romne.
In timpul lui Alexandru Ipsilanti spitriile
se inmultesc, asa c a trebuit s fie supuse con-
trolului medicilor primari de spitale, ca s nu
vnda dect preparate proaspete si bunt..
Spiterii dela noi erau strini, mai mult sasi1).
Giurgiul avnd o carantin bine organizat,
a fost unul din prirnele orase in care s'a infiin-
tat un serviciu medical si o spitArie.
Ca medic al carantinii a functional Dr. Ion
Sibinianu (Seben2), care s'a stabilit la Giurgiu,
1) N. lorga, Istoria romanilor in chipuri si icoane ; farmacia in
tarile romne.
2) Dr. Ion Sibmiana (Seben) s'a nscut la 7 Noembrie 1807, in
satul Micocani (Transilvania). El a fost ales primar al orasului in
anul 1866 dup legea comunal in vigoare dela 1864 si a functionat
in aceastd calitate pan6 la 2 Noembrie 1866, cand a incetat din viats.

www.digibuc.ro
200

unde a fost ales mai trziu Primar al oraului;


iar cel d'intiu spiter a fost Ion Sobel.
Epidemiile de ciumd si holerd tArmurindu-se,
autorittile, medicii, ca i ceilalti slujitori ai s-
nAtAtii publice au putut s-i indrepteze aten-
tiunea i activitatea lor in alte directiuni, lun-
du-se folositoare msuri contra unor alte boale,
ce bntuiau oraele ca i satele.
Spitalut venericesc.
Comitetul sdndtdtii sau al carantinelor, cu
reedinta in Bucureti, era insrcinat cu prive-
gherea i luarea msurilor sanitare in tot cu-
prinsul Principatului, iar Ispravnicul de judet
era indatorat s comunice comitetului tot ceea-
ce privea starea sdndtdtii din judetul sdu.
Ispravnicul judetului Vlaca comunicnd co-
mitetului sdndatii (anul 1834) cd potimile
s'au intins, att in ora, ct i in judet,
comitetul a intervenit prin Vornicia din luri-
tru, dndu-se ordin Magistratului orawlui sd in-
chirieze o casd. incdptoare, in care sd interneze
pe toti bArbatii i femeile bolnave, iarPolitia sd cer-
ceteze facA liste. Intretinerea i medica-
mentele s5. fie date din casa Magistratului; cei
cu stare sA plteascA. dnii cheltuelile acute,
iar cheltuelile acute cu cei sraci sa. se suporte
de Magistratul oraului.
Preedintele Magistratului roag printr'o a-
dresA pe Dr. Seben,1nedicul carantinii, .ca s5. des-
copere pe bolnavii de asemenea boale din ora,
fiindu-i mai usoard Aceastd sarcind, ca doctor.

www.digibuc.ro
201

Dr. Seben raspunde, la 12 Decembrie 1834,


c trebuie s se inchirieze patru odi, una pen-
tru brbati, una pentru femei, una pentru bae
i una pentru servitori, o femeie i un brbat.
Magistratul oraului a luat cu chirie casa cu
patru odi, unde a stat Hagi Abdula, a luat
mAsuri pentru procurarea paturilor i lemnelor
de foc, iar la inceputul lunii Ianuarie 1835 a
inceput functionarea spitalului zis venericesc.
In corespondenta cititA am gAsit cA spiterul
oraului a pus mult sArguintA pentru ingrijirea
i vindecarea bolnavilor.
In cursul anului 1835 au fost cAutati. 22 bol-
navi cu stare din oras i judet, cari au pltit
488 lei i 38 parale, iar lei 511, parale 2, chel-
tuiti cu cei fr stare, s'au trecut in socoteala
Magistratului i a Crmuirii, pentru partea ce
privea pe fiecare.
Cu ordinul din 16 Ianuarie 1836, Departa-
mentul pricinilor din luntru a dispus ca Ma-
gistratul sA plAteascA o tnie de lei spiterului o-
raului Ion Sobel pentru silinta i folositoarea
ispravA arAtatA la vindecarea bolnavilor."

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XX.

Venirea Domnitorului.
Alte serbri.
Generalul Kisseleff pardsind tara in luna
Aprilie 1834 dupd cteva zile In urmd Poarta,
in intelegere cu Rusia, a numit ca Domnitor
in Muntenia pe Alexandru Ghica, frate mai
mic cu Grigore Ghica Vodd, care domnise dela
1822 pnd la 1828.
Alexandru Ghica a trecut prin Giurgiu cnd
s'a dus la Constantinopol ca s pi imeasca in-
vestitura.
Domnitorul a venit la Giurgiu la 3 Martie
1839, cnd ,.s'a fdcut luminatie imprejurul ca-
selor unde a concit, ct si la alte locuri, in
Piatd si la turnul ceasornicului"
Domnitorul a mai venit la Giurgiu la 23
Martie 184o.
Am gash o adresd a Presedintelui Magis-
tratului, din 2 1 Martie, atre strostii, prin
care se anunta cd Maria Sa Domnitorul va
sosi Duminica viitoare de dimineatd la Giur-
giu, rugndu-le s fie gata cu toate corporatiile,

www.digibuc.ro
203

spre a merge intru in tmpinarea Mriei Sale,


petrecndu-1 pra la cfartirul unde se va sco-
born
Cu aceasta ocaziune, Presedintele Magistra-
tului Gheorge Lascar a tinut urmtoarea cu-

Alexandru Ghica
Doinn al Munteniei (I834-1842)

vntare la intrarea in oras a Domnitorului


Alexandru Ghica :
Prea Indltate Thomne"
Magistiatul acestui ora,s, pdiruns intru indatort-
rde sale, indrdsnege plecat a supune la cunoginta
Indifimii Voastre, cd articolul de intdia trebuinp
se afld cu indestulare; se pdge,ste intru toote curd-
tenia f infrumusetarea craplui inainteaRd. Locui-
torli se afld in cea desdreirptd stare a sdndteitii, bu-

www.digibuc.ro
204

curndu-se sub buna cf peirinfeasca voa-


sire ingrifire ,si obldcluire".
* *
La 3o August (Sf. Alexandru) se sdrbdtorea
in fiecare an 'ziva Domnitorului, printr'un ser-
viciu religios, slujit in biserica Sf. Nicolae, la
care Crmuirea Judetului invita pe Presedin-
tele Magistratului cu toti cilenii, corporatiile
negustorilor si meseriasilor i alte persoane o-
liciale, ca sA ia parte.
Crmuirea ruga pe locuitori ca in seara a-
celei zile, s facd fiecare luminatie inaintea
caselor".
La 6 Decembrie, de Sf. Nicolae, se serba
ziva Tarului Nicolae Pavlovici, <-protectorul
Trilor romne.
Srbatorirea Suitanului.
In 1837 s'a serbat venirea Sultanului Mah-
mud al II-lea la Rusciuc.
Crmuitorul judetului, Hiotu, anuntnd a-
cest eveniment, intervine la Magistrat (13 A-
prilie) ca sa ia mAsuri pentru procurarea celor
necesare iluminatiei ce se va face in satul Slo-
bozia, de langd Giurgiu, din fata Rusciucului".
Fiind neapArat trebuintd de pacurA ne-
fiind vreme a se aduce dela munte, sA se pro-
cure cloud buti din oras; oricAtA se va gAsi pela
negustori sA se opreasca din vnzare ; sA se
bage de seaml ins ca negustorii, din ldcomie,
sA. nu toarne apA intr'insa i s'o strice; ase-

www.digibuc.ro
205

menea s caute toale, crpe, pela croitori sou


ovrei, pentru iluminat i fcut topurr. Ma-
terialele cumprate din or,ul Giurgiu, pen-
tru iluminatia ce s'a fcut in satul Slobozia, au
costat 2327 lei i 35 parale. S'au cumprat
279 vedre de pcur, cu cinci lei i jumtate
vadra i impreund cu celelalte materiale s'au
dat in primire calf ei inginereti (conductor tech-
nic), insrcinat cu iluminatia, Wilhelm Lori-
zaca, care a dat dovadd de primire scris in
nerntete 1).
Rmnnd neintrebuintate materiale in va-
loare de 451 lei i 3o parale, serbarea in onoarea
Sultanului a costat pe oras 1876 lei i5 parale.

1) Wilhelm Lorizaca (Lorizeca) fusese amp/alai la secsia ingne-


reascei a Departamentului dinAuntru.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XXI.

Inundarea ora*ului.
Construirea digului.
De multe ori apele Dunrii au patruns pe
timpuri pr1 in mijlocul oraului.
ln luna Feb ruarie 1837, Dunrea desghetndu-
se i venind mare, gh:ata s'a umflat i ap3 s'a re-
vdrsat (14 Februarie), intrnd in ora. s pe la bariera
Sloboziei i pe la Smrda. Apa a umplut anturile
cetdtii, cari nu fusese inc astupate, dar s'a retras
curnd, fdr a pricinui pagube insemnate.
In Ianuarie 1841, apele Dunrii venind iards
mari si amenintnd oraul cu'innecarea, Magis-
tratul a intervenit (5 lanuarie) la Crmuirea
judetului, pentru a se pregati vreo zece luntri,
ca s poat scdpa oamenii de primejdie.
Locuitorii din culorile verde ii galben si-au
prsit casele din cauza innecului i umblau
berienari, neprimindu-i locuitorii din celelalte prti
ale or aului.
In fata acestei triste imprejurdri, Magistratul
a acut publicatie in ora (14 lanuarie), rugnd
pe orenii cari nu aveau casele innecate, s5.-i

www.digibuc.ro
207

primeascA $i sa le dea adapost, fara a le lua vreo


plata de bani, hind o datorie cre$tineascd."
Din cauza apei, care venea mereu $i innecase
mahalaua verde $i ora$ul jur imprejur, fiind
amenintata comunicatia cu satele din apropiere,
Magistratul face cunoscut in oras (15 Ianuarie),
prin Politie, ca f iecare sd se IngrijeascA de fa-
inA, lemne, malaiu si cele trebuincioase.
Crmuitorul judetului, chemnd pe brutari,
ace$tia au arAtat cA au in hambare fAinA 56.800
ocale
..
$i se poate indestula ora$ul ca la o luna
$1 jumAtate.
In anul acela revArsarea Dunarii a cauzat
mari pagube oraenilor giurgiuveni din partile
innecate $i ace$tia au reclamat Domnitorului, ce-
rnd sA se ia mAsuri pentru a se face An plan
de apArare, trimetnd un inginer, spre a se feri
pe viitor de innec, att ora$ul, ct $i locurile de
pa$une dinprejur.
Plngerea li s'a luat in seamA, hotarindu-se
a se ridica un dig in partea despre Slobozia.
Construirea digului a inceput in anul 1845, in
timpul domniei lui Bibescu Voda, mare Vornic
al pricinilor din luntru fiind Barbu D. Stirbei,
iar la 14 Iulie 1846 s'a facut inaugurarealucrarilor.
In ziva festivitatii, Pre$edintele Magistratului,
Atanase Stanov, Crmuitor al judetului fiind
Ion Catuneanu, a rostit o cuvntare, prin care,
dupa ce a arAtat nepretuitele foloase ce vor
avea orAsenii de pe urma lucrarii infaptuite, a
adus calduroase multurniri Domnitorului pentru
inaltul sprijin dat ora$ului.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XXII.

Ccilatorii streini despre Giurgiu.


Prin tara noastr au trecut, in decursul vre-
mii, o multime de cAltori, de toate neamurile.
Nu voi cita in lucrarea de fatd dect pe aceia
cari au spus cte ceva despre Giurgiu, fiinda.
nu toti au trecut prin acest oras, la intrarea
sau la iesirea lor din tarA si nici nu si-au
scris si publicat toti impresiile lor de cltorie.
Despre un alt cltor, pn la Va1era9d. de
Wavrin, care a trecut pela Giurgiu. in anul
1445, in fruntea expeditiunii cruciade pornit
contra Turcilor, nu am cunostint.
La strsitul lui Octombrie 1595 orasul a a-
dpostit pe Sigismund Bathory, principele
Transilvaniei, venit in plimbare rsboinic prin
tarl, pe nuntiul papal Episcopul Visconti de
Cervia, pe Silvio Piccolomini, comandantul ce-
tei ajuttoare a principelui de Toscana si alti
ofiteri nobili Italieni.
Cei de mai sus nu au fost simpli cltori ;
ei au participat, dup cum am vAzut, i la lapte
de rsboiu, lsndu-ne unii din ei interesante
dri de seam din acele vremuri.

www.digibuc.ro
PLIVUL
B . BAvl Co.ro.ntines
C . TemnA
. 5Am..6,
fPO.
pc.t IA 1834
E. C onne u
F
56 ht. N0 von Ott
AEI"'

www.digibuc.ro
210

In anul 1574 a trecut prin Giurgiu francezul


parigian, cum ii plAcea sa se intituleze Pierre
Lescalopier. Acesta hoarindu-se ca sA viziteze
Turcia, a plecat din Paris la 1 Februarie 1574,
prin Venetia si Raguza, la Constantinopol.
Franta, care nu se unise cu crestindtatea con-
tra Turciei, rmsese credincioas aliantei
incheiatA de Francisc I si se bucura pe lnga
Sultan de o mare trecere, de care profitau si
supusii ei.
Lescalopier fAcea parte dintr'o familie distinsA,
avea o instructiune solidA, vorbea curent la-
tineste si urmase cursurile universiatii din Pa-
dova, care atunci era universitatea lumii ele-
gante.
Dupa ce a stat ctva timp in capitala Turciei,
a plecat, trecnd prin Thracia si prin Bulgaria
si a ajuns in ziva de 4 Iunie la Rusciuc.
La 6 Iunie a trecut Dundrea, intr'o luntre
mare, Impreund cu insotitorii sAi, la Giurgiu,
unde spune cA au fost cercetati, daccr nu se ge i -
sege printre deingi vreun sclay clegin fusar.
A ramas in ziva de 6 Iunie la Giurgiu, despre
care spune cA era un sat mare, ce apartinea Sul-
tanului (Grand Seigneur), pentru a putea avea
in mnA, pe amndoud malurile. acel drum mare.
Spune cA impreunei cu Turcit locuiau atunci in
Giurgiu un mare numerr de Romni (Valaha
In fatA, la treizeci de pasi, in al:A., era un
turn pAtrat si ruinele unei vechi fortarete (ce-
tAtuia din insuld), ce ar fi fost dArmat de
armata lui Petre Ermitul, care a trecut pe la Giur-

www.digibuc.ro
211

giu, in timpul lui Godeffroy de Bouillon, adic


pe vremea primei cruciade (1096-1099 1).
Samuel Twardowski, scriitor polon, a insotit
in anul 1622 pe ducele polon Cristofor de Zbara;
Irr solia sa la Constantinopol, unde fusese trimis
de regele Poloniei Sigismund al III-lea, pentru
incheia pace cu Turcii, in urma rsboiului ce
se desfsurase anul precedent in jurul Hotinului.
Twardowski, care era si poet, a descris acea-
st solie in versuri.
Cltorii au intrat in Muntenia, trecnd pela
Tecuci, Rmnic, Buzdu, Afumati, cetatea de
odinioar a lui Mihai Vocl, stApnitor care ar
fi fost de neinvins, de War fi incercat puterile
Poloniei, adaoga poetul. Au trecut de Bucuresti,
oras vestit al Trii Muntenesti, apoi peste r-
urileNeajlov i Clnistea, a jungnd la Calugareni
unde, in ostroave, Mihai Vocla a sdrobit o sut
de mii de Turci.
Au trecut peste prul Serepca2), granita trii
Muntenesti i Twardowski spune c granita
fusese odat la DunAre, dar atunci, din pricina
certei a doi frati, fii de Domn, Giurgiul
Brila, dincoace de Dunre, erau pdzite de straj
turceascd.
De acolo, urcndu-se pe un deal, au vdzut In
Calatorul a facut confuziune, Hind vorba, !Ara indoiala, despre
expeditiunea cruciatilor din anul 1445.
Descrierea lui Lescalopier a aparut in Revue d'his(oire diplomatique
No. 1, anul 35, pag. 4 i urm. din 1921 i a Yost publicata prin
ingrijirea societatii de istorie diplomatica din Paris. (Se gasete in
biblioteca Academiei romane).
2) Paraul ce trece pe langa satul Daia i se varsa la Dunare, fn
Cemasca, era aproape de hotanil raielii Giurgiului.

www.digibuc.ro
212

vale Dun Area, care curgea repede si latA; pe


apA se vedeau ostroave mAnoase cu iarbA deasA.
Peste tot roiau bArcile pescarilor; unii prin-
deau stiucl la zgazuri, altii prindeau pesti mari
cu undita, altii pescuiau din bArci usoare.
Dar tot admirnd frumusetile naturii si ale
locurilor inconjurAtoare, pentru a le descrie
apoi in versuri, poetul a zArit Giurgiul pe o
stnc cu o movil inalta. 1).
Cnd s'au apropiat, straja impArAteascA a Gya
pilor,pedestrasi usor inarmati (intrebuintati
numai la apArarea si atacul cetAtilor), au tras
cu tunul, iar Cac liul din Giurgiu le-a iesit in
intmpinare, cu o multime de oameni.
In zori de zi au trecut in caice repezi la
Rusciuc, pe malul bulgaresc 2).
*

Paul Strassburgh, ambasador al Suediei la Con-


stantinopol, a intrat in tarA pela Brasov, a trecut
prin Trgoviste si a ajuns la Bucuresti, uncle
avea resedinta Domnitorul din vremea aceea,
Leon VodA.
Spune cl, intrnd in sala Tronului, toatA lumea
care era de fata, in semn de cinste, a pus mAinile
la piept si a plecat fruntea, ca la Constantino-
pol, ca pe vremea Byzantului.
De jur imprejurul peretilor erau divanuri,
dui:A moda turceascA, iar scaune numai doua
i) Era cetd(nia din insuld, cladirea cea mai rasarita din Giurgiu
pe vremea aceea i probabil avea aparenta de a fi fost aezata pe
o stanca.
2) P. P. Panaitescu; Calatori poloni in tarile rcmane; Academia
romana, studil *i ccrcetari, pag. 19-21.

www.digibuc.ro
213

unul pentru Domn i altul pentru mosafirul sAu.


Ambasadorul suedez a fost adus pAnA la Du-
nAre, de oamenii lui Voda, cu carele domneti;
a gasit cetatea Giurgiulu slab inteirtel de Turci (163o)
*

Delacroix, secretarul ambasadei franceze din


Constantinopol, vine la 19 Martie 1675 prin
Rusciuc i trece Dundrea cu luntreape la Giur-
giu, care se numea atunci Yrkki.
I se Npare Giurgiul a fi un teirg meir4or. PArAsind
oraul, trece pela FrAteti-Daia, in drum spre
Bucureti. 1)
*

Carol al Xll-lea. Dei la, inceputul acestui


capitol am spus cd nu voiu cita deck pe acei
cAlkori strdini, dela cari ne-a rAmas scris ceva
despre ora5, totu nu pot trece cu vederea pe
viteazul i nefericitul rege al Suediei, Carol al
XII-lea, care a trecut prin Giurgiu, in anul 1714,
la inapoierea din Turcia i apoi prin Piteti, in
drumul spre patrie, cnd a fost insotit i de con-
fidentul sdu, un negustor francez, A. de la Motraye.
*
Valcroissant. Era pe vremea cnd cteva pu-
teri europene tinteau sA hotArascA soarta P olo-
niei. Franta, care nu vedea, cu ochi buni
amestecul Rusiei in treburile acestei 0.6, dorea
sd strneascd ci orice pret un rAsboiu intre
Turcia i Rusia.
Ascultnd indemnurile Frantei, Turcia de-
clard rAsboiu Rusiei in Octombrie 1768.
1) N. loiga; Istoria rornnilor prin clatori.

www.digibuc.ro
214

Cine era Valcroissant ?


Intr'o corespondentA. din 17 August 1770,
cAtre Sublima Poart, de Saint-Priest, ambasa-
dorul Frantei la Constantinopol, recomanda pe
Valcroissant ca fiind un ofiter distins, de
mare merit si cu mula experientd in rsboiu I).
Se plnuia atunci formarea unei armate, corn-
pusA din Polonezi, Unguri, Transilv4neni, Mun-
teni i Moldoveni, cari ar fi voit sd se angajeze
in serviciul Turciei, armatd ce avea sd fie pusd
sub comanda lui Valcroissant 2).
Dup ce am ardtat in cAteva cuvinte rostul
ce avea Valcroissant in Turcia, sd vedem ce
spune el despre Giurgiu, pe care l'a vizitat de
mai multe ori in anul 1771 3).
La Giurgiu scrie el din Rusciuc, la 20 Ia-
nuarie 1771, ambasadorului francez din Constan-
tinopol , nu a Mai z-dmas deceit o casd cleird-
pdnatel in care ski Sultanu14). Totul este grdmadd
la pelmint In acest orao- nenorocit".
Intr'o altl corespondenta, trimisd din Cer-
navodA la 16 Februarie 1771, Valcroissant spune
urmAtoarele :
Am trecut de mai multe ori Dunrea, ca
sd vdd pe Sultan la Giurgiu. Acest nenorocit
ora,F este cu totul dish-us i nu a mai z-dmas deceit
o singurd card, uncle std Sultanul. Intreaga sa

Inteo alt corespondent se aduceau critici lui Valcroissant,


care ar fi avut planuri exagerate, urmArind chiar sl ocupe tronul
Munteniei.
Documentele Hurmuzaki, Supt. 1, vol. II. (1518-1780).
3) In anul 1770 Giurgiul fusese ars cu totul de cAtre
4) Sultanul Mustafa al IV-lea, care moare la 24 Decembrie 1773

www.digibuc.ro
215

armat 10.000 de Turci si 3oo de Ttari


este cantonat in baraci.
Au infiintat cloud nenorocite de ,san(uri Impre-
jural oraplui i). Am fcut inconjurul lor, in-
sotit de Maresalul Krasinski si de patru soldati
polonezi, in uniforma mea de dragon ..froncea i
am intrat intr'un addpost unde se gAseau vreo
7-800 de Turci. Mi-au fcut primire frumoasA
cnd m'au vAzut si i-am auzit spunnd: iatA
generalul francez".
M'au Intrebat Sultanul si Pasa ca sA le spun
ce pArere am eu despre acele santuri. Le-am
rdspuns cA sum foarte bune, dar am addogat c
trebue sA taie toti arborii imprejurul orasului,
in afarA, pnd la inarginile primului sant si
sA-i ridice de acolo, atragndu-le atentia asupra
avantajelor ce ar putea cstiga inamicul. M'au
ascultat si au dat ordin sA-i taie numaidect.
Castelul depe Dunre, inconjurat de apA,
este foorte mic ,si intr'o stare at& de &stet' ca o sin-
gurei loviturei de tun bine tray& este de ajuns ca
sA-1 dea peste cap".
Intr'o corespondentA trimisA din Rusciuc la
2 1 Februarie 1771, Valcroissant arAta cA Du-
nrea era plina. de sloiuri si trecerea ei toarte
grea ; cA trupele turcesti au lost retrase toate,
rAmnnd in Giurgiu numai 3oo de Turci si
loc. Polonezi. Spune despre Rusi cA sunt niste
prosti, cari nu stiu sA profite de as-del de im-
prejurAri.
1) Intr'o alta corespondentd, vorbind despre aceste dou anturi,
spunea cA nu erau biMe de attceva dec.& sei impiedece vacile ca sd
nu iasd prin toate partite.

www.digibuc.ro
216

In sfrsit, in alte corespondente, trimise din


Cernavoda in Aprilie si Mai 1771, Valcroissant
scrie despre succesele Rusilor, despre incapa-
citatea Turcilor si despre trista stare in care
se gseau confederatii Poloni.
*
Langeron, francez refugiat din tara sa, in ,
urma marei revolutii dela 178o, avnd gradul
de general in armata ruseasc. in timpul rds-
boiului dintre Rusi si Turci (18o6 1812), a
vizitat Giurgiul in anul 1810 si intr'un memoriu
al sdu scrie intre alte multe si despre oras,
fortreat si castelul din insuld. 1).
Des pre oras nu putem afla altceva dect c
. era o mare mahala, (faubourg), bine construit
si bine populate.
Descrierea sa pAcatuieste insd prin aceea cd.
uneori este att de confuz inct nu se poate
pricepe nimic. Iti face impresia cd le spune din
auzite. De altfel acest general mai descrie cteva
lupte, amdnuntit, dar dup spusele altora.
*

Ludovic von Stiirmer, fiul Internuntiului Suir-


mer, care venea din Austria pentru a se duce
la Constantinopol, a intrat pela Turnu-Rosu,
a trecut Argesul pe trunchiuri de salcie, apoi
prin Copceni, Falastoaca,Pietrele, Daia, a ajuns
la Giurgiu. Trece Dundrea pe o seica, cu mare
greutate, la sfrsitul anului 1816. Vorbeste mai
Inuit despre crapii dela lacul Greaca, pe unde
s'a abtut, dect despre Giurgiu.
1) Documentele Hurmuzachi, Suplim. I, 3.

www.digibuc.ro
Cetatea si orasul Giurgiu.
Din albumul lui lacob Ad.
Vederi depe Dundre, dela isvoare i pcind unde se varsei In Mare
tipArit la Viena de Ado lpli Kunike in anul 1826.

www.digibuc.ro
218

In anul 1820 un invatat englez Sir Robert


Porter trece Dunrea, pltind douAzeci de lei
luntraului. Spune despre Giurgiu c este un
oras semiinat cu case pu(t"- e, rele i murdare. PleacA.
cu aruta de pw i trece pela Daia, CA lu-
greni i Copaceni, in drumul spre Bucureti.
Era zapada mare. Pretutindeni poporul de jos
era foarte amabil.
Schladen, trimis prusian, vine pela Rusciuc,
la to Noembrie 1820. E intmpinat pe Dunre
de un functionar al consulatului din Bucureti.
La Giurgiu i se pregatete locuint de guver-
natorul turc al oraului, care la plecare ii pune
la dispozitie trsur cu patru cai. La Giurgiu
i s'a prezentat i capuchehaiaua muntean 1)

Walsh, un englez care fcuse parte din suita


lordului Strangford, ambasadorul Angliei la
Constantinopol, dup ce a stat ctiva ani acolo,
s'a hotrit a se inapoia in tara sa, prin Turcia
european.
Plecnd clare din capitala imprtiei otomane,
la 28 Octombrie 2), insotit de un ienicer aflat
in serviciul ambasadei i de o cluz, a trecut
prin Ciorlu, Kirklesi, Surnla, Razgrad, pana
la Rusciuc.
1) N. jorga; Istoria rom:Inilor prm calatori.
Waisfi, in cartea sa. unde istoriseste impresiile de alatorie,
capatate In lungui dru n s rabatut, timp de cAteva luni, trece data
plecarii din Constantinopol, mentioneaza lunile si zdele in cari a
ajuns in diferite localitati, dar nu pu ne anul. Fie c a fost o scA
pare din vedere, fie cg a facut-o intentionat, deducem ca anul cd-
latoriei sale cel mai apropilt poate fi 1827, daca nu va fi fost cu
ori trei ani mai inainte.

www.digibuc.ro
219

Cnd a ajuns la Rusciuc i s'a uitat peste


Dun Are, a zrit Giurgiul cufundat in tristele
beilti ale Valahiei".
Spune cd un vapor trecea Dunrea, de dou.1
ori pe zi, dimineata i seara, cnd avea pasa-
geri, plAtindu-se 18 piawipentru o curs. Walsh
platind costul intreg al cursei, a trecut DunArea,
pe care a g.isit-o foarte mocirloas. Curentul
aducea fAr incetare grarnezi de argila albicioas,
ce se aternea peste tarmuri, ceeace lacea ca
apa s fie murdard.
Dupa o or de mers, a ajuns la Giurgiu
(alargetvo). Acest ora, spune el, este situat la
spatele marei insule a Sloboziei (Slobodge), mai
jos de Rusciuc. Orasul are o fortareata remarca-
bild, nu numai fiindc este singura pe care Turcii
o au pe partea stngd a rului 2), dar i fiindc
trece ca modelul cel mai perfect de fortificatii
ce s'au ridicat in intreg Imperiur.
Si continua: ajunserrn la Giurgiu, venind
pe Ufl brat al rului, ce se poate numi canal
ce am trecut de fortdreat, ale cdrei
gherete, aezate pe intriri, searndnd cu mina-
retele de moschee, descinserAm pe un cheu, sad
mai bine zis pe un banc de ne:mol, mai jos de
oras. Acest fel de cheu era intesat de cdrute
valahe, incArcate cu produsele trii, cu cari se
umpleau mai multe bastimente, pentru a fi
transportate de cealalt parte a Dunrii."
Din descrierea lui Walsh se vede cd el a
debarcat la schela
2) Era greit informat, afirmand ca Turcii aveau o singura for-
tkeat pe malul gang al Dunkii.

www.digibuc.ro
990

SA vedem acum ce a remarcat calatorul din


toate produsele tdrii noastre; sd le ham chiar
in ordinea in care au fost trecute : mai intAiu
postrama (ii zice bastermans) i aratd cd. sunt
niste felii de carne de bivol uscate la soare ;
a poi gfitudemul Carnati turtiti in forind de
potcoavd; la urmd, blocurile de sore de stncei
i atAt.
Sarea o lauda. muh si voiu reproduce pro-
priile sale cuvinte, fiindc prea putine lucruri
din tara noastrd au rdmas necriticate de acest
calator att de pretentios, cu noi mai mult
decAt cu altii.
Aceasta sare este cu mult superioara aceleea
care se extrage din minele dela Chesfiire. In
bucati este de un albastru transparent, ca ghiata,
iar cnd este in pulbere, e alba ca zapada. Nu
se rafineaza, ca sarea noastrd, inainte de a se
intrebuinta pentru nevoile bucatariei ; se sdro-
beste nAmai mdrunt, pe cAt se poate. Este un
articol important de comert in aceastd tard. Se
vinde in bulgari mari, ca pietrele de constructie
si fiecare si-o piseaza acase.
.

Dela Smrda, calatorii au venit in oras, pen-


tru a prezenta Pasei, care avea resedinta in
fortareata, hrtiile de drum.
*
Stanslas Bellanger, calator francez venit la
noi in tarA in anul 1836 pentru o mostenire, a
stat cteva luni in Bucuresti. A fost si la Giurgiu
si aci 'a &cut carantina timp de 24 de zile.
Vremea petrecutd in tara noastrA o descrie
in doua volume, tipArite la Paris in 1846. Po-

www.digibuc.ro
221

vestirea lui este foarte atrgdtoare, vioaie si nu


pArAseste, dela inceput pnd la sarsit, nota
vesell, glumeatd.
IatA in ce fel istoriseste el modul cum se fAcea
desinfectia la carantina din Giurgiu : iau efectele
inciumate sau socotite astfel, le afundA de cteva
ori in apa Dundrii, le storc bine rAsucindu-le,
le intind apoi pe niste gratii de nuele i plimbA
pe dedesupt un mangal mare cu cArbuni aprinsi,
peste care se aruncA o substantd cu miros piscA-
tor, al cArei fum pAtruazAtor are indatorirea de
a goni, fAr sA dea voie ca sA mai revinA
toate urmele lAsate de epidemie.
Despre odaia in care a lost izolat :Tune cA
era o celuld de scdnduri, atdt de mare inc.& sd nu
cregd cu,scd, unde i s'a oferft ca pat
o soltea moale de rogolind.
\Teninj pana la Durare, aproape 130 leghe
cAlare, in goana mare si fArA sA se descalte,
cnd a ajuns la Giurgiu nu se mai putea tine
pe picioare, asa cA a trebuiL numai dect sA se
culce, cu fata in jos, lipitA de rogojinA, din care
a respirat praf i purici.
Cnd a auzit deschizndu-se usa cotefului, a ince-
put sA tremure ca frtinza si avea dece bietul orn.
Imi aduc aminte, parcA ar fi fost ieri, spune
Bellanger; slujbasii carantinii, cu nasul si gura
astupate, fiecare eu un cleste lung in mAnA,
cum .intrarA pe use, imi deschiserA geamantanul
si ct ai clipi din ochi tot calabalcul de eltorie
hainA, pantaloni, cArnAsi, ciorapi, incAltAminte,
sapcA, au luat toate drumul apei DunArii.
Ii mai rmsese, de la Pgris, douA cArnAsi, spAlate

www.digibuc.ro
222

calcate cu Ingrijire, ce le tinea de rezerv, cu


o grije printeasca. A pledat pentru ele cu tot
focul, a fost elocvent, patetic, dar in zadar; 1617
astupat i urechile, iar cele dota cArnasi
au sburat dupa celelalte efecte.
Incepui sa. plng, continuA a istorisi Be llan-
ger, iar lacrAmile cari imi curserA din ()chi
innecar o duzinA de purici ce se sbenguiau pe
salteaua de rogojina."
Dupa 24 de zile, ct a z.cut in carantin,
i-au dat drumul cu un brevet de desinfectare n
bugunar,dar, cu imbrAcAmintea de neintrebuintat1).

Anatol de Demidoff, print rus, mai trziu sotul


Princesei Matilda Bonaparte, a venit din apus
pe Dunre, insotit de alti ctiva tovarsi de
cltorie. 2)
Imbarcndu-se la Pesta pe vaporul Francisc I,
au ajuns la Giurgiu in ziva de 2 9 Iunie 1837,
dupa sase zile de drum.
Demidoff, cu o parte din tovarasii de cdlatorie,
au plecat la Bucuresti, iar ctiva, intre cari si
pictorul-desenator Ratfet au mai rarnas de au
vizitat orasul, biserica noul i blciul.
Notele de drum, insotite de un album cu mai
multe vederi executate dupa natura de Raffet,
s'au publicat in anul 1848 si au fost dedicate
Impratului Rusiei Nicolae I.
9 Stains/as Belanger; Le Kroutza, voyage en Moldo-Valachle,
tomul I pag. 86-93.
2) Intre insotitorii lui Demidof i se gaseau i urmatoarele persoane,
Le Playe, inginer de mine in Franta, Huot, un savant cunoscut, Alexan-
dre de Nordmann, om de stiint (zoolog), Adolphe du Punceau
neobositii sai cola boratori : de Sainson, Lveill, Rousseau si Raffet.

www.digibuc.ro
223

In albumul cu ve Jeri se gdsesc trei planse


referitoare la orasul Giurgiu : plansa Nr. I re-
prezentnd turnul ceasornicului, plansa Nr. 12
hlciul de Sf. Petru si plansa Nr. 13 bArbierul
tigan la blciu.
IatA explicatiunile ce insotesc plansa repre-
zentnd turnul ceasornicului:
De cnd stdpAnirea turceascd a trecut pe malul
opus al DunArii, Giurgiul a luat inatisarea unui
oras european. Fortificatiile fiind distruse, s'a lAr-
git spatiul i cteva case de o simplitate elegant
s'au ridicat in locul cocioabelor pArdsite de Turci".
0 piata In formd de cerc, ornduitA in cen-
trul orasului, este inconjuratd de clAdiri publice
sau particulare intr'un stil destul de frumos,
printre cari se distinge un han", 1)
In orasul reinviat se mai gdsesc Incd des-
tule bAltoace, din cauza lipsei de pavaj. Doro-
bantii reprezentati in planse ocolesc una din
aceste bAltoace ce intlnesti in asa de mare nu-
mAr in orasele si in satele din Valahia.
In notele de cdldtorie, gAs im urmAtoarea des-
criere a orasului, probabil datorita unui alt
colaborator.
Orasul este astAzi o amestecAturd de ruine
si de clAdiri noui. Simetria modernA a inceput
sd iajocul vechei arababuri orientale ; iatd de ce
incd multd vreme ulite neisprdvite i locuri aco-
perite de darmAturi vor poci planul regulat
al noului oras. Mahalaua din vecindtatea Du-
nArii este de constructie noud; cteva case fru-
9 Fostul hotel Dacia" proprietatea lui Toma Hagi Chiru.

www.digibuc.ro
221

moase si o bisericd, ridioatd. Sfntului Petru,


care se inaugura chiar in ziva aceea, Ii dau o
inftisare cu totul europeneascd 1) Mai departe
dai de o piata in formd de cerc, in mijlocul
cdreea se inaltd un turn; in piatA se strng toti
giurgiuvenii, fiindc aci s'au adunat toate pr-
vliile si cafenelele, cu grupurile lor de furnd-
tori, cari stau roatd afard, de o parte si de
alta a usii".
Dar vorbind despre Giurgiu, nu se putea sd
nu pomeneascd si de spre vestitii cini ai orasului:
Un alt neajuns civilizatia valahPi, schimbnd
obiceiurile turcesti, na gonit incd din orasul
odinioard mahometan o rnostenire suprtoare
si cteodat i periculoasd ; cetele de cini r-
tcitori, cari, curn se inopi eazd, se fac stpni
pe toate mahalalele i ingreuiazd circulatia, cu
deosebire pentru streini."
Plansa N 12, reprezentnd blciul de St. Petru
este insotita de urmdtoarea explicatiune pe care
o redau pe scurt: blciul era o cmpie imensd,
frd umbrd si fdra erdeat, unde se strnsese
o mare multime, c mnpact si sgomotoas, corn-
pusd din negustori, dansatori, muzicanti si curiosi.
Printre corturi, bardci, cdrute si vite se g-
seau rafturile cu mrfuri ale negustorilor. A-
traccia principala era dansul, la care poporul
se deda cu mult zel; descrie cum se juca flora,
in care se prindeau cte 50-6o de dansatori,
avnd la mijloc ldutarii tigani. Toatd. lumea,
1) CalAtorul vorbe5te despre noua mahala a Smardii, iar biserica
care se inaugurd in ziva aceea %(S. Petru) era biserica Sf. Treime.

www.digibuc.ro
223

chiar si fetele tiganci, cari au atras aten-


tiunea calatorilor prin frumusetea lor unica In

felul ei, avea o tinua modesta si rezervata


In timpul jocului.
Se mai descrie, ca explicatiune la plansa re-
15

www.digibuc.ro
226

prezentnd o bArbierie din blciu, remarcndu-se


faptul cd la noi brbierii erau mai mult tigani.
Romnii au lsat pe seama acestei rase inde-
mnatice meseriile de fierar, lutar, zidar, zlAtar,
bucAtar, bArbier".
Muncitori de pdin'Ant si cArdusi prin voca-
tiune, Romnilor nu le place meseriile cari cer
o viata sedentard. Aa cd tiganul stabilit
prAvAlia pe cmpul balciu1, iar pavilionul alb
arborat la cort era o indicatie inteleasA de toti
cei cari aveau nevoie sA se bdrbiereascd."
Aldturi de bArbierie era o mAcelArie, dar
cArnurile ce erau atrnate acolo, nu le-a fAcut
cAlAtorilor o impresiune tocmai plcutA.

Adolphe Billecocq, numit consul francez la


Bucureti in anul 1839 functionnd in aceastd
calitate pnd in Martie 1846, a fost un bun
prieten al Romnilor. Dndu-i seama dela in-
ceput cd chestiunea dunAreanA este o chestiune
europeand, a cdutat sd atragd atentiunea mai
marilor sdi din Franta asupra tArii noastre, dar
mai mult asupra pericolului rusesc ce credea
el cd ne ameninta.
A fost foarte apropiat de Dornnitorul Alexan-
dru Ghica, pe care 1-a sprijinit pe ct a putuf,
dar fArA a reui sd impiedece destituirea lui, fA-
cutA de PoartA, dupa interventia Rusiei.
Prin stdruinta lui Billecocq s'a alcAtuit un
album Album Moldo-Valague cu o multi:me
de vederi interesante, lucrate in creion dui:A
naturd, album care a apdrut ca supliment la
L'Illustration, in Septembrie 1848.

www.digibuc.ro
227

Mai toate vederile din album afara de


cteva cari au fost executate de desenatorul
francez Doussault, se datoresc lui Micfiel Bouquet,
un artist din cei mai distinsi, care a cutreierat
tara romneasc in anul 1840.
Un scriitor francez spiane c Bouquet n'ar fi
reusit niciodata s6.conving pe un Oran de al nos-
tru ca sA pozeze in fata sa. A trebuit ca sA aeze
pe unul intre doi jandarmi, dati de Principele
Ghica si nenorocitul era intrit in credinta ca.
fiecare trstura. de creion ii rApea un an din
viatA. O credinta si o tearn ce erau rspAn-
dite foarte mult in popor.
Alta data, pe cnd artistul copia inteun sat
ruinele unui vechiu monument, s'a pomenit re-
pezindu-se la dnsul, eu cutitul in rniin, un tigan
care il blestema pentru fa ptul de a fi pangarit
lacasul eroilor. Artistul era robust, tows a fost
ncvoie de ajutorul consulului francez, care Il
insotea, ca s-o scoata la capt cu acel furios 1).
Albumul este insotit de o descriere foarte in-
teresanta, datorita lui Billecocq, pe care o tri-
metea unui prieten al su, deputat la Paris 2).
Desprind din aceast descriere cteva rn-
duri referitoare la Giurgiu, despre care spunea
ca. era scfiela cea mai plaitatil de celltori ,si unul
din punctele cele mai interesante ale Principatului
Valafilei, pe care ar fi voit sa-I vada ajungnd
capitala Munteniei.
1 Elias Regnault; Histoire politique et sociale des Principauts
Danubinnes, pag. 280-281.
2) Guide politique et pitoresque c) travers les Principauts du Danube.

www.digibuc.ro
CAPITOLUL XXIII.
Negotul si me*te*ugurite.-
In general negotul in Principatele romne nu
a putut lua o mai mare desvoltare, din cauza
Turci)or, cari impiedecau libera iesire a pro-
duselor, ce erau pstrate in cea mai mare parte
pentru indestularea Imprtiei otomane.
Giurgiul, ca .cetate turceascd, nu putea face
negot. Toate produsele din raiaua cetAtii, ca si
cele din restul Principatului, luau drumul Ta-
rigradului in mare parte pe Dunre : gru, fAind,
porumb, orz, ovAz, meiu, fasole, tutun, vite pentru
mAcelrie, mai ales oi, cai, ln, piei de bou
si alte animale, unt, cirivis, miere, 1) cearA,
lemnrie, precum si multd sare, renumitA pe
vremuri.
In schimb se aduceau in tara: tesaturi de ln,
de .bumbac, sau de mAtase, diferite pnzeturi,
articole de fierdrie, medicamente si mai ales ar-
ticole de bcnie: cafea, untdelemn, mAsline,
orez, sApun, etc.
1) In lunca Giurgiului, pe campia Burnazului si in poienele din
padurile apropiate, erau nenumarati stupi, foarte multi sateni indelet-
nicindu-se cu albinaritul.

www.digibuc.ro
r-1
CD

't."'D
'
1 CD

SI;
Pj
g 4-

www.digibuc.ro
Debarcaderul din Giurgiu
Vedere lucratg dupg naturg de cgpitanul Carol Begen. Din Albumcd mprejurimilor
Dancing de jos. (1840). Chromolitografie executat de Schwabe.
230

buni erau opriti la export, oi, porci, piei de


bou, de oaie si de vulpe, lra, ceard, miere, brn-
z, peste, etc.
Organizaren negustorilor si
mestesuguritor.
.Negustorii, ca i mestevgarii, erau ornduiti
in bresle sau isnafuri (turceste esnaf), avnd in
capul lor cte un staroste; aceast organizare s'a
fcut in veacul al XVIII-lea.
Starostele avea dreptul de a judeca, de a aplica
amenzi, de a hotri fiecdruia unde trebue s-
deschid6. pravalia; pAzea ca pravaliile s fie
inchise de Paste si in cele dotasprezece praznice
mari, hramuri ale anului, and nu era iertat s se
vndl. El s upraveghea cumprarea mrfurilor,
si pentru toate aceste sarcini primea o simbrie.
Ceau,sul, subalternul sAu, tinea catastih de
negustori i aduna dela dnsii contributia pen-
tru vistierie.
Starostii regulau raporturile i obligatiunile
dintre ucenici, calfe si sapni 1).
Negustorii erau stabili sau drumeti. Negus-
torii stabili aveau cei mai multi locuinte la un
loc cu pravalia, care avea rezervat o odaie la
strada; astfel erau bogasierii, abagiii, bdcanii,
crciumarii, olarii, boiangiii, etc.
La Giurgiu boiangiii, mai trziu si olarii, erau
stabiliti pe aceeas ulit, asa ol am avut Wita
boiangillor i Wita olarilor.
1) N. lorga, Negoturi1e i me$teuguri1e in trecutul romanerc,
Bucureti, 1906, pag. 133.

www.digibuc.ro
231

Ca meteugari stabiti erau-croitorii,


cojocarii, cismarii, cavafii, elarii, curelarii, ro-
tarii, dogarii, lumndrarii, tAbdcarii, acetia din
urm a5ezati pe ulita care mergea spre Dunre,
Ulita tobacilor.
Negustorii drumeti erau streini, cari venind
din Turcia, nu se a;ezau in Principat, ci erau
numai in trecere; aceia cari veneau pela Giur-
giu, se indreptau spre Bucureti, unde i des-
fceau din mrfuri i plecau mai departe.
Att printre negustori, ct i printre me--
tesugari, se gseau in Giurgiu: Turci, Armeni,
Greci, Bulgari i mai trziu ctiva Evrei.
In Plata mare din centrul ora$ului erau ca-
fenelele, bcniile, iar in Plata dela gSaddrvan erau
mAcelriile, pescariile, brutAxiile i alte cteva
cafenele turceti sau armeneti.
*

La raspntia trgului, la g.Soddraon, era un put


de piatra, acoperit, inchis intr'un fel de ghereta
(yandrom).
Dup. informatiunile ce posed, acolo era lo-
cul unde se splau credincio3ii Turci, inainte
de a intra in geamia care a fost distrus (ars)
de Rui in anul 1770, in timpul rsboiului cu
Turcii. Geamia fusese pe locul astzi liber, din
fata Pietii de carne.
Putul de piatrA. dela Sadrvan s'a pstrat
incA pn in anul trecut, fo1o3indu-se de locui-
tori atunci cnd instalatia de apa a oraului
se gsea in reparatie, sau in timpul gerurilor
Marele Vornic Mihail Ghica, prin ordinul din 2 Aprilie 1836,
cere Magistratului orasului sd ia mAsuri pentru curatirea putului
dela *adkvan, aducerea lui In burin stare si repararea sandramalei.

www.digibuc.ro
232

mari, cum a .fost in iarna anului 1928 1929,


cnd au inghetat toate fntnile publice si cea
mai mare parte din instalatiunile particulare
de apa.
*

intre breslele negustorilor si ale mestesugari-


lor, sau ale negustorilor-mestesugari, nu era
nici o deosebire.
Erau negustori, cari lucrau prin calfele lor
lucrurile ce desaceau in prvlie si aceasta
s'a pstrat pand loarte trziu i dupA. Regula-
mentul organic, care nu s'a atins de acest vechiu
temeiu al vietii negustoresti si industriale a
trecutului, statornicit de Domnii veacului al
XVIII-lea 1)
Mentionez ca negustori si mestesugari frun-
tasi, vietuind acum o sut de ani in orasul
Giurgiu, pe urmtorii: Gheorghe Nicolau, zis
Gogoase, staroste, Mihail Stoica, zis Cucumecea,
staroste, To ma Hagi Chiru, Pene Dragoi,
Dragne Brasoveanu, Petre Motroc, Lalu BJian-
giu, Pancu Bacalu, Marcu sin Ghetu Mcelaru,
Bonea BAcanul, Ilie Voinea Croitoru, Mihai
Stoica Bogasieru, Petcu Donciu Croitoru, Gheor-
ghe Stan Crciumaru, Jane Brutaru, Dancu
Bcanu si altii.

Dupd pacea de la Adrianopol.


intocmirile pAcii incheiatd la Adrianopol au
adus o prefacere deplina a negotului nostru,
1) N. Iorga, lucrare citati pag. 133.

www.digibuc.ro
233

care devenea cu desavrsire liber, pe uscat ca


pe apa.
Vadurile i schelele Dunarii s'au deschis de
aci inainte negotului strain, Turcii renuntnd
la drepturile lor de prioritate.
Produsele fostei raiele a Giurgiului, care a ra-
mas proprietatea Statului, ca si cele din restul
judetului, incep acum a lua drumul spre Occi-
dent 1).
Cererile de cereale fiind din ce in ce mai mari,
agricultura incepe a progresa, in dauna cresterii
vitelor insd, cari Incep a scadea odata cu mic-
sorarea terenurilor de psune.
Orasul este napadit de negustori strdini: Greci,
Bulgari, Srbi, Armeni, Nemti, Evrei galitieni
sau Evrei spanioli trecuti prin Turcia.
Vin asemenea si se stabilesc la Giurgiu multi
Romani din Bulgaria si din Macedonia 2)
Muncitorii de prnnt bulgari, trecnd Dunarea
in mare nurndr, se stabilesc prin satele mrgi-
nave, iar unii inainteazd in interiorul judetului,
amestecndu-se cu populatiunea autohtona.
Afacerile prospereazd, miscarea in schelele
portului sporeste, pravaliile i atelierele se in-
1) Dau aci o listn de preturile productelor exportate dela 1 i
'Ana la 15 ale lunii lunie 1841, cu variatiile lor, publicatg in Buletinul
Oficial al Statului : greiu!, chila lei 150, 145, 136 ; porumbul, chila lei
86 83, 80 ; onzul, 75, 72, 70 ; fina, suta de oca, 50, 48 ; meilaiul, suta
de oca 43, 42 ; fasolea, suta de oca, 34, 32, 30.
2) Familii de strAini *1 de Romani, venite in Giurgiu, dupa plecarea
Turcilor : Andreiovici, Bembasat, Bohor Avram, Buga, Cappon, Co-
chinos, Cohen, Eschenazi, Franco, Nissim, Stanov, Hurmuz, Nedel-
covici, Simici, Grozovici, Zaharis, Lichiardopol, Riga, Pulopol, Varnali,
Petcu, Fratii Dimitriu, Carnabatu, Dr. Klein, Fr: Klein (farmacist),
Dr. Hintz, Binder (farmacist), etc. .

www.digibuc.ro
234

multesc, populatiunea oraului, care in anul


183o nu atingea trei mii de locuitori, crete pe
fiecare zi.
Cel mai greu incercat ora din tara, cum il
socotesc eu, pornete pe calea insufletirii viitoare.
Dar vorbind despre negustori i meteugari,
nu pot ca sA nu spun cteva cuvinte i despre
blciurile dela Giurgiu, bine cunoscute de pe
vremea Turcilor.

Blciurile
Dupa 1829, la Giurgiu se tineau, ca i astAzi,
d ou. blciuri anuale: la 29 Iunie Sfintii
apostoli Petre i Pavel i la 15 August, sdr-
bAtoarea Adormirea Maicii Domnului.
Totdeauna blciul dela 15 August, Sf Maria,
a fost mai mare ca cel dela. 29 Iunie, fAcndu-
se treburi mai bune. SAtenii terminnd o parte
a muncilor de peste an i realiznd pretul re-
coltei pAioaselor, erau mai bine dispui sA se
aprovizioneze cu cele trebuincioase gospodAriei
i mai ales cu de ale imbrcmintei.
Toat negustorimea oraului ieea cu marfd
la trg1); bogasierii, cojocarii, zAbunarii, cis-
marii, cAciularii, fceau afaceri frumoase.
Venea i negustorime de prin alte orae, cum
se duceau i ai nostri pe acolo, transportnd
mArfurile lor in care mari, chervane, la cari
se infamau cte zece cai i chiar mai multi-
9 Am gsit o publicatiune, f Acut In ora In luna Iunie 1837,
prin care se incunostiinta negustorimea doritoare de a iesi in blciu,
ca s retina din vreme locuri pe islazul orasului.

www.digibuc.ro
235

Din Bucureti veneau la Giurgiu negustori cu


mArfuri oreneti.
Rilciurile aduceau un insemnat venit orau-
lui, iar data i locul nu s'au schimbat pAnA in
anul acesta.
Aceia cari aveau nevoie sA cumpere sau sl
schimbe vitele de muncA, veneau mai dinainte,
in zille de obor ; dar ziva temefulul era a5tep-
tatA de toatA lumea cu cea mai mare nerAbdare,

Popas de earus, dupa Raffet (1837).


IncA din ajun, sute i chiar mii de care i
cArute, venite din imprejurimi i din sate inde-
pArtate, umpleau imensa cmpie a blciului.
In ziva asteptatA, tineri *i. fete, imbrAcati in
haine de sArbatoare, impodobiti cu ce aveau mai
bun i mai trumos, se indemnau prinzndu-se
la joc, in mijlocul unei veselii ce nu mai cuncwea
margini.
Un sgomot asurzitor de clopote, viori, cimpoae,
fluere, cntece i strigAte, umplea vzduhul in-
cins de un soare arzAtor de varA, pe cnd de
pe pAmntul bAtAtorit de atta suflare omeneascA

www.digibuc.ro
236

nori desi de prat se ridicau in sus, ca sA cadA


apoi pe fetele i imbracAmintea pline de sudoare
ale jucAtorilor.
Dulapurile sau scrAncioburile se invArteau
fArA incetare, gemAnd de greutate.
BAtrAnii se odihneau la adApostul unor corturi
de pAnzA, prin nenumAratele birturi i cArciumi,
unde cei cari nu aveau mAncare adusd de
acasd, abia puteau sA prindA rAndul ca sA-si po-
toleascA foamea si setea.
In cele doua zile de mari sArbAtori, orasul
era ca si rnort. ToatA activitatea si via' L se con-
centrau la bAlciu, spre care se indreptau cu totii.
OrAsenii giurgiuveni nu dispretuiau, pe acele
vremuri, invAlmAseala tArgului i priveau cu
plcere in ce voie bunA petrecea poporul.
Inainte de a inchela prima parte a lucrArii de NA, tin sa-mi
exprim incaodata parerea de Mu ce simt de a nu fi putut da des-
voltarea doritA unui atat de indelungat rastimp din viata acestui
oras si de a fi silit a mA margini la un simplu rezumat.
lmi ramane insa ca mangaiere speranta cd se va aprecia silinta
ce mi-am dat intotdeauna de a face sA reiasA adevArul deslusit la
luminA, ori de ate ori se gAsea intunecat, precum si grija ce am
avut de a limpezi, cu bagare de seamA i asa cum trebue, tot
ceeace trecuse pana astAzi prin filtrul indoelii.
0 primire binevoitoare din partea cititorilor va fi pentru mine
un indemn mai mult spre a duce la bun sfArsit, in cel mai scurt
timp i in conditiuni cat mai multumitoare, lucrarea ce apare astAzi.

www.digibuc.ro
ILUSTR ATII*) Pag.

Construirea podului la Giurgiu (1595) 32


Tut cii isgoniti peste Dundre 35
Genera lul Kisseleif (portret) 43
Dorobanti in uniform (Bouquet) 45
Fortreata din ora* 51
Planul general al cettii 57
Cettuia din insuld 62
Castelul din insuld (crochiu) 71
Ruinele cettuiei (Bouquet) 73
Asediul Giurgiului 77
Bilet de proprietato (sinet). 92
Pecetea cornitetului de infrumusetare 93
Pecetea Magistr atului 115
Trdsurd de po*td prin Cdlugreni 121
Harta vechilor drutnuri 129
Mihai Vodd Viteazul (portret) 133
Ienachita Vdcarescu (portret) 141
Gheorghe Lazr (portret) 145
Sterna Cantacuzinilor 151
Pagind din liturghia dela 1680 153
Antirn Ivireanul (portret) 154
Pagina din pogribania tipdrit la Targovi*te in 1650 159
Turnul ceasornicului in 1837 (12,4ffet) 167
Turnul ceasornicului in 1914 . . . , 169
Turnul ceasornicului In 1934 173
Matei Basarab (portret) 177
Ion Vodd Caragea (portret) 179
Pecetea judecatoriei Judetului Vlava 180
O legalizare judecdtoreasca 182
O cldtorie in caruta de po*td 191
Alexandru Ghica (portret) 203
Planul ora*ului Giurgiu (1834) 209
Cetatea *1 ora*ul Giurgiu (1826) 217
Balciul de Sf. Petru la Giurgiu (1837) 225
Debarcaderul din Giurgiu (1840) 229
Popas de cdru*i (1837) 235

*) Reproducerea interzis.

www.digibuc.ro
CUPRINSUL pag.

Cuvant inainte 5
Capitolul I. Intemeierea orasului i origina numelui 7
Traditia istoricd. Temeiul parerii noastre. Confuziune de
inlturat. Ordinea vechimii. Rolul Genovezilor. Intemeietorii
cettuiei. Origina numetui.
Capitolul II. Din vremuri indeprtate. 15
In epoca preistoricd. Cei d'intdi locuitori. Cei d'intdi Regi
si legendele romne. Monumentele preistorice. Invazia Scyti-
bor. Getii i Dacii. Agricultura in tara noastr. Cea d'intdiu
asezare omeneascd la Giurgiu.
Capitolul In. In timpurile istorice 25
Inainte de apropierea turcilor. In timpul lui Mircea. Dui:a
moartea lui Mircea. Raiaua Giurgiului. In timpul lui Mihai
Vodd Viteazul. Dupa moartea lui Mihai Vodd Viteazul. In tim-
pul rdsboaielor dintre Rusi si TurcL Miscarea de desteptare.
Rdsboiul inainte mergator liberdrii Giurgiului. Venirea Gene-
ralului Kisseleff. Mdsurile de indreptare. Regulamentul organic.
Capholut 117. Lucrarile de f ortifcatie ale Oraului.. 49
Primele lucrdri de aprare. Intemeierea nouei fortrete.
Luptele Austriacilor h. Giurgiu. Alte lucrdri de fortificatie.
Planul general al cettii. Planul cetatii Giurgiului. Explicatiuni.
Capitolul V. Celtuia din insul.. . . . . . . . 61
Intemeierea ei. In veacul al XV-lea. In timpul lui Mihai
Vodd. Dupd descrierea lui Blcescu. In timpul rdsboaielor din-
tre Rui si Turci. Importanta si puterea de rezistenta a cettuiei.
Capitolul VI. Indrentri necesare . 75
Adevrata situatie. Cunostintele geografice de mai inainte.
Capitolul VII Orasul cli ulitele si mahalafele . . . S2
In timpul stpaniril turcesti. Dupa retragerea turcilor. Sta.

www.digibuc.ro
239

bilirea si alinierea nouilor ulite. Nouile numiri. Executarea pro-


iectultti de infrumusetare. Pavarea ulitelor. Mahalalele orasului.
Capitolul VIII. Nouile cldir - . 0
Locuintele orsenesti. Legamantul proprietarilor. Principa-
lele cladiri ridicate. Masud pentru inlturarea primejdiei de foc.
Masuri pentru curatirea orasului. lluminatul. Serviciul de pazS.
Capitolul IX. Cldirile publice. 102
Primele constructii. Militia nationals si organizarea ei. Tru-
pele trimise la Giurgiu. Nouile cazrmi. Organizarea caran-
tinii. Noua clAdire. Birtul carantinii si aprovizionarea lui. Re-
gulamentul temnitelor. CM:Urea temnitii.
Capitolul X. Regulamentul orsenescr - 113
DregAtoria Magistratului. Primii alesi.Bugetul orasului. De-
putatii si dregAtorii obstei. Diversele indatoriri ale Magistra-
tului. Infiintarea grdinii Aleiului.
CapHolul Xl. Drumurile de comunicatie. 127
In vechime si mai tarziu. Drumuri vechi cunoscute. Insem-
nri istorice. Dar unde erau Serpatestii ?
Capitolul XII. Islazul orasului. 137
Protocolul de delimitare. Infiintarea viilor.
Capitolul XIII. Cultura romaneasc5. Invtmantul scolar. 140
Introducerea Slavonismului. In timpul influenrti grecesti.
Inflintarea scoalei romnesti. scoli particulare.
Capitolul XIV. Crestnismul la romani. Organizarea
bisericeasc 148
In vechime. In veacuri mai apropiate. Sub Regulameutul
organic.
Capitolul XV. Bisericile crestinest. 157
Biserica Adormirea Maicii Domnului". Biserica Sf. Nicolae.
Biserica Sf. Treime. Biserica Sf. Gheorghe.
Capitolul XVI. Turnul ceasornicului 165
Rostul si vechimea constructiei. Asezarea ceasornicului
Serviciul de incendiu.
Capitolul XVII. Puterea judectoreasc. 175
DupS intemeierea Principatelor. Cele d'intai legiuiri scrise
In timpul Regulamentului organic. Indatoririle judecatorilor
Organizarea corpului avocatilor. Taxele de judecat. JudecAto-
Oa judetului Vlasca. Cateva date referitoare.
Capitolul XVIII. Serviciul de postA 186
Primele inceputuri. In secolul al XVII-lea si. al XVIII-lea

www.digibuc.ro
240

In timpul Regulamentului organic. Dup descrierea lui Walsh.


Dupa descrierea lui Demidof f.
Capitolul XIX. Trmurirea epidemiilor. Inifintarea ser-
vIciului sanitar 194
In timpul ocupatiunii rusesti. Msuri sanitare de paz. Zile
de groaz la Giurgiu. Serviciul snttii publice. Spifalul
venericesc.
Capitolul XX. Venirea Domnitorului 202
Alte serbri. Serbarea zilei Tarului. Srbtorirea Sultanului
Capitolul XXI. Inundarea orasului. Construirea digului. 206
Capitolul XXII. CAldtprii strinf despre GiurgIu. . . . . 208
In veacul al XV-lea. Pierre Lescalopier. Samuel Twardowski.
Paul Strassburgh. Delacroix. Carol al XII-lea. Valcroissant.
Langeron. Ludovic von Stiirmer. Sir Robert Porter. Schladen.
Walsh. Stanislas Bellanger. Anatol de Demidoff. Adolphe
Billecocq.
Capftolul XXIII Negotul i mestesugurile. . . , . . 228
Organizarea negustorilor i mestesugarilor. Dupa pacea dela
Adrianopol. Blciurile.

www.digibuc.ro
ERAT A*)
Pag. rdndul in loc de se va citi
16 16 d'ntftio d'intai
50 4 doua dou
51 13 39 69,159
59 4 2 m. 40 2 m 14 (1336)
70 7 cn cu
74 13 1760 1770
82 6 caini cftini
91 12 propietari proprietari
97 6 cetatii cettii
111 11 inspector Ingrijitor
112 6 Acudinski Arcudinski
120 31 I. (on) T. (ache)
143 9 aseast aceast
155 14 01-11 carti
165 18 saumai sou mai
172 13 amnute amnunte
184 19 1831 1841
203 5 Gheorge Gheorghe
212 30 stancd stnca Malta

*) Se indrepteazA numai erorile de cuvinte, nume i date.

www.digibuc.ro
DE ACELAS AUTOR:
Regumat de procedure!' dyad.
Erorile judiciare f reviguirea proceselor.
Ceikiaza secretarului i primarului comunii rurale.
Legea drumurilor regulamentul cf, cu adnota
explicatiuni ci formulare. (In colaborare cu C S.
Dumitrescu).

PRETUL LEI
www.digibuc.ro