¥ Nicolae Costin x -C@x0+ SCRIERI VOLUMULan 135.4 BBC a4AR—4 ce Nicolae RI: In 2 volume, Vol. 1/Ed. tngrij de Syetlana Korolevschi; prez. graf. de 1 Carmu — Ch.: Hyperion, 1990.— 480 p, ISBN 5—363—00796—5 ec staR—a ISBN =5-a08-o0re6—5 ot an In foc de cuvint inainte: NICOLAE COSTIN Eruditul nostru cronicar Miron Costin sia asat un mostenitor, care a facut o incereare dea continua opera tatalui siu, Nicolae Costin a fost al doilea fiu din cei trei pe care i-a avut Miron Costin. Data nasterii Jui nu se cunoaste ‘eu preciziune, Se erede ed el s-a niscut in jurul fanului 1660, Cu toata viala zbuciumatd pe care a dus-o Miron Costin, el a avut mare grija. sa dea copiilor séi cea mai buna educatie, Era natural ca aceasta educajie si fie indreptata In direc{ia cunastin{elor pe care le avea Miron Costin, ereseut in scoala umanista din Polonia, cu culful ei pentru limba latina gi pentru istorie si cul admirajie pentru cultura polonezs Unil cred c8.primele sludit Nicolai Costin le-ar fi facut in Moldova, la Iasi, unde ar fi existat un colegin jezuit dip modelul colegiilor din Apus. Aceasts. stire nu este confirmata de nici un fel de documente contemporane. Est mai aproape de adevar alitmalia. Tul D Cantemir c& Miron Costin si-a trimis copiii si-gi facd studiile in Podolia. Miron Costin, care a invajat la colegiul din’ Bar (din Podolia) si care avea legaturi intinse de prietenie si de ri bedenie in siatul vecin, nu putea s& nu fie ispi {il si sd-gi ereased copiti acolo. De altel, comp. lexul ‘cunostinjelor lui Nicolae Costin,” stilul caracterul si preocupirile lui literare denata ca ela facut scoala bine cu caracter umanistNumele lui, Nicolae Costin, apare_pentrs prima dati Intr-un act de la" 22 tunic. 1672 Unchil tui, armagut Tancd Costin, @ facut sn testament, prin cafe lasi surori sae, Marghita SF pepotulul sia ede rate, hi Necula, feeorul iu Miron vornicdl.." ysaial Zarojanie, Ce sint ta Ginutul Hotinali®, fer dup moartea surorit Sale, intreaga avere’ de Ia Zarojani", 68 fie a ui Niculay, fieloral tui Miron vorticul™ {J 'Nomele fui Nicolae Costin se mat amin: te vn'niste:manuale. serie in limba fating inani gcolorita ui (1674-1676). Dupa cum fim arafot in alld parte, Micon Costin, fn anul Toei, a fost mevoit sa se relugieze In Polonia, Nu sete dc Noe pe atameea re fn Ia ‘huge’ imprenna eu fatal sau, deed el nea se Gasca tn Polonia pentru studi fon. Neculce, Sib anul 1635, vorbeste tn Tell urmator despre Fetnioatcerea fut Miron Costin §¢8 ilor sai in Polonia Wenitau atunce si Miron fogofatul din Tart Lesascd, Toarte seapat, si Law avul Can nie Voda ih. mila. gh in cinste; 91 avind tt ficion, rau bolert pe Tonifa bau Tacut sarda Tins pe Nicolat—-lagofat al trille, pe. Patras De aie inainte coriera boierease@ a lui Ni colae Costin se dezvolta in spiital_vremuilor Sbuciumate de atunct: Inari Ta dfeite demnt {ali hart si cidert In uitare: pribegt si revenii in ara Yn anul 1690 Nicolae Costin, cunoseator bun al timbitfatine, din poruneadomnitorulut fate trims c6- intiimpine’ pe citorul Trancez Philipp Avril, la care a fost atngel ca trad CHlor” Moartea’tragicd lit Micon Costin 8 Sdus prigoani si contra flor lui, Nicolae Costin fe gives la Bitlad, in drum spre Constantino- pols unde urma si se casitoreased el fila Tul Buea Voda. «Si pe Nicola, fciorul Tul Miron logotétuls merging sa se insoare Ia Tarigrad, irau intors dela. Bitlad de Iau, tos si pe finsul"spovesteste Ton Neculee. In. sorcina fillor 1ui Miron Costin nu s.a gasit nici un fel de vind si ci au fost pusi in libertate, Sint perse- culali insa de c&tre domnitor gi, in cele din urma, Nicolae Costin impreund ‘cu frail sii sint hevoili si se refugieze In Muntenia, sub protecia lui Constantin Brincoveanu (aul 1693). Aici ei jes intrigh contra domnitorului Moldovei, ajungind eu plingerile lor pind la Constantinopol. La venirea la domnie a tui Constantin Duca, fiul lui Gheorghe Duca, Nicolae Costin se reintoarce in Moldova. Constan: tin Duca ,se apuca de faeu nunts cu 0 sora a lui, anume domnila Elena; dete dupa Nicolai Costin, sin Miron Logofatal g-1 puse si hatman, si {acu nunta frumoasi domneasca”* In calitate de hatman, Nicolae Costin ia parte activa la viata politicé a domniei ui Constan: tin Duca, pind la mazilirea lui (1695). Venirea la domnie 2 lui Antioh Cantemir il face pe Nicolae Costin s4 se refugieze din nou in Mun. tenia. In anul 1700 Constantin Duca ocupa pentru 2 doua oara scaunul domnese al Mol: dovel. Nicolae Costin tsi face din nou aparifia in Moldova, ocupind postu! pe eare a avut mai inainte. Dupa plecarea de Ia domnie a {ui Cons: fantin Duea, Nicolae Costin este finut departe de treburile aril, Antioh Cantemir, care {st schimba atitudinea fafa de Costinesti, Ti neve dinjeaza demnitatea de vornie al Tarit de Jos. Sub Dimitrie Cantemir si, mai tirziu, ‘sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, Nicolae Costin joaci roluri importante. Axinte Uricarul, vorbind despre moartea Iui Nicolae Costin, th caracterizeaza in felul urmator sLogofat mare facuse (Nicolae Mavrocor- dat} pe Nicolai Costin, pe acel vestit carele era si din parin{i blagorednic.(nobil), si invafat, Feciorul lui Miron Costin, st diniru ‘sine eu ade varat impodobit eu Invajaturd, gi-l avea Nicolai Voda intra deosebits dragoste $i socatinta; iar dupa ce au trecut un an, in luna {ui septembrie, mergind la {ard pentru’plimbare gi pentru cer celarea mosiilot si a bucatelor Hui, gh, boln’vindu-se, putine alle, eu pocdinta, si cade unul bun cregtin au platit datoria cea obsteasca® Moartea tui Nicolae Costin a avut loc in anul 1712. Nicolae Costin este un_neindreptajit tn isto ria Iiteratorit romaine. Erudilia ul vasta ‘opera lu, scrisa in spiitul Iu, (ar da dreptul si {fe closal printe cet mai de’ seama oament de cultura af} comanismutut-de ta srt! seco full at XVILtea sf Inceputl"secolulut al XVitLtea, El sita pind la atita Timba lating Dolores, Inett fine discs in seeste limb $1 Bele tatrebuinat pentru, diferte misioni ipl fnatice, Cunostea, de esemenea, bine. limba qreacd si slava bisericeeses. Uni banuiese, ara fered ind, cd Nicolae Costin ar fi stut gt limba francezi. 3h italiani. Aceste ‘cunogtinge, ca. 31 Milut sevietlor Lo, precum si interes Tul pentet storie il plasear pe Nicolae Costin tn rindul marilor -nostrledflurarl nriurili de. scoala marist a epoct cum af] fost Nicolae. Mi leseu. Spatarul, itropolitul Dosofte, Miron Costin, ‘Stolnicul Constantin Cantacizino Dimitrie Cantemie, Vista Tul pling de zbueium nua permis. sist desfisoare_plenitudinea Cunostinfelor lu, sd-ne dea o opera echiva fents cu intenfile Iai gfervdia Iu Hor ali serierlor iy de male ori confuz si lips de clartate, cu inflorturt fetorce si Inofeaturtartifiiale — stitul_umanigilor din epoca de decadere a acestul cufent —-I-a fécut er profesorul N. lorga 38 dea 0 caracterisicd Teta pe care Nicolae Costin nu 0 merits. Ni colae Costin, serie regretatul profesor N. Yor 1 ra, 18H indoiales un om Toarte cei, Un ficrator hare, Gar nicodataeln-a fost in stare hse rice la Inalimea nor veder! personae in orice materi Siu Tul_n-are un caracter propre sill invajat tm sco, at umanig for. Alcatuita dupa toate regulele arte paves cin oa sina tenet, og plina de contraziceri gar Hess Sorin nag hole eraeengey In felul urmator ‘ i : ” culty Ticats upd Tea tarpon oe stuns, mare erga suri fl Urea mit mise bindaes a Mien Cosas See Iupatorul eu mina dscleytaté de pe sabi, dupa Recital sero ot tas Gaicictniath ecko seem at Ee vecserntt d acntal sua al ee intre tata si fiu, Miron e un poet, un pasionat fied un entuziast si un. visionar”” Nictlae fetend ‘hee! prodent eh te rfare sma irs 5 eee me tre as portretul lui Nicolae Costinceste relat fe cuts pres ‘eragerate. Se lid cb Nesine” Guat # ost omit epoci sale tind glagiaet a eat Hen ellere i node Seats mei fones pit oreo eeeu clos Coat ica ring nomen exci avut influent’ asupra istoricilor itetaturt tibrs 18 geere sett: cet a In urma lui Nicolae Costin au ramas urmd. toarele trei luerari "1) un ,Letopise} de ta zidirea lumii si pind ta anul 1601 2) 0 Cronied, care priveste anit 1709—1711 ai domniei inti’ ai lui Nicolae Mavrocordat, si '3)Ceasoraieul domnitor. M. Kogalniceanu a crezut e8 Cronica ano- hima, care cuprinde evenimentele de la domnia ur Dabija Voda (1661) pinata anul 1711, faparfine lui Nicolae Costin’. C. Giureseu in rma unel analize amanunjite a_cronicii, a fajuns [a concluzia ci numita cronica este in Fealitate alcatuita din dou’ scrieri deosebite", SLanume, partea intiia, pina la sfirsitul anului 1709, esie 0 compilafie din diferite izvoare serisi de edtre un anonim, gi numai anit 1709— 711, ce cuprind tatfia_domnie a Tui Nicolae Mavtocordat, apartin lui Nicolae Costin'® Letopise}ul lui Nicolae Costin de ta zidirea tumit pind la anul 1601 este conceput in spit {ul eronografelor compilative din secolul al XVib-lea, Nu avem pind acum o edifie critica a acestei eronici. Edilia tiparita de catre M, Kogalniceanu lacunar. Intro luerare aparulé nu. de mult, un cercetator tine! face 0 analizd amanun{itd a Intregit opere a lui Costin gi trage anumite concluzit noi. Auto Tul avestel Iuetari a identifical 51 de manu: Serise ale Letopisefulul lui Nicolae Costin de (a zidirea tur Th aceasté eronicd autorul urmareste istoria Moldovel in cadrul larg al istoriel_universale Soin legaturd. eu istoria_popoarelor vecine. Fendinja aceasta se observa si la ceilalfi cron cari ai nostri, ea insd este cu mull mai pronun- {ald in opera lui Nicolae Costin, indeosebi in pla ul ei, Moartea prematura Ia Impiedicat pe Ni- Colae Costin si-s1 termine cronica si poate s-0 Gesavirgeasc’, sa dea ultima redacfie a textului, ‘Acest fapt explicd pind Ia oarecare masura si in cosrenta In plan, precum si abundenta de ,mpru- TusesH,compilative si ele, urmirese eadrarea {ut tnokentle Ghizel, Unda Tace legal faire sane te i, aa a adica de aceleasi cronografe cu privire la isto- pendent 51 de ebldura tn expan e " kowski, ye aeTraian, impératul Romel, tnte-aceste parti de Toc ai’den ce. pricing. scum o all agedzalo Aeuderes evant sb ardlim: mai nainte de ve theea‘ ful Trotan ‘impbratul, ce niam au Iicul pre acesteTocur!gice aume ail avut, 31 de unde dratg 9 safle taller neroade, Tncepind ua de cileva site de ani trecuti peste mie ffea'o sama’ de baone aun) Misil- Calugat, pre urmé fatal nostra, ‘Miron Costin, logol it eur mulldostenali. st in oaret{i ant au Inceput a serie Geseslecarea aril de. Tralan Tara’ mai pre scurt de cum vel alla acestu llo Piet" une, ce yremea fea TBS al incepalurd, gl rau fostu mild a arata ocarale wpBenete Lat Misa Calugarsl gla Lui Simon 2rilatvom pre rma [c}eineo au pustt st pe ce nan nse go sere, mening megiesor nos, 9 de a Aron-Veda, de unde Mrincsput 2 serie Micon Logofitel, pins, unde isea'a pomeni de nisteIopisife pre rms serise Geo sama de boieri de fara, nu socotescu alta, fies ei oar sh fac Ta vest vitor de ag portent cis la stor a Te scrie dep si pre argu, treble sl Invajatura st stinja altor {ar Sare acta su o-au aut. Agea ce am pul ira puting osteneald ce eva ab am impreunal theta den toate unul acesta letopselu Tatopsetulincepe cu capitol Inituat “Pentru idirea lumii “si pentru tmparticea nsbior 3 pentru neamunie. oarteilor 3 deceslecarea far st pentru neamul- moldove milor sal munteniior, de unde se lag 9) eine Sint aug! pre aceste'Toeur™ De fap, ale se vorbeste despre inceputul lumii si despre poto Invocinduse_marturile scrtorior ‘vechl ilolozotilor si poefilor paginesti". Se opreste asupra lui Adam st Eva’ sia fillor lor, se vor. beste despre inmulfirea rdului pe pamint, toate dupa Sitnta Scripturé si unele ‘marturit ale setiitorilor vechi. lati un exemple: jar avem in Sfinta Scriplurd @ lui Moise sila Beros losif, si la Filon, precum Dum nnedziu au ‘cerlat’ toatd_lumea’ cu potopul, in anul de zidirea lumii 1656; eet tot frupul s-au fost stricat. si ricit din calea sa pre pamint. Expunerea abundi in trimiteri la’ diferiti autori si are pretentia de a fh stinifica Capitolul ‘al doilea are urmatoril ttl: =Pentru impirfirea limbilor, cind. se zidiia furnul ta Vavilon si de inmulfirea a multe naroade den trei ficiori a lui Noe, anul de la potop 131". Urmeaza trei capitole despre cei frei fli ai lui Noe gi despre popoarele care se frag din acesti fi, Izvorul acestet pari este sau cronica tut Stryjkowski, sau una din numeroa sele redaclil ale eronicilor rusesli, care in seco ul al XVIHl-lea introduc in expunerea lor capi {ole intregi imprumutate din cronieile poloneze, Indeosebi din. Stryjkowski, gi din cosmografiile ce circulau in Polonia" ‘Mai departe Nicolae Costin, in citeva capi- tole (VI—XIV), expune originea romanilor, copiind opera {atulut sau ,De neamul moldo: venilor*.Autorul ins’ face unele omisiuni gi Interealeaza gi stiri noi, imprumutate din dife Titi autori strdini, De la’ desedlecatul Iui Dragos Voda (1359) si pina la anul 1595 Nicolae Cos. tin copiaza eronica lui Grigore Ureche, pe eare © amplifica eu stiri Imprumutate de cronieari poloneci si unguri. Astiel, Nicolae Costin, pe linga altele, introduce gi un capitol mare ,pentru rijeci, ce near au fost si unde s-au izvodit In Tara Lesasci", care este tradus cuvint cit cu vint din’ eronicarul polon Paszkowski®, Cele ‘mai multe din stirile noi pe care le interpoleaza Nicolae Costin’ se refera' la istoria universalaindeosebi_a_polonezilor. Evenimentele de ta 15 si pind la. sfirsitul Telopiselului (1601) sint descrise dup cronica tatalui siu, pe care €l le completeaza cu stiri noi, Imprumatate Gin diferite surse. In ‘majoritatea cazuritor, Nicolae Costin nu arati izvoarele din care co: plaza sau traduee. Tn alegerea materialelor se vede ci autorul este condus de gindul de a da o istorie comp Tecta, controlind, aga cum injelegea el, izvoa: rele de care se foloseste gi omifind ceca ce i se parea puin important, Cronica Tui, pentru un Eiltitor care. nui cunoagte izvoarcle’ ei, pare o Tuerare bine Inchegata, pitrunsi de ideea de 2 infajiga istoria Moldovel In fazele el succesive. Intreaga cronicd este patrunsd de tendinje moralizatoare si religioase. Adunarea materia Telor pentra aceasté cronicd a necesitat un timp destul- de indelungat. lata de ce parerea unor eereetitori cd Nicolae Costin si-ar fi inceput fuerarea pe la anul 1700 pare 2 ft verosimila, [A dowa opera istorica a Iui Nicolae Costin, Cronica domniet lui Nicolae Mavrocordat’ Cuprinde intimplarile petrecute in Moldova Ge la 14 octombrie 1709 $i pin In [una septemb- rie ITIL, Aceasti lucrare a fost publicata_ de care M. Kogalniceanu in continuarea Cro hei anonimes. de la 1662 pind la 1709, care fusese atribuité, dupa cum am relatat mai sus, Ii Nicolae Costin si care s-a doyedit ca apar: finind unor autori neidentificali. Cronica sa pastrat in manuserise”. “Judecind dupa conjinutul cronicli, ea a fost serisé din initiativa domnitorului: portretal lui Nicolae Mavrocordat este descris in cele mat simpatice colori; toate actele acestei _domnit Sint infatigate ca acte dictate de_sentimentul Greptatii s1 de mare necesitate obsteasca. Con: finutul acestei croniei seurte se rezuma la urma Joarele: autorul arata ci, la mazilirea ui Mibail Racovijd, un numir mare de boreri se ‘gasea in pribegie. Pini la venirea noului dom nilor, se sumese caimacani boierii ,toan Bubus, ce fusese $i logofat mare, si Clocirlan, ce fusese de neam prost*. Mulfi se agteptau ia venirea unui all eandidat pentru donnie. Dar ,departa fe-s Iucrurile Ini Dumnedziu dea bietulut om. din porunca puternice! imparatii au uat domnia Nicolai voda". Nicolae Mavrocordat_intirzie cu venirea la lasi din cauza mor{ii tatalui say, Alexandru, ymarile tainic si cel din lontry la imparitie”. Prin trimisit sii, el ia uncle masurh Infelepte, Aicea la inceput s-au ardtat in {eleapta chivernisala ui Nicolae voda pentru folosul tari... $i la boiesi caimacant poruncé era, nice rimisifa, nice un feliu de dare in ard si nu iasd, gi cum ci nus trebuie sil frimiti din {ard niee bani, nice alta nimic’, ca si nu cadza cu greu pemintenilor.... Mai departe se dau amanunte cu privire la tatél domnitorului, Alexandru Exaporitul, om prea invijat in toale invajaturile, ase filozo fisti, astronomesti, cum gi teologhesti, earile si drat din cArfile ce au facut si si alld tips rite..". El a dat, tn ealilate de mate terziman, lun mare concurs Moldovei, El reugeste si_ de termine imparafia ca turci sau talari in Tara Moldovei niceodata si’ nu se latascé cu stapt niirea, ce tot domni trimigi de imparatie*. Mul umita actiunii diplomatice a lui, partea Mol dovei ocupatd de polonezi a revenit la mate’ Se deseriy unele masuri luate de edtre oma tor in yederea reparari unor nedreptati facu te boierilor sub domnile precedente, {Cum au sosit Nicolae Voda la Galati, ve- find la domnie,— serie in alta parte Nicolae Costin,— gi facind Divan, care jeluindu-se cei Siraci pre boieri pentru strimbatiti ce ave despre ingii, pentru care vadzind Nicolae Voda nedi replate n-au fsfarit nimarue, ce pre mul tau ertat din Galaji pin’ la Eyl". La Birlad eli bereazi din puscarie pe acei care stateau acolo pentru datoriiturcilor... Doranitorul ia mai multeIisa Inept i legit utr ce gaseau In (ard satin irecere; primeste soll str fi uliind Tatpea cu conostinfele eae tm limba latinessca, Sta. tare Nicolae voda. pentru minteni"-— ¢pune cronicarul. Cu ntulle amd flunte se vedau abuzurile unor bole si intr atile lor, incercatile domnitoraleh de © curma Este abusuri; cronicarulingiraunele sete marunte de-administraliey ic-colo patrunde si tite o stire cu privire la vecii. Astll, din ero nics aflam ef legit au ales. domn pe Avgust, care usese. parisit deodati erdiia legascl", eB parle din unguril ui Rékéezi stnt eontra femiifor ete. La 28 noiembrie 1710 vine firma ful de maziire a Ini Nicolae Vod8. De altel, {hupa cum afirma cronieartl, Nicolae Mavtocor” dat ysingur tsi pohil-mazilie, vBeind 91 lara Stabila, Pe drum spre Tarigrad, un grup de wearer sloborent~ au fet dnainiea th fost 3ga, cares Insojea. pe. domnitor, spunindu-l Teprezentantulul.sultanulut ved mare. stimba fate au facut impératia de al mail pe Nicolae Voda, care au tacit {ara Tn continuare, Nicolae Costin face urmatoa: rea caracteristie’ fostului domnitor: vAcesta Nicolae Alexandru Voda era la stat de fnijiocu, iar cinsteg_ omy gi in {ilozoliy 3h tn istori, sh intrattele ‘ce sa cade a gt tinal onvnw, era depin Invitaty sie efleva Lim, precunt ardtatusi mal sts; gi'om dumnedzsisl, paste tare besereca; la mincare sila bauluré Fearte putins spre slinele bescrcl i minaste Sscipate milostenie Ticea; spre sarace si spre Sidave cu mild era, lard era grabnie la mini, i malales asupra,acsiora care! cunostea cb Ininca banil visteru, st spre cel ce (cea strimbi {itisi suprae saracilor,s spre ari era neaseul- {itor de poral era fied preged stu prveghe ia treble ce era afar, gate eu nevounfe- plini poroncile Imparstesl: Aulcar cA nu era rip {Grin dara ined spre cel ce sfuja cu ostrdie era ti ora iavodit: ridieat-au dara gi dare de pre popusol si au legat si nu mai fie, care s-au fost scorait la alfi domni de mainte vreme." ‘Cronicarul termina descrierea primei domnii f@ lui Nicolae Mavrocordat in felul_urmator: Si erau veseli toll pemintenii, multemind lui Dumnedzau, a ni-au trimis domnw bun si milostiv, e& era'liniste mare si pentru dari gi de cai de Glace; nime Boul omului, sau earul, sau pline s fa cu sila la jienita eum luau alfi domni, ba. Sta tirgul fainii ezit din pline {..) si bivgug fn toate bucatele. Numai mincaturii avea vole rea, c& nu pulé minca ca-n dzilele de mainte allor domni, Parlea a doua a_cronieii este consacrati domniei lui Dimitrie Cantemir. Autorul face ut portret al lui Dimitrie Caniemir, care jom fstet, gtiindu si carte tureeascd bine, si vestisa acum in tot Tarigradul numele lui, de-1 chema agii la ospetele lor cele turcesti, pentru pri: tesug ce avea cu dingii. Alf dzic, stiind bine in tambur, Il chemaw agit la ospete pentra dzi- ctor" Noul domnitor, ,stiindu-se el pre sine foarte a {i Invafat, n-au’ Socotit ca si intrebe sfat de boierli cei batrini, ce cu mintea sa cea erudd au socotit” de a ‘intra In tratative de alian{a cu Petru cel Mare contra tureilor, Nico. Tae Costin publics nisle trataje moschicesti tiparnice, precum aw scris imparatul, Tureului la impiratul Moscului, si apoi si imparatul Moscului la impairatul Tureulu Se vorbeste despre Inceputul rAzboiului dintre rugi i turct gi jocul dublu al tut Cantemir faa de rusi si turci, ping la intrarea armatei rusesti in Moldova ta frunte cu Kropotov, eare l-a bbucurat mult pe Cantemir, ca siycind aur vadzut pre Dumnedziu cu mii de ingeri*. Cu multa pre: izie se povesteste primirea jarului Petru la lagi, Danchetele date de cilre domnitor si {ari Rusiel. Autorul subliniaz’ jafurile ee se faceau de caire armatele rusegti si turcesti gi sule- Finfele populatiei moldovenesti. Batalia de la Stanilesti, dezastrul armatel rusesti, Iuarea Brailei si interimatul la domnie, pind 1a venireadin nou a luj Nicolae Mavrocordat,sintpline de Sinamunie. Cronica se termifa cu Tuna octom’ He Tlie cind. foarte fare. s-aucutremurat pimintal Nicolae Costin, ca martor ocular al even menteior petrecute pe tmpul dommiei Init a Tul Nicolae Mavrocordat sia scurtel domnit a Tui Dimitrie Cantemin, noteaza aceste evenimente eueuin tea varul ek El nee avut la tndemina aia niet de invoare, in afard doar de cores pondenta dintre jarul us 3 sultan. El cunoasle Eine ‘boverimea, Moldovel, il cunogtea bine pe Nuolae Movrocordat, aii edut-portre, facut In‘colore simpatice, corespunde mai mult sau moi putin adevarului store ‘du'toaia simpatia Iu Tala de Nicolae Mav- rocordat, Nicolae Costin, in laudele aduse dom- niterului, nu cade #n exagerari nepermise, 28 de exemplu, cum "cade Cronica ScrcG Gi indemmul tut Mihail Racovita. Nicolae Gostin's pring gh uncle trasaturl din caracteral Tut Dimitele Canter. : In'lini generate, aceasti cronicé este seri ‘ Nicolae in spiritul croniciior noastre mari Mavrocordat este domaitor bun pentru motivul ch el are credinja In Dumnezeu, se ocupi, de biseriel si manistiri, este atent 1a nevoile sara cilor gi face drepiate celor napastuiti. Grija pentru’ nevoile {arii este principala preocupare 2 domnitorulul, dupa Nicolae Costin In afgrd_ de aceste dowd lucrari istorice, Nicolae Costin a mai Lisal 0 oper cu caracter troral si edueatiy inttalats Ceusornicul domi fore Vinfa impdratulut Marco. Aurelie, inod{a furite lu ardtind. si obleturile ech! a ipa afi! Rimufut. Originalaltradueerit ni sa etrat® Gele patra manuserise-cOpi prin care Fists lranomie traducerea, poarta difenite date {de ups moartea eronicaruiul. Cel. mat, vechi monuteris sa pastrat_in. Biblioteca Universt | at ain Lot (nr, 208) st pour data de 16 oe fombrie 1715. Capia a You faeuth nati den loa ‘corny ch css ait Alexandru voievod". ee Jare in vechime in apusil Europel seria In fina "spanila: de" citre Antone de Guevara (Ui81—To4o), calugar Tranciscan, sjuns. pe. la Singlet epistap_de-Mondonedo. Opera iuiSGuevara selipsreste prima dtd in anul 16a9, se relipdreste de'mal multe on ls tae fice limba atin si sproape in toate inbite tuopene. Populariiaieaacstel opere dal rest lormel ingefonse Werare in eareseimbra GPinvaiatacie pide ce privese sta pole, fants! morali a eslor care sin predestinali Sa domnease® peste popoare. Este un mosaic fe sit eto, haraqion ml cugelr epiiole sfste in Siinia‘Serptul, anecdote gi lnvat: {oreare sin legate de numele mareluicugestor More Aurel, pata Ro Hhullumitcreedrlos dorm profesor N, Cartajans-9stailt defn cb traducerea Thi Nietge Costin nas fdeut Gaps orginal stim ‘Toce'0.teaducere dela. a text spore fol Guevara. Din 169 de capitol, te eee fasese erga, Nicolae Costin traduce fumel et Aural traducerit alege Purley opera" sa captoleie care se ptrivesu Beastie: sk medut rompnesc in secoll oY QV es, “EX"suprinadiscufile. teologiee ginslul spanel®, Be asemenca, Nicolae Costin Siprina sl unele capital de" erudilic_ med alt care ny se potrveau. eu vel cultura BE Mofdovel tn adeag) timp. auiora trader fomnncs nde 4 stabil 0 nile adapt Zdin opera lui Guevara. De asemenea, traduci- forul textului romanese sehimb ordinea unor capitole, reusind prin aceasta si facd o legaturd mai fireasea intse partile componente ale ope fei sale. Aceste modificari ne indreptdjese sa socatim lucrarea Iui Nicolae Costin nu cao traducere simpla, ci ca o prelucrare constienta, in care se vede lendin{a lui Nicolae Costin de a da in limba romaneasca o lucrare potriviti cu rmeditl $1 limpul pentru care ea a lost seris’, Ceasornicul domnilor al lui Nicolae Costin se imparte. in patru car{i. Intr-o ,Prefata*, cu citate din mai mulfi aulori antici, autorul explicd motivul care I-a determinat si dea luc- ratil tillul de wceasornic™. Pentru si. daw. so coteald cAr{ii acestia, am viut si-i puiu nume: Ceasornicul domailor. $i acest ceasornic nu de nasip, nu de soare, nude apa sau de ceasuri, ce jaste cesornicul vietii, ca celelelte ccasornice sint pentru ca si cunoasea ceasurile de zi gi de noapte: iar aceasta Tnvafa, cum aceia vor aduna toale ceasurile si cum ni si cade a orin ui toata viala.., ne invali a tocmi viata In primal capitol autorul povesteste viaia infeleapti a lui Mare Aureliu, dupa care ur meazd In forma epistalara, cu digresiuni, cu povestiri si pilde, indemmuri si sfaluri ea domni forul sé tie drept cu loalalumea; cum si-si aleaga judecstori si ispravnici trebiiie $4 Tie lacomi, et milostivi, Se face apo: Togia pie, pe care domaitorul (cebuie s-o pa zeased, i Se dau pilde din viaja etrmuitorilor, wcaril iubese rzhotul gi urase pacea”. Stépinito Fi, oriit ar fi et de injelepfi si invafati, au nevote de’ sfaturi. Autorul ,sfatulaste pre domni si pre cel mari, ca si se"fereasea de. cele spurcale, aritind 8 blindeja si bunatatea* se cuvine mal mult unui domnitor. ,Datori sint domnii si cel mari a-gi aduce aminte ea sint muritori, ci nici pentru cele multe desfatiri ce le petrec fn viafa, s8 nu pariseascd cugetarea, de cele ce ar face dupa moarte." ,Domnul bun iaste capul obstil, care, fiind eapul sanatos, sana- clrmuitorii- au | toasd este obstea." El este dator si ap! chile 1a cei napastuiti si ysuparati de strimba. tale", ,Foarte bun lucru este fara nu de mull, ci de in domn si se slapineased, eh nu-i mai mare alt vrijmag (aril decit acela care teste pricina muliril domailor ntre stapinire. Nici tun lueru mai de stringerea farilor nu-s decit adesele schimbari intru dinsele Autorul se ridicd contra tiraniei, a domnito- rilor mindri, se dau sfaturi ca domnitorul <8 find Ia Invigaturd, Ja fllozofl si la_oamenit Infelepti. Domnitorul trebuie s8 fie bun erestin Fericiti este mparafia in care stapineste Grestin adevarat". Se dio mare alenlie cisd- foriei, care este tomelia familiel, educafiei felelor si feciorilor"; ei trebule

Anda mungkin juga menyukai

• Omraam - Cartea Magiei Divine

  

  Dokumen40 halaman

  Omraam - Cartea Magiei Divine

  Vlad Toma

  100% (3)
• Caracterul Musulmanului

  

  Dokumen245 halaman

  Caracterul Musulmanului

  the islam religion

  Belum ada peringkat
• ÎNAPOI LA MAGIC - Traian Stanciulescu

  

  Dokumen4 halaman

  ÎNAPOI LA MAGIC - Traian Stanciulescu

  aynodecam

  Belum ada peringkat
• • Majalah
  • Podcast
  • Partitur
• Julius Evola - Traditia Hermetica PDF

  

  Dokumen284 halaman

  Julius Evola - Traditia Hermetica PDF

  aynodecam

  100% (5)
• Alchimiafericirii

  

  Dokumen39 halaman

  Alchimiafericirii

  Wolf Wilmowsky

  Belum ada peringkat
• Teodora, Fiica Primelor Raze. - de Paul Buică - BB - PDF

  

  Dokumen10 halaman

  Teodora, Fiica Primelor Raze. - de Paul Buică - BB - PDF

  aynodecam

  Belum ada peringkat
• Julius Evola - Metafizica Sexului

  

  Dokumen183 halaman

  Julius Evola - Metafizica Sexului

  esoter

  100% (13)
• Antoaneta Olteanu - Scoala de Solomonie

  

  Dokumen603 halaman

  Antoaneta Olteanu - Scoala de Solomonie

  Chemarea Dacilor

  100% (14)
• Nicolae Miulescu - DACIA - Tara Zeilor (V1.0)

  

  Dokumen67 halaman

  Nicolae Miulescu - DACIA - Tara Zeilor (V1.0)

  greentruth

  100% (9)
• C.S. Lewis - Crestinismul Redus La Esente

  

  Dokumen114 halaman

  C.S. Lewis - Crestinismul Redus La Esente

  Soundstage

  Belum ada peringkat
• Orpheu Si Euridice PDF

  

  Dokumen3 halaman

  Orpheu Si Euridice PDF

  aynodecam

  Belum ada peringkat
• Philosophia Mirabilis - Anton Dumitriu PDF

  

  Dokumen194 halaman

  Philosophia Mirabilis - Anton Dumitriu PDF

  aynodecam

  100% (1)
• Expres Cultural Nr. 16 PDF

  

  Dokumen24 halaman

  Expres Cultural Nr. 16 PDF

  aynodecam

  Belum ada peringkat
• Imn Acatist La Rugul Aprins Al Născătoarei de

  

  Dokumen12 halaman

  Imn Acatist La Rugul Aprins Al Născătoarei de

  Silvia

  Belum ada peringkat
• Grafologia Şi Expertizele În Scrieri

  

  Dokumen137 halaman

  Grafologia Şi Expertizele În Scrieri

  Radu

  100% (3)
• Grafologia Şi Expertizele În Scrieri

  

  Dokumen137 halaman

  Grafologia Şi Expertizele În Scrieri

  Radu

  100% (3)
• Faptul Magic I Faptul Mistic. Prima Int PDF

  

  Dokumen41 halaman

  Faptul Magic I Faptul Mistic. Prima Int PDF

  aynodecam

  Belum ada peringkat
• Jose Ortega Y Gasset - Dezumanizarea Artei (Si Alte Eseuri D

  

  Dokumen100 halaman

  Jose Ortega Y Gasset - Dezumanizarea Artei (Si Alte Eseuri D

  alexandra

  100% (11)
• Cartea Trezirii Neamului A Doua Venire A Lui Iisus

  

  Dokumen141 halaman

  Cartea Trezirii Neamului A Doua Venire A Lui Iisus

  aio2

  100% (1)
• Dacia Preistorica BCU CLUJ PDF

  

  Dokumen1.286 halaman

  Dacia Preistorica BCU CLUJ PDF

  aynodecam

  100% (2)
• Lao Tze - TaoTe King

  

  Dokumen18 halaman

  Lao Tze - TaoTe King

  radublu

  100% (2)
• Protoscrierea

  

  Dokumen15 halaman

  Protoscrierea

  aynodecam

  Belum ada peringkat
• Petru Bejan. Amurgul Frumosului PDF

  

  Dokumen140 halaman

  Petru Bejan. Amurgul Frumosului PDF

  aynodecam

  Belum ada peringkat
• Petru Bejan. Amurgul Frumosului PDF

  

  Dokumen140 halaman

  Petru Bejan. Amurgul Frumosului PDF

  aynodecam

  Belum ada peringkat
• Cartea Trezirii Neamului A Doua Venire A Lui Iisus

  

  Dokumen141 halaman

  Cartea Trezirii Neamului A Doua Venire A Lui Iisus

  aio2

  100% (1)
• Becky Bee-Carticica Mesterului Cobar PDF

  

  Dokumen211 halaman

  Becky Bee-Carticica Mesterului Cobar PDF

  flopop

  100% (1)
• Crucea Rosie .Manual de PRIM AJUTOR

  

  Dokumen80 halaman

  Crucea Rosie .Manual de PRIM AJUTOR

  dani_el008

  93% (30)
• Istoria Care Ne-A Fost Furata

  

  Dokumen107 halaman

  Istoria Care Ne-A Fost Furata

  Marian Dragos

  100% (2)
• Kit de Reducere A Stresului

  

  Dokumen22 halaman

  Kit de Reducere A Stresului

  stropinpic

  Belum ada peringkat