Conspect - Politica si Administratie

Publica

1. Care sint particularitatile respective ale politicii si administratiei ca domenii

de activitate ?

Politica si administratia sint doua domenii distincte de activitate, fiecare avind propria sa
logica :
- functiile lor, diferite prin natura (decizie vs executie) sint realizate de catre doua
tipuri de agenti (alesi vs functionari) inserati in 2 tipuri de organizatii (sistem
birocratic vs sistem reprezentativ) si a caror autoritate se bazeaza pe principii
diferite de legitimitate (democratica vs mediatizata).

2. Specificati si comentati sensurile conceptului politica

In primul rind, termenul politica are mai multe sensuri. Unul dintre ele desemenaza
lupta pentru putere, concurenta dintre fortele politice (partide, grupuri de interes),
lupta pentru exercitarea influentei si ocuparea functiilor de autoritate in sinul unei
comunitati, al unei tari, pe piata electorala sau in procesul de decizie.
O alta semnificatie a termenului politica este cea care corespunde in engleza
cuvintului policy si se refera la cadrul de orientare pentru actiune, la un program sau o
perspectiva de activitate. Astfel, spunem ca un guvern are o politica economica, sau
industriala, sau culturala, adica el opereaza un ansamblu de interventii, alege (decide) sa
faca sau sa nu faca anumite alegeri intr-un domeniu specific, in aceste cazuri in
domeniile economic, industrial sau cultural. In acest sens, vorbim de politici publice,
adica de acte angajate de autoritatea publica pentru a rezolva o problema sau intr-un
sector care tine de resortul ei. Politicile publice sint produsul activitatii autoritatii
publice.
Deci, fenomenul politic are doua dimensiuni: a) lupta pentru putere,
concurenta intre fortele politice, aceasta dimensiune se deruleaza in cadrul
sistemului politic; b) actiune publica.
3. Ce semnifica doctrina neutralitatii administratiei si cum se manifesta la
nivelul procesului politic?
Doctrina neutralitatii politice a administratiei care sintetizeaza esenta raporturilor
dintre politica si administratie - sugereaza faptul ca alesii sint singurii care decid in
timp ce functionarii le acorda asistenta si supravegheaza executia conform deciziilor
luate.
4. Identificati si definiti principiile modelului teoretic al raporturilor dintre
politica si administratie.
Modelul clasic al raporturilor dintre administratie si politica se caracterizeaza prin
urmatoarele principii :
1) seraparea neta intre birocratie si mediul politic ;
2) subordonarea birocratiei fata de alesi ;
3) principiul neutralitatii birocratice.
Foarte pe scurt, acest model se caracterizeaza prin :

a) prin esenta sa, birocratia este neutra si este legata de profesionisti care dispun de
continuitate, de permanenta si de competenta necesara ;

b) in perspectiva modelului clasic bazat pe teoria separarii puterilor, fucntionarii au o

pozitie dependenta in raport cu alesii si nu dispun de legitimitate proprie ;

c) rezulta ca administratia este subordonata decidentului politic al carui instrument

este

d) puterea politica raspunde de decizii, admnistratia este responsabila pentru

executarea fidela dind in acelasi timp avize obiective (expertiza)

e) alesii evita sa poliotizeze administratia si, in schimb, aceasta se limiteaza la rolul ei

de executant fidel. Administratia este subordonata puterii politice dar distincta de
aceasta. Altfel spus, administratia este neutra in raport cu politicul.

5. Care sint principalele semnificatii ale conceptului birocratie ?

a) Puterea birourilor

Aceasta definitie este conforma cu etimilogia cuvintului. Desemnam prin aceasta

sintagma serviciile care au rolul de a furniza o incadrare si o asistenta juridica, contabila
sau de gestioune serviciilor operationale insarcinate in mod efectiv sa realizeze
obiectivele organizatiilor publice sau private.

b) Organizatiile de mari dimensiuni

Intelegem prin organizatii de meri dimensiuni : marile intreprinderi industriale,

comerciale, bancare sau de servicii, marile admnistratii sau societati de Stat, firme
transnationale. Birocratiile desemneaza in acest caz marile organizatii compelxe
moderne.

c) O organizatie bazata pe regulile rationalitatii

Acesta este modelul clasic al birocratiei asa cum l-a formulat Weber. In acest sens,
birocratia este sinonima cu impersonalitatea, ierarhia, diviziunea muncii, cu posturi
legate de cariera.
d) reglementarea

Este vorba de un sens apropiat de cel precedent. Utilizam in mod frecvent cuvintul
birocratie in domeniul gestiunii pentru a desemna regulile formale, scrise, care
reglementeaza organizatiile. Birocratia devine in acest caz un termen generic care
cuprinde tot ceea ce stabileste cadrul formal al organizatiilor : organigrame, statuturi,
functiuni etc.

e) Administratia publica

Pentru multi specialisti, birocratia semnifica simplu administratia publica. Spunem,

de exemplu, ca rolul birocratiei (adica al administratiei) este sa puna in practica politica
guvernului.

f) Puterea functionarilor

Utilizam in mod curent termenul birocratie pentru a desemna sau caracteriza puterea
exercitata de functionari. Dimpotriva, atunci cind este vorba sa calificam puterea
inaltilor 10

functionari, marii administratori sau exterti, conceptul de tehnocratie este preferat

celui de birocratie.

f) cresterea Statului (interventionismul Statului)

Fenomenul cresterii Statului, mai exact al bugetelor sale, al cresterii efectivelor sale si al
domeniului de interventie, este adesea identificat cu birocratia. Birocratia este sinonima
in acest caz cu interventionismul etatic.

g) Oligarhia

Vorbim de oligarhie atunci cind intr-o societate sau organizatie puterea este concentrata
in miinile citorva conducatori. In analiza sa clasica, Roberto Michels a studiat procesul
prin care se dezvolta oligrahia, chiar in cadrul organizatiilor democratice. Dupa Michels,
conducatorii alesi ajung sa se sustraga controlului maselor (cetatenilor) si formeaza o
oligarhie. In traditia lui Michels, biracratia desemneaza tendinta oligrahica a
organizatiilor de orice fel. In organizatiile democratice, ea semnifica dominatia alesilor
asupra alegatorilor.

h) Regimul comunist

In perspectiva lui Trotski, care a criticat sistemul stalinist, se utilizeaza conceptul de

birocratie pentru a analiza regimurile comuniste si mai ales cele de tip stalinist.
 Conceptul, sau adjectivul, este sinonim cu autotitatea, cu totalitarismul, exercitate de
catre elitele care detin privilegii materiale si simbolice.
Astfel, birocratia inseamna in acelasi timp controlul abuziv, chiar politienesc, dar si o
proasta gestiune, dimensiunea excesiva a aparatului etatic, risipa sau lenea
functionarilor. In ciuda ambiguitatii acestei notiuni, putem degaja citeva trasaturi
comune.

6. In ce consta ineficacitatea birocratica si care sint cauzele ei?

Explicarea imperfectiunilor birocratiei :

a) factori tehnici
In tentativa de a explica acest fenomen, un prim nivel de analiza consta in a atribui
aceste imperfectiuni ale birocratiei factorilor pur tehnici. Se presupune ca birocratia este
un mod de organizare perfect in teorie dar care, in realitate, ridica probleme de aplicare.
In realitate, pe plan tehnic, insasi complexitatea modelului explica imperfectiunile
practice. Intr-adevar, modelul birocratic este foarte exigent pe plan tehnic. El presupune
o reglementare suficienta, precisa, pentru a rationaliza gestiunea muncii, si pentru a
prevedea toate situatiile de munca : afectarea sarcinilor, controlul contabilitatii,
ajustarea orarelor, rularea personalului, controlul calitatii si cantitatii, reguli de
securitate, reguli ierarhice etc. Combinarea acestor factori conform unei rationalitati
perfecte este quasi-imposibila in cadrul marilor organizatii moderne. Distorsiunile pot
afecta eficacitatea organizatiei. Astfel, in mod obiectiv, caracteristicile insesi ale
birocratiei (ale rationalitatii birocratice) conduc la disfunctiuni.

b) factori sociali si umani

Birocratia este nu numai un fenomen tehnic, dar si social, el fiind influentat de
comportamentul actorilor care este determinat de sentimente, afectivitate. Organizarea
muncii nu este numai o chestiune tehnica. Eficacitatea unei organizatii nu poate fi
obtinuta numai prin impersonalitatea regulilor, pei specializare si incadrarea ierarhica.
Astfel, modelul birocratic antreneaza disfunctiuni sau efecte perverse, consecinte
nedorite, contrare obiectivelor. Acestea sint rezultatul influentei pe care factorul
uman o exercita asupra logicii birocratice. Modelul birocratic conduce la disfunctiuni
nu numai pentru ca el este rau aplicat. Disfunctiunile sint intrinseci modelului prin
insesi caracteristicile lui.

Astfel de disfunctiuni sint, de exemplu, cele legate de formalizare si specializare.

Am vazut ca organizatia birocratica se bazeaza pe principiul reguliii formale si abstracte
care sint necesare actiunii rationale.

Pentru ca o birocratie sa fie eficace, trebuie ca comportamentul tuturor actorilor

(participanti, membrii) sa fie conform modurilor de actiune prescrise. Deci,
organizatia birocratica exercita o presiune constanta in sensul disciplinei, metodei,
prudentei.

7. Care sint criteriile de definire a functionarilor publici, care sint principalele

categorii si care este rolul acestora?
 In primul rind, este vorba de angajati civili, deci militarii si politistii sint exclusi. In
al doilea rind, este vorba de angajati supusi directiei politice a guvernului sau al unuia
din minisitri. Apoi, legislatia muncii care se aplica functionarilor este distincta de
codul muncii care se aplica relatiilor de munca dintre angajatii municipalitatilor, a
scolilor, a spitalelor si a intreprinderilor publice si a angajatilor lor. Un ultim criteriu
este cel al finantarii : in functia publica, veniturile provin direct din fonduri
votate de parlament.

Rolul functionarilor consta in furnizarea de informatii si date tehnice pentru

procesul de decizie politica, si de a pune in practica deciziile.

Deci, rolul functionarilor este de consiliere, de influenta si executie a obiectivelor

definite de politicieni, singurii reprezentanti legitimi ai natiunii.

8. Retinem
Legitimitatea (autoritatea) birocratica are ca fundamente :
- apolitismul (absenta de aliniere politica) a functiei publice
- permanenta
- competenta
- reprezentativitatea
- apararea unor interese specifice (apararea interesului general binele comun) si
neutralitatea sociala (impartialitatea)

permanenta
Deoarece statutul lor ii doteaza cu permanenta si stabilitate, functionarii considera ca ei
incarneaza continuitatea indispensabila bunei functionari a afacerilor publice. Pentru ca
interesele urmarite de catre alesi sint egoiste, imediate, sub presiunea jocului electoral si al
cererilor electoratului, guvernantii sint supusi compromisului. Spre deosebire de acestia,
functionarii sint adevaratii profesionisti ai treburilor publice.

9. De ce notiunea de merit este individuala ? Ce doctrina politica a impus meritul

ca practica a recrutarii functionarilor ?
A) Neutralitatea reprezinta conceptia conform careia functia publica este recrutata
pentru competenta si este independenta de luptele politice. Ea este mai degraba o
exceptie.
In democratiile liberale, aceasta conceptie isi are originea in dezvoltarea, de-a lungul
secolului al XIXlea, a doua elemente cheie : statutul si concursul. Cele doua elemente
asigura functionarului o anumita independenta in raport cu omul politic. Concursul,
in special, reduce sau elimina jocul de influente politice in momentul numirii.
Prima care a inovat in aceste domenii a fost Prusia. In 1794, ea a procedat la
adoptarea statutului general al functiei sale publice, care a fost adopata de Germania
in momentul crearii sale in 1870. In Franta, practica concursului a fost generalizata
intre 1868-1890, unul din momentele importante fiind creare, in 1872, a Scolii libere
 de stiinte politice, predecesoarea Scolii nationale de administratie creata in 1945. In
Marea Britanie, sistemul de recrutare a functionarilor prin examen a fost introdus in
doua etape, in 1850 si 1870, iar in SUA, legea din 1883 a fost aplicata gradual in
cursul a 50 de ani.

B) Meritul
Ca principiu de selectie a functionarilor, regimul de merit a fost mult timp doctrina
pentru a contracara influentele partizane. De mai multi ani, aceasta doctrina este in
proces de revizuire pentru motive de eficacitate si de justitie (discriminare pozitiva).
In principiu, regimul de merit implica recrutarea prin concurs. Concursul este norma
unei recrutari in functie de merit. Aceasta norma cere ca un candidat sa fie clasat
intr-o ordine in functie de notele obtinute in timpul evaluarilor. Regimul de merit
semnifica un sistem de examene competitive conduse de un organism autonom. In
acest sistem, in principiu, toti candidatii pentru un post sint egali, competenta lor
fiind singura baza a discriminarii. Cu toate acestea, in realitate, concursul
functioneaza in avantajul anumitor grupuri in detrimentul altora. Notiunea de merit
este strict individuala, ea nu tine cont de principiul reprezentativitatii.

10. Care sint cele doua conceptii ale functiei publice din punct de vedere al
raporturilor cu puterea politica ? Care sint elementele definitorii ?
Rezumat important
In concluzie, in tarile democratice, modelul birocratic clasic implica o separare intre
administratie si politic, in virtutea principiului democratic al separarii puterilor,
dependenta administratiei in raport cu politicul si neutralitatea functiei publice. Acesta
este un model, o situatie ideal-tipica. In practica, acest model are configuratii diferite.
Un dezechilibru intre cele doua elemente componente ale modelului poate sa conduca la
doua situatii:

a) functionarizarea sistemului politic caracterizata printr-o influenta crescuta a

tehnocratiei nealese dar foarte puternica. In societatea occidentalea post-industriala,
procesul decizional este tot mai mult dominat de responsabilii administrativi si mai
putin de catre politicienii alesi in mod democratic. Chiar daca acestia din urma
legitimeaza deciziile, aceastea sint formulate de birocrati.

b) O alta situatie consta in politizarea functiei publice. In acest caz, Statul este acaparat
de interese partizane. Functia publica nu-si mai poate indeplini functia de garant al
realizarii binelui comun.

Tema de reflectie
Cum afecteaza sistemul de recrutare a functionarilor publici principiul separarii administratiei fara
de puterea politica ? a) exemplificati ; b) analizati sistemul din Romania cu referire la Statul
functionarului public.
11. Care sint principalele trasaturi ale stiintei publice americane
De retinut
Principalele caracteristici ale viziunii asupra administratiei in SUA:
- este esentialmente moralizanta, fiind bazata pe profesiunea de credinta (ideologia puritana)

- este un amestec de analiza obiectiva a faptelor sociale cu atitutdini subiective (judecati de valoare, dorinte)
- administratia este o stiinta si o practica a democratiei, opusa administratiei birocratice
- reformele initiate dupa 1880, care au fost opera grupurilor de presiune contra rolului guvernantilor, au
intarit rolul societatii si valorilor ei.
- stiinta si practica administratiei se bazeaza pe influenta profunda a conceptelor din managementul afacerilor
- inclinatia de a aborda totul sub unghiul elementelor tehnice, si sublinierea factorului expertiza, performanta,
randament
- distinctia ideologica rigida intre administratie si politica care are ca rezultat o tehnicitate exagerata,
interesul quasi-exclusiv pentru organizare

12.Identificati tendintele de evolutie ale functiei publice dupa 1945.

De retinut
Functia publica este si va fi tot mai dominata de ideologia de tip tehnocratic.
Promovarea functionarilor in sinul sistemului politic si al societatii se va accentua.
Intarirea executivului in defavoarea legislativului va influenta raportul administratie /
politica in sensul restaurarii autoritatii guvernantilor asupra birocratiei administrative.
Dar aceasta tendinta va conduce la osmoza dintre inalta functie publica su executivul
ales. Aceasta osmoza se concretizeaza prin asocierea strinsa a inaltilor functionari la
procesele de decizie politica si prin trecerea sistematica de la un domeniu la altul. Astfel,
ca final al acestei evolutii, separarea neta dintre administratie si politica dispare.

Aceste noi tendinte o noua redefinire a raporturilor administratie / politica si o

noua viziune asupra neutralitatii administratiei sint in contradictie cu conceptia
traditionala a functiei publice ca garant si arbitru al interesului general, a caracterului ei
conservator (mentinere a echilibrului social), a neutralitatii ei. Aceasta evolutie este in
legatura cu teoriile neo-liberale care au dominat procesele de reforma incepind cu anii
90 ai secolului al XX-lea si care promoveaza dezangajarea Statului din domeniul
economic si intoarcerea la logica pietrei auto-regulatoare. Astfel, vizunea asupra functiei
publice in diferite contexte nationale se apropie de viziunea americana a functiei
publice, caracterizata prin eficacitate, randament, fuziune cu lumea afacerilor, deplasare
in favoarea intereselor private, viziunea manageriala.

13.Care este imporanta tratatului de la Westfalia pentru evolutia Statului

modern?
El marcheaza ruptura de sistemul feudal si consacra epoca Statelor suverane institutind
frontiere recunoscute si limitind influenta bisericii romane asupra afacerilor Statelor.
Inainte de 1648 suveranitatea se raporta la rege si nu la entitatea teritoriala asupra careia ei
dominau.
14.Ce este Statul si care sint criteriile de defintie din punct de vedere juridic ?
Definitia juridica a Statului modern
Aceasta prima definitie se articuleaza in jurul urmatoarelor componente, conditii ale
existentei statului modern.

a. Existenta unui teritoriu clar delimitat este prima conditie. Acest criteriu
implica ideea de frontiere stabile. Pentru ca un stat modern sa existe, trebuie ca
puterea politica sa se exercite pe un spatiu delimitat pe care il controleaza prin
intermediul administratiei si fortei armate. Aceasta conditie nu este indeplinita nici
de imperii nici de micro-societati.

b. Al doilea criteriu este cel al populatiei. Teritoriul etatic este populat de grupuri
umane care partajeaza un sentiment de apartenenta care ii leaga si care ii
distinge de alte grupuri care traiesc pe alte teritoriic.

c. Al treilea criteriu care defineste Statul modern este existenta unei puteri politice
diferentiate, un spatiu politic autonom, clar delimitat de alte institutii
sociale, religioase sau economice

d. A patra conditie se refera la recunoasterea internationala adica consacrarea de

catre dreptul international. Un Stat nu exista decit daca este recunoscut de alte
state si acest proces se produce formal prin admiterea la ONU. Astazi 190 de state
sint recunoscute si membre ale ONU.

15.Care este definitia sociologica a Statului ? Care este elementul esential in

definitia weberiana ?
Intelegem prin Stat o intreprindere politica cu caracter institutional atunci cind
directia ei administrativa revendica cu succes in aplicarea regulamentelor monopolul
violentei fizice legitime. Violenta nu este in mod natural nici unicul mijloc administrativ
nici chiar singurul mijloc normal al unui grup politic.... Dar aplicarea violentei este
mijlocul specific si peste tot ea este, in cazul absentei altor mijloace, ultima ratiune

De retinut
Retinem urmatoarea definitie a Statului : Statul reprezinta ansamblul institutiilor si
regulilor care asigura viata in comun a unui grup uman asupra unui teritoriu.

Particularitatea sa cea mai importanta este detinerea capacitatii de a-si impune

vointa prin forta, prin constringere. Statul detine monopolul violentei, fizice sau
simbolice, legitime.

Un Stat este o asociatie juridica si politica investita cu putere si autoritate. Elementele

constitutive ale unui Stat sint : o populatie, un teritoriu, o organizatie politica si
 juridica (aparatul de Stat), suveranitatea (autoritatea de a lua decizii si de a le
impune).

16.Care este diferenta dintre Statul unitar deconcentrat si cel descentralizat ?

Statul unitar centralizat este Statul in care administratia detine intreaga putere de
decizie. Monopolul puterii de decizie si executie este strict. Deciziile politice sint
luate si puse in practica in mod centralizat, ierarhic (de la virf la entitati locale). Pe plan
local actioneaza reprezentantii numiti de catre puterea centrala si care actioneaza in
numele ei.

Atunci cind administratia ia decizii si tot ea le pune in executie vorbim de un Stat

concentrat. Este deci Statul care are putere totala de decizie si executie.
Cind Statul centralizat admite o repartitie teritoriala a serviciilor administrative vorbim
de un Stat centralizat deconcentrat. Agentii locali dispun de o anumita putere de
executie a deciziilor administratiei centrale.

Statul unitar descentralizat este Statul in care puterea centrala accepta un anumit
partaj al puterii lasind autoritatilor locale gestiunea anumitor probleme. Entitatile locale
devin colectivitati teritoriale care dispun de o anumita putere de decizie.
Descentralizarea are un caracter politic, ea creaza de contra-puteri locale. Colectivitatile
locale (sau unitati publice, cum sint de exemplu universitatile) au bugete si
responsabilitati, ele sint alese, deci dispun de legitimitate, dar nu au putere legislativa.

17. Definiti Statul modern, formele si tipurile de Stat.

Statul regional se caracterizeaza printr-o descentralizare avansata din punct de
vedere al autonomiei entitatilor. Acestea sint mai mari decit entitatile descentralizate si
sint omogene. Apar in state unitare cu disparitati regionale (economice, culturale), ca de
exemplu Italia sau Spania. Entitatile au parlamente cu adevarata putere legislativa
regionala in anumite domenii in concurenta cu parlamentul national. Frontierele intre
Statul regional si cel federal nu este foarte clara, asa cum arata cazul Marii Britanii.
Statul federal se caracterizeaza print-o guvernare la mai multe nivele. Statul federal
aliaza unitatea cu identitati distincte in cadrul unei unitati politice mai mari. In versiune
moderna, acest tip de Stat provine de la Constitutia SUA, dar astazi exista in forme
variate. Adesea este forma propusa pentru Statele multinationale. In cadrul acestei
forme de Stat, repartitia competentelor este stabilita prin constitutie. Este in mod
necesar un Stat descentralizat. Exista doua nivele de guvernare autonome care exercita o
actiune directa asupra acelorasi cetateni.
Trei principii il diferentiaza de Statul unitar :
a) superpozitia a doua ordini juridice, intre carea exiata relatii de autonomie dar si
complementaritate. Provinciile (sau Statele federate) au aproape toate caracteristicile
unui Stat avind ordine juridica proprie, un teritoriu definit, un guvern, un parlament, o
administratie, dar nivelul federal dispune de anumite atribute juridice care sint aplicate
provinciilor. Exista deci dubla ordine juridica si politica, institutii comune si autonomie
regionala pentru colectivitatile teritoriale care compun aceste State.
 b) partajul competentelor
c) o autoritate care transeaza in caz de conflict intre ordinele de putere

Statele federale prezinta urmatoarele caracteristici comune :

un guvern ales direct de catre toti cetatenii federatiei si care isi exercita direct
autoritatea prin legi si impozite ;
doua ordini de guvernare fiecare in raport direct cu cetatenii lor
Repartitie constitutionala oficiala a puterilor legislativa si executiva si un partaj al
surselor de venituri intre cele doua ordini de guvernare care asigura fiecaruia anumite
sectoare de autonomie reala
Reprezentarea opiniilor regionale in sinul institutiilor de decizie federale, in general
asigurate prin cea de-a 2 a Camera federala
O constitutie scrisa, suprema, nemodificabila unilateral si care cere consimtamintul
unei proportii importante a membrilor federatiei
Un mecanism de arbitraj (tribunale sau referendum) pentru a regla diferendele intre
cele doua ordini de guvernari
Procese si institutii destinate sa faciliteze colaborarea interguvernamentala in
domeniile de partaj a responsabilitatilor.

18.Ce este sistemul politic? Care sint elementele componente ? Ce este regimul
politic, care sint tipurile de regim si care sint particularitatile lor esentiale ?
Sistemul politic este o parte a sistemului social care se intinde dincolo de Stat si
cuprinde, pe linga regimul politic si interactiunile cu alte componente ale comunitatii
politice (partide politice, grupuri de interes dar si alte structuri de mediere a intereselor
in masura in care aceste structuri influenteaza procesul politic si contribuie la reglarea
sociala). Statul, regimul politic si sistemul de partide sint elementele centrale ale
sistemului politic.

Regim politic este o parte a sistemului politic si reprezinta amenajarea functionala a

aparatului de stat. El este amenajarea constitutionala a puterii si raporturile intre
institutii. Cu alte cuvinte reprezinta maniera de a partaja diferitele functii etatice :
executiva, legislativa, juridica, de a defini atributiile institutiilor politice (presedinte,
prim ministru, parlament) si a raporturilor dintre ele.
Asa cum exista State democratice (de drept) si State totalitare, asa exista regimuri
democratice, autoritare sau totalitare, in functie de aspectul institutional al
accesului la putere si exercitarea ei.

19.Ce este democratia, care sint formele ei si prin ce se caracterizeaza acestea ?

Democratia este legata de consacrarea ideii de suveranitate populaara (Statul legat
de suveranitatea nationala). Cu alte cuvinte, daca poporul nu se guverneaza el
insusi, cel putin accesul la putere este subordonat consimtirii sale.

Distingem astfel in primul rind democratia procedurala, formala, minimala,

liberala, care acorda drepturi politice (drepturi numite negative). Esenta democratiei
procedurale il constituie alegerile competitive (democratie electorla) ca metoda de
selectionare a reprezentantilor (democratie reprezentativa). Democratia este o metoda
 de guvernare, de cucerire a puterii prin lupta concurentiala (alegeri), un mecanism prin
care cetatenii exercita influenta asupra deciziilor guvernamentale alegindu-si
conducatorii.

20. Ce este regimul politic, ce este si care sunt tipurile de regim democratic?
Care sunt criteriile de distincie ?
Regimuri democratice
In tarile democratice, regimurile politice au la baza principiul separrii puterilor (a
funciilor etatice), conform teoriei clasice a lui Montesquieu si Locke. Regimul politic
corespunde amenajrii instituionale a Statului de drept.
Trei criterii permit compararea si distinctia regimurilor :
cine deine puterea executiva si legislativa
daca puterea executiva este monocefala sau bicefala
daca exista mijloace de interferenta intre puterea executiva si legislativa in materie de
numire, de drept de disoluie si de drept de cenzura

Altfel spus, tipul de regim implica aspectul separarii puterilor, colaborarea

puterilor si echilibrul puterilor. Aceste criterii sint explicitate in Constituie, cel
mai adesea scrisa.
Exista mai multe tipuri de regim democratice in functie de separarea puterilor :
a) separare rigide - sistemul prezidential
b) supla regimul parlamentar
c) separare mixta regimuri cu caracter mixt, cu un dozaj diferit a celor dou mari
tipuri semi-prezidential sau semi-parlamentar

21.Care este diferenta dintre regimul parlamentar, regimul de cabinet si regimul

de cabinet cu dominatia primului ministru ?
De retinut
Regim parlamentar
- seful statului monarh sau presedinte protocolar
- primul ministru seful guvernului, seful majoritatii parlamentare
- parlamentul acorda increderea sa primului ministru, alege presedintele (mai putin in
cazul monarhiei)

Regim prezidential
- seful statului ales prin sufragiu universal, fara putere de disolutie
- primul ministru poate sa existe dar nu este decit creatia presedintelui
- parlamentul nu poate rasturna guvernul, nu poate fi dizolvat

Regim mixt
- seful Statului- ales prin sufragiu universal poate dizolva parlamentul
- primul ministru responsabil in fata parlamentului care il sustine si il poate rasturna
- parlament poate rasturna guvernul poate fi dizolvat
22. Definiti partidele politice. Care este semnificatia lor ca institutii politice
pentru sistemele democratice ? Dati exemple de tipologii de partide politice si
caracterizati principalele tipuri.
Partidul politic este o organizatie durabila, adica o organizatie care dureaza mai mult
decit conducatorii ; este o organizatie bine stabilita si aparent durabila, intretindind
raporturi regulate si variate cu nivelul national; vointa deliberata a conducatorilor
nationali si locali ai organizatiei de a cistiga si exersa puterea, singuri sau impreuna cu
altii, si nu de a influenta puterea ; cauta sprijin popular prin alegeri sau in alt fel.

Partide de cadre sint istoric anterioare si sint o creatie din interior. Ele apar in
oligarhiile cenzitare, adica in societati in care dreptul de vot nu era acordat intregii
populatii. Sint partide caracterizate prin dominatia elitelor si a retelelor lor.
Partide de masa sint o creatie externa, adica emerg la nivelul societatii civile. Ele au
aparut odata cu sufragiul universal din nevoia de a include si incadra masele
marginalizate si pina atunci excluse din arena politica. Sint partide acre cauta suport
popular, sint partidele sociaaliste si social-democrate clasice.

23. Care sint principalele functii ale partidelor politice ? Cum au evoluat
acestea in timp?
De retinut
Partidele occidentale actuale sint rezultatul unor clivaje aparute in urma unor momente
speciale din istoria fiecarei tari : Reforma, revolutia nationala sau democratica, revolutia
industriala si revolutia sovietica care si-a difuzat efectele in alte tari, dind nastere
partidelor comuniste dupa 1921 si conducind la sciziunea partidelor de masa in partide
socio-democrate si partide comuniste. Fiecare din aceste momente pune in opozitie
conceptii diferite in jurul unor mize diferite. Astfel, Reforma corespunde clivajului
centru / periferie avind ca miza centrala religia nationala sau supranationala. Revolutie
nationala sau democratica a corespuns clivajului Stat / biserica vizind separarea Stat /
biserica si crearea Statui laic. Revolutie industriala a tradus clivajul nobilime funciara /
burghezie avind ca miza controlul agriculturii si industriei. Cit priveste revolutia rusa
din 1918, aceasta a reflectat clivajul proprietari / muncitori iar miza a fost conflictul de
clasa. In SUA si Canada nu exista partide bazate pe clivaje de clasa. In special in SUA nu
a existat niciodata socialism, deoarece sistemul economic american permite mobilitatea
sociala si integreaza imigrantii, ceea ce impliedica aparitia de partide mici.

24. Ce este un sistem de partide si care sint tipurile de sisteme partizane ?

O definitie generala a sistemelor de partide competitive, adica a celor specifice
democratiei, considera aceste sisteme ca fiind un ansamblu structurat constituit din
relatii de opozitie si de cooperare care exista intre partidele care actioneaza pe scena
politica ale unei societati politice. Din aceasta definitie decurg doua consecinte :
pluralitatea necesara a partidelor care compun sistemul si posibilitatea, in absenta unui
partid majoritar, a unor coalitii intre partidele politice in scopul exersarii puterii.

Sistemele de partide pot fi bipartide sau multipartide. Bipartidismul nu inseamna

ca scena politica e ocupata numai de doua partide, ci desemneza un sistem de partide
 fondat pe alternanata, mai mult sau mai putin regulata, la guvernare a doua partide cu
vocatie majoritara. Este cazul Marii Britanii si a SUA, tari unde, in ciuda existentei si
altor formatiuni, numai doua partide cistiga puterea (Partidul laburist si Partidul
conservator in Marea Britanie, respectiv Partidul democrat si Partidul republican).
Multipartidismul se refera la situatia in care mai multe partide sint reprezentate in
parlament ceea ce diminuaeza probabilitatea ca numai unul din ele sa formeze un
guvern majoritar.

25. Care sint modurile de scrutin si particularitatile lor ? Care este modul din
scrutin din Romania?
Exista trei moduri de scrutin majoritar, proportional si mixt.

Scrutinul majoritar este modul de scrutin in care este ales candidatul care obtine cele
mai multe voturi. Este in general uninominal adica in fiecare circumscriptie
electorala alegatorii desemneaza un ales. Dar poate fi si plurinominal atunci cind se
voteaza o lista de condidati.

Scrutinul proportional urmaresta sa dea fiecarui partid un numar de locuri

proportional cu voturile pe care le obtine. Prin acest scrutin compozitia parlamentului
reflecta sensibilitatile politice ale populatiei. Reprezentarea proportionala este in mod
necesar un scrutin de liste. Ea nu se aplica alegerilor prezidentiale, dar se potriveste
perfect alegerilor legislative care pun in joc un numar mare de locuri.