Alimentatia in cursul sarcinii

Alimentatia gravidei trebuie sa tina cont de varsta gravidei, varsta sarcinii,

climat, particularitati somatometabolice. Necesarul in alimente este mai crescut in
trimestrele II si III desarcina: 2000-4000 calorii/zi. Hipolipidic, hipoproteic, bogat in
vitamine si saruri minerale.
Se recomanda gravidei sa consume alimente proaspete si preparate cat mai
simplu, sa evite conservele de carne, pateurile, vanatul, condimentele si muraturile,
bauturile alcoolice, cafeaua si tutunul. Sarea exista in cantitati suficiente in alimente,
orice exces de sare fiind daunator, gravida avand tendinta de a retine apa in tesuturi. Se
va acorda atentie profilaxiei si tratmentului cariilor dentare, dintii se vor spala de trei ori
pe zi, iar la fiecare gingie se va frictiona 2-3 minute. Se va evita constipatia prin miscare
si alimentatie si la nevoie laxative usoare. Se va acorda atentie crescuta gravidelor care
muncesc, carora le trebuie o alimentatie cu putere calorica superioara gravidei casnice.
Aportul de lichide nu trebuie sa depaseasca 1500-2000 ml pe zi, evitandu-se bauturile
carbogazoase, cele artificiale, se prefera sucuri naturale, preparate in casa si ceaiuri din
plante. Asistenta medicala va informa gravida asupra consecintelor alimentatiei
necorespunzatoare: anemii carentiale, avort, prematuritate, malformatii.
2.2 Igiena corporala si vestimentara
Imbracamintea gravidei trebuie sa fie lejera, cu cat mai putine fibre sintetice,
conform anotimpului, incaltamintea sa fie cat mai comoda si cu tocuri joase. Baia nu
este contrindicata ci numai sederea prelungita, preferabil fiind dusul (se foloseste apa
calduta si sapun fin).
Asistenta medicaala va instrui gravida ca dupa fiecare baie sa-si unga
mameloanele cu lanolina, care in prealabil se freaca cu o panza aspra pentru a intarii
epiteliul. Gravidele cu sanii voluminosi vor purta sutiene largi din bumbac. Organele
genitale se vor spala zilnic cu apa calduta si cu sapun si se va informa asupra iritatiilor
vaginale care nu se fac decat in diferite afectiuni si sub supraveghere medicala.
Plimbarea in aer liber si chiar practicarea sporturilor care nu solicita excesiv capacitatea
fizica a femeii sunt permise in primele 6 luni de sarcina deca aceasta evolueaza normal.
Dupa luna a 6-a activitatea fizica se reduce la plimbari fizice in aer liber.
2.3 Comportamentul sexual in sarcina
Poate decurge normal in trimestrul I si II, se reduce mult in trimestrul III, iar in
ultimele 2 luni este bine sa fie complet evitat, asistenta medicala informand gravida
asupra riscului pe care ii implica.
2.4 Igiena muncii
Gravida poate sa-si continue preocuparile dinaintea sarcinii, daca acestea ofera
o solicitare usoara sau medie. Se va evita oboseala, in special cea prelungita. Incepand
cu a 4-a luna, gravida va evita munca de noapte. Asistenta medicala va informa gravida
asupra factorilor ce influenteaza negativ starea de gestatie: trepidatii puternice, ridicarea
greutatilor, urcatul scarilor, prelungirea urcatului scarilor (in special in ultimele
luni).Munca in gospodarie se accepta dar sa nu fie prea obositoare.
2.5 Pregatirea psihologica a femeii insarcinate
 Asistenta medicala va sfatui gravida sa-si pastreze modul de viata obisnuit, sa-
si continue legatura cu familia si prietenii, toate cu conditia sa nu oboseasca, sa doarma
suficient, sa evite contactul cu persoanele bolnave. Gravidei i se va explica necesitatea
supravegherii pe timpul sarcinii de catre cadrele medicale, care o vor lua in evidenta si o
vor programa pentru urmatoarele controale periodice. I se va arata ca sarcina este un
fenomen natural, cu efecte benefice asupra organismului, trebuie linistita si asigurata ca
totul va avea o evolutie buna. Gravidei trebuie sa i se departeze teama de necunoscutul
fenomenului de nastere, sa asculte sfaturile cadrelor medicale, sa manifeste incredere in
obstetricianul care-i supravegheaza sarcina si ulterior nasterea, sa indeparteze sfaturile
persoanelor neavizate. De asemenea i se va recomanda pregatirea din timp a trusoului
personal si al viitorului nou-nascut (aproximativ din luna a 7-a de sarcina) se va informa
asupra riscului efectuarii calatoriilor in apropierea termenului de nastere.
3. Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de
medic
Asistenta medicala va infroma gravida ca administrarea medicamentelor se va
face numai la indicatia medicului. Terapia medicamentoasa la gravida trebuie facuta cu
selectie, urmarind actiunea secundara a medicamentului si efectului lui asupra
produsului de conceptie. Gravida poate prezenta tulburari in absorbtie, metaborlizarea,
detoxificarea si eliminarea medicamentelor nemaisuportandu-le. Va informa gravida
despre consecintele utilizarii fara sfatul medicului a medicamentelor: avort, tulburari
grave de dezvotare, malformatii, moarte. Sunt contraindicate citostaticele, care
impiedica dezvoltarea tesuturilor embrionare, antibioticele orale care produc
malformatii: gusa, cretinism.
Administrarea de hormoni sexuali in primele 3 luni de sarcina poate tulbura
diferentierea sexuala embrionara. Sunt nocive pentru fat unele antibiotice cum ar fi:
streptomicina, derivatii chininei, anticoagulante, relaxantele.
4. Sarcinile ce revin asistentei medicale in supravegherea gravidei
importanta supravegherii sarcinii deriva din dorinta evitarii oricaror complicatii, in
special in perioada puerperala. Efectuarea cu caracter profilactic prin supravegherea
sarcinii se reduce riscul obstetrical, prin observarea si inlaturarea la timp aoricarui
conflict dintre cele doua organisme coexistente.
Cunoscand bine starea de sanatate a femeii gravide, modul in care evolueaza
sarcina, respectarea regulilor de igiena, putem intervenii la timp putand corecta
deficientele aparute.
4.1 Sarcinile ce revin asistentei medicale in teritoriu
a. Gravidele luate in evidenta se urmaresc prin vizite periodice la domiciliu si
in cadrul consultatiei prenatale din policlinica. Aceste controale vizeaza: starea de
sanatate a femeii gravide, modul de evolutie al sarcinii, starea produsului de conceptie;
continuarea actiunii de educaatie sanitara; efectuarea analizelor indicate.
b. Anunta medicul de specialitate si indruma imediat gravida, in cazul ivirii
complicatiilor.
c. Cu prilejul vizitei din teren ia in evidenta noi gravide.
 d. Informeaza medicul de familie si pe cel specialist, de gravidele problema
existente in teritoriu.
e. Gravidele cu risc obstetrical crescut vor fi urmarite si inregistrate in evidente
speciale.
f. Vizitele efectuate in domiciliu de asistenta medicala se vor inregistra in
carnetul de maternitate al gravidei vizitate.
g. Testul eficientei muncii in teren este luarea in evidenta a gravidelor cat mai
precoce (in primele 8 saptamani de sarcina).
4.2 Sarcinile ce revin asistentei medicale in spital:
- raspunde de ingrijirea bolnavilor, curatenia si ordinea din saloane;
- efectueaza recoltarile probelor de laborator indicate de medic; raspunde de
trimiterea la timp a probelor de analiza la laborator si aducerea rezultatelor pe care le
aseaza in foaia de observatie ;
- efectueaza in tocmai tratamentul indicat;
-participa zilnic la vizita cu medicul de salon consemnand in carnet sarcinile ce
ii revin ;
-comunica zilnic si ori de cate ori se impune, starea bolnavilor pe care ii are in
ingrijire ;
-urmareste respectarea regimului alimentar ;
-raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice, de
respectarea normelor de asepsie si antisepsie in sectorul de activitate ;
- educatia sanitara a bolnavelor ;
-solicita sprijiniul medicului sau a colegelor ori de cate ori este nevoie ;
-raporteaza imediat cazurile problema ;
-raspunde de disciplina, tinuta si comportamentul sau ca si al bolnavelor din
ingrijire ;
-masoara si inregistreaza zilnic temperatura, tensiunea arteriala, dimineata,
intre orele 7-8, si seara intre orele 17-18;
-executa externarea bolnavelor dupa incheierea formelor legale de externare ;
-raspunde de buna functionare a sectiei ;
-raspunde de schimbarea lenjeriei de pat si de corp ;
-raspunde de sterilizarea instrumentarului folosit.

SELECTAREA GRAVIDELOR CU RISC OSTETRICAL I CALCULAREA

SCORURILOR DE RISC DUP MODELUL LUI COOPLAND
Factorii de risc obstetrical se grupeaza n urmatoarele categorii:
A. Circumstante psiho-sociale:
a. sarcina nedorita
b. nivel socio-economic precar
c. climat afectiv negativ, familii dezorganizate
d. domiciliul femeii n zone geografice greu accesibile, fara posibilitati de transport
de urgenta
e. nerespectarea prevederilor legale privind protejarea gravidei la locul de munca
f. circumstante iatrogene (omisiuni, erori de interpretare a unei patologii, falsificarea
datelor anamnestice, mijloace diagnostice agresive, etc)
B. Factori generali:
a. vrsta-primipare sub 20 ani si peste 35 ani
b. paritatea-marile multipare
c. talia sub 1,55 m
d. greutatea sub 45 kg
e. infantilism genital
f. volum cardiac redus
g. izoimunizare Rh sau ABO
h. boli autoimune
C. Antecedente ginecologice si obstetricale:
a. uter cicatricial
b. malformatii sau tumori genitale
c. sterilitate tratata
d. incontinenta cervico-istmica
e. prolaps genital, fistule genitale
f. operatii plastice pe rect sau sfera genitala
g. avorturi, nasteri premature n antecedente
h. nasteri cu distocii mecanice, distocii de dinamica, distocii de prezentatie,
hemoragii n delivrenta, interventii obstetricale
i. lehuzie cu sindrom infectios sau boala tromboembolica
j. antecedente progene (copii nascuti morti sau decedati n perioada neonatala
imediata, dismaturi, macrozomi, malformati, etc)
D. Boli preexistente sarcinii:
a. cardiopatii
b. HTA
c. anemii
 d. tulburari endocrino-metabolice (diabet, obezitate, hipertiroidism, etc)
e. boli respiratorii
f. nefropatii
g. infectii cronice (TBC, lues)
h. boli infectioase (rubeola, herpes, toxoplasmoza, listerioza, hepatita, colibaciloze,
infectii cu virus citomegalic, etc)
i. hepatite cronice
j. afectiuni ortopedice anterioare (deformari de coloana vertebrala, anchiloze)
E. Intoxicatii:
a. alcoolism
b. tabagism
c. medicamente
d. droguri
e. toxice profesionale sau neprofesionale
F. Sarcina complicata prin:
a. distocii osoase
b. distocii de prezentatie
c. crestere anormala n greutate
d. crestere anormala a volumului uterului
e. HTA indusa de sarcina
f. hemoragii dupa saptamna 20 de sarcina
g. incontinenta cervico-istmica
h. fals travaliu
i. incompatibilitate RH/ABO
j. interventii chirurgicale de urgenta
k. boli infectioase aparute n timpul sarcinii
l. rupere prematura de membrane
m. sarcina prelungita cronologic
n. modificarea parametrilor de laborator
G. Factori intranatali:
a. hemoragie recenta
b. boala intercurenta n evolutie
c. ruptura de membrane de peste 6 ore, fara declansarea contractiilor uterine
d. procidenta de cordon
e. travalii peste 12 ore la multipare si peste 24 ore la primipare
 f. suspiciune clinica de suferinta fetala
g. moarte intrauterina a fatului
n functie de toti acesti factori se calculeaza un scor care ncadreaza gravidele n
categoriile "cu risc mic, crescut sau sever". Se utilizeaza modelul lui Coopland (vezi
fisa).
Gravidele cu risc vor fi:
- dispensarizate separat;
- luate n evidenta si de catre medicul specialist n obstetrica-ginecologie;
- supuse unei game largite de investigatii paraclinice (ex: test imunologic de sarcina,
dozarea HCG, investigatii genetice, dozari de estrogeni, progesteron, HLP,
determinarea titrului anticorpilor anti-D -n S24-S28, echografii, investigarea fatului
prin amniocenteza, etc);
- spitalizate preventiv daca anumite stari patologice impun acest lucru.

EDUCAIA GRAVIDEI: se vor discuta urmatoarele aspecte:

Calendarul urmatoarelor consultatii prenatale.
Modul de viata.
Igiena personala, ngrijirea snilor, activitatea sexuala.
Igiena alimentatiei (dieta normocalorica, echilibrata, bogata n vitamine, calciu, fier;
precizarea alimentelor care trebuie evitate).
Rolul nociv al fumatului, consumului de bauturi alcoolice, drogurilor, unor
medicamente att asupra gravidei, ct si asupra produsului de conceptie.
Medicamente contraindicate n sarcina.
Igiena muncii.
Cresterea n greutatea pe parcursul sarcinii.
Graficul MAF si BCF.
Rolul echografiei n supravegherea evolutiei sarcinii si produsului de conceptie.
Posibilitatea aparitiei unor semne (edeme, hemoroizi, varice) si interpretarea lor de
catre gravida.
Necesitatea prezentarii la medic ori de cte ori apar semne de alarma (contractii
uterine dureroase, sngerari, pierdere de lichid amniotic, edeme n repaus,
crestere anormala n greutate, necorelarea vrstei gestationale cu naltimea
fundului uterin).
Riscul expunerii la boli infecto-contagioase (mai ales la rubeola); educatie sanitara
n timpul epidemiilor.
 Vaccinarea antitetanica.
Necesitatea determinarii anticorpilor anti-D (n cazul incompatibilitatii n sistem
Rh).
Semne premonitorii ale travaliului (eliminarea dopului gelatinos, aparitia
contractiilor uterine dureroase care cresc n frecventa, intensitate, durata).
Semne ale rupturii premature de membrane (eliminarea unui val de lichid
opalescent, cu miros fad, care nu pateaza lenjeria) si modul de actiune n aceasta
situatie.
Amenintarea de avort (durere abdominala, sngerare vaginala) si conduita gravidei
n aceasta situatie.
Semne ale sarcinii oprite n evolutie (diminuarea tulburarilor neurovegetative, TIS
negativ, contrast vrsta gestationala/dimensiuni uter).
Semne ale HTA induse de sarcina (TA>140/90 mmHg, edeme persistente >24 ore
de repaus, proteine n urina).
Comportamentul gravidei n preajma termenului.
11. PSIHOPROFILAXIA
scop: diminuarea/disparitia fricii de nastere si formarea unei conduite adecvate n
timpul nasterii
metode:
- lectii despre reproducere, evolutia sarcinii, mecanismele nasterii,
mecanismele durerii n timpul nasterii (5-6- lectii cu cte 10-12 gravide)
- exercitii fizice colective, sub ndrumarea unui asistent sau fizioterapeut
(exercitii de relaxare, de respiratie, de antrenare a musculaturii
abdominale si perineale)
- optimizarea relatiei medic-moasa -gravida prin vizite la domiciliul gravidei
- informare asupra locului nasterii, dotarii maternitatii, echipei de medici si
asistente din maternitate
1.3. IGIENA SARCINII
Igiena sarciniise nscrie n masurile profilactice pentru protectia femeii nsarcinate si a
fatului n uter.
MODUL DE VIA
Nu va fi perturbat n mod deosebit odata cu instalarea starii de gestatie.
Gravida si va continua activitatea profesionala si activitatea desfasurata la domiciliu,
cu unele restrictii privind cantitatea si intensitatea efortului fizic depus.
Vor fi evitate eforturile fizice mari si prelungite, surmenajul intelectual, oboseala.
IGIENA MUNCII N SARCIN
n primele 5 luni de sarcina, gravida si va desfasura normal activitatea profesionala.
Se vor evita:
 eforturile fizice mari
ridicarea greutatilor mai mari de 10 kg
locurile de munca cu noxe periculoase (radiatii, substante toxice)
locurile de munca periculoase (la naltime)
munca n locuri cu temperatura crescuta sau scazuta, umiditate excesiva, trepidatii,
munca n aer liber n timpul sezonului rece
pozitiile vicioase la locul de munca
ortostatismul prelungit
Conform Codului Muncii:
F Gravidele si lauzele nu vor fi folosite la locuri de munca vatamatoare, grele,
periculoase sau contraindicate medical si nu vor fi chemate la ore suplimentare.
Ele vor fi trecute pe alte locuri de munca fara scaderea retributiei.
F Munca gravidelor n timpul noptii este interzisa.
F Gravidele beneficiaza de concediu de maternitate platit. Concediul prenatal si de
maternitate dureaza 126 zile (52 zile naintea nasterii si 74 zile dupa nastere), cu
posibilitatea de prelungire pentru cresterea copilului.
ODIHNA
Se recomanda 8 ore de somn/zi.
Daca gravida prezinta insomnii n cursul noptii, se evita somnul de dupa-amiaza,
acesta fiind nlocuit cu repausul n fotoliu sau cu plimbari usoare .
Se recomanda plimbari n aer liber, lecturi usoare, spectacole distractive.
ACTIVITATEA SPORTIV
Sunt contraindicate:
sportul de performanta
calaria
tenisul
alpinismul
canotajul
schiul
notul (n primele luni de sarcina)
gimnastica de performanta
schiul nautic
motocrosul
plaja
Se recomanda:
 mersul pe jos pe teren plat (n ultima parte a sarcinii plimbarile sa nu fie mai
lungi de 30-45 minute)
mersul cu bicicleta pe distante scurte
notul usor, n lunile a 4-a si a 5-a
gimnastica medicala usoara (maxim o ora, la 3-4 zile), constnd n exercitii de
respiratie, de relaxare, de ntarire a musculaturii abdominale si perineale
n amenintarea de avort, avortul repetat sau incontinenta cervico-istmica, orice sport
este interzis.
CLTORIILE
Evitarea aglomeratiei datorita riscului crescut de a contracta o boala infecto-
contagioasa.
Evitarea calatoriilor lungi si obositoare cu trenul sau masina.
Este permisa calatoria cu avionul.
n preajma termenului se recomanda gravidei sa nu paraseasca localitatea de resedinta.
IGIENA CORPORAL
Igiena corporala zilnica este aigurata prin bai complete la cada sau dusuri.
Se contraindica:
baile de aburi (sauna) sau baile fierbinti
baile de sezut si de picioare
dusurile cu apa rece sau fierbinte
Lenjeria de corp va fi din bumbac si se va schimba zilnic.
mbracamintea va fi larga, lejera (de evitat centurile abdominale, corsetele).
ncaltamintea va fi usoara, cu talpa ortopedica (de evitat ncaltamintea cu toc nalt sau
cu talpa plata).
IGIENA GENITAL SI ACTIVITATEA SEXUAL
Igiena organelor genitale va fi asigurata prin toaleta cu apa si sapun putin degresat. Se
vor evita irigatiile vaginale.
Se va pastra igiena snilor si se vor ngriji mameloanele (masaj usor si prevenirea
eroziunilor).
n general, activitatea sexuala este permisa cu moderatie. Se recomanda renuntarea la
raporturile sexuale atunci cnd gravida prezinta contractii uterine dureroase pe
parcursul trimestrului III de sarcina.
Raporturile sexuale sunt contraindicate n urmatoarele situatii:
gravide cu infertilitati severe
amenintare de avort
avort habitual
 iminenta de nastere prematura
n ultimele 6 saptamni dinaintea datei probabile a nasterii
IGIENA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Gravida va fi protejata de emotii, griji, suprasolicitari intelectuale, lecturi deprimante,
dizarmonii afective.
Este necesar un climat optim familial si la locul de munca.
IGIENA ALIMENTAIEI
Regimul alimentar va fi variat si echilibrat.
Regimul alimentar va fi cu un usor spor caloric, normoglucidic, hipolidic, usor
hiperprotidic, bogat n vitamine si saruri minerale, cu un consum moderat de sare.
Alimentele vor fi proaspete si usor digerabile. Mesele vor fi programate la intervale
regulate.
Nevoile calorice:
Pentru gravidele care depun eforturi usoare: 2200-2400 kcal/zi
Pentru gravidele care depun eforturi moderate: 2500-3000 kcal/zi
Necesarul caloric este dat de 60% glucide, 25% lipide, 15% proteine.
Un spor caloric se adauga gravidelor adolescente sub 20 ani, gravidelor
denutrite anterior sarcinii, gravidelor care depun munca fizica grea n
conditii dificile de microclimat.
O reducere a aportului caloric (<2000 kcal/zi) se va face gravidelor obeze si
celor cu crestere ponderala excesiva pe parcursul sarcinii.
Aportul protidic:
Necesarul de proteine va fi de 1,5 g proteine/kgcorp/zi.
Jumatate din aportul de proteine va fi reprezentat de proteine de origine animala
(lapte - 500ml/zi, iaurt, brnza de vaci-30g/zi, oua, carne, peste)
Se recomanda: lapte - 500ml/zi, iaurt, brnza de vaci-30g/zi, oua, carne de pui
sau vita, peste, fructe si legume proaspete.
Aportul de glucide:
Necesarul de glucide va fi de 5-6g/kgcorp/zi (300-400g/zi), care acopera
cheltuielile energetice.
Se recomanda: pine, fainoase, fructe si legume proaspete, compoturi de
fructe, sucuri naturale.
Aportul de lipide:
Necesarul de lipide va fi de 50-60g/zi, din care 60% lipide de origine
animala, ntruct acopera nevoile de vitamine liposolubile (A,D,E,K).
Aportul de substante minerale:
 Sodiul: 4-6g/zi (excluderea alimentelor bogate n sare: conserve, brnzeturi
ferrmentate, muraturi, afumaturi, mezeluri). Aportul de sare va fi scazut n
caz de HTA, insuficienta cardiaca, edeme.
Calciul: 1,3-1,6g/zi. Calciul, ca si fosforul se gaseste n lapte si derivate
lactate, oua, carne, legume.
Fierul: 15-20mg/zi, avnd ca surse: legume verzi, urzici, ciuperci, spanac,
ficat, oua.
Celelalte minerale (P, Mg, K, I, Cu, Co, etc) sunt aduse printr-o dieta
echilibrata.
Aportul de vitamine:
Necesarul de vitamine este mult crescut n sarcina si este asigurat de diverse
alimente (fructe, legume, carne, oua, peste, lapte, derivate de lapte, etc)
Alte masuri:
Se suprima consumul de alcool, condimente, cafea concentrata, ceai negru.
Se evita: conservele, brnza fermentata, mncarurile grase, tocaturile,
sosurile prajite, vnatul.
Se interzice fumatul (risc de avort, nastere prematura, greutate mica la
nastere, etc).
Sunt permise cafeaua slaba ( o ceasca/zi), bauturile slabe, n cantitati mici.
Pentru prevenirea constipatiei se recomanda o alimentatie bogata n legume
cu continut crescut n celuloza, precum si plimbarea.
Pentru prevenirea cariilor se recomanda periajul dupa fiecare masa si
evitarea dulciurilor concentrate (ciocolata, bomboane, dulceturi). De
asemenea, este indicat ca gravidele sa fie consultate si de catre un medic
stomatolog.
Aportul de lichide este ad libitum, cu exceptia cazurilor de HTA indusa de
sarcina, insuficienta cardiaca, edeme masive, cnd aportul de lichide este
limitat.
MEDICAMENTELE SI SARCINA
Administrarea medicamentelor n sarcina comporta riscuri legate de:
A. Teratogenicitate (daca sunt administrate n perioada embrionara)
B. Toxicitate fetala
C. Toxicitate materna
D. Posibilitatea ntreruperii sarcinii
A. Teratogenicitate: depinde de stadiul teratogen, specificitatea agentului teratogen si
doza administrata: exemple:
 - Thalidomida, valproat de sodiu, antitiroidiene, warfarina, litiu, antidiabetice orale,
antimalarice de sinteza, citostatice, unele sulfamide, podofilina, metronidazol,
fenotiazine, barbiturice
B. Toxicitatea fetala:
aminoglicozide: ototoxice
cloramfenicol: sindrom gray-baby (palid, hipoton,cu hipotermie)
tetracicline: hipoplazie dentara, colorare n galben a dintilor
sulfamide: icter neo-natal
miofilin: iritabilitate
diazoxid: hiperglicemie, alopecie
benzodiazepine: detresa respiratorie, floppy syndrome
Antiprostaglandine: nchidere prematura a canalului arterial
Beta-blocante: hiperglicemie, bradicardie
Diuretice: suferinta fetala
Tiazidicele: icter, hiponatriemie, hipotrombocitemie, creste riscul de HTA n viata
adulta
Negram: acidoza metabolica
Prednison: inhibarea suprarenalei
Androgenii: virilizarea fetilor de sex feminin si perturbarea diferentierii
hipotalamusului (daca se administreaza< 12 saptamni); administrati tardiv:
hipertrofia clitorisului.
Gestagene (deriv. Testosteron, deriv. Nor-testosteron): virilizare
C. Toxicitate materna:
tetracicline: hepatotoxice
aminoglicozide: nefro si ototoxice
cloramfenicol: aplazie medulara
heparina: osteoporoza
beta simpatomimetice: tahicardii, hipotensiune
D. Posibilitatea ntreruperii sarcinii:
dicumarinice
ocitocina
sparteina
chinina
derivati din secara cornuta
prostaglandine
1.4. SUPRAVEGHEREA LEHUZELOR
 Lehuzele vor fi supravegheate la externarea din maternitate si la 4 saptamni de la
nasterea copilului
Elementele clinice de supravegheat sunt:
1. starea generala
2. temperatura: poate creste n ziua 3-4 de la nastere datorita angorjarii snilor (furia
laptelui); orice alta stare febrila la o lauza este considerata patologica, fiind expresia
unei infectii n postapartum
3. greutatea corporala
4. tensiunea arteriala
5. pulsul
6. diureza (uneori poliurie) si aspectul urinei
7. tranzitul intestinal (exista tendinta la constipatie, ceea ce favorizeaza aparitia
hemoroizilor)
8. involutia uterului: n ziua 2: uterul este la nivelul ombilicului, n ziua 6 la distantei
ombilic-pubis, n ziua a 12 la nivelul simfizei pubiene, dupa ziua 12 sub simfiza
pubiana; la 6-8 saptamni de la nastere are dimensiunile normale
9. aspectul lohiilor (scurgerile vaginale): au miros fad, n ziua 4-5 au culoare
sanguinolenta (rubra), n ziua 15 sunt seroase (serosa), iar pna la 4 saptamni sunt
albe (alba)
10. aspectul regiunii perineale si al plagii de episiotomie sau perineotomie (plaga trebuie
sa fie supla, nedureroasa, sa nu sngereze si sa nu bombeze, tegumentele sa fie
normale)
11. aspectul plagii dupa interventie cezariana (daca femeia nu a nascut pe cale vaginala)
12. aspectul snilor si mamelonului
13. lactatia: colostru pna n ziua 5, apoi lapte; ciclul lactatiei: golire (7-8 minute),
refractara (3 ore), de umplere (20-30 minute)
14. starea psihica: exista uneori o stare depresiva n primele 2-3 zile dupa nastere, cu
anxietate, labilitate emotionala, halucinatii; daca persista mai mult de 10 zile va fi
nevoie ed consult psihiatric)
Atitudinea n lauzie:
- controlul temperaturii
- supravegherea involutiei uterului
- toaleta vulvoperineala cu solutie cloramina sau alte antiseptice
- aplicarea unei pungi de gheata la nivelul plagii perineale n primele ore dupa
nastere
- supravegherea tranzitului intestinal si combaterea constipatiei- laxative, alimentatie
bogata n fibre
- supravegherea mictiunilor
 - supravegherea aspectului lohiilor (se poate recomanda Ergomet, daca lohiile
sanguinolente sunt abundente)
- dieta completa bogata n calorii, vitamine, fier, calciu
- administrarea de preparate pe baza de fier 3 luni dupa nastere
- ngrijirea snilor: spalarea mamelonului cu apa si sapun nainte si dupa fiecare
alaptare, evacuarea snului periodic prin supt la intervale de 3-4 ore
- n cazul ragadelor mamelonare: se suspenda suptul pentru minim 24 de ore, timp n
care femeia se mulge artificial
- furia laptelui se rezolva cu comprese reci pe sni, analgezice, retentie hidrica, iar
pentru golirea snului se poate recomanda Oxitocin IM
- reluarea ciclului menstrual la femeia care nu alapteaza se face dupa 6-8 saptamni,
primul ciclu fiind anovulatoriu; la femeia care alapteaza, menstruatia se reia mai
trziu, primele doua clcluri fiind anovulatorii
- reluarea contactului sexual se face dupa 40 de zile de la nastere
Datele privind evolutia lehuziei se noteaza n fisa de consultatie, registrul de evidenta a
gravidelor, registrul de consultatie
Principalele complicatii n postpartum sunt: infectiile si hemoragia. Pentru orice
complicatie importanta aparuta, MF trebuie sa trimita lehuza la control de
specialitate