Anda di halaman 1dari 4

Arsuri termice

Predominare de vrsta: mai frecvent apar arsurile la copii si batrni.

Predominare de sex: nici o relatie

Semne si simptome
Manifestarile clinice depind de gradul de combustie.

n arsurile pielii:
- gradul I - durere, critem, edem > vindecare fara cicatrice in 2 - 3 zile;
- gradul II - durere, critem, edem, bule> vindecare fara cicatrice n 10 - 12 zile;
- gradul III A - durere, paloare (circulatia cutanata pierduta, proba vitropresiunii este negativa), bule mari cu fundul
necrotizat, se formeaza cicatrici dermale depigmentate n 2 - 3 saptamni;
- gradul III B - fara durere, tegument alb cu pete cenusii (proba vitropresiunii este negativa), necroza completa (analgezic
la proba nteparii cu acul), se cicatrizeaza cu defecte dermale vicioase de culoare maro-nchis n 3 - 4 saptamni;
- gradul IV - necroza totala a tuturor straturilor pielii, a muschilor, tendoanelor si tesutului osos cu cruste negre. Arsurile
de gradul IV de regula necesita interventii chirurgicale.

n arsurile cailor respiratorii:


- obstruarea cailor respiratorii cu tulburari ale functiei de drenaj si acumulare n plamni de mucus si exudat;
- obstructia tardiva se dezvolta datorita edemului progresiv al cailor respiratorii timp de 24 - 48 ore dupa arsuri.

n arsuri solare:
- aparitia hiperemiei nensemnate cu descutanarea ulterioara pna la edem, senzatii dureroase puternice si aparitia
bulelor;
- febra, frisoane;
- slabiciune;
- socul se instaleaza n arsuri ale majoritatii suprafetei corporale asociate cu insolatie si hipertermie.

n combustia esofagului:
- Stadiul I (acut), care dureaza 5-10 zile (dureri n cavitatea bucala si faringe, regiunea retrosternala si epigastrica; se
poate instala starea de soc n primele ore dupa impact; semne de toxemie apar n primele ore, dar ncep a predomina
peste cteva ore de la debut).
- Stadiul I (ameliorare falsa) dureaza 7-30 zile si se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor (hemoragie esofagiana;
perforarea peretelui; septicemie).
- Stadiul II (formarea stricturilor) dureaza 2-6 luni uneori pna la un an, se caracterizeaza prin acoperirea suprafetelor
lezate cu cruste care usor sngereaza si se manifesta prin (laringospasm; weezing" conditionat de nimerirea alimentelor
n caile respiratorii).

Cauze
Arsurile termice se produc n diverse feluri n functie de agentul termic: flacara, lichid fierbinte, suprafete ncalzite sau
incandescente.

Combustiile chimice se produc cu solutii de acizi (clorhidric, sulfuric) si solutii alcaline. Arsurile alcaline sunt mai profunde
si mai periculoase. Combustiile chimice ale esofagului sunt provocate de solutii concentrate de acizi sau alcaline (soda
caustica, solutie de amoniac, esenta de otet sau electrolit pentru acumulator) fiind ingerate ntmplator sau cu scop de
sinucidere (vezi compartimentul Intoxicatii").

Factori de risc - nu sunt descrisi.

Diagnosticul - se face n baza anamnezei si manifestarilor clinice.


Diagnosticul diferential - se face cu arsurile de diverse etiologii.

Investigatii de laborator - se recolteaza snge pentru determinarea grupului sanguin, leucohemograma, proteine, uree,
creatinina, electroliti, osmolaritate.

Schimbari morfologice
Arsurile termice, n trauma termica au loc urmatoarele leziuni evolutive:
- modificari anatomice si functionale;
- fenomene inflamatorii reactive;
- procese de regenerare.

Multitudinea tulburarilor fiziopatologice n aproape toate organele unui pacient cu arsuri constituie boala de arsura".

n arsurile de gradul I este lezat numai stratul cornos, n cele de gradul II - epidermul este decolat cu formare de bule,
mplute cu lichid transparent, care uneori se pot supura, gradul III - derma se necrotizeaza pna la stratul papilar cu bule
mari pline cu lichid gelatinos sau hemoragic, care se transforma n crusta uscata de culoare alba sau marmorosa, dupa
care ramne cicatricea dermala depigmentata sau de culoare neagra, gradul IV se caracterizeaza prin necroza totala a
pielii, a stratului adipos subcutanat, tendoanelor, muschilor si a tesutului osos cu formarea unui crust gros, dur, de
culoare neagra, care se poate usor desprinde.

n arsurile termice ale cailor respiratorii, care se produc la inhalarea agentilor termici (aburi si aer fierbinte), au loc leziuni
ale mucoaselor laringelui, traheei si bronhiilor, nsotite de hiperemie, edem si aparitia bulelor si focarelor de necroza.

n combustiile chimice ale esofagului modificarile sunt n functie de stadiul bolii, n stadiul I are loc hiperemia si edemul
mucoasei, n stadiul II - necroza si ulceratie, n stadiul III - formarea tesutului de granulatie si n stadiul IV - cicatrizare.
Ulceratia se epitelizeaza timp de o saptamna, iar ulcerele profunde - timp de 2 - 6 luni cu formarea cicatricelor.

Teste speciale - proba vitropresiunii.

Investigatii instrumentale - n arsurile cailor respiratorii se efectueaza laringoscopia si fbrobronhoscopia.

Asistenta medicala adecvata


Conduita n arsuri depinde de profunzimea si ntinderea arsurilor, localizarea lor (importanta pentru evaluarea suprafetei
corporale arse si pentru prognostic), vrsta pacientului, greutatea corporala (importanta pentru dozarea terapiei
perfuzabile).

Se determina ntinderea arsurii folosind regula cifrei 9, conform careia toata suprafata corporala este mpartita n regiuni
anatomice, fiecare constituind 9% din toata suprafata corpului:
- capul si gtul - 9%;
- suprafata anterioara si posterioara a toracelui - cte 18%;
- membrele superioare - cte 9%;
- membrele inferioare - cte 18%;
- regiunea perineala si organele sexuale - 1%. n arsurile difuze (peste 15% din suprafata corporala) si profunde exista
pericol de soc.

Indicatii pentru spitalizare


- arsuri profunde (gradul III-IV), daca suprafata arsa este mai > de 2%;
- arsuri superficiale (de gradul II) - suprafata arsa mai mare de 10% la persoanele n vrsta > de 60 ani. Se spitalizeaza
toti copiii cu arsuri de gradul III-IV si toti copiii de vrsta mica cu arsuri de gradul II-IV;
- arsuri cu localizare pe fata, mini, organele sexuale de gradul II si mai mare;
- arsuri cu localizare n regiunile cu rol functional major: articulatii, degetele minilor si picioarelor.

n arsuri ntinse sau profunde se recomanda spitalizarea n centrul specializat pentru tratamentul combustiilor.
Tratamentul de urgenta n combustiile chimice
- eliminarea substantelor chimice de pe suprafata corpului cu solutii neutre (spalarea imediata a substantelor chimice cu
getul de apa din robinet);
- la arsura ochilor - spalare imediata, nu mai trziu de 30 min de la contactul cu agentul chimic si ndelungata (timp de 8
ore) cu 200-300 ml de solutie NaCl 0.9% sau cu solutie slaba de permanganat de kaliu (1:5000). n situatii urgente se
purcede la spalare cu apa. n arsuri cu var stins:
- se picura solutii de 5% de EDTA;
- se picura n ochi solutie de anestetic local (ex. Solutie de 5% Dicaina);
- profilaxia tetanosului (vezi mai sus).

n combustiile chimice ale esofagului tratamentul conservator consta n:


- analgetice narcotice (vezi mai sus);
- spalaturi ale cavitatii bucale si a stomacului n primele ore cu substante-antidot si cu un volum mare de lichide (apa,
lapte) de la 1l pna la 5l;
- tratamentul antisoc intensiv (vezi socul");
- terapie de dezintoxicatie;
- terapie infuzionala cu diureza fortata, n insuficienta renala acuta - dializa;
- glucocorticoizi.

n arsurile ochilor - spitalizarea n sectia de oftalmologie.

n arsurile esofagului - n sectia de otorino-laringologie.

Masuri generale - calmarea pacientului, acordarea primului ajutor de urgenta, n cazurile indicate mai sus - asigurarea
spitalizarii.

Regim - repaus la pat n functie de gradul si localizarea arsurilor.

Dieta - n combustiile chimice ale esofagului alimentarea se face prin sonda cu alimente lichide si parenteral.

Educatia pacientului - referitor la necesitatea respectarii regimului si dietei, masurilor de recuperare si a profilaxiei
arsurilor repetate.

Complicatii posibile - soc combustional (depletie lichidiana si toxinemie), soc septic, insuficienta renala acuta, ulcere
gastro-duodenale de stres, ileus paralitic, bronhopneumopatie (intoxicatie cu gaze de ardere).

Prognosticul si evolutia - depind de gradul, raspndirea si profunzimea leziunilor, timpul initierii tratamentului, de
prezenta complicatiilor. Mortalitatea creste n complicatii cu soc septic, insuficienta renala. Arsurile ramn o cauza
semnificativa de morbiditate si mortalitate la copii, iar oparirile dau cel mai mare numar de internari prin injurii termice.

Sinonime - combustii.

Factori legati de vrsta - pediatrici - pielea copilului prezinta aspect clinic de arsura dupa expunere la temperaturi mai
mari de 45C. Problema arsurilor este relevanta pentru grupul de vrsta 0-4 ani si mai ales pentru copiii, ce provin din
medii socio-economice defavorizante. Majoritatea arsurilor la copii se produc n conditii casnice: (37% - la bucatarie).
Copiii sunt opariti n 37 % de cazuri cu ceaiul fierbinte din cana sau ibric si n 14% - n cada. n cazul arsurilor prin flacara
29 % sunt datorate focului n aer liber si incineratoarelor, 14% sunt provocate de combustibilul depozitat n bidon, 13% -
de aparatele de ncalzire.

Referitor la tratament: pentru copii volumul de lichid necesar pentru infuzie n 24 ore se calculeaza dupa formula: S
arsurii (%) x masa corporala (kg) x 3 ml de solutie de electroliti. Jumatate din acest volum se introduce n primele 8 ore.
Restul se fractioneaza pentru urmatoarele 17 ore. Se monitorizeaza diureza si indicii PVC. Diureza optima pentru copii
este de 1ml/kg masa corporala/ora.

Sarcina - n tratamentul femeilor gravide importante sunt profilaxia si tratamentul complicatiilor infectioase, care se
efectueaza cu antibioticele, ce nu sunt contraindicate n sarcina. Se recomanda penicilinele, cefalosporinele,
macrolidele.

Abrevieri - PVC - presiunea venoasa centrala.