Arta digitala, inteleasa, la modul cel mai general, ca totalitate a creatiilor artistice realizate cu

ajutorul computerului, este un concept care se defineste si (re)defineste cu fiecare zi, avand in
vedere exceptionalul avans tehnologic al ultimilor ani. Posibilitatile infinite de a genera si de a
edita imagini si sunet, dinamica software-urilor, suprematia incontestabila a Internetului si
mediatizarea remarcabila au impus rapid arta digitala, ca forma a artei contemporane, pe care
nimeni nu o mai poate ignora. Numita si arta generativa, arta interactiva, ,net art, arta
digitala combina conceptele traditionale (pictura, sculptura, muzica, desen etc.) cu performantele
spatiului virtual. Intre timp, domeniile s-au inmultit: webart, cyberart, arta in retea s.a.m.d.

Chiar daca inceputurile artei digitale, in forme rudimentare, tin de anii 50-60, termenul net
art a fost propulsat in media de Pitz Schultz, membru al unui grup de artisti care incercau, prin
1995, sa isi promoveze creatiile pe Internet si care s-au intalnit (fizic) abia in anul urmator, la
Next Five Minute (International Festival of Tactical Media), in Amsterdam. Ei si altii asemenea
lor au inceput, din ce in ce mai sustinut, sa creeze galerii virtuale, reviste electronice, blog-uri,
grupuri de discutii, forumuri dedicate acestei forme de arta incipiente arta digitala. Pentru
lumea artelor, destul de conservatoare in privinta expunerii (galerii, expozitii, muzee), ineditul
Internetului consta in faptul ca acesta propunea simultan, cateva aspecte foarte atragatoare:
mijloacele de realizare artistica, expunere maxima, receptare sigura, experiment, interactiune.
Adica, deopotriva atelier de creatie, sala de expozitie si garantia feed-back-ului imediat.
Arta digitala, Foto: rolevaia12345.beon.ru
Exista, astazi, nenumarate modalitati de exprimare artistica digitala. Grafica 2D si 3D genereaza
imagini de o extraordinara complexitate, care redau, tridimensional, obiecte, forme, peisaje,
simboluri, care, in functie de inteligenta si spiritul imaginativ al autorului, pot concura cu opere
de arta veritabile (in sens clasic). Web design-ul este, de asemenea, o forma a artei digitale,
solicitand competente diverse, nu numai de ordin estetic (vizual), dar si tehnice, ergonomice
(accesibilitate), de marketing. In pictura digitala, artistul poate sa lucreze simultan la mai multe
imagini, le poate edita independent, le poate modifica in orice moment si cu mare precizie, fara
niciun prejudiciu de ordin material. Se foloseste frecvent in cinema, televiziune, jocuri video
(matte painting). Software-urile Corel Painter, My paint, Artrage, Open canvas etc. ofera
artistilor mijloace similare celor clasice: panza, pensule, palete pentru amestecatul culorilor, toate
virtuale. Matte painting (in 3D), des folosit in cinematografie (mai ales in filmele science
fiction), consta in pictarea unui decor, in care se lasa spatii libere, in acestea putand fi
incorporate imagini de film, cu efecte speciale. Exista, astfel, posibilitatea crearii unei infinitati
de fundaluri. Tableta grafica este un substitut digital remarcabil al carbunelui si al plansei de
desen, in care retusurile pot interveni fara dificultate. Tehnologia a facut posibila si aparitia unor
domenii sincretice, de granita arta stiintifica, photoshop-ul, filmul, publicitatea care
denota o flexibilitate a gandirii si a reprezentarii pe care, cu zece-douazeci de ani in urma, nici nu
ne-o puteam inchipui. Photoshopul intra in categoria produselor artistice digitale atunci cand
implica spirit inventiv si originalitate, cand imaginile nu ofera doar o copie a unei realitati, ci se
incarca de un mesaj plurivalent, provocator pentru receptor. Industria cinematografica nu mai
poate fi conceputa, in prezent, fara efectele speciale create pe computer. Compania Disney a
inregistrat un succes enorm cu versiunile 3D ale filmelor sale de animatie (numai difuzarea
filmului The Lion King, in 3D, i-a adus incasari de 100 de milioane de dolari). Publicitatea nu
este nici arta, nici stiinta. Este actiunea prin care sunt facute cunoscute publicului un produs, o
institutie, o personalitate, o zona turistica, un eveniment etc., punand laolalta elemente din
economie, psihologie, sociologie, dar intr-o maniera creativa, cu scopul de a face sa treaca un
mesaj, care sa determine publicul sa faca o alegere. Incepand cu anii 90, publicitatea a devenit
un domeniu din ce in ce mai sofisticat, asimilat, cel putin partial, artei digitale, prin modalitatile
la care apeleaza: bannere, afisaje electronice, spot-uri, site-uri, scurt metraje, colaje etc.

Devine din ce in ce mai evident ca ecranele ocupa tot mai mult din spatiul nostru vital si, in
acest context, arta digitala poate fi un mod de a ne apropia, mai mult decat in alte epoci, de ceea
ce tine de spiritul creator al omului modern. Este o deschidere, o forma de manifestare care se
diversifica pe zi ce trece si pe care trebuie sa o consideram ca fiind o provocare benefica. Multi
refuza recunoasterea existentei artei digitale, invocand, ca argument, absenta obiectului
artistic lucrat de mana creatorului. Fara a nega farmecul si valoarea unui produs artistic
traditional, poate ar trebui sa ne intrebam, mai des, cat pret punem pe ideea creatoare. Ideea si
obiectul. Ce ar fi mai important? Probabil ca amandoua. Daca am sta sa ne gandim cate obiecte
palpabile, cu pretentie de arta, fara scanteia inspiratiei, ne este dat sa vedem, poate ca, uneori, o
idee geniala nepalpabila (in spatiul virtual) ar putea fi mai valoroasa. Optiuni categorice sunt
greu de facut si, in general, nerecomandabile. Putem insa sa renuntam la prejudecati si, atunci, s-
ar putea, pur si simplu, sa recunoastem arta, indiferent de maniera in care si-ar gasi expresia.

Un reper, in spatiul virtual, pentru arta digitala, este, de exemplu, http://www.deviantart.com/,

unde puteti vedea creatii ale pasionatilor de arta digitala din lumea intreaga.