ANTIACIDE

Antiacidele fac parte din grupa medicamentelor antiulceroase, avand efect local si
simptomatic. Sunt medicamente ce neutralizeaza aciditatea gastrica. De asemenea,
calmeaza pirozisul si epigastralgiile pacientului care sufera de ulcer gastro duodenal.
Antiacidele au doar efect simptomatic si constituie o componenta auxiliara a terapiei
antiulceroasa. De obicei ele se prescriu in combinatie cu antihistaminicile sau cu
inhibitorii pompei de protoni, deoarece nu reusesc sa inchida nisa ulceroasa. Antiacidele
sunt medicamente slabe care neutralizeaza sau tamponeaza continutul gastric acid fara a
influenta secretia gastrica.

Clasificarea antiacidelor

Dupa mecanismul de actiune, acestea se impart in:

Antiacide sistemice (anionice). Doar partea anionica a moleculelor supporta efectul

antiacid. De exemplu, bicarbonatul de sodiu neutralizeaza continutul gastric acid foarte
rapid, in 5-10 minute, dar pentru scurt timp (1-2 ore). De aceea poate provoca un asa-
numit rebound secretor acid, prin alcalinizarea regiunii antrale la aproximativ doua ore
de la administrarea medicamentului, fapt ce determina bolnavul sa mareasca doza.
Aceasta va duce la absorbtia prin mucoasa intestinala a unor cantitati mari de bicarbonate
de sodiu, ceea ce conduce la cresterea concentratiei in sange a bicarbonatului si a ph-ului
sangvin, cu aparitia alcalozei metabolice. In prezent, bicarbonatul de sodiu intra in
compozitia preparatului dicarbocalm si calmogastrin, in asociere cu sarurile de magneziu
si aluminiu. Se administreaza maximum 4 pe zi.

Antiacide nesistemice. Sunt reprezentate de carbonatul de calciu, oxidul de magneziu,

hidroxidul de aluminiu si subcitratul de bismut coloidal. Aceste saruri au un efect
neutralizant si un efect tampon, opunandu-se variatiilor de pH gastric. Carbonatul de
calciu are un efcet rapid instalat, puternic si prelungit, dar si un efect constipant. Oxidul
de magneziu are un efect antiacid mai lent instalat, prelungit si intens, cu usor efect
laxativ.Hidroxidul de aluminiu are efect antiacid mai moderat si constipant, lent instalat,
cu durata scurta, de maximum doua ore si incetineste tranzitul intestinal. Sarurile de
bismut au efect citoprotector si antiacid puternic, scurt.

1
Actiune farmacodinamica:

Cresc pH-ul intragastric;

Au efect protector asupra mucoasei gastro-duodenale, deoarece, pe langa principiul activ

existent intr-un preparat antiacid divizat, gasim si substante auxiliare de tip pectine, care
cresc adezivitatea principiului activ de mucoasa gastrica;

Unele antiacide modifica tranzitul intestinal. De exemplu, sarurile de magneziu au efect

laxativ, iar sarurile de aluminiu au efect constipant.

Toate antiacidele intarzie evacuarea gastrica prin diminuarea peristaltismului.

Utilizarea terapeutica a antiacidelor

Acestea sunt recomandate:

Bolnavilor cu ulcer gastro-duodenal doar ca tratament simptomatic, obligatoriu in

asociere cu antisecretoriile gastrice

In gastrita hiperacida

In esofagita de reflux.

Medicamente cu actiune antiacida:

Rennie Peppermint x 24cp.mast

RENNIE PEPPERMINT este un antiacid, substantele active din componenta sa

neutralizand secretia acida gastrica. RENNIE PEPPERMINT amelioreaza rapid
afectiunile si simptomele asociate hiperaciditatii gastrice, cum sunt pirozisul, refluxul
gastro-esofagian, indigestia, inrJgestia din perioada de sarcina, episoadele de gastralgie,
senzatie de plenitudine gastrica, balonare.

Ortanol 20mg x 14cps.gastrorez

Ortanol este un inhibitor al pompei de protoni din mucoasa gastrica. El reduce secretia
gastrica acida in celulele mucoasei gastrice, scazand astfel aciditatea sucului gastric.

2
Nexium 20mg x 14cp.film

Boala de reflux gastroesofagian (GERD): vindecarea eroziunilor si tratamentul

simptomelor in esofagita de reflux; profilaxia de durata a recaderilor la pacientii cu
esotagita vindecata; tratamentul simptomatic al gastroesolagitei de reflux (GERD).

LAXATIVE

Laxativele sunt substante care produc evacuarea continutului intestinal prin

stimularea motilitatii intestinale. Sunt folosite in tratamentul constipatiei cronice
datorata incetinirii tranzitului intestinal. .Sunt destui cei care confunda laxativele cu
purgativele (acestea irita intestinul). Laxativele avand un efect mai bland decat
purgativele si, prin urmare, sunt mai usor tolerate de organism.

Baze fiziopatologice

Functia motorie intestinala. Este asigurata de activitatea motorie a muschilor netezi

intestinali si este reglata de:
- Sistemul nervos vegetativ (plexurile intramurale si sinapsele neuro - efectoare):

a) Parasimpatic (stimularea muschilor cavitari si relaxarea sfincterelor);

b) Simpatic (relaxarea muschilor cavitari si contractia sfincterelor);

- Mecanisme nervoase reflexe;

- Continutul intestinal (volum, compozitie si consistenta), influenteaza chemoreceptorii.

Defecatia: este asigurata prin mecanism: reflex (pe calea parasimpaticului sacrat) si
voluntar.
Normal: intestinul subtire este evacuat la 6-8 h, de la ingestia alimentelor, resturile
digestive ajung in rect upa 20-24 h, de la ingestie.

3
Constipatia: este o stare patologica, manifestata prin intarzierea tranzitului intestinal,
scaune la intervale mai mari fata de normal, fecale cu consistenta crescuta.
Fiziopatogenia constipatiei: hipotonia cu hipokinezia colonului sau invers hipertonia
spastica a colonului;
Cauzele constipatiei pot fi diverse:

a) Functionale

- Pasagere (alimentatie fara fibre vegetale si cu putine rezidii);

- Habituale (lipsa educatiei in sensul formarii reflexului pentru scaun regulat, distonii
neurovegetative cu predominanta simpatica);

- Constipatia rectala (consecinta neevacuarii scaunului atunci cand resturile alimentare

trec din sigmoid in rect I cand prin stimularea baroreceptorilor se manifesta reflexul
rectal de defecatie; in timp reflexul de defecare se atenueaza si constipatia devine
cronica);

b) Mecanice (tumori, stenoze, malformatii congenitale la nivelul sigmoidului).

Constipatia cronica antreneaza alte tulburari:

- Hemoroizi durerosi (inflamatia venelor hemoroidale);

- Fisuri rectale sau anale cu sangerari;

- Astenie (consecinta absorbtiei toxinelor colibacilare, datorita stagnarii in intestin).

Farmacodinamie
Laxativele si purgativele sunt medicamente cu actiune locala la nivelul intestinului, utile
in tratamentul constipatiei.
Laxativele produc un scaun normal, ca aspect si consistenta. Latenta = 8-12 h.
Purgativele provoaca eliminarea intregului continut intestinal, prin mai multe scaune
repetate (solide, semisolide, apoi apoase); Latenta = 2-6 h. dupa efectul purgativ (golirea
completa a intestinului) urmeaza 1-3 zile fara scaun.
Unele purgative sunt laxative la doze mici.

4
Mecanisme de actiune:

- Accelerarea motilitatii gastrointestinale, prin stimularea chemoreceptorilor sau

baroreceptorilor (direct sau prin marirea volumului continutului intestinal);

- Fluidificarea continutului intestinal, prin:

Cresterea secretiei active a electrolitilor si apoi a apei, in lumenul intestinal;

Antrenarea si retinerea apei in intestin, prin forte osmotice sau hidrofile;

- Lubrifierea mucoasei intestinale si inmuierea scaunului;

- Interventia prin hormoni digestivi (de exemplu colecistokinina).

Clasificare laxativelor si purgativelor dupa mecanismul actiunii

a) Laxative de volum (maresc volumul continutului intestinal):

- Substante mucilaginoase, polizaharide nedigerabile, naturale si sintetice (agar-agar din
algele Gelidium, mucilag din alga Carrageen, seminte de in, seminte Psylla, meticeluloza,
carboximeticeluloza);

- Fibre vegetale nedigerabile (tarate de grau);

b) Purgative osmotice (fluidifica si cresc volumul continutului):

- Saline: - saruri de Mg (sulfat, citrat);

- alte saruri (sulfat de sodiu, fosfat disodic, tartrat de sodiu si potasiu);

- Macrogoli ( M 4000);

c) Stimulatoare iritante (stimulatoare, directe de contact, ale peristaltismului intestinal):

- Ale intestinului subtire (ulei de ricin, rezine: Jalapa, Scamonea, Podofilina);

- Ale intestinului gros:

- Antracenozide (din specii vegetale: crusin, revent, aloe, sena)

- Derivati de difenilmetan (fenoftaleina, bisacodil, oxifenisatina)

- Sulf

d) Laxative lubrifiante si emoliente (inmoaie continutul intestina):

- Ulei de parafina, docusat lactuloza;

5
e) Laxative pentru uz rectal (administrat intrarectal);
- Fosfat monosodic, citrat de sodiu, sorbitol, glicerina.

Medicamente laxative:

Dulcolax

Actiune terapeutica
Dulcolax este un laxativ de contact. Cand se administreaza oral, sub forma de drajeu, sau
rectal, sub forma de supozitor, induce cresterea peristaltismului prin actiunea directa
asupra mucoasei colonului, rezultand in mod obisnuit un scaun moale. Produsul este lipsit
de efecte secundare severe.
Indicatii
Toate formele de constipatie, (la pacientii imobilizati in pat; in cazul schimbarii
alimentatiei ori a mediului; datorate bolilor sau tulburarilor digestive); favorizarea
evacuarii cand exista dureri, ca de pilda in cazul hemoroizilor; pre - si post - operator;
pregatirea colonului pentru examene endoscopice.

Dozare, administrare
Oral: Drajeurile sunt forma obisnuita de administrare in cazul in care nu este necesara o
evacuare imediata. Ele se pot inghiti, pe stomacul gol sau plin, cu sau fara lichide.
Administrarea concomitenta a antiacidelor (de exemplu, bicarbonat de sodiu) trebuie
evitata. Adulti: Obisnuit se iau 2 drajeuri seara la culcare, in scopul de a provoca una sau
doua defecatii in dimineata urmatoare, sau cu o jumatate de ora inaintea mesei de
dimineata pentru un efect in aproximativ 5 ore. Copii in varsta de 4 ani si peste: 1 drajeu.
Rectal: Supozitoarele pot fi utilizate pentru a obtine o evacuare in scurt timp de la
administrare. De exemplu, daca se aplica supozitorul dimineata, imediat dupa trezire, se
poate astepta ca efectul sa se produca dupa micul dejun. Aceasta ofera posibilitatea
inlocuirii cu eficienta si economie de timp a clismei, preoperator, inaintea examinarii
radiografice, precum si la pacientii aflati la pat. Adulti: Doza normala este de un
supozitor de 10 mg. Numai in cazurile speciale este necesara administrarea celui de al
doilea supozitor. Obisnuit acesta este eficace in aproximativ 30 de minute. Administrare
combinata: Cand produsul Dulcolax se foloseste in vederea pregatirii pacientului pentru

6
examinarea radiografica a abdomenului, ori pre- si postoperator, drajeurile trebuie
combinate cu supozitoarele, in scopul realizarii unei evacuari complete la nivelul
intestinului. Dozajul recomandat pentru adulti este de 2-4 drajeuri, administrate seara,
inainte de culcare si un supozitor, aplicat intrarectal in dimineata urmatoare.

RHAMNOLAX COMPRIMATE

Forma de prezentare: Produs natural ce contine un amestec de plante medicinale si ulei

esential, conditionat sub forma de comprimate. Flacon cu 40 comprimate.

Compozitie: Rhamnus frangula, Cichorium intybus, Aetheroleum Foeniculi.

Actiune terapeutica: Principiile active vegetale din compozitia produsului actioneaza la

nivelul tubului digestiv, favorizand digestia si stimuland evacuarea. In functie de doza,
produsul este laxativ sau purgativ. In caz de constipatie cu balonari si dureri abdominale,
produsul are actiune calmanta si carminativa.

Indicatii: Constipatie acuta, constipatie cronica.

Mod de administrare: Intern: ca laxativ, 2-3 comprimate seara, la culcare, in doza unica,
sau 2 comprimate de 2 ori pe zi, timp de 14 zile; ca purgativ, 4-5 comprimate seara, in
doza unica, 2-3 zile, dupa care se continua cu 3 comprimate pe zi, pana la 14 zile.

Reactii adverse: Administrarea prelungita, fara pauze a produsului duce la scaderea

activitatii terapeutice, datorita instalarii obisnuintei.

Contraindicatii: Sarcina, lauze care alapteaza, hemoroizi, abdomen acut.

SUPOZITOARE CU GLICERINA

Compozitie pentru 1 supozitor:

Pentru copii:
Glycerinum 1,3904 g

7
Acidum stearicum 0,1580 g
Natrium carbonicum 0,0316 g
Pentru adulti:
Glycerinum 2,0856 g
Acidum stearicum 0,2370 g
Natrium carbonicum 0,0474 g

Actiune farmacoterapeutica: Actiune laxativa mecanica.

Indicatii: in constipatie.

Mod de intrebuintare: Introducere in rect, o data pe zi la nevoie.

Prezentare farmaceutica: Pentru copii si adulti cutii a 6 supozitoare.

ANTIBIOTICE

Pentru clinicienii de astzi, antibioticele reprezint monstrul sacru al terapeuticii. Era

antibioticelor, nceput cu 6 decenii n urm, a schimbat esential viziunea medicilor

asupra relatiilor cu

mediul, punndu-i la adpost de una din angoasele lor seculare, aceea a morii prin
infectie.

ntr-adevr, ncepnd din anul 1940, antibioticele au adus cele mai mari beneficii
terapeutice,

reprezentnd medicatia cu cea mai frecvent prescriere. Rezultatele benefice initiale sunt
astzi ntunecate

8
de numeroase reactii adverse, dar mai ales de schimbarea ecologiei microbiene prin
aparitia germenilor

rezistenti partial sau total la antibioticele clasice i de rezerv. Devalorizarea unor

antibiotice a

generat afirmatia: Trim sub amenintarea unei lovituri de stat a bacteriilor, individul
fiind ca o cetate

asediat, n conditiile unor munitii numrate.

Clasificarea antibioticelor

Substantele antimicrobiene sunt mprtite n ase mari categorii: betalactamine;

nlocuitori ai

betalactaminelor (n sensibilizare i rezistent); aminoglicozide i polipeptide; antibiotice

clasice cu

spectru larg; chimioterapice sistemice i urinare; tuberculostatice.

Exemple de antibiotice

Ampicilina sodic este o pulbere alb, higroscopic, inodor, amar, fiind bactericid la
concentratii

putin superioare celor bacteriostatice. Biodisponibilitatea sistemic, dup administrarea

oral, este de 50 %.

Ampicilina este o penicilin cu spectru larg, activ pe unii dintre bacilii gram negativi.
Astfel, pe lng

toti germenii penicilino-sensibili, ampicilina este activ pe enterococul penicilino-

rezistent, precum i pe

hemofili i colibacili: unele tulpini de Proteus, klebsielele i salmonelele sunt sensibile. n

schimb, ampicilina

9
este inactiv pe Piocianic, Enterobacter, Bacteroides fragilis i pe stafilococii secretori de
penicilinaz. Fat

de germenii penicilino-sensibili, activitatea este prezent, dar mai slab.

Ampicilina are concentrare biliar nalt (antibiotic biliar); se concentreaz mai bine
dect penicilina

n lichidul cefalorahidian i n parenchimul renal. Este foarte bine suportat de

organismul animal, avnd

reactii adverse i contraindicatii reduse. Ampicilina are indicatii terapeutice largi n

infectii virale ale tractului

urinar, gastrointestinal, angiocolite, meningite, ale cilor respiratorii, endocardite,

septicemii.

Dozajul, la toate speciile de animale:

- oral 20 mg/kgc, de 2 4 ori/zi;

- parenteral (i.m.) 10 mg/kgc, o dat pe zi, dar n infectiile acute se recomand ca

aceeai doz

(pro dosis) s fie administrat de 2 ori/zi.

Prezentare comercial: pulbere hidrosolubil 10 %, buvabil; flacoane cu suspensie

apoas injectabil

10% de 20, 50, 100 ml; capsule operculate a 0,25 g i 0,5 g.

Recent, grupul aminopenicilinelor (avnd cap de serie ampicilina) s-a lrgit cu numeroi
esteri i

derivati (betacilina, epicilina, metampicilina, pivampicilina, talampicilina, becampicilina,

sarmoxicilina i

10
multe altele); aceste medicamente noi nu s-au dovedit superioare ampicilinei, cu o
singur exceptie -

amoxicilina.

Amoxicilina este o alfa-amino-p-hidroxibenzil-penicilin, de uz oral i parenteral, cu o

biodisponibilitate superioar ampicilinei, absorbtia intestinal fiind aproape complet,

neafectat de alimente

i sucul gastric (este mai rezistent la aceasta dect ampicilina); are reactii adverse mai
reduse i eficacitate

mai bun n infectiile pulmonare, n boli diareice, n infectiile urinare, genitale i

mamare.

Doza la toate speciile de animale:

- oral 20 mg/kgc, de 2 4 ori/zi;

- parenteral (s.c., i.m.) 15 mg/kgc (1 ml/10 kgc), o singur administrare (n caz de

necesitate

tratamentul se poate repeta dup 24 48 de ore) n cazul utilizrii suspensiilor uleioase

15 %

Long Action Clamoxil L.A., Vetrimoxin L.A., Amoxylrom, Amoxyl (Ospamox) etc.

Prezentare comercial: suspensie uleioas 10 %, 15 %, pulbere hidrosolubil 25 % s.a. n

flacoane de 20, 50, 100 g, comprimate 0,15 g s.a., cutii cu 10 comprimate.

Ciprinol

Forma de prezentare

Comprimate filmate 250 mg, 500 mg, 750 mg; ct. x 1 blist. x 10 cpr.

11
Indicatii
Administrare sistemica: Infectii necomplicate si complicate produse de microorganisme
sensibile la ciprofloxacina:infectii respiratorii; infectii ORL; infectii oculare; infectii
renale si ale cailor urinare; infectii genitale; infectii ale tractului gastrointestinal, infectii
biliare, peritonite; infectii ale pielii si tesuturilor moi; infectii ale oaselor si articulatiilor;
septicemii; infectii sau risc de infectii (pentru profilaxie) la pacientii imunodeprimati;
decontaminare intestinala selectiva la pacientii imunodeprimati. Administrare topica:
ulcere corneene cu: pseudomonas aeruginosa, Serratia marcescens, Staphylococcus
aureus, Staphylococcus epidermidis, streptococcus pneumoniae, Streptococcus;
conjunctivite bacteriene cu: Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus,
Staphylococcus epidermidis, Streptococcus pneumoniae; otita externa difuza, alte infectii
ale urechii cu germeni sensibili.

Dozare si mod de administrare

Administrare sistemica: Adulti: intern: 125-500 mg de 1-2 ori/zi; solutie perfuzabila: 100-
400 mg de 1-3 ori/zi. Tratamentul initial i.v. poate fi continuat cu admininistrarea interna.
Durata tratamentului: cel putin 3 zile de la disparitia febrei sau a simptomelor clinice. La
pacientii varstnici si la cei cu IR dozele se adapteaza in functie de gravitatea bolii si
de clearance-ul creatininei. Administrarea topica: Conjunctival: 1-2 picaturi la 15 min - 4
ore, in functie de afectiunea tratata. Auricular: 3-4 picaturi de 2-4 ori/zi sau mai frecvent
in functie de necesitate.

Atentionari
In administrarea sistemica: Aparitia unei diarei severe si persistente poate ascunde o
colita pseudomembranoasa. Pot aparea cresteri temporare ale transaminazelor, fosfatazei
alcaline sau icter colestatic. Precautie la pacientii cu epilepsie, depresie sau psihoze. La
aparitia semnelor de tendinita, administrarea trebuie intrerupta. Prudenta la pacientii cu
miastenia gravis. La copil si adolescent exista posibilitatea aparitiei unor artropatii grave.
Trebuie evitata expunerea directa si in exces la soare sau la ultraviolete. La administrarea
intravenoasa au fost raportate reactii tegumentare locale. In administrarea topica: inainte

12
de utilizarea oftalmica se vor indeparta lentilele de contact. Administrarea auriculara
necesita urmarirea atenta a pacientului. Utilizarea prelungita poate duce la proliferarea
organismelor rezistente, inclusiv fungi, la nivelul ochiului sau a conductului auditiv
extern. Tratamentul va fi intrerupt daca se constata aparitia rash-ului cutanat sau altor
semne de hipersensibilitate. Atentie in cazul administrarii asociate cu: fier, sucralfat,
antiacide continand magneziu, aluminiu, calciu, saruri de zinc sau medicamente sub
forma de solutie tampon (antiretrovirale), teofilina, ciclosporina, warfarina, glibenclamid,
probenecid, metoclopramid, didanozina, cafeina. Prudenta la soferi si la persoane cu
activitati de precizie.

13