Ioan Alexandru Brtescu-Voineti

Ioan Alexandru Brtescu-Voineti (n. 1 ianuarie 1868, Trgovite - d. 14

decembrie 1946, Bucureti) a fost un prozator romn, faimos pentru povestirile sale, scrise iniial
pentru copiii si.

Biografie
Ioan Alexandru Brtescu-Voineti s-a nscut la Trgovite, pe 1 ianuarie 1868, ca descendent al unei
familii de boieri. Eroul din nuvela Neamul Udretilor e un strmo al scriitorului. A fcut Liceul i
Universitatea la Bucureti. A fost judector n Bucureti, Ploieti, Piteti, Craiova i Trgovite, unde n
anul 1896 s-a stabilit definitiv. Intr n viaa politic i este prezent pn n 1940 n toate legislaturile
parlamentare: a fost secretar general al Camerei Deputailor (1914-1940). A fost membru al Academiei
Romne din 1918. n anul 1945a ctigat Premiul Naional Pentru Proz. Dup 1937 alunec n atitudini
profasciste, teoretizate n opuscule programatice: Huliganism (1938), Germanofobie (1940).
n literatur a debutat sub ndrumarea lui Titu Maiorescu, care i-a fost profesor. Primul volum, culegerea
Nuvele i schie i-a aprut n 1903. A urmat n 1906 n lumea dreptii, iar n 1912, ntuneric i lumin. n
anii primului rzboi mondial a scris, n colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o pies de teatru numit Sorana.
n perioada interbelic a publicat mai puin proz.
Este cunoscut n special pentru scrierile sale pentru copii: Puiul (tragica moarte a unui pui de
prepeli), Privighetoarea, Bietul Tric, Niculi Minciun (un copil iste de la ar neneles de steni) .a.
S-a stins din via n anul 1946, pe 14 decembrie, la Bucureti.

Opera
Antume

Nuvele i schie, 1903

n lumea dreptii, 1906
ntuneric i lumin, 1912
Firimituri, 1929
Cu undia, 1933
Din pragul apusului, 1935

Reeditri

Niculi Minciuna, Editura HERRA, 2006,

n lumea dreptii. ntuneric i lumin, Editura Gramar, 2007
Pagini alese, Editura tefan, 2007
Rtcire, Editura Semne, 2009
Nuvele i schie, Editura Donaris, 2009

Teatru radiofonic
n decursul timpului, Societatea Romn de Radiodifuziune a dramatizat cteva din scrierile sale pentru
emisiunea Teatru radiofonic: Cltorului i ade bine cu drumul, n lumea dreptii i Un reghiment de antilerie.