Anda di halaman 1dari 40

Materialele prezentate au scop didactic.

Folosirea lor în
alte scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ,
este sancţionată potrivit legislaţiei în vigoare.

ISTORIA UNIVERSALĂ
A ARHITECTURII ŞI ARTELOR
ANTICHITATEA
Curs 04 - I / semestrul I / 2008-2009

Lector drd.arh. CORINA LUCESCU


CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ - I
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE ISTORICO-GEOGRAFICE

Egiptul antic - Vecinătăţi :

Sud – Nubia

Est şi Vest teritoriul este izolat de


un brâu deşertic – Ţara Roşie

Nord-est – Asia prin peninsula


Sinai
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE ISTORICO-GEOGRAFICE

Teritoriul Egiptului Antic:


Cuprindea o fâşie îngustă de
pământ, situată în platoul
deşertului nord-african, întinsă
de-a lungul Nilului navigabil şi care
nu depăşea lăţimea de 10-25 km
decât în dreptul Deltei Nilului şi a
Oazei Fayum.

Nilul era
unica arteră
de comunicaţie
între N şi S.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE ISTORICO-GEOGRAFICE

Clima Egiptului Antic:


Climă toridă, uscată
Precipitaţii minime în Delta Nilului şi
aproape absente în restul ţării
Inundaţii periodice ale Nilului în perioada
iunie-septembrie datorită topirii zăpezilor şi
a ploilor din Munţii Etiopiei şi din Sudan;
după creşterea şi revărsarea apelor
rămâne un mâl roditor care asigură 2-3
recolte.

Populaţia Egiptului Antic:


Probabil 2-3 milioane oameni

Denumirea Egiptului Antic:


Ţara Neagră / Keme – denumită de către
locuitorii autohtoni
Aegyptos – denumire ce aparţine grecilor.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
EGIPTUL PREISTORIC
PALEOLITIC 1 000 000 – 6000 î.Chr.
MEZOLITIC 6000 – 4500 î.Chr.
NEOLITIC 4500 – 3100 î.Chr.

EGIPTUL ISTORIC – PERIOADA ANTICĂ


EGIPTUL FARAONIC
PERIOADA DINASTIILOR TIMPURII 3100 – 3000 î.Chr. Dinastia 0
REGATUL TIMPURIU 3000 – 2686 î.Chr. Dinastiile 1 şi 2
REGATUL VECHI 2686 – 2170 î.Chr. Dinastiile 3 – 6
PRIMA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ 2170 – 2040 î.Chr. Dinastiile 7 – 11
REGATUL MIJLOCIU 2040 – 1786 î.Chr. Dinastiile 11 – 14
A DOUA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ 1786 – 1552 î.Chr. Dinastiile 15 – 17
REGATUL NOU 1552 – 1069 î.Chr. Dinastiile 18 – 20
A TREIA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ 1069 – 715 î.Chr. Dinastiile 21 – 24
REGATUL TÂRZIU 715 – 525 î.Chr. Dinastiile 25 – 26
PERIOADA PERSANĂ 525 – 332 î.Chr. Dinastiile 27 – 31
EGIPTUL ELENISTIC
PERIOADA ELENISTICĂ 332 – 30 î.Chr. Dinastia ptolemeică
EGIPTUL ROMAN
PERIOADA ROMANĂ 30 î.Hr. – 395 d.Chr.
EGIPTUL BIZANTIN
PERIOADA BIZANTINĂ 395 – 642 d.Chr.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
EGIPTUL PREISTORIC
PALEOLITIC 100 000 – 6000 î.Chr.
La începutul curtenarului ( cca. 1 000 000 î.Chr.) valea Nilului era ocupată de o mare care a
scobit un golf adânc, probabil până la prima cataractă, unde giganticul Nil se vărsa în această
mare.
Retragerea apelor s-a făcut pe cicluri, fie rapide, fie lente, cu perioade de regresiune,
constituind terase. Curenţii fluviului au luat locul mării pe măsură ce nivelul acesteia scădea.

Pe aceste terase s-au descoperit unelte de piatră grosolan cioplite prin tehnicile de lovire a
nucleului şi ulterior prin aşchiere, şi oseminte de animale.

Paleoliticul superior este caracterizat de trei staţiuni:


- staţiunea de la Sebil, cea de la Silsileh şi oaza de la Harge.

MEZOLITIC 6000 – 4500 î.Chr.


Între neolitic şi mezolitic apare un hiatus – lipsa descoperirilor arheologice de vieţuire umană.
Există presupunerea că cultura neolitică a Egiptului a venit din Asia.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
EGIPTUL PREISTORIC
mileniile 5 – 4
Modificări climatice de la sfârşitul paleoliticului şi din cursul mezoliticului transformă
regiunile din Vestul Nilului în deşert, fapt care obligă triburile de păstori să se
retragă spre zona Nilului.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
EGIPTUL PREISTORIC REPERE CRONOLOGICE

NEOLITIC 4500 – 3100 î.Chr.


Înainte de începerea neoliticului, valea Nilului a atins, treptat, nivelul său actual.
Delta, constituită din aluviunile fluviului era în formare iar climatul începe să devină
uscat.
O vegetaţie deasă mărginea Nilul şi ocupa toate vastele mlaştini din Deltă, care
rămâne acoperită de stufării adânci de papirus până la sfârşitul antichităţii.
O faună africană – hipopotami, crocodili, elefanţi, maimuţe, lei – se întâlneşte cu
tauri, capre, antilope, oi şi măgari, care sunt parţial în stadiu sălbatic, parţial
domesticiţi, domesticirea lor fiind începută de către vânătorii mezolitici.

Neoliticul este reprezentat în opt staţiuni tipice:


- pentru nord - Fayum, Merimde, El Omari, Maadi
- pentru sud - Der Tasa, Badari, Nagada, El Amrah.

Din punct de vedere cultural sudul era mai avansat decât nordul dar în nord a
început stadiul de producători ai societăţii.

Se pot ierarhiza următoarele culturi:


- pentru nord: merimdian, omarian, maadian şi gherzeean
- pentru sud: tasian, badarian, nagadian cu amratian
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
EGIPTUL FARAONIC REPERE CRONOLOGICE
Sfârşitul mileniului 4
Are loc un proces etnogenetic prin
pătrunderea dinspre Est a unei populaţii
hamito-semite care împreună cu populaţia
autohtonă a format vechea populaţie
egiptenă. Elementele etnice libiene,
sudaneze şi asiatice rămân reduse numeric.

Realizarea şi întreţinerea unui complicat


sistem de irigaţii pentru reţinerea şi
repartizarea apelor necesare agriculturii prin
unirea forţelor obştilor primitive.

Controlul maselor de apă prin constituirea


unor autorităţi regionale, puternice, capabile
să dirijeze eforturile colective – putere
politică şi economică a aristocraţiei
gentilice.

Realizarea unui complex mecanism de


organizare a agriculturii, de păstrare şi
contabilizare a recoltei, de refacere anuală a
cadastrului parcelelor inundate.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
EGIPTUL FARAONIC REPERE CRONOLOGICE

Ocupaţii de bază: creşterea animalelor şi cultivarea cerealelor

Organizarea gentilică este înlocuită de comunităţile teritoriale săteşti.

Se dezvoltă meşteşugurile legate de prelucrarea metalelor pentru arme şi podoabe

Are loc o rapidă stratificare socială.

Apare scrierea hieroglifică.

Din a doua jumătate a milen. 4 autorităţile regionale încep să graviteze în jurul a


două nuclee politice – Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos care duc o puternică şi
aprigă luptă pentru hegemonie.

Se formează în Valea Nilului două state-regate:


- EGIPTUL DE JOS – în delta fluviului; capitala la BUTO (PE)
- EGIPTUL DE SUS – pe cursul mijlociu; capitala la HERAKLEOPOLIS (NEKHEN)

Contemporani: Uruk, aşezările mesopotamiene, scrierea sumeriană


CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
3100 – 3000 PERIOADA DINASTIILOR TIMPURII Dinastia 0
După o perioadă de confruntări are loc unificarea celor două regate sub egida
Egiptului de Sus prin acţiunea faraonului legendar NARMER / MENES / MINA.

ARHITECTURĂ:
-primele tipuri de locuinţă
-primele aşezări umane

Influenţa Egiptului de
Sus rămâne pentru
mult timp predominantă
în noul stat.

Stela (paleta ) faraonului NARMER


CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
3000 – 2686 REGATUL TIMPURIU Dinastiile 1 şi 2
- Centralizare politică, administrativă şi religioasă a statului
- 40 de NOME - regiuni administrative
- Sistem unitar de irigaţii
- Formarea finală a scrierii hieroglifice
- Capitala THINIS / THIS / TANIS ( lângă Abydos)
- Cultul religios: triada OSIRIS-ISIS-HORUS

ARHITECTURĂ:
- construcţii din materiale vegetale
- arhitectură funerară în două tipuri:
- mormânt-locuinţă MASTABA / Egiptul de Jos (nord)
- tumulus / Egiptul de Sus (sud)
Arhitectură funerară se cristalizează în funcţie de tradiţiile specifice din cele două regate:
Egiptul de Jos: morţii erau îngropaţi printre cei vii, în propriile colibe – de aici apare mormântul inspirat
de arhitectura locuinţei – necropole de mastaba
Egiptul de Sus: folosirea unor necropole distanţate faţă de aşezări – în deşert, în formă de tumulus
Primele necropole regale la MEMPHIS, SAQQARA, ABYDOS, NAGADAH.
- oraşe sanctuar la Heliopolis şi Herakleopolis.
- temple funerare din cărămidă de la Abydos şi Herakleopolis.
- prima utilizare a pietrei în construcţii.

Contemporani: Uruk, Mari, Lagaş, Susa, Ierihon/Palestina


CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
2686 – 2170 REGATUL VECHI Dinastiile 3 - 6
Dezvoltarea statului, religiei şi scrierii sunt încheiate.
Perioadă de echilibru şi pace propice civilizaţiei.
Extensia puterii absolute a faraonului.
Cultul Soarelui Zeu RA/RE; faraonul = reprezentare a zeului RA
Faraonul îşi asumă funcţia de preot.
Imhotep este preot la Heliopolis, medic, arhitect şi sfetnic al faraonului Djoser.
Capitala la MEMPHIS
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE

ARHITECTURĂ:
• trecerea de la construcţia din cărămidă la cea de piatră în arhitectura funerară, cu
precizarea tipurilor de morminte: MASTABA şi PIRAMIDĂ
• apariţia templului de cult funerar anexat piramidei
• primele forme cunoscute de temple
• apariţia aşezărilor de plan prestabili

Monumente importante:
- primele monumente din piatră - complexul funerar al faraonului Djoser de la
Saqqara; piramidă în trepte, arhitect Imhotep.
- evoluţia de la piramida în trepte la piramida geometrică: piramidele de la Meidun
şi Dashur.
- perioada de vârf a construcţiei de piramide: complexul de la Gizeh – piramidele
faraonilor Cheops, Chefren şi Mikerinos.
- templele soarelui de la Abu Sir.
- apariţia mormintelor în stâncă

Contemporani: templele şi palatele sumeriene din Ur şi Lagash, ziguratele din Ur,


Nippur, Uruk
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
Monumente importante: REPERE CRONOLOGICE
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE

2170 – 2040 PRIMA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ Dinastiile 7 - 11


Domnii de scurtă durată, invazii străine, asiatice, şi domnii efemere, lupte interne,
dezagregare, descentralizare în nome, regres cultural.

Capitale: Memphis, Herakleopolis, Teba.

ARHITECTURĂ:
- piramide mici la Saqqara
- mormintele în stâncă în Egiptul Mijlociu şi de Sus.

Contemporani: noua dinastie sumeriană din Ur, zigurate şi palate la Eridu, Ur, Uruk,
Nippur
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
2040 – 1786 REGATUL MIJLOCIU Dinastiile 11 - 14
Reunificarea Egiptului sub Mentuhotep. Creşterea forţei militare - Egiptul devine o
mare putere din Orientul Apropiat. Expansiunea imperiului, cuceriri până în inima
Nubiei (azi Sudan) la a 3-a cataractă, în Palestina, Fenicia şi Siria.

Întărirea puterii faraonului. Suprimarea funcţiilor ereditare. Reorganizarea


administraţiei. Se introduce practica co-regenţei faraonului cu fiul.

Cultul Amon-Ra.

Epocă de aur a literaturii egiptene – dinastia 12.


Înflorire economică – relaţii comerciale cu Creta,
Asia Mică, Nubia, Ţara Punt.

De la hicsoşi (probabil canaaniţi şi ammoniţi)


se preia calul şi carul de luptă precum şi cultul
lui Baal.

Capitale:
Memphis şi Teba (va rămâne capitala religioasă).
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
ARHITECTURĂ: REPERE CRONOLOGICE
• abandonarea formului piramidei şi generalizarea tipului de mormânt semi-rupestru
şi rupestru.
• ansamblul faraonului Mentuhotep de la Deir-el-Bahri (vestul Tebei).

• mormintele de la Beni-Hassan
• amenajarea oazei Fayum şi construcţia complexului de palate numit Labirint de
către greci.
• fortificaţii pe a doua cataractă, în Nubia.

Contemporani: primele palate din Knosos şi Phaestos, invazia acheiană, Babilonul lui
Hammurabi, invenţia alfabetului fenician.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
1786 – 1552 A DOUA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ Dinastiile 15 - 17
Regii hicsoşi, de provenienţă din
Orientul Apropiat, cuceresc Egiptul.
Dominaţia hicsoşă, dinastiile 15-16,
cu capitala la Avaris în Deltă -
Egiptul de Jos.
Dinastie paralelă, dinastia 17, cu
capitala la Teba. Nomarhii din Teba
adoptă titulatura faraonică şi
organizează recucerirea Egiptului.
Contemporani: dominaţia kassită în
Mesopotamia, hitiţii cu capitala
Hattusa în Asia Mică, începutul
migraţiei popoarelor mării.

ARHITECTURĂ:
încetinirea ritmului în activitatea de construcţii.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
1552 – 1069 REGATUL NOU Dinastiile 18 - 20
Apogeul politic şi cultural al Egiptului antic.
Înflorirea metalurgiei bronzului.
Izgonirea hicsoşilor. Restabilirea autorităţii Egiptului în Nubia şi Fenicia.
Maximă expansiune teritorială a statului egiptean: în Nubia până la cataracta a 3-a şi
ulterioar la a 4-a, campanie în Asia Mică până pe malul Eufratului. Babilonul, Regatul
Asirian şi Regatul Hittit recunosc suzeranitatea Egiptului.
Capitala politică, religioasă şi culturală: Teba
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
1361-1336: Perioada “Amarna” – reforma monoteistă a faraonului eretic -
Amenhotep IV / Amenophis IV care îşi va lua un nume nou: Akhenaten / Ahnaton.
Împreună cu celebra sa soţie, Nefertiti, va iniţia un conflict deschis cu preoţimea
thebană a zeului Amon-Ra.
Crează o religie nouă, monoteistă, bazată pe doctrina unei divinităţi unice şi
omniprezente – ATON – personificată de forţa soarelui. Faraonul devine pontif şi
profet suprem al noii religii – cultul lui ATON. Preoţii zeului Amon-Ra sunt eliberaţi din
funcţii şi templele închise.
Construieşte o nouă capitală numită AKHETATON, la Tell-el-Amarna.
Autoritatea egipteană slăbeşte în Orientul Apropiat.

Restaurarea cultului lui AMON-RA - sub faraonii Tutankamon şi Horemheb.


Reîntoarcerea la vechea capitală Theba. Preoţimea zeului Amon-Ra îşi recâştigă
vechile poziţii şi îşi întăreşte puterea. Persecutarea cultului lui Aton. Se
reorganizează administraţia şi armata.

Dinastia 19: Creşte numărul mercenarilor din armată. Centrul de greutate al Egiptului
se deplasează în Egiptul de Jos. RAMSES II (1279-1213): apogeul politicii
expansioniste a dinastiei 19. Bătălia de la Kadeş cu hittiţii, pentru dominaţia Siriei.
Primul tratat de pace cunoscut în istorie.
Capitale: Theba, Tanis (nord-estul deltei).
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE

Dinastia 20: supralicitarea forţelor statului în timpul politicii expansioniste a dinastiei


19 a condus la o puternică criză economică. Preoţimea zeului amon-Ra din Theba
devine forţa politică dominantă în stat. Funcţia de preot devine ereditară. Egiptul
pierde posesiunile din Asia. Frământări sociale şi revolte interne.

Contemporani: imigraţia ioniană, arta protogeometrică în Grecia, migraţia popoarelor


mării.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
ARHITECTURĂ: REPERE CRONOLOGICE
-precizarea tipului de templu divin care reia modelul templului funerar.
-separarea mormântului de templul funerar care devine o construcţie independentă.

Monumente importante:
- Ansamblurile de temple de la Karnak şi Luxor
-Templul funerar al reginei Hatşepsut
de la Deir-el-Bahri
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
Monumente importante: REPERE CRONOLOGICE
-Templul funerar al lui Seti I de la Abidos
-Templul funerar al lui Ramses II de la Theba – Ramasseum
-Templul rupestru de cult divin al lui Ramses II de la Abu Simbel (Nubia)
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
Monumente importante: REPERE CRONOLOGICE
- Templu funerar al lui Ramses III de la Medinet Habu
- Mormintele rupestre din Valea Regilor şi Valea
Reginelor (vestul Thebei)
- Oraşul Akhetaton de la Tell-el-Amarna
- Oraşele-colonii de muncă de la Deir-el-Medina şi
Tell-el-Amarna
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
1069 – 715 A TREIA PERIOADĂ INTERMEDIARĂ Dinastiile 21 - 24
Criză economică şi politică.
Frământări sociale.
Dezmembrarea statului.
Apogeul puterii politice a preoţilor zeului Amon-Ra.
Răspândire lentă a metalurgiei fierului.
Declinul artelor.
Prestigiul şi influenţa Egiptului în Orientul Apropiat decad.

Autoritatea centrală se destramă - separarea Egiptului:


•Regatul de Nord cu capitala la Tanis
•Regatul de sud cu capitala la Theba

Dinastii:
- Dinastia libiană – în delta Nilului şi Egiptul Mijlociu
- Dinastia etiopiană – Egiptul de Sus şi ulterior Egiptul Mijlociu

Capitale: Tanis, Theba, Bubastis


CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
ARHITECTURĂ:
- templele şi mormintele regale de la Tanis, în Deltă.
Contemporani: Saul şi David în Palestina, Solomon /Templul din Ierusalim apogeul
Israelului, Imperiul Assirian cu Ashurnasipal II şi Sargon II, începutul jocurilor olimpice
în Grecia la 776, fundarea Romei.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
715 – 525 REGATUL TÂRZIU Dinastiile 25 - 26
Rezistenţă Egiptului de Jos împotriva cuceritorilor etiopieni este înfrântă.
Restaurarea unităţii monarhice de către Dinastia etiopiană – Dinastia 25.
Scrierea demotică.
Capitale: Napata (în Sudan), Theba

671- 653: ocupaţie assiriană - expediţii assiriene împotriva Egiptului – sunt cucerite
oraşele Memphis şi Theba.
În 653 î.Hr., cu ajutorul mercenarilor greci, assirienii sunt izgoniţi din Egipt.

663 - 525: Dinastia 26 / Dinastia Saită (Sais – oraş în vestul deltei)


Restaurează monarhia centralizată.
Apar colonii greceşti în Delta Nilului.
Pătrunderea grecilor şi a culturii elenice.
Ultima epocă de înflorire economică şi culturală a Egiptului Faraonic.
Capitala: Sais

Contemporani: penetraţia perşilor şi mezilor în Mesopotamia, începuturile artei


corintice, Thales şi Pitagora, începuturile artei Etrusce în Magna Graecia.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
ARHITECTURĂ: REPERE CRONOLOGICE
- templele de la Gebel Barkal (Napata, Sudan)
- mormintele regale de la El Kuru şi piramidele de la Nuri (Sudan)
- templele de la Karnak.
- mormintele mari de la Assasis (vestul Thebei)
- începe construcţia canalului care leagă Marea Mediterană de Marea Roşie
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
525 – 332 PERIOADA PERSANĂ Dinastiile 27 - 31

525: Egiptul este transformat într-o SATRAPIE a Imperiului Persan

525-404 / Dinastia 27: suveranii ahemenizi sunt totodată şi faraoni ai Egiptului


Numeroasele răscoale antipersane şi mişcările de eliberare sunt înfrânte.

404-341 / Dinastiile 28-30: Egiptul îşi redobândeşte independenţa, cu ajutor grecesc.

341-332 / Dinastia 31: restabilirea dominaţiei persane.

Capitale: Sais, Memphis, Mendes, Sebennytus

ARHITECTURĂ:
- se încheie construcţia canalului dintre Nil şi Marea Roşie
- temple în oaza Kharga, în deltă şi la prima cataractă

Contemporani: războaiele greco-persane, Pericle şi construcţia Acropolei ateniene,


expansiunea romană în dauna etruscilor, elenismul, Scopas, Praxiteles, Lisippus,
Platon, Aristotel.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
EGIPTUL ELENISTIC
332 – 30 PERIOADA ELENISTICĂ Dinastia ptolemeică
Alexandru Macedon este recunoscut ca fiu al lui Ra de oracolul din Luxor.
332: Egiptul este cucerit fără luptă de Alexandru cel Mare care este recunoscut ca
urmaş al faraonilor.
331: Alexandru cel Mare întemeiază în delta Nilului oraşul Alexandria.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
323: moartea lui Alexandru cel Mare, la Babilon, la vârsta de 33 de ani. Ptolemaios,
unul dintre cei mai străluciţi generali ai lui Alexandru, devine SATRAP al Egiptului,
punând bazele celui mai puternic stat militar-birocratic al lumii elenistice.
306-305: Ptolemaios I Soter adoptă titlul de rege, întemeind Dinastia ptolemeică /
lagidă – Regatul Lagid care cuprindea Egiptul până la prima cataractă şi Cyrenaica.
274: începe conflictul de 150 de ani cu Regatul Seleucid pentru posesiunile din
sudul Siriei.
116: Regatul Lagid este împărţit în trei state.
74: Cyrenaica devine provincie romană.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE

48- 47: Războiul alexandrin – disputa dinastică dintre Cleopatra VII şi fratele ei
Ptolemaios XIII. Caesar intervine şi o instalează pe tronul Egiptului pe Cleopatra.

47-V30: Domnia Cleopatrei care încearcă, cu ajutorul lui Caesar şi ulterior al lui
Marcus Antonius, să restabilească vechile graniţe ale Regatului Lagid.

30: Capitularea Alexandriei şi sinuciderea Cleopatrei şi a lui Marc Antonius. Egiptul,


ultimul stat elenistic este cucerit de Octavianus şi transformat în provincie romană.
Capitala: Alexandria

Contemporani: Seleucizii în Mesopotamia, războaiele punice


CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE

ARHITECTURĂ:
- templul lui Isis de la Philae
- templul lui Horus din Edfu
la Alexandria se înfiinţează Muzeionul – centru de activităţi ştiinţifice şi culturale,
o bibliotecă, un observator astronomic, o grădină zoologică, un FAR – arhitect
Sostratos din Cnidos.
- canalul dintre Nil şi Marea Roşie este reparat şi redat navigaţiei
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE
EGIPTUL ROMAN
30 î.Chr. - 395 d.Chr. PERIOADA ROMANĂ
După cucerirea de către Octavianus, Egiptul devine o provincie romană administrată
direct de un prefect al împăratului. Integrarea Egiptului în Imperiul roman duce la o
influenţă culturală asupra culturii romane. Astfel la Roma, se dezvoltă cultul lui
Osiris şi Isis.

Traian reactivează canalul


dintre Bubastis şi Marea
Roşie pe un traseu reluat
parţial de Canalul Suez

Hadrian reia elemente de la


templele thebane la Villa
Tivoli.
CIVILIZAŢIA EGIPTEANĂ
REPERE CRONOLOGICE

EGIPTUL BIZANTIN
395 - 642 d.Chr. PERIOADA BIZANTINĂ

395: După moartea Împăratului Theodosius I, Imperiul Roman este divizat între
cei doi fii ai săi:
• Flavius Arcadius – devine împărat al provinciilor din răsărit (Pars Orientis) cu
capitala la CONSTANTINOPOL
• Flavius Honorius – devine al provinciilor din apus (Pars Occidentis) cu capitala la
RAVENNA.

Egiptul este integrat în Imperiul Roman de Răsărit (Imperiul Bizantin).

640: Cucerirea Egiptului de Nord de către arabii conduşi de generalul


Amir ibn al As. Înfrângerea bizantinilor la Heliopolis.

642: Alexandria, evacuată de către bizantini, este luată în stăpânire de către arabi.
Arderea vestitei bibliotecii.