Anda di halaman 1dari 5

21.

Diagnosticul si evaluarea economic si financiar a intreprinderilor

Conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune reperarea disfuncionalitilor activitii ei,
cercetarea i analiza faptelor i responsabilitilor, identificarea cauzelor i a msurilor care s conduc la
mbuntirea situaiei economico-financiare.

Diagnosticul este de mai multe feluri:

Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei.
Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice n urmtoarele domenii: dreptul
societii comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul mediului,
litigiile.

Diagnosticul operaional presupune o analiz detaliat a factorilor tehnici de producie, a


tehnologiilor de fabricaie a produselor, precum i a organizrii produciei i a muncii, ce poate fi
realizat de ctre evaluatori care au i calitatea de experi tehnici.

Diagnosticul comercial vizeaz piaa de desfacere a produselor ntreprinderii i piaa ei de


aprovizionare. Obiectivul de baz al diagnosticului comercial const n estimarea pieei actuale i
poteniale a ntreprinderii i a locului ei pe pia.

Diagnosticul resurselor umane i al managementului firmei urmrete cunoaterea resurselor


umane din punct de vedere al evoluiei, structurii, comportamentului i eficienei utilizrii lor,
precum i analiza echipei de conducere a ntreprinderii.

Diagnosticul financiar joaca un rol cheie n procesul de evaluare a ntreprinderii din cauza rolului
major jucat n cadrul raportului, i anume:

- rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte piese de diagnostic;

- rolul de asigurare a coerenei n cadrul relaiei diagnostic - metode de evaluare (ndeosebi metode
de bazate pe venit).

n procesul de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie s furnizeze informaiile necesare aprecierii
situaiei trecute i prezente, care reprezint o baz pentru estimarea elementelor i variabilelor
importante ce trebuie luate n calcul n cazul aplicrii diferitelor metode de evaluare.

22. Metode de evaluare, coninutul i structura raportului de evaluare

Metodele de evaluare sunt:

- Metode patrimoniale : ANC, metoda valorii substantiale brute, metoda valorii substantiale nete

- Metode prin rentabiliate: metoda de capitalizare a venitului, metoda fluxurilor viitoare de


numerar actualizate

1|Page
- Metode combinate: metoda goodwill

Raportul de evaluare reprezinta un document care inregistreaza instructiunile pentru o anumita


misiune de evaluare, baza de evaluare si scopul evaluarii ca si rezultatele analizei care a condus la opinia
privind valoarea.De asemenea, un raport de evaluare poate sa explice procesele analitice care au fost
parcurse in cursul evaluarii si sa prezinte informatiile semnificative care au fost folosite in analiza.
Rapoartele de evaluare pot fi verbale sau scrise. Tipul, continutul si dimensiunea unui raport variaza in
functie de destinatar, de cerintele legale, de tipul proprietatii si de natura si complexitatea misiunii de
evaluare.
Structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii este:
i. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari
ii. Prezentarea entitatii evaluate
iii. Prezentarea evaluatorului si manadtului primit (contractul)
iv. Bazele lucrarii de evaluare ( sursele pe care le-a accesat evaluatorul)
v. Metode de evaluare aplicate
vi. Gama de valori ( valoarea unei parti sociale sau a unei actiuni)
vii. Concluziile si opiniile evaluatorului.

23. Capacitatea beneficiar

Capacitatea beneficiara reprezinta aptitudinea unei entitati de a genera un beneficiu dat in viitorul
apropiat in conditii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele trecute daca schimbari
semnificative nu au loc in viata entitatii.

Formele de exprimare a capacitatii beneficiare sunt: profit net, profit brut, divdendul si fluxul de
trezorerie sau cash-flow-ul.

Etapele care trebuie parcurse pentru determinarea capacitatii beneficiare sunt:

-studiul rezultatelor trecute

-examenul previziunilor

-calculul matematic al capacitatii beneficiare

24.Diagnosticul-sursa elementelor i informaiilor necesare evalurii unei intreprinderi

Rolul diagnosticului in evaluarea unei intreprinderii este:

identificarea factorilor de risc

stabilirea ipotezelor de evaluare

2|Page
anticiparea viitorului intreprinderii

alegerea metodelor de evaluare

explicarea diferentei dintre valorile obtinute de evaluatori diferiti

25.Evaluarea pentru fuziuni, divizari

26.Evaluarea unui holding

Un holding are, de regula, ca unica activitate detinerea de actiuni in alte societati. Pentru
evaluarea unui holding se procedeaza mai intai la evaluarea fiecarui element detinut de
societate, apoi se va proceda la totalizarea prin simpla adunare. La suma obtinuta se va aplica o
decotare justificata de faptul ca holdingul nu are nicio putere de decizie in filiale (excludem
societatile-mama care poseda in mod majoritar filiale) si orice eroare sau proasta getiune in
filiala inseamna diminuarea costurilor sau pierderilor pentru holding.

Decotarea se poate situa intre 10% sau 15% pentru filialele detinute in majoritate, intre 20% si
30% pentru filialele in care este detinuta o cota de la 33% la 50% si intre 25% si 30% pentru
filialele in care participatia este sub 33%.

27. Evaluarea unei intreprinderi pentru intocmirea situatiilor financiare

Valorile utilizate pentru recunoasterea activelor si pasivelor in situatiile financiare ale


unei entitati difera in functie de referentialul contabil utilizat si sunt prevazute prin standardele
nationale sau internationale de raportare financiara.

In Romania pot fi utilizate, in principal, urmatoarele sisteme contabile:

sistemul contabil bazat pe reguli conforme cu directivele europene, care poate fi sistem
de baza sau simplificat

sistemul contabil bazat pe Standardele Internationale de Raportare Financiara

La cererea anumitor utilizatori pot fi elaborate situatii financiare avand la baza alt referential
contabil.

In cazul referentialului contabil bazat pe reguli conforme cu directivele europene,


directiva a IV-a prevede ca, prin normele nationale, se poate cere/permite tuturor societatilor
sau anumitor societati urmatoarele:

3|Page
sa evalueze imobilizarile corporale cu durate limitate de utilizare economica, precum si
stocurilor, pe baza metodei valorii de inlocuire;

sa evalueze elementele prezentate in conturile anuale, inclusiv capitalul si rezervele, prin


alte metode (decat cele mentionate mai sus) care tin seama de inflatie;

sa reevalueze imobilizarile.

In cazul referentialului contabil bazat pe pe Standardele Internationale de Raportare


Financiara avem urmatoarele:

valoarea de piata = suma estimata pentru care un activ ar putea fi schimbat, la data
evaluarii, intre un cumparator hotarat si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie
echilibrata, dupa un marketing adecvat, in care partile actioneaza in cunostinta de cauza
si fara constrangeri

costul de inlocuire net = este folosit pentru determinarea unui surogat pentru valoarea
de piata a proprietatilor specializate sau cu piete limitate, pentru care informatiile de
piata sunt limitate sa nu sunt disponibile. In cazul imobiliarelor, costul de inlocuire net se
bazeaza pe o estimare a valorii de piata pentru utilizarea existenta a terenului, plus
costul curent brut al amenajarilor terenului si constructiilor atasate din care se scoate
cota aferenta uzurii fizice si a tuturor formelor relevante de depreciere.

proprietatea specializata = este o proprietate tranzactionata rar sau niciodata pe piata


libera, cu exceptia cazuriloe in care se vinde impreuna cu entitatea din care face parte,
datorita unicitatii sale generate de natura specializata

valoarea justa = suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie de
buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul
este determinat de obiectiv

valoarea de utilizare = valoarea pe care o anumita proprietate o are pentru utilizare


specifica si pentru un anumit utilizator si de aceea nu este in relatie cu piata

28.Evaluarea valorilor mobiliare ale unei intreprinderi

29.Reevaluarea mijloacelor fixe ale unei intreprinderi supuse reevaluarii

4|Page
30.Influene ale necesarului de fond de rulment (NFR) la o intreprindere supus evalurii

5|Page