Afazia sau disfazia este un defect in perceperea cuvintelor care este generat de catre

creier. Aceasta dificultate in limbaj si intelegerea limbajului vorbit sau scris este o tulburare a
vorbirii ce nu are nicio legatura cu modificarile senzoriale sau cu deficitul aparatului fonator,
dezvoltandu-se in urma unor leziuni pe care le dobandeste creierul. Aceasta tulburare a vorbirii
se poate dezvolta drept dificultate in memorarea cuvintelor si poate ajunge pana la
imposibilitatea de citire, vorbire si scriere.

Afazia acuta se dezvolta de obicei in urma unor leziuni dobandite la creier sau in urma
unui atac cerebral, iar formele de progresie ale bolii se dezvolta incet de la tumoare la creier,
infectie sau dementa. Zona si marimea leziunilor de pe creier impreuna cu atrofia vor determina
cu ce tip de afazie avem de-a face si simptomele sale. Evaluarile medicale ale acestei afectiuni
variaza de la teste clinice ale neurologului si pana la teste extensive realizate de patologul de
vorbire si limbaj.

Majoritatea pacientilor afectati de aceasta tulburare isi pot recupera vorbirea cu ajutorul
unui patolog de vorbire si limbaj. Aceasta reabilitare poate lua doi sau chiar mai multi ani si
este mai eficienta daca este inceputa repede. Doar un numar mic de persoane afectate de aceasta
tulburare se recupereaza fara terapie, in principal cei care au suferit un atac cerebral minor.
Imbunatatirile sunt variate si depind de cauzele ce au bus la boala, tipul si severitatea acesteia.
Recuperarea depinde si de varsta pacientului, de starea sa de sanatate, motivare si nivelul
educatiei.

Clasificarea afaziei

Afazia este clasificata in mai multe subtipuri, in functie de teoriile fiecarui cercetator in
parte. Nu degeaba aceasta clasificare dificila a dus la neintelegeri intre experti. Modelul original
este cel localizationist, care incearca sa clasifice tulburarea de limbaj dupa caracteristici majore
si apoi face legatura dintre zonele afectate ale creierului. Oamenii cu afazie expresiva ar fi avut
leziuni la lobul frontal, insa recent s-a constatat ca acestia ar suferi leziuni la cortexul medial
insular. Acest tip de boala se caracterizeaza prin slabire a partii drepte a corpului, paralizie a
mainii si piciorului drept. La polul opus se afla afazia receptiva cauzata de leziuni la nivelul
lobului temporal al creierului. Aceste doua tipuri de disfunctii au fost descoperite de Paul Broca
si Carl Wernike.
 Ludwig Lichteim nu este de acord cu aceste subtipuri de afazie si a identificat cinci tipuri
de boala:

Agnozia auditiva verbala

Afazie de conductie
Apraxia vorbirii
Afazie motorie transcortica
Afazie senzoriala transcorticala.

Afazia anomica este un subtip al tulburarii de limbaj ce se caracterizeaza prin dificultati

de numire. Cei care au afazie globala vor avea dificultati in intelegerera limbajului vorbit si scris
si nu se vor descurca prea bine nici cu vorbitul. Acest tip de tulburare este foarte severa si duce la
comunicarea deficitara cu cel afectat. Se pare ca aceasta conditie ar veni in urma leziunilor
suferite de regiunea perisilviana a creierului.

Exista si un tip de afazie a izolarii care duce la imposibilitatea intelegerii a ceea ce se

discuta sau la dificultatea limbajului coerent fara afectarea abilitatii de recitare a ceea ce a fost
deja spus. Leziunile la nivelul creierului se afla in zona cortexului temporal/parietal stang.

Afazia progresiva primara este deseori asociata cu dementa, bolile neuronale si

Alzheimer. Aceasta boala este caracterizata prin pierderea progresiva de numire si identificare a
obiectelor si dificultate in intelegerea sensului cuvintelor.

Prin afazie progresiva de jargon se intelege tulburarea de limbaj fluent sau receptiv prin
care discursul pacientului este lipsit de sens, insa pare sa aiba sens pentru pacient. Discursul este
fluent, cu gramatica si sintaxa corecta, insa substantivele sunt incurcate intre ele. Pacientii vor
folosi de obicei neologisme si vor incerca sa inlocuiasca substantivul cu sunete.

Afaziile pot fi divizate in trei sub-specii: cele receptive sau fluente (tulburari legate de
receptarea si emiterea limbajului), cele expresive sau nonfluente (dificultati in articulare) si cele
pure (dificultati selective in intelegere, vorbire, citire, scriere sau recunoasterea cuvintelor).
 Afazia primara apare din cauza problemelor cu mecanismele cognitive de procesare a
limbajului, iar cea secundara se datoreaza altor probleme: dificultati de memorie, tulburari de
atentie, probleme perceptive.

Simptome ale afaziei:

Imposibilitatea de intelegere a limbajului

Imposibilitatea de pronuntare
Imposibilitatea de a vorbi spontan
Imposibilitatea formarii cuvintelor
Imposibilitatea numirii obiectelor
Enuntie proasta
Creatie excesiva si folosire a neologismelor personale
Inabilitatea de repetare a frazei
Repetitia persistenta a frazelor
Parafazia
Agramatismul
Disprozodia
Propozitiile incomplete
Imposibilitatea de a citi
Imposibilitatea de a scrie
Feedback verbal slab
Dificultate in numire
Tulburari de vorbire.

Cauzele afaziei

Afazia se dezvolta de obicei in urma unor traumatisme la nivelul creierului, in general

nivelul lobilor temporal, parietal si frontal. Leziunile la nivelul creierului se produc in urma
atacurilor cerebrale, a leziunilor traumatice la nivelul creierului sau alte boli vasculare la nivelul
creierului. Tulburarea de limbaj se poate dezvolta si in urma afectiunii Alzheimer, a tumorilor pe
creier sau a bolii Parkinson ori a bolilor infectioase. Poate fi cauzata si de evenimente
hemoragice neasteptate la nivelul creierului. Epilepsia si migrenele pot si ele sa declanseze forme
usoare ale afaziei. In plus, aceasta este considerata un efect secundar rar al fentanilului, un
opinoid care ajuta la controlul durerilor cronice.

Tratament

Daca afazia nu este progresiva (nu este datorata unei boli degenerative sau unei tumori)
atunci tulburarile acestea se pot ameliora in timpul evolutiei si in functie de gravitatea si
extinderea leziunii. Nu exista niciun fel de tratament care sa se arate a functiona in toate tipurile
de afazie, asta deoarece este prezentata in diverse moduri si ca avand cauze diferite. Tratamentul
trebuie sa fie unul bazat pe simptomele individului. S-a constatat ca tratametul, de orice natura ar
fi el, amelioreaza simptomele bolii.

O intreaga echipa de psihoterapeuti, terapeuti ocupationali, patologi de limbaj si vorbire

si asistenti sociali pot lucra pentru a trata aceasta boala. In mare parte, tratamentul se bazeaza pe
repetitie si tinteste catre imbunatatirea limbajului prin lucrul pe sarcini. Principalul tel este acela
de a-l ajuta pe pacient si pe cei apropiati lui sa se obisnuiasca tot mai mult cu schimbarile si
limitarea din comunicare.

Tratamentele afaziei se bazeaza pe doua modele:

Modelul sarcinii substituite: foloseste materiale aditionale in incercarea de a imbunatati limbajul

vorbit

Modelul de tratament direct: metoda ce tinteste deficitul verbal prin exercitii.

Tehnicile de tratament in ceea ce priveste afazia includ:

Terapia vizuala comunicativa: folosirea cartilor cu simboluri pentru a reprezenta componentele

vorbirii

Terapia vizuala actionala: antreneaza individul sa foloseasca anumite semne si gesturi pentru
fiecare obiect in parte
 Tratamentul comunicarii functionale: se axeaza pe imbunatatirea activitatilor specifice
sarcinilor functionale, interactiunii sociale, expresiei de sine

Promovarea efectivitatii afazice comunicative: modalitate de a incuraja interactiunea

normala dintre pacient si clinicieni. Accentul este pus pe comunicarea pragmatica, si nu pe
tratamentul in sine. Pacientilor li se cere sa comunice o idee terapeutului personal prin desen,
gesturi sau aratarea obiectelor

Desenul ca mijloc de comunicare.

Tehnologia computerizata a fost de curand inclusa in randul elementelor ajutatoare

terapiei. Se pare ca 2-3 ore pe saptamana produc rezultate pozitive si astfel creste mult mai
simplu intensitatea terapiei. Programele pe calculator sunt formate dintr-o serie de exercitii ce
pot fi facute atat acasa cat si in timpul terapiei. Aceste programe trebuie insa sa fie variate si
dinamice pentru ca pacientii sa poata fi influentati si convinsi usor. Printre programele folosite se
numara StepbyStep, TouchSpeak, Sentence Shaper si Linguagraphica.

Terapia intonatiei melodice este folosita in mod frecvent pentru a trata afazia non-fluenta
si pare a fi destul de efectiva in majoritatea cazurilor.

Si medicamentele sunt insa folosite. Unul dintre acestea este Ambien, un medicament ce
poate imbunatati pe termen scurt simptomele afaziei. Mecanismul imbunatatirii ramane
necunoscut. Medicamentul este in teste si nu a fost aprobat oficial de nicio companie
farmaceutica din lume.