Medicin internAteroscleroza Ateroscleroza const, n esent, n reducerea lumenului vascular

prin depuneri de lipide n peretii vaselor formnd plcile de aterom care micsoreaz aportul de
snge la tesuturi, genernd suferinte de tip ischemic. Factorii de risc Studiile epidemiologice au
evidentiat numerosi factori care contribuie la aparitia si progresia aterosclerozei. naintarea n
vrst, sexul si predispozitia genetic sunt factori neinfluentabili. Desi sexul masculin este un
factor de risc important, ateroscleroza este o problem major si pentru femei, riscul crescnd n
cazul utilizrii contraceptivelor orale si dup menopauz. De regul simptomele apar cam cu zece
ani mai trziu ca la brbati. Hipertensiunea arterial (valori persistente peste 135 mmHg pentru
sistolic si peste 90 mmHg pentru diastolic) este un factor de risc major pentru bolile
cardiovasculare, iar tratamentul eficient al acesteia duce la scderea riscului. Nivelul crescut al
colesterolului seric este principalul factor de risc al aparitiei aterosclerozei, n special fractiunea
LDL. Alti factori de risc sunt: fumatul, toleranta alterat la glucoz, obezitatea si sedentarismul.
Combaterea si corectarea lor prin mijloace specifice scad riscul dezvoltrii sau progresiei
aterosclerozei. Factorii de risc ai aterosclerozei. Nemodificabili: vrsta naintat, sexul
masculin. Modificabili, independenti: hipertensiunea arterial, hipercolesterolemia, fumatul,
toleranta alterat la glucoz, obezitatea, sedentarismul. Sindroame clinice Ateroscleroza
determin manifestri clinice distincte, n functie de localizarea si extinderea plcilor de aterom la
nivelul patului vascular, astfel: ateroscleroza arterelor coronare determin angina pectoral si
infarctul miocardic; ateroscleroza arterelor ce irig creierul determin atacuri ischemice tranzitorii
pn la congestie cerebral; ateroscleroza arterelor periferice genereaz claudicatie intermitent si
gangrena membrelor; ateroscleroza arterelor mezenterice determin ischemie mezenteric si
infarct intestinal; ateroscleroza aortei e nsotit de aparitia de dilatatii anevrismale ce predispun la
disectie sau ruptur de aort. Ateroscleroza este o boal hetrogen si complex, cu localizri
diverse care se dezvolt n timp, de-a lungul anilor. Aparitia si dezvoltarea plcilor de aterom este
un proces discontinuu, n strns legtur cu factorii de risc amintiti. Initial este un proces
silentios, asimptomatic care pe msura progresiei ngustrii fluxului sanguin devine manifest clinic.
Prevenirea si tratamentul aterosclerozei Se consider a fi obiectivul major al politicilor de
sntate public, dat fiind amploarea fenomenului si implicatiile sale. Atentia se ndreapt, fireste,
asupra factorilor de risc modificabili. n primul rnd, combaterea hipercolesterolemiei elementul
declansator al aterosclerozei. Se au n vedere controlul periodic (anual) al spectrului lipidic
colesterol total, LDL si HDL colesterol, trigliceride, pentru decelarea precoce a dislipidemiilor si
tratamentul lor corespunztor, incluznd mijloace dietetice, medicamentoase si
nonmedicamentoase (exercitiu fizic regulat), n special la persoanele cu antecedente familiale de
ateroscleroz. Combaterea fumatului, acest viciu nociv si distrugtor cu tropism vascular, este
obligatorie, indiferent de vrst. Oprirea fumatului scade semnificativ riscul accidentelor vasculare,
creste durata de viat si nu n ultimul rnd, calitatea vietii. Controlul optim al valorilor tensiunii
arteriale (mentinerea TA sub 135/90 mmHg) este un obiectiv major, stiut fiind faptul c valorile
tensionale mari cresc stresul parietal vascular, accelernd evolutia leziunilor de ateroscleroz si
determinnd accidentele vasculare. Msurile sunt cele cunoscute reducerea aportului alimentar
de sare si tratamentul specific antihipertensiv. Depistarea tolerantei alterate la glucoz sau a
diabetului zaharat care accelereaz aterogeneza, se face prin controlul periodic al glicemiei si
adoptarea dietei corespunztoare, eventual tratament specific. Combaterea sedentarismului si a
obezittii sunt alte obiective importante, dat fiind interrelatia lor cu procesul aterosclerotic.
Controlul aportului caloric adaptat activittii curente, evitarea exceselor alimentare, exercitiul fizic
regulat sunt msurile necesare pstrrii greuttii corporale optime. Ceilalti factori de risc
nemodificabili (vrsta, sexul, predispozitia genetic) sunt important de cunoscut si de luat n
calcul, cumulul factorilor de risc accelernd procesul aterosclerotic si aparitia complicatiilor.
Exist si mijloace de tratament eficiente n ateroscleroz: statinele care, pe lng efectul lor
hipocolesterolemiant, au si efect direct asupra plcilor de aterom pe care le stabilizeaz (nu mai
cresc, nu se mai rup) si atiagregantele plachetare (banala aspirin) care, luate n doz mic (75-325
mg/zi), scad semnificativ riscul de accidente vasculare majore.

ATEROSCLEROZA

In aceasta boala se produc modificari patologice ale vaselor, determinate de nicotina, cresterea colesterolului din
sange sau varsta inaintata.
Arterele se intaresc progresiv prin depunerea de grasime si de calciu in peretii lor. Ele isi pierd astfel elasticitatea si
se ingusteaza, reducand mult
fluxul sangvin, putandu-se ajunge la o astupare completa.
Complicatiile aterosclerozei sunt deosebit de grave: apoplexia, infarctul de miocard, angina pectorala, ateroscleroza
renala. Manifestarile clinice ale
bolii sunt racirea extremitatilor, care devin palide, tulburarile cardiace, pierderea memoriei si dificultati de
concentrare.

Masuri profilactice si de tratament

Se recomanda o alimentatie completa, saraca in sare si colesterol. Un post tinut de doua ori pe an este binevenit.
Grasimile din sange se vor diminua printr-o
alimentatie cu hrana proaspata, cu cereale si legume.
Se recomanda vinete, morcovi, ceapa, praz, sola, usturoi, peste, iaurt, ulei de floarea-soarelui, mere, gutui. Toate
aceste alimente vor asigura un colesterol
scazut. Regenerarea arterelor se poate obtine prin consum de tarate de ovaz si de orz.
Se vor evita prajiturile, smantana, branza grasa, mancarurile cu faina, mezelurile si carnea grasa, grasimile
animale, organele, prajeala, painea alba,
pastele cu oua, torturile, pestele afumat si in ulei, alcoolul in cantitati mari.
Se vor consuma legumele crude sau fierte la abur. Se va urmari scaderea tensiunii la hipertensivi si greutatea
corporala la obezi.
Se va evita fumatul si se vor face plimbari in aer liber.
Un efect benefic il au dusurile cu jet, baile alternate, bai progresive la picioare si dusuri scotiene.
Se recomanda cataplasme cu argila pe ceafa, sau argila luata pe cale bucala, 1/2 lingurita la o jumatate de pahar cu
apa.
Dintre plante, se recomanda: creson,praz, usturoi, hrean. Tinctura de vase, din care se beau 20 de picaturi cu apa,
de 3 ori pe zi. Sucul de varza sau zeama
de varza acra, 3 linguri pe zi. Frectii cu ulei de rozmarin (sau pus in cada de baie).

Plante medicinale indicate n tratamentul aterosclerozei

n Anghinarea: infuzie dintr-o lingura de frunze la 500 ml de apa clocotita. Se beau 2 ceaiuri pe zi: unul dimineata,
pe stomacul gol, iar celalalt fractionat,
cu 30 de minute inaintea meselor principale;

n Coacazul negru: decoct din 5 g de fructe la 100 ml de apa. Se beau cite 2 cani pe zi;

n Coada calului: decoct din 2 linguri de planta la un pahar de apa. Se fierbe 5 minute. Se bea cite 1/3 pahar, de 3-4
ori pe zi.

n Iarba mare: decoct din 2 lingurite de planta la un pahar de apa. Se lasa 3 ore, apoi se fierbe 10 minute. Se beau
cite 2 pahare, de 3 ori pe zi. Durata
tratamentului: 1 luna;

n Macesul: decoct din 2-5 g de fructe la 100 ml de apa. Se beau cite 2 cani pe zi;

n Mesteacanul: infuzie din 2 linguri de frunze la 250 ml de apa clocotita. Se bea pe parcursul unei zile;
n Paducelul: infuzie dintr-o lingurita de flori, frunze si fructe la 250 ml de apa clocotita. Se bea cite o cana pe zi;

n Papadia: infuzie din 1-2 lingurite de frunze si parti aeriene ale plantei la 250 ml de apa clocotita. Se beau cite 2-3
cani pe zi. Se poate pregati de
asemenea si un decoct din 3 linguri de radacina de papadie la 2 pahare de apa. Se fierbe 15 minute la foc mic. Se ia
cite o lingura de 2 ori pe zi, cu
30 de minute nainte de masa (radacinile se scot primavara devreme, inainte de aparitia frunzelor, sau toamna,
dupa ce au cazut frunzele). Durata tratamentului:
1 luna;

n Paducelul: infuzie din 30 gr de fructe la 1 pahar de apa clocotita. Se lasa 2 ore, dupa care se bea ca un ceai
obisnuit;

n Patlagina: infuzie dintr-o lingura de frunze de patlagina la un pahar de apa clocotita. Se lasa timp de o ora si apoi
se bea toata doza in decurs de o
ora. Se poate folosi si sucul din frunze proaspete: se stoarce sucul, se amesteca in parti egale cu miere, se fierbe 20
de minute. Se iau cite 2-3 linguri
pe zi. Se poate pastra n frigider. Durata tratamentului: 3-4 saptamini;

n Saschiul mic: decoct din 2 lingurite de frunze la 250 ml de apa. Se beau 1-2 cani pe zi.

n Scorusul: decoct din 200 g de coaja de scorus pisata (culeasa la nceputul primaverii). Se fierbe timp de 2 ore la
foc mic. Se iau cite 20-30 ml de 3
ori pe zi, cu 30 de minute nainte de masa;

n Trifoiul de cimp: tinctura din 40 g de planta la 50 ml de alcool de 40 la suta. Se lasa 10 zile, iar apoi se iau cite
30 ml, dupa masa sau inainte de
culcare. Durata tratamentului: 3-4 saptamini;

n Viscul: macerat din 3 lingurite de frunze la 500 ml de apa fiarta si racita. Se lasa timp de 8 ore. Se bea pe
parcursul unei zile.

Amestecuri din plante

n Se amesteca 20 g de coada soricelului cu 20 g de visc. Peste 2 lingurite de amestec se toarna un pahar de apa
clocotita. Se lasa 2 ore, dupa care se bea
pe parcursul unei zile;

n Se amesteca 10 g de ruta cu 30 g iarba mare si 30 g coada calului. Peste o lingura de amestec se toarna un pahar
de apa rece. Se lasa 4 ore, dupa care
se fierbe 4 minute. Se bea pe parcursul unei zile. Durata tratamentului: o luna;

n Se amesteca 5 g de arnica cu 20 g de coada soricelului si 20 g de sunatoare. Peste o lingura din acest amestec se
toarna un pahar de apa rece. Se lasa
2-3 ore, dupa care se fierbe 5 minute si se mai lasa 15 minute, iar apoi se strecoara. Se bea pe parcursul unei zile.
Durata tratamentului: o luna;

n Se amesteca 10 g de fructe de chimen cu 10 g ruta, 10 g de roinita, 15 g de radacina de valeriana, 20 g de flori de

saschiu, 20 g de flori de paducel,
30 g de iarba mare si 20 g de fructe de maces. Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita. Se
lasa o ora. Se bea pe parcursul unei
zile. Durata tratamentului: o luna;

n Se amesteca 20 g de frunze de roinita cu 10 g de flori de lacramioare de mai si 30 g de ruta. Peste o lingurita din
acest amestec se toarna un pahar de
apa rece. Se lasa 3 ore, dupa care se fierbe 5 minute si se mai lasa inca 30 de minute, iar apoi se strecoara. Durata
tratamentului: o luna;
n Se amesteca 30 g de ruta cu 20 g de cimbrisor si 40 g de frunze de roinita. Peste o lingura de amestec se toarna un
pahar de apa rece. Se lasa 3 ore,
apoi se fierbe 5 minute si se mai lasa 15 minute. Se bea pe parcursul intregii zile. Durata tratamentului: o luna;

n Se amesteca 15 g de ruta cu 25 g de frunze de paducel, 25 g de flori de paducel si 10 g de radacina de valeriana.

Peste o lingura de amestec se toarna
un pahar de apa rece. Se lasa 3 ore, se fierbe 4 minute, dupa care se mai lasa 20 de minute si apoi se strecoara. Se
bea pe parcursul unei zile. Durata
tratamentului: 3-4 saptamini;

n Se amesteca in parti egale coada calului, coada soricelului, frunze de mesteacan, radacina de papadie si radacina
de pir. Peste o lingura de amestec se
toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa 30 de minute. Se administreaza cite 1/2 pahar, de 3 ori pe zi. Durata
tratamentului: 3-4 saptamini.

n Se fierb tarite de griu timp de 30 de minute in apa. Se strecoara apa, iar taritele se adauga la orice fel de mincare.
La inceput se adauga cite o lingurita,
dupa 7-10 zile cite 2 lingurite, iar dupa inca 7-10 zile, cite 1-2 linguri, de 2-3 ori pe zi.

Nicoleta Musat