'FINTEI
EVANGHETII
DE LA LUCA
srANrui rE O F I LACT
ARHIEPI5COPUL BUL6ARIEI
ilt
rr
Rugiciune
ina in te de citirea
din Sfintele Cirfi, alcituiti
de Sfintul Ioan Guri de Aur
ilI
TALCUIREA
SFINTEI
EVANGHELII
DE LA LUCA
cu binecuv.intarea
Prea Sfinfitului Pirinte
GALACTION
opul Alexand riei
Ep i sc
; i Te le o r m a n u I u i
z;;Fa
Bucuregti . ?l)i)i
antr
asul
Carte apirut.i sut) pa tron.ljul imp
Funcla gici Sfinfii !Iartiri Brincovcni pru tr
pell
Eclilie ingLilit.i dc Il. P Sinc'anr,r 9i L. S. Dcsark^ ici mul
Coprert.r 9i rr inia tura Evanglrclistrrlrri: Ad ri.lur Coi lav Mir
dint
sat
Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a RomAniei cr€.1
THEOPHYLACI ARHIEPISCOP DE OHRIDA, st. dinl
Tilcuirea Sfintei Evanghelii de la Luca / SfAntul n i\'(
l'eofilact, Arhiepiscopr.rl Ohridei gi Btrlgariei; ed.
inglij. de R. P Sineanu gi L. S. Desarkx'ici. - Bucurcgti: cdrt
Editura Sophia; Alt'r.rntlria: Cartc'a Orkrdoxi, 2007 oar(
irrdex. dul-
seY,
ISBn" 978-973-7623-98-0; ISBN 97s-973-1710-29-7
lle a
[. Sineanu, R. P (ecl.) nei
II. Desartovici, L. S. (ed.) sir
226.4.07
i*f
sfin
int
c.i t
CUVANI. CAI.RE FRA'I'I:I,E CI'TII OR
Irr zilcle noastre. irt carc suntcm bombardali crr intorrnafii, imptcsii ;i
inragini de hr.rtc telurile, ne-am obignuit s.i trecem foarte ugor pe l.inga oanreni,
po l:rngn ctrvinte, pe l.ingi tot ceea ce nc inconjo.rri. $i nici nu este de nrir.rrt'
c.i suntcnr at,rt dc ncsinlfitori, cleoarcct sr-rntcnl invalLriti zilnic de stnlctt:ri
an tr()p()c0ntrice care rre hrdnesc cu acel surogat, rrumit ,,mincinoasa biruirlli
.rsr-rpra ltrnrii". Astizi putem vedr.a c.i viafa liurrtrici, cu cAt ne est('nr.ri
inrpi n1i n t('r1it.i, cu atAt mai p;mAntesc nc cstr gi graiul, pierzAnd dulrr:l ;i
pr-r tt'r'ca carc ii di via;i ;i il susfine (il firro Sus). Aceasta este rula din pricinile
per]tl1r carc.rcurn tr.lim o vrcme in carc clragostca noastri s-.t ricit foa|te
mult. Astiel, neputArrd irrlelegc drept dragostt'.r lni Hlistos, proiect.inr astrpra
lVlArrttr itoru lrri prropria noastr.i imagine dcsplc El, iar act'asta fiincl izvociitti
dirrtru ne.rr.ler'.ir nu nc poate agonisi decit mirrciun.i. Este cu LrLrtinli c.l ace.rst.l
si fie urrr clintre suferinfele istovitoare alc fiecirci generafii ti ale ficc;rrui
crr'gtiu in p.rrte. Dar mila lui DrrmnezL.u cstr. harrric.i gi lucritoarc;i ficcarc
clintre noi, mai mult sau mai pufin,.rm pricePut ori am intuit cA citire. l.r
rrivel infornr.rfional nu aduce putinfa innoirii l.ir.rrrtrice.
Topica lirnbii ve.chi rrc pricinuieltL. o aparcnti ingrtuierc.la citirc, irrsii ct'lrri
ciruia st,sarguic;tt s.i citeasci, graiul vt'chi ii pricinuiegtc o tainic.i bncurie, tr
oart:c.rre indr.rlciro. Iar aceste siml.lminte ni sc trlcituiesc in suflet din pr.rtere..r
d uhor,'rr icc.rsci a cur,intelot carc lru sunt iniormafic str.arpd ti ralionalistii. ci
sevi l.iuntrici, clittikrarc cle via;i ;i lunrina. Dc aceea, graiul vechi ;i krpica sa,
ne aiuti sa fim cu ltrtrrc anrinte la cuvirrtc, si nc apropiem de adincu) lor 5i sa
nc inrpiIt.i;inr dc putcrea lor ficdbarc dc. r'iaIi. Astfcl, pufin cAte pufin, inccl]enr
si nc inrlulcirn dc nriczul cnvintolor;i si priccpt'm c.i izvodirea acestor.l s1l
inrp.irtatit r.le .rclit'rta haruh-ri lui Dnmuezerr. Din.rceasti pricina, Sfinfii sunt
sfin[ikrri ,ri ctrr,'intclor gi ai gr.tiului ficc.lnti ntlrl in 1.r,111g.
Intrc cci c.rre au piizit curati ti au sfirrtit linlba rortrarrcasci estc. si Sfa n trrl
(irigorie Dasc.lltrl, ccl care imprc.rrrri cu Crrviosr.rl (lheror.rtie a t,rlni.icit din
grcac,i /iiicrrirr'rt tt'lor' 7tt1lv11 Etrttttlrlii a Sfintrrlui leofilact. Arhiepiscol'trI
Ohridei 5i lltrlgariei. T.ilnricirile li cuvantul .rcestor-Ctrviogi ltc st.r.l (lr(.pt
nr.irturie ncnrincino.rs.i.
I'('ntnr a .rdc\'ori, nr;lcar si foartc prlfin, pr.th'rea trr.ror cuvintt intrcbr.rinfa tt'
in tilnricirc'a 'liilcttirii, r'om arluce irr nrijloc cetr.\,a graiuri ;i infclesul lor, atit
cit rre-tr fost lr()uii cu putinti s.IJ pitrundcnr.
tl
I'entrtr crrr,iintul ,qrirrr/ avenr in ?i/clirc accsto vari;rntc.: cu,gt't, slcott'llat, ;,r I
so(:otintt1, sla/. (-a r-.idacina, clrvantul ,grirrd arc rrrrguroscul .90,,ri, cllr'al arc la AS
tcnrt'lic verbr-rl lntin r'(\ihl-e,, iar socoftlrlri li socolllti au la bazd latirrescul AC
sr/a( r/i(,r'. Cr:r'tirrtulsfnl art ca tor.nei slavonesctr) si,t,!ri, grai care irr slaVorri.r ch
oclr.islit si tlenumirea tl.rti sfintilor, aceea clc si'irtli/rr/i. La noi cur'6rrtul -r/hl inf
osto intol('s.1stizi crr prrisosinfil caittLlltut,ittdrtunrtrL:,itttri!ti[ttrd,ltotrt!ti,ddstilit, lnr
sltittrirc. itr',ttitIti, rrrri.srnrlirc. Ca vorf ikrri cle limba romAni gtirn cu tofii cit de ac(
lrulin se t()loseltr: azi slhtlrl;i sfituirnr. Lucrul cel m.ri imp()rtant este ci peni ,'C
acr.rnr rroinr.r cuviintului s,4ii inrplici cel pufin doui pcrsoane: ccl care dd sfatr.ll ini
ori sfatr-rie;te si ccl cart'primcgtr. sfattrl, ori e' inrpreuni-sfituitor. Numirea de dir
.Viil data pcrrtru rr?rrrl cste Llna care e izvoditi irrtru ininrile celor care igi trdiau
grirrr/rrl i/r' c.r niit(' sfdlrrri cu aproapele, in irrfelesul ci iiiar-r ci girrdul unui on]
singur om estc o biruirrli sau o caderc pentru intreaga firc omeneasci, din mi
pricini ci noi tofi suntcm u11 singrlr Om, o singuri fire. Agadar, cei care au Pr(
piizit yi au rociit clragostea pcrrtru aproapc.le intnl srifurilr lor, cu dreptate 9ti!
sunt nr"urlifi lunrino;i, frumogi 9i sfinli, adicd szttntiteli, pentru ci nimic nu ultl
estc mai frumos yi mai brrr.r decit s.i se siligh.riasci fralii intru unire - duPi fl'.
cunr spulle Proorocul David (Psnhn 1.12, 1)- doi
Pe accla;i David il pomcnegte M.intuitorul inairrtca farisc'ilot atunci carrd 1.S,
acc;tia ii prihincau pe Apostoli ci irr zi de's6mbiti luau spre hrand grAr.r din int:
lroltle. Da r iat.i ce ne spunc Trilcrrirza de la Luct 6,1-5: "Si invinuinclu-i fariseii tel.r
pe ucenici ci ,,smulgeau spice, le frecau cu mAinile 9i mincau", Domnr-rl il 21,
acluce in mijloc pc Davicl". Vcdem aici ci.graiul zice ci MAntuitorul ,,il aduce rrri
iu mijloc pc Davici", cr"r url inle lcs conte.xtual dc: ,,il pomencgte pe David", ,,il cai
di clrept pildi pe Davicl". Agadar, Domnul nu l-a.tdus Pc David de fafi in Iis'
chigr v.izut gi tlr-rpesc, ci l-a vestit in acel /,rtbc al firii omerregti in care Omul
este unul singur intru Hristos Dumnezeu, iar cur.intul Siu este sfll gi dragoste noi
pcntrr-r firea omcncasc.l cea una. Avind ca rid.icini latine'scul tttt'dius locus, mi:
gr.rir,rl lrryloc rrc aratd ccntrul, aclicd accl loc fald dc carc marginile'salt Punctele loa
de rctcrirr!.i sunt la distanle egale. Miilocul firii or.nc'nepti nu 1-ro.rte fi decAt
l llistos, [)umnczelr-C)nrul, perrtru c:i in jurul Siu gi intru EI noi surrtem ,,una" Gh
(lonn 17. I l). cLt
CAnd iudcii, mai inaintc de vrr-mea [)atinrii voiau sd-L omoarc pe trtr
Manttrikrrr-rl, El ,,trecind prin mijlocul lor" Sc tdinuitr peSine (Ltrcn 1,29-30; ror
lrrrrrr 8, 5!)/. DesPre accstea, inTdlcuircrt de la Lacn 11,25-27 ni se spune astfel:
,,Nr-r Se r'l.iclea pe Sinc iudcilor, ci Se depirta;i prin rnijlocul lor suindu-Se, Se Ll tl
t.iinuia clc rrciga;i". Pcntru a pricepc acc'st cuvAnt ,,sui4du-Sc", trebuie si u 1)
firn cr.r lrr.rlc aminte la elragostca Domnului Hristos pentru intreaga fire tlnrc- a()/i
rrt,.rscti. Agadtrr, ,,S-a triirluit" de acegtia, inrpreund-pdtim ind 9i neirrcetAn- Ac
tlu-$i tlragostc.r pentru ei, pentru ci S-a pogorit ;i a luat asupra Sa nePutinla AS
fi piicatr-rl lor;;i ntr nr.unai al lor, ci al intrcgii unrarrit.ifi. Iar pogor'are.r nce.rst.l
a sirviirgit-o Dornrrtrl flriskrs in chip clefrlir.r verrind in i.rd si onrorirrd nr()arteil.
Ace.rst.i dragostc Lriruik).rre e a)tcpttit.i gi c.iutata cit' tLrt omul ce vinc in iume,
chiar clac.i r.itacirile rlo.rstre sunt atlcst'rtri .rtat dc s[asicto.rrq si r-lc
intrico;itoare. Si llunul rtostru Donrn, biruirrrl Fentru rroi toti nroaltc.r prir.t
lnviclc,S-lsrritintrtrcclt'c.rrclsccuvirrOnrtrlr-ri.Accstracreclr:nrc.rirrsr';rnrn.i
accl grai cc zicr ,,suirrclu-Se", gi am luat clrcpt tcnrei cuvintt:le M.ilr tui torului:
,,Cine se va inilla pe sine se va smeri, gi cine se va smeri pe sine se va
intrlta" (MrLtti 2.1, ll) si: ,,Nimeni nu s-a suit in Cer, decit Cel Care S-a coborit
din Cer, Fiul Omului, Care este in Cer" l1trrrrr.l, I-l/.
[)c toatc c.jt('lr-;r tacut Donrnul, intru cltrnrrrezeiasctr dragostc Pentru tirea
oorerl€nSCci le-.r i.icut, pcntru c.i lnsu:i nr.irtrrrrsestc crr snreLcni.r S.i: ,,8u, in
nriilocul vostru, sunt ca unul ce slujegte" (Lricrr ll, 17,r, i.rr loarr Botezahl Lrl il
propovaduieltc', gr.iirrcl c.i ,,in mijlocul vostru Se afli Acela pe Care voi nu-L
stifi" {1onl 7,2trl. Noi in;inc la prazr.ruirc.r Bott'zultri Dorlrtului nc irrtampin;inr
unii pe.rl1li 61' .u','intele : ,,FIristos in mijlocul nostru" li rAspundern: ,,Estc ;i vtr
fi". $i cum nu trr fi in r;14/rrcr/ rrostru Cel Ctrre nc-a grdit cd acolo,,unde sunt
doi sau trei, adunafi in numele Meu, acolo sunt gi Eu in mijlocul lor"? (Mttti
ll, l0). NIArrtu ikrrrrl Iisus Hristos cstc Ccl Cr le a iost pus pre Crucc ,,in rnijloc"
intle tilhari /ltrnrr /9, 1o'1, irrtnr a Sa putcrc a sf.i;iiat prin ,,mijloc" catilpet(.asnla
tenr;rhrlui (Lum 23,15);i clupi lnvierea S.r a st.rt irr ,,mijlocul" uccnicilor {Lrrcrr
24, io: ktntt 20, 19, 2() ). Iar mangiierea uoastra c:,te Lleplin.i, pentru ca Dornnui,
prirr ucenicii Siii, nc-a ddnlit astfel de cuvinte: ,,Copiii mei, acestea vi le scriu,
ca si nu picitui!i,9i daci va picitui cineva, avem mijlocitor citre Tatil, pe
Iisus Hristos cel drept" (7 loan 2, 1).
lntru aceastd Vicfuire pamanteascd este cu nr:putinld a nr-r gre;i, iar gre;elile
noastre vin dintrr.r s,4riurilc noastre. De nu no vonl sArgui a pazi intru sfrful
ntinfii cd victnirca no.rstr',r pe acest p.inlent oste n)arginita gi hot.irniciti in tirnp,
fo.rrte cu ant.r'oie vorn prriccpc spre a Cui plirratate trr'.ern Lrrin aceast.i vinf.i.
lr.r tilmacire.r
'lrilcrtlril lrt Ei'rial'/rL'/i i,
Sfnrrtu I Cirigorie Dasc.ilrrl 9i Cuviosul
Ghc'nrrrtit'au irrtrebuin!.rt .rdesea pentru rir'.lurrc cuvintr-rl lt,i r(,r'arr,, foartc
cu dreptate s;rVargind ;tcest lucm. Au 11u c:,tc Vi.rfa noastri panr:rntc.lsc.i /)r,
lrr'ce';'c'? Cu aclcvarat, cstc o adancirt- strito.rrc irriru piiciintd, dupi cLrnr tutlr-
ror nc-o clezr'.lltlrc slalttl clurnnezeiesctrln i I'.rrinte Sofronie Saharor'.
Un alt cur ant cuprins in graitrl Tiltttirti, cste ,r ri;rr,/ii cu sensul rle rr Ir/o-sl,
/1 i,ili'l?llirlll]. Astizi rr r /rr'/l r esto in !ele.s crr p risosin !i illtr-o ltoinl.i re.t, .r Il u n1c:
r/ {)/'{rllll:r? lrd rlSalirS. a ittlrtprutlt itI ttitlti, n aan(t', t] l)tfiI ltl CLllr u Ct,ntll0l, tl
aollsln Ll, tt ain iunl, rl lil-:1, r? ias('. Rielicin.r Verbu lu i rt ll /tr'/ti cstc crlvanttrl l/l/L,a/iri.
Acest grai s-a intocnrit in limlra rom.in.i clirr dou.i cuvinte un([b] + nlttllrl.
Agaclar lrrcnlirr ost(] cca c.rrc cstc alcituit.i rlin rrrr,y't';i nlfc'lc;i prin care ornul
tace r/,r(t{r Fi tclr'* adic; pe toate ccle dinafari. Dcci, prin mrultd,ca printr-un
/}i
cur.Ant, omul lt'agi lumca sa cuvantetoarc'de lumea necuvdntdtoaro, insigi
partca cllvantAtoare din noi fiincl lucr.itotrre asemcneit unei ritry'h'. ,,Si cla
Dornnul tuturor tleopotri\'.i, cd krli cleopotriva sr:nt cuvintitori, deopoh'ivi
de sinegi stapanitori, iar unii cu socotinld uneltinr slobozenia aceasta, iar allii
gi rretrebnicim dumnezeiescul dar" (Tfrlt:uircn de la l-uca 15,11,16).
Foarte adesea ni se intin-rpli si girndim c.i Sfintii au ajuns la sfirrlenie 9i
au dobindit desivArgire.a ca pe o stare neschimbitoare, de sine st.itAtoare li
incl.ris.l in sine. Proiectdm astfel asLlpra Sfinlilor 9i sfinleniei propria noastri
gAndirt ralionalisH ii fragmentati $i, apoi, in chip firesc socotin-r ci sfinfcnia
cste o stare dc ncatins; iar Sfinlii, fie sunt niste cazuri aparte alt br.rnivoinfei
lui Dumnczeu, fie aparfin mai nult vrenrurilor indepirtate decit zilelor
noastre. Iatd, a;adar, cum noi inlinc seminand indllarea nlandriei, culegem
ad.lncul deznidejdii. Ridacina cuvAntului fini este aceeagi cu a graiuh.ri sfnt:
slavonescul sr'tlfr gi derivatul sdu szdnlll Forma de inceput a graiului s/i,lf
este aceea de suhnt, care s-a pestrat in lirnba ronrAni pin.l spre inceputul
'veacului al XVIII-leal, preschimbdndu-se treptat in y'rinf , astfel cd in tipiriturile
ronaneiti de la inceputul secolului al XIXlea il regasim cu prisosinfd sub
cea de a doua form6. Agadar, Sfinfii sunt dcopotrivi purtitori ai lunrinii ;;i ai
frumusegii, precum 9i ai 96ndului, ai st'att ui lui Dumneztu pentru om. Si
plinind sfalal lui Dumnezeu pentru om, ne cuprind gi pe noi bfi in s/af u/ lor
$i astfel intru ei ne facem,,una" - Lrrecum Fi intru Hristos,,una" suntem /Id/il
1/, 11)- Irentru ci gi ei s-au idcut asemenea cu Domnul (2 Pt,tru 1,1).
Dar cum au izbutit Sfinfii a ajunge la desiv6rgire? Poate c.1 anr fi mirati
dacd am afla cd nici un Sf.int nu a fost dc.srilrirslf, ci fiecare dirrtre ei a fost dd
sriair;it. Dealtfel cuvAntul tlesdtirslt este intAlnit in tdlmdcirea Tilcuirii ln
Et;anghalii numai ca dc sdoir;it. Astfel, avem: ,,cuvintele cele mai de sti-ohrsit"
in Ioc dc ,,cuvintele celc mai desdttirFite";,,irrlclegerca mai dr: srilrir;rl" in lcrc
c-le ,.irrlelegerea mai desdt'hrsitd" ,,omul estc. nai clc sriarir-sit dec.it toatc zidirile "
in loc de ,,omul estc mai drsirArsit decat toate zitlirile"; ,,sdttirsiren" irr loc de
,,dcsd-o1rsirea" , iar exemplele ar putea continua.
,,Se sPuns2 dcspre Avva Sisoe, c:i atunci cAnd era sd sc srinilsdrrscri, gezirrd
pirintii linga d6nsul, a stralucit fafa lui ca soarc.lc. Si le-a zis lor; Iat:i, Avva
Antonie a venitl $i dupi pufin a zis: Iatd, ceatii Proorocilor a venitl $i iarigi,
fala lui mai mult a strilucit. $i a zis: Iat.i, ceata Apostolilor a vcnit. Si s-r
' De pild.i, Siantul VoicvLrcl \1,ltir C(rrstarltin llrincovcanu, ill anLrl l6till, in pisarlin
Lliscticii ctitorite ln \1t{oloaia, scria:,,5i'ri,rlrr iidunrnczeiirsc,i Lrise cn.lcc\rst,r. al car-ichlanr
L'str'-Sz'ri,,/,r/(lhc()r'ghc..."(cf.Nicolaclof{.:n,/,rs.flrlr./ir,isrrir'l/, llortrirt,'i, r'ol.II, I}ucur-etti,
lqOS, P. 5).
-'-
Aceasta cstc pricina pentru care noi crcclc'nr cii in iskrrisilea siarir;ir-ii A."'r'e.i
Sisoe sc cadc si citim ,,Atr,rnci au culroscut toli ci estc tle sfudrsit" irr loc dc
,,Atunci .ru cunoscut tofi c.i este dcsrii,rilsil".
Precum clirr cuvAntul Avvci Sisoe sc'r'ede ci a rodit ruqiciunea curelarului
din Alexanclria, k)t astf€l clo roadd a aclus in graitrrile sale gi Sfintulr"ri Crigorie
Dasc.ilul. Spre mirturie, cstc r"'rcdnici de ponre.nirc intamplarca cc s-a petrccut
la insciunarea sa ca intaist.ltitor al Uneror'lahiei.
in iarna anului 1823, Cuviostrl Crigorie D.rsc.rltrl a fost clremat spre a fi
ales mitropolit. A plecat clc la Crilclirugani pe jos, prin frigul tdios. Noaptea
trL'cL.a prin satul Tr-rnari de l6ngd Bucurcgti, iar prcotr.rl din sat, r..iz.lrrclu-l
prost inrbricat, I-a prins gi I-a inchis, socotind cd c'ste un c.llugdr hoinar, ori
vreurr prefdcut in vegminte cilugdregti. $i nu l-a inchis oriuncle, ci in coteful
Porcilor. Aici a trebuit si r.imani Cur,iosul Grigorie panA a doua zi, cand
preotul cu pricina urma s;i factl o cc.rcetare. Dar, pe cind se lun"Lina de ziui, o
slugi milostir.d i-a dat cirunrul Cuviosului. Afar.i era un gor nipraznic. Asttcl
a ajuns Cuviosr.rl Grigorie la Bucuregti. Dupi ce a fost hirotonit mitropolit,
preofii din preaimi ar-l venit si ia blagoslovenie de la norrl ierarh. Cind preotrrl
clin ltrnari a vizut pe cinc a inchis in cotelul porcilor, s-a spiimintat $i nu
inclraznca sa vini inaintctr arhit'rcului. Atrrrrci StAntul Grigoric i-a zimtrit;;i
i-a gr.iit cu l.rlindcfc: ,,NLr tc tL.mc, p.irirrte, caci porcii siinliei talo s-au purtat
bine cu mine".
in aparen!.i, acesto cuvinte al mitropolitulni erau o rostirc glunrea!tl, cc
ave;r in ea blindr:lea mustririi. Dar cei care se afltru atunci in acea obgte gi
ilvoau Lrrcchi dL. auzit, putcau sA priceapi care cra nlisura colui carc cr.r insc.i-
unat mitropolit. lati cc putcm citi in Tilcuirea clc la Lrcn 15, 11-1b Ttilda fiului
(
in seria tiilcuirilor pa tristice lii Noul Testarnen t inauglrra ti cle editura Sophia,
TiilcrLit't'rt Et anElnliai dc ln Lucn este cel de-al treilea voJurn publicat sprc intlegirca
comerrtariului Sfintului Teofilact al Bulgariei la Sfintelc Evar-rghelii.
Clitcriile ttiinfci texk)logico modernc au impus ca metoda in imprim.rrc.r
tcxtelor cle literaturi vechr., redarea acestora in ve;nrintul lingvistic in care au
fost elaborate. Sustinern intm totul accste rigori ttiinfifice in cazul in care se doregte
o editie academicd, critici, destinati in exclusivitate specialigtilor. Deoarece edifia
de'fafi a scrierilor SfAntulrri Teofilact se dore$te a fi o unealtd duhovrriceascii in
mAna oric.lrui cre$tin care ia aminte la poruncile Domnului, mekrda folositi irr
tiiortosirea gi red actarea Tilcuirii Ia Eunnghelii a fost in armonie cu scopul propus.
Textul llilcll'li In celc ltnh'u ETtnnghelii a fost translitelat din chirilicd dupi
eclitia dc la 18t15, fiincl apoi verificat ti comparat din nou cu edilia originald.
Forma transliteratd verificati a stat la baza diortosirii textr,rlui. Diortosirea cla
absolut rlecesar.i p!'ntrll c^a textul sd devind in intregime accesibil ti inteligibil
cititorului conternporan. In loculile - pr.rfin numeroase, clc altfel - irr care .rrn
intdmpinat difictrlti9i in precizarca sensului, am consultat cateva edilii (mai vcchi
sau conternporane) ale Tilnirii la Eaanghalii a SfAntului Teofilact. Apoi forma
finali ti diortosirii a fost confruntati gi comparatd din nou cu cclifia oliginali de
Ia 1805, f.icAndu-se astfel o ultimi verificare asnpra muncii intreprinse. Ne-.rm
strdduit si intrebuintim instrumentele lingvistice astfel incAt profunzimea Fi lirlta
dr-rhovniceascd a tilcr:irii'si nu fie deloc pigr-rbit6, cu atat rnai mult cn cAt in
tilnricirr,'a Cuviogilor nemfeni se cuprinde un ader.irat tezaur de dr.rhovnicie gi
de limbi romAneascd veche. Bogifia materialLrlrri lexico-semantic, articulat intr-o
topici flexibild cu nuantd retoric-discr.rrsive este specifici textelor cu caracter
omiletic din literatura noastri veche. Ne-am dorit ca prin munca de diortosirc si
nrr umbrim gi si nu pdgubim lirnba Tiilcrir-il, care este plini de frurnusefe, \'italitate
pi adAncirne, pdstrend infelesurilc adAnci ale graiultri bisericesc. Din aceastd
pricind, au fost evitate cu totul neologismele, fiind pistrate mai toate cLrvintele
vcchi carc pind astizi sunt intrebuinfate in textele bisericegti gi liturgicc.
In ce prive;te redactarea gi structurarea confinutului lucrdrii, sunt rrecesare
nrai mr"rlte preciziri.
Atit viafa Sfintuh.ri Luca scrisd pe scr.rrt de Sfintul Sofronie, cAt;i cea scrisi
de Sfintul Mucgric Dorotei, .ru fost inlcxuite cu viafa Sfintului Apostol Lrrc4 scrisii
pe lirrg;i ptrblicat ir in Vle tilc Sfirtilor - edilia iugrijiti dc Pirintele Ioanichie Bilan.
.,,Capetele Evanghelie'i" (care nu sunt altceva decat tithrrile capitolelor)
prezente in cdifia 1805, au fost trecute de noi irL cadml Crrprinsllui, iar titlului
fiecimi capitol clin editia de fafi i-am subordonat printr-o noti titlul original al
-I
L3
c.rpitolulLri din cclilia 1605. l)entrtr irrlesnile;r unt'i priViri clc ansantblu asupra
shlLctrrrii Evarrghc'liilor, s n .ric;tuit la fiec.rrc Evanghelie o Sr'rlrria irIitrcrrrlri| Aici
srurt infifilato i11 idei rez u rrati\-L' t().r tc cele prez('r'lt.1te irr c.rpitolele hr'.rngheliilor;
f iintl inclic.rtc si r-erst'tcle corespunz.itoare.
i\?nn llri'lil (ttwl 70) ltscrisr'r/r' /.risclrirr rit, Cr':rutttt ;i lo.'il I'lni,ttr.
\e-am sb.iduii ca pfirr tot.rp.rrntul atixili.rr, 'lli/, ri,r',r /,r Ei'r]/r,g/it/ri s.r ricVina un
instlunrrnt rrtil ir.r stlaclania cle infclegert'li plopoviduirt' l Ctrvintului ltri
L)umrrczeu, clal nrai cu se,rni ;i intiii tle ftlatt'nc rlorim ca .rccst,r si fie un sprijin real
Ircr.rtru c('i c.lr('so sirgtricsc si fie crr lir,rlc.rrninte irt vi.rt.t Iiiunlfici. \4oti\',rfin c.rre.I
stat l.r baza .rlc.ituirii inciicilor cslc rur cuvint al Siintulrri Ign.rtic Blianci:rrrin,rr. y.rin
c.rrc rrc, inr'.r!.1 .i5.r: ,,Ji ,r vcnit irr nrirrtt' Lrn g.intl lrrrn? (.)frrettr' tc] In nici trlt c.tz nu tc
t.l
gindi s.i-l prri in plactici firi a-l c'xanriu4 tiri a rned iLr. Simli in inirni i'reo inclinafic
bun.l? ()pre;te-tel Ntr tc liisa clus cie ea. Consultii Livanghelia \tzi claci grinclrrl t;iu
cel brrn, inclinafia ta cea bun.l sLurt c()nformecu sfinttle it-tvitituli ale Domnulrri. Vei
veden i().1r'tc rcpcdc cii nu c\ist.i nici o le'gituri intrc bineie cvanghelic i binele firii
omeno;ti cizute. Bintic firii noastre cizute este amestecat crr rtiul, de aceea e) irrsugi
a cicvt'uit riu, du;ri cum o mancar(' delicioasi ti sin.itoasi clevine otravi cincl t'ste
al-n!.stecat.i cu :rceasttt "l.
Cc'i c.rre iau amintc la ac.'st cuvant al Sfintului lgn;rtie vol irrfelege c.i acegti
indici sunt de neapirati trebuinl.l, atat din pricina imprigtielii minlii, dak)ratd
feluritelor pricini, cAt;i clin cauza neputinloi gi rritilrii, cdrola, ca urlii ce sur'rtcm
oamcrri, tofi ne supuncln intr-o misuri mai rnarc sau mai rnic;
Unele adnot.iri din edilia de fali cuprind ldmurili asuprtr textului, dar 5i
cateva pasaje din unele scrieri ale lliringilor fikrcalici. Aceste pasaje patristice nu
au scoprrl de a-i cxalta pe citibri prrnandu-lc inaintc. cuvintc Ai in\,.if.ituri ale
Sfinfiior, ci int6i de toate completeazi pi clezvoltii tilcuirea Sf6ntrrlui Teofilact,
dar tleonotlivd ne arati si cit estc de mica ndsura duhovniceasci a celor care
triim ii aceste vremuri. in privirrfa citirii sfintelor cuvinto, Sfantul Nil Sorski
(1433-+1508) scria: ,,Cei impovirafi de rnulte Ficate li barltuili de patirri sunt
nevrednici chiar li sd aude asemcnea cuvinte. lus.l, ptrninclrr-ne niclejclea in
harul lui Dur.nnezeu, sLrnten indcrnnafi si jinern cuvintelc' sfintekrr sclie:'i in
minfile noastre, ca rn.icar s.i sporim in conttiirrfa decicle'rii in care umblirn"'.
Inlelegem de aici ci apropit'rea ntnstri de sfintele cuVinte se poate face num.ri
prin rugdciune gi prin citire cu luare aminte. Din aceastd pricind, am age'zat in
primcle pagini alc accstci c.fu fi Rrrgric i1ne| itlninft Ll( ciLirea Llin Sli tel( Cirli alciituiti
de c.itre Sfintul loan Cr.ud de Aur. F'iind a;ezati astfel, cititorr.rl o \.a gisi foal te
ugor de fiecare dati c.irrd va dori si citeasci din Tiloriret Ei,nuNlttlia[.
I,r in zibor.irca in rugdcir-rne gi prr.in implinir.c;r poruncilcrr cvanghclicc Vom
clobindi luare aminte li vonr inlclege cu adcvirat cele care se pretrec iu via!.r
noastri liuntric.i gi nr.indoielnic este c.1 vor)r plict'pe gi pnrncia cluhovrriceasci
in care se afli crettirliitatea zilelor rroastre.
Irrtr-urr articol .rl sitr, intitr.rlat Cttttintc ptnfru ,,trL'nut dL'1tr'trrirtri"r, ac.tdctni-
ci.rnul Mrgil Cincleir ne spunea ci.rstiizi mai rnrrlt c.r oricind invi!;turilc Slintilor
ne sunt foarte la indemani, cleoarecc ,,cirfile lor cu greu obtinute, tilnlacite, c()piat!'
in trocut, ne altc.rpt;, colbnitc, pe r.rfturi, sau rrc imlric in crlilii frumos tip.irite'gi
accesibile in libr.ilii, la pangar s.ru irr chiopcrrri, pc uliJc;i in pig1g".
lntre .rceste cirli sc rlumiri gi Tfrlnircu tL'[or ltttnr Et'ttttlnlii a Sfirrtului
Tcofilact, cale n;ldijtluim s.i nrr tle vina o carte ,,coltruit.i" !lin pl'icin.i ci st'afl.i ptr
r.rfturilc [ribliotecilor 5i nu este ccrcet,rti cle nime ni. Transc[iinel clin chirilici texttrl
tilctririi dc la 1805, anr putut vctlca ci pe uulttcroaselc iile.rlt'c.irfii cle acum
dou,i ve.rcrrri sunt prosdr.rtc rnr.rlle picittrri cle cc.rIii, c..rrc rre spun ir.t chip tainic
Si.ln tu l ISr.rtie []riin.i.rnino\; fiilirtil rrril (\p'iitiltri, cd. EOR ;\lba lrr lia, c.r p. \'ll, p. l{.
'Ci. C-uvi(r:iul P.ri5ic (lc Lr \c.rnl, arrrrr:irrlr'i, ctl. Dcisi\, SiLlru, lc)q6, P 14.
'Lrhl'r('(,rffur
' in rtvista -sclrilrl,arr'n in iiriri, nr.3, 19()7, fr. l.
l5
c.i aceast.i Tdlcuirt a iost pricir'ri cle sfirrtc Prileilh('ri. De .rceea, se cuviltt's.l tte
.rcluccm aminte cle nealnul d i11 c.rre ne t r.rgcm )i s:l I'lu Ltita t)t c.i l.r I rt llic, r)i h '.r I L ,t
Jrrtlecati in sAnrrl nearnului lomAltcsc ltt'r,ortr rfl.r diurptcutra ctr toli irraint.tgii
nottri car('pi-.ru siirrfit viitl,r pritt inrp)inirca f'rortttrcilor 9i prin rlr.rgostca ce.r
l1enlincillo.1s.l.r Evarrgheliei. Dupa.rceste polrrltci r.or fi jutlcc.rtr. t(rat('\ e.lculilc,
toate neanrurile;i fiecale ditrtre noi itt frarte.
Mullurrrind tutirr(x ce.lor ce s-au s.il'iluit ii au tr.u.lit in iclurit('chiliuf i slujin(l
aceilsti cartc, lladiiduinr c;ltrc f)olnnul, Cel Calr rrimic nu ttc-ce cu vetlere.r 5i
Froate si r.lsplitc.rsc.i prin trelgug dc rlaru[i ;i nti]r.rstiVire. I'ult.irii Sale clc grij.i
r.1in drtrgostea pcntru on, rlator.lm orice luclr-r burr, du;.r.i cutr ni se :l.utre ii itt
Ctrthttttrl cdlrc c'itiior.rl Cr.tviogllor Clrcrorrtie 9i (irigorie; ,,Dcci, toli c('i cc voili s;
vi factli fii ai zilc'i ;i.ri lttmittii pi si ntr umblafi iutrtt itrtutreticttl n('itiirrtei; toli
cci ce voifi sd avefi viafa Domnului, ca o oglirrtl.i iuaintea ochikrr lr-r;tri celttr
sr-rfletegti, yi dup.i dArrsa si unrlali; toli cei cc \'oiti s.l $tifi tainele lntrtrpirii
Dornnului,;i dogmele credinlci noastrc, ca si puteti dn r,ispuns, dupa cltvirrtttl
Apostolului, pentru crcdinga cea dirrtnr voi; krfi cei ce voili si vi pol'Atuifi l.r
calea mAntuirii qi s.i nu vi poticnifi in prtipistiilc pierzilii, plin-LiJi-o cu br-rcurie
si o cetiti cu osirdie, rnr.rllrrrnind ltri DrrmnezeLt Ccltri Ce a icotromisit dc a
dobirrdit gi Neanrul nostru aceasti vistierie".
inainte de a incheia, \'ont cerc iar"lti iertarL'ttltLrrof cititolilor; ptrrrand inairrtc
o parte din cuvirrte.le tipoglafilor eclifici din 1805: ,,lar cci ce r'-afi invrednicit cu
luminarea min;ii, a privi in oglinda r,larulni, btrctrlafi-r'.i intrtr Domnrrl. $i orice
gre;eali vefi afla, indreptafi-o ctr duhul blindr'fclor, ci irrtru irrdeltrng.lta vrcttle
sivArgindu-se acest lucrr-r cle strflet fokrsitor,;lim ci 9i gre;eli vor.n fi iictrt: tttrele
perltru rlr.rlta osteneali, fiiucl firea ingrer.riati, i.)r.rltcLe pentru sttpiirarea rroplii,
cici gi noapte.r de nrulte Ori o .r ur a\ttt in ioc clc zi. Cu plccircitttre, d.t t ii, ne t ugit trr
c.i s.i ne icrtati, c.ici gi noi ttantcni sttttteur cuprrittgi cle slibiciune;l iitii, c.rre rltt
lasd pe nici un txr .r fi fird de grege.rli".
Fie, clar; ca toli climprcrrnii, iertindu-ne unii pc allii, s.i p.izinT elragostc.r lrri
Dumnezeu gi prin accast.r fiincl gi noi ,,pizili clc DtrInnezeu"', cu frici, .tr cre (1irr,t.i
gi cu inimti cur.rt;i si ne trptop.rigm tlir Sfintelc-laine.rlt'lLri I{ristos, c.trc l'te \'()r
innoi in infrifilca vcsclito.rrc yi r,e5nici cu k)fi cci mantuiti. Iar cl,rci .rccst lttcrtt
se va sivar;i prirl fapte, irr chip tairric Sfirntul Tt'ofilact \'.r rclilsa ii ,rstrpra n(r,1slri
bincculintarea sa', zic;ind: ,,Fic ca Dttmnczctr, al(-arui.t egti ;i Carc tc are,5.i t('
pizeasc.i dc tot riirrl gi neuoLociLe;r, s,i te jr.rtlccc cu clrr'lltate dtrPi ntilele Salc
des.ivArsite si, ciinrl tlr vci fi elcvcnit nrirosrrl bttnei nitcstnc a lui Hristos, El s,i tc
irralle pe altarul cc'resc gi si faci din line c.i(lelnilA intclcg.ito.rrt', c,r s.i r.liltrii'gti
c.1 iertfi toate damrilt'nriinilor ;i lrrcr.irilor tale ;i c.r .rrrlcre dr tot si,r(itr.i
mireasln.r bineplicut.i ti binoprimiti a iuturor virtufilor tale".
'Siiintrll 'feofilnct inchci.t crr nceist.l L'infcu!int.rr( tln.1 clinirc \crisori['srlc ciiro ll)tta
inrpirite.rs.'f \{.rrin (.f Il C.1uticr, }ht'tlhuldttt l .AchriL i /-,'1i,1'j, I.'s.rlonic, lqs(,, Pf lltl l-11 )
l(;
p
C
' I)r'ntru ci .lceista cnrt!'sc adre':,('Jz.i itltlii dc t{)Jtr'crrgtiiilQl sinrpli cart'ravnesc l.r
irnpliDit.t'a portrncilor ;i poate ci nu tutuL()ra le este cull(tscut ce nrrurlle rePrezirtti fiecare dilr
in!('lesurile .srlt/( i .S.r-irlllrl, .rl('ziirn In,li jos o insemnare [rrivitrd dcslr'r9i|ea ar:t'stori. Accastil
linrurir-e o qisim in ecligia r-onr.ineasci a '/iilr'rririi Sfintulrri 'lt'r)filact, nnuore ca n(*; .'xPlicltivi
in comentariultlt'la I1,?tr; 12. ;-3.
ffit6y-**ll'lt$$uflunui
1;
p()trivit chipr.rlui ol(:Soric (le infelegerL. r'edcnr Biserica cea Pinranteasc.i, c('
cuprinclr si dlcprfi si picak)ii.
lar tropologir cste chipul intlreptitor de n.iral'rrri [moraL] carc, prin
Srr'4,flri nror.rr.urilc o.rrnenilor gi viii!a lor le irrclreapti (lc la r.iut.rtc, catrc
iapta cea l.run.r. A;a estc c.ipikrltil l2 cle la.[1r?lci, capitoh-ll 1l rle la Lrrcrl ;i 3 clc
l,t Nltrttr, in care se .rrat.i lisus scofand dracul, dupa care cel mut yi strrcl
griie stt'. Aici, tropologic - aclici dupi chipul ceJ indreptiikrr de nronvrrri -
se inlelcgc pr.icatosul, ,,surd" ci nu voielte sd audir dr.rnr nezciegtilc cuvintc;i
,,nrut", ci nu prinloste spoveclania; ,,drac" este pacatul cel dc moarto; iar
p.icatosrrl venind la Hristos - adici la preotul lui Dunrnezeu - ;i nrirtLrri-
sindu-;i pdc.rtele sale se izbivegte prin iertarea preoleasci cle p;lcatele cele
de nroarte ti flr;iclte, binecur.intand pe Dumnczeu prin Iucraroa faptclor
br:ne. Inci gi cele spuse de Dumnezeu in Dcrrferonolr: ,,Si nu legi gura boului
care treierS" ( DL'utcron()ru 25, 4), dtty'tir slovd s-au spus pentru boi, dar fro-
ltologic, se infele'ge pentrr-r invifdtori, care invitand poporul, nLl sunt oprili
si se hrintasci clin h-rcrurile gi veniturile Bisericii, dupa clrrn tAlcuiepte marek:
Pavel in E|isklrr intiii cdtrc Corittttti (9,-l-18).
Dcci, in patrrr feluri se face citirea Sfintei Scriptrrri: isforic - potrivit
cuvintolor; arrrrgogrc - cluPi chipul unei infclegeri mai inalte; nlegoric -cincl
infele.gc'nr altceva cL'cAt cele spuse rt tropologic - adici in chipr-rl indreptitor
de n;iravuri {morall. Se cuvine a gti cA nu toate cr.lvirltcle Scripturii pot fi
talcuite in toate accste fcluri, ci urrelc. se talcr-riosc nurrai intr-un fcl, altt'lc in
dou.i sau in trei gi altele in toate aceste patru feluri.
lti
Sf;intr-rl El anght'list Luca era rlt neam din Antiohlr Siriei gi din tinerc[e. a
cleprins in [clt;-rciunc'a elineasci ;i me;tegugul drrctoricesc, ticAndu-se dockrr
iscusit. APoi a fost;i zrrgrav alc.s. Cunogtea birrc limba egiptealri 9i greacd gi,
deprinzandu-se cttplin ;;i cu itr\'5f.1tura evreiasc.i, a mers la Ierusalim.
In acea vreme, Domnul r.rostru lisus Hriskrs, petrecind pe pdmint cu
oilmerrii, se miua sdnlanta cuvantului mintuirii, care, crescand gi in inima lui
Lr-rca, iiind un pimant bun pi, risirind, a adus rod irrsutit; cici Luca, auzind
in\';tatrlra inlelepciunii din gura lui Dumnezetr, mai multi $tiinli a scos de
acolo decit din ;colilc elinetti gi cgiptene, pentru cd a invilat a cunoagte pe
adevdratul Dumrreze.u, a crede in El gi a-i invii!a gi pe allii creclinfa. El a fost
r.rnul din cei paptezeci de Apostoli, despre care chiar el pomenegte in
Evanghelia sa, zicand: ,,A aritat Domnul 9i pe mulfi alfii gaptezeci 9i i-a
trimis, cite doi, inaintea fefei Sale, in toati cetatea 9i locul" (Lucn 10, 7).
Fiind 9i Luca din aceeali ceatA apostoleasci, umbla inaintea felei Domllului,
prin propovdcluirea cea sfantd, gitind calea Lui 9i increciinfdnd popoarele ci
Mesia, Carc era attcptat, a venit in lume .
i(
In vremea m6ntuitoarelor Patimi, cAnd fiind bitut Pastorul s-au risipit
c
oile turmei, accst fericit Luca umbla tanguindu-se gi prlAngAnd pentnl Domnul
f
siu, Carc clc voic a binevoit a pitimi. $i prccum a sem;nat cu lacrimi, cu
c
bucurie a sccerat risplitirc. C;ici inviind Flristos, pe c6nd Luca gi Cleopa (
mergeau in Emaus gi vorbe.ru intrc ei cu jale despre pAtinlirile irrbitului lor
!
hrvifitor, Insugi Donrnul nostru Iisus Hristos, prin aritare.a Sa i-a m.ingAiat
gi a pters lacrimile dc pc ochii lor, c.ici, aprol.riinclu-se c-le clingii, Ie-a zis: ,,Ce
l
sunt cuvintele acestea de care vi intrebafi intre voi mergAnd qi de ce sunteti
trigti?" (Lrrcn 21,17) Si a fost atullci cilator Sfentr-rl Luca irn;rreuni cu Acela
C.rrc. a zis pcntru Sino: ,,Eu sunt Calea, Adevirul;i Viafa" (lodl 1-1, tr). Deci
rnerginci 9i vorbinr-l cu lll, a rostit Domnul adrinc negr.iit de infclepcir"rne..
Cit dc scumpi ii era Sfintului Luca invirfiitura Dornnului nostru lisrts
Hrisbs cind lisus cu gura Sr cca dulcc gr;ia, inccpiind dt' Ja Moise gi dc la tofi
Proortrii ;;i lc tAlcuia l()r toate Scriptunle cele p('nlru DAnsrrl! De aceca Luca,
Lrtrnul rrccrric al lui Hriskrs, inviftind t.rirre le ltri Dumnezeu, a aclus gi el lar sfinta
cre.dinfii toatc cctatilc Bcolici qi pc mul;i clin cei ce. crau in irrtunericul
necuno;tinfei de Dunrne.zen i-a lunrinat cu lumina inlelegerii Sfintei Evanghelii.
Mai intii tr pezut in Emaus cu Hristos la cini, urmind si mtinAnce cu El prinz
intru Inlparatia lui Dunrnczeu. Apoi a cunoscut in frAngcrca piinii pe Firrl lrri
Dumne,zcu, pe Care Iuda, la Cina cea de Taind nu a voit si-L cuno.rsc.i.
Ftrcul clragostei citre I)umnezeu c.rre se ascurrdea in irrirna Sfarrtr"rlui l-r,rca a
iegit la vedere prin aceste culintc: ,,Oare nu era inima noastri arzind intru noi,
cind ne griia noui pe cale gi cind ne tilcuia Scripturile?" (Luctr 2J,.32t $i ca sa
rrrt fie rritata ponrenirea Domr.rului, pe Care ,.lirr to.rti inimn Il iubea, dupi
cincisprezece arri rlt' la lnalfarea Lui la Cer, cu k)at.i .ldcverirea I-a scris Evanghelia
$i a scris nu num.ri cclc cc singur a vdzllt ti lc-a ar.rzit, ci gi pc cclc pc carc lo avca
scrise in irrirna s4 nr,r din conclei, ci din rlragoste . De asemene4 le-r povestit $i pe
.rcelo;r pe care mai in.rinte cl le-r viznt cle la cei cc nre'r'sc'seri c-lupi I{riskrs. I.rr
nrai pL. Llrnla, apro.rpc rlc Ihtimilc lui Hristos,.r inceput.r unrlrla dupi Darrsul,
precunr sc scrie l.r inccputul Evrnghcliei: ,,Ne-au dat noui cei ce au fost din
inceput, singuri vizitori gi slujitori ai Cuvintului" (Ltrrt 7,2t.
Sfantul Lr-rc.r .r fost p.irtai durerilor'gi ostenclikrr lui Pavel irrtrlr Lru-
n.i\,estirea lui Hristos, p('lrtrlr c,i ii urnra lrri prropovticlr.rir.rdu-L pe I llistos nu
ntrmai iudeilor, ci gi nr:anrurilor. El a iost in Iltrrla la dinsul, precum arati
Lrt1ttr'!t Altrtstolilt)r, po clr(' tot el le-r scris 5i er,r foarte iubit c]e Itavr:I. Scliirrd
citrc Cokrscni, Apostolrrl I'avcl zicr:: ,,inchin.r-se vuur Luca, doctorul cel
iubit" lCrr/rrscli +, l+). L,r iel, in Epistola catrr'(olinteni, Pavel il latrrli pe
Luca, zicirncl: ,,Dar nu numai atAt, ci este 9i ales de citre Biserici ca tovarig
al nostru de cilitorie, avind darul acesta, spre slava Domnului insu;i gi
spre osirdia noastri" l2 Corinttni .S, lllt. Aici Sf,l:tttrl lelonint irltolcge ci
Apostolnl l'.rvei il l.rtrdir Lre Lucn.
Apoi Luc4 plecincl din Roma, a mers spre risarit, bincvestinci pe I lrist()s
gi sLrferind dureri 9i ostoncli pe.ntru sf.1ut nur.ncle M.lntrri torulu i. Str..ibitiind
toarti Libia, a r.ners in Egipt, unde a luminat Tcbaicla, cta nrai cle sus zisa, ;rrin
burravestire li in'livele (cctdlile) Beoliei a rAnduit bisericile, hirotoni:rd prcoti
pi diaconi. Apoi pe cei bolnavi cu trupul gi crr sufletr.tl i-a t.imaduit
ii, pitirlind
nru)te, s-a odihnit intru Domnul, avand ntai nrult de optzcci de ani.
Pe lrrul unde s-a pus sfanhll lui trup, Dumnezr'u, prcamarind p plicutul
S.Iu, a plor-rat colirie (api limpede) care tdmdduielte rlurcrctr de ochi, in scmnul
me;;tegugului ct'lui dtrtoricesc. Pentru aceasta er? gtiut dc crcdinciopi nrornrinhrl
lr-ri, cdci se vinclecau de diferite boli, cu rugiciunile SfAntului Apostol. A;roi, afltind
Constanhe, fiul impiratului Constantin cel Mare, de rnoa;te'le lui tamaduik)are,
a trimis pc Artcmic, cArmr-ritorul Egiphrlui, care urai pc urmi a fost chirruit pentnl
Hristos de Iulian Paravatul, 9i a adus cu mare cinste in cetatea inlpiirateasci
moai;tele SfAntului Aposbl 9i Evanghelist Lr-rca.
SI
CAnd s-au adus cu c6nt6ri gi cu laude in cctate sfintele ntoagte, urr farncn al
palatului impirdtesc, anume Anatolie, zdcAnd de multi vrcme in patul durerii
ii cheltuind a\,ere multi la doctori, cautand temiduirea pe care n-o putuse afla
de niciicri, auzind ci se aduc ir1 cctaie moagtele Sf6ntului Apostttl Lrrca, s-a
rugat cu toat; osArdia cdtre Sfinhrl. $i, pc c6t ii ora cu putiltt; lui Anatolic, s-a
sculat de. pe pat, poruncind sd fie dus la timicluitoarea rarcli .r Apostolului.
CAnd a ajuns gi s-a atins de ea cu crcdinli, inchinindn-se moagtclor Sf6nttrlrri,
s-a vindocat inclati de boald gi, cagtigand dcplirri s.lndtatc ii tdrie, a purtat pe dc
umerii sii, impreund cu ceilalti oameni, racla cu moagtele Sfintului Apostol
Luca in Biscrica Sfinfilor Apostoli. Acokr, sub Siinfita l\,lasd, unde erarr Sfirrfii le
Andrei ;i Timotei, au pus sfinfitelc. moagtt' alc Sfantului Ltrca. A
Se spune despre dinsul ci el a zugrdvit minunat chiprrl Prcasiintci (L
Niscitoare de Dumnezeu, purtind in brale pe Pruncul ccl mai inainte de veci, S.
pe Domnul nostru lisus Hristos. Apoi a zugri\-it gi altc dorr.i iccxrnc alo SC
INAINTECUVANTARE
I
I lE{15 j I'en tfu ci ,,Teofil" in lirr[ra romrincasci sc tiilcu ictte ,,iubik)f de L)u mn( rfu"
I
lii
I
l rl
l]W r
TAL-C I
llll a]
dintr
Cnrrrorul 1
;i inr
Ctt,tiil bincitt'stcstc lui ZLrlnria;i Mtriei. Cintarn Mnrit'i. I
Nn5fu'ru'a lui lonn Botezdtontl. Cintoren lLti Zalnriar te-ar
mai i
dAnc
mulli s-au incercat si alcituiasci o istorisire despre
1, /--l: Deoarece nesc
faptele deplin adeverite intre noi, /2) a9a cum ni le-au lisat cei ce le-au Oaml
vizut de la inceput 9i au fost sluiitori ai CuvAntului, (.3) am gisit 9i eu obigt
cu cale, preaputemice Teofile, dupi ce am urmirit toate cu de-aminuntul scrir'
de la inceput, si |i le scriu pe rind, (.I) ca si te incredinfezi despre ci ar
temeinicia invifiturii pe care ai primit-or. Evar
al. :l loan 15, 27 / Evrei 2,3I'I Pefir5,1 l2Petru I, 16 /.t loan l, I i /. .l) Faptelc Apolitolilor 1, I
cun
Carc au fost acegti mulli ce s-au apucat si scrie? Apost()lii cei ntincil-logi!
strnt
Cici mr.rlfi atr scris un oafccarL. chip de er,anghelii mincinoase, precum
acoea car'(' sc rlurnette F,tntryhelh agiptnilor gi cea pe carc scrie numirca
cun(
Et'rtn.g/it'/il cci irr' ,1()ispr1':r... Accgtia irrsii numai s-au aprucat, r.iar nu au sfArgit,
incrr
cici fari tlc tl trnrne'zeiescul clar s-au .rptrcat;;i pcrltnl ace.rstti pricini nici
rru arr sir';irgit lucrul inceput. A;adar, binc.r zis Sfintul l.uca clcsl-rre acettia:
,,mulli s-au apucat". din
Dar cei pufini, precurn Matei gi Marcu, nu numai c;i ar.r inceput, ci au 9i s€
gi sAvilrgit, pcntru cd ci ll aveau pc Drrlrulccl sAvAr;itor. $i ar,r zis ci ,,lucruri
adeverite", perltru ci nu lucruli de rint-l 9i dupd sterp age'ziimAnt sttnt
chif
cele ale lui Hristos, ci intru aclei'irr;;i intru credinli acleveritd gi cu toati
catr
interneie rc;r.
gi I(
Dar rurn sLllrt.rcostea ,,adeverite"? Spunc, o, Luc.r!
din
,,Precum ne-au lisat noui cei ce dintru inceput au fost singuri vas
vizitori si sluiitori Cuvintului". Dintru aceasta ar.itat este cunr ci Luca Hri:
drt;
49,
'ln cciilia de la 1805, titlul capitoltrlLri cstei,,Pr',rtlr/ l.t,iuttit ltrt loott Bt)lt'zdtotul ii
l.tlrrL nllu(dlri.PL\ltttLi clinitcittttr',t,rtr'r'r/rl/c,iirt,\lnIh.PLrl
'/Lrlnria
titrltuttiaiunnMariL'i
r:,ifn' fli-sril,t1,r l)otlt u tt.l.\Lltr.::, Linrl,ii lui ii ptl!nt lroL,nlcto Iut". adc
r in e.iitia 1,905 \'L'rsL'tclc 1-.1 figur.'.rz.r c.r it ntt tltt trr,ittl nrt t Er'.rnghc'lic'i, iar primul vol
vcrs€'t nl .lpitr)lultri I t'stc'r'crsctul i din eLiili.r I988 a Sfintei Scripturi. Inti fornla Er';
I naittlL,L ti',itrt,in i dtn ed ili.r l8()5: ,,Deoarecc mulli s-au apucat r alcitui povestire pentru
lucrurile cele ce au fost adeverite intru noi, precum au dat noui cei ce dintru inceput
au fost singuri vizitori gi slujitori ai Cuv6ntului, pirutu-mi-s-au gi mie, urmand toate
vat
dintei cu.rmiruntul, pre rind a scrie gie putemice Teofile, ca si cunotti intirirea
cuvintelor de care te-ai invilat".
T,,\I-CUIIIE,\ SFI\I EI E\/.\NCIIELII I]I] L,\ I-UCA Crpit(,lul I
' lrr lclsc.tul dc la 1805, in loc de ,,din ceata preotensci", se g.ist';tc',,din rindul zilelor"
SFANTUI- 1 EOI:ILAC"T /\RI III]I'ISCOPUI, ItULC.\RII]
L\I I
a fost lo.rn, cu cuviint.i nlai inainte dc nagte rea h.ri Hriskrs povcste;te cic a
Iui loan, nici aceasta firi de minune fiind. Ca de vreme ce a\,o.1 s.i r1.1sc.i lui i
Fc'cioara, mai inirinte.l iconomisit daml dunrnezeiesc ca sA nasci bitrand sLllt'
prih
IElisabeta], nu dupi lcgile firii, macar dcgi cu birlrat.
Dar ce este aceea ce zice: ,,din rAndul zilelor lui Abia"? Oarecare a;ir
infeleg, curn ci doi preofi au fost cei care s.ir.irteitr slujba pe lind, r.rnul ami
dupd altr"rl, adici acesta care se numette aga, Abia,;i Zaharia. Deci, dup,i cc
Abia a sivAr;it cele prc'ofegti in slujba, dupd rAndul zilelor aceluia, slujea
curl
Zaharia hrsi se vede ci nu este aga, ci Solomon, dupi ce s-a isprdt'it tcmplul,
a agezat gi rindrrri de zile, adici sdptirnAni,;;i intru o sdptrimArri a agezat pe
imb.
fiii lui Core, iar intru alta pe Asaf, iar in alta pe Abia, gi in alta pe altul (2
Paralipotnena cLtp. 1-8). Deci, ceea ce zice cd cra Zaharia ,,din rindul zilelor ,,zi'
lui Abia", a9a se cuvine a se infelege, cum cA e ra din siptin.rAna lui Abia, rru
cum cd dupi saptdmarla lui Abia lua el slujirea, ci atunci ar fi zis: ,,dupi sePl
rAndul zilelol lui Abia", iard acum zicAnd ,,din rAndul zilelor lui Abia", a intr
ar;tat cum ce era din rinduiala ti siptimena lui Abia. timl
Iar vrAnd sd arate ci dupi Lege, din amAndoui pdrfile rrdscitorilor
sii, ioan era de neam preo;esc, zice: ,,iar femeia lui era din fiicele lui
Aaron", cd nu era cu putinla birbatului si ia femeie de alti scniinlic, ci
<lintrtr aceeagi cuasarN nft,ri36,6-9t.lnsa,,Elisabeta"sctAlcuie.gtc,,alui
lir
Dumnezeu odihnd", iar ,,Zaharia" ,,,pomenire a Domnului".
inr
fie c
1, 6": $i erau amindoi drepfi inaintea lui Dumnezeu. rod,
( 1. tt') Facerc7,l;17,113 Regi 9,.1/ a Regi 20,3 / 2 Paralipomena 15, 17 / Iov 1, 1,8 / Psalm 118, 5 Sfin
De multe ori unii sunt drepfi, dar nu irraintea Iui Dumnezeu, ci tltrpd
Sali
ardtare gi inaintea oamenilor. Iar aceia ir:laintea lui Dumnezeu erau a;ia.
1, 6r': Umblind firi prihani in toate poruncile gi rinduielilea Domnului.
(1,6') F^cere77,-l |3 Regi 9,4 / Iov 1,1,8 / Psalm 118, 5
lui Dumnezeu, dar toate le fac ca sd fie vizufi de oarneni. Unii ca acegtia nu
sunt firi dc prihani. Dar Zaharia gi lucra poruncile, pi le sivArgea f.iri
prihani, fiinricti nu ca sd placi oamenilor le plinea pe acestea.
'l,
7: Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpi 9i
amindoi erau inaintafi in zilele 1or. i, i) Facere 16, 1;25,21l1Regi L,2 r
1-Regi2,28/lParalipomena24,:19/2Paralipomena29,1/Evrei9,6(1,10)Levili.16,17
,,Inaintea lui Dumnezeu" rrumai cei curafi slujesc, iard de la cei necurali
1;i intoarce Dr-rmnezeu fa!a Sa. $i cAnd i s-a intAmplat a t.lmAia? Cu adevirat
i:r vrcmea ruq;iciunii, cAnd numai arhiereul intra in Sfintele Sfintelor. Ca sd
fic cunoscut ci precum arhiercul acesta intrand in Sf6nta Sfintelor a dobAndit
rod, apa 9i Domnul lisus, Arhiereul cel mare cu adcverat, intrdnd in SfAnta
Sfintelor, adic.i in Ceruri Iintr6nd] cu tmpul, a dobAndit ca rotl al Venirii
Sale in trup, a noastrA punerc intru fii gi [a noash'i] mAntuire (Eztrei 4, 14).
'ln cdilia clc la l8t)5, in loc de ,,s-a turburat", sc giseste ,,s-a spiimantat"
SIf\\ TUL I EOFII ,\CI /\RTIIIJPISCOPUI, BU[-(;;\RItIl
('
in c.lilia tlc la li.l(15, in loc rlc ,,alti biutur; ametitoare", se giselte,,sicheri"
-
irr cdili.r .1c la lti05, in lrr rle ,,popor prcgitit", se gnsegtc ,,norod mai inainte gitit '.
s
Prin ,,rodul vi[r'i" se inleletr' ,,rr-clrrl vilei de r ie", at]ic.r stnrgurii.
I'ALCUIRIJA SIINTEI EVANCIII]LtI L)I1 LA L-UC,'\ C,1pik)lul I
Si loan, inca in pAnteccle maicii sale fiild, s-a ur.uplut tle Dr.rhul Sfint
cand a venit Maica Dornnuiui citre Elisarbcta 9i .r s.llLrt pnurcul, r'cselirrclu-se
de venirea Domnului.
$i ,,a intors inimile pirinfilor citre copii",.rdici ale evre.ilol citrc
Aposkrli, pentru ca ,pirin,ti".ru fost iucicii, iar,,fii" ai acestora:\poskrlii.
Deci a in krrs inimile iucieilor inspre Apostoli, irrr,afind Icele] pcntlr,r flristos
gi rneirturisind; iar ccl care firi clc irrc'loiala nl.irturiseltc pcntm Hristos, ii
face vrednici de credinfa [ii g.itcate pentru cledinta] gi pe ucenicii sai. $i
r1u pt: toti i-a intors Ioan, ci ,,pe mul!i"; iar Domnul pe tofi i-a luminat,
$i precunr a ltrcrat ciarul [dumrrezeresc] cu tiuhtrl lr.ri llie, a;a gi intltr
Ioan, perrtru ci ;i Ilie oste inaintemtrg.itor.rl Vr.nirii celei dc ir Doua, i.tr'
Ioan al celei Dintii. Lrci gi ,,cu puterea lui llie", cA aceleati pot vcnirile
amAndurora;i a lui Ilie pi a lui kran, cici la Hristos adtrc. Dar ;i in alt chip
;r vcnit lo.rn,,cu duhul si cu puterea lui Ilie", ptntrr-r c;i gi cl era pustnic gi
infrinat Ia r.iati si mustrdtor asemcni hli Ilic.
A intors incd 9i pe iudcii cei nesupupi intru ,,infelepciunea drepfilor",
adic;l prirr invititura Apostolilor, c.i inlelepciunea Apostolilor era rlarul
Duhului ccl dintrr-r dAn;ii, de care orau povi!ui!i.
$i a giiit Domrruhri ,,norod mai inainte gitit", aclici gtitit spre a primi
prc'rpclvdduirea, 1-rrecurn am zice: cirrd venea vreull Prooroc propovitluintl,
nu tofi crcdeau, ci cei m.ri inaintt g.itifi, adici l.trcgitili sprc aceasta. I)entru
ci de ar veni cineva lloaptca in casi, r.ru ioli il primesc pc'el, ci cei clrc
sunt veghetori ti il atteapti pc cel care vine, gi sr.rnt gatiii spro a-l prirni.
Aga;;i loan a gitit Dornnului norod, dar nlr Pe cel nesnpus, ci pe 6g1 ,,-n1
inainte gitit", adica prcgatit 5prc FrintireJ lui Hristos.
'1,18-20:
Si a zis Zaharia citre inger: Dupi ce voi cunoaste aceasta?
Cici eu sunt bitrin gi femeia mea inaintati in zilele ei. (19) Si Ingerul,
rispunzind, i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce sti inaintea lui Dumnezeu.
pi arn fost trimis si griiesc citre tine 9i si-!i binevestesc acestea. (20/ 9i
iati vei fi mut" 9i nu vei putea si vorbegti pini in ziua cind vor fi acestea,
pentru ci n-ai crezut in cuvintele rnele, care se vor implini la tirnpul lor.
il. irSr F.tcere 17, 17 I j, 19, Daniil 8, 16. 9. 2l I L 10, Icze(hiil 3, 26 / Luca 1, 64
M.icar degi cra drcpt Zaharia ;i sfint, itrsi l;t rnintrne.r f.tce lii de copii
ciutAnd, nu credca cu lesnire, pulttru aceLu ii ingoful i9i spurre dregitoria
sa: ,,Eu sunt Cavliil, cel cc stau inaintea lui Dumnczeu. Deci de vreme
ce nu crczi, si fii surd gi neputincl a grdi". $i cu cuviinli le-a pitimit
Zah;rria pc acestca dou5, iidic.i nici.r;rnzi, r'rici.r gr.ii, caici ca unul c.rre
" lncJilir rL'l.r IiiO5,in lrt ti' ,,Maria", s(' tas(.itc' ,,Mariam". l-il rrrnrakrarolt'v('rsetc
nrr .rm rnni nrcnti(,nit prin n()tr. ac.nsti difetunti.
I iD edili.r
dt'la lfitlr, i|r k'c rlc ,,llucufi-te, ceea cc egti plini de har", se giseitc
,,Bucuri-te, ceea ce esti cu dar daruiti"
ll in de la 1805, in lct de ,,binecuvintati", se g.isegte ,,blagosl oviti ", cu
".litin
ul nl.it()arr.i insrrtrnarc: I 1Et)al ,,i\dica l;ludati, f!'rrciLi"
I I.ile Lrindr:-ne c,.,lc tlesprc nrrrrta cc.r de tain.r .r lui Dunrntzeu, Sfintui Simeon Noul
'feolog
nc sPrrne: ,,DunrnezeLr li TJtil Domnului nostru Iisus llristos a trinris pe unul din
sltrjihrriiSar,f.e-\rhanghelLrlCarriil,clininillimea.easfirlta.rS.rr'|sahrr.lfl1.l0).Acest.r
cobor.lnd, infifjlr'nzi lrecio,rrt'i t.rin.r ;i-i spune: ,,Bucuri-te, ceea ce egti plini de har,
Domnul este cu tine". 9i impreun.i ctr cuvintul,,r intrat irltret Cu\'intul ipostatic 9i tle t,
tiinla al lui l)umnezeu pi Tat.il in p;ntecele I'eci()arci pi prin venirea;iimpreuni-lucrarea
Sfrntrr lLri L)rrh, Ccl de cr fii11;, lu.rt trup inz!'strat crr mintc'yi cu suflet din singele cLrlat al
" unirea tic nc'griit pi nunta de t;rini .r lui Dumnezeu; pi a;a
('i fi S-il ticu t (rnr. Ac!'ast;r L', deci,
s-r ficrrt sclrinrbrr I lui DLrmnczeu .u oa rrrr'nii, unind u-St, in ch iP nen mr'stccat cu fiinll gi cu
fire,r no.rstr,r stric.icioasa 5i sar.rci (it l nrai presLrs de fire pi ele iiin;i. Dt'ci, I:ccioa rn a z. mislit
)i n niscut dirr.lrrui firi, in chip nrinrrn.rt, adici ,.lin rlunrnezcire fi ()mel1it.rte, pe IiiLrl cel
Unul, [)umnezt,u clesjvir5it pi onr des.ivir;it, pe L)onrnul nostru Iisus Hristos, C.rre n-l
stric.rt njci fecioria ei ti nu S-r clespirtit nici de s.irrul p.irintesc" (/ i/trcri/trI rolrrittr'rlsiri in
traduccrca l'nrintclur [)umitru Stnnilonc, r'ol.6, c,-1. IBN'll]OR, l3ucuregti, 1977, p. l.;51.
CaFiik)iul I SFAN'TUL. fEOFlI-ACT Al{l IIEPISCOPUL BULCARIEI
pentru ce nu era cu putinta ca, turburatA fiind ea, sd audi cu osArdie cele
ce aveall si se irrtAmple.
lar aceasta ce a zis: ,,cu dar diruiti", ca 9i cum ar tAlcui-o zice: ,,ai
aflat dar inaintea lui Dumnezeu, cd aceasta L-ste a fi.cu dar diruiti", adici
a afla dar la Dunrnezeu, a plicea lui Dumnezeu". Dar aceasta este de obgte
gi la altc femei, pentru c.i 9i altele multe au aflat dar la Dumnezeu, ins.i
ceea cc sc adr,rce mai pe urmi nu [este de obgte], cdci zice ingcrul:
1,.11--33: Si iati vei lua in pintece 9i vei nagte Fiu 9i vei chema numele
lui Iisus. (-32) Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt Se va chema
9i
Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronul lui David, pirintele Siu. (33) $i
va impirifi peste casa lui Iacov in veci si Impirilia Lui nu va avea sfirgit.
( 1. -ll ) Facere 16, l.t / lsaia 7, 14; 54, 5 / Matei 1,21,23,251 L!.a 2,27 (1, .12) Z Regi7,72 /
2 Paralipo rena 17, 1.t / Psalm 131, 11/ Isaia 9,6:16,5 /Ieremin23, 5;33, 17 / Miheia 4, 8 /
Evreil,8rl,.l.l)2Re8i7,16/3Re9i11,3&39/1Paralipomena22,10/Psalm,l,l,7;88,29,36/
Isaia 9, 7 / leremia 23, 5 / D.niil 2, .l.l; 3, 33; 6,2i)7,14,27 I Nliheia 4,7 | Evrei 1,8;12,28
,,Iati vei lua" acesta cste lLlcrul ccl n'Linurr.it, dc care rrici o alta intrc
femei nu s-a invrednicit. lar ,,in pAntece", a zis ca s; arate pt: Dornnr,rl ci
dirr insi;;i mitra Fecioarei S-a intrupat fire;terr.
$i cu drcpt;rte s-a numit,,Iisus" Cel Care'a vr.nit sprc mantuirca
ncamului nostlu, cici numele acesta in limba elincasci se zice lolrr1lo,,
adici ,,mintuile a lui Dun-rnezeu". ,,lisus" tlar ltorlp, adici ,,MAntuitor"
se tAlcuiegte, pentrr"r ci ;;i ,,Iao" cvreicatc, ,,mAntuirc" se zrce.
$i zice lngcrul: ,,va fi mare gi Fiul Celui Preainalt Se va chema".
Mare cu adevirat a fost gi Ioan, insi nu 9i Fiu al Celui de Sus. lar
MAntuitorul ,,mare" este gi pentlu cd inr,.ifa ca Unul Care avea putere
(Matai 7, 28-29), Si pentm s.l\'ariirea prcasldvitelor minuni (Mnrcu 1,27 ).
$i se numegte ,,Fiu al Celui Preainalt", omul Care se vede, cici fiindci
unr.rl a fost lpostasul, cu ader'5rat Fiu al Celui de Sus a fost omul - Fiul
Fecioarei. Ci gi mai inairrtc dc vcci Cuvintul a fost Fiu al Celui de Sus, dar
nu era numit, uici era cunoscut. Iar dupi ce S-a intrupat gi S-a aritat cu
trup, atunci S-a gi numit Fiu al Celui Preainalt, Cel Care se vedea:ii
r.ninunile sivArgca.
Iar,,tron al lui David", sA nu socotegti a fi imper5tie simfitd, ci
dumnezeiascS, cu care a imparifit Domnul peste toate ueamurile prin
propov.lduirea cea dunlnezeiasci. C.lci ,,casi a lui Iacov" sunt ti cei ce au
crezut dintre evrei, incd gi cei carc dir1 cr.lelalte ncamuri au crezut, ci acegtia
/' Mitra este p,intecelc'cel nisci krr, partea cca nisc;toarL' a pintecelui. ,,lar Domnu I
.din insi;i mitra Ft'cioarei S-a intrupnt fircltc" arati c; dupi zimislirea din DuhulSfint,
Domnul $i-a alc.:tuit trupul clupi lcgea firii. din pintccclc Prcacr.rratei Fecioare.
TALCUIREA Sf lN I l:l EVANcll lElll DE L:\ LUCA C npik)lul l l1
L:
in edi;ia.le ia 1805, in lirc cle ,,Celui Preainalt", se gisette ,,Cel de Sus".
l" intre acestea le pomenim aicl pe Sarra (Fttcetc 11, 30; 1t), 1) I i',2ll, ilebeca llrrcr,",'
25,211, Lia (FLrctrL 29,3i) 9i pe maica lui Samson (luLlccitun 13,2-31.
SFAN I u-LTEClFll-nCT ARHIIiPISCOPI- l- tsUL(,.\RIEI
dcplinrTl, a;a gi Domnul [a sivdrgit], Lui Insugi ziclindu-Si hup. $i chipul omu-
Iui t.icAndul intai, l-a insemnat in pAntecele Fecioarei, din singiuirile celei I
Pururea Fecioare tmp inchegAnd, iar apoi cite pufin inchipuindu-l pe e.l. i
Insi este cu irrdoial;i ceea cc zic unii ci, inciati ce Domnul a ur.rrbrit
pintecelc Fecioarei, indata de sivergit Idesivargjt, deplin] a fost Prunctrlrn. L
I:rr allii nu primesc aceasta, c; asculti ce zice: ,,pentru aceea 9i SfAntul
care Se va naste din tine", adicd ,,pulin cAte pulin in pintecelc t.1u creite
gi ntr indati cle s.ivArgit [dcsivirgit, deplin] estc". c
Si sc ashlpd dc aici gura lui Ncstorie, ci acela a zis ci nu Fiul lui Dumnczeu I
S-a intmpat, sdligluindr.rSe in pAntecele Fecioarei, ci un om de rAndr", din
\{aria nisc.indu-se, pe rlrma L-a avut pe Dumnezeu Carc. ii urrna lui Iil t
,,inso!ea" pe omr.rl lisus]. Aucli dar cI Acela Care Se nagtc in palltece, Acela
c-m.Fiul lui Dumnczc'u. Si nu unul era ptrrtat in pAntece, iar altul a fost Fiul lui
Dumnezcu, ci Unul gi Acclagi era Fiul Fecioarei ;;i Fiul lui Dumnezeu. c
Si vezi cum a ardtat Sfinta Treime: pe Duhul SfAnt [numindu-L], pc
t
Fiul - ,,Putere" [zicAndu-L], iar pe Tatil, ,,Cel Preainalt" numindu-L. c
I , 36-38 $i iati Elisabeta, rudenia ta, a zimislit 9i ea fiu la bitrAnefea t
ei si aceasta este a sasea luni pentru ea, cea numitX stearpi. (37) Ci la
Dumnezeu nimic nu este cu neputinl;n'. (38) $i a zis Maria: Iati roaba
Domnului. Fie mie dupi cuvintul tiul $i ingerul a plecat de la ea.
rl ldrlsaia54,6ll,3;) Facere 18, 14 / Iov .12, 2 | leremia 32,17,27 | Z^hana 8, 6 I
N{atei 19, 26 / MaKu "10,27 | Loca la,27 I Romani 4, 21 / l. .1,9r 2 Resi 7, 28
It
Poate cineva al fi irrtrat in nednmerire cum Elisabeta a fost rudenic a
ll
Ftcioarei, de r.reme ce Fecioara a fost din simArr[a lui Iuda, iar Elisabota
l7 Pentrtr deslugirea infelesului acestuj crrvirrt, vezi gi Luca 22,16, r,erset in care, in
l1
edilin dc la 1805, in Lx dr' ,,nul voi mai minca, pini cind nu va fi des;virtit irr impir,itia
2
lui Dumnezeu", sc gisegte,,nu voi mai minca din acestea, peni cAnd se vor umplea
intru lmpirilia lui Dumnezeu". t\
ls In linrbaicontemDoran aceasta s-ar nrrmi dezvoltare'intrauterini. Astizi cAnd cu s
ajutorul aparatelor nroderne 9i a cercetarilor anatomice cunoattem etapele dezvoltirii f
embrionare, intr-adevir putenr spune impreuni cu Sfintul Teofilact cd tnrful 9i chiPul
trupesc lui Hrisk)s ,,cete pulin se inchipuie", pdni la dezvoltarea deplini. cnre vestegte
n1()mentrrl nagtt'rii. Cu adevirat nu poate fi so!..otiti dreapti ipoteza prin care Pruttcul ]l
Hristos ar fi fost dintr<r dati dcplin, dupi alcituirc'n trupcascS (adici avind tlc la zimisljrc'
clezvoltarea de la noui luni), cici atunci Domnul nu ar mai fi urmat cttrsul fitesc al
alcihririi trupului oricirui om, iar intrup;rea Sa nu rr nrai fi iost desdvirgiti. Ori noi
bint'ltim ci lucrurile lui Dumnezeu sunt desivilriiite k)atc, ca ale Unuia Care'pe toatc lc /
Itie, pe toatc le fine in palm.i li tuturor dii viali ii fiinti.
l" Adica un simplu om, un om obignuit.
r" in edi;ia de 1a 1805, in lLrc de,,ci la Dumnezeu nimic nu este cu nePutinti", se
din fctcle lui Aaron. Ca l.cgea poruncea dintru acer:agi semintio s.i so tac.i
|runtilo fN&//rr1 t 36, tt-l(.)l; ti dill aceast.i prricind gi nldeniile se pot .1fla
intrur cci care sunt dintrlr aceea;i semirrtie, Deci cstc cn putintii a zicc cllnl
c.l din vrcnl&r robiei [Ltatrilonice] s-au .lrnostccat neirrnurilc. Iar.i cca nrai
brrrr.r estc acL.asta: A.rrorr a lu.rt fenrcic pe lilrs.rbeta, fiind fiic.r a lui
i\nrirr.rtlar', carclc era ciin sr: nrilltia Iui luda. \rczi ca ciintru incepr.rt, gi r.1e Ia
.\.rron, rudenic Elisabetci ii cra Niscitoarc.r dc l)umnczeu? Ci dc vlonrc
cc ienlcia lui Aau so traSea din semin!ia lrri lr-rdo din calc- cra gi Nlaic.l
l)onrnului, iari ElisaLrcta tlin fetele lui A.rlon, cu cuviin!.l rtrtlcuie a
Nisciitoarrci dc. Dumnczcu era Elisabeta. Socot(';te inci gi rur.u.rroa rtrclerriei:
Iilisabeta s('nLlmea icmeia h.ri Aaron, ElisaLrcta gi a lui Zaharia, c.l ;i Llrla
c.rrt'dirrtm acee.r so triige.r Itlintru Elisabc'ta lrri Aaron].
[)ar si vetlem cc zice Fecioala: ,,lati roaba Domnului. Fie mie dupi
cuvantul tiul" ,, Pa rrachirl.i:r sr-urt dc zlrgravit, ct't.r cc. r'oie;te llrglaful
lZugravrrll sa zugraveasc.r, ceea ce voiegte , f.rca Domnul", intruc.it 5i ceea
cc.r zis n.-ri in.rirrtc: ,,Cum va fi mie aceasta", rru a fost a necredinfei, ci .r
poftirii de a invtifa cl'riprr,rl 5,i.'1.Oi.ii. C.i dt' rru ar fi creztrt, r.tu ar fi zis:
,,Iati roaba Domnului. Fie mie dupi cuvAntul tiu!"
Si invaf.i ttr, cii ,,Gavriil" st tilctricptt' ,,onr-Durlnezeu ", ,,Mariam"
,,Do.rnrni", i.rr.i ,,Nazaret" - ,,sfin!ird'. Deci clr cuviin!i cAnci a voit Dur'nnczeLl
.r 9-. fact'om, sc trimite (l.rvliil, carelo se t6lcuicgte ,,orn-Dumrr.zcu ". l)ar si irr
loc sf;i rr t sc face irrchirriciunt'.r, aclici ir ,,l.\.rzar et ", c.ici turde este [)umr]ezr: u,
rrittric ntr oste n0cu rat.
i, .3!)-J2: 9i in acele zile, sculindu-se Maria, s-a dus in grabi in f inutul
rnuntos, intr-o cetate a seminliei lui Iuda. {-l0l $i a intrat in casa lui
Zaharia 9i a salutatrr pe Elisabeta. (41) Iar cind a auzit Elisabeta salutarea
Mariei, pruncul a siltat in pintecele ei 9i Elisabeta s-a umplut de Duh
Sfint, rfl) si cu glas mare a strigat si a zis: Binecuvintati egti tu intre
femei 9i binecuvintat este Rodul p6ntecelui tiu.
l, .l!r losua 20, 7i 21, 11 / l. .1lr Judecitori 5, 2l / l-uc.) l, 28
Auzind Fccio.rra r.le la inger ci a zimislit Elisabcta, a nlers citre ;rccoa,
mai intai bucurantlu-sc pentru binele nrdcnir'i sale, iar nrai ;rp1ri ;l r.1 qr
meu? (441 Ci iati, cum veni la urechile mele glasul salutirii tale, pruncul
a siltat de bucurie in pAntecele meu. (15) $i fericitX este aceea care a
crezut ci se vor implini cele spuse ei de la Domnulrr.
.t. jjl loan 20.29
Prccurl rnri Fe urn.r c.ind.r venit Hristos si Sc botcze, Ioan L-a oprit
plin dc cncernicie, zicAnd: ,,Nu sunt vrednic" (MttLt'i 3,17, ll),,r)a )i .rcun.r
prin rnaica sa griiegtc: ,,pi de unde mie aceasta si vini la mine Maica
Domnului meu?", mai inairrte clc a lla9te pc Domnul, Maic.i nurniudu-o
pc ceea cc-L purta in pintcce. Ca la celelalte fcn1r'i pAna incd nu au lliscut,
nu se cuvine,,maici" a le numi, pentru frica lepidirii. Iar.l la Fecioara
nimic de acest fel nu se putea binui. ,,Pentru aceasta ti rnai ir-rainte de a
na9te, Maici 9i Fericiti eiti tu, o, Marie, carc;ri crezut ci va ii saviryire
celor ce s-an zis lie de la Domnul!"
,46-50: $i a zis Maria: Miregte sufletul meu pe Domnul, (17) 9i s-a
'l
lr in e'difia de la 1805, in loc cle ,,ci se vor implini cele spuse ei de la Domnul", se
gisc;tr: ,,ci va fi sivirgire celor spuse ei de la Domnul".
rr \tzi ;.'rlnra noti de l;r Ittta 1, 31-33.
( nf ik)lul I SIA\I'UI- TEOFILACT /\ I{ I-I It.] PISCOPU L BULCARIEI
l; Din
l.unct .lt, r't'dere statal li politic se p()atc sp(rne ci risipirea evreilor are azi rrn
crrrs invers, tlcrr.rrcce se dore:te ti se d('pun eforturi pcntru intoarcer('a ('\'rt'il()r ir'r statul
l:,rat'l- infiint.trc.r ..('stei orflanizilii sLrtale s-n realiz.rt in urnra h,.rtaririi .\.lun.irii
Nafitrnilor Unitc (29 noienrbrie lr)-17) prin impirlir('n I'.tlestinei inh-e Lln st.tt evreu li
statelear.rbe.Astit'l,statullsraelalosil.rtrlamatinl-lnrri l9-lb. lcon<'mia elunrnezeiasci
- lr.rcr.itoa rt' ;i azi rsu frra poporu l!r i itrtlt'u - r'rc-o atlt'r,,t'rcyte Stintr.r i Aptrstol I)avcl intru
.r sn l-flst(r/,i (,ii I ' /i
r r r r
, capitolt k' l{l- ll.
r r r rrr i
lE Citiitolul 1 SFAN IT-r-'L TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BUI-CAIIIEI
28
118051 Prin semn il intreb4 pentru ci nu putea si audi. Zic unii cum cb cu o
vini
[nerr'] sunt )egate puterile gi ale auzului 9i ale griirii 9i pentru aceasta cei care sunt muti
din naitcre, nici a auzi nu pot. Deci griirea Zahariei aia se stinsese, precum a celor ce
sunt lipsifi de acestea din naptere, fiindci cu necredinfi 9i a auzit ti a Sriit (duPi Zigaben).
r"
[1E05] Vrednic lucru este de cercare, pentru ce nu s-a dezlegat Zaharia de negrriire
cind s-a niscut pruncul, ci numai cAnd a luat numirea numelui? Deci zicem ci aceasta s-a
s.ivir;;it pentnr proorocia ingerului, ci !a zis luir,,Iati vei fi ticind [mut] 9i nePutand
a grii, pani in ziua ce acestea se vor sivArgi" Iar zicind aceasta, fir; de indoial; cd Pe
ncester doui le-a insemnat: nagterea ii nunirea; Fi llu numai nagterea, ci ca sA se facd $i
minunea unirii ldintre pirintii prunculuil la punerea numelui (dupi Zigaben).
r'r
Credem ci aici Sfintul Teofilact griiegte de acei Pic;toti care ies nePociili din
icersti viali pimenteasci 9i, astfel, nagtelea lor truPeasci este ,,ne[de]sivirgiti 9i
neimpliniti", deinrece ei nu au clobindit rnAntuirea" fi, din pricina felului cel riu al voirii
lor - pt'care l-au ficut lucritor in propria viali -, ,,mai bine le-ar fi fost lor de nu s-ar fi
niscut", tlecit si intoarci spatele dragostei lui Dumnezeu gi astfel si se dea ei in;i;i
vegnicei chinuiri.
I AI-C:U I Ii Il,\ SIrlNl EI L\1'\\Cl tELll D[ 1.,\ I-UC,\ Crpit()lLrl I
t' in l,
in lo. de ,,putere de nrintuire ', sc t.isette ,,com de nrintuire".
.1" 1E05,
rr ",-li;i.,
in edilia cle la lli0,5, in l,.rc de .,ca, fiind izbivili din mina vrijmagilor, si ne dca
noui firi frici ', sc uascltL' ,,si ne dea noui, firi dc frici din rniinile vrijmagilor nogtri
izbivindu-ne".
" i'r "..1i1i, .le ir 1805, in loc cic ,,in sfinlenie si in dreptate", sr. *asofte ,,intru
sfintenic si intru clreptate".
TAt,C
SFANTUL TEOFiLACT ARHIIiPISCOPUL BUT,CARIEI
:
pe cel ndscllt ci este mai prcsus decat cei multi. Iar toate acestea se ficeau
ori r,'
cu oarecare osebitd rAnduiald, ca vrednic de credinti sA fie cel care avea si
Hris
rnirturiseasci pentlrl H stos (loan-1,29,.36/9itofi sd se incredinleze, din
rara
ins.lgi nagterea lui Ioan, cum ci mai presus cste decAt cc'i mul1i.
ncli?
Binecuvinteazi Zaharia pe Dumnezeu pentru cd ,,i-a cercetat" pe
nici
israeliteni. Cici cu adevirat la ,,oile cele pierdute ale casei lui Israil"
(Mate i 10,6; 15,21) a venit Domnul, insi cei mai mulli dirrtru dAngii n-au
inch
voit si primeasci darul. Pentm aceea gi,,i-a cercetat" pe israelitenii cei ,,sfir
oaln
aclevirati, care sunt cei care all crezut.
durr
$i a riclicat ,,corn de m6ntuire", adici putere 9i impiritie mAntuitoare. rmul
Cici ,,comul" irrserncazi ,,putcre" (cd dobitoacclc ccle purtdtoare de coame
sfAn'
in co.ure igi au puterea) sau ,,impdrdtie" (cici ciin com erau ungi impdr.afii
fi lar
- 7 Ri'.gi 16, 7.3). Agadar, rri s-a ridicat nou.l ,,com de mintuire", Hristos, a9a s
Care Se pirea ci doarmt-., trccAnd cu vederea phcatele cclc multc, 9i
cea c
indc-lung ribdAnd turbarca gi infocarea cea intru slujirea idolilor. insi in
liud
vremurile cele ,,de pe urmi" intrupAndu-Se (F-trt:i 7, 2; 'I Pctnr 1,20),5-a
sculat gi a sfirAmat pe toli dracii care foarte ne rlrau pe noi, nemaisuferind Prec
El a clormi yi indelung a ribda.
Iar,,in casa lui David" S-a ridicat Domnul, adicii in Betleem, pentru vei r
ci acolo S-a ndscut. Iar Betleer.nul cste cu ader.irat cetate a lui David, POP,
precurl au griit Proorocii, caci tot pcntru inh'upare au gr.lit cuvintele milt
.rcestora (rrr::i 1 Rtgi 77,15). Iar Miheia ;i de ,,casa lui David" , cle Betleem Risl
aclic.l - pomcncate, zicAnd: ,,$i tu, Betleeme, nicicum nu egti mai mic, umt
cici din tine va iegi Povituitorul" (Miheia 5,1; Mttci 2,'1,16). copi
,,Si a ficut mili" nu numai cu cei vii, ci gi,,cu pirinlii nogtri". Cici ariti
darul lui Hristos a ajuns gi Ia aceja care au murit mai inainte vreme, adici
n.idejde cle inviere ne-a dat noui celor vii gi, cu adevirat, r,om invia- Iar
nu numai noi nc r.om invrednici de acest clar, ci 9i cci care mai inaintc au
reposat, c;ci toatd firea a dobandit binele. inc; ;;i in .rlt chip ,,a ficut rnili neslr
cu pirintii", cici Domnul a implinit nidejdile, cici cdte nidijduiau de la a zrc
Hristos lc-au vdzut ci s-au sdvArgit. IncA gi pe fiii lor vizAndu-i pirinlii cil
au dobAr.rdit atAtca bunititi, se bucurd, gi pdrtagi bncuriei fdcAndu-se,
..mila" o dobAndesc.
Dar de care ,,legimAnt" gi-a adus aminte, gi de care ,,jurimint" ce i s-a in se
f.icttt lui Avraam? Aritat este ctr adcvdrat cd de accla ce zice: ..BinecuvAn- - Hris'
tind te voi binecuvAnta, si inmulf ind te voi inm ulli" (ztczi Fncerc 17 , 1-8), DtLnt
cu elr, care era insircinati. (6) Dar pe cind erau ei acolo s-au implinit I
zilele ca ea si nasci, (7) gi a niscut pe Fiul siu, Cel Unul-Niscutl 9i L-a c
infigat si L-a culcat in iesle, cici nu mai era loc de gizduire pentru ei. t
S
''''''o"I:,'l;l:!,1,^';'2f;n'.i!,'i:ri;lii';:i,Y,;.iii;li
Pt-ntru aceasta s-a ficut inscrierea, ca toli venirrtl in linuturile lor, si se
slrie Fecioara la Betleem, ca la o patrie a sa,;i aga sai Se nascd Domntrl in
Betlcenr gi stl se plirreascti prroorcria (Miheia 5, 1).
Si se cuvenea, dirr pricirra ci un Dumnezeu avoa si surpe mul;imea
dumnezcilor idolegti, ca r.u1 imparat si gi sttipAneasci, adici Cezarul.
lal Hristos Se inscrie dimpreuni cu tofi, pentru ci se ctrvcnc.r c.r yi
Donrrrul dimpreturi cu Iumea si Se inscrie, ca si sfinfeasci pe cei inscrigi pi
si curme robia. Cici, precunr tiinclu-Se imprejr-rr, a culrnat tiierea imprejur,
apa, irrscriind*Se ca un rob, a curmat rt'rbia firii mrastre; ci nrl mai suut robi
I
ai oamenilor cei ce slujesc Donrnului, precum A;rostolilor le zice: ,,Nu vi
t
facefi robi oamenilor" (1 Corinteni 7, 23). 91, degi cu tmprul snnt robi, irrsi
l
cu cluhul sunt slobozi, neripirrtlu-sc. de necrcdinta stipinitorilor.
lar,,Fiu Intii-Niscut" al Fecioarei L-a numit pe Dol.nnul, macar ca
ntr s-a rriscut un oarecarele al doilea $i cr-r cuviinfi [,-a nurnit aga, c:Ici
' In e.litin dc la 1805, titlulcrpitolului cste: ,,Pt'ttlru -<ctit'rca luntil. l'ttttLt iinttt'rcn lli
Iisus Llitt Nlnria. PL' ttu litst(rri. P(tlru Sin(o\. Puttrr Ant pnvncirr. P(rtllu li-srrs crirt,/ S-rt
,tflal it niilocuL Llnscdlilor".
: [']805] t'()\'csteitc cle clomnia Itri Quirir.rius,.)ritend ci cl fict.r.rcr'.r irrscricrt:
[recensimint] .r Siriei, 9i sub a lui stipinirc cr.1 I).r['stina.
1
in t.diti.r clt' la 18()5, in lcr de ,,cea logoditl cu el", sr'Bi:s!'tt!' ,,cea logoditi lui muiare".
1in edilia dc la 18()5, in loc clc, ..Unul.Niscut" \e
Ni\c)tc ..intii-Ntrscut".
L\ LCU IItE.,\ SFI\ l U t:V.'\\(l l l l: l.ll llf. L,\ l-[ C,\ CnfitolLrl2
,,intiir.rdscu t" sei llunlegte ccl care intAi s-<l niscut, t1e$i al tloilca Imai] pe
ulnl.i llLl s-a tli:scut.
Iar Donrnlrl ,,Se culci in iesle", clintru inceput inviitanclrtle pe noi
slrlcrelria. lrrsi poatc a f;icut aceasta gi ca sa ar.rt(] cu inchiptrile ci a Venit
in luurca ac(.astl, cc oste loc .rl nostrur,..tl ccior carc nc-<rm ilsenrenat
rlobitoacelor col()r rlecr-rventatoarc. Caci precum ieslea cstr: loc .rl
dobitoacelor nccr-lvintitoal e, .rga gi lunrca aceasta este loc.rl nostru. Deci
,,iesle" este lurnca, ial noi - dobitoaccle cr'le necuvAntdto.rre [struteur]- Si
ca si lre izt,ivcasci pc uoi de star('a cea ctrbitoceasca 9i dc trocu"'intare',
pentru accast.r, aici a vcnit Dornnnl.
2, 8-/,t: $i in Jinutul acela erau pistori, stind: pe cimp 9i ficind de
straji noaptea imprejurul turmei lor. (9) $i iati Ingerul Domnului a stitut
16ngi ei gi slava Domnului a strilucit imprejurul lor,9i ei s-au infricosat
cu frici mare' . 11(l) Dar Ingerul le-a zis: Nu vi temefi. Cici, iati vi
binevestesc voui bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. (/11 Ci vi
s-a niscut azi Mantuitor, care este Hristos Domnul, in cetatea lui David.
(12) 9i acesta vi va fi semnul: Veli gisi un Prunc infisat, culcat in iesle.
(13) $i deodati s-a vizut, impreuni cu Ingerul, mulf ime de oaste cereasci,
liudind pe Dumnezeu gi zicind: (1.1,t Slavi intru cei de Sus lui
Dumnezeu; 9i pe pimint pace, intre oameni" bunivoirel
11. 9) Luca 1. 11-12 {1. l(l) lsaia {0, 1 al, ll l lsaia 9.6 / luatei 1, 16-21,2, 2 ll. l] Judecatori b, 17 /
Isrin 7, 11 rl, .i.l) facere 28, 12j 32, 1-2 / Psnlm 102,20"21t l{A,12l lsaia {.I, 23; J9, 13; 57, 19 /
i\tihcir .1, 3 / Apocalipsr 5, 11 il. IJ, ls.lir2. -1, {{, 23; {9, l3i 57, '19 / \liheia J, 3 /
Luca l, 79; 19, 36 / I{omani 5, 1 / Efcseni L t2.-17, 2, l7
Pastorii crau ,,petrecAnd", adici lir.ureite cr-r fluienrl c;intincl, sau irr
carnp locuind gi petrec;lnd. $i sc arata lor Ingerul, pentru n(rriutatea si
rr;iravul lor cel neftif;rrnic, de vrerne ce sc arleveLr.sc ci gi petrecerii tl rc;rlikrr
urmeazi. Pcntltr c;i;i dreplii cci vcchi, pastori au fost, pre,cr"tr.u lacor;
Patriarhii, Moise, David. Cici h*erul r1u s-<r Jr<itat in ltrtrsalinr i.rris!'il()r
" In edifia de' la 1605, in lrr tl r' ,,stind pe cinrp gi ficind de strai;", *' g.iscFtc ,,petrecind",
cu aceasta nota: [1805] Aici undc's a pus in liml-ra ronrirneasci ,,petrecind", in cc.r !lirle.rsci
este cLr\'.irlt cc unii zic c.i insemneazi ,,cu fluierul cint.ind", iar allii ,,in cinlp petr!'c;rncl",
;dici privcghind, prL'conr arati gi Dumnezcicscrrl a.-r'sLr Pirintc'in t.llcurre.
'' Ii805] ,,Slavi a Domnului" sc inlolegc aici lunrin.r <lumnezciasc.l; ii n strilucit
.rct'.rsta in-rprcjurul lor, ca sa curroasc.r r.r ingerrrl lLrr L)rrrrrnczer.r c'tc ccl ce a stit inlirttca
l('r (rlupi Zigabcn ).
I [1805] ,,Slavi intru cei de Sus lui l)umnezeu" satr ,,cintar(' in ( t ruri lur
Dumtezeu" sc 1-ro.t tt' irr!t'legr..
-
in eclilia de la llit)5, in lcrc e1e ,,intre oameni", st,Fiselte ,,intru oameni".
.lb CrPit()lul2 SFA\ I L l. I I:()l:ll ,\C L\l{l lll:PISC()PLL l}U I (,,\ltlll TA L(
sau c.irturarilol-, p€IltrLl c.i .lceia erau Vase a toati r.iLltatea, iar acegtia, firi
de viclc;;trg fiind, de r,1lr nr nezeie;t i verleri s-;ru inr, rednicit, ar.1ta11d sa, (
Dunrnezeu cum ci pe cei dc la far.i gi mai simpli decit ceilalfi, indahi toat
diutnr irrccput i-a alcs gi propnviduitori i-a ficut, ci ei, cluc6ndu-sc, i.rlr
prol.rtrt'idttit polltrtl toate accstca.
le-a
Ial lrrgerul ,,a binevestit bucurie mare, care", zice, ,,va fi la tot aces
notodul",la ccl c;rrc cu adcvarat estc llorod al lui Durnrrezcu. irrsa pi l.r tr't
sing
nonrdul oamenilor,,,bucurie" s-a f.icut iutlup.rrc.r lui Dumnezeu.
$i cc arat.i lar.rda ingerilor? Adei,erit este ci .rccast.r ar.1td mullimirorl ceea
cetelol celor dc Sus pi L.rucuria lor pc-ntru ci noi, cei de pr: pimant, am dobindit
cuv:
faceli de binc. Circi ci zic: ,,slavi lui Dumnezeu", p('ntru c; aculn pe p;mant
cdci
,,pace" s-a f.lct1t. Cti rnai inainte filea olrlorleasci vraitri avca citrL. Durrrnezcu,
iar acum atet s-ar imp.icat, incAt s-a;i impreunat cu Dumnezeu, ti s-a unit cu
nu€
El, C^ol C.rrc S-a intnlpat. Vczi, tlar, ,,pace" a lui Dumnczeu citrt'om?
lnci ti in alt chip se va infelcge: ,,pace" este Insugi Fiul lui Dumnezeu,
c.ici zicc Apostolrrl: ,,El este pacea noastri" (Efcsr:tti 2,14)". Deci aceasti Pus
,,pace" - adicii Fitrl lui Dumnczeu - s-a ficut pc pim.int. inP
Si ,,intru oameni bunivoire", adici odihni a lui Durnrrezcu, ci S-.r Moi
odilrnit acum Dumnezeu gi binc ii place' ,,intru", ci mai inaintc nu bineitria, (23)
nici iipl,ice,r ., in tru oameni". birl
zis i
2, /5-.18: Iar dupi ce ingerii pistorii vorbeau
au plecat de la ei, la Cer,
unii citre alfii: Si mergem, dar, pAni la Betleem, si vedem cuvintul
acesta ce s-a ficut si pe care Domnul ni l-a ficut cunoscut. (16) $i,
gribindu-se, au venit 9i au aflat pe Maria 9i pe Iosif 9i pe Prunc, culcat
in iesle. /1/) 9i vizAndu-L, au vestit cuvintul griit lor despre acest Copil. sub
(18r gi toli cali auzeau se mirau o"."t" roli;,1?i"i;,:i:I:rorT::"**,, Leg
,, izbi
Piisblii acegtia sunt inchipuire a pistorilor color duhovrriccgii, adic;i
a Arlricreilor. Deci se cr,n'ine n p.1zi Arhiereii turnra lor pi ,,a petrece"r", ir:ttn
atlici a cinta [r'ielsui] celc rlulrovnicegti gi a irn ila noroclul; ti aFa, sc vor
inr.rcdnici dc clumrrczcicgti vederi gi auziri.
lar ,,Betleem" se tAlcuiegtc' ,,casi a piinii"; gicare alta este casd a pAinii,
tlaci ntr Biserica, intru carc se afli ,,Piinea" (lonn 6,35). Deci lucru alpis- inch
tcrriltrr ct'lcrr cuvintitori cstc a c;uta ,,Piinea cea din Cer" (loatt 6,26-68), sfin
gi dup.l ce vol ve'cle'a ,,PAinea", datori srurt li altor.i a o propovidui, precr,rm
orici
9i pistolii, r.izincl Pruncul,;;i celorlalli .lu spus. llu sr
cred
" \tzi yi loarr 11,27; 16,33: 2Tcsalorticctti 3,16. ele. l
Iuci este firi de'folos a cerca und€r estc p;irticica ceea cc s-a taiat, cici
cel('ce Scriptrlra le-.r acoperit cu t.lcelea, ltu se crrvine a Ie cerca * li asta, nrai cl
\'.lrt()s.rcolo utlde nu este nici u11 folos. insa cste cu putinta a zice ci .itlrnci tr
citttl s-a t.liat acL..r particica, atingandu-sc elc F;n1.1111 l-r sfinfit p(] acL.sta, tr
Prccur)1 si sangc)e gi apa care au cr.rrs din coast;t Mintr"ritorului. $i in fclurile
in calc gtie, Domnula ptlzitpdrticica aceasta nevit.imaU, iar la irrviclr Lrr'.iyi
P
Itrarrd-o pe ea, S-a sculat din morfi, gi intru acL.astit fiintl rrelipsit, de vrcme
cc ii rloi, la Invie.re, tmpul nostl'u clc sivArgit [dcs;iv;irgit] il vorn lua.
a(
$i irrscmneaza EvanghelistrrI c.i ntr indata ce..r zis ingcrul: ,,lati vei lua
in pArrtece si vei nagte Fiu" (Lrrca 1, -3.1), S-a zdnrislit Donlurl, ci tlrrp.i acee:r, 9i
cerld a voit - c.i vczi cc zice aici de Dornnul cd ,,a fost numit de lnger, mai S
inainte de a Se zimisli in pantece". inci gi clc la irrsugi graiul ingcinrlui se D
arata acc.rsta, c.i nu a zis,,iati ai lr-rat", ci ,,iati vei lua in pAntece", intrucat P.
tlintrtr aceasta estc cu putillli.r socoti c.i intrtr acr:l ceas cu ;rtler'5rat S-a ol
z.imislit Domnul. Dar nu intru .rcr'la9i milut intru care ingeml a griit, ci D
poate cand a s;\,eriit cuvintcle. lrsi acestea rlrr le griim dogmatisind. ct
,,$i s-au implinit zilele curilirii lor, dupi legea lui Moise" - binc a ai
zis ca ,,dupi Legea lui Moise", caci dupa ader,.ir Fecioara nu (rvc.t ndvoit' nl
sd aFte'pte zilcle ctrrdfiriirr, citre erau patruzeci dc zile, pentru partea
bilbitcasci ce s-a n<iscut. Cdci e.ste. scris in l-ege ci ,,femeia care va primi
intru sine simAnfi, si va nagte parte birbiteasci..." (Lezitic 12, 2), iar
Fecioara nu a prirnit simAnfi, ci dr'la Dr.rhul Sfint a niscut, intrr-rc:it ntr
avcar nevoie de_plinirea accstei randuieli, ir-rs.i Voi|rd a implitri l-egea, s-a lu
suit la tt-mplu. lnsi de ce pcntru p<1rtea bdrbiteasci Ifemeia e ra ne'curati] 5L
laptc zile, iar pentru partea femeiasca indoite Izile]? Zice Legea ci daca irr
fenreia va primi irrtru sine sdrninfi ti va nagtc parte birbiteasc.i, \'a fi
nocr.rrati iapte zilc, iar daci Va nagt(] parte femeiascS, este incloit nr"rmirul
zilelor nccuritiei ai (Lcuit ic 12,2-5,). $i aceasta perltrlr ci ac(rea ci,r l'c a nlscut
ci
paltc bilbdteasci urr al tloilca Aclam in lume a ac-lus, iar cea [care .r niscut] l),
dc partc femei;rscai o.,r c-loua E\-i a n.lscut, \'asr.llcol putred, r'astrl cel slab,
lrrcioml cel ztlrobit, trriagr-rl ingel.icir.lllii, povituik)area rreasclrltirii.
l.rr cL.ea ce Logca zicc: ,,ci toati partea birbiteasci ce deschide
pantecele, sf6nt al lui Dumnezeu se va chema", cu adcv;ir.rt llunlai l;r hr'
c('
I'h istos S-a plinit, cici El a deschis pintecelc Fecioarci. Pentrr.r c:i la celelalte
t),
maici, birbatul deschide Dantect:lc. ctr
''In l-egea Veclrr', dupii nagterc, zilt'le necuritici unt'i femei er.ru ,.1t 7 zile pentnr IJI
naptcrt'tlt' parte birbit('asci 9i 1.1 zilt'pe'ntru parte fem('ia:ici. La rce'stt'.r st'adiugau Pr
zilelo cLrrifirii sirrgclui ft'mcii, care erau 33 pentftr ragterca rrrrLri biiat;i 66 Pentnr nn)terea ntl
un('i fctr' (i\':i Lr'i'itit t,ttt. 12). ntl
I.,\I-( L IRt: \ SFIN ILI I-\/r\NClliFlLll l)li L\ I LiC.\ ( ,t, n,lUJ l
lar l.egea
a poruncit s,i.idrrc,l ieftfi ,,o pereche de turturele", ar.itinri
cut.l1 f.rcerci'l copilului 0ste (liil crlr'.tta ins()tirc - a.i ric ulrii crun a.i
ci
turtrrrcau.r cst(,iivina infriin;rt,i, ilrc.it gi clrrp.i ce-ii \'.) pj('rrle s().ttit, r'tu s('
irnprt'rrn,i .r clorrii oar.i cu ait.l. Inr, tlrrci rru rr fi .rVut turtuJ'('l(',.ltrtnar\l
,,doi pui de porumbel", c.t spr(' multii rlaltt'rt s.r fit' r'iata ,rccltri dopil - c.r
p()nrnlbelrri estp ji\,ina mrrlt prasitoare.
l. l.l-.ll; $i iati era un om in Ierusalim, cu numr-le Simeorr; si onrul
acesta era drept gi temitor de Dumnezeu, asteptind mingiie rea lui Israil,
;i Duhul Sfint era asupra lui. (16) Si lui i se vestise de citre Duhul
Sfintri ci rtu va vedea rnoartea, pani ce nu va vcdei pe Ilristosul
Domnului. t2lt $i <tin indernnul Duhului a venit la tenrplu; 9i canci
pirinlii au adus iniuntru pe Pruncul lisus, ca si faci pentru El dupi
obiceiul Legii, i2El el L-a primit in bratele sale si a binecuvintat pe
Dumnezeu gi a zis (29) Acum, slobozegte pe robul Tiu, Stipine, dupa
cuvintul Tiu, in pace, (30) ci ochii mei vizuri mintuirea Ta, (.i.1/ pe care
ai gitit-o inaintea fefei tuturor popoarelor, 1.12/ Lur.r.rini spre descoperirea
neamurilor 9i slavi poporului tiu Israil.
ll.:5r Luca 2,38t2{,21 rl.:o) Pstrlm 88, {8 / Lvrei 11, 5 r:.l,lr Facerc {6,3U / lntelcpciu rr* J i
Filiped 1,23'1. lr, Facere.19, lll/.1 Regi?, I / Psrlnr 9;,3 / l\ri.r 52, l0 / Lu..r 3.6/
-nt2,11 rl..llllsiin11,l0l-l ll/lsair9,1j.l2,6;49,6rt,(),1-3/lltntci4, 16l
Ionn 9. 5 / Frptcle Ap()sk)lilor 13, {:t 2b, l6
Nu iubitor c1e Dunlrezt'tr ti .r)tept.r vcrrilr,r
a fost preot Sinreonr", ci orr.r
lui I-{r'istos, ca s.l-l milrrgiiie pe t'r'rei ;i s.i-l slobozc.rsc.i tlirr rrrL.ri.r ct'a rlt.
sub p.c.rt, ilrcii po.rtc,;i de sub romani si cic sub Irod. Caci cci caro.t crczllt
irr Hriskrs, slobod cn ;rder'.ir'.rt estc, rlr: imparati si rle o,rrnr:ni cinstintlr.r-se .
f in e.liti.r de l.r lttli, in lLrc clL',,Duhul Sfint cra asupra lui. Si lui i sc vestis('de
citre l]uhul Sfint", sc gist')te ,,Duhul Sfint era preste d.insul Si era lui figiduit dc Ia
I)uhul Sfint'.
l"
[1i:i05] Zig.rLren zicc Pcntru prinrik)rul ,.le DunTnezt'u Sinrcon cum ci, citinrl .r. r''t.r
oan'cinrl pr<r,r,tiilc.rle pcntru Ilristos 9i afl.incl culn ci [)rrnrnezcu iiirrr] St r.r fect rrrn.
sc intr.tneca la nrintc Jnu pLrt(.. cuprindcl ct un trm, [-x'l]tru () l.tin.i c.t acr'.t't.t rn.ti prt.sLrs cic
tirt'. [)intru rclasti 1.fi.irli fi fiF.i!iuint.t.r luat hotir.irt'11unller(.i,tsci], (.1 rrrr r .r rnurr l',in.r
cc nu ta vcti.,a cu r'.hii s.ii pe insuyi I lristLrs. lar,,llristosul Donrnrrlui", arlici ,,Llrr.rrl
L),rmnulrri" il nrrnrr';te pc I:1, pcntnr c.i c'ste clt'Lr fiinl.r eu 'Lrtil, .i ..l)ornn 'ili,ri pt f.tt,iI se
cuvinc..r-l- r-ntelegr'. Scric lot Zit.)bcn, prc'cum li \lclctit'al r\lrnr'lor, crrnr .. ,tu ,tll.tt ir-r
oarccar.t' iz(utlc ci zic unii [-entru drcptul .rccst.r s.i fi fost rrrrtrl t]tn c(,i ).)ftt'zt'.i (ie
t.ilnricit(rri ai I)Lrn'rnr.rr.icltii Scripiuri, in zilt'lc lui ltolemcrr liilrJr'lful. Si t.ilnr.icintl .rcli.r
prttrr<"-.-ia Isa ic i, Proorrlcul zicr': ,,lati, l'ecioara va lua in pin tece" /l.rririi ;, J.l r, n rr nr.r i Sinrcon
nu r cre,2ut intnl .lc('sk'a ProorLrcrr lu i, p.in.i ct i s-r hot.i rit Itri .lt' l.r ,irrnrn, zt r, ., r,i irr,:,.r . .r
rtrr t.t t'etlca nr().rrtr'1, prin.i ce nu va prinriin rn.iinilc'sale Pr'Hrjstosrrl l)onrnLrlrri.
Cnpitolul2 SFA\TL I,'] I]oII LACI ,\R] IIEPISCOPUL BULC]ARIEI
Insi mie rni se pare ci gi ceie ale lur Da','ic1 se potrivesc .icestui Sirrreul:
,,Cu lungime de zile il voi umple pe el, 9i-i voi arita lui m6ntuirea Mea"
( Psalttr 90.1ot.
l, Iar Iosif si mama lui se mirau de ceea ce se vorbea despre
-3.3-35:
Prunc. (.34) $i i-a binecuvintat Simeon si a zis citre Maria, mama lui:
Iati, Acesta este pus spre ciderea si spre ridicarealn multora din Israil 9i
ca un semn care va stArni impotriviri, /.35) 9i prin sufletul tiu va trece
sabie, ca si se descopere gindurile din multe inimi.
"'""'il:.1,1;:,1i"ii!ji';"1J.,^,'.li!?iii:,';:il
l-.r blagoslovit Sirneon pe amindoi, iar.i pt cel care se socotc.r a fi tatd
ldsAndu-I, citle cca cu adcvarat maici zicoa: ,,Iati, Acesta este pus spre ci-
derea" cekrl ce nu cred, ,,si spre ridicarea" celor care cred. Sau, 9i irrtr-alt
chip: spre ,,cidere" este pus Domnul, atlica spre caderea rtiut;tilor celor
dirr suflctelo noastrc, gi sprc ,,ridicare" a butriitililor. Cadt cun'ia, sc ridici
intreaga infelcpcir.rrrt'. I-nci 9i intr'-alt fel sc poate a se infelege: estc pus
Hristos ,,spre cidere", in lrr cle ,,ca s; patimcasc.l El gi ca si cadi in moarte"
gi mulli sc r'or,,ridica", duP.i cc ,,va cidea" El. Deci, punc virguli drrpi
accst cuvint: ,,spre ciderea", apoi incept ,,gi ridicarea multora"r'.
Iar,,semn" estt Crncca, care pini acunl ,,starneste impotriviri", adici
nn cste primit.i cle cei necredincitrli. ihci s('nr(ri zic(',,semn" 9i irrtruparca
Donrrrului gi striin Irrcobignr.rit, minunat] semn, ciici Durnnczcu S-a f.Icut
om, iar Ft'cioara, Maici. Iar acest .,semn" - irrtrrrparea lui Hristos -
,,starnegte impotriviri", perrtru cai unii trupr.rl Donrnului rlin Cer il zic a
fi, iar.rlfii, clupri i11611i0u1..' Indlucirc], iar.-rlfii altelc bArfescr".
$i zicc: ,,Prin sufletul tiu" - al Fecioarci - ,,va trece sabie". Poate
polllcr-IeFte aici rrecazul care i I-a pricinuit Fecioarci Patima Dornnului,
dar poatc nunlegte ,,sabie" gi sminteala cll care s-a smintit, viizAnd pe
f)omnul ristignit, cdci poate socotea: ,,Cum e cu putinti ca Acela Care S-.1
niscut firii de simdnhi, Acela Care a fdcut minru.ri, Acela Care a inviat
r.norfii, si fie ristignit gi sd moari si si fie scuipat?"
Iar ceea ce zice ,,ca si se descopere gindurile din multe inimi", alati
ci ,,se vor descoperi;i se r.or ardta cugetele multora care s-au smintit;;i
dupi ce se vor vdcli, vor afla grabnici vindecare, pl'ecurn gi tLr, o, Fecioari,
te vei descopeli Fi te vei ar;ta ce cugeti pentru l-{ristos, apoi te vei intdri in
credinfa cea citre El". Agijclerea 9i Petru,,,s-a descoperit" cAnd s-a lepidat,
dar s-a arS.tat puterea lui Dumnezeu, a Celuia Care I-a primit pe el prin
poceiir-rfd. h-rci gi in alt chip ,,s-au descoperit gindurile dintru multe
inimi", fiirrdci i;i vAnzitorul s-a vidit (Matci 26,48),9i cei carc i.l iubeau
pe El s-au ar.itat, precum era losif cel care a r.enit la Pilat 9i precunr erarr gi
femeilc ccle care stateau lAr.rgi Cruce (Ioan'19,25,38).
2,36-10: $i era 9i Ana proorocifa, fiica lui Fanuel, din seminlia lui
A9er, aiunsi la adinci bitrAnele si care triise cu birbatul ei gapte ani de
la fecioria sa. (-32) $i era viduvi, in vArsti de optzeci gi patru de ani,9i
nu se depirta de templu, slujind noaptea 9i ziua in post 9i in rugiciuni.
/3ti) $i venind 9i ea in acel ceas, liuda pe Dumnezeu2lsi vorbea despre
Prunc tuturor celor ce agteptau mintuire in Ierusalim. (39) DuPi ce au
sivirgit toate, s-au intors in Galileea, in cetatea lor Nazaret. (40) Iar
Copilul crestea22 9i se intirea cu duhul, umplAndu-Se de in!elepciune,
9i harul lui Dumnezeu era asupra Lui.
(1, 361 Psalm 91, 14 f2, i7l Psalm 25, 8 / 1 Timotei 5, 5
(2. 38) L\ca 2,25:24,2-I (2,40) 7 Regi 2,27 / Luca 1, 80; 2, 52
Zdbovegte Evanghclistul ILuca] intru povestirea cea Pentru An4 spu-
nindu-ne cine-i e tat5l 9i care e neamul ei, ca s; ctlno;lgtcm ca adevarat
griiiegte, aduc;ind gi pe mulli in chip de Inartori, pe cr:i care-i cltno;teau gi
tatil gl ncamul ci.
Deci Ana ,,se mirturisea Domnului", adici mulfimea ,,si vorbea
tuturor" pentru Domnul, ci El este MAnttribrul ti Mangaierea noastrd, a s
se Bnselle ,,Au n-ati stiut ci intru cele ce sunt ale Tntilui Mtu se cadc Nlie si fiu ?".
1l Cnt)it()lul ? SFANI u-L]'EOFIl-AC f ARIIIEPISCOPUI- BULCAItIEI
ritAcit c.r un copil? Si nu fie aceast:r! Cd nici a pre'ainfeleptei Marii r1u era t
accasta, ea care.-r primit pentru Dansul atatea descoperiri, nici a lui Iosif, t
ciruia 9i lui i s-r dcscoperit ci din Duhul Sfint este. Ci ei il c.iutau pe l
Domnul, si vad.i dac.l nu cumva s-a dus de la dAngii, daci nu cumva i-a rl
lisat pe ei. Iar dupi ce L-au aflat, [] r'ezi pe EI cum le rispundc? Ci Fecioala ir
numinclu-l pc Iosif ,,tati" ..rl Ltri, Domnr-rl zice: ,,Nu acesta este tatil Mcu
ccl ade virat, c.1, de ..rr fi fost aga, in casa lui se cuvene'a si fiu; ci Dumnezetr
estc Tatil Me.u - 9i pentru accasta, in casa I-ui sunt, adici in templul Lui".
Dar' ,,ei nu au infeles" cclc cc Donlrul a griiit lor, pcntru c.l taini cra aceasta.
Iar ,,in pustie" a fost cuvintul lui Dumnczeu citre loan, pentru ci de
vreme ce fiii ,,pustiei"r - adic.i ai Biscricii celei clirrtre ueamuri -, urm.ru.r
sr.'frce nrai multi decaitcei a i acelcia ,,care avea birb at" (lssia5-], i)-adici
a sinagogii iudc.ilor -, dup.i cuviinla s-r f.icut cuvintul gi porunca lui
Dutunezeu, fiincl loan ,,in pustie".
$i loan propoviclui.r noroadelor ,,botezul pociinfei", adici mirtu-
risirea p.icatclor, iirr botezul ace.sta Ie ajuta lor ,,spre iertarea picatelor",
c.rre iertare se cl.ltlea ;rrirr Botczul h-ri Hristos. Cici cr-r adevirat botezrrl lui
Ioau r.ru didea itrtarea picatelol, ci spre iertarea picatelor folosea 9i
po\'atuia, atlici ii gitea pe oameni ca si primeasci Botezul lui Hristos,
carc di iertarea picatelor.
3, .l-6: Precum este scris in cartea cuvintelor lui Isaia Proorocul: Este
glasuli celui ce strigi in pustie: Gitili calea Domnului, drepte faceli
ciririle Lui. (5) Orice vale se va umple 9i orice munte 9i orice deal6 se va
pleca; ciile cele strimbe se vor face drepte 9i cele colfuroase, drumuri
netede. (6) Si toati fipturaT va vedea mAntuirea lui Dumnezeu.
(3,5)Psalm97,3/lsaia,l0,3-5lNlatei3,3/Marcu1,3/Luca2,30/loan1,23lTil 2, ll
,,Cale" este petrecerea [r,iefuirea] cea dupA Hristos, pe care o
poluncegte a se giti, cici cat de curand avea si propor.iduiasc.i Domnul. l
Iar,,ciriri" sunt poruncile Legii, cdci pe cele ce acum erau ,,colluroase" ;;i I
stremlrAnoage [intortocheate] poruncegte ,,drepte" a le face; pentru ci I
fariseii strAmbinogeau gi rdzvriteau poruncile. (
carc spre lLrcrul cel btrrr s-au si.:bit, iar.:ti sc Vor umplea, ,,ortce munte
Fr
9i orice miguri", irdic.i prrtct.ile cele potri'.ice c.rc cli'pricina nriindrit,i
s-au inil!.tt, se vor smcri, perrtr.tr c:i au slibit cu adevarat si putcrilc cele
potrivnice, gi poftele cr: se par a fi intru rroi firogto,5i ttrate tretctlt,s_.ttr
tacut, ii in ,,drepte" cele strimbe s-au preschinrbat. pcntru ca l-lristos gi
pntcrilt celc. potrir.nice le-a sLlrp.lt, care aici sunt.tr.itatt: (le ,.munli,, ,i de
,,miguri", gi migcdrile rroastre celc firepti c.itro lucrul ce-l bun lc-r irrviat,
pe c"rre Evaughelistullc-a nurnit,,r'ii pline", prin ccca ce. zice: ,,orice vale
se va umple". $i pentrtr aceasta S-a intrupat Dolnnul, ca firea rroastr.i intrtr
t't'.t ri iIrhr i .)>(./,1 | (' s.t () in t()(trc.l.
Si zicc: ,,toati fiptura va vedea mintuirea Iui Dumnezeu", rrrr nunr;ti
iuclcii gi naimifii", ct 9i krat:i f.iptura, c.ici ilrtru tot p.iru.intril s-.1 \'(,stit
F-r'anshciia.
$i nrultc. altele er.ru cu PutilUa a sc gr.ii, dar inde.rjurrs sunt ,rccste.l
spre ltrmjnarca flAmurire.r, Iinrpezircar"] cu\ intL'i()r ce s-.tr zrs.
3, 7 9: Deci zicea loan mulfimilor care veneau si se boteze de el: l'ui
de viperelr, cine v-a aritat si fugili de mAnia ce va si fie? (81 Facefi, dar,
roade vrednice de pociinfi si nu incepefi a zice in voi ingivi: Avem tati
pe Avraam, cici vi spun ci Dumnezeu poate gi din pietrele acestea si
ridice fii lui Avraam. (9) Acum securea sti: la ridicina pomilor; deci
orice pom care nu face roadi buni se taie gi se arunci in foc.
/.1. , :rr trtatci 3,7-10, 19; 8, 11 / Io.ln lt,39, t5, t)
'' In odilia clc lo l8l)5. in loc dc ,,nici si invinuili pe nedrept". se g.isctte ,,sa nu
clevetiti ".
rr in t'clilia dc' h 1805, r'crsctul l8 t'ste acc'sL'r: ,,Ntulte 9i altete binevestea norodului,
mineiindu-1".
--lf
.1, .l!l-22: Iar Irod tetrarhul, mustrat fiind de el pentru lrbdiada, femeia
lui Filip, ftatele siu, si pentru toate relele pe care le-a ficut lrod, (20) a
adiugat la toate si aceasta, incAt a inchis pe Ioan in temnifi. (21) $i dup;
ce s-a botezat tot poporul, botezindu-Se si Iisus si rugandu-Se, s-a
deschis Cerul, (22) 9i S-a pogorat Duhul SfAnt peste El, in chip trupesc,
ca un portimbel, gi s-a ficut glas din Cer: Tu egti Fiul Meu Cel iubit,
intru Tine am binevoit.
l.l. l:ll Matei 1{, 3 / Nt arc! 6, 1,7 (3, 20) Matei 4, 12 l.l, 11 r Marei 3, 13, 16 / Marcu 1, 10 /
Ioan 1, 32 r.J, lll I'salm 2, 6 / Matei 3, 17; 17, 5 / Nlarcu l, 11 / Luca q, 35 / Ioan l, 32
Dupi cuviin!5 graie'gte aici Er.anghelistul cclc pentrtr Irod, ca gi cr-rm
ar fi zis asa: ,,Norodul untle ca acestea socotea pentnl ftrarr, iar lrod, fiind
mllstrat clc cdtre loan, a adiiugat ii aceast;t pr-stc toatc, adici a-l itrchidc pe
el ir temnitii". Derci, rninun6ndu-se, SfAntLrl Luca povcste9te aceasta,
piilAndu-i r';iu ci norodul acest fel de p.lrere ar'.lud pcntru loan, Irod unele:
cil acL'Steil .r .rIitat.
Si ,,s-a deschis Cerul", ca nor-rd si ne fie aritat fader.erit] ci Botezul
tuturor clcsclride Ceml, pe carele Adam l-a incuiat. fi ,,S-a pogo16t Duhul"
pesto lisus, ca tlintru aceasta sd ne inv.ifdm ci gi la rroi, c.ind ne lrotez;im,
vine Duhul; cici cu aclcv.irat, nu avea trebrrinth Domnul de Duhul, ci to;rte
perltru noi lt f.rce,;i El Se face. incepituri tuturor celor pe care noi avean
s;i lc dobAnclirn r.nai pc urmi, ,,ca El si fie Intii-niscut intre mulfi frali"
(lloutttni 8,29).
Iar Duhul Sfint se arati ,,ca un porumbel", ca si ne irrvilim ci se
cuvinc a fi noi lrlAnzi gi in cr-rrifie, gi c.1, precum in vremca lui Noe,
porrrrrrbeltrl .r vcstit incctarca miniei lui Dumnezeu (Fnccrc cop.8), a9a ;i l
aicca, Duhul cel SfAnt ne-a impicat pe n()i cu Durnnezeu, potop picatulr:i l
fic.lnd [pobpind picatul]. !
Irrci pi ,,Fiu" este numit Domnlrl Hristos, de la Tatdl fiind trimis glasul, I
ar:iti)ndtr-ne cri gi noui, celor ce ne botez.im, punerea cea intrLl fii ne-a diru-
it o. larii ,,intru Tine am binevoit", in loc de ,,irrtrr-r Tinc M-am odillrit".
3, 2.3-.38: $i Iisus insugi era ca de treizeci de ani cAnd a inceput (si (
propoviduiasci), fiind, precum se socoteaL5, fiu al lui losif, care era fiul (
(
ro
[13051 ]-ilcujnd ZigaLren accste cuYinte, zico ca lisus era de treizcci cle anj cinrl a
inc('put s.i fnci nirlurli li s.r irlvcge. Iar ,,fiu al lui Iosif" era nu dupi adevir, ci dup.i cLrnr
li sr.' pirt:.r iudtilrrr. Iosif a fost fiu .rl lui Eli, Iii a fost fiul lui l\latat ti apa. pc rincl, unul
dlpil n ltu l, p.ini la Adam, c.rrc a fost al lui Dumncze'u, adica dt'la Dumnezcu, p.\rtru c.i
Itri Adanr nu un onr i-a fost t.rtii, ci f)umnczeu l-r zidit pt'el. Aceasti infclc.gcre este ii la
,,Caitea ieamului lui lisus Hristos, fiul lui David, fiu lui Avraarrr" (Nlntti 1,1), cici
IALCUIItIr\ SFI\ IEI hVr\N(;tlEl.ll DE LA L-UC.\ Cipik)[rl 3 6l
luir" Eli, (21) fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai,
fiul lui Iosif, (25l fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui
Esli, fiul lui Nagai, (26) tiul lui losua, fiul lui Matatia, fiul lui Semein,
fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda, (27) fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui
Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, (28t fiul lui Melhi, fiul lui Adi,
fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er, (29) fiul lui Iosua, fiul lui
Eliezer, fiul lui Lorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, (30) fiul lui Simeon,
fiul lui luda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim, (31) fiul lui
Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, (32)
fiul lui lesei, fiul lui lobed, fiul lui Booz, fiul lui Sala, fiul lui Naason,
(33) fiul lui Aminadav, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul
lui Fares, fiul lui luda, (34) fitl lui lacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam,
fiul lui Tara, fiul lui Nahor, (35,t fiul lui Serug, fiul lui Ragav, fiul lui
Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala, (36) fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad,
fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, (-371 fiul lui Matusala, fiul lui
Enoh, fiul lui Iaret, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, (.lE) fiul lui Enos,
fiul lui Set. fiul lui Adarn. fiul lui Dumnezeu.
/l lSrN'latei1,16; 13, 35 / l\lar(u 6, 3 / Lu(n {, 22 / loar 6, {2 r.1, l;l\tatei 1, l2
{1,j1r 2 Rcgi 5,l.l / Zaharia 12, 13 / Ntatei 1,5 r l, .12) Isaia'1.1, 1/ Ntatei l, {-5
ri. i.ll Facere 29, 35;38,29t 16,72 | Malei1,2-l {.1..1.1) Fa.ere 11,22, 24,26t21,2-5:25,2C26,la I
Matei 1, 2 fi. -l.il Fa(€re 11, 2.1-25; 11, 13-1{, 16, 18, 20 1-1, -l{'l Facere 5,25, 28-29, 32, 6, 10;
9,1A;10,22,2J; ll, 10, l2 43,.l;) Fa(ere 5.9, 12, 15, 18,21 f.l. .lS) Facere 5, 3, {'
Domnrrl S-.r Lrotezat, fiirrd ,,de treizeci de ani", c.ici accasti vArsti este
mai cie sivirgit [desiviLgit.l], 9i intru aceasta onrul este saLr bun sau rritr.
1;rr Luca istoriscFte rrcarnul Lui, cu rinduialal inturrrata fal.i cle cea ir
Irri Mateir:, ca si ar.rtc c.i Accla Cart'acum S-a rrascr.rt cu tnrl-', dc la
l)umnezeu este; cici birrc vozi ctrm ingirarea ne:rmului, Ia Dumnczeu se
sfirgegte. l;rr aceast.i istorisire a ne;rrnului o face ti ca s(i ne invifam ca
[)omrrnl pentrn aceasta S-a irltrup.rt, ca pc k)ti strirnogii citre Duntnezcrr
:..t-i aduc,i ;i fii ;i Lui s.i-i faca.
irrca gi in alt chip pot a tilcui: Nu sc clcclca cum ca naStorc.r Drrmnului
cstc fdri clc simAnfi. Dcci, r'oind si arate Evanghclistul ci 9i alt.l dati fira
cle sarnanla s-a ficut om, de la cr-i de jos sc suic la Adam pi la Dunrrrezctr,
ca;i cunr;rr fi zis rroui: ,,Daci nu crezi ci Cel dc al doilc.l Adam S-a fiicut
,,fiu al lui David" Il numette p('Hristos, iar pc David fiu ai lui Alr.um, suincl mirrtea
ascultitorikrr la f.igitltrinlelo lui Dumnezcu cele c.itrc dintii.
r"
in edifia dc la 1805 ir.r versetclt' 24-.1J, in l(!: ..le ,,fiuI lui", st] gii'|te ,,care a fost al lui".
li Cu orrline cronologici inYr'rsi faf.l dc cc'a ar;tat,i dc E\.ar.rghelistul Nlatci.
Capih)lul 3 Sf ANTU L'f EOFILACT Altl'IIEPISCOPUL BUI-CrlRlEI
firi de simAnfS, suie-te cu mintea la cel dintAi Adam gi-l vei afla pe el ci
s-a fdcut de la Dumnezeu, farA de s5mAnti; Si dintru aceasta nu fi
necredincios, ci credincios".
insi se intre.abd unii: ,,Cum zice Evanghelistul Matei cd Iosif cste fiu a
lui Iacov (Matei-1,16), iar Luca zice aici cA cste fiu al lui Eli?" - zicArrd
aceFtia cA estc crr neputinfd ca acelagi Iosif si fic fir"r a doi tafi. Deci, pentru
unele ca acestea zicern: Iacov si Eli au fost frati dintru o mami, dar din alt
tati; gi murind Eli firi de fecior, Iacov a luat-o pe femeia lui, ca si-i ridice
urmag dintr-insa; gi aga se spune cd losifeste fiu al lui Iacov dupi fire gi al
lui Eli, dupd Lege - chci Iacov dupe fire l-a nescut, gi dintru aceastd pricini,
cu adevArat este fiul sdu firesc, iar lui Eli ii era fiu numai dupi Lege. Cici
poruncea Legea, ca, dacd cineva ar fi murit fdri de fii, femeia acestuia si
se mdrite cu fratele lui 9i cel care se va nagte dintru dAnsul si fie socotit ci
este al celtri ce a murit, degi dupi fire era al celui care era viu (Dcuterotnnt
25, 5). Dintru acestea se adeveregte cd birre zic Evangheligtii, gi nu sc
impotrivesc; cdci Matei pc tatil cel firesc al lui Iosif l-a scris, iar Luca pe
cel ce se socotegtc a fi tati al lui dupi Lege, adicd pc Eli - ca prin amAndoi
sA arate cA pentru aceasta S-a niscut Domnul, ca atAt firea, c6t pi Lcgea s.i
o sfinfeascd.
CAPTToLUL 4
Is1titt Llin unlttlL' Clrantonir'i. lisrr-s inc4tc sr1 ltrt'tlict'in Cnptt'nutunt
si in N.rz.rrct, ritnlccd 1tt, stncrn lui Pctru ;i pe allii)
1,1-12: lar listts, plin de Duhul Sfint, S-a intors de la lordan 9i a fost
dus de Duhul in pustie, (2) timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de
diavolul. Si in aceste zile nu a mAncat nimic; 9i sfirgindu-se ele, a
fliminzitr. (.3) $i I-a zis diavolul: Daci egti Fiul lui Dumnezeu, zi acestei
pietre si se faci piine. (4) $i a rispuns Iisus citre El: Scris este ci nu
numai cu pAine va trii omul, ci cu orice cuvint al lui Dumnezeu. (5) $i
suindu-L diavolul pe un munte inalt, I-a aritat intr-o clipir toate
impiriliile lumii. (6) Si I-a zis diavolul: Tie iti voi da toati stipinirea
aceasta 9i strilucirea lorr, cici mi-a fost dati mie 9i eu o dau cui voiesc; ///
deci daci Tu Te vei inchina inaintea mea, toati va fi a Ta. (8) $i rispunzind,
Iisus i-a zis: Mergi: inapoia Mea, satano, cici scris este: Domntlui
Dumnezeului tiu si te inchini si numai Lui Unuia si-I slulegti. (9,t $i L-a
dus in Ierusalim si L-a asezat pe aripa templului ;i I-a zis: Daci egti Fiul
lui Dumnezeu, arunc5-Te de aici ios; 00) cici scris este: Ci ingerilor Sii
va porunci, pentru Tine, ca si Te pizeasci; (11) qi Te vor ridica pe miini,
ca nu cumva si izbegti de piatrX piciorul T\u. (12) pi rispunzAnd, Iisus i-a
zis: S-a spus: Si nu ispitegti pe Domnul Dumnezeul tiu.
/)Judec:k,ri 13, 25 / Nlatei.l, 1/ M.rrcu 1, 12 /.1. lr l€rirc 3,I,28 / 3 Resi 18, l2;19, tt/
(.1.
.1. 2 / \tarcu l, l3 /1. .lr trlatei l, 3 rJ. il Deuteronoor 8. 3 / lnteleD(iune l6- 2b /
l\lntei
Nlatei 4, { f.i. it lezechiil 4, 2 / }Iatei .1, 8 l-r. ;) \tatei {, 9 i.i. r/ Deuteronom 6, I3, 10, 20 /
rosua24.r4/Ntate.'10il erleze(hiira'"1,n):il:','i,',i:;,i:li,illl]'.]l;1if;lJ;lil
S-a botezat Domrrul, ca s;i sfirrfeasci apelc pcrrtru noi cei ctr vr)i.lln.l
dobAndi claml. Iar dtrpi ce S-a botezat, cstc adus de Duhul in nruntc pustirl,
I irr cclili.r rle l.r 18t)5, titlul capitolu lui e'str:: ,,.Pr,lfrr ll ti lontlttt.
s/ ispifi, cir [1,i
rysiliu
Pcltltt catlL'a /-srtici ri'-s-a r/ai l.ui. Ptnlrt /isls crirrrl rr lirst ilrrs L nunlc:t Lt lr.cttt lt itl
iuLltr itt
litijlocul IoL ltt:utlu ccl ct dt\\t dtLlt dt, Llra,'tttcurtt. Pattlru ranarn lui Ptt'ru.l)tttlrrt tr'i cc s-tttt
i,iult'cnl lc fcluritr: ltLtli'.
I in e.li;i..r de la 1u05, in lor de .,9i sfirgindu-se ele, a flimAnzit", sr giisegte
,,ti
sfirgindu-se ele, mai pe urmi a fliminzit".
'lrr dilia cle la 11]05, in loc de,,intr-o clipi", sc gisclte,,intr-o clipealt de vrerne".
r ln edi;ia cle la 11J05, in loc de
,,strilucirea lor", sc llisettc ,,slava lor".
'irr t'.1i;ia de la 1l]05, in loc c1r,,,mergi", sc tisc;itl',,fugi".
{rl l.t|r1,111,1.1 st:/\N 1.ut- I t:oFll.,\c1 ,\l{ rrPlscOt,LL uur-a:,\r{F]
caci Duhr,rl Ccl Sfiiut Il dr-rcea pe El spre hrpta ce.a impotriv;r diavolulr.ri. $r
Se tluce ,,in pustie", c(r sa dea prilej diar,'oh.rlr.ri sa-l- b.intuiasci, pontru c.i,
nrai valtos ciirtrl strntcnr singrrri, ne bAntuiegtc pe n()i.
9i l.'ostr'gk' ,,patruzeci de zile". Si nu trect prstL. nr;sura postrllui lui
\ioisc llcsi rc ll, 78; DL'utcrwron 9, 9) gi a lui Ilic (.3 /ttlgi 19, 8), c;r, nlr cunrt'.r,
rlintr-rr act'.rst.r s.i s()cc)tcascii s.ltana ci este mai mare decit acegti Prooloci,
5i astfcl sa virr,i sii-1, tr.lntuiasci Fi pc El, socotintl curn c; li El t'stc om.
irrc.i [sivirge;;te Donrrru] postul la ,,patruzeci de zile"] gi ca sA nu sL. parn
c.l dup; narh.rcire S-a irrtrtrpat
I.rl dr.rpi llotcz este l)omnul ispitit, aritindule noui c.i dupi Botcz
nt'r'or cuplintle ii p(r noi ispitt [adici vom fi ispitili]. $i postc'gte Domnul,
pcntnr ci rnarc arnri intrr.r ispite t'ste postul, dar gi pentnr cd, ;i noi, dupi
LJotc.z nrr la dcsfitare sL. cLlvillL'a ne da, ci la postire.
Dt.ci, r,rijmapul, dc la licornia pintccelui inccpc a-L bAntui pc EI, dc
Ja carc gi pc Adarn [;r inceput a-l ispiti] (Frrcerc.3, {i). Apoi [[l bintuicatc] dc
la iul.rirea t.le averi, aritindtr-l Lui toate imp.lriliile lr,rmii. hsi cum I le-a
.r'itat? Oarecare zic cum ci l.ui irr minte I le-a pus inaintc pt' acc-stea. Iar
n()i s()cotirn ci rrrr in nrintt', ci simfitor I lc-a ;rritat J.ui pc accstoa, dupi
rr.ilucire ficiudr.r-lc a se arita, si rrimic inchipr.rind Dornrrtrl in minte. Iar a
tlt'ia oari il bintuir'tte pe Donlnul ci r. Ia irr['ire.r tlr >lava, cici zicc: ,,Daci
esti Fiul lui Dumnezeu, arunci-Te de aici los". $i rnigulirrclu-L pc El,
rrrrclc c.r aceshra Lrirfc,r, ca maicar de migulire am.igintlu-Se,9i vr.ind a Sc
.r ra t.r
1'rt $ipg ;1 fi Fiul ltri Dun.rnezeu, S-ar fi arurrcat
jos, gi aga a r f i cunoscttt
tliavolr-rl Cint'e.stt'[]l cu adevirat. hrsi vczi cum Domnul ctr cuvint din
Sclipttrr.i il altrngi pe r,r';i jmagul: ,,Si nu ispitegti pe Domnul Dumnezeul
t6,u" ( Dttttt:rottttn i ti, Jijl; c.ici rru se'cuvine intnr aritate primejriii a se al'ul1ca
cintr'.r pt'sine, ccrcinrl de-i va ajr.rta Dunrnc.zcu.
Ia anrintt,inci ;i aceast.r, c; lrarc folos c.stc a gtiScriPturilc. Cici 9i Dctnrnul
p('s.lt.ln<l clr cuvint din kripturil-a alungat, pr.rrtru ci ceea cc zice: ,,nu numai
cu p6ine va trii ornul", a lui Moise este, cuvAnt carc s-a zis pentm nratrai, cici
rrrarra, rnrictrr ci ntr cr;r piirre, insii a hriinit rrorodul (Dtate rLtttLtttr 8, 3). lar celc
c.rrc zic: ,,Domnului Dunrnezeului tXu si te inchini" gi ,,si nu ispitegti", ale
lrri \{oise sr,urt 9i .rcestca (I)r'llcrunotu 6,'l3, 16).
1, 13-15: $i diavolul, sfirgind toati ispita, s-a indepirtat" de la El,
pSni la o vreme. r114) $i S-a intors Iisus in puterea Duhului; in Galileea
" ln ecli(ia de la l8t)5, in loc dc ,,s-a indep;rtnt'', sc S.:se5te ,,a fugit".
i in r'.li1ia de la 1E05, irr loc tle ,,irr puterea Dulrului", sc giseite ,,intru puterea
Duhului".
q
tALCUltit..\ sFt\ lht L\.,\\(.l :l l )l: I.,\ LUC.\ C.rliitolul l
' l1ti05] Ca un c)m zicc'oce.rsta: ,,Duhul Domnului peste Mine", ca;i cum ar fi zis
ci ,,Dumnez<'irea Domnultri, .rc.lici a fiului, estc peste N'line Iistrs, aclici Dumnezeu S-a
unit cu N4inc, omul", cii aici prin ,,Duh" se cuvirre a infelegc l)umne'zcirea lrir.rlui. Iar
,,Duhul Domnului cste'pe'stt N4inc, ca si se nrentuiasci oamenii", c.ici aceasta se inlelegc
intrlr cc'lc dirrafarii, li adcvc'ritii cstc accasta clin cuvintul cel cc cste impreuna: ,,pentru
care", adi.i ,,pentru aceasti grricin;i M-a uns pe Mine, onrul, cici nu M-a uns cu
untdelemn, precunr erau un;;i impiratii, ci cu Dumnezt'irea" (dupi Zigaben).
'' in ed ilia tle ta 11i05, in loc de ,,si stobozesc pe cei apisati", se gisette ,,si slobozesc
intru ugurare pe cei sfirimafi".
r" irr ctlilia c1e la lli05, in kx de,,anul plicut", sc g.isettc,,anul primit".
I'AI-CUIRE-,\ SFINTEI Ii\'AN(;HI]I-II DL i-A I,UCA Cipit(tul-l
din Israil, ci amAnclolli aceste pirfi, deopotriva orau gi roLrite cle satana gi
oarbe. inci se pot irlteleg€ accstea 9r pentru cei morli, cici gi ace;tia robi fiind
gi sfarimali, s-au slobozit ciin stapAnirea iadr,rlui, prin ltl.iete.
lnc.i a propovdt-luit Domnul gi ,,an primit". $i care era ,,anul cel
primit"? Poate adici 9i."'eacul ce va si fie, per-rtru care'a propot'.lduit
Domnul zic.ind: ,,ln ziua aceea nu Mi veli intreba pe Mine nimic" (Joarr
'16,
23), Ji iar'59i: ,,Adevirat, adevirat zic voui, ci vine ceasul 9i acum
este, cAnd morlii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu gi cei ce vor auzi
vor invia" (loan 5,25),9i ,,plicut" este anul acela, adicd poftit gi dorit
dreplilor, an pe care il a;teapt.i toti cei care, aici, irr lumea aceasta, sunt
dupi adevir lucrdtori ai faptei cclei bune. Dar 9i vremea Vcnirii in trup a
Domnului estc ,,an primit", pentru care gi Pavel zice: ,,Acum este vreme
bine primiti, acum este ziua mintuirii"ti (2 CoritrtL'ni 6, 2).
$i dupa ce. Dornnul a citit acestea, a zrs: ,,Astizi s-a implinit Scriptura
aceasta in urechile voastre", luminat pe Sine ardtAndu-Se celor care-L
auzeau, cum ci El estc Acela pentm Care s-au scris acestea.
4,22-30:9i tofi Il incuviintaurr 9i se mirau de cuvintele harului, care
iegeau din gura Lui 9i ziceau: Nu este, oare, Acesta fiul lui losif? (2-3) 9i El
le-a zis: Cu adevirat lmi vefi spune aceasti pildi: Doctore, vindeci pe
tine insufil Cite am auzit ci ai ficut in Capemaum, fi 9i aici in patria Ta.
(24) $i le-a zis: Adevirat zic voui, ci nici un Prooroc nu este bine primit
in patria sa. (25) $i adevirat vi spun ci multe viduve erau in zilele lui
Ilie, in Israil, cind s-a inchis cerul trei ani 9i gase luni, incit a fost foamete
mare peste tot pimAntul. (26) Si nici la una din ele n-a fost trimis Ilie,
decAt la Sarepta Sidonului, la o femeie viduvi. (27) $i mulfi leprogi erau
in Israil in zilele Proorocului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s-a curitat,
decit Neeman Sirianul. (28,t $i toli, in sinagogi, auzind acestea, s-au
umplut de minie. (29) $i sculAndu-se, L-au scos afari din cetate 9i L-au
dus pAni pe sprAnceana muntelui, pe care era ziditi cetatea lor, ca si-L
arunce in pripastie; (j0) iar El, trecind prin mijlocul lor, S-a dus.
(1,l:l Psalm 4-1,2-3 / Cintarea Cintirilor 5,16 / Malei13,3ll Marc!6,7,3 | 1 .a2,47;3,23/
Ioan 6,42:7,27 (1, 23) Sirah 18, 20 fl. l.ll Matei 13, 57 / Marcu 6, 4 / loan 4, ,l{
| 1, 15) 3 Regi 77,9 | lacov 5, l7 a.l, 1, r 3 Regi 17, r0 i-1, 2;r 4 Regi 5, 14
Anzind rrclroadelc cele care sc grii.ru dc Hristos,,,se mirau de
cuvintele harului care iegeau din gura Lui", gi minuninclu-se, igi bitear,r
joc de El, zicArrd: ,,Au rlu estc acesta feciorr.rl lui losif teslarul?" Micar ci
" Aici, in ctiifia 1988 a Sfintei Scripturi sc g;isc5tr': ,,lnt: acum vreme potriviti, iati
acum ziua mintuirii".
r2
in r'.1i;ia de la 180-5, in loc de ,,incuviinfau", st,giseite ,,mirturiseau".
6E Capitolul 4 SF,,\NfUt. TEOFILACI-i\l(l IjEPISCOPU 1.. BULCAltltll
" ln e,.li1i.r de'la 1805, r-nloc tlr' ,,erau uimiti de invititura Lui, cici cuvintul Lui
era cu putere", s. gnselt(' ,,se spiimentnu de invilitura Lui, cici cu stipinire e'ra
cuvintul l-ui ".
rr irr edili,r rlt' la IS05, irr loc .1r' frici li ficul
,,9i s-a ficut tuturor", s('g.isc)t(' ,,si s-a
spaimi prestc toti".
'i in de la 1E05, irr Ioc de ,,a iesit vestea", rt' gaselt(, ,,se ducea v!'stea"
".li1in
7tl C,rllitotul-l SIAN] L-'LTEOFII,ACT ARI I I I: PLSCOP U L BULC,\RI[I
$i r.rr.r lasa l)unrlul pre dr.rci sii gr.ii.rsci, ln.1i illtei pentru c.i nu avca
trcbuirl!;r dc laucl.r cea clc la cei nccur;rli, cici ,,nu este frumoasi lauda in
gura picitosului, ci nu este de la Domnul trimisi lui" (Sirrtlr 15,9), ial in
a1 doiloa lirrcl, pt'rrtru cii r.rtr voia si aprindi zavistia cvreilor clintru a fi El
liuclat de ci trc tofi.
lal noroatlcle, depi S-a r,lu> El ,.in loc pustiu", il ,,cauti" 9i-L,,tin" pe
DArrsul, i.rr El nu sc milgirregtc Fi sc hot.inlicettc cu propovicluirca, ci
zicr-: ,,Trebuie si binevestesc Impirifia lui Dumnezeu si altor cetiti".
Pentru aceasta, se cuvillc ca gi nc-ri si nr"r nc lerre vim, nici s.i nn ne indestulim
intrr-r un krc a rrc ]rotirnici gi .r st:r incuiafi, ci pretr"rtindenea sA inc(njuram,
ca dolr vtrnt ioltr>i pt'cilt(.\'J) .
ne gr:iielte astfel: ,,Te rog ;i cu dr.gostc tc indenrn, sii vezi tLt, cititorule, cele citre st'
sivirgesc,rici".
l" Ciin.1,
cunr pi cu i i se cade i propo\,ad u i, nc, spr.r ne tcrt Sfintul Teofilact, in tiicu irea
cea dt' la .'\l.lilr i, .l:).
72
Cet,lrolut- 5
Ptscttirt'a nittutntd. Vindtcltrca tttui lt'pros;i n ttnui sldbdnog.
Chanmru lti Led. Desnrt nostl
5, '1-'I'l: Pe
cind mullimea il imbulz"a, ca si asculte cuvantul lui
Dumnezeu, 9i El gedea lAngi lacul Ghenizaret, (2) a vizut doui coribii
oprite lingi !irm, iar pescarii, coborAnd din ele, spilau mreiele. (.3) $i
urcindu-Se intr-una din coribii care era a lui Simon, l-a rugat s-o
depirteze putin de la uscat. $i gezind in corabie, invila, din ea,
mulf imile. (4) Iar cind a incetat a vorbi, i-a zis lui Simon: Mini la adinc
si lisafi in ios mrejele voastre, ca si pescuifir. (5/ $i rispunzAnd, Simon
a zis: Invititorule, toati noaptea ne-am trudit 9i nimic nu am prins, dar,
dupi cuvAntul Tiu voi arunca mreiele. (6) $i ficAnd ei aceasta, au prins
mulgime mare de pegte, cA li se rupeau mreiele. (7) $i au ficut semn
celor care erau in cealalti corabie, si vini si le aiute. $i au venit 9i au
umplut amAndoui coribiile, incAt erau gata si se afunde. (.9) Iar Simon
Petru, vizind aceasta, a cizut la genunchii lui Iisus, zicAnd: Iegi de la
mine, Doamne, ci sunt om picitos. (9) Cici spaima il cuprinsese pe el
9i pe toli cei ce erau cu el, pe_ntru pescuitul pegtilor pe care ii prinseseri.
(10) Tot aga 9i pe lacov si pe loan, fiii lui Zevedeu, care erau impreuni
cu Simon. $i a zis Iisus citre Simon: Nu te teme; de acum inainte vei fi
pescar de oamenir. (71) fi tr;gind coribiile la !irm, au lisat totul 9i au
mers duoi r El. r-J. I/Nunreri34,1lllosua11,2/Mntei4.18/Mar.u'1,16/.i,2)Matei,1,18
1:;,-l) loan ?i) 2 lleSi 6,9 / 3 Regi 17,'Ia / Iov 12,5 (3, ill) Matei 4, 19/
21,6(j,
Marcu l, 17 f5. ll)Matei4,2U19,27 / Marcu 1, 18;10,28/Luca18,28
Fuge Donrnul rle slar.a, insi noroadele cu atat nrai nrult aleargd ciupi
El. Dt,ci, din p1'j6i11; ca ntrrrrtlrrl ,,il imbulzea", El intra in cor'.rbie, ca iirr
corabie sd-i invclc pe cei cc st;tcau la firrnuri, toli inair.rtea felei Salc fiind
si rriciunul nertimAnind inapoia Lui.
' In oclilia t1t la 18{)5, titltrl capikrlului este: ,,/'('lfnl t'ittarco pL'ptilttr. Pttrtru lL'prosul,
lr|!ru.l,il\in(riu! c(' l4 i.luspt'lttll Putlrtr Ltt'ti'onu';ttl. I'tnfnr l isus chnd ntit tctt inpn'tttti
'r
i,tr lui Hristos ttLt".
cri i'rDrt,'sti. I'ctttrtt Lc u,:.trtcrt h/ii(ri?rl ll)st(sc,
I in editia de la 1805, in lcrc tlc',,lisafi in
ios mrejele voastre, ca si pescuili", se
t.isr)tr. ,,aruncati rnrejele voastre spre v6nare".
:rin odilia de la 1805, in lor- de
,,de acum inainte vei fi pescar de oameni", se giiscatt'
,,de icurn vei vina oameni".
I/\LCUIRIA SFI\ I'LI I]\/,\NClII:I,II DE L/\ I-LrC,\ (l.rt'it()lul . 7l
Iar clupi cc din corabie a invatat nororinl, nu-l lasd fara dc plata nici
pe st.lpanul coribiei, ci indoit ii face lui birrc: cici pi mullirre dr'pegti i-a
d.iruit lui, gi ucclric al Siiri l-a facut. Si te minuneaz.l de iconornia Dornnului,
cum il tragc spre Sirre pc fiecarc, prirr cclc care-i sr,rnt proprii lr cu cJIu J
crcscut impreund, c.ici precLlnr pe n-ragi prin stea i-a chemat la Sirrc (Mrlfr'i
2,2), aSa gi pe pescari prin pepti.
Insi vezi ;i blAndclea lui lisus, ciici pc Pc'tru ,,I-a rugat si depirteze
pufin de la uscat" corabia, tiar vezi-l ;i ;re Petrlr cum cra de asctrltitol
intluc.it pe omul pe Care nu-[-;tia, L-a primit in corabiil sa, 9i intru tt'rate
pe El ll asculta. Cd indat.l ce i-a zis lui ,,mini la adinc", rru s-a ingreuiat,
ruici nu;r zis: ,,.foat; noaptL..l r)stcninclu-m;i ginirnica clob.lndurd, oart'aclun
mi voi supune Tic, ii la alte ostencli rnti voi tla pc nrirre insumi?" Nici un;r
tlintru .rceste.r nu a zis, ci mai vArtos: ,,Dupi cuvintul Tiu voi arunca
mreiele", atAt cle ficrbirrte cra la crcdint.i [ii era incrctlinfarca] irrci gi nrai
inairrte r'le credrnl.l. Pentru accasta gi at.ifia pcgti prindc, illcAt, neput.ind
si-i traga afar.i, tace sernn gi celor ce erau inrpretrrr; lucriik)ri ctr ei, celor
ce erau in cealalti corabie. $i prin ,,semn" ii cheamri po ncogtia, pentru ci
cle sp;.tirn.r pricinuiti dc r'.lrrarera cca multi a pc;tilor', nici a grii nu put('.1.
lar din multa r'vlavic, Petlu Il roa5ii pe Hristos: ,,Iesi de la mine, f)oamne",
,,picitos" pe sirre rruminciu-se gi ,,nevrednic" dt'tr fi irtrpreur.ri cu Accl.r.
Insd, cle voicati, pricepe-le pc accstea gi drrpi inaltr inlolegL.re. ,,Corabia"
cstc sinagt'rga iudeilor, iar ,,Petru" poarti chipul invi!itorilor cclor tlin Lcge .
Deci, s-au ostcrrit inviliiorii cei mai dinainte rle Hristos k)ati: ,,noaptea" -
ci ,,noapte" era vrenloa cea mai clinaintc do Vcnirea lui Hristos - gi ,,nimic
n-au prins". Iar clupi ce a vt'nit Hristos gi s-a fdcrrt ,,ziud" (ltnn 8,72),in
Itxr"rl invifitorilor cle [.tge purrAndu-se Aposblii, ,,dupi cuvintul Tiu" -
adici dup.i pomnca l)<,mnului , ,,arunci mreaja" Evanghe.liei 9i mulfime
de oanreni ,,vAneazi" [,,pescuiesc"]. $i sirrgrrri Alrosktlii lltl pot si trag.i
mul;imea pe.;;tilot ci fac ,,semn" gi celor intprcurri lucr;tori cu ei 9i celor ce
elau dimpreuni cu e.i, gi ,,vin si le aiute". $i acegtia sunt cei de pL.ste vrertri
pistori ;;i dascdli ai bisc.ricilor, carc pc ale Apostolikrr invif.ituri tilcuind gi
inr'.1!And, ,,ajuti" Apostolilor sprc ,,a vina" oamt'ni.
Si ia amintc ai la cuvintr-rl ce zice,,arunci mreiele", c.Ici ,,mrejele"
.rlati ins.igi Evanghelia, care are cuvintc snlcrite ii lesnc cle inlelcs, inc.l yi
1'rogorAtoare clrrpi mintea oameniklr de rAntl, cc o asculti. Pentru ace;tstil
se zice: ,,arunci mreiele".
Iar ceea ce r.a zice cincva, cum cA prin acest clrvAnt ce zice: ,,arunci
mreiele", este insemnat;;i adincr-rl infelcgcrilor, nici aceasta nu este
necuviirrcioasi, pentnl ca s-a plinit glasul Proorocultri cale zice: ,,Iati, voi
C.rpitolul i SIA\TUL I'EOF ILr\c-l' ,\ Rlllllf lSCoPUl- BUI-CARlEl
trimite rnul!ime de pescari, zice Domnul, gi-i voi pescui; iar apoi voi tri-
mite mullime de vAnitori, 9i-i vor vana [de prin toli munfii, de pe toate
dealurile 9i de prin cripiturile stincilorl" (larentitt Ib, l6) - ,,pescari"
r-\umindu-i pe Sfinlii Aposto)i, iar,,vAnitori" pe cei dr: peste vrerni
povifuibri gi inrraJitori ;ri bisericilor'.
5,-12-'16: $i pe cAnd erau intr-una din cetiji, iati un om plin de lepri;
vizAnd pe Iisus, a cizut cu fa!a la pimint 9i I s-a rugat, zicind: Doamne,
daci voiegti, pofi si mi curile9ti. (1.3) $i intinzAnd El mAna, S-a atins de
lepros, zicind: Voiesc, fii curifat! $i indati s-a dus lepra de pe el. (i4)
Iar Iisus i-a poruncit si nu spuni niminui, ci, mergAnd, aratS-te preotului
9i, pentru curilirea ta, du jertfa, precum a orinduit Moise, spre mirturie
lo1. (15) Dar 9i mai mult stribitea vorba despre El 9i mulfimi multe se
adunau, ca si asculte gi si se vindece de bolile lor. ('16) lar El Se retrigea
in locuri pustii 9i Se ruga.
fr;, i.l) Matei Marcu l, 40-,11 f5, 1"11 Levitic '12, 2-5;"11,3-4 | Matei 8,1;12,16 |
8, 2-3 /
Marcu1,43-44; 5, ,13 / Luca 8, 56; 17. 1,1 r-5. 1r;) Matei 4, 25 / Mar.! 7,41 3,7 I
Luca5, l7lloan 6,2i5, /i;) N1atei 14,23llUarcu 1,35;6, 16 | Lluca 1, 12
Vrednic de minune estc leprosul, pentrll ci dunrnczeiasci socotinti
avind pentru Domnul, zice: ,,daci voiegti, pof i si mi curilegti", i.rr aceasta
il vidca pe el c.l Il socotca pc Hristos a fi Dumnczeu, pcntru ci nu ca
l.lng.i un doctor \.ine - cici L:pra nu se putea vindeca c'le citrc doctori -, ci
ca langA ur Dumnezeu, ci nurnai lui Dr-rmnezeu Ii cste crt pr,ltir$; a vindeca
Llnele ca acestea-
Iar Domnul Se atingc de dinsul, nu flri dc socotcald; ci, dc vrcme ce
dupa Lege, cel care se atingea de lepros, se prirea ci este neculat (Lcolflc
cap. 13i, r'r'ind si arate ca unele ca acestea mici lucruli 9i porurrci ale Legii
rru-l sunt de ner,oie a lc p.lzi, pcntru c; El Lrsugi L'stc DomnLrl Lcgii ;i ctt
nimic nu se spurci ccl curat dr. citre cel carc sc pirca a fi nccr.lrat, ci lcPra
sufletelor este aceea carc spurci gi pririnuie;te rtriciune. f)in aceasti
pricini, Domnul ,,S-a atins de lepros". Inci a ficnt accasta Fi ca sA arate
ci SfAntul Siu trup arc dr.rmnczeiasci puterc, fiind 9i cr.rrifitor gi d.ltibr
de viali, ca unul ce este trllp al lui Dumnezeu-CuvAutul.
lar Domnul poruncelt(' leprosului ca,,si nu sPuni niminui",
invifdndu-ne pe noi a nlr c.iuta laudc de la cei cirora lc faccrn binc.
$i zice Domnul: ,,mergind, arati-te preotului 9i, pentru curitirea ta,
du jertfa, precum a poruncit Moise, intru mirturie lor", c.i erir rincluiali
o
[n e.li;ia de la 1605, in lr)c de ,,precunr a orinduit Moise, spre mirturie lor", se
gilselte ,,precum a poruncit Moisi, intru mirturie lor".
IALcLIItT.,A SI.I\ I EI EVAN(]HII-II DI L,\ I-UC'\ C.rpjh)lul 5
a Lcgii ca pl'eotul sa-i ccrcc pc cL-i carL- ave.ru lt'pra, pi sa-i judr:ce tlt's-ar,r
curafit, iar cle se curileau in lapte zile, rimincau inl.luntnr irr cet,rtc, iar
cle nu, ii scoteau afarti. Dcci, Do:rrnr,rlaccstea zice: ,,Melgi, arati-te pe tine
insufi prcotrrltri gi du darul". Si care era darul? Dor-r.i p-rsELri (Ltt,ttic l4,-l).
$i cc inscamn6 ceca ce zice: ,,intru mirturie lor"? ,,Adica sple nr.rstrar('a
gi irrfruntarea lor, cici atunci cind Mi vor grii de riu pr'Mine, curn ci a;
cdlca Lcgea, dintru a-fi ponrnci Eu si duci clarr.rlhotdr.it dc Moise, dintru
aceasta sA fie mustrali ca nu calc Lege.r".
lar cum I sc aduceau jertfi lui Dunrnezcu ace lt- tlou:i pisiri, esto cu cr.l-
viinli a o spune acum. Sc tiiia o pasire ;;i ,,se sprijinea' singele ei intr-un
vas de lut nou" (Letitic 14,5), apoi amarlLlouil alipile ale cc.leilalte pisili sc
irrmuiau in sAnge,;i in.rcest chip era sloboziti plsirea cea vir.. Dcci acestca
inchipr-riau cclc perltrll Hriskis, cici celc doui pisdli er;rtr chipuri ale cclor
doui firi alc lui Hristos, cea dunxlozeiasci gi cctr omenoascii, clintre cart
una s-a junghiat, adici cea orncneascd, itrr.i cealalti ;r fost slobozit.i vie, ca
clumnezciasca firc feird tlc patim; a r.lmas, uns.i fiind ctr sangr.|r.firii ct'lci
ce a p.ltimit, 9i la sine'p.rtinra prin'Lind. Iar singcle Domnului l-au sprijinit
iutr-un ,,vas de lut nou" - adici irrtru nonrclul ct'l nou ditrtre numrrri,
rronrdul cel pdmitor al Agezim.irrhrltri cel \or-r.
Si vczi cd nurnai du1.ri ce s-ar fi curifit cint'r'a tic ,,lepri",.rlria .rtunci
este vredrric r-le a aduce accst ,,dar", adic.i cle a-l aduco jertf.i pe Hristos si
a savArgi celc Sfinte'. C.lci ,,lepros" fiind ;i necurat cu sr,rfle tr"rl, uLl se vil
invretirici a aduce unele ca acestea daruri,.rdic.i a aclucc jeltfa -l'rrrpulSi
Sitrgelc Donnului, care S-au unit cu dumnezeiasca firc.
Si ia amintr.;i la aceasta, curn ci in clrip negr.iit li cu toata r:oviir;irea
este Donlnul cle'asupra llri \,loise in llrcrare.r daluh.ri, c.ici Nloisc pe sor.t s.r
ce cra lcpt'oas5 nu a putr.lt sd o timirluiasci, rL'gi rnlrlt s-.r rugat cil f Nrrrri'r i
15); iar Domnul, nurttai cu cuvintr.rl pe lopros l-a crlr;fit.
S<xoteptc inctl gi smcrenia Domnulni, cunr noroclul poftind sa sc ;ltingii
cle D.lnsul, El mai grabnic irr pustic pctrecL.a gi st ruga. Agaclar, intru tot
ceea cc Donrtrul ficea, noui ne cla pilcl.l gi ca si ne rugiur deosebi [singuri]
pi ca sd fr-rgirn de slavi.
-
Dupi cum cu k.)fii ytim, orice cstu curl;ato1 elupi firc c.rdc, sc intpri;tit' ;i c.rtr ta ltrt trl
ctl nr.ri tlc ios, tlar pLrs fiind in vas, ilrsuyirilc firii crrrg.ito.rre r.itrr,in,.lar de acrrnt ntr este
nici inrpriitiat, nici curg,itrrr yi, cu adc'r'irat, spriiinit fiind dc vas, in sus se a.1rrnn. ,\i.i r:stc
folosit vcrbul ,,:'c sPrijinc'." cu intelesr,rltle: sc virs.r, \c;t)('r!t, sr, pune., sc Jll!ln!1.
" Sfirrta Liturghie, Dumnt'zt'ic;tilc Tainc yi toatt'sfintelc slujiri.
76 Capitoiul5 SIAN fUL TEOFIL.\C I Altl IIIiPISCOPUt- BULCARlEl
' In cdi;ia de la 805, in loc de ,,pu terea Dornnului se arita in timiduiri ", so g.is.'lte
1
rispunzAnd, a zis citre ei: N-au trebuinli de doctor cei sinitogi, ci cei
bolnavi. (32) N-am venit si chem pe drepfi, ci pe picitogi la pociinfi.
15, 271 Matei 9, 9 / Marcr,t 2, 14 l.5. 29) Matei 9, 10 / Marcu 2, 15 / Luca l5, I
/.;, ll) Mntei 9, l1-.12lMarcu2, 16-17 45. .l:l 1 Regi 15,22 / Osea 6,61
Miheir 6, 6-8 / Matei9,13 / M^rc!2,-17 lLucn 15. 17
Matei Iin chip] descoperit i9i ;rropoviduieptc numele, gr.iind: ,,pi Iisus
a vizut un om ce gedea la vami, cu numele Matei" (Matd 9, 9), iar l-uca
9i Marcrr (Marcu 2,14l, cinstindu-l pe Evanghelist, celilalt nunre al s.iu -
adrci Levi - il pun in mijloc [il sptrrr aici].
$i rninuneazi-te de iubirc.a c1e oamcni a lui Dumnezeu, cum rApegte
."'asclc celui r.iclean! C.i vamcgul vas al r.iclcanului este, gi fiari prea
vicleand. Iar aceasta o gtiu ace.ia care nemijlocit i-au cunoscut pe igti rnari
ripitori, pentrll ce acegti vamcai slrnt arceia ce cumpdrd vimile cele de
obgter6, ca si agoniseascii irnpotriva sufletelor lor.
$i Domnul nu numai pe Matei l-a cAgtigat, ci gi pe ceilalli vamepi, cu
care irnpreluri ospdta, Se sargLria sa-i captige pentm lmpdrilie, cici dirl
aceasti pricini a primit Domrrul a Se ospita impreun.i cu ei, c.r ii pr'.rceia
si-i traga [a D.lnsul].
lar fariseii, prihinildu-L pe Hristos, iati ce aud: ,,.N-am venit si chem
pe drepli" - adic; pe voi, cei care singr.ll'i vi indreptalilt 1-rc voi intivi -, ci
am venit sa-i chem ,,pe picitogi", nu c;r si r.tnini in picat, ci ca s.l se
pocaiasc;". $i in alt chipr poli a infelege: ,,Nu am vcnit si chcrn pc cei
drcpfi, ci nici cd aflu vreunul dirrtru aceptia, tiindca tofi pAcdtuiesc, cici
clc ar fi fost cu putinti si aflu clrep!i, nu ag fi vcnit" ( t?,otnruti 8, 30).
lardgi este ,,vames" 9i tot cel ce slujegte stipinitorului lumii gi aduce
vamd trupului: Iacomul cu pentccele bucatele lc dd vami gi clajctie
pintccelui, cun arul pe imprcrrnarea cea spurcatd, gi altul alta. Agadar',
cAnd pe unul ca acesta ,,I-a vizut" Dornnul - ar-lica cuvAntul cel
cvanllhelicesc -, ,,gezdnd la vami" - adic.l nesporind nici inaintc', dar nici
rnorgind 9i migcAndu-st spro rnai multi riutate, ci oarecum stAnd ftiri de
Itrcrare -, atunci ,,se va scula" clintru rir,rtate gi se va duce clupi Hristos, gi
in casa sufletului siu il va primi pe Domnul.
Iar ,,fariseii", dracii cei trr,rfagi gi despirjili - ci aceasta iuscmneazi
fariscu: tiiat pi clespirfit de ceilalfi -,,,cirtesc" ci Domnttl ,,mininci
impreuni cu picitogii".
lt'Vametii erau cei care incas.ru impcrzitele sau clirile, iar unii tlintre ei iice.'itr acest
st'rviciu la vami, de unde pi ntrmele de,,r'imuitori" sau ,,r,amegi". Dirr pricinii c.i ficeau
mu lte silnicii - mai ales cei care c,rau in slujb.r stipinitorilor romani ii cttmPirau tle la ace;tia
custorli;r vimilor vamegii erau urifigidispreftrili de iudei, fiind socotiJi picikrgi ca ii PiSarlii
L7
A.lici v:r indreptafi ind rept.i lind u-vi pe voi in;ivi 9i strotinelrt-vii clre6rfi.
TALCUIRET\ SFINTE] EVANC}ILL,1I DE LA LUCA C.apitrtul 5
5,33-39: Iar ei au zis cdtre El: Ucenicii lui Ioan postesc adesea gi fac
rugiciuni, de asemenea 9i ai fariseilor, iar ai Tii minAnci 9i beau. (.J.1i Iar
Iisus a zis citre ei: Putefi, oare, si faceli pe fiii nunfii si posteasci, cAt
timp Mirele este cu ei? (35) Dar vor veni zile cdnd Mirele se va lua de la
ei; atunci vor posti in acele zile. (36) Le-a spus lor gi o pildi: Nimeni,
rupind petic de la haini noui, nu-l pune la haini veche, altfel rupe haina
cea noui, iar peticul luat din ea nu se potrivegte la cea veche. (.32) $i nimeni
nu pune vin nou in burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile;
9i se varsi 9i vinul gi se strici 9i burdufurile. (3.9) Ci vinul nou trebuie pus
in burdufuri noi 9i impreuni se vor pistra. (39) $i nimeni, bind vin vechi,
nu voiegte de cel nou, cici zice: E mai bun cel vechi.
/5, .l.l) Isaia 58, 3 / Matei 9, 14 / Marcu 2, '18 / Luca 18, 12 /r;, .l.ll Isaia 62, 5 / Ntatei 9, 15 /
Marcu 2, 1915. i8) Matei 9, 15-17 / Marcu 2, 20-22 45, -19) Sirah 9, 13
Am zis pentru acestea in Er.anghelia cea dupd Matei'"; dar 9i acum, in
scurt, vom zice ci ,,fii ai nunfii" ii nume;te pe Apostdi, perltru ci Venirea
in trup a Domrrului se arati a fi asernenea nunlii, cici Domnul lisus Hristcls,
logodindu-$i Biserica, $i-a luat Siegi Mireasi (Efeseni 5,2.1-32). Deci zice
Domnul: ,,Nu se cuvine acr.rm Apostolilor si posteascai, insi trccnicii lui
Ioan datori suni si posteasci, cici dascilul lor cu osteneali gi cu durc.re a
implinit fapta cea bund" - cici zice in alti parte Donnul: ,,A venit Ioan,
nici mAncAnd, nici bind" (Matei 11,18) -, ,,iar ucenicri Mei, ca urrii c.rre se
afld impreuni cu Mine, Dumnezeu-Cuvintul, acum nu ar.r trebuinld tlc
folosul cel din postire, pentru c; impreuni cu Mine sunt;;i petlec, fiind
plini de hnr,9i de Mine fiind pizifi. lar cind Eu Mi voi in.illa la Cer gi ei se
vor trimite la prclpoviduire, atunci gi vor posti, gi se vor rr.lg., c.r urrii c.rre
spre lupte mari au fost rAnduiti".
lnci 9i in alt chip poli infelege: ,,Acum, inci fiincl slabi ucenicii gi
neinnoifi de Duhul Cel SfAnt, cu "burdufurile vechi" gi cu "haina veche"
se aseamXn.{. Apadar, nu se cuvine a-i impov. ra pe ei cu vreo oarecare
petrecere [vie]uire] mai grea,.rga prcctrm nici l.r cr hairra vechc nu sc purle
petic nou". Deci, precum s-a zis, ii poli infeiege pe Aposbli ca fiind
aseminafi cu ,,burdufurile cele vechi", ca unii ce erau inci slabi.
incd pogi sd-i intelegi gi pe farisei cA sunt aseminali cu ,,burdufurile
cele vechi", ca gi cum Domnul lc-.rl fi zis lor: ,,hval.itura Mca cstc "vin
1611", iar voi, fariseilor, fiind "burdufuri vechi" nu putcfi si o prirnili pe
dAnsa, ci, din pricini c.I ali biut "vinul cel vechi",;rdicii obiceiurile cele
vecl'ri, nu voifi invafitura Mea cea noui, ci ziceli ci "vinul cel vechi",
adicd AgezSmAntul Legii r.echi, este mai bun".
b, 7-5: intr-o sAmbiti, a doua dupi Pagtir, Iisus mergea prin seminituri
9i ucenicii Lui srnulgeau spice, le frecau cu miinile 9i mincau. (2) Dar
unii dintre farisei au zis: De ce faceli ce nu se cade a face simbita? (.3) $i
Iisus, rispunzind, a zis citre ei: Oare n-afi citit ce a ficut David, cAnd a
flimAnzit el si cei ce erau cu el? (4) Cum a intrat in casa lui Dumnezeu si
a luat piinile punerii inainte 9i a mincat gi a dat 9i insotitorilor sii, din
ele, pe care nu se cuvine si le minince decit numai preofii? f5) $i le
zicea: Fiul Omului este Dornn si al sAmbetei.
/t,. I I Deuteronom 16,9;23,24-25 / Matei 12, 1 / N{arcu 2, 23 10, 2) legi(e 20,'10)23,12 I
l\'latei 12, 2 / Marcu 2, 25 / Io,rn 5, 10 16, 3r I Regi 21, 1-5 / Iuntei 12, 3-.1/ IUnicu 2, 25
I t'' I / I es i re 2e' 32 / L"
li rliri,'i;'ri Y,"iil,' i; ll
" "''*#;? r'; ?;l
Itrrleii pr. fiecare sdrb.itoare o numeau ,,sAmbiti", cici,,simbita"
itrsenrrrcazi otlihni. Deci dt- multe ori se irrtAmpla a fi sirbXtoare vineri, iar
t'i rtr-rrneau virrcrea ,,sAmbiti" pentru sirb.ltoare, iar sAmbita cr'a adcviratd
() rlunreau ,,a doua dupi cea dintii", ca una ce era a dt-rua dupd sirbikrarea
yi ,,simbita" ce fusc'se [cu o zi] mai ir-rainte. Deci, s-a intAmplat gi afunci a se
stivArgi uua ca aceasta gi sc llumea s6mlrita accea ,,a doua dupi cea dintii".
Si irrvintrirrdu-i fariseii pe ucenici c;I ,,smulgeau spice, le frecau cu
miinile 9i mAncau", Domnul il aduce i4 rnijloc [il pomerregte] pe David,
care a fldm6nzit Si a nlancat painile punerii inainte (1 /{cgi 21, 1-6). Pentru
c.i David, fugind de Saul, s-a clus la Abiatar arhieretrl 9i l-a amigit pe
ace'sta, zicArrd ci impdratul il trimite pc el - pe irrhic'rcu - la o oarecare
treabii prea de nevoie. Dr'ci, fiind fl;im6rrzit Dar.id, a luat de ia preot gi
p.iinile puncrii inaintc - care in fiecare zi crau pust inainte c.ite doudspre-
zecc pe sfallta n1asi, tase de-a dreapta gi gase de-a stinga (Icr5irc 25,.30/; gi
irrci a ltrat gi sabia lui Coliat (1 llegl 21,8-9). Aceast.i istorie spunAnd-o
' In cclilia dc la 1805. titlul capiblului est('r ,.P('11,.|l uecru'ii Ini Hristtts ciui rulteau
sl'l(i' srirrl'rifrr I'tttlru ctl ct rnino :lstatd. Ptnlnt dh',qr'l1rr rlposkr/ii trr Prtttru ti'riL iri. Pcttlflt
'tir.t
n iubi pc i'rriinntsi. !\ttru a ttu m'yriti cu aptLtaptlc. Pcnlru c,i ttu sc cui'itt a iudL'cn pr' oyrLmpelc.
I)tttrtr iii:nlL'sa c,tsn pa kuldii.L,a hut i".
ct'i t:t'
2
in edi;ia dc la 1805, in ltr... dr, ,,a doua dupi Pagti", se gise)tc ,,a doua dupi cea dintii".
IAl.L.Lll{EA SljlN I Il EV,\\Cill:l.lll)ll 1.,\ LUC,\ (.rfrl,)lrrl fl
Domnul, ii rulgineirzi pe diin;ii din fapta lui l).rvid, ca li cullr .rr zic{r: ,,1).rc.
pt David il cinsti!i, cunr rle pe ucenicii Mei ii osinclifi?"
$i intru alt chip infelcgc: ,,Fiul C)mului,.rclica F-tr. l)omn sunt.rl
sAnrbetci, c.r un Ziditor gi l;iicirtor Fi Stapin )i cil un l).rtator trl l-c{ii
st.ipilrirr'am a clezlega sAmbita". Nu cstt nici un luclu t'io rnilare c.i ,,Fiu
al Omului" nirneni altlrl rru va fi rrumit. afar.i de Hristos, Care Fir.r al ltri
Dumnezeu fiincl, cu preaslar.ire a primit a fi si Fiu al C)nrrrlui, crici vrt'tlrric
cste a se numi ,,Fiu al Omului", Accla Care cu preaslivirt'S-a facut ()rrr.
(i, 6-i1; Iar in alti simbiti, a intiat El in sinagogi si invita. Si era
acolo un om a cirui mAni dreapti era uscati. (7) Darcirturarii 9i fariseii
il pAnd.a.t de-l va vindeca simbita, ca si-l giseasci vini. rSr i nsi El st ia
gindurile lor gi a zis omului care avea m6na uscati: Scoali-te 9i stai in
miiloc. El s-a sculat si a stat. (9) Atunci Iisus a zis citre ci: Vi intreb pc'
voi, ce se cade a face sAmbita: a face bine sau a face riu? A scipa un
suflet'sau a-l pierde? /10) $i privind imprejur pe toti acegtia, i-a zis:
intinde mina ta. lar el a ficut asa si mina lui s-a ficut la loc sinitoasir,
ca si cealalti. (11.t Ei insi s-au umplut de rninicr 9i vorbeau unii cu allii
ce si faci cu lisus. ii). (,r Nlatei 12, 9-10 / Nlarcu 3, I / Io.ln 9, l1' ro. ;r iUatci 12, l0 /
Lu.r 13, l.l (tr, l{, Ntrtei 12, l3l lllnrcu 3,5 ro, /lr N{atci ll, l{
Despre acc.rstii minunc arlr aritat gi iu Lr'.rnghtlia ct.a tl r,rf.ril l\{att'i',
iar acum aceast.r zicerrr: are ,,nrina dreapti uscati" acela c.rlc rrrr sivar;r'stt.
nitlic clin lucrtrriie faptei ce lci burrc, c.ici ,,mina" cste nr.lrllrl.rr.rl Itrcra:.ii,
iat ccl cart ,,uscati" igi arc ,,mAna dreapti", cr"r.rtlevir.tt ,,sti", rrclucrator
fiincl. Dcci, cel carc voicgte .r so insAnitogi la ,,mini", ,,sirnbita" st' r'a
insirritopi - adici rrtr cste cr.l plltinfi a [rcr.r oaregce din ltrcrr.rrilc f.rptci
cclei bune', de nu r'.t inceta cineva de la riiut.rte; c.rci irrtai ,,fereste-te de
riu", gi apoi ,,fi binele" (Psalttt 33, 1-31. Duci, cind vt'i potrect, intru
,,simbiti", adici vei inceta a siivir';i lucrr.rrilc ratrtSlii, attrnci vcr ,,intindc
mina ta" la lucnrlile faptei cclci bunc, gi-fi t,;r vt'niea l,r ,,starea cea dintii".
Cici cra o vrernc cAnd firea ourcne'asci avea lucrarc.r birrclui,;i ,,min.r
sinitoasi" ii r.r'a, aclici avea pctl'ecerca ct'a lucratoarc; irrs.l, mai apoi,
picrz;indu-o, cu r-larul lui Hristos a dobindit-o inaproj pe'ulri,r ca aceasta, f i
astfel a venit la ..starea cea dintii".
' In (.difia de la 1805, in loc do ,,a petrecut noaptea", se gisette' ,,toatt noaPtea a
petrecut '.
'in t'di1ia de la 1805, in [u .]e' ,,triditor", se giselte ,,venzitor".
fAI.CUIRE,\ SFI\ lEl E\/A\C;FlLL.ll l)h L/\ LLCA C.rpinrlul b
o, 20-20: pi El, ridicindu-$i ochii spre ucenicii Sii, zicea: Ferici!i voi
cei siraci, ci a voastri este Impiir)rlia lui Dumnezeu. t21) Fericiti voi
care fliminzifi acum, ci vi vefi situra. Fericifi cei ce plAngefi acum ci
veti rade. (221 Fericili veli fi cend oamenii vi vor uri pe voi si vi vor
izgoni dintre ei, gi vi vor batjocori 9i vor lepida numele voastre ca riu
din pricina Fiului Omului. 11.3) Bucurafi-vi in ziua aceea 9i vi veselifi,
ci, iati, plata voastri multi este in Cer; pentru ci tot asa ficeau
proorocilor pirin!ii lor. (2.1/ Dar vai voui bogafilor, ci vi lua!i pe pimAnt
mAngdierea voastr;. (25) Yai voui celor ce suntefi situi acum, ci veli
fliminzi. Vai voui celor ce astizi radefi, ci vefi plAnge 9i vi vefi tingui.
(26) Vai voui, cAnd tofi oamenii vi vor vorbi de bine. Cici tot a9a ficeau
proorocilor mincinosi pirintii lor.
ld l()) I'salm 50, 18/lsaia57,15/\latei 5,3/lacov2,516. ll l Psalrn 125, 5 / lsnii 55, 1;
61, 2; 65, 13; 66, r0 i Nlatei 5, .l / Luca 1, 53 / Apocnlipsn 7, 16; 21, 4 16, l2) Nlatei 5, 11-12 /
Ioan 16,2/1 Petru 2,19 /6.ll)2 P.rralipomenr 36,16 / Neemia 9,26/ ls.ria 35,10 / N{atei 3,12
1{,. l.l I Sirah 3'1, 8 / Ntatei 19, 2'l / Luca 12, 21; '16, 2-5 / lacov 5, 1 f6, 2il Pilde r{, 13 /
lsaia 5, l1; 65, 13 / lacov l, 9: 5, 1, 5 /(i. :6 ) lsn ia 30. l0 / Iorn 7. 7
Dupa ce Domrrul i-a alcs pc r-rcenici, prin Fcriciri pi plin irrr.ifittrli ii
por';ifuie;tc gi ii aduce pc- ei sprc agezare rlai r-l uhovniccasc.l, cdci c;trr. ei
irrtorcAnclu-Sc, rr.lie.gte acest cur'6nt.
Si irrtAi ii tericegte Domnr,rl pe ,,cei siraci" - ori pc cei smr-rif i cu suflctul
- agir, de r.oiegti, s;i infclegi, ori pc cci care itu nirav ne'irrbitor de argint. $i,
a spune in scrlrt, toate fericirile ne inr';rfi pe noi simplitatc 5i srnt'r'cnit'yi
defiimarc gi trari''; prectrrn gi ,,vaiul" se r1.i mogtcnire celor bogali din
veaculdc acnnr, pentru carc zice ci igi iau ,,pe pimint mingiierea", adici,
in veacul acosta de acur'r') igi dobindesc vese lia. Asemenea 9i cclor cc rid gi
se desfitcazi si sunt larrdafi.
Si rrc iniricog.im, o, fra!ilor, cum ,,vaiul" il au cti care surrt liudati dc
citre oamcni - ceici se cur,inc 5i de oamcni ii fi liiudati, insi mai inaintc de
catrc Dlrmnezeu!
6,27-36: larvoui, celor ce ascultafi, vi spun: Iubifi pe vrijmagii vogtri,
facefi bine celor ce vi urisc pe voi; (2o") binecuvintali pe cei ce vi
blestemi, rugafi-vi pentru cei ce vi fac necazuri. (29) Celui ce te lovegte
peste obrazr", intoarce-i si pe celilalt; pe cel ce-ti ia haina nu-l impiedica
si-ti ia si cimasa; (.30) oricui iti cere, di-i; si de la cel care ia lucrurile
",,Zis-a Avr'.r Irun Color': Salcina cea ugoJri lis.ind-o, a.lici a ne clefiinta pt'r-roi, pe
cL,a gre; am iuat-q.rdic; a n(,indreptil pe lloi ' 11]rt/{,/'t(-ll .,!'4rl.11, L'd. lOIt, Alba lulia,
1eq1, p. 1(11)
r('
in editia ele la 1805, in lclc tlt' ,,obraz", st'gist';te ,,falci".
ll_ l:if,iro|u|h SF\NTUL TEOFI],ACT,'\RI IIEPTSCOPI- T- BUI CT\RJEI
tale, nu cere inapoi. (.31) $i precum voili si vi faci vou; oamenii, facefi-le
gi voi asemenea; (32) 9i d,acd iubiti pe cei ce vi iubesc, ce risplati puteti
avea? C;ci 9i picitogii iubesc pe cei ce ii iubesc pe ei. (33) $i daci facefi
bine celor ce vi fac voui bine, ce multumire puteli avea? Ci si picitogii
acelasi lucru fac. (31) $i daci dafi imprumut celor de la care nidilduifi
si luali inapoi, ce mullumire putefi avea? Ci 9i picitogii dau cu im-
prumut picitogilor, ca si primeasci inapoi intocmai. (35) Ci iubifi pe
vrijmagi vogtri 9i faceti bine 9i dati cu imprumut, firi si nidiiduifi
nimic in schimb, gi risplata voastri va fi multi 9i veli fi fiii Celui
Preainalt, ci El este bun cu cei nemultumitori 9i rii. (36) Fiji milostivi,
precum si Tatil vostrurr este milostiv.
f6, :7r Iesire 23,,1/ Pilde 25, 21-22 / N{atei 5,44 (6,2E) Luca23,34 / Faptele Apostolilor Z 60 /
.12, .19
Romani 14, (b, :9) Pilde 20, 22 / tsaia 50, 6 / Sirah 4, 5 / N{atei 5,39-40 /
Romani12, 17/ 1Corinteni 6,7 f6,.i0) Deuteronom 15,7-11l Pilde21,26 |M ei5,121
Luca 6,34 i6,31)Levitic 19,18/Tobie 4,15 / Nlatei 7,12l Roma i 13. 8, 10 / calateni 5, 14
f{t, .ll) Matei 5, 46 (5, -15) Deuteronom 15, 7-8 / ls.ia 58, 4 / Matei 5, 42-45
16, .36) Iesire 34, 6 / Levitic 11, 14 / Psalm 102, 8-13 / Matei 5, 48 / Efeseni 5, 1
" ln edifia de la 1805, in lcx de ,,Tatil vostru este milostiv", s€ gisegte ,,Tatil vostru
Cel Ceresc este milostiv".
l2 D".p." dumnezeiasca milostivire, Sfir.rtui Isaac Sirul ne invafi a9a:,,Unde'e
dreptatea lui Dumnezeu cind noi, picibgi fiind, Hristos a mLrrit pentru noi? lar dacd
aici ni Se arati milosti\; si credem ci nu primegte schimbare in prir,inla aceasta" Si nu ne'
tie nou,l sa cugetim vreodati aceast; nei.'fliuirc, c.1 s,i spunem c.i Durnnezeu cste
nemilostiv. Cici nu se schimbi Dumnezetr in ceea cc e propriu Lui, ca morfii, li nu
dobinde'tte ceva ce nu arc, nici nu piercle ceea ce. art', nici nu primcite vrcun.rdaos ca
fiiptrrrile. Ci cee.1 ce arc'Dumnezeu cl jntru inceput, va ave,r Si are pururea pan; la sf6rgitul
firi cle sfir}it" (Fil.rciliLl roDi) cLtscd, Dr:spte trt,buittla Llt t u-l uri ytc pdcrifos, ci d. d pl;n{L'
st t1t ,r st rttsa pcntru c/, vol. 10, ed. IBNIBOI{, Bucuregti, 19E1, p. 31.1).
lA I-CU Ili [.\ 5fl\ tEl E \ .\ \(;l It- I ll l)[ L,\ t- LC'\ (.rprt(Jlul (.
Adicti, dacir aspri ti n{-.nrilostivigi iuli voie;ti sa-f i tit'lie vliijnra;ii, tir ;i tu
:r9a; iar dac.i lc voiepti pe ccic rlinlpotrivii, adicii sa-!i tie vrijnra;ii lruni f i
milostivi gi nepomenitori ci t- riu, nu socoti cii estc cu rleputinli a fi )i ttl
intnr .rcest chip". Ve"j, lcgc iirt'rsci scrisi in inimilt troastre? ltttru act'st
fel a zis 9i Dontrtul: ,,In zilele acelea dAnd legile Mele in cugetul lor, si
pe inimile lor le voi scrie pe ele" | ' ( It'retllitt 31, 3.j1. Aprei li .rlt.i trclruinlr
pllltc asupr.r n()astri spro inrplinirca accstoi p()ru|l.i: ,,Daci ii iubiti pe
acciil carr: va iubcsc pc voi simtoli .lsemclroa pac.rto;ilor;i ttc.rrttitrilot,
insi r.le ii ir-rbifi 1-rc cci ce- \'i vl'ainlitesc 9i vi l iclcrrcsc, suntoti clsclncllc.
cu Durnnczclr, caci numai El cste br-rn cih'e cci trctrlt llunritori gi rii. r\lariar,
pc carrr. () r'oili: a fi asemcrlca p;icitolilclr sau asolllonol lui Dunrnt'zt'rr?"
Veziinvif,ituri dumrezeiasci? Intii tt-a plecat pt'tine sfrre'aceasti p()rulrc.r
clinh-u legc.r cea fireasci -,,precum voifi si vi faci vou.i oarnenii, facc'ti-lt'
gi voi asernenea" -, iar apoi te ;rlt..rci yi tlintlu sfir;it;i rlc la lispl,riilt',
c.ici nc figatlr.riegtL' noLli aceastn plati: a fi ast'nrcrrt'a ltti [)tttnnt'zt'u: I.
Nu judecafi gi nu vefi fi iudecafi; nu os6r.rdili 9i rru ve!i fi
o, .17-10:
osAndifi; iertafi 9i vefi fi iertafir'. (3E, Dafi 9i vi se va da. Turna-vor itr
sinul vostru o misuri buni, indesati, clitinati 9i cu virfL', cici cu ce
'' lrr t'di1ia de la 1988, aici risim: ,,Voi pune legea N4ea in.iuntrul lor si pe ininrilc
lor voi scrie si le voi fi Dumnezeu, iar ei imi vor fi norod".
ll lrr al s.r rr Crr i,rirr l ,r-rcL'lii irr 1(./{ / r/t ci4rlh , Fericitu l Diadoh a l l:ot;(-..1 inr a!.r ,r.tlt l.
'r.
,,(?) Singur DLrnrnezeu e bun prin fire. D,rr;i omtrl sc f,tcc burr l.rin ('t'l ctt,rdt'r.rrat I'rn,
daci iii cultivi n)od urile vir'|uirii. Din ;rc('.lsu stare nu \c rr1ri I'o.rtr' '.-hinrl.a, c.inrl sLrl l,. l Lr l,
prin cultir'.rrt,a binelui, a ajuns irr Dunrnezcu aga de rlult, c.it p().ltr'\'rtl cLr put('r(\r (.rr(
lucre.rz.i in tl" (fiilrrr',llrit r-irrtrirrr'rtscri, r'ol. l, ed. HumaniLrs, llrrcr.rre;ti, 1t/9(), p 33q).
li Dt'sprt'iertrrea pe care o frigielLric;te aici N{intuitortrl, Si.rrrttrl lo.rn Scar'.rrLrl n.'
gr.iir'yte: ,,Unii s au predat pc ei osteuelilor tisudorilor licntru n doll:rrdi icltrrr'. l).r l ct'l
ce nu !inc' nrintc riul a luat-o inljnh'a ncesk)r.r Ncfincr!'a cle rnintc a rauluiesk 'fnrnul
ader iratt,i prriinfe. lar cel ce line,Jugnrinie ti pare ci s(' proc.iicyte e lst'rttettr.t .t'lrrr
cirui.r i st, p.rrt, ci ale.rrg,i in r is" (|r/rrt alur rotuittrLtscri, CtLr',irilrrl iX: L)c-./r r tt iL't\\t dr ittolll
nliirrlrrr,r'r.,1.t),ed.llunanitas,Bucrrrt'5ti,20t)2,p. 1911 IarSfintLrl\l.r\inr Nlirturisitoful,
in crpul -12 .tl (lrrt.rirtirlrri ascr'i rr', nc intlc.rmni: ,,Sii nt iubinr utlii pc.rllii ii vr)m fi iutrili
t1r-'[)r.rmnczeu. Si finr cu inclelung.i r'.iLr(iaro irltreolalt.i;i la fi 5i el ctr inclc'lung.i r,rbd.rrt'
fnJ.i dc pic.rtelc noastro. Si rlu r.rsplitim riul cu riLl;i nu ronr prinri rltrpa P.icalt'lt'
noastre. Circi ierLrrea grepelilc'r no.rstrt' o a il.i rn in iertlr('r lrJ lil(rr. Ia r nr ila lu i Du nr nt zr'Lr
e.rscunsi in nrilostir.irea noJstr:r f.l!i rlt'.rploapele. [...]lnti, n('-n d.iruit r]ou.i L)(Jnrl!rl
chip clt'rrrintuirc li ne-a clat notri put(rr'\'r:tnic.i dt'-r nt'irer, lii ai lrri I)unrnt,zt'rr I'rin
ur'm.rre, in voi.r noastri sti mintuir('l noastr.i" (Filralrn rr)rrri,ritrrari, \'()l l, cri. I Itrnr.rnit.rs.
lluctrresti, lqgq, p. rU).
r" irr crlrlia cle la 1ti05, in lrt tie
,,cu virf", sc 1_qase;tt',,virsindu-se pe de.rstrprr'.
86 Cat)iktul 6 SFANT UI" IEOFILACT ARI IIEPISCOPUL EULCAITIEI
cl.rta, inmiit;i
sc va face birre. Acestca sullt asell'tcltcil gi lil osindirc: pentrtr
cai acela care os;indc.gtr., mai pc urmd se osindcgte, gi ,,cu aceeasi misuri"
ia inapoi; iar mai mult clocAt,.misura" se osinclr;te, pelltru c; a osandit pe
cel ascmc.rrca [tlupi fire cu cl], gi prrin acc;rsta ,,misura" cste ,,virsindu-se
pe deasupra".
Si acester zicandu-le Donrnul ti oprindu-lro pe rroi cle la a osAndi, ne
spr-rnu nou;i;;i pilda: ,,Spunc-Mi Mit:, tu ccl carc il judcci po altul, gi tr-r
instr!i actlc.ryi picatc savartcAti, ntr egti aselnenca unui orb care il
povatuiette pe alt orb? Cici d.-rcii pe aitul il jr-rdeci, 9i tu irrsufi intrrr .tceleagi
cazi, amindoi suntefi orbi; iar fie !i sc pare cunt ci il povifuie;;ti Lrc accla
la ltrcrr.rl cel bun prin l-l osandi, insi nu-l povifuicpti. C.ici cum va fi
por'.ifuit accl;r la lucrul cei bun r'lc c.ltrc tine, c;ind gi tu gregegti? Cici nu
estc ucenic nrai prcsus de- r-lasc.ilul sitr. Dcci, d.rcii tu, ccl care pari a fi
dascil;i povifuitor', grcFegti, far.1 de nici o indoial.i gi ccl ct-!i este Lrcenic
gi sr'poviltric;tc dc citre tinc Igrtgcgte ascmctrca fic],
Pcniyll ;a oricr' LlcL.llic
dc sivArgit Icle stivar';;it] r'a fi c.r clascilulsiu".
Acestea le-.r zis Domnul, pentrll ca si nu osirrdinr pe cei [care L)ar]
rnai prcjos clcc.it noi, gi carc sc p.rr a FaiAtui. inca ,rtlar.rg,r ii altolc pentl'u
accasU pncilli.
o,1-1-45: De ce vezi paiul din ochiul fratelui tiu, iar bArna din ochiul
tiu nu o iei in seami? (42) Sau cum poli si zici fratelui tiu: Frate, lasi si
scot paiul din ochiul tiu, nevizAnd tu bArna care este in ochiul tiu?
Fifamice, scoate mai intii b6rna din ochiul tiu 9i atunci vei vedea si
scoti paiul din ochiul fratelui tiu. /13/ Cici nu este pom bun care si faci
roade rele 9i, iarigi, nici porn riu care si faci roade bune. (44) CSci fiecare
pom se cunoagte dupi roadele lui. Ci nu se aduni smochine din miricini
9i nici nu se culeg struguri din spini. (-ljl Omul bun, din vistieria cea
buni a inimii sale scoate cele bune, pe cAnd omul riu, din vistieria ceea
rea a inimii lui scoate cele rele. Cici din prisosul inimii griiegte gura lui.
'i'..ilr}latei 7.3 i(...11/ Pilde 18, l7l\latei 7,.1-5lij, lil Isnia 32, 8 /
Sirah 18, 20 / N{atei 7, 16-20: 12, 33-35 / Ia.ov 3, 12
Domntrl zicc: ,,"De ce vezi paiulr, arlicl picatr-rl ccl nric al fratelui t.irr,
iar'.birna.,.rdictl p.icatul ct'l nrarc al tiLr rrtr-l socotegti?" Act'arsta se
potfi\'cgte Fi tutr-rror, iar mai cu scama clascililor ii st.lpinitorilor', cart'alt'
supr.r;ilor picate, dcai ar fi mici, le pc-dc1.rscsc, iar pc ale lor, chiar mari dr. ar'
fi fost, le lasii nepedcpsite. Pclltru acetlst.r gi ii nrrnrcSte Donurul ,,fifamici"
pe acepti4 ca 1-re accia carc una st'.rrati a fi rlintru a pcdepsi picate.le cclorlalli
- cici sc arati a fi drepfi -,;;i alta sunt clintru a paciitui;r ei mai rele.
Capitolul 6 SIA\TUL TEOFI LACT ARl JIEPISCOPUL, ilUL(,:\l{llil
rE
in edigia de la 1805, in loc cle ,,puhoiul", s(] giselte,,raul".
ru
in edigia de la 1805, in loc de ..pribusire'. se B,i>r'5tt, . sfirimare
TAT,CUIREA SIJI\TEI EVAN(;IIELII I)E LA LUC,\ Cnpitolul 6
Dc
CAPIToLUL 7
aic
VirtdecarL:a slugii ttnui sutn;. Vittdccorttt tdndntlui din Nain.
Tritnisii Iut lonn Botazdtorul. a\
Llrt*craa lui Iistts tlt'cdtrc fettrcis ttdcdtonsil
,,n
in
/, ne
1-l0; $i dupi ce a sfirgit toate aceste cuvinte ale Sale in auzul
poporului, a intrat in Capemaum. (2) Iar sluga unui suta9, care era la el in
cinste, fiind bolnavi, era si moari. (3) $i auzind despre lisus, a trimis la alt
El bitrini ai iudeilor, rugindu-L si vini gi si vindece2 pe sluga lui. (4) Iar
bo
acl
ei, venind la Iisus, L-au rugat stiruitor, zicind: Vrednic este si-i faci lui
aceasta, (5) cici iubegte neamul nostru gi el ne-a zidit sinagoga. (6) Iar
mi
Iisus mergea cu ei. $i nefiind El acum departe de casi, a trimis la El prie- mi
teni. zicindu-l: Doamne, nu Te osteni, ci nu sunt vrednic ca si intri sub 8r'i
acoperimAntul meu. (/) De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic n!
aCr
si vin la Tine. Ci spune cu cuvAntul 9i se va vindeca sluga mea, /8) cici 9i
zi<
eu sunt om pus sub stipinire, avind sub mine ostagi, 9i zic acestuia: Du-te,
9i se duce, gi altuia: Vino, gi vine, gi slugii mele: Fi aceasta, gi face. (9) Iar
Iisus, auzind acestea, S-a mirat de el gi, intorcAndu-Se, a zis mulfimii care ltT
venea dupi El: Zic voui ci nici in Israil n-am aflat atita credinli; (10) gi pi
intorcindu-se cei trimigi acasi, au gisit sluga sinitoasi. 9i
i/. lr Pilde 14, 35 / Matei 8, 5 (;. iJ l(/) Psalm .l0, 3 / lvntei 8, 8-10 Dr
Acest sutag este acelagi cu cel de Ia Matei (Matai 8,5-13).9i ce este cu S-
acoasta, anume cI Matei nu zicc cd sutagul i-a trimis pc iudci poftindu-L SC'
9i rugindu-L pe DAnsul?3 Este cu putinfi ca rnai intAi si-i fi tlimis pe iudei, m
apoi insugi sutatul acela si fi Yenit. Deci, ceea ce a l.isat llesPus Matei, o Pr
spunc [,uca. h1s; poatc ai iutlcii de zavistie topirldu-se, trici rru il vor fi
lisat prg 5u129 55 vie la picioare'lc lui Iisus, cdci aceasti fapti slava ii aducea
lui Hristos. Dar, mai pe urmi, r'l insugi fiind silit de ne'r'oie', a venit la
Iistrs; insi, poate, iarigi intru nedumirire ar fi intrat cineva, zicaind: ,,Cum m
Matei zicc ci insugi sr-ttagul, cu glasul siu, se lep.lda tle a vcni listts Ia eF CC
inscanrni ci ccl ce voielte pe Dunrnezeu 5i iubegte cuiictnrjlc trLrpepti ale inimii este
ichiopj dar daci le p;risettc pe Jcestea 5i iubc;tt';-re Dunrnczcu din krati inin.r, untbl,t.
t-a fel, iar.i9i, "surzii aud., inscanrni ci, fiind ciner'.r in r-mpri)tiere, c sr.rrd din r<:Lrie ii
tuitrre:; dar de se acluni in cunogtinti, aude.
"Leptotii se curitesc" nrati, fiinrlc.r s-r scris
in Lege.-r Iui Nloisc', ci .cel necurat s: nu intre in casa Domnului,, p!'t()t ccl ce .rfc
du5minic'fali cle aproapele, saLr sau pizm.i, s,ru vorlrire irtrpotrili. Dar d.rca lc
^uri,
p.rrisesc pe aceste.r, s-au curilat. In sfir;;it, dc vodc orLrul, untbla lchiot-ul ti ( crlrifit
lcprtrsu[, omttl c.rre a murit prin ncestea in vrernc.r lerrcviei sc scoala li se innoic}tt, dcci
sc li bir'1e\'('s tcitl.' sim f u rilor lu i, ct'ltrr sir.icite de sfintt'lc r irtuti, fiincici a !izut, .r u ntbl.)l
qi s-r curifit" (filo.aliu rol tint'dscri, r,ol. 12, ed. Harisrrra, I3ucure;;ti, 1q91, pp. 103-10-l).
rr
in edilia cle la 1805, in lcx cle,,haine moi", se giscttc ,,lraine scumpe".
rr in edilia dc l.r llJi)5, in loc rlr'
,,au cilcat voia lui Dumnezeu in ei insisi", se
t;seltr',,au lepidat de la ei sfatul Iui Dunrnezeu".
L
(l{ Cipitolul 7 SFANI'U I, IEOFILACT A]tI tIEPISCOPUI., I]ULCARIEI
pelrtru Hristos, i-a trimis L)e uccnicii sii si-L intrebe. Cici cum sd nu-L
cun()asci pe Hristos, ccl care gi mai inainte de nagtere in pantecele maicii
sarle a siftat, ca unuIcare L-a cunoscut pe DAnsul (Llcn 1,41,44), iarinlor-
dan nrirturisea ptntru El ca pentru Fiul lui Dumnezcu? (.loa tt I , 34)1' Deci,
Ioan ii trimite pe ucenici, zic.lndule lor si-1, intrebe pe Iisus: ,,Tu egti Cela
Ce vine [sau sd agteptim pe altul]?" Vezi cum Ioan, [pu]in cate putinl ii
tlucc pe ucenici intru adAncul cunogtinfei, ca se cread; ci ci Iisus este
Dumnezeu? Cici Proormii ,,trimi;i" se numesc, precum 9i insugi Ioan Bote-
zitorul astfel este numit, dupi cum 9i Evanghelistul ioan zice: ,,Fost-a om
trimis de la Dumnezeu [numele lui era Ioan]" ( ktnn 1,6). Iar Domnul
estc numit ,,Cela Ce vine", perrtru ci El intru stipAnire a vellit, nu fAr; de
a Sa voie gi ca un alt ,,trimis". Agadar, ucenicii lui Ioan zic: ,,Tu egti Cel
Care este agteptat si vini ir.r lume?" Unii, acest cuvant ce zice: ,,Cela Ce
vine", il inleleg pentru vcnirea Domnului in iad, intrucAt ceea ce se zice
si fie intru acest illfeles: ,,Tu egti Cel Care va si vind 9i in iad?"
Insi ce rispunde Domnul? Cunoscind pdcina pentru care Ioan i-a
trimis pe ucenicii lui la Sine, gi ci i-a trinris pe acegtia ca si vada ce face El
gi dirrtru acestea si cre'adA, pentru aceasta Domnul le zicc color trimigi:
,,Mergeti 9i spunefi lui Ioan cele ce afi vizut 9i ali auzit". Apoi numdri
sdvtirgirile minunilor, ctrre gi plin Prooroci au fost vestite, cdci aceste
cuviute: ,,Orbii vid, gchiopii umbli, leprogii se curilesc, surzii aud,
morlii inviazi 9i siracilor li se binevestegte", :rle Proorocului Isaia sunt
(lsaia i5,5-7l. Apoi, Domnul le zice: ,,$i fericit este acela care nu se va
sminti intru Mine", c.r gi cum le-ar fi zis a;a: ,,Si voi fericifi vefi fi, daci nu
vA veti sminti intru Mine".
Dar, pentm ci era cu putinti ca mulli sd se sminteascd pL'ntru Ioan,
zicAnd: ,,Cum, acela care a mdrturisit atatea pcntm Hlistos, acum,
trirnilandu-i pe ucenici, intreab; de este El "Cela Ce vine"?", pentru aceasta
griiegte Hristos citre' nort'rade: ,,Nimic de acest fel si nu socotiti pentru
Ioan, cd, au doari, cste t'l "trestie" ca sd se plece, cand intr-o parte cand in
alta? $i acum poate si rnarturiseascd perrtru Mine, iar mai apoi si nu Mi
nrai cunoasci pe Mine? Ci de era unul dirrtru accst fcl, pcntrr ce ali mai
iegit atunci in pustie ca sil vedeli pe el? Dar oare ntl cumva dirr pricina
desfitirii s-a stricat la minte [i s-a inttrnccat mintea lui Ioarr]? Insi a sa
imbrdciminte il artrtd a fi mai presus di'krati desfitarca; iar daci s-ar fi
desfitat, in caselc impirdtegti s:ar fi sa la9lu it. $i ca pe un Prooroc il strotifi
pe el? Adevir \.; griiesc voud, gi mai mult decit un Prooroc este". Cici
ceilalfi [Prooroci] numai au grdit mai inainte pentm Hristos, iar acesta L-ir
gi vizut Fi 1--a 9i ar;tat, zicand: ,,Iati Mielul lui Dumnezeu[, Cel Care
ridici picatul |rumiil" (loan 1,29). Iar ceilalli Prooloci, dup.i ce au iegit din
pAntecele maicilor lor au proorocit, iar accsta gi mai inaintc dc a iegi din
pAntece a cunoscut pe Domnul, gi [de bucurie] a siltat (Lr.rca 1,41, 11).
Apoi, Domnul il aduce in mijloc ca gi martor pe Proorocul, cdci zice: ,,Acesta
este cel despre care s-a scris: Iati trimit inaintea fefei Tale pe ingerul
Meu[, care va g5ti calea Ta, inaintea Ta]" (Malt,ahi 3,1)- Cici ,,lnger" este
Ioan, poate gi pentru Viala cea nematelialnici gi ingereascd, dar poate gi
pentru cd a vestitri' venirea Mdnttritorului.
Iar Domnul, zicAnd: ,,intre cei niscufi din femei, nimeni nu este mai
mare decAt Ioan", mai mult decAt pe toti ceilalfi oameni il inalfi pe
inaintemergitorul loan. Apoi, ca gi cum ciner"'a ar fi zts:,,O, Hristoase, ;;i
decAt Tine Insuli este mai mare loan?", Domnul adaugi: ,,Iar "cel mai
mic" decat el, adici Eu, mai mare sunt in Impdrifra Cerurilor, cici acum
sunt socotit mai mic decAt el gi cu neamulri;i cu r''.lrsta gi cu slava, clar
intru impird;ia Cerurilor mai mare decdt el sunt, adic6 intru toate cele
dumnezeiegti gi duhovnicegti".
Deci,,tot poporul auzind" cele despre Ioan, ,,s-au incredinlat de
dreptatea lui Dumnezeu", adici, priminclu-L pe Proorocul Sdu, norodtrl
L-a cinstit pe Durrrrrezcu [,,botezindu-se cu botezul lui Ioan"]. lal fariscii
L-au necinstit pe Dumnezeu [gi ,,au cilcat voia lui Dumnezeu in ei
ingi9i"l, fiindcd nu l-au primit pe Ioan.
Iar unii, acest cuvant ce zice: ,,intre cei niscufi din femei", intru acest
chip l-au inlcles: bine a zis Domnul ci ,,intre cei niscufi din femei", cdci
prin aceasta S-a scos afard pe Siner8, cici El din Fecioar.l era niscut ti nu
din femeie, prin ,,femeie" inlelegAnd-o pe cea impreunati cu bdrbat.
Iar allii, cuvAntul ce zicc: ,,dar cel mai mic in Impiri!ia lui Dumnezeu
este mai mare decAt el", intr-un alt chip l-au ingeles: cel mai mic in viafa
cea dupi Hristos, este mai mare decAt dre'ptul cel din Lege - a;a precum
Ioan, dupi dreptatea cea din Lege, era fir.i de prihani; iar de s-ar fi aflat
cinc.va Iab.ia] botezat, firi a fi sdvArgit cer.a riu sau binc, acesta ,,mai mic"
este intru ImpirSlia Cerurilor - adici intru cea dupa Hristos propovAduire
- insi ,,mai mare" este decAt cel nebotezat;;i in Lege drept.
l6
[1ti05] Dupi cum lj l-a Sfintul Nlatc'i s-a aritat,,,ir,ger" t.. tilcuie'9tc,,verstih)r".
L7
Dupi ncam, Domnul era socotit a fi fiu de tcslar lMah'i 1.3,55), pe cind loarr er.r
fiu al ltri Zaharia celui ce fusese preot la templul din lerusalim (Lrrca 1, 5).
'" Adici S-a exclus pe Sine din rirrdul celor niscufi din femeie.
(.rl.itr,lul ; SI-,\\I L,I-TE(II:IL,\C I,\RI IIEPISCC)I'LT- BI,I,CARII]I
$i irr.rlt chip lse poatc infelege aceasta ce zice: ,,cel mai mic in
^lmpirifia lui Dumnezeu este mai mare decat el"l, anume cti loan, care
r.i dc tnlp Fi nematerialnic, ins.i, inci toi in trup €'ra, gi din
r.n.ri c.i 11u or.r i.i
.r(('.1\t.i f riLlll,i ,.cel mai mic" iutnr invier.' - irrr icrea fiinrl iml'.rr.rlia
Ct,nrrilt,r ., rrrai rnart.('st(,dui.it,.,l. C,iti attrrrci, irrtlu inrpar.ilia itrViclii,
cu totul ncstricirciogi fac.inr-lu-ne, nu YOm nlai unbl;l [tr;i, \,ietui] du]ri
trLrp, ial ce I c.rrt'atunci va fi acolo,,mai mic", estL-,,mai mare" dc'cAt ccl
c.rr('acllul est. drept,.liir inci poarti trup.
7, 31 j5:Cu cine voi asemina pe oamenii acestui neam? $i cu cine
sunt ei asemenea? f.32) Sunt asemenea copiilorcare ged in piali'' si strigi
unii citre allii, zicind: V-am cintat din fluier 9i n-ati iucat; v-am cantat
de iale si n-afi plins. /.1.1) Cici a venit Ioan Botezitorul, nem6ncind piine
gi negustend vin, gi zicefi: Are demon! (.14) A venit 9i Fiul Omului,
mincind si bind, 9i zicefi: Iati om m5ncicios gi biutor de vin, prieten
al varnegilor si al picitogilor! (35) Dar Infelepciunea a fost gisiti dreapti
de citre tofi fiii ei?') /i,.1/
li) sirah 39, 29 / N{itei 9. l1; 11, t6-19 / N1arcu 1,6 / Lu.a l, ls
Er'.r la iutlei un joc dc copii intnl acest fcl: r.rn cirtl dc copii sc tlesparlea
in tioui cetc,;i, c.r gi ctrrn pi-ar fi ris clc via;.i, trnii cle o parte se jeleau, iar
.rllii do.rltn partt' fluicrau. $i nici cci carc sc jclt:au nLl so plec.rLr gi nu ulau
tieopotriva cu cci din cc.rlalti cL-.rti, rlici ce-ilalfi cc flrrierau nu se urleau cu
cei ce se tii rrgu iau.
Ap.rc1.rr', Dornrrtrl, ii ia in rAs pe farisoi, ca pc r.tnii carc f.rc unelc ca
acL.stc.r, caci nici ctr loan, cel care tr;ia viati tinguitoare 9i invii!a
Ipropovidr-ria] poc;iin!;i, r-ru s-au jt lit imprcun;i ti nu i-au r-trt.uat, nici lui
Iisr.rs, C.rrr' .rrit.r vial.i \.csela, nu I s-au slrpus ori I s-au plccat, ci dc am6trdoi
s-.ir.r lcpidat. Nici cu loau cel carc,,cAnta de jale" n-;ru jclit imprcun.l, nici
cr-r Iistrs Cel Crre ,,cinta din fluier" gi era vesel, nu s-au ttnit.
$i ,,s-a indreptat inlelepciunea lui Dumlrezeu", adici a fost cinstit.i,
nr.r clc citlo farisci, ci dr-. ciitrc ,,fiii sii", adic.l tlc c;itrc accia care au primit
cur'.1ntul lrri Io.rn 9i .rl hri listrs.
36-1.i: Unul din farisei L-a rugat pe Iisus si minince cu el. $i
l,
intrAnd in casa fariseului, a gezut la masi. {.1/) $i iati era in cetate o
femeie picitoasi gi, aflind ci gade la masi, in casa fariseului, a adus un
alabastru cu mir. (.3E) $i st6nd la spate, lingi picioarele Lui, plingAnd, a
2lPerrtrrr fcnr.'ile.:.rre L.ru ulrs pe Dirrllnpl 611 rrrirvezi pir l4LttL't 26, t -13; Nlnrtu 11,
1-9 lLt,ttt 12, I 3.
ifiiiilliiiffiilrlilrii
nn-1, chcami pe DomnuJ. Iar accla nimic nu a zis, pc cAnct accsta a cArtit 9i
dintru o tlatti osinde;te dimpreund pi pe Hrisbs $i pe femeie: pe aceasta
ca pe () p.ic.itoasi, iar pe Aceia ca pe un iubitor de oamcni. O, ce nechib-
zr.rin!.ilCu adcvirat, fariseu era omull
Dal Dornrrul, intrtbAnclu-l pe acest fariseu in pilde gi pomenincl de
,,doi datornici", tdinuit spunc ci gi el, faliseul, este ,,dator", chiar dacd se
parc cii cstc cu mai pntin dator, insi cste dator: ,,$i nici tu, cel care egti
dator cu mai putirr, nu-!i poli pldti datoria - cici fiind stdpdnit de mdndrie,
nu ai rn.ilturisirt: -, rrici ferneia". Agadtrr, amandurora se va ierta, 9i dupi
ce ,,i-a iertat pe amindoi", oarc,,care il va iubi mai mult"? Cu adtvirat,
,,acela ciruia i s-a iertat mai mult". Si aceasta griind [Dornnul], astupi
gura trufa5u ltri.
/, $i intorcindu-se citre femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia
44--5t!:
aceasta? Am intrat in casa ta 9i api pe picioare nu Mi-ai dat; ea insi, cu
lacrimi Mi-a udat picioarele 9i le-a gters cu pirul ei. (45) Sirutare nu
Mi-ai dat; ea insi de cAnd am intrat, n-a incetatrr si-Mi sirute picioarele.
(46) Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea insi cu mir Mia uns
picioarele. (17) De aceea, ili zic: Iertate sunt picatele ei cele multe, cici
mult a iubit. Iar cui se iarti pufin, pufin iubegte. (18) $i a zis ei: Iertate
ili sunt picatele. (49) $i au inceput cei ce gedeau impreuni la masi si
zici in sine: Cine este Acesta care iarti 9i picatele? (50) Iar citre femeie
a zis: Credinfa ta te-a mAntuit; mergi in pace.
r;, 4.1) Flcere 43, 2{ l;,16) Psalnr 22,5 (7,16/ Matei 9, 2 / Marcu 2, 5 | Lu(a 5,20
a;, .191 N{atei 9, 3 / N1ar.u2,7 / Luc^ 5,21(7, 50) L!.a 8,4q 77,79
i, ,^
Il arata Dornnul pe Simon a fi gi trufag gi firi cle socoteali. Trufag, din
pricirrti ci pentru picate, pe om - adici pe femeie - l-a osAndit, om fiind gi
el. Iar fdrd clc socoteali, c;ici nu a priceput ci pe femeia aceea care a sir.Argit
atAtca scr.nnc alc crcdinlci gi ale dragostei, se cuvcnea a o Frirni gi nu a o
indepirta. Din aceasti pricin.l ;;i il mustri pe el Domnul, ca pe cel care in
degelt o osindea pe cea care atatea a implinit, cAte el [Simon] nu le-a ficut.
Iar cr-r prisosin!.l fSimon ntr le-a fdcut], nrci pe cclc cu mttlt mai prejos
[clecAt ce)e pe care femeia le-a s.t'Ar9it], aclicii: ,,Tu nici apd pe picio.rre nu
mi-ai clat - lucnr care este intleobgte -, ial'aceasta cu lacril"ni Mi-a udat
l.ricioarclc. flr nu Mi-ai s5lutat nici olrrazul, iar accasta picioarele Mele le-a
simt.rt.-hr nLr ai uns cu urrtdclcmn capul Meu, dar aceasta mir a virsat
[astrpra Mca]. Pcntru .rcealsta, de vrerne ce ai zis c;i nu sunt Prcloroc, cici
-' ln t'clitia drr la l3{)5, in loc (le ,,n-a incetat", se g.:sL'tie ,,n-a contcnit '
l,\l.cul liF.\ sr;t\ l l: I il\',\\(ir lt:t.l r l)[ t_,\ LLC..\ C.rpit(nul 7
l1r.laln Cun()sCLlt Ci pacitoasi cra.lceasta, iata Ci r'.idtsc cole din iltim.t ta,
ca si cLrnotti ci, precur.n pe ale tale, cele pe care lc ascunzi, le gtiu, cu ntu)t
m.li vartos Ie clrnosc], pe celo alL'acestei fcnrei, pe c.rre gi alfii mLrlti Jc
itiri". Dcci, zicc Dornnul: ,,iertate sunt picatele ei cele multe, cici mult a
iubit". ilt l()c (L': .,pentru c.i a .rrit.rt cr(.(li|lt.i r)rLrlt,l".
lar cei care,,sedeau impreuni" ;i .rct:gti.r erau caltitori, nesocotirrcl ca
cel: cc le-a zis l{ristos cltre Simoll gi citre dingii cu cuviinla craLl it sc
gl'ii. Iar Dunntrl, infrAngind cArteala lor ;i voincl .t le iu.ita acestora ca pL'
fiecare credinla lui il rnirrtuiegte, nu a zis: ,,O, femeie, Eu te rnintuiesc pe
tinc", ca nll mai rnult si-L zavistr-riasca, ci ,,credinfa ta te-a mintuit". $i
aceasta a zis, precum am grAit, mai irrtii ca si potoleascd zavistia aceltrra,
iar mai apoi ca sd-i tragd ti pe aceia spre a crecle, clintru a cunoagtc ci ci
crcdirr!a n'LAntuiegtc.
$i [ii spune Domnul fr.meii:] ,,mergi in pace", adici ,,intru dreptate",
cici,,pace" este dreptatea, precum p.lcatul este vraiba cetle Dunrnezcu. ti
vezi ci, dupA ce i-a iertat ei picatele, nu a lisat-o pc L.a sd rirnini pArri Ia
iertarea picatelor, ci a adiugat Domnul gi sivArgirea binelui, cici ,,mergi
in pace" trebuic si o inle-lcgi in loc dc: ,,lucreaziJc pc cele care te vor facr'
s.i te itrrpaci cu Dumnezeu".
100
Clprrorur 8
Pildn sL,ntdtfitorului. l\4Ltnut ;i.tialii lui Iistrs. Potttlircn .fitrt at ii.
D cmtnt i:a t i d i r t t i t r u t ul G h c rgh asni l o r. i nt.i c ren .fi icc i l t r i I Ltir'.
r
8, 1-3: $i dupi aceea Iisus umbla prin cetifi 9i prin sate, propovi-
duind si binevestind Impirifia lui Dumnezeu, 9i cei doisprezece erau
cu El; {2) si unele femei care fuseseri vindecate de duhuri rele 9i de
boli: Maria, numiti Magdalena, din care iesiseri gapte demoni'?, i3) 9i
Ioana lui Huza, un iconomr al lui Irod, si Suzana si multe altele care le
sluieau din avutul lor.
(6, 1, Luca 4, .13 15, ?) Matei 27, 55; 28, 9 / Nlarcu 15. .10; 16, 9 / Luca 23, 49 / Ioan 20, 1.1
Cel Carc din Cer S-a pogor.lt, ca rroui intm toate chip 9i pildi si ni Sc
faci, ne inr.ati pe noi a nu ne lerrevi spre a invdfa, ci in tot locul a incorliura
gi a propovadui. Cdci toate cAte Donrnul le ficea, spre sfituirea noastr; le
facea. Deci, umbla prin krate cetS|ile gi satele gi pe cei doisprezece uccnici ii
ducea cu Sine, firi ca ei sa hri'efe;i s.i propoviduiasca, ci povafuindu-se gi
invitindu-se dc c.ltre El gi dintru celc pc care le ficea 9i dir-r celt'cc le graia
IMAnhribrul].
lar Domnul nu buniitiililc pimintului le plopoviduia, ci ,,impiratia
lui Dumnezeu". C:ici cirrt'altul se cur.cnea si propoviduiasci celt'tle
Sus, f.Iri decit nunrai Ct'l Calr' a ve'nit dc Strs? (lr':l Lrrcri ?, 7.9) Pcntru
ircetrsta, nici unul clintre Protrrrrci nu a propo\ adrrit irnpartifia Certrrilor.
Ci,ci cum ar fi propovicitrit pc cclt' [pc] care rrr.r le-au vdzut? Pontru ac('asta
yi lnaintemergitoru I ziccr'r: ,,Cel care este de pe pimint, pim6ntesc este
9i de pe pimint griiegte. Cel Care vine din Cer [este deasupra tuturor.
$i] ce a vizut 9i a auzit, aceea mirturiseste" (kntt 3,31-32).
Si mergcau dupi Dinsul 9i femei, ca sa cunoagtem rroi c.I rrici partea
fcmeiascd nu este impicdicati de noputinli in a urma lui Hristos. $i r.czi
c5, m5car de crau gi bogatc, insi accstta pc toatc lc-au trccut cu vcdcrca 9i
I
ln edilia tie la 1805, titiulcnpitolului t'ste:,,P.rrlrrr plldi sL'titittdtontltti. Pt tnt nNutrt
si littfii lrr i
lisus, cittLl t'oitttr sti-1. irtLlti ltr' Ll. l>trtrtL t'utarca apclor. Pcutru Itgltt,.tti. h titru ttttn
tnai-ttrorclui siurrct)cit. Pcttlrtr lttttt'itt cu c rrlqcrt'r/c srilgc".
r in edi;ia tie la 1805, in loc clc,,demoni", se gisegte
,,draci".
I in cdifia cie la 1805, in loc de'
,,un iconom", se gisette .,ispravnicul".
TALCUIREA SFI\TEI EVANC,IIELII DE I-A I-UCA C.rpitolul lt
'* ci SftlntLrl Tc'ofilact vre'a si ne arltc c.i Dumnczcu a pus ,,simanta Sa",
Socl'tin1
ficntro ii(.rr(. dintr(' n()i ii intru ziclirca aceasta, adici intru lumea vizuti, care, pentru
cei care sunt cu luare nminte, strilucelte prin cuvintele (ratiunile) dumrlezeietti clintru
intreng.r fil-)turzi, intru to.rte formr'le er.
" Vezir /,sirco 7, 17; 2 Rcgi 11,7, 2J; 3llc,qi 21), 1-3; I llcgi 2, 21;4 l17;7,1;2
:gi 3,
I)tr r.rlittottt(t n l.l. ll: lsrrin l,2l;7,7:10,21 29,22;37,31;o5. l3:ltrttttia5,9;7,11:9,9,2.1;
" l11 edilin <]e le 1E05, in Ioc de ,,lingi drum", sc Eise)tc ,,lingi cale".
il in edi;ia de la 1605, in loc clc ,,incercarc , sr gnseit!' ,,ispiti '.
I in c.ii;ir ,.lc la ltt05, irr loc tlr: ,,9i cu plicerile, se inibugi
9i nu rodesc", sc u.isctt('
,,9i cu dulcefile, se ineaci 9i nu sivartesc road;".
r1
[805] I'()ate irr izr,oclul llvanglre'liei dupi c.rlc a tilcuit Sfintul Ttofiiac1 sr..afl.i
a;a: ,,De grijile bogiliei, gi de dulcelile vielii", ti pentru aceasLt face ace.rsta til(Lrjre.
llr in izvoadcle ce le-.m ilvut noi rle fata. nu se afl.i a fi intru accst fel.
!l{ llpitolul s SFANTUL I'EOFIT,ACT AI{TJIEPISCOPUL t]UI,CAIiIEI
duhovniceascA. Agadar, aceia vin citre El. Deci, aga se cuvine gi oricdruia
i s-a irrcredintat vleo sluibi de la Dumnezeu, a nu cinsti nirnic mai mult
decAt aceasti slujbd, ci 9i de pirinli s.i ne lepidim, dacd acegtia, fdri cle
fblos 9i ir-r degelt ne vor impiedica pe noi de Ia lucrul lui Dumneze u, ;rrecurn
9i Domnul face acum.
Din pricind ci oarecare l-au r.estit Lui despre rudeniile Sale, El nu
hotirnicegtc intru pufin numer frdtimea, nici nu socotcttc cu cuviingd a-I
avea frali numai pe feciorii lui Iosif, ci, dc vrerne ce a \.enit se mantttiasci
Itrmea intreag.i 9i pe toli si gi-I faci frafi, zice'.,,Mama Mea 9i fralii Mei
sunt acestia care asculti cuvantul lui Dumnezeu". Apoi, de vreme ce
nurnai a auzi cu urechile cuvanhll pe nimeni nu-l rnAntuicate, ci mai vartos
il osAndegte, adaugi Domnul 9i aceasta: ,,gi-l indeplinesc", cici se cuvine
impreunl cu a auzi, gi a face, gi a sdvArgi.
Iar ,,cuvint al lui Dumnezeu" nume9te invifitura 54 cici cAte El le
zice4 ale P.irintelui Siu erau; cdci nu era [Domnul Hristos] impotrivnic
lui Dumnezeu, astfel incAt graiurile ce le zicea si nu fie ale lui DumnezeLr.
Iar unii, locul acesta intru acest chip il infeleg: Hristos, invilAnd gi
slivit fiind pentru invdlituri, vreunii pizmuindu-L, in chip de batjocuri
au zis: ,,Mama Ta 9i frafii Tii stau afari si voiesc si Te vadi". Din pricind
cd Maica Lui se pirea a fi femeie de rAnd, iar fl'afii SAi unii dintre cei care
sunt nebdgali in seamd, ca nigte feciori de teslar, pentru aceasta il luau in
rAs pe Domnul, ca pe unul Care era din neam de rAnd, pe Maica Sa gi pe
fralii Sdi aducAndu-i inailte. lar El, cunoscAnd cugetul 1or, a zis: ,,Cu nirnic
r.ru Mi vatimd neamul de rAnd al rudelol Mele, ci, mai vArtos, de;;i din
neam de rAnd va fi cineva insi va asculta cuvAntul lui Dumnezeu - ntdenie
a Mea il fac pe acesta".
r"in edilia de la 1805, in loc de ,,lac", se g;sette ,,iezer". 9tinr ci ,,jezerul" este un lac
addnc situat intre munfi. ir.r fapt, cea care era numitd de Evangheligti ,,Marea Tiberiadei"
nu era altceva decAt un lac de munte. Intinderea acestui lac este aproximativ egali cu <r
cincime din suprafata M;rii Moarte. La cuvintul ,,iezer", avent urmitoarea noti: [805]
Matei 9i Marcu scriu cd in ,,mare" se invifora corabi4 iar Luca in ,,iczer" gi nu se
impotrivesc. Pentru ci ti aceia ti acesta Marea Tiberiadei o insemneazi, cire, in chip
firesc este iezet insi din pricina mirimii sale pare ca o mare. $i clin aceasti pricini o
nlrnlesc uneori ,,mare" iar alteori ,,iezer" (dupd Zigaben).
2r)
in edigia de la 1805, in loc cle,,Iurtuni", se gisegte,,vifor".
106 Capjiolul Il SFANTUL TTOFII-/\CT ARJII'JPISCOPUL BUt-C;\I{IEI
2r
in edilia de la 1E05. in l<r de ,,temindu-se", se g.isegte,,spiimAntindu-se"
r: in edigia de la 1805, in loc de ,,demon", se gisepte ,,draci".
1-ALCUIR[A SFIN IEI [\'\NCFILI-II I)E I-,\ LLC;\ I aprt0lul S Irl;
8, 10-11: $i cAnd S-a intors Iisus, L-a primit mulfimea, cici tofi Il
agteptau. (.11l $i iati a venit un birbat, al cirui nume era Iair 9i care era
mai-marele sinagogii. $i ciz.ind la picioarele lui Iisus, il ruga si intre in
casa lui, (12) cici avea numai o fiici:', ca de doisprezece ani,9i ea era pe
moarte. $i, pe cind se ducea El, multimile il impt"turo.r. (4.1) 9i o femeie,
care de doisprezece ani avea scurgere de singe 9i cheltuise cu doctorii
toat; averea ei,9i de nici unul nu putuse si fie vindecati, (44) apropiin-
du-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui gi indati s-a oprit curgerea
singelui ei (,J. .1/ r t\,tatei 9, t8 / M.rcu 5. 22 it. .J: .t.l I Ntatei 9, 20-22 / Marcu 5, 25-29
,,S-a intors Iisus" tlir f intrtnl Cl'rerglrcsc.nilor ;;i ,,il agteptau "
noroade le, cea dintAi pricinri fiind pcnh'u invifittrri, iar alLr pentnr mirruni.
Dtci, a ve-nit gi un ,.mai mare al sinagogii", rru clt'rirrd gi nici ne.bigat
irr scamii, ci din cei de frtrrrtc,;i ad.rugi EvanghclistuI ;;i numclc' acestuil,
ca nrai cnnoscuti si se fac.i minurrea crrm c.i t'ste adeviratai. $i cado acesta
,,la picioarele lui Iisus", nr,-r'oie st.indu-i asupri, mic.rr c,l 5e iuvcltca ca
Iair 9i nesilindu-l starea fetei salc a c.idea gi a-1. cunoapte pe- DAnsr.rl cd este
Dumnezelr. hrsi;i nec.rzul uneori sileste pc oameni spre alegerea celui
mai burr flucru]. Pentru aceasta 9i David a zis: ,,Cu friu 9i cu zibali filcile
lor vei strAnge, ale celor ce nu se apropie citre Tine" (Psnltt 31, -1()).
Iar irr treac;itul Domnului se apropie o fcmeie, credinfi av.lnd foarte
rnult;i, c.ici ,,apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui",
crezind cu ader,.lrat curn ci numai cle se va atinge sc va izbivi, gi ,,indati
s-a oprit curgerea sAngelui ei". C.i precum rie va apropia cineva ochiul
de lur.nina ce strilucegte, ori vreascurile cle foc, inclati se fac acesteil
h,tcritoare, aga gi femeia aceasta, atlucAnd crcdin!i la Cel Care pt'rate.r
timidui, indati a dot]intlit tdnAdr,lirea; c.ici rrimic ltu a socotit aceasti
femeie: nici anii cei mulli ai bolii, nici deznSdijcluirea doctorilot nici altceva
nimic, ci uumai a clezut;;i a9a s-a rnintuit. $i, precurn sc r.'ede, nrai int6i s-a
atins dc Iisus cu mfurtea, apoi gi cu trupul.
8,15-18: $i a zis lisus: Cine este cel care s-a atins de Mine? Dar toli
tigiduind, Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: invi!itorule, rnutfimile
Te imbulzesc 9i Te strimtoreazi 9i Tu zici: Cine este cel care s-a atins de
Mine? (15) Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Cici am simfit o
putere3rcare a iegit din Mine. (4/) Si femeia, vizindu-se viditi, a venit
1"
in edigia .1e l.r 1805, in loc cle ,,numai o fiici" , st'gise;tc' ,,o fiici una n;scut;".
rr in edilia d.' ia 1805, in loc de ,,am simlit o
PUtere . .c F(i\(.)t(, ..Jm CurlOsCuL
puterea".
110 Cipit()lul ii SI-ANTLTL lK)FlI-ACT r\RfllEl'lSC()PUL BULCARI Iil
tremurind 9i, cizind inaintea Lui, a spus de fali cu tot poporul din ce
cauzil s-a atins de El 9i cum s-a timiduit indati. (48) Iar El i-a zis:
indriznegtei, fiici, credinla ta te-a mantuit. Mergi in pace.
rr. l:';-'ll/ Mar(u 5, 30-33 / Luca 6, 19 /ti, l8/ Matei 9, 22 / Marcu 5, 34 / Lucn 7, 50; 17, l9
I)trmnul, r'oincl ctr gi cle'dirrfa femeii tutulor s; o arate, ca urmitori
ai.rccstcia toli si se fac5, inci 1i lr.ri Iair natlcjclibune si-i dca pentru fiica
sa, r'iclcgte ceea cc intlll ascuns s-a fdcut gi cearci cine este ,,cel care s-a
atins" cle El. Iar Pe,tru, ca un iudriznej, ca gi cum L-ar fi invinuit pe El
perrtru intrcbarc, zicc: ,,invilitorule, mullimile Te imbulzes:9i Te
strimtoreazi 9i Tu zici: Cine este cel care s-a atins de Mine?". hrsi ntr
intelcge el ce intrclra Domnul, c;ici lisus;rstfcl intreba: ,,Cine estc cel
carc s-a.ttins de \4inc cu crctlinfi, gi nn a;a deobgte, prin imbulzire yi
strinrtorare?" Cici, precum cincva are urechi dc auzit, iar.rltulare ureclri
gi nu audc, a;a 9i unul se atillgc cu credinfi, iar alttrl se apropie, d.rr
ilrit.ua lui clcpartt'cstc. A;adal; rnic.rr ci o ltia pe ferntie, Dor.unul pune
introbarr:a pentnl ci1 gi creciin!.r ri s.i o.1r'.lte, d.rr pi pe nrai-marek'
sirragogii bine n.iclijduit si-l f.rc.i.
,,Am cunoscut o putere care a iegit din Mine" - aceasta cu cuviinlti o
zice Dornnr.rl, cici Ploorocii nu avcau pute'ri c.rre si iasi r-lintru ei, pentru
cI prin darr-rl h.r i Dr.rmnczcu lrtcrau ei minunilc. Iar Iisus, fiind lzvor a tot
Lrinelt'gi toati putere.r, are gi pr.rtcli cale ies dirr EL
Si indoiti timirlr"rire di femeii, cA mai irltai a t.lmidr.rit Lroala ei, iar
dupi aceca Fi trcmurarca suflrtului a potolit-o prin a zice.: ,,Cuteazi,
fiici!"
8,49-56: $i inci vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sina-
gogii, zicind: A murit fiica ta. Nu mai suplra pe invilitorul. (50) Dar
Iisus, auzind, i-a rispuns: Nu te teme; crede numai 9i se va izbivi. (ri1)
$i venind in casi n-a lisat pe nimeni si intre cu El, decit nurnai pe
Petru 9i pe Ioan 9i pe Iacov si pe tatil copilei 9i pe mami. f52l $i toti
plingeau 9i se t6nguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plingefi; n-a murit,
ci doarme. (5.3/ $i rAdeau de Ell, gtiind ci a murit. (54) lar El, scolind
pe tofi afari 9i apucAnd-o de mini, a strigat, zicAnd: Copili, scoali-te!
/55) Si duhul ei s-a intors gi a inviat indati;9i a poruncit El si i se dea
I
ln!/
t5
in edilia de ia 1805, in ioc cle ,,au rimas uirnigi", sc g:rseite ,,s-aA sp.iimantat".
l'' Astiel, cei ccre-[- brtitxrrrc'au
]-rr.' Dtxrnul, aclevercau n'rinunc.l n fi :prt' m.1j mu111
minunare.
1l: Capjto[rllr SFANTUL TEONLACT 1\RII IF,PISCOPL L BULC,\RIIJI
invitAnd cum cd aturrci cAnd va lucra cincva minuni, se cuvine si ntt fit'cl
in mijlocul multora, ci in loc deosebi gi fdrd de turburare.
Dcci, Don.mul ,,a intors duhul" fetei, cici nu alt suflet a adus inlSuntrul
ci, ci pe acela care a zbr,rrat de la tmp, pe actsta l-a ficut a se irrtoarcc intru
e.l. ,,$i a poruncit El si i se dea ei si minince", spre n-rai multi incredin;art'
pi acleverire ci ea n inviat cu adevdrat.
inci cstc cr-r putinlii a le inlelegc. pe acestea gi intru actst chip: intrr-r
,,scurgere de singe" este gi tot sr,rfletul clintru care izbucnegte ii izvo16gte
picatul cel sAngeros gi omoritor, cici tot picatul este iniunghietor gi
ucigitor de suflet. Dc-ci. sufletul acest4 atingArrdu-se cle ,,poala hainei"
Iui Hlistos, adici dc' Illtruparea Lui, gi crezAnd cum ci S-a intrupat Fiul
lui Dumnezeu, se insinito;;eazi. Si dac;i va fi cineva ,,mai mare al
sinagogii", adici minte stdpAnibare peste multr', aduuAnd cele diutru
licomie, gi bolind ,,fiica" er - cugetul adicl [ca fiicd a minfii] -, r'rumai si-L
chcmc pe Iisrrs gi sd creadd, ti se va mAntui.
lll
Caprlolur- 9
'l)
ittritt,rn ..1ptrsto/l/or Stitttrtrcn L'L'lor dt:l'i nlii dL' ot1]ut'ni.
Mitrturisirett lui PL:trtt. Itttin t a r/()lri it'sll/r' ,t l)Ltlintilttt.
S chi t ttbtrt'Lt lLr luti. Vi t ttlt'ca rt'n t:op il ul t r i tl t' n tttrtizrtl.
CirL'csta it iiul itttrt Attttstoli? Llntnrtt lui Iistr>
' ln eciilia rie la 1805, titlul capitolultri e-stet ,,Pdtlru trintilLti',i .c1(r r /r,i.rp r.:r.{ .4/J(r-il(t/
,
li l)ft!!)ot\idtik. Pcttttu Irttd ci tl n rru;if dc Iisus. Prttlru c.lr auttipAi)ti i1 dni /'sti. [)t' tr,
inln bLtrcLt Dowtului. PLttlru ltltiiLtrt,r ,lL' siu. ,t luarL'a Crucii ltti llristos. I)ntfru Stltintb'trta
la-ltrfial lJrrsto-;. Pr'rrlrrr ctl LunLttic. Potlru cciar'ir's()c()l.r]r ilfia ar {r/ran/ lt titni '!t.ttt.
PcrriIu ccl cc s.r rrl'-it,la ttc.tticis,i Iu scLttrtri rlrLtcii PotlrtLLtr lrrtL'L)tdrnftiLt. ltnrtl rttLuLt
i-,ru yrintit pc Llittsii. Potlt ct:L d lu i s-n dnl i'oic sri rrrr'ar'{ri r/rrl,ri /isrrs '.
r in edi;i.r tie la 1E05, in loc tle
.,bani", se giseste .,argint".
1in eclili.r de la 18t)5, irr lot dt',,acolo si riminefi de acolo si plcca!i".:c g.ise;tt'
;i
,,acolo si petreceli 9i de acolo si iesiti".
J
in edilia tie la 1805, in ltx de ,,spre m;rturie impotriva lor", se t.is('tt(' ,,intru
mirturie lor".
SIAN I L_'L TI]OFIt,ACl'At{I IIEI'ISCOPUI- BULC.,\ItI!:I
" Irr e'rlilia r1c l.r liJ(15, in loc dt' ,,Di drunrul rnultinrii", se g.iselte ,,Slobozegte
noroadele".
: in eclilia de la 1805, in loc de
,,ccte de cite cincizeci de insi", s('ljiseite ,,cete de
citc cincizeci".
' in edilia de la Ittt)5, in loc tie ,,privind la Cer", se tis(.tte ,,ciutind la Cer".
i
6 Capitolulr) SFANTUL TEOFILAC I AItT IIEPJSCOPI, L- BUL(,,\RI F J
Iar ceea ce zice: ,,A9eza!i-i jos, in cete de cate cincizeci", aratd cum .i
ni se cnvine noud c4 aturci cAnd vom prrimi vreun striin, gi sd-l punenr
pe dansul sii gazi, irrci ;i de tocrti luarea-aminte s.1-l invrednicim.
$i [Domnul] ,,privegte la Cer", aritAndule noui ca, atunci cand \,olrl
vl'ea s; mancim, sa trimitem multamiri lui Dumnezeu.
lar Hristos ,,a dat ucenicilor", apoi ucenicii au dat noloadelor, ca ei sa
r-nr uitL- rrinunea, ci intru pomenire sd o aibi pre ddnsa, aducindu-gi arninte
cum in mAinile ior au luat pAinile.
$i prisosinfa a fost de ,,douisprezece cosuri", ca si cunoagtem nni cat
poate lsdvarti] iubirea dc strAini gi cum se inmultesc ale ltoastre, cand se
dau celor care sunt liositi.
S-au zis insi pentiu acestea mai pe larg in Evangl'relia cea de la Matei9.
9, 7E-22: $i cAnd Se ruga El singurl(', erau cu El ucenicii, 9i i-a intrebat,
zicind: Cine zic mullimile ci sunt Eu? (79) lar ei, rXspunzind, au zis:
Ioan Botezitorul, iar alfii Ilie, iar alfii ci a inviat un Prooroc din cei
vechi. (2(l) $i El le-a zis: Dar voi, cine ziceli ci sunt Eu? Iar Petru,
rispunzind, a zis: Hristosul lui Dumnezeu. (21) Iar El, certAndu-irr, le-a
poruncit si nu spuni niminui a ceasta, (22) zicand ci Fiul Omului trebuie
si pitimeasci multe 9i si fie defiimat de citre bitrini gi de citre arhierei
9i de citre cirturari 9i si fie omorAt, iar a treia zi si invieze.
f9, 13'19) Matei 14,1-2;16, 13 / Maicu 6, 14,46' a,27-28 / L'u.ca9,7 (9, 2ll) Matei 14, 33; 16, 15-16 /
Mar.u 5, 7; 8, 29 / loan 1,41 6,69;11,27 | Faptele Apostolilor 8,37;9,20 / E lrei 1,2-5 /
1 Ioan,l,15i 5,5 {9,:?) Eccleziastul 3, 7 / Matei 16,20; 17,9 / Marcu 8, 30
(9,22)Matei 1,6,21a 1,7,22-23;20,17-19 | Niarcu 8, 31; 9, 31; 10, 33 / L*a9,41;17,25;1a,31
Pun.indule Domnul ucenicilor intrebare, nu deindati ii intreabi ce
anume zic ei despre El, ci mai intAi de socotirrtele norodr"rlui ii intrcabA, pi
abia apoi rles;rre ale lor. Ial aceasta o face Domnul ca, dupi ce va ardta
netlebnicd pirerea norodului cea pentru El, si-i aducd pe ncenici la cea
aclevlrati socotinfi, lucru care cu adcvdrat s-a gi s5.,'Argit. Cici, zicAncl
uccnicii: ,,Unii Te socotesc a fi Ioan, iar altii Ilic zic ci csti Tu", El ii intreabi:
,,Dar voi, adici voi ce.i ce vi deosebili de tofi, cei a1e9i, cine ziceti ci surlt
Eu?"[ Iar Pebu se avArlti mai inaintea celorlalfi si guri a hrturor fic6ndu-st-,
m;rturisette ci El este Ccl Care de clemult era propor'5duit ,,Hristosul
lui Dumnezeu" (adici Unsul lui Dumnezeu), cAci nlr a zis ,,Hristos al lui
" \re.zi 9i tilcuirile tlc- la.'\lah,r 14, 13 20, drr qi de la.A,lrrrcrr 6,,3{)-.11.
r1r
in cdi;ia de l.r 1lJ0-5, in loc dc,,singur", se g;sette,,deosebi".
I in cdilia clc la l8l)5, in loc cle,,certAndu-i", se
tisclte ,,dojenindu-i".
l2 8051 Pentru aceasta vezi gi la.A,Ialcl cap. 1ij, Ia scolie.
fALCUIIIEA Sl;l\l l,l ti\',\\(lllhl l1 DI: L,\ l-l-(.\ ( rlltolLrl tr ll;
Durnnezeu", ci, cu articol, c.1 sa .rrate ci El cste Cel cr.r .rtltvarat Hristosul,
atlica Unsul Iui Dumnezerr. I)entrn ci l.lrulfi.ru iost trn9i, ciar Ur.rsrrl lui
Duntrtezeu, adici ,,Hristosul lui Dumnezeu", rrunr.ri Urrult'ste.
9,23-27: $i zicea citre toti: Daci voieste cineva si vini dupi Mine,
si se lepede de sine, si-9i ia crucea in fiecare zirr gi si-Mi unneze Mie;
(24) cici cine va voi si-si scaperr sufletul il va pierde; iar cine-9i va pierde
sufletul pentru Mine, acela il va mentui. (25) Ci cc folosegte omului
daci va cigtiga lumea toati, iar pe sine se va pierde, sau se va pigubi?
(26) CAci de cel ce se va rugina de Mine gi de cuvintele Mele, de acesta si
Fiul Omului se va rugina, cand va veni intru slava Sa 9i a Tatilui;i a
Sfinlilor ingeri. (27) Cu adevirat insi vi spun voui: Sunt unii, dintre
cei care stau aici, care nu vor gusta moartea, peni ce nu vor vedea
impirifia lui Dumnezeu. 19. tl t;/ Nlatei 10, 32-39i r6, 24-28 / Nlnr.u 8. 3.1-3sr 9. r-2 /
Luca 12, 8-9; 14, 27 ; 17, 33 I loa'r L2, 25 / 2 -Iirnotei 2, I:
De vreme ce pentru Sine a zis: ,,Fiul Omului trebuie si pitimeasci
multe" (Llcn 9, 22), acluce Domnul pe urnr.i rii ilr\,at.itur.i solror:r ice.r sc;r pi
pentru toli inrleobgte: ,,Nu uumai Eu voi suferi rnoartc, ci gi toti accia carc
voiesc si vini rlupd Mine, datori sunt a sc le-pida cle sinc, nici Lr irnpartagire
avAnd citre trr"rP, ci defiinr6ndu-se pe sine"ri.
Iar,,cruce" nrlmette aici moartea cea de oc.rri, circi nici o.rlt.1 nrrr.rrtt'
nu cra ata de ncsliivitd gi de defiimati, precur)r era ct'a prirr crlrce. Deci
arate IDomnul] ci acela carc va voi a fi ucenic al Lui, tlator estc a nruri nrr
cu moal'te slavit;i, ci cn r-rrra dc ocari, fiind onrorit ca un osindit. Si tlt
vreme ce rnulli sunt omorA!i cll nloartc dc oc.rri, insii c;r nigtc ttillrari;i
fdcitori de rclc, perrtru aceasta Domnul a adir,rgat: ,,si si unneze lVlie",
adica toat.l fapta cea bturi si o sivirgeasci.
,,Cici cine va voi si-9i mintuiasci Iscape] sufletul il va pierde", .rclic.i
oricine va voi si vielr-riasci clupi lurne,.rcr-sta \,a muri cn suflt'tul.
$i ,,se rugineazi" de Hristos, cL-l catre zicr': ,,Cum voi croclc intr-Llr1
Dumnezt'u r.lstignit 9i ba$ocorit?", iar de ,,cuvintele" [.ui ,,se rusineazi"
cel care batjocoreptc vorba cea simpla [.ie, r'anci] pi rlcnr (.ftclugiti .r
Evangheliei. Agadar, dc unul ca acesta ,,se va rugina" l)omrrul .,cind va
veni intru slava Sa", adici intru a Dor.ra Sa Venirr:. Iari ceca cr. zice Domnul
aici, intrtt aceast.l illtclegere este: ,,Aga precunl r-ur st.ip.ln, clc va .rve(r ()
lr in cdi;in dc la 180i, in lcx tle,,in fiecare zi", se gise;tc ,,in toate zilelc"
rr
in cditia dc la 1E05, in krc tlt, ,,s5-9i scape", sc gis( ite ,,si-9i rnantuiasci
li Adici neirrvoindu-se deloc cu cugt'tulcel trupesc.
I lrJ Crpih)lul I SF;\NI UI, IEOIJII.ACl-,.\RI IIEPISCOPUI- BULCARIIiI
nr.rmai zilL.lc cele clin nrijloc, ci ;i ziua intru cart's-au griiit cuvinte'le accstr'a
gi aceea intru care s-a ficut Schimbarea la Fatii.
Si i-a lu.rt [Domnul] num;ri pe cei trei [,,pe Petru 9i pe Ioan 9i pe
Iacov"l: pe Pctru ca pc ccl care-l- iubett pe El, pc Ioan ca pe acola care era
iubit de citre EI, iar pe Iacov ca pe'cel care era;;i El fierbintc cu 16r'na ce;r
pentrtr D.insul, sau ca pe rtnul care'putca tiinr-ri lucnrl [siv6rgit], prrtind
a-l linc irrtlu rlirrsul gi nim.lnui a-l sptlnL'.
$i [Donrnul] ,,S-a suit in munte ca si Se roage", cici rri se cuvine
noui a ne rtrga dcosebi fiind, gi sus ,,suindu-ne", 9i la r-rinric din cele
pamA n tL-Fti p lecin cl u-nc.
lar ,,chipul fefei Sale s-a ficut altul", nu ca gi curn s-ar fi strintutat El
intru alti fire', cdci .r rdmas precum era, ins.l chipul fefei Lui s-a artitat rnai
lumiltos dccit mai inaintc. Ascmcnea s-a pctlL'cllt gi cu ,,imbricimintea
Lui", cici numai aritarea acestora a strilucit, fiirrdci rru firea imbricinrinte.i
S.rh's-.r schinrh.rt, ci ,lr.it,rrcJ ci.
lerr,,Moise si Ilie" stitcau iurpreurr.l cu Dinsul cind Se rug4 ca si sc
arate ca nu c'ste [El] imPotrivnic Prrorocikrr ;i l-cgii; ca de ar fi fost
impotrivnic acestol'a, nu ar fi sufcrit Moise - ccl care a dat Lcgea - 9i Ilie,
cel c"rrc era mai fierbintc dintrc Prooroci, s.i fic alituri de EI gi sii stea
impleuni cu Dtinsul. $i,,griiau despre iegirea Lui, pe care avea s-o
implineasci in Ierusalim", adicti despre moartea S;r.
Ial pt cind Hristos Se indeletnicea la rug.lciune, Petru ,,era ingreuiat
de somn", c"ici neputilrcios era, gi ceea ce este a firii omenegti plirrea,
sotnrrului slujintl. $i ,,degteptindu-se, au vizut slava Lui 9i pe cei doi
birbati stind cu El", gi ca 9i cum irnpac.indu-st' cu petrecerea cea de acololn,
pi din pricirra lumirrii [slavei], gi dirrtru aceea cri ii vedea pe Plooroci, zicc:
,,bine este ca noi si fim aici". Cici socotea Pctru ci atunci cra sfArgitul 9i
impir.ifia lui Iisus venise, ,,negtiind ce spune", ci inc.i nu ura sfirgitul,
trici nu sosisc ziu.'r hnpiilitiei gi a clesf;itirii br.rniti!ilor de care se vor
impartigi Sfinfii. Inca le graiegtc Ipe acestc-a I'etru] pi tcmindu-sc tlc a fi
rdstignit Hristos, cici de vreme cc a auzit de la DAnsul ci se cnvine cii El
s:i fie rrrnorit si a trei;r zi sa inr,ie.ze (LrLca 9, 22), griie$te acestea [,,bine
este ca noi si fim aici"l, ca gi cum ar fi zis: ,,Si nr-r ne pogorAnr clin murrtc,
ci aici s.i riminem, ca s.l scipim de Crr"rce gi dc Patim.i, cici dac.i vor r.cni
asupra noastri iudeii, il .l\'em pe Ilie ajutitor, care a pogorat foc clin Cer gi
'' ,\dici irrpirtiSirrclu-sc dilr nrult.imire,r \ ieluirii tlt'acolo, Pctru rivnette. d.iinui
nceasti siligluire intru slava dr.rgostci lui Duntnezeu.
120 Cnpiiolul q SFA\I Ul. 1 E(IFILACI ARI lltlPISCOPLl. tlul..Ci\Rl[l
i-a dat pierz.irii pc mai rnarii pcste cincizeci [in.rpre.uni cu cr.i cirrcizeci ai
Irrrl (.1 /{tigi 1,9-11).il a\rem Si pe Moise, care atatea 9i at6tca neamuri a
stirrs". Iar acestea [e griiia Pctru ,,nestiind ce spune", pentru c.i el socotea
ci uu lucru prea grell $i riu cstc Crucea, gi dintm aceasti pricini tugind
de eiinsa, gr.1ia unele ca acestea. insa Dtrnurrl in:eta de a Sc ristigni, fiindca
nu era clr putinfd intru alt chip a-i mintui pe oanreni.
lar Pctru, zicAnr,l: ,,si facem trei colibe", Domnul firi de veste [c1in
,,nor"l face,,colibi" neticuti de mAini, gi illtru aceasta intri cu Proorocii,
ca si Se al'ate cum cu nirnic rru este nrai prejos clecAt Tatil. Ctici precr.rm in
Scriptura cca Veche se zicca cri ,,norul" il are [cuprindc] pc Dornnull", 9i
Moise intra intr-insrl 9i aga primea Legea (Iegire 21, 15-18), a9a gi acr-rm
,,nor" pc Hristos II prime;te [cuprinde], insi nu un nor fumegAnd
{intunecos] (cdci a trecut umbra Legii gi intunecimca ncclcscopcririi), ci
,,nor luminos" (Matci 17, 5), cici a venit ader'.irul 9i a strilucit darul
Dornrrulni 9i rrirnic intunecos ntr mai este acum.
,,$i glas s-a ficut din nor", prccum de demult glas al lui Dumnczeu
se auzea din rror (Ie;irt 24, 16). Si ,,S-a aflat Iisus singur", ca sa nll
socoteascd cuml'a Apostolii ci aceasta ce zice: ,,Acesta este Fiul Meu",
pentru Moise sau pelltru ie s-a zis. insa poatL. pi acr.asta insernrreazi,
cum ci pani la o vreme,,s-au aritat" Legea 9i Proorocii, prt-,cunr gi aici
Moise gi llie, apoi ,,S-a aflat Iisus singur", dup.i ce aceia au trecut, c;ci
acum Evanghelia stipinegte, fiindcd cele ale Legii aLr trecut.
$i Apostolii ,,au ticut si niminui n-au spus nimic" din cele ce le
vizuser'.I, pentru ci mai inainte de Cluce nu se cuveltea a se spune despre
Iisus r,reun lucru dumnezeiesc, cici aceia care ar fi auzit une'le ca aceste4
iar apoi L-ar fi vizut pc Dansul rdstignit, ce fel de socotirlf; ar fi avut
pentru El? Oare nu un amagitor gi un nilucitor [ingelitor] L-ar fi socotit
pe El? Dcci, pentru aceasta nici un lucru prcaslSr,it gi dumnezeiesc nu
propoviduiesc Apostolii mai inainte de Cruce.
insi pentru aceastd pricine, s-au zis de cdtre noi in Evanghc-lia cea de
la Matei multe, mai frumoase:r'.
'' ,,S-a suit deci Moise 9i losua in munte ti un nor a acoperit muntele. Slava
Domnului s-a pogolet pe Muntele Sinai 9i l-a acoperit norul gase zilc, iar in ziua a
taptea a strigat Domnul pe Moise din mijlocul norului. Chipul slavei Domnului de
pe varful muntelui era in ochii fiilor lui Israil, ca un foc mistuitor. $i s-a suit Moise pe
murrte si a intrat in mijlocul norului;9i a stat Moise pe munte patruzeci de zile 9i
patruzeci de nopti" (lcsin,21, l5-18).
r" \/r'zi tilcuirilc de la Alrrtr'i 7/, 1-9, c1.rr de la Nlnrar 9,1-9.
si
I,\LCUIIiIJ,\ SFINI'II EVANCIIELII DIi 1,,\ I-UC,,\ L.rPrtrrlule lll
9, 37-42: in ziua urmitoare, cind s-au coborit din munte, L-a
intAmpi^nat mullime multi. (38) $i iat; un birbat din mulfime a strigat,
zicAnd: Invifitorule, rogu-mi Tie, cauti spre fiul meu, ci il am numai
pe el; (j9) 9i iati un duh il apuci 9i indati strigi 9i-l zguduie cu spume
9i abia pleaci de la el, dupi ce l-a zdrobitrr. (./0) $i m-am rugat de ucenicii
Tii ca s5-l alunge, gi n-au putut. ('11) Iar Iisus, rispunzAnd, a zis: O,
neam necredincios 9i indiritnicl PAni cAnd voi fi cu voi gi vi voi suferi?
Adu aici pe fiul tiu. (421 $i, apropiindu-se el, demonul l-a aruncat la
pimAnt 9i l-a zguduit. Iar Iisus a certat pe duhul cel necurat si a vindecat
pe copil si l-a dat tatilui lui.
/11, l: I /r Matei 17,70-17 lMarclu9,10-19re,.]]r l\tatei 17, 18/lllarcu9,20
Foarte necredincios cra omulacesta, cici clin aceasti pricini nici dracul
:ru iegea din copilul lr.ri, fiindci necredinla lui birr-tia puterca Apostolil()r.
hrcd gi dintru aceasta se arati necredinla gi indrazncala lui, dintru a I'erri
irr;rintca tuturor gi a-i prihini pc. uce-nici. Deci Domnr"rl, ;rrdtirrd cil
rrccredinta ltri este pricirra pentm care rrrr i s-a t.imdduit copilul, irraintca
tuturora il ocarigte pt: acest or.n. $i nu nunrai pe el il tr.irigte, ci ;i pc
ccilalli pe toli indeob9te, c;Ici atunci cAnd zice: ,,O, neam necredincios",
dimprcuni pe tofi iudcii ii cuprindt'.
I;rr acest cuvAnt, ,,indiritnic", ar.rt; cd rAutatr.a nu cstL' nici clintru
inceput 9i nici din fire, pentru ca firegte crt.ru drepli (ca siimrirrfa sfant.i
criru, ai lui Avlaam gi ai lui lsaac), dar s-.lu inclaritnicit clintru riutate.
Iar aceasta ce zice: ,,PAni cind voi fi cu voi 9i vi voi suferi?", inse.rmni
ctrm ci [lnai] plicutd ii este moartea gi voiegte mai cur;incl a sci;ra rle
d.1n;ii, caci zice: ,,Pirrd cind voi sufeli necredirrf.i vo;rstra?" Deci, Domnul,
aritArrd ci arc pruterc carc biruictte nccredinf.l iudeilor, zicc': ,,Adu aici pe
fiul tiu".
Si dupa ce l-a ficut s.in.itos, ,,I-a dat tatilui lui", c;i nrai inainte ccl
care se indrAcea nu era al tatdlui siu, ci al duhului celui viclcan, c.rrc'il
stipArrca pe el. Iar atunci, DomnLll l-a dat pt copil tirtilui sitr.r, carc i;i
pit'rduse fiul, iar trpoi l-a aflat.
9, 13-45: Iar toli au rimas uimili de mirirea lui Dumnezeu. Si
mirAndu-se toti de toate cAte ficea, a zis citre ucenicii Sii: (44) Punefi ir,
urechile voastre cuvintele acestea: Cici Fiul Omului va fi dat in miinile
-' \('ri ii ti lcuirilo Sfirrhr lu i lt'ofiiact cle la itlttci 12. i0, lr'tau rr 9. 3.9-Jl) 9i de la Lrrca 11, 2.3.
:" in editia r.le la 1fi05, in loc dr',,S-a hotirit", se gisr'gte,,$i-a intirit fala Sa".
It in eciili.r de la I E05, in loc dt' ,, pentru ci El se indrepta citrc I erusal im ", se giisegte
L
fiir.rcl clefiin.rat de samariteni, firi de riiutatc i-a sufcrit Iribdat] - ins.i urai
r.iiltos gi pc ingi;ti ucenicii ii nrrrstri aici IDomnul], pclltru c;r il intir;r.ru
irnpotrir'.r ociritorilor - aga gi atunci fiind El rastignit, r.ru va sufcri Ir.ibda]
ca un neputincios, ci ca un indcltrrrg rdbditor.
Incii le aduce fDonrnul] folos ucenicilor 9i prirr ceea ce ii invaf.i dirrtrrr
a Sa piltli, adic.i a fi f.ir.1 de r.iutate. Cici ucerricii,lrr.irrd aminte l.i Ilie care
.r ars dc dor:d ori cete cincizeci rlc biirba!i, impre.un.i cu cipL'teniilc lor f4
Ile14i 1,9-1.Il,il atelau pe Domrrul inrpotriva cclor c;rre L-atr oc.ilit, [gi asta
clirr pricirr.il ci inc.i nr.r erau ci cf c sdviriit Idcsivaryiti]. I,u'H, aritirrdu-le
Ior cnrn ci nrai inalta estc l-ege.r Str t'kc6t viotuile.r lui Ilic, ii dojcncate pe
d.lngii gi ii doparteaza clc la tr socotinfi ca ircoasta, irrviifAndr.r-i a sufe'ri cu
b16ndelc pt ct i cale ii ociraisc.
Dar ce este ccea cc zice': ,,nu L-au primit, ci fala Lui era mergind
spre Ierusalim"? O.rrc aceasttr zice, cunr ca nu L-au Lrrimit pc D.insul,
pcntrlr cd hotirise El si rncalg.i in lerus.rlim? $i clac.i intru accst fcl vorn
infelege, anttme ci pentru aceasta nu L-au prirnit pe Dinstrl, pcntru c.i El
Se hot.lrAse si rneargi in lerus;rlim, r'orn afla cd rru firii de pricirrti ntr L-au
prirnit pe El. Deci este cu putirlfa a spullc ci uncle c:r acestea zice
Evar-rghe Iistu l: ,,Nu L-au primit pc Dirrsul gi rru.l irrtrat in Sarnaria"; apoi,
c;r gi curn l-iir fi intreb.rt cineva astfel: ,,Si pcntru ce nu L-au prinlit pe
Dansul, chiar 9i nevr.ind ci, gi nici Donnul rru a intrert? Oare pentnl ci era
El neputincios? Sau nu putea sti intle, degi aceia nu voiau?", dezlegiLnd
inlelcsul accsteia, zicc: ,,Nu l.rsnt111 ci era neputincios Dinsul, ci pelrtl'u ca
nu voia sd intrc acokr, ci si meargii irr lerusalir.n, c,Ici, de nu ar fi fost aceasti
pricini la rnijloc,;i nevrArrd samarirrenii, ar fi intrat El irr sat".
9,57-62: $i pe cind mergeau ei pe cale, zis-a unul citre El: Te voi
insofi, oriunde Te vei duce. (5ti) $i i-a zis lisus: Vulpile au vizuini gi
pisirile cerului au cuiburi; dar Fiul Omului n-are unde si-$i plece capul.
(J9i pi a zis citre altul: Urmeazi-Mitrr. Iar el a zis: Doamne, di-mi voie
intAi si merg si ingrop pe tatil meu. (60)lar El i-a zis: Lasi mortii si-si
ingroape morlii lor, iar tu mergi de vesteste impiritia lui Dumnezeu.
"'In edilia de la 1805, in k!: dt, ,.Urmeazi-Mi", s(, g.iscttc,,Vino dupi NIine"
C.rprlolulq SFANI UL TEOI;II-ACT AIt] IIEPISCOPUI- BU L(;AIIIE]
(67) Dar altul a zis: Ili voi urma, Doamne, dar intii ingiduie-mi ca si
rAnduiesc cele din casa mea. (62) Iar Iisus a zis citre el: Nimeni care
pune mina pe plug gi se uiti indirit nu este potrivit pentru impirifia
lui Dumnezeu'1. t9, i;,,;9) Matei 8, 19-21 19,bil)Matei4,19:a,22t!).61)3 Regi19,20
(9, 61) Facerc 79,26 I Pilde 26, 11 / Filiperi 3,13 | 2 Petru 2,22
Accsta care a verrit la Iisus gi i-a cerut ca si me;rrgh drrpd DAnsul, cu
socotcali viclcan.i a i.'enit, c.ici de vrenle ce Il vAzr-rse pe Domnul ci poartai
dupi Sine norod mult, a soc()tit ci dc la acegtia Donrnul adund barri, gi
gAndea ci gi cl, daci va mergc dupd lisus, r'a strAngc bani. Deci, pentrr-r
aceasta il deptrrteazi pe el Domnul, ca 9i cum i-ar fi zis Lui unele ca acestea:
,,Tu, adici, socoiegti ci vei strAnge bani dintru a urma Mie, pentru c.l
gAndegti cum ci viata Mea este intru acest chip, dar nu este ata, pentru ci
IEu] intru aiata sfetuicsc Fi propovdduiesc sArdcia, incat celelalte jivinc au
vizuini, iar Eu rrici [micar nu am] casi". $i pe acesta, intru acest chip l-a
indepiltat.
Iar,,altuia", carc nici [micar nu] L-a rugat Isi-I ulmezc Lui], ii
poruncegte sA meargi dr,rpa Dinsul, iar acela, cerandu-I si se cluci 9i si-l
ingroape pe tatel sdu, nu-l lasi [Domnul] sd sd\.arFeasc"i aceast4 zicAnd:
,,Lasi morfii si-9i ingroape morlii lor" - lucm care adeveregte c;
necredincios era tatil siu,;i pcntru aceasta ncvrednic era de a se hreni la
bdtranele de fiul siu care a crezut. Pentru ci iatd ce zice Domnul: ,,Lasi
pe rudele cele moarte - adici pe cei necredinciogi - a-l hrini pe tatil tdu
cel nr.cre.dincios, pani gi la ingroparc", cdci ,,a se ingropa" acest inteles il
are aici, adici a-l inr.rednici de lrrare aminte 9i grijd pdn.i la ingropare.
Pentru ci gi in vorba cea indeobgte, a9a obignuim a zice: ,,Cutare fiu, l-a
ingropat pe tatdl sdu";9i nu zicem prin aceasta cd numai l-a ingropat pe
dAnsul 9i nici un alt bine nu i-a ficut, ci spunem cA i-a purtat de griji pAnd
in sfArgit, gi la ingropare. ,,Agadar, morlii aceia, adicd necredinciogii, s5-l
ingroape pe mortul lor, zic adicA pe tatel tiu, iar tu, de vreme ce ai crezut,
vestctte, ca un ucenic al Meu Evanghclia lui Dumnezeu". Iar pe acestea
le-a zis Domnul nu ca si ne opreasci pe noi de la a-i hrdni pe pirinfi, ci
inv5fAndu-ne cd, mai inainte dc' cinstirea pentru pirinfii cei necredinciogi,
trebuie si avem cirlstirea de Dumnezeu, gi ci se cuvine a nu avea nici o
impiedicare spre lucrul cel br,ur, ci gi irrsigi firea a o defiima.
Tot astfel 9i celui care I so mga si-l unneze Lui, pi cerea ing.lduin|.i
spre a se lepida rnai intAi de cele cc surrt in casa lui, Domnulnu ii di voie
I ln edi1ia.1c la ltl05, in loc dc',,nu este potrivit pentru irnpdrilia lui Dumnezeu
:.e tase)te .,nu este indreptrt intru imp.irilir lui Dumnezeu".
(,
IAI-CUIREi\ SFlNT'EI IVANC;IIELII DL I-A I,UCA C.rpitolLLl t17
" ,,Iar pe voi v-a ficut vii, cei ce erali morli prin gregealele gi prin picatele voastre,
in care afi umblat mai inainte, potrivit veacului lunrii acesteia, potrivit stipanitorului
puterii vizduhului, a duhului care lucreazi acum in fiii neascultirii. intru care gi noi
toli am petrecut odinioari, in poftele trupului nostru, ficind voile trupului gi nle
simlurilor gi, din fire, eranr fiii rniniei ca gi ceilalli" fEl'sr''i 2. l-3.r. ,,Lupta noastri nu
este impotriva trupului 9i singelui, ci impotriva incepitoriilor, impotriva stipiniilor,
impotriva stipenitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor riutilii, care
sunt in vizduhuri" (Eti'st:ui 6.12).
I lr'j
10, l-3; Iar dupi Domnul a ales alfi gaptezeci (gi^doi)r 9i i-a
acestea,
trimis cAte doi, inaintea felei Sale, in fiecare cetate 9i loc, unde Insusi avea
si vini. (l/ Si zicea citre ei: Secerigul este mult, dar lucritorii sunt pujini;
rugati, deci, pe Domnul secerigului, ca si scoati lucritori la secerigul Siu.
1.3) Mergefi; iati, Eu vi trimit ca pe nigte miei in millocul lupilor.
' ln ctiigia clc la l8()5, titlul capitoltLlui t'ste: ,,1)r'rtfrtr .'rl irrfl{r:r'.i,/. ifoslolr (rrr{ r1t
l)nltr rtl. I)ttrtt Lt lt,iitrilorr! ctrt L.-Lr ittln:lul ]tL' lisas cc lir,' r'rr litct. Pt tttru c,'!ct a.i:t.rl
,tt tilnt
i !.il't,t,, l','tttt,.\1,/r,.i -i \l,rl],] -1,/,r ( / '
r in t'clifi.r dLr la lll05, in loc cie alli taptezeci (ti doi)", gise$te ,,a aritat alti
,,a ales se
gaptezcci '.
' ,,Apoi .ru venit in Elim. $i erau acolo douisprezece izvoare de api 9i gaptezeci
de pomi de finic. 9i au t;b;rat acolo langi api" (lqit 15.27).
; ..\.i i.-i inclii pu ind .rltcl,.' rl.ri inal tc.
l.\l-cLlRIl,\ sHsl lll r1\i\\(;ll .ll t)11 l-,\ t-LCA c.rl)ih)iul l() I l.)
' ,, Vorba voastri si fie totdeauna plicuti, dreasi cu sare " - in cditii lJlr[fui d. la I q88.
" Vezi yi tirlcuirca SfintulLri Teofilact de la Al,rrcrr 6, tj-.1/.
; in e'.1i|ia dc la 1805. in loc de,,si nu salutali pe cale", sc iliscfte ,,in cale si rru
intrebali de sinitate".
'in edilia de l.r I fi05, in loc tle,,s-a apropi.rt de voi", se giscttc ,,s-a apropiat spre voi".
liirl
il
riLiiL
ffilm
Cnt iiolul l0 SFANl UI- IEOITII.,ACT T\RI IIEPISCOPUL BULCAITIEI
purta grii.l". Sau in alt chip intclege: ,,De vremc ce aveti a fi hrinili de
c.ltre cei pe care ii invdfa!i, ce trebuinfd aveti voi de pungi sau de traisti
sau cle incdlldminte? Cici toatd tlebuinfa acestora o \.or implini-o voud
cei pc c. 'e ii inr.dfafi".
Iar ceea ce zice: ,,Pe nimeni in cale si nu intrebaji de sinitate", pentru
aceasta o adaugd lor, ca sd nu se indelehriceasci la intlebdri de s;indtate gi
inchiniciuni omenegti gi la prirniri priL.tel-retti, ti dintru acL'stea sA fie
impiedicali in propo.,'iduire. Cici urmare [fireasci] este ca acela care s-a
intrebat de sdn;ltate;;i a primit inchirriciune de la cineva, gi el, 1a rAndul
s.iu, pe celSlalt s.i-l introbe gi si i se inchint, gi poate Fi de mai multi vortri
sd-l invredniceasc.l, precun se obignuiegte intre cei care impreuni
cilitoresc. Dupi aceeo ca unul care s-a ficr.rt prieten, gi mai mult oaregce
prictL'ncFtc sa cetce, gi aga, pufin cate putin, in prietetugud omenegti si
cadi Apostolul, gi s.i se leneveasci de la propovidLlirea cuvantullli. Agadar,
Domnul ii oprepte ca ,,in cale" a intreba pe cineva de sdnatate, pentru pricira
cc.a carc s-a zis.
Iar Dornnul zice: ,,in orice casi vefi intra, intAi zicefi: Pace casei
acesteia", adicd ,,inchinali-\'5 Fi intrebali dc sinetatc pe cei carc sunt in
casi". Apoi, arit6nd [Domnul] cd nu numai inchinSciune este aceasta, ci
gi blagoslovcnie, zice ci: ,,De va fi vrednic stdp6nul casei, se va blagoslovi;
iar de va fi ocirAtor 9i neprimitor de prace, inr.r'ijbirrd u-se gi impotrivin-
dr-r-se cuvintului r,ostru;i invifiturii, blagoslor.enia nu va veni pL.ste el,
ci la voi se va ir.rtoarce".
$i le portrnce;te IDomnul] a nu se muta in rnulte case, c.r s.i nLr se pilra
a fi lacomi cu pAntecele gi pe mulgi s.1-i sminteasc;, gi si-i mahneasci pe
cei care mzri intAi i-au primit, ci le zice si minAnce cele de la d6ngii, actici
,,cele ce vi vor pune inainte", rnicar de vor fi pufine, mdcar de rAnd dc
r.'or fi, insS nimic mai mult cerind. ,,Iar in loc de plati sd aveli hrana 9i si
r1u c;iutali ca si vi 9i hrinili gi plati iarigi deosebi si luafi, ci insigi l'rrana
:.- l^^ l^ *l^+^ -x ,,x r:^r'
Vezi, dar, cum pe ucenici ii int.lrette [Domnr-rl] spre neagoniseald, gi
incti gi a-i t.lm5dui pe cei bolnavi de prin cetili le porunce;te, ca fdcAnd
minuni, dintru aceasta s5-i tragi pe oameni le ceea ce propovdduiesc, ci
vezi ce grdiegte:,,9i ziceli-le: S-a apropiat spre voi Impirilia lui
Dumnezeu". ,,Pentru c5, daci mai intAi vefi timidui, iar apoi veli invifa,
bine vI va merge voue cuvAntul, gi vor crede oamcnii cd Impirilia lui
Dumnezeu a ajuns la dAngii; cdci nu s-ar fi tdmdduit, de nu ar fi fost oarecare
putere dumnezeiascd sdvArgind [urrele ca] acestea". incS 9i c6nd vor fi
r,\t.('ulRE,\ st:t\t Er E\"\\(;l :t.lt DE L,\ L_t-(.\ (.rfitolul l() l3l
" in edi;ia cie la ltl05, in lcrc dc ,.ie9ind in pielele ei", sc gisciitc,.icsind la ulitete ei
cele late".
r' Un lcr indcobyte, o arena.
ii
ii
t3? Capikrlul l0 slA\ r ul. I E()l:ll.Act ARI Itf.PlscroPuI. IluLcAR|I,1
10, 13--16: Vai !ie, Horazine! Vai fie, Betsaido! Cici daci in Tir 9i in
Sidon s-ar fi ficut minunilerr care s-au ficut la voi, de mult s-ar fi pociit,
stind in sac 9i in cenugi. (7.1) Dar Tirului 9i Sidonului mai ugor le va fi
la judecati, dec6t voud. (15,t $i tu, Capernaume, nu ai fost inilfat, oare,
pAni la cer? PAni la iad vei fi coborAt!r: (16) Cel care vi asculti pe voi pe
Mine Mi asculti, si cel care se leapidi de voi se leapidi de Mine; iar
cel care se leapidi de Mine se leapidi de Cel Care M-a trimis pe Mine.
fll), /.ll lsaia 23, 1 / Iezechiil 3, 6;26,2 | Matei 11,21 ( I0, ll) Mntei 1.1, 22
/l(1. lr';l l-.cere tl, :l / Is!in 1{, l2 / Ieremia 51, 53 / Nlatei 11, 23
/1f.1. 1a1) Numeri 16, 11 / Matei 10, 40 / Marcu 9, 37 / Luca 9, 48 / Iorn 5, 23; 12, 48, 13, 20
'(' ln cJiliJ tie h l6{)5, in ioc de ,,ci vi bucura}i ci numt,le voastrc", sc ll.isette ,,ci v;
bucurati rrrai virtos c; numele voastre".
t;
Capik)lul l0 SFAN T UL TEOFILACT ARIIIEPISCOPUI- BULCAITIE]
cei care dintru aceasta dobandesc facerile de bine, anume acei.r care se
invrednicesc de t.imiduire. Ci mai vArtos Ibucura!i-vi] ci nume'le voastre
s-au scris irr Ceruri, ntr ctr cerneali, ci cu pomenirea lui Dumnezeu gi ctr
dartrl [Sir"r]. Si dracul dc Sus cade, iar oamenii, jos fiind, se scriu Sus. Deci
bucuria cea adevirat.i este a se scrie nun'Lele voastre Sus gi a fi pomerritc
de Dumnezeu"ri.
10,21:in acest ceas, El S-a bucurat in Duhul Sfint 9i a zis: Te slivesc
pe Tiner", Pirinte, Doamne al Cerului 9i al pimdntului, ci ai ascuns
acestea de cei inlelepfi 9i de cei pricepufi 9i le-ai descoperit pruncilor.
Asa, Pirinte, cici a9a a fost inaintea Ta, bunivoinfa Tar!.
(I l), 2l ) lsaia 29,14 32, 4; 44, 18 / Matei 11, 25-26 / 1 Corinteni l, 21 / 2 Corinteni 4, 3
Precurn un pirinte bun se bucuri vizAndu-i pe fii sii ci au dus la
sdvArgire r.reun lucru, aga 9i M.lntuitoml Se bucur"i ci de acest fel de
bunitili s-au invrednicit Apostolii.
Agaclar, IDomnul] mul;imegte Pdrintelui ci s-au ascuns unele ca aceste
taine de ,,infelepli", adici de fariseii gi de clrturarii care tAlcuiau Lege4
inc; gi de,,pricepuli", adicd de ucenicii acestor carturari. Cici,,inlelept"
este cel care invafi pe altul, iar ,,priceput" e cel care este invdlat gi primegte
ccle ce se griiesc; adicd, spre a zice in pildi, ,,infelept" era Gamaliel, iarl
,,priceput" era Pavel, deoarece cel dintAi era invifdtor, iar cel de-al doilea
pricepea cele ce erau zise de acela (Faptele Apostolilor 22,3).Iar ,,prunci" ii
numegte Domnul pe ucenicii Sdi, ca pe aceia care nu erau gtiutori de Lege,
ci cei mai rnulfi Idintre ei] crau aduna]i din gloati [norod] gi ctintre pescari.
IncX se vor numi aceptia ,,prunci" 9i ca unii care erau fdri de lAutate. lar
aceia sunt numiti ,,pricepuli" pi ,,infelepli", pentru cd se pircau a fi astfel,
insd nu erau. Agadar, au fost ascunse tainele de la cei care se pAreau a fi
,,in!elepli" 9i ,,pricepufi", dar nu erau, cdci de ar fi fost, li s-ar fi descoperit
lor. ,,Adevdrat Pirirrte, mulfdmesc Jie ci aga a fost buna voire inaintea T4
adici o voin|5 ca aceasta a fost inaintea Ta, gi aga Ti-a plicut Tie".
r7
Sfintul N'larim N'lirturisjtortrl, in Cclr: 2l)0 11c tdytt,tt' gtuLsficc, nc invali astfel: ,,(77 )
Nu ajr.tntt. suflc'lultri p€'r-rtru d()Lrindirea bucr,rrici duhovrricegti si-pi supunii prtimilc,
daci nu clobindcptc \.irtufile pin implinirea poluncilor "Nu vi bucurali ci vi se supun
dracii", adici legiturilt'patimilor, "ci ci numele voaslre au fost scrise in Cer,, fiincl
trecute la lr)cul nepitin.ririi de harerl infierii, dobindit prin porunci" (Filr;colia ronfitteascti,
vol.2, ed. Hum.rritas, Bucure;ti, 1S99, p. 155).
18
in cdifia tle la 1805, in h- de ,,Te slivesc pe Tine", sc giisegt€. ,,Mirturisescu-Mi, Tie".
r" in e.dilia dc'la lll05,
in ltr de ,,Aga Pirinte, cici a9a a fost inaintea Ta, bunivoinla
Th", se giseitc ,,Adevirat Pirinte, ci aga a fost bunivoia Ta, inaintea Ta".
I'AIC]UIt{EA SITINI EI EVANC]IIELIJ DI LA I-I-CA Clipitr)lu1 l{) 135
12
Vczi Co/o-;t,rri J, 19-2-i 9i tilcrrircr Sfintului Teofilact rlc. la A{,rh'i 2.S, 1o l1).
ll Aclic.r firt'a calt's-a tlcpiirt.)t dL'\'ictuiren cca intru IJunrrezeu.
136 Cipit()lu l 1() StANl U I- I'I]OFILAC] AIiI IILPISCOPUI- BUI,C,,\RII I
fDornnr.rl] c.i: ,,toate Mie Mi s-au dat", grAim aclrnl ca Fi cum am dezlcga o
oarecare nedumifire. Pt'ntru ci spre a nu se ncdurniri cineva, intrebAnd astfel:
,.$i pt,rrtrrr ce TiL. fi k,-.1 d,rt t().rtc 5i rru altuia, poatc vrr,lrnrri irrg.'r, srrr
Arhanghcl?", zice [Domnul]: ,,Pcntru acc-asta Mi lc-a dat Mic, pclltru ci sunt
de o fire;i de o Fiinla cu Ddnsul; gi precum pe Acela nimeni nr.r-L;;tie
fcunoagte], aga [;;i] pe Mine [nimcni nn Md cunoagte], fSri nurnai Tatdl; drept
acec.4 cu cuviinfii toatc Mie Mi le-a dat, ca Celui Care sunt dc o Fiirrfi cu
Dinsul gi rnai presus do toati ttiin!a [cr"urogtin!a], precum gi El estc mai prcstrs
d('toat; ttiirrla [cunogtilfa]. Cdci ;i TatiJ numai de ctitrc Fir"rl estc curoscut, ;i
dc cel cinria va rrri si-i tlescopere Fiul". $i vezi cum Firrlnu prin clescoperire
Il ptie fcunoagte] pe Thtil, insd cei zidifi, prin descoperirc IIl cunosc], cici dupi
dar iau gtiinla [cr-rnogtinfa]. Agaclar, nu este zidit [creat] Fiul:r
,,$i, intorc6ndu-Se citre ucenici" [Dt'rmnul], ii fi-'ricc.9tc pe d.hgii; 9i, in
scurt [a zicc, ii fericegtc], pe tofi cci cale cu credirrf.i il r';d pe El umblAnd cu
tmp gi lucrind minuri. Cici Pnxrrocii cei de demrrlt $i Impil",li pofteau si-[-
vadi cu trr.rp pe Domrrtrl,;;i s.I-Laudd pe Dinsul, insi nr.r au dobandit aceasta
Inci gi iu alt chip [alt^infeles]: fiirrdcl mai inaintc a zis ci accluia cdruia
Fiul ii Va descoperi, accla Il Va curroagtc pe Tatdl, pentru aceasta ii fericogte pe
ttcenici, ca pc unii care au dob.lrrdit descoperire.a aceast4 ci li-L descoperc.a
lor pt'Tatil prin Sine lnsrr;;i. Pcrrtru ci, accla carc-L vodea pe El, pe l-atdl ll
vedea (Ioarr 11, 9).Iar acest bine, nici turul dinha' Sfintii cei mai dinainte dt'
rAndtriala intmpirii nu fau dot'andit. C.ici, de vrcmr: ce nu L-au vizut in
tmp pe Dornnul, prin Care Tatil se cunott€'a [era cunoscut], pentrLl aceasta
nici peTatil rru l--au Vizut, a$a pre.cum [L-au vezut giL-au cunoscut]Apostolii.
10, 25-28: $i iati un invilitor de lege s-a ridicat, ispitindu-L gi zicAnd:
^Invifitorule, ce si fac ca si mostenesc viafa de veci? (26) Iar Iisus a zis
citre el: Ce este scris in Lege? Cum citegti? (271lar el, rispunzind, a zis:
Si iubegti pe Domnul Dumnezeul tiu din toati inima ta 9i din tot sufletul
tiu gi din toati puterea ta26 9i din tot cugetul tiu, iar pe aptoapele tiu ca
pe tine insufi. (18) Iar El i-a zis: Drept ai rispuns; fi aceasta gi vei trii:'.
a lil. 15) S{itei 19, 16j 22, 35 / Marcu 12,28 f l/1,16 l7) Levitic 19, 18 /
27
Sadurile au aici infe]esul de plante, irr sufletul este numit ,,inlelegitor" cu se'nsul
.le ,,cuventdtor", ,,ralional". Vezi iti talcuiile Sfintului Teofilact cle )a Mttti 22,
j1-10 ;i
Itlarcu 12, 23-31.in cea de a treia sutd a capetelor sale despre dragoste, anunte in capetele'
21-35, Sfintul Maxim Mirturisitorul arati in chip aminuntit li prealuminat cele ce mai
sus le spunc in scurt Sfintul Teofilact. A;ezim aici numai capul 32, insd pentru buna
inlelegere a acestui ader.ir vezi toate capetele amintite in Attctu editorinli din Tilcuirtd
f"xntrghcli,'i dt' La AlnfL'i. lati, a;adar, ce spunc dumnezeiescu lr.ri Maxim: ,,Dintre puterile
strfietegti una hr.ineqte;i susfine crelterea, ii alt. cste inlntinatir'.i pi impulsivi, i.rr alta
este ralional; li intL.lectuali. De cca dinti'lj sc impi:rtiicsc plantclc. I;iirrfele ner;rfionale,
pe linti aceasta, se impirtigesc pi de a cloua- Iar oamenii, pe l6n8; acestea doui, pi dc a
treia. Irri|ne'le doui pute sunt supusl'stric:iciunii, n trein se do!edcite nestric;cioasi li
nem u ritoir re" (l iloc alia ronfitrL:ascri, t'ctl.2, A trL'in sutri d ctllctLlor dcsyc d t trgos|{', cap 32, t'd.
Flumanitas, Bucurepti, 1999, pp. 90-9.1).
'" r\ o aducr', a o risfr.inge, a o rcv;rsa, a o face lucr;k)arc'.
138 Cnpin)lul l0 SI:ANTL:L'IF-OI:I I,,\('T,\RI III]I'ISCOPUL BULC;\RII]I
'' lrr editia dc la l{t05, in lrrc ric ,,un om cobora", se giscgtr' ,,un om oarecarele se
pogora
r0
in cdilia dc la ltt05, in loc t1|',,aproape mort", s(, g.isettc ,,abia viu".
rr
in edifia de la lll05, in loc.ie.,din intemplare", se g.is,'tte ,,9i dupi inGmplare".
tl in edili.r .le
la lll05, in lrr clo ,,si fi", sc g.iseste ,,de f5".
IALCUIREA SFIN I I:I EVANC]I II:I-II I)I] I-A I-UCi\ Cnpitolul Il) l3q
C.lci zice IDomruU: ,,Si nu socotr'gti cum ci, de vrer]re ce c9ti drept, nirnerrea
l1u-fi este tie asenrenea, pentru c.i toli cei caro sulit imp.irtalili de aceasta
fire'r, u1p16nps,, lie iti sulrt. Deci, fd-te gi tu <aproape) al lor, ntr cu locul, ci
cu dragostea;i cu purtarea de grija ce.r citrc dingii. Drept acet-a yi Pc.
samarirlcanuI !i-l aduc lie spre pildi, c.l si-!i arit ci, pr('cum acesta, nricar
ca .l\'ea deosebire cu viata !, insi s-a ficut <aproape,, celui c;rruia ii er.r cu
cuviingd a se milui. Ag.r gi tu, ctr rnilostivirca arat.l-tc pe sine a ti "aproape",
5i dc tirrc instrti lirlrd chenr,rl ", nlerti spr(' Jjutr\r".
Deci, prin piltla aceasta r.re inr,ilirn li asta, adic.1 a fi gata sprc mil.i gi a
ne sili a ne facc ,,aproape" al celor cale au trebuinfi de ajutorul cel tle l.r noi.
Dar rrt irrvifirn Idc aici] pi bunitatca lui Dumnczetr cea cirtre- orn.
C;ici ,,se pogora" firea txricrreasci de la,,lerusalim", adici de la vicluirea
cea iira cle turburare 9i pa;;nica,-cici ,,Ierusalimul" se tilcr.ricate ,,r'eclere
a picii". Si undc ,,se pogora"? ln,,Ierihon", cr.l co esto in valo gi jos,;;i
inecticios cu zriduful, adici in viafa cea pitimirg:i. Si vezi ci rtlr a zis cii ,,s-it
pogorAt", ci ,,se pogora", cdci pururea firea omeneasci la cele tle jos se
pleca, gi rru o datii, ci irr toat.i vrerne.r, la viafa cc;r pitimagi se irrdeletnicea.
,,$i a cizut intre tAlhari", arlici irrtre dracj. Caci cic nu se \'(r pogori
cincva de la iniltimea rnintii, nu,,cade" intre draci, care, dupi cc,,l-au
dezbricat" pe orn gi l-au lipsit pe el dr. hainele faptei celei bLue, atur.rcea
,,I-au rinit" ctt rinile pricatr-tlui. Cici mai intAi nc golegtc pe noi de tot
gAntlul bun gi de acoperimArrtr,rl lui Dunrneze'u, apoi aia, aduc asupri
,,rinile" pAcaiulr,ri.
$i ,,abia vie", adici pe jumaitatc moarti, ,,au lisat" fire.r orlr('neas.A,
ori pt'ntru ci suflctul e.ste rrrrnuritor, iar trupulmuribr, irrtrucAt o jumitatc
a omului este strpusd r.nortii; ori pentnr ci nu era cr.l totul dr'znidijduita
firea omeneasci, lpentrul ci in Hristos niddjduia cd va ;rvea [r'a tlobindi]
mAntuirc. llltrucat ffirea ornentasci] rru era n.roartei cu totul, ci prccum
pentm citlerea ltri Adam nroartca in lume a iirtrat, pentrtr inclrcptarca lui
Hristos, moartea avea sa se strice (llonatti 5,12-'19).
Iar Iprin] ,,preot" 9i ,,levit", Legea gi Proolocii si ii irr]elegi, cici Legoa
gi Proortxii voiau si indrcptczc firea cea omeneascii, dar nu au prrtut. (--;lci
zice Pavt'l: ,,Cu neputinli este singe de vilei gi de lapi a curili picatele"
(Eurai 10, 1). Deci, acestora ILegii gi Proorcrilor] li s-a ficut mili de om ;i au
1r
A.lic.i surrt p.irtr;;i ai firii omencgtr.
tl () \,ial.j cu alto r.induieli gi ol'iceiuri decit aceea pe c.lre o triiid
Santarint'anul triiia
invat.ikrrtrl cle I.ei;e.
rr,,Dc tine insuti fiind chemat" adici indemn.rt
dt'propria corlttiinti.
llrl C.pitolu I l0 SFANTUT- TEOFILi\CI' AI{I TIIIPISCOIUL BUt-C]ARIEI
16
Cu sensul cle mirimt'a, cor,,irlirea rinilor
17
,,indiriit iariSi s-a intors": fie ,,s-a intors" cu fa!a cle l.r cel suft'rincl, fie ,,s-a intors"
irr drumul s.iu, pentru.l mer6t'nrai departe.
\ Ad jc.i .r vorlrit cu n()i ncnrijltxit, firi nici un intcrmcdi.rr.
r" Vezi [trrtdl 25, .30.
vestcsc pc Hristos Unul 9i Acclagi in elou.i vrrin yi firi, dtrp,i intrrrpare pizindu-lt, pc
.rcr'lea intrr.r care;i clintItL cart'a ic'git. Pe urrni cunosc;i dou.i voiri. Lristrinclu-li fiecare
firr', r'oia pi luclarea sa" (;1r/iiclnlrrrrr, t'd. IBN,IBOII, Bucurr:5ti, lclq3, p.92).
rr ln edilia tlin 19E8 a 8il'/rr'i a ici I r cnr:
,,Amonitul li Moabitul si nu intre in obgtea
Dorltnului".
r: \/t'zi .le pilda ln|tt 11.20'21: 11, ./l-ll ii 15, l-9 elar 5i I Cotitittfli 12.
1.ll Capitolul 1{) SFAN IU L TE()I:ILACT r\lil IIEI'ISC.OI'U t- BUL(IARIEI
cirora lc-a dat Domnul ,,doi dinari", pe ce'le doui Legi, pe cea Veche gi
pe cea Noui, cleoarece chipuI rrr.rr"ri inrparnt ilpoalt.i arndndoui, fiindci
sunt cur.inte ale aceluiagi Durnnczcu. Dcci, Domnrrl, cArrd S-a inillat la
Ccruri, pe acegti ,,dinari" i-a l.lsat Apostolilor gi cclol pestc vrerni cpiscopi
gi dascili. $i lc-a zis IDomnul]: ,,C)ricc vci mai chcltui dc Ia tinc, Ett ili
voi da ;ie", cici cu ader';rat au nrai cheltuit de la sine Aposblii, mult
oste'nindr:-sc gi in tot locul invi!.ituri seminind. Dar;;i cei de peste vret.ni
dascili, tAlctrind Legea cea Veche gi cea Noui, multe au mai chelttrit de
la dingii, pentru care plata igi vor lua cind Se va ,,intoarce" Domnul,
adici la a Dor,ra Verrire. Pentru cti atunci, fiecare dirr ei ii i'a zice Ltri:
,,Doamnc, doi clinari mi-ai clat, iati alfi doi am tnai cheltuit", cdtre'carc
va zicc 9i El: ,,Bine slugi buni" (Matei 25,21,23).
10,38-42: $i pe cAnd mergeau ei, El a intrat intr-un sat, iar o femeie,
cu numele Marta, L-a primit in casa ei. (-39) $i avea o sori ce se numea
Maria, care, asezindu-se la picioarele Domnului, asculta cuventul Lui.
(40) lar Marta se silea cu multi slujire 9i, apropiin du-se+r, a zis:
Doamne, au nu socotegti ci sora mea m-a lisat singuri si slujesc?
Spune-i, deci, si-mi aiute. (11) $i rispunzAnd, Domnul, i-a zis: Marto,
Marto, te ingrijegti 9i pentru multe te silegti; (12) dar un lucru trebuie:
cici Maria partea cea buni gi-a ales, care nu se va lua de la ea.
/Il). l8) lonn 11, 1; 12, 2 /lll,.l1)) Sirah 11, l0-12 1/1i,, ,.ll) Psnlm 26, 6 / Matei 6, 33
Mare cu adevirat lucru cel brtn al iubirii de striini, Pe ctrre il
e.ste
ardta Marta,;i nu este lcpidati insi mai mare [ucrr-r] este a lua aminte la
cuvintele ce.le dr.rhovniceiti, c;ci prill cel tlintAi trLrpul sc hrirregte, iarr
prin cel de-al doilea sufletr.rl viazi, C.lci zice [Dornrrull: ,,O, Marto, ntt
pcntnl accasta am vcnit, ca s.i nc umplcm pAutcce.lc crt multe fcluri dc
bucatc, ci ca sd aduc folos suflcte.lor".5i vczi s()cotin!:r Domnttlui, ci
nimic mai inainte n-tr zis c.ltre Marta, pArrd ct'ea insigi nu l-a clat pricini
de mustrarc. Cici, de vreme ce accea se silea sd o smulgi Pe sora sa de la
ascultare, atunci Domnul, lu.lnd pricini, () mustri pe dinsa. Pentru ci
pind atunci se cuvine a cinsti irtbireir cle str.iini, Pinii trlt Ire smtrlge gi Irlt
lre depirteazi pe noi de la cele mai de rrevoie, iar cind \'.1 incL'Pc.r n('
impiedica de la cele mai bune, atunci se cuvine ca, mai rnttlt decit pc
aceasta [iubirea de stfAini] a cinsti ascultarea de cele dumnezeiegti. Iar
1l
I
lll Cll'ih 'lu I l0 SFANTUI-'TEOFII AC1' AR] IIIJPLSCOPUI- BUIT]-\ITIEI
" Crr senstrl dt' ,,Dunrnezeu prin lrar",adici ,,pirtag dumnezeiegtri fii" (2 Pcfru 1,1).
t: Sfi.rtul lsaac Sirul ne tdlcuieste'ce cste ,,r'idenia" si carL'estc'felrrl lucririi c'i:
.,Cunoajtere'.r carc se rnigci in cele vizute sau in sinrluri, ti urnr;rre$tc inliruirc'.r [rr, so
nume;te natural;. Iar cea care se migci in planul celor gAndite (inteligibile) pi prirr
mijlocirca lor in firilc ce.lor ne,trupL'tti se nunlegte dulrovnictasc,i, deoarece ea prinrelte
sinrfirea in tlrrl.r 9i nu in simfuri. 9i acestea dou,i se ivesc in suflet tiinrfari. 1',t'ntru
cun()afterea i()r. I.rr cea care se prod uce in planul clumnezt'iesc se numelte mai pr.'sus dt'
firt';i e mai degrabi necunoscutii ti mai presus de cunoattere- Vederea (corrtemplarea)
acesteia n-o primette sufletul dintr-un continut din afara lui, ca pe primele rloui, ci ei se
arat.i li se descQper.i din cele clin liuntrul sufletului in chip nematerial, cleodatii;i pe
neattept.rt.'. Pelltru c; "lmpirilia lui Durnnezeu este inliurrtrul vostru" (1,!/.r1 1;, l1).
Ea nu se nidiijduiette pc te'meiul urror chipuri, nici nu vjnt. prin lrrdt.cifi pe tt'meiul
cr.rvintului lui Hristos pi prin pizirea lui, ci se tlescoperi din liiuntrulchipului cuSetiirii
celei ascunsr., f.iri o cauzi anumiti, firii o cercetare a lui. Pr'ntru ci cugetare.r nu aflii in
en lre't) nrateric. Tilcutnu ac.cslortt: Cea dintii crrnoagter'c se nagte din cercetarea continun
5i din invititrrra s.irguincioasi; a doua, clin buna vieftrire 5i tlin cugetarea creliincioasi;
iar.r trcil s-a rincluit nunrai pe seanra credinfei. Pentru ci in ca inceteaz.i curlottinla i;i
faptele iau sfirgit;ri intre'buintarca simlurilor ajunge de prisos. Deci pe c;it se coboarii
cunoitinla intre accste lrotare, pe itita se cinstelte. 9i cu trit se coboari mai mult. cu dt.rt
se cinstette m.ri rnu lt. $i cincl ajunge, la p;milnt gi ln cele p.inr:rntetti, cunoitinla stiipilnrttL'
pL'ste'toatc jji in af.rrii dc ca orice lucru cste neluat in seani yi zaclarnic. lar cirrd sufle'tLrl
i9i inalfli vcclerea in sus gi-pi desfi;oari infe'le'strrile in cele ccregti pi cloregtr: ct.lc ce nu
p()l fi v.izutc cu ochii ;i ntr sunt in puterc'a trupului, atunci t()ate sc suslin prin crc'dinl.i.
Fit'ca Domnul Iisus Hristos si ne-o diruiasc.l nou,i De Jce.rst.l si s; fie binccuvintat in
vccii vocilor! Amin" (tlior'alrn IL)DIAu '.ti, Crri,,irrlrri LXt//: D',prt t !c clriyuri si intclL.strti
alc c rttl)as[L'tii Llt: t] i.f itc .li,!ro i, \'ol. 10, e.l. lBNt BOR, Eucrr rept i, | 9{l I , pp. 339-3.1I ).
CAPTToLUL 11
Rugtici unen tlo n Lneascd. Sctt trtul I tr i lttttti.
CLruinttrea intpotrnut -fitrtscilor si t cdrturnrilttr)
17, 1--l: $i pe cAnd se ruga Iisus intr-un loc, cind a incetat, unul dintre
ucenicii Lui I-a zis: Doamne, invali-ne si ne rugim, cum a invitat si
Ioan pe ucenicii lui. (2/ $i le-a zis: Cind vi rugali, zicefi: Tatil nostru,
Care esti in Ceruri, sfinfeasci-se numele Tiu. Vie lmparilia Ta. Faci-se
voia Ta, precum in Cer asa si pe pimAnt. (.1) Piinea noastri cea spre
fiinti, di-ne-o noui in fiecare zi2. (4) $i ne iarti noui picatele noastre,
cici 9i noi ingine iertim tuturor celor ce ne gregesc noui'. Si nu ne duce
pe noi in ispiti, ci ne izbivegte de cel riur.
41.1, I rMatei 6,9-10 (17,2) Psalm 110,9 / Matei 6,9 1/'1,.3) I,ilde 30, 8 /Ntatei 5, ll
i7l.4l Psaln 31,6 / Matei 6,12-13 /l Corinteni 10,13 / Efeseni 4,32 /1 Petru 5,8 / 2 Petru 2,9
R.ivnc;to ucenicul lui Hristos ucenicilor lui [oan, pcntlu .rccc.r yi cert'
a se- invifa chip a) rug.iciunii fca sd inve]e crrrn sd se roage]. Dcci,
M6ntuitorul ii inva!i, netrecAncl cu vcderea rugdntiutca uccnicului.
Si zice []{ristos]: ,,Tatil nostru Care egti in Ceruri". Vezi putcrca
rugiciunii? indati Sus tc inalfi 9i te supune pe tilte. De r.r'enre ce ,,fote" it
numegti pe Dumnezeu, si nu te indepirtezi cu totul clc aseminare, ci s.i tc
sirguiegti a tc ascm.ina cu Tat.il. $i nu a zis ,,Iatil Meu", ci ,,Tatil nostru",
sprc iulrirca dc frilime indemndndu-te pe tine, gi silindu-ic ca pc toti a-i
iubi indeob;te ca pe nigte fra!i. Iar ,,in Ceruri" zicAnd, nu acolo ll
mirginepte fcircumscrie, hotirnicegte] pe Dumnczeu, ci pe ascultitor il
inalfi la Cerr-rri gi il depdrteazi de cele p.lmAntegti.
,,Sfinfeasci-se numele Tiu", [zice] in l<x de ,,sl.1r'easc5-se", aclici f;i
viata noastri sd fie spre slava Ta Cdci precum numelc lui Dtrmnezeu se
hulegte prirr cei rii, aga se sl5r'e;te prin cei care ar.r viafi buna.
,,Vie Impirifia Th" -picitosul se n).iga sa nu vi€.lmp.rrafia lui Dunrnczctr,
pentru cd tl nu voicgte s.i vie aceast4 din pricina judecililor ce sc vor sivir;i
L
in ctlilia tle ia 1805, titlul capikrlului es te: ,,Pet1tru ru.jtjcittitt. Pt:tttru Ltctlt tti ctl ct,t'tt crrt
t\l lLta. PdtfttL ct]l tl at\1l drna nrLtt. Prt tru fttncia ct a riLlict! ,jla-s litt notoil. pctltr, Lfi c( r:trcntt
sL'trur ditr tLt. Potfnt fltrisL:ul L:t l tL. Li .lo it p. lisus. I,ottnt ticdlolit,.'t ittt'ilit.) ilot d( 1.v".
t in t'dilia de la 1805, irr loc de
,,in fiecare zi", se tiselte ,,in toate zilele".
r
ln r:cli;ia de la 1805, in loc dt, ,,celor ce ne gregesc noui", sr'gisottc ,,celor ce ne
sunt datoli nou; ".
1in edilia de lr 1605, ir.r loc dt'
.,cel riu", se gise;tt' ,,cel viclean .
l
lt
a{olo; insi, dimpotrivi, dreptul se roag.i c,r ni.ri dt-graba si vic acr.asti
lnrpir.ifiel, ca izbivindtrse de ispitirile cele clc aici, s.i clobinclcasc.l cxlihni.
Inci [rnai zice Domnul] ;i: ,,Faci-se voia Ta", precurn in Ccl dc ingeri,
apa gi dc noi, oamenii, pc pimant. CAci Ingerii toli, toate clr,rpi voia lur
Dunrrrezeu le lucreazi.
Si ne invaf.i a cerrr numai ,,pAinea cea spre fiinti" - adic;i pe aceea
care este de trel"rtrin!.i pentru fiiniare.r noastri, spr('star€.a [cliiinuirca] gi
l.r.izirea vit!ii - ti nu pc ct:a care cu adcvirat r1o prisoseit€r, ci pc cca Ic.]ro
nc estel de ne\.oie.
lar a nlr intra ,,in ispiti" inseamni a nu te arLlnca in ispiti. C;ici nu ni
se crrvirre noua a l1e mga sa l1r-l fie ispitt:, ci cind vor voni, se cuvirre a le
suf('ri ctr birbifie. $i ptrttm zice cd ispitele sunt c1c tloui fth.rri. Pentrtr ca
uncle [ispite] sr.rnt dc bundvoie, prccultl befia, ucidcrea, pro.tcurvia si
celelaltc patimi, cici sllb puterea acestor patimi ne arLrncinr de bunivoie
pe rloi irltine. lar ispite f.1r.i dc r.oie sunt acelea sub care tira nii gi cei c.r rc
fac silnicii ne supun pe noi. Ag.rdar, de is1-ritele cele. dt'r'oit, aclici de patimi,
ni sc cuvinc noni si fr,rgim,;;i pontnl acestca si nc rugim si ntr fie [do
acestea sh ne rugdm ca si fim izbtlvili], gi si ziccr:r: ,,nu ne duce pe noi" -
aclici nu nc slobozi pe noi a cide'.r in ispiti, adici in patimi de bunti voie,
,,ci ne izbivegte pe noi de cel viclean" - pentru ca accsta estc ccl c.tre
aduce asu|-rrei-rre ispitele 9i cele fi r.i de voir', [inc;l gi Ipc] cele 11e voie.
Drept aceea, fir';i de voie fiind ispitit de vreun ()r1'1, s;i nu socotogti cllnr ci
omul acela este plicina ispitr.i, ci viclearrul, perltru ci cl este ccl carc il
pleaca pe om a se turba gi a se inrrebuni impotrir,a ta.
11,5-.9:9i a zis citre ei: Cine dintrevoi, avAnd un prieten si se va duce la
el in miez de noapte gi-i va zice: prietene, imprumuti-mi trei piini, {6) ci a
venit, din cale, un prieten la mine si n-am ce si-i pun inainte, (7) iar acela,
rispunzind diniuntru, si-i zici: Nu mi da de osteneali. Acum u9a e incuiati
9i copiii mei sunt in pat cu mine. Nu pot si mi scol si'fi dau. /E) Zic voui:
Chiar daci, sculAndu-se, nu i-ar da pentru ci-i este prieten, dar, pentru
indrizneala lui;. sculindu-se. ii va da cAt ii trebuie. /i l. 8) Luca 18, 5
C) pildi oarl'care gi asenlirlar.' griiegte Domnul, invitandu-ne pe rroi
f.iri prcgct a ne rugar A;atlar, ce. irlseamni accasta piklei? ,,Miezul noplii"
zic cum cl cste sfirgitul vicfii, la care oanrcrrii ajurrgirrd, r'in intru sinrlirea
binelr-ri;;i aleargd citrc. Durnnezeu - c.i Acesta este Prietenul Ccl Care pe
toli ii iube;te;i ii voiegte si se mAntuiascd. Deci mcrg mrllli in ,,miezul
l
'in editia dr' la 1,905, in loc tle ,,pentru indrizneala lui", se g.is(.)te ,,pertru
obriznicia lui".
IALCUIRIi;\ SFI\ lEl lVANClll,Lll I)E l.i\ LUcr\ C.itih,lul ll tJ7
11, 9-/.1;Si Eu zic voui: Cereli 9i vi se va da; ciutafi 9i vefi afla; batefi
9i vi se va deschide. (10) Ci oricine cere ia;9i cel ce cauti gisegte, gi celui
care bate i se va deschide. (11) $i care tati dintre voi, daci ii va cere fiul
piine, oare ii va da piatri? Sau daci ii va cere pegte, oare ii va da, in loc de
pegte, garpe? /12) Sau dacS-i va cere un ou, ii va da scorpie? /13) Deci daci
voi'', rii fiind, stifi si dafi fiilor vostri daruri bune, cu cit mai mult Tatil
vostru Cel din Ceruri va da Duh Sfint celor care Il cer de la El!
//,'rr lernria 29, 12-13/\lalei7.7:27,22ll\larcu11.2dllorn1.1,73)15,7;16,23/lacov"I,5-6|
'
1lorn3,22;5,14-15r1/,ll)rl,ilde8,17l\larei 78r// /lrlntelepciunelg,l0/Matei7,9
1l l, i.?./ i\tatei 7, 10 ( 1.1. 1-ll Facere 8,21 / Ilatei 7, 11/ Evrei 12, 9 / Incov I, 17
Vozi intelegerca ce.r cu dc-aminuntul a accstui grai, circi nu a zis ,,ctrtfi
otlati gi vi se va da", ci ,,cerefi", adic;i neincctiit cerefi. ,,Ci oricine cere ia ".
Au, oare, cel care cere flucruri] rrefolositoare, ia? Nu. Intii dr: toate, cererea
cek)r nefolositoare, nici rlll poatc fi numit; cercre c.itre Dunrnezcu. Pentrtr
c5, acela care se roagi lui Dumnezeu, trcbtrie sti ceal'5 acelea pe ctrre Acela
le tli. lar cind cint'r,a cere cele ncfolositoare, nu catre' Dumnezeu face cererc,
pr..ntru ci F.lnr-r di !ucrtrril ncfolositoare. Apoi asculti-L gi pc irrsu;i Dorunul,
cul.r1 r1e invatai pe noi a cere. ct-le ce se cuvin, c;i zice ci ,,piine" gi ,,pegte" gi
,,ou" cere ,,fiul". Agadar, preculn acestea sunt mtincare a omultri, asa si
ccrcrile ntnstrc sc cuvin a fi fokrsitotrre 9i cuviincioase noua.
Si si inlelegi cum ca ,,cere pAine" tot cel care cere a i se descoperi lui
credirrftr cea in Sftinta Treir.ne ;;i dogmc.le cele drt'pte; c.1 ,,piine" surrt
acestta, ca nncle carr: ,,intiresc inima [omului]" (Psalnr 10.3,17). Si ,,cere
peste", ct.l carc in marea vielii cste, gi ccrc ajutoml ccl clc Ia Dlrrnnczeu, ca
in nrijlocr,rl ispitelor neafundat pi viu ca peFtele si fie pizit. Iar ,,ou cere"
ce'l care ct're si i st'tlea ltri na;terile Iinrroirile] suflete lor ce lor imLrnndt;ititt',
c.ici aceste'suflctc, dup.i cuviinfi se ase'amini cu p.isdrilc, fiindcii aripi au
luat gi de Duhul s-au in;il!at, gi mai presus de pinrint au zbur:rt.
11, 1-l-20: $i a scos un demon, si acela era mut. $i cAnd a iegit demonul,
mutul a vorbit, iar mulfimile s-au minunat. i'l5) Iar unii dintre ei au zis:
Cu Beelzebul, cipetenia demonilor, scoate pe demoni;. (1ti) Iar allii,
ispitindu-L, cereau de la El semn din Cer. (1/) Dar El, cunoscind gindurile
lor, le-a zis: Orice impiritie, dezbinindu-se in sine, se pustieste si casi
peste cas; cade. (18) $i daci satana s-a dezbinat in sine, cum va mai sta
impirifia lui? Fiindci zicefi ci Eu scot pe demoni cu Beelzebul. (1!l) Iar
daci Eu scot demoni cu Beelzebul, fiii vogtri cu cine ii scot? De aceea, ei
vi vor fi judecitori. f20) Iar daci Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe
demoni, iati a ajuns la voi Impirifia lui Dumnezeu.
| 1l , 11-15) Matei 9,32-34; 12,22-24 I Marc'u 3,22-23 (11. 1{Ll8) Matei 12, 25-25; 16, 1 /
M a.c\t 3, 24-26: a, 17 / loan 2, 25: 6, 30 / I Corinteni 1, 22 ( I 1, I 9 ) M "12, 27
' In cdilia dc'la 18t)i, in ltr cle ,,cipeteni ad emoni l or, scon te pe demoni ", se Fis( )tc
,,domnul dracilor gonegte dracii".
Ir\l_cLIlit:,\ st;r\ Illl li\'.\\cl ll_ DE L,\ t_ucr\ C,rprktul I I l-le
9i la linrb.i,;r l.r rrrechi era vitamat. Iatr acest.r r.ra sernn [simboll al iirii
omenelti, cart'dr: tlemorri fiind thuta, nici nr.l suferea a auzi crrVintt'.rlc
iui Durnnezelr, li cu nlult mai vartos nici a le gr.il 11u putca. Dar, clup.i ce
Domnul a \icrlit li pe draci i-a izgonit - adic.i pe faptcle celc pritinrage ;;i
drAce'gti -, nc-.r fricut pe noi ;i a grii gi a propovirdui adevirul. C.i sr. cur.'ine
nu nunrai a aLlzi cuvintele lui Dumnezcu, ci )i .lltofa a le grai.
Ag.rclar', si auzinl flu.lln aminte] cL.i care avcnt intru noi ir-ryinc faptelc
cele dricelti, ii s(rc()tim cum cA pe altii ii irl\'.ilant,;i poftim tr fi nunrifi clc
oamtrri ,,rabi", .rdica ,,invifitorule" ( Matd 23,7-8.). C;r clupi ce ,,iese dracul",
atuncea sc face griircrr cea adeviratA, atlici itrr'.ifatura, iara pini 6i1111
inlSuntrul nostrtr va fi lucrarea dracului, dc;i ni sc pare ci griim, ltu gr,iint'.
Ial fariscii clevetesc minunca gi pe Domnul ca pr'un Yrajittrr- ,.)carasc.
zic6nd ci pt'ciomrrul dracilor av6ndu-l prie'telr, cu lucrarea acciuia
izgorregte clracii. lar citrc farisei Domnlrl zicc: ,,Cum c cu putirrtii un rlrac
sd il scoati pe alt drac? Ci aceasta al fi risipirc. Ipieire] .r imp.irifiei lor".
Cici, dac.i dracii socotesc imp.lrilie 9i odihni a locui in oamcni, iar donrnu l
lor ii gorre;tt: pt' dingii, aritat este cunr ci ei ingi;;i sr'\.'atimi:.. Pcntnr c.i
bati imp;lritia care se dr'zbin; gi sc irnp.rrte sc risipegte gi FiL.ru. i.rf ..rc.r
ct, se dezbi tt.t Iirrvr,t jlrc;tt.], s(. surp,i.
lal prin ,,casi" zidirea o pofi irrfelege, caci gi zitlire'a, pina cAntl estt'
intreagi, sti, iar cincl sr. r'or dcsp.irfi zidurile turul dc altul, cadc. Sarr prilr
,,casi" ii poli irrfclegc [inca gi] pe cei ce sunt in casi, c.lci acegtia, pin.i surrt
in pace, stau irnpreun:i, iar cAnd se vor desp;rli Iridica] r.rnii impotriva
altora, cad.
,,Fie, clar, c;i Hr-r scot dracii cr.r Beelzcbul, dar fiii vogtri, ac'lici Apostolii,
cr,r ce ii scot? AdL'verit estc c; cu numele Meu [ii scot]. Dcci, cr-lnr imi zici'ti
Mie ci cu Beelzetrul scot Eu [dracii], ca;;i cum ai avea trebuinfi de pute re,r
lui, cAnd fiii \rcgtri, adicd Apostolii, cu numcle Me'u ii scot? Agadar,:rcegtia
vi vor osandi pe voi, cici ar;tat este ce daci aceia cu numele Meu ii scot,
Eu nu am trebuinli de puterea altuia. Deci, cu delletul lr-ri Dumnezeu,
adic.i cu Drrhr:l SfAnt ii scot, ti nu cu duh viclean".
Iar,,deget" rlumotte pe Duhul, ca si cull()iti ci, precum rlcgettrl rle o
fiinti estc cu tot trupul, aga gi Duhul de o fiinfi oste cu Tatal 9i ctr lriLrl. Si
nu culnva, de vremc co,,man5 a lui Dumrrezeu" cstc ltunrit Finl gi s-au
odihnit pestt' Dinsul ccle gaptc lucriri ale Duhulr,ri - nu ca gi cunt s-dr
Ittcra de'Dr,rhtrl, ci pentnl ci cste de'o fiinf;i cu [)trhul ;i una din tlarrrrilt';i
Iucririle Dul.rului este timiduirea -, pelttru aceasta se zice curn c.i ,,cu
degetul lui Dumnezeu" scoate dracii, adici cu darul Duhului? Cici
precum degetul L-ste parte a mAinii, aga gi clr,rhul tir.rriduirilor, parte era a
dtthurilor [pc] care le avca Hristos, adicd a lucririlor Duhuluir').
Agaclal [MAntuitorrrl] zice: ,,Dacd Etr scot dracii cu lucrarc dumnc-
zeiasci, a ajuns la voi impirilia lui Dumrre.zcu", cr,lvallt calc acest fcl de
infelegL.re are: ,,Se strici cle acum impdr.lfia diartrlului, gi impiri!t;;tc
Dumrrczeu, Cel Care izgonegtr' dracii". Petrtru c.i, arsculti ce'zice prin
cnvintclc care Lrrrneazi:
11,21-26: C6nd cel tare si inarmat fiind, i9i pizegte curtea, avufiile
lui sunt in pace. (22) Dar cAnd unul mai tare decAt el vine asupra lui 9i-l
infringe, ii ia toate armele pe care se bizuiarr, iar prizile de la el le
imparte. (2j) Cel ce nu este cu Mine este impotriva Mea; si cel ce nu
aduni cu Mine risipegte. (24) Cind duhul cel necutat iese din om, umbli
prin locuri firi api, ciutAnd odihni, gi, negisind, zice: Mi voi intoarce
la casa mea, de unde am iegit. (2.5) $i venind, o afli miturati 9i impo-
dobitirr. (26) Atunci merge si ia cu el alte gapte duhuri, mai rele decit el
gi, intrAnd, locuiegte acolo;9i se fac cele de pe urmi ale omului aceluia
mai rele decAt cele dintAir'.
| 11, 21) Matei 12,29 | Marcu 3,27 | 11,22) losua 24, 15/{ Resi 17,331lsaia49,25 53,'l2l
leremia 31, 11 il1, :J) Matei "12,30 / Ln(a 9,50 ( 11, 2.1 25) Matei 12, il3-,14
( 11. lai) Mntei 12, 45 / loan 5, 14 / Evrei 10, 26 / 2 Petru 2, 20
Zice' IDomrrtrl]: ,,Mai irrainte de Venirea Mea era tare satana, gi i9i pizea
curtea sa, adici stiPAnea firca omeneasci, cu intlrirc gi cu interneiefe; iar,
dupi cc anrvenit Eu, Cel Care'sunt m;ri tare rlecat el, am birr.rit lunrea gi
toate almele intm care se nid.ijduia, adici toato chiptrrile p.lcatului" - cd
acesta crau arrne alc diaroluluigi irltru accstea nirl.i jcir.rinclu-se sc intarea
asupra oamcniJor. ,,Agadar, toate annL.le lui lear.n rupt IfrAnt], aflAnclu-Mi
tar.i do picat. $i dc atr.rnci a slibit el, i.tr prazilc hri - adica t'.rn^rrrrii, pre
cart'ii.rvca c.r pL'nigte jctuiri- i-.rm smuls dc la el, pi i-am impirtit Ingcrilor
pizitori, ca in locul drircultri clc care era tir:rnisit t-unul, s.1-l aibai pe el Ipe
om ]^ingt nr I 'r.
Inc.1 gi itt alt chip [infelege]: ,,Cc pirt.l;it'anr
Eu cu Beelzel.rul? Al lvlt'u
lncru tstt a-i acluna pe fiii lui Dumnezcu cei risipifi, iar lucrr"rl aceluia este
a-i risil.ri pc cei arLrnafi. Agadar, curn socotiti urcle ca ;rcestea perrtru Mine,
cum ci ag avea pirtigie cu satan.r? Dar, cu adevirat un cuget ca.tcesta \'-a
vcnit voud clirrtru a vi indrici mai mtrlt, c;ici cu adevirat il aveati si r.nai
inainte per tltrhul ccl nccurat care krcuia irrtru r.oi, cincl slujea!i ictrlikrr gi pe
Prtrrrtxi ii trmor.rfi. Apoi se p;rrea c.l a iegit dir.rtru xri, thr acun, intorcatlclLl-sc
la "casa sa" - aclici irr suflcttlc voastre - cu .9apte duhuri"", adici nrulte',
caci ,,gapte" irr loc c1c ,,multt " sr-. inldcgc in Scriptur.i, ,,an f.icut vou;i ,,cele
de pe urmi mai rele decit cele dintAi". Pcntru ci, aturlci cind siujcafi
idolilor, ii onrora!i pe Proorrri, iar despre Fiul ltri DLrmnezeu inci nu hulca!i
nirlic; Ciarc, cu aclt'r'irat, perrtrr.r voi cr.r trup S-a ardtat. lar acum, ce nidejdc
dc nrintuirc mai estc, cind gi dupi ce S-a intn-lpat Fiul,;;i penh'u voi El a
sivirgit miuuni, irrtnr aceeagi nccultogtin!.I 9i hula r',i aflati?"
Iar ,,locuri firi de api" stLnt suflctole celor c.trt'rrr.r .-ru nintic.rpitos, nici
nu sunt sldb;inotrge, ci Lrscat{r li grijiliver- [plint'rle hczvit'], iutlu care tlulrul
rrecr.rrdtiei nu afl.i nici o oclihn.i. Deci, dc vreltlc cc in unclt'ca ;rceste suflr:te
nu .rre vicle.rnul nici trn Itr de sil.igltrire, l,r iuclei sc intoarcc, gi ,,se fac cele de
pe urmi" alt'lor ,,mai rele decit cele dintii": cici nu ntai sunt acurr la rlAn;ii
prtmroci, ptntru c;l L-au omoriit pr'Cur'6nfu1; rtu rnai t'stt .rcur.n la e.i lrngere,
penhl c.i pc Hriskx - atlic.l pc Urrsul - L-au ristigrrit. Ci.rcestc [daruri] mai
irraintc sc putcau vcdca la clingii, micar dcai slujc:ru idolilor, i..rr actrm, clupi
cc au gregit Fir"rlrri lui Duntnt'zeu, dc batc s-au lipsit.
il
151 Ci)piblul 1l SI'\N I.U L TEoFI I /\CT A
- RI I I I PIsL_OPL I - T}U I -(;,\ R IE I
'11,
27-32: $i cind zicea El acestea, o femeie din multime, ridicind
glasul, I-a zis: Fericit este pAntecele care Te-a purtat 9i fericili sunt sinii
pe care l-ai supt! (28) Iar El a zis: Asa ester'', dar fericili sunt si cei ce
asculti cuvantul lui Dumnezeu 9i-L pizesc. (29) Iar ingrimidindu-se
mulfimileri, El a inceput a zice: Neamul acesta este un neam viclean;
cere semn, dar semn nu i se va da decAt semnul Proorocului loni. (301
Cici precum a fost Ioni un semn pentru niniviteni, a9a va fi 9i Fiul
Omului semn pentru acest neam. (-31) Reginar* de la miazizi se va ridica
la judecati cu birbatii neamului acestuia 9i-i va osindi, pentru ci a venit
de la marginile pimAntului, ca si asculte inlelepciunea lui Solomon; 9i
iati, mai mult decit Solomon este aici. (32) Birbatii din Ninive se vor
scula la iudecati cu neamul acesta 9i-l vor osAndi, pentru c; s-au pociit
la propoviduirea lui Ion6; 9i iati, mai mult decit Ioni este aici.
( I 1.2, ) Psalln 73,2'l I Luca 1, 28, 48 111, 23) Pilde 8, 32; '19, 16 / lo^a 2,1 I Mntei 7,27 I
Luca 8, 21l lacov 1, 22 / Apocalipsa l, 3 f1lr, l9) Matei 12, 39; 15,-l / Marcu 8, l2 /
loin 4, 48li1,.30) lona 1, 3; 2, 1/ Mitei 12,40 r1l, Jl) 3 Resi 10, 1,4 /
2 Paralipomena 9, 1/Mntei 12,42 (l;r, llr lon.r 3, 5 / M.rtei 12, :11
Fariscii 9i cirturarii, clevetind minunile, femeia cea fir.i dt, viclt'9ug 5i
firi dc rdutate lar.rdi pc Domnul.
$i unde sunt cei care zic ci Domnul dupi ndlucirt S-a ar.itat [gi nu S-a
intrupat ctr adeviratl? Cici iati este miritrrisit cr.rm ci gi sir.ri a supt.
lar MAntuikrrul ii fcriccate pe cei ce pdzesc Cuvantul lui Dumnezcu,
nu despirfind-o de fericire pe Maica Sa - s.l nu fie! -, ci ardtAnd cum ci
nici dAnsa nu se va folosi cu nimic dintru faptul ci L-a ndscr,lt gi L-a al5ptat,
dc nu va avea 9i toati cealaltd fapti buni.
inc.i ;i clup.i alcituirta imprt jirririlor le gr.iiegtc pc.rct'stca. Cici pcrttm
c; zavistnicii gi neascultitorii cuvintelol Lrri ii prihdneau pr'cei carc ll
ascultau, El, impotriv.i fdcind, mai mult ii fericegte pe cci ce asculti
Icuvintclc' Sa le].
inci poate ti pentru mutul cel care s-a tAmiduit grdiegte [Domnul]
acestea, ca gi el auzind si pizeasci cuvintttl gi si nu i se facd spre osAnd.i
putcrea de a auzi.
Iar ,,noroadele adunAndu-se", a inceput Domnul a-i mustra Pc cei
necunoscitori si nemultemitori. Pentru ci, de vremc cc crall ullii dilltre
dArrgii care ciutau ca Iisus s.i facd semn din Cer - deoarece ziceatt ci toate
r"
Adicn il inchipuit'pt' Domnul Hristos, C.rrc lnsuii cstc ,,pacea noastri" (t/cjlri:,
14l;i ,,irrlelepciunea lui Dumnezeu" t I Cotititrltil,2l).
,i
15{ c.)p olut 11 sli\Nt ul.l LOFILAC1 /\t [EptSC()t'Ul. L]Ul"Cr\t{t,l
el; Ei, intrAnd, a gezut la masi. (3E) Iar fariseul s-a mirat vizand ci El nu
S-a spilat inainte de masi. (.39) $i Domnul a zis citre el: Acum, voi
fariseilor, curififi partea dinafari a paharului gi a blidului, dar liuntrul
vostru este plin de ripire 9i de viclenie. 1J0l Nebunilor! Oare, cel ce a
ficut partea din afari n-a ficut gi partea diniuntru? (17) Dali mai intii
milostenie cele ce sunt inliuntrul vostru:r si, iati, toate vi vor fi curate!
i/ l, l,s) Matei 15, 2 I Marcu 7, 2-3 | I l, l1)) Matei 15, 3; 23, 25 / Marcu 7, a I
Tit 1, t5lIi,1lI Isaia 58,7/ Daniil4,24 / Sirnh 4, 1-2;28,15
Cunogtea Domnul llesocr)tinta li rdutatca faliseilor, insi ospiteaz.i
[prAnzctte] dinrprcun.l cu dirrgii tocmai pentru cd erau vicleni pi ar.c'atr
trcbLrirltd de ir.rdreptare. Si pg11111, aceasta rnirrarrci impreunai cu dingii,
ca si aibd pricirr.i gi sd le indreptczc lor rrdravurilc. C.lci pi acr,un, Lra$ocorind
obiceiul lor cel ftlri de socotir-rtii - adici a se cr.rrati ei mai inainte a de a
miuca -, ii invafa ci se cuvirlr.'s;-ti cnritL.ascti sufletul prin fapte bune,
pelrtru ci a se spila cu api, nu sufletul, ci trtrpul il cur5tegte. Iar nebunii
[smintifii] accia s()coteau cunr cd dimpreund cu trupul gi sufletul lor sc
crlritegte prirr a sc. scalda Fi a st, spdla trupul [in apd].
Agadar, Domnul aduce [inaintc] pilda frumoasd 9i plin.l dc har a
palrarului. $i fiindci era vrernea mesei, pentm aceea de ,,pahar" 9i de
,,blid" pomene;tc, de la cele ce stiteau inaintca ochilor aducArrd irr mijloc
mdrtur'ic.; gi, incredinlandu-l pe fariseu ci, precum rru este de nici un folos
a fi pahar-ul crlrat pe dinafard, iar inliuntru plin de toatA de toat.l
intindciune4 tot aiia, [nu e de] nici fun folos] cand trupul se scalda, iar
sr.rfletul este plin clc kratd necurdfia, adicd de ,,ripire 9i viclegug".
$i a insemnat cele doui patimi care ii stipinea pe iudei, adici ldcomia,
prin,,ripire", iar zavistia gi pe cele izvorAtc dintru ea, prin ,,viclegug".
Agadar, nu este de nici un folos cAnd sufletul se aflA aga [irrtru acestea].
,,Nebunilor, au rrn Acela Care a f.lcut trupul - pc care il socotifi vrednic dc
mult.1 ingrijire - a ficut 9i sr-rfletul? Agadar, clakrri suntefi gi pe acesta a-l
cur.ifi". Apoi ii irl,;rfi pe ei cum se cllrAfegte partetl cea dml;untru, anunre
prin milostenie. $i vezi [baga de sr'am.l], cr-rrn pe cclc doui patimi ale lor -
lipirca;i zavistia - le tdmitluicgtc, prin a-i sf;tui li a le pomeni de
milostenie. CAci acela care miluicgte, cu adevrilat rru le va rdpi pe ale celui
care se miluiegte [este miluit] 9i nu il va zavistui pc cel ce se miluic'gtc [cel ce
primegte milostenia]. Deci, dr. r'rerne ce doui patiuli ale acestora a prihirrit,
cu o [sirrgr-rri] tloftorie pe acr'stca le dezridicirreazi, adici cu milostenia,
care este cea dintii ugi tr dragostei celei inc'lu nrnezeitoart. Cici, fiincl
2r
in editria d.' la l8(15. in loc r1e,,l)ati mai intii milostenie cele ce sunt inliuntrul
vostru", se gisejt(' ,,insi cele ce sunt la voi dati-le milosterlie".
il
ti
lirfllffiwr
li(, Ca1.i1,'1u1 t, SFA^-I L L IEOFIL,\(. l l\ltl lltiPlSC()l'LI. BUl.C,\l{ll-l
dragostea .le fat;, unde va mai fi loc pentn-r licornie 9i zavistie? Dcci ccle cc
sunt .,la voi" [,,inliuntrul vostru"], adici avufiile voastre, gi bine a zis,,cele
ce sunt la voi" l,,cele ce sunt inliuntrul vostru"] gi rru a zis ,,avtrfiile", cici
banii sunt inlarrntru in inima iubitonrlui de bani,;i 9ed intr-irrsa. Pentrrr
aceasta pi Proortrul David zice si nu-gi lipeasci inima de bogdtie, adic.i si
rru-pi pironoasci gi s;-;;i lege omul inirna [de avu liil (Psnlm 61, 10).
11, 12-5'I: Dar vai voui, fariseilorl Ci dafi zeciuiali din izmi 9i din
untarif;9i din toate legumele 9i lisali la o parte dreptatea gi iubirea de
Dumnezeur-; pe acestea se cuvenea si le facefi gi pe acelea si nu le lisati.
/l-i) Vai voui, fariseilorl Ci iubiti scaunele din fali in sinagogi 9i
inchiniciunile in pieler'i. /44) Vai voui, cirturarilor 9i fariseilor fitarnicil
Ci suntefi ca mormintele ce nu se vid, gi oamenii, care umbli peste ele,
nu le 9tiu. (45) $i rispunzind, unul dintre invifitorii de Lege I-a zis:
Invititorule, acestea zicAnd, ne mustri2:9i pe noi!(46) Iar El a zis: Vai 9i
voui, invifitorilor de Legel Ci impovirali pe oameni cu sarcini anevoie
de purtat, iarvoi nu atingefi sarcinile nici cel pufin cu un deget. (47) Vai
voui! Ci ziditi mormintele Proorocilor pe care pirinfii vogtri i-au ucis.
(J.S) Agadar, mirturisi!i
9i incuviinfafi faptele:d pirin!ilor vogtri, pentru
ci ei i-au ucis, iar voi le clidifi mormintele. (.19) De aceea, 9i infelepciunea
lui Dumnezeu a zis:,,Voi trimite Ia ei Prooroci gi Apostoli gi dintre ei
vor ucide 9i vor prigoni"; (50) ca si se ceari de la neamul acesta sAngele
tuturor Proorocilor, care s-a virsat de la facerea lumii, (51) de la singele
lui Abel pini la sdngele lui Zaharia, care a pierit intre altar gi templu.
Adevirat vi spun: Se va cere de la neamul acesta.
(17, .11) Matei 23,23 ( 1 ,1.1) Matei 23, G7 l Marcu 12, 3&39 / Luca 20,46 ( 11,4.1) Matei 23,27
1
ll l. .lt,) Matei 23, 4 / Faptele Apostolilor 15, 10 all, l;) Mitei 23,29 I loan 15,22
1 11. .1S +9) 2 I'aralipomeni 36, 1t16 / Neernia 9, 26 / Pilde 1, 20; 8, 12 / Matei 10, 15; 23, 3{
(11, ii) Facere 4, 8 / 2 l'aralipomena 24, 21-22 / Matei 23, 35
firriseii, ca gi cum [,rr fi vrut] si nu calcc Legca, dadeau zeciuialA ii
clin ct'L'prcamici. Iar daci cinc',,a i-ar fiprihirrit cA nigte hrcruli rnici cearci
[sir'.irgcsc], acluccau clrcpt mirturie Legca, care ponlncL'a ca tlin toate si
Ist'] aduci preotilor zt-ciuialS
ri in edilia cle la 1805, in loc dc ,,din toate legunrele ti lisali la o parte dreptatea 9i
iubirea de Dumnezeu", se gise;te ,,din toate verdeturile gi lisati la o parte iudecata 9i
dragostea lui Dumnezeu".
:' in edillr de la 1E05, in lor' elc ,,scaunele din fali in sinagogi gi inchiniciunile in
piete", se Bns!'itc ,,scaunele cele mai de sus in sinagogi 9i intrebirile de sinitate in tirguri".
ri irr.'di1i.r dc la 1805, in lrt dc,.ne mustri", se gisc)tc,,nc ociritti".
rs in ccli;ir de la 11t05, in l(rc cle',,9i incuviinlati faptele", sr.
$;i\ctte .,9i impreuni
voiti lucrurile".
lALCUIItli\ SIrl\l l'.1 EVANCIII.I-ll DE LA LUCA C.rpitolul ll 117
voi ingivi n-afi intrat, iar pe cei ce voiau si intre i-afi impiedicatr'). (5.3)
Iar iesind El de acolo, cirturarii si fariseii au inceput si-L urasci groaznic
9i si-L sileasci sX vorbeasci despre multe, (54) pAndindu-L 9i ciutAnd
si prindi ceva din gura Lui, ca si-l giseasci vinir".
,/l. i-', Mrtei 23. l3 r/l i.l, intelepciune 2. l:
,,Cheie a cunogtinfei" a numit Dclmnul inr'Slitura ;;i p-rov.ifuirea cea
priu Lege, carc poate sd aducd la Hristos, cdci Legea este cu adevarat
poviluitoare cdtre Hristos. Deci, invifdtorii de Lege, cirora li se pdrea cd
tilcuiesc Legea, fineau ,,cheia cunogtingei" din riutatea lor cea de voie gi
nu deschideau utile LL'Bii ca [nu cumva] prirrtru ele sA intre gi ei gi norodul
citrc Hristos.
Iar Legea este uti citre Hristos, insi uga aceasta illchisl este, dacA
acoperirea Legii
cineva acoPerlrea
clneva LeSr-nunu o va descoperi ldezvell, ridical
descopen Idezve)i, ndlca.l ti tl llll
nll o va
deschide, cici Domnul Insugi a zis: ,,Daci ali fi crezut lui Moise, ali fi
2"
ln edi;ia de la 1805, in loc de ,,i-ali impiedicat", se gisegte ,,i-ali oprit".
T '1805,
lrr ed ilia de la r'ersetele' 53-5d str nt: .,Si zicAnd El acestea citre ei, cirtura iti
fariseii au inceput tare a semfuria pe Dansul, gi a-I astupaSura Lui de multe, pAndindu-L pe
El gi ciut6nd ca si veneze ceva din gura Lui, ca si-L invinuiasci pe El".
lALCUIREA SFli\-l'El EVAN(:llELll DE LA LUCA Capik)lul 1l 15q
C.rprrorur 12
Sd rtt fcritrr tlt, fitirnicir:, dt sottiitlti si dt liL:otnir. I
r In r:tlifia.lt'la llit)5, titlul capitolrrlui estc: ,,P./r1,"!r tluntul ,inriscilor. PrtrtrtL a tlL t
lL'1t1! Lla (t.. ()/r()rrr17ttulrl. Prtlltu lttla cLtt inrytLtlritLt Dulttrlui. Pctrlnr ct/ cr'irrar rri-i
iItltit ltnsci /l,sl/s ,,rrrsldrlftrr. PttrlrtL bo,talul cirttirt itt rorli! tnrinn. Pt: tru a,ltliiirtr,t tdt
l)tititttnl.51i siPLrtt'rLt Lt litqiL{t, ittL'tL\ Llt arqrl/i. 1)r:rrlrrr s/rrgrr ti'd (1' l',,ii.r'{r, ?t-ri. PLilnt n iI
L'
o faco ht.lrnicirl. Dcci, Ii se ctrvinc celor cc s-.r.r ficut ucenici ai lui Hrjstos
si fug;i dc fdlilnicie, cici Adcvirul fiirrd Hristos, in chi;r aritat se
irnpotlivcgtc mincir.rnii, iar dc mincir-rni c.ste plini toati filirnicia, fiindci
ttna sc prcfrcc [a fi] ;i alta estc cu adc\';rat.
A;aciar, [Dornnul] zice: ,,Fariseii socotesc ci se pot ttiinui prin fd;5micie,
rr.ilavurilc cele btrne loru;i lipincluJe, insd nimic nu este acoperit, care nu se
va clt'scopcli, cici toate, gi cuviltele gi ctrgetele, goale vor sta cu adevarat
inaintc;r Judecitomlui Celui mai dc pe unna. Insa 5i in viala aceast4 multc
din ct le cc sunt ascunsc, obignuicsc a se vddi. Deci cAte le-afi zis intm intr.ureric
;;i in oclai, gi intnr ascuns le-afi griit, se vor propor.idui inhr lumini gi pc
deasr,rpra acopcrigurilor". lal acestea se l'ede [arat.l] ci le zice citre ucenici,
insi citrr- farisei lc abate, \'iclegugurile lor inscmnAndu-lt' gi, ca 9i cum aceasta
lc-ar ardta lor', depi se pare ci spre ucenici le zicc [Domnul] acestea Anttmc
c:i: ,,O, f.rriseilor, cate intnr intuneric, adicd intrr.r intunecoasele '"'oastre inimi
ati cLrlietat, r"oind a Mi vana pe Mine, iirh'u lumind se vor auzi gi se vtrr
cr-lnoa9te, pertru cd Eu sunt Lunina [umii] (1oair 8, 12) ginu putefi a vi ascunde
cle Minc, ci inhu Mirre, Cel Carc sunt Lur.nin4 tot sfatul [cugetul] pe care
inturericr,rl vostm il sfituiegte [uneltegte], cu alndnunlime este cunoscut. 9i
ceea cc la ureche, unii c.1trc algri r'-ali sf.itr"rit, aga dc auzrti Mi s-a ficut Mie, ca
gi ctrm s-ar fi propor'5duit pc'ste acoper.imanturilt- cele inalte".
Lrs.i accstea poli a le iulelege gi cum ci ,,lumini" este Evanghelia, ti
,,acoperiminturi inalte", sufletele cele irralte ale Apostolilor. $i c.lte s-au
sfituit fariscii, s-au 1.r'opor.iduit rnai pe unnd gi s-au fdcut auzite intru
lumina Er,'angheliei, fiinclc.l peste sufletele Apostolilor sta Prol.roviduitorul
cel mare, aclici Dr-rhr-rl Sfint.
'12,4-7:
Darvi spun voui, prietenii Mei: Nu vi temeli de cei ce ucid
trupul 9i dupi aceasta n-au ce si mai faci. (5) Vi voi arita insi de Cine
si vi temeti: Temeti-vi de Acela Care, dupi ce a ucis, are putere6 si
arunce in gheena; da, vi zic voui, de Acela si vi temefi. (6) Nu se vAnd
oare cinci vribii cu doi bani? $i nici una dintre ele nu este uitati inaintea
lui Dumnezeu. (i) Ci 9i perii capului vostru, tofi sunt numirali. Nu vi
ternefi; voi sunteli mai de pref decit multe vribiiT.
,12, 1r Psalm 3,6 / Isnia 8,12;51,7/ Ieremia 1,8 / Matei 10, 28 111, 5,) Psalm 118,120 / Ewei 10,31
.14,45
/1?, 6l N'latei 10,29 fll, 71 1 Regi / 2 Regi 14,11/ 3 Regi 1, 52 / Matei 10, 30/ Luca 21, 18
pt' farisci, prin a zicc: ,,Cete ati spus la intuneric se vor auzi la lumini"
,[.ttca 12, -J), aclrrl c;ltle prieturrii Sai, cele mai dr s.ivtirgit fricsavar;ik,] lc
gr.riuit!'. Caci, dup:i cc Donrnul a scos aiar';r rrr.iricinii, acunr s(ar)l.urar
.,rnr:iuLr cca L)uni. ISi so ail.i aici:] ,,Dar vi spun voui, prietenii Mei",
Iutr,rrcct'cele mai inairrtt'zise, nu citrc rlinsii .ru fost graite, ci c.itrc f,rrisei.
.Dar vi spun voui, prietenii Mei", pentrl: c.i ltu tutrlror se p()tt i\'oltc
irrvantul accst;r, ci celor carc tiin tot sufletr.rl L.-arr rtrbit Lre Dansul tl pot.r
zict': ,,Cine ne va desp;rfi pe noi de dragostea lui Dumnezeu?" ( I?.tttttrrrti
r. .15) - unora ca acestorr.r li se potriveste sfituilca aceasta.
Agadar', zice [Donlrul]: ,,Nir va teme;i tlc cci cc. omtr.rr'.i trupulgi rrir.nic
nlai nr-llt decat aceasta nu pot.1 r,5 r'itima, caci pufirld cste \.itarnarea din
lia rtc.r accstol'a, fiindca trr-rp vatarnA - care trLlp,?coasti patima a sa ()riiicu lt l
r a slrferi-o, chiar daca accia nu-l vor vdtdma'. lrrs.i elc Acela se cuvine .t va
ion1e, C.rre nu numai trupul il mLlnce;te ci ti sufletul, lucrul cel f.ira rle
rrroartt punAndu-l sub munci [cazne] fard clc moarte, gi acestea - cu f()c".
I)eci, spre birbilie duhor.'niceasci ii irrcleamni Hlistos pe prietcrrii
Sai, n'rucerlici pe dangii ficindu-i, gi frica oarnerrilor de la din;;ii afar;i
rcolandu-o, cici zice Domnul: ,,Oamenii, pini l.r trupul cel stricicios igi
intincl niainilc, iar sfArgittrl i'rajrnigiei lor impotrir'.i 11()astri estc tn()arte.l
:r'rrpulrri. lar cind Dumnezeu munceFte Icazr.re;tc], nu nlrrnai p.in.I l.r trrr;'r
:t] ()pretie vatdmarea, ci climpreuna este adus 5i tic.ilosr,rlstrilet, sub tnurrci
'caznol".
$i sa irrsemnezi tlc aici cii, p"lcitogilor', nr()artc.l sprc mrlnca Icazna]
.r :e .rtlucc, care picitogi pi aici snrrt rnunci;i Icirzrri]iJ prin a fi omor,i]i, yi
.1.,)l(1, (iup.i .1cr'(,J. itl Sll('vnJ :r' .lrunc;.
lar cerc.incl cuvAntul, Iincri] 9i alt oarecale lrrclr-r vci pr"rtea infelege; c.ici,
i rzi, ci rru a zis: ,,SA vi temeli dc Cel Care dr.r;.ri cc l1i unorat il ;rmnc.r in
jhccutr", cr ,,are stipAnire si-l arunce". Pcrrtru ca rru in chipr rregregit
'ncapiratl
p.icatogii cei cc r.ttoL sunt anlncati itr ghocna, ci irr sLiparrirca ltri
[)lrnrnezeu este aceasta, precr.lni gi a icrta; iar aceasta Idin urrna] o zic ptntlu
'r'rttt'h (ailica Liturghiilc) Fi pentnr imparlirile care sc fac pellhn cei adormifi",
rrrc rru pujin folosesc ai cclor cc au murit chiar yi in grelc l-,icatc. Dcci,
.1u1'ri 60,1 omorAt, nu arurrci neglegit [neapirat] in glrecna, ci stilpinilt'are
.le ;r arunca. Agadar, noi sd nu ne impu;inim in a ne silgui prin milostcnii gi
lrrg.icituri a-L face miiostiv pe Cel Care art'st.ipinire cle a.rltrrrca, cici rrtr
' l)t'ntru ci la vrt.mea rlesp.rrfirii sufletulrri cle trup, oricr.rnt \ a trece prin l-atintrrea
:ll( jftll,
'I'rin ,,impirfirile cart'sr'fac p('ntru cei adormi!i ' p()t fi intelL'sL'rtit ,,pa rt ic(,1('lc "
-.t rt' sc scot Lt Prosc,lrmidie pentru cci raposaJi, insi, cu pristrsinla, este infr'L'as.i mil()st|niJ
-L li(jrrrann care se face pentr-tr cei carc atr trecut din acetstii vialj p.i|l1Antcasca.
.l
lrrl Cipitolol ll stj:\\t LL E(rljlt.,\c t ,\IitJlIt,'s( ()PL L BUl.(i;\t{ t:t
' Vczi /r'srrr' 15, l5; Nrrrrrr'ri.l. 21, 2S. .1.1. .39 si r'rtp. 2ti
' Aici nu avem un indt nT n pentrtt ttciclerea t1e sine (sinuciclcrr'), ci Pcntrtl ()m()r.l r('a
cutetului trupesc, c.rrc ('ste pr.ic.-rtrrl :i moarte.r. Asttel. noi, irltrtl Ptlterc.l \lantuitorttltri
oirlor'.inrl moirtca, invit'nr intru Invicrc.r Sr lit':i /lorrarti:j. l0; tt,23; ) Corntlcttr 15. )t,:
I'ilipt'tti .1. 1l); 2 Tiltah'i l, 10: I I'}.tru 1, 1l rt..). \/r.zi fi t.ilcuirea dt lir Luct 1-], 25-27.
rr in cdilia de la lll05, irr loc de
,,pentru", se gist'9t!' in acest yerset ,,intru".
I,\L_( LIlitA Sf l\ Ill F_\/A\(;lttll t, t)ll L,\ | uc.\ L,prt(,lul ll lhi
j
C.rlitolul ll SI^\l L l- TE()fjll.,\CL\Rl llEPISCOPUI. BULclr\ttlEl
Il va nruni pc Cel Care intru acest chip petrece, gi Fiu al lui Dr:rnnezeu pe
Sir.re Sc face' Irrurregte]".
,,Dar celui ce va huli impotriva Duhului SfAnt, nu i se va ierta". Iar
ceca cc zice, irrtnr acest chip estr': cincl un onr sernnc dumnc'zeiegti vede 9i
Iucnrri nrali ;i minunate gi nu crccle gi le nipistuiegte, lrrcririle Duhului
Sfint la Beclzcbul aruncinclu-le ;;i lipindu-le, atunci fiirrdci hulcate
imp61;i11 Sfarrtuh-ri Dtrh gi zicr. currl c; cu duh viclean, iar nu cu prrtert'
tlumnezoiascii se fac semncie, neicrtat este acel om, si r.ttt va fi nevinoi';rt,
tle nu sc va poc.ii- Cclui care hr-rle.r impotriva Fiului C)mului nu i se socotea
pdcat; drL.pt accca, ;i nepocdindu-se, r'rednic este de iertare. Iar celui ce
vt'dc lucruri alt Duhului SfAnt 9i hulegte, fdra de pociingi nu i se va ierta,
ci picat mare i se vi.t socoti.
.,lar cAnd vi vor duce in sinagogi 9i la dregitori 9i la stipAniri Inu
vi ingrijifi cum sau ce vefi rispunde, sau ce vefi zice, ci Duhul Sfint vi
va invita chiar in ceasul acela, ce trebuie si spunelil". De vremc ce
neputinf.r noastri oste indoit; - ti ori din pricina fricii muncilor fugim de
nruct'rricie , ori drn pricina simprlitdfii gi d intru tr nu putea da cuvallt pentru
credinta cL.a dintru rroi -.r vir.rciccat Domntrl frica de mrtnci [cazne], plin
.rceca c.i .l zis sii ltl l1c tcmcm ,,de cei ce omoari trupul". Iar acum vindcci
9i frica cea din pricirra sinrplitafii, cici tle vlcme ce nu mul;i infelepfi -
tiupi trtrpeascir infelepciune - alr crezut, ci cei mai mul;i oameni simpli,
IDomnrrl] zice: ,,Nu te teme ]Arallule gi omule de rArrd, nici nu te illgriii
cum ;i ce vt'i r'.is1-rtrrrtle tirarrrrlui cinc-l te va intreba, s.1lr cL. \'ci zice cAnd in
;.rlt fel r,e i vor-bi citre norod, cici Duhul Sfint vd va inviia pe voi in ceasul
acela ccea ce sL. cade Icuvine] a zice. Deci, ce trebuinta este de a te ingriji
Ipentru arcestca], de vrernc ce intru accl ceas vci fi invS]at de citre Duhul
SfAnt?" Agaclar, diu aminctrud parfile Ia mttcenicie pe lloi l1e indeamnh
IDolnrrr.rl], r'iudecindu-ne gi frica izvorAti din neputinta truPeascd li pe
cca plicinuiti de sinrplitate.
12, 13-15: Zis-aLui cineva din multime: lnvititorule, zi fratelui meu si
irnparti cu mine mostenirea. /l"l) Iar El i-a zis: Omule, cine M-a pus pe
Mine judecitor sau impirfitor peste voi? (15) $i a zis citre ei: Vedeli 9i
pizili-vi de toati licomia, cici viala cuiva nu sti in prisosul al'ufiilor saleH.
r 1l. 15) Nlatei {, ,I / Marcu 4, 19 / I Timotei 6, 9
12,16-21: $i le-a spus lor aceasti pildi, zicind: Unui om bogat i-a ro-
dit din belsug farina. (17 ) $i el cugeta in sine, zicind: Ce voi face, ci n-am
unde si adun roadele mele? (18) $i a zis: Aceasta voi face: Voi strica
jitnitele mele 9i mai mari le voi zidi 9i voi stringe acolo tot griulrr 9i
bunitilile mele; (19/ 9i voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunitifi
stranse pentru nrulfi ani; odihnegte'te, m;nanci, bea, veseleste-te. /20)
lar Dumnezeu i-a zis: Nebunel in aceasti noapte vor cere de la tine
sufletul tiu. Si cele ce ai pregitit ale cui vor fi? (21) A9a se intampli cu
cel ce-9i aduni comori siesi si nu se imbogilegte in Dumnezeur".
t /:, l{)r Psnlm 143, 13 iIl,
/:/ Eccleziastul 11, 1-3 / Isaia 30, 1/i:, l:,
Psalm 61,10 / lsaia
22, 13 / Sirah 5, 7;"1'1,7 | Iacov S,5 I "l Corinteni 15, 32 / 11, l0) Io't 20,22 I
Psalm 38, 8-9; ,I8, 20-22: 5"t,7 | lerenia 17, 11 / infelepciune 15, 3 / Sirah t{. 15 /
Iacov .1, 1{ | ll, :11 Matei 6, 20 / Lu.a 6, 2,1 / Iacov 2, 5 / 1 Timotci 6, 18
Dupri ct a zis Domrlul ci l1u cu prisosirrla banilor dimpre-uni sc
prelunge;;te;;i viafa ornului, spre intirirea acestui cuvant adaugtr gi pild;i.
$i i'ezi cunr pe n()i nc arat,I Ividcate] ci ave'm girrduri nes.i]ioase, de,,bogat
nebun". lar Dulnnezen, pe celc ale Sak: le fiicea, gi pc a Sa milostivire ()
arita - cA nu o pdrticici dc pimant a bogatului, ci toat; larna i-a rodit. Iar
trogatul, atAt do neroditor era citre milostivire, incAt mtri inainte de a lua,
linea';. $i vezi;i ciesfitirile bogatului: ,,Ce voi face?" C)arc'rru pc unele ca
acest(] cuvilrte le graiiegte gi siracul: ,,Ce voi faco, c; nu.tm iLltn s.i r)ri
lrrinesc;i cu cc si mi imbrac?" Vc.zi, dar,;i cuvirrtelc. bogatului: ,,Ce voi
face ci n-am unde s; adun roadele mele?" Buni odihni! Dac.i $i siracul
zice: ,,Ce voi face., c.i l1u aln?" iar bogatul asclnenca: ,,Ce voi f;rce, c;i nu
am?" Agatiar, cL'adurliln, dintru a strAnge mai multc? Adevorit este ci
odihni nr.r cagtiginr - Fi ar.itati este acoasta Llin rlenumir.rtL.lt griji -, ci
numai mul9irne de picate grimddirn asupri-ne.
,,Voi strica jitnifele mele gi mai mari le voi zidi". Iar daci in anul
viitor mai mult va mdi larina, iar.iti le vei strica gi iaragi le vei zidi? $i cc
trcbuinli cstc de .i Ie strica 9i iarigi a lc'zidi? Ai ,,jitnile" pantccele siracilor,
care pot multe a cuprindc; gi sunt nesfdlamicioase gi nestricicioase, pentrLl
ci sunt ceref ti ti dumnezeiegti, de vreme ce acela care il hrir.rcate pe sirac,
pe Drrnrrrezeu il hrinegtc (Mntci 25,10).
Veziinca pi alta, fird dc srrcotinli: ,,roadele mele" pi ,,bunitiJile mele",
clci nu socotca [bogahrl] cnrr ca dt la Durnnezeu le arc pe accste;r, pel1tru
r-'in t'di;ia de la 11105, in loc de,,tot griul", se g:iseite,,toate roadele".
"'ln cdilia dc la i805, in loc t1c,,Asa se intimpli cu cel ce-9i aduni conrori sie;i gi
nu se imbogileste in Dumnezeu", st' g.: scttc ,, Aga este acela ce stringe luigi comoari,
iar in Dumnczeu nu se inbog,ilette '.
l: A.lic.i .l m.i in.tintc clc n dobindi, dcia rdrrn.r, .lcj.t (Lr!rrindcil.
f.\1.(-LlR!.\ SFIN llll LV-,\\(llll:l.ll I)li L,\ LtlC,\ C.rpik)lul l2
l
l;{) Cnfin)lul l2 SI:.\\ IL L TI:()FII-,,\(-T .\I{I III-I'ISC()PUL I}UL(;.\RIE]
" ,,Ntr-9i sirrir5cSte sfaturile", atlic.i nu-yi poato cluct la [-rrn sf.irtit cugete'le,
strcotclile, plinuirile.
:" ir, .ic la ltli)5, in loc de ,,nu v: ingriji!i pentru viala voastri", se gisr'fte
".li1i.r
,.nu vi ingrijiti cu suflctul vostru'
:r in e.1i1ia dc la 1tiOi, in lrl.. cle
,,viafa este mai mult decit hrana", se il,:sctte ,,sufletul
este mai mare decit hrana".
l,\LcutRli,\ sf.r\ fi:l [\'A\(;ut]L r)1. t.,\ r.uc,\ (.rFik,lul ll
sunteti voi dec6t pisirilelr: (25/ 9i cine dintre voi, ingriiindu-se, poate
si adauge staturii sale un cot? (26)Deci, daci nu puteli si faceli nici cel
mai mic lucru, de ce vi ingriiif i de celelalte?
{12,lll Psalrn 5.1,23 / Nt.rlei 6,25 / I Petru 5,7/ lrilipeni.l,6 i/:.:.1, \lrtei 6,25
/71.:l.r lov33,J1 / Psrlm 103. 27-23 / \lrtei 6. 26 t /l. li \lrt€i 6.27
Ptrfirr cAte pufin, Dornnlrl ildLlce invatitllra l,r celc rnai tlt'savi;:5it
IdesdvArgite]. C.1ci, ia amirltc la rinduiali:nc-a inr,,itat l ne lrizj tt ]icomie
9i a acliugat pilda bclgattrlui, prirl accasta irrat.inti ci ,,nebun" este ccl care
poftette mai rnulte. Apoi, sporirrrl cu cuvintul, nici perrtnr cole d('nevoi('
nu ne lasai pe noi si le irrgrijinr. Deci, prccum rliavoh,rl, tlc l.r ct'le mici
incepAnd, ne face pe noi .r ci\dea intru cele nrai m.ui gi dc.rccca a gi fost
rrumit cle lor. furnicoler,r:r - tot ata, dimpotrivi face ;i Dornnul, stric.lnd
Iucrurile vrajmagului: rnai intii rle arati [inrleanrr.ui I s; fuginr de pacatele
cele mari, apoi gi de' inceptiturile acestora.
Agadar, aritArrdu-ne llor-li si r1c p.izinr cle l.ico:nie, r'ine ;i la t.rdacin.l
ei, ca gi pe aceasta s; o taic: allLrme pe griii. $i zict': ,,[)e vrenrc ce rreblrn r.stc
cel cal'e iti hot.i[nicegte via!;i indelturgati 9i se anragegtc c]intnr ,rct'ast.i
pricina rnai mult - precunr cTa Lrogatul -, pcntru .lce.rsta Vi zic \'()u;r si nu
vi illgdjiti cu sufletul, ce vefi nrAnca". l;rr Donrrrul a zis-o pe aceast.r in:rcest
fel, nu ca gi cum sufletul cel gAndikrr ar minca, ci fiindc;i sc p.rre cl sr,rtletul
nu rabcld a fi legat dimpreun;i cu trupr,rl, nLunai d.rcii rloi lro vom lrriini.
$i in alt chip [po!i infc'lcge]: trr,rpr,rl gi lr.rort esto imbriic;rt, insii 11u cstc
hrinit. Dcci, de vreme ce a ceh.ri insuflefit estc a se hr.ini, cu ctrviint;i a
griit Domnul despro sr.rfk't acerrsta - adic;i grija p('ntlu lrrani. ,,,,\tr do:rrii
nu gi puterea cea hrdrritoare. tot "srrflet. estc nLlnrit.i?rl [)eci, sii trr-r Vir
ingrijili ctr partea cca hrdnit()are a sufletultri cehli cuvintitor', ce veti nrinca,
rrici cu trupul, cr",6.' 1,i l'sfi imbrica". Apoi Donrntrl punt'itraintc ii ,rceast.i
socotiltl; [chibzuinfi]: ,,Ctl Cart'l-a dat pe cel nrai rnalc, adic.i l-rc sr.rflet,
aLl nu va tla gi hrarra? Col carc a clat trupr-rl, all nu \'.r cla;i h.rina?"
" In t'clifia de ia 1805, in loc de,,Cu cet mai dc pret sunteli voi dccit pisirilc", se
giscate,,Cu cat mai mult voi mai buni sunteti decit pisirilc".
ll Ilit)S] liurnicoleul e'stc onrecare ji\.ini ct'st'alc.itrricltt,rlin frrrrrica ;i din lt'u. Si
nroire indilti:, fiindcii r-ru afli hran.l cuviincioasii lrri, dc vremc ce ca Lrl l('u crul.l .ilrne,
iar ca o furnic.i cauti grilu, li pcrltru .lceist.r crr lt'snirt- pierr'. lar accst,.'.r cu .tJ( \.ifnt il
.rriti pe din\'olul, carc irrcept'clt'la lucrrrrile cc'lc rnici 5i .rjr.rrrge la .-t.le nrrri (l;:.ritl.1,r,
cnrter intiii, fonia I ).
l{ Aici cstc'r'orL-ta despre crrvintul grecesc ,,psvchc"', cnrc in acest vr.rset /l rk,r /1,
2l) a fost tr.rdus in edifiile romenetti cn .,\'iati", cuvintul aviird, dt.rltfcl. .rlrrbele
infelesuri. I)entnr o mai bultii infelegcre a pirfiltrr sufletului, r'ezi t.ilcuite.t 5i nota
corespunz.itoare de la Luca 10,25-23.
172 Cipiktu I 12 sfi\ I ul- Ttjot:l L.\( 1,\RHtEptscopul. BULC;\ nlF_l
gAnduluirt, carc dc vreuna igi aduce aniinte li cle la ace;lsta sare la alt.r,;i
pLlnlrea ce.le mai inalte ti le inchipuie. ALI nu estc acL.asta ,,indlfare"? Deci,
o asernel'lt'a griji, adici ,,inil!area", ca pe urlir cc ne indep.irteazd pe rtoi
dc la Drrrnrrezeu, o oprc;te Domrul, zicAnci cii ,,toate acestea pigAnii lumii
le cauti". Caci grija nu se opregte la cele dc rrevoit', ci, dupa cunt .rm zis.
pururt:a l.r celc mai inalte caut.l; rlrcpt acct;r,;;i ,,inalfare" se nttmcgte. De
pikli: r.u.r .rvcm pAinc gi ne ingrijim de unrlc o vtxr dobAndi; dar, nu uc
oprirn.ricr-a, ci culietim sa fie din faini curati dc 1;rilr, apoi ne gandim $i
Lr Vin, iaI accsta sd fie tim.iios, linga acestt'a 9i friptura pi aceasta dc
potarniclre ;i clc fazan. \/t'zi grija gt ,,in.ilfarca"? Perrtt'u aceca, Domnttl ctt
totul o hiic lrctt-.rzi] pe.lCeasta, caci pigiliii le c.rttt.i pe.rccstea.
Apoi ti alt.i socoteala ii ternei atluce Domtrttl in;rinte: ,,Iat.ll vostrtt
gtic ci.,'.i trebuie;9i nu numai una saLr altl, ci toate [cele ce r.'5 sunt dc
trebuinfi]. Cdci latA cstc, gi daci este latri, cLrr.rt nu vi da? Dar 9i gtie.
"'a
Cici, oare, rru gtie? Stie ti c.l trcbuiesc, ciici nu sunt de prisosit, ci de
trebuirrli? Deci, daci;i Tat.l este gi l'oui rri trcbtriesc,;;i El gtie, cunr nu va
va da? Deci, ciutali impirdlia lrri Dumnczcu m;ri intii, iar griia cea pelltru
lucrr-rrile viclii le pida!i-o, ca pe uua care vi rctcazi pc r,oi de la Dumnezetu
gi atunci toatc acestea se vor adiuga voui"r".
Vezi [cum lucreazi] Dumnezeu? Dac.i lc ceri pe cele mici, utt faci lucru
placut Lni, caci dcfairni marea cuviirrla gi darurile cele mari alc Salc. lnsi
daci ceri ccle nrari Fi pe acelea le vei lua, linga ele ,ti se vor adduga;i cele
mici. Cici de te va vedea Dumnezeu c.l te incleletniccati pentrr.r Imparafi.l
Lui, de noapirartii nevoiL. este c.l \'a purta griji dc tinc intru al tale. Au trtt
taccr.rl li noi aga in casele lloastre? Cu prisosin;i ne ingrijim de accia care
cu t()tul s-i1u dat pe ei in;i9i in slujba no.rstra, yi de ace;;tia purtam de'grija,
ca cle unii care nu poartir grija de ei irrgigi. f)t'ci nu va face Domnul ctt
covArgire, in trccst fel?
Deci tarie Ireteaz.i] Mintuikl'ul glija ce a pentru lucrurile vie!ii acesteia,
ca s.l lrt'plece pe rroi sd ciut.lm II.nparr.lfia Lui, cici celtrL cart'aLt griii,
.lceasta nu le este cu Dutinta.
" ,,lncunjurarea cea ncstitl)rnica a Fand u lui" rre aici inlelt'sul de r'mpr.i5tiere a mintii
prin girndLrri. C;ind minte.r nu este cu trezvi!'ii .u rr.rg.iciune, imprdgtiert'a girndurilor
vinc irr r:hip liresc p.rin pic.rtul ;i m<lrrtea clre sala;luit'sc in noi. Detrarece cugct.rile nr)dstr('
5u11t impl(,tit(' irrth) nr.isurJ mai male snlr nr.ri ulicn ctr P,rtinrilc, sam.inlr tn,iudrici yi .r
slavei tltgartc e:'tc incuibati intru t()ate cele pe c.rrc le sariryim, fie vizr.tte, fie ner.izute.
Iarrrin.l|r.ryisl.rr'.rdeiartinetitacsinein.il!;lnr,d.rrk't(.1tinrtidespartdeDumncz('!r,
fic .1t'zniirl j jrlu inclu-nc cLr totul, fie mijlrrincltr-ne n,idijrlrrire in nrri in;tne.
.'\t'ri \i r\1r,ii'l {;. .lJ.
\7.1 Capik)lll 12 5F1\-\] L I, TEOFI L,\C I,\ITHIEPISCOPUL BULC;\RtEI
'" ln cdilia ele la1iJ05. in loc de ,,stipinul lor cind se va intoarce de la nunti", st'
'.
B.lselte ,,domnul lor cind se va intoarce de la nun!i
1r
in editia ele la 1E05, in lrr ele,,si i se spargi casa", sr ilnscrte ,,si-i sape casa lui ".
r: in edi;ia tle la 1E{)5, in loc de
,,fiJi gata", se $.it}tc ,,privegheatr
rr l)cntru .1ccsten, Sfintul \larinr NiartLr risitorLr I n!, in\'.)
lar: ,,lb,ij Ccl rL. lr-.r a lL'\ \ i.r t.l
in nec;isj toric s.r rr in fecioric c cj.r krr si aibi " miilocul incin5 " ;r ,. ficlia aprinsi ,; nrijloctr I
prin infrinare, i,rr f.iclia prin rugiciune, contt'nrIl.rti(' lr i.icnic] 5i dritg()stc duh()\'ni-
ce.asci" (ltltrrr/trt rr l inc.?scit, A ldLld sttti tt crt|ttttlLtr dL,sltrt r/r'rr,1rrsl(,, r'ol. I, tr1. Hunranitas,
[]ucure'sti, 1999, p. 3391.
176 C.rtlik)l! | 12 sii\Nl uL I lt( )fli_,\(-- t ARI itEptscopLrl. lrut_cAt{lF.t
'r,,Cici v.1 rivnesc pe voi cu rAvna lui Dunrnezeu, pentru c; v-am logodit un ui
sirrgur birbat, cr s; v; inf;tisez lui Hristos fecioari neprilriniti" t) Corittlttrt 1l )t.
IAICU it:.\ St;l\Tr.l ii\',\\a;HlLlt r)ll l.i\ l_UCr\ C.rl.itolul l2 177
c.i precum col ce lade tot tnlpul 9i-l odihrregte, aga ii la Velrrrea ceea ce va
si fic, cu totr.ll irltru krate Sfirrfii se otlihnesc. C;i aici cr.r truprrl oriihna nu
afl;i, iar acolo inrprer"uri crr sufletele gi tru;rurilc lol celc r{ulrovrricegti ;i
dumnczeic;ti Iirrdumrrr-zcite] nL.striciciune mottt:rlirld, toat.i oclihna tltr-
birrdcsc - gi va fi Dumnezcu ,,toate intru tofi" ircegtia ('l Coritttctti 15, )t).
$i ,,le sluiegte" Domnulcelor vrednici, rasplatirrdu-le lol cu ct,le.rst:nronda
Icr.r cele carc lc snrrt vrcclrricc a k. primi]. $i plcclu.n ei I-au slr,rjit Lr-rr, a5a gi
El slujr';;te lor,9i irrdt'stulat.l niasa lc di lor,;i desfatarr'a rlanrrilor ct'krr
dtrhovnicegti Ie d.iruicate.
lar ,,straja a doua" ;i ,,a treia" r'ei intelege pe cole dt'osebitc vrcmi ale
vicfii no.rstre, aclicir ca si cum.rm zicr. cii.rcela cart' privc'gheazi intrn ,,a
doua" pi ,,a treia straii" se pare ci este foafte priveghek)r, pentlll ci acest(,
ceasuri alc noptii sunt mai r'.lrtos datitoafL, de sonrn oamerrilor,5i tle cel
dintAi stimnl. Aga si socot('Fti [infelegi]: anllmc c.i 9i intrtr osebita start..r
vielii noastre, sunt vremi care ne fac pe noi ,,fericifi", de ne vom .rfla
priveghind. A rdpit cirleva banii tii? li-au mr.rrit copriii? Ai iost clevetit?
DacA ilrtru unele ca acestea vrenrinu vei cidea, ci te vei .r fla pliveghincl l.r
Durttnczeu ti Stipanul, gi rrimic afari dc poruncile Lui te ve i fi silit a face
Iplini], cr"r acievarat,,priveghind" tc-a aflat pe tinc intr"u .,a doua" gi ,,a
treia straji" - aclic. irrtru vre'me cumpliti 9i c;rle cl ii suflctelor cc[rr
slibino.rgc somn de moartc ai cidere.
Apadar, avem trcbuinf.l de priveghele, c.ici ,,stipAnului casei" uc
astmdndm, carc de va priveghea, nimic nu poate IizbAnrli] ,,furul"
imp6tllvn banikrr lui; iar de va fi somnoros, pe to!i luAndu-i, se \'.r dtlce
accla. Iar ,,fur" aici unii il inlclcg 9i pe cliavolul, precur.rr;i ,,casi" pr.slrfl('t,
iar,,stipAn al casei" pe om - ins.l nu se pare a fi cuviincioasi rrceastir
infelegere, din pricina celor ce urmc-aza. Cacr cu ,,furul" estc.lsenlin<rta
aici Venilea l)omnr-rlui, pentm c.i firi de veste va veni, prccum pi oarccalt'lt'
din Apirskrli zice: ,,7-_iua Domnului vine ca un fur noaptea" ( I TL'sLtlt)itit:L'ui
5, 2: 2 I'ctru.3, 1(l). Inc.i gi aici vezi cum ne iilcuiegtc I)omr.rrrl norri cirtt'
este,,furul", cici zice: ,,Deci,9i voi, privegheafi, ci in ceasul in care nu
gindili, Fiul Omului va veni".
ii zrc u nii cr pfip 6.1 cc priycgheazi la,,intiia straii" sur.lt infclc;i ct:i
rnai osiirduitori elecAt al!ii, iar la ,,a doua straji" cci m.ri r'le jos, iar la ,,a
treia straii" cei cc;;i decit ircr';tia sunt mai pr-rlin. I;rr allii atr t.ilcr.rit cr.rnr
ca lacesto.r] sunt virstcle ccle osebite: ,,intiia" ;rdici atr,rnci cilrcl surrtern
tincri,,,a doua" c.ind strntcm btlrbali, iar,,a treia" cind suntern l.ritrani.
t"
Ccl .lint.ii sonlrl c.lrc estr ccl m.ri acl.ilc 9i este o neroit' firrasei.
]7.\ Crpitolu | 12 SIAN'TL I- T EOFIT ,\C1 ARI IIEIJSCOPUL BUI-(IARIEI
"' l11 L'di!ir dc l.r 1605, in kT cle ,,partea lor de griu", se. giscgtt ,,misura de griu"
TAI-CUIRE,\SII\IEI EVA\(,IIELII DE L,\ LUC,\ Cnfitr)iul 1: lTrl
numai peste slugi; ci, acum, ti de mai marL. treapt.i invrednicindu-1, ,,peste
toate" pe el il va pune, incit gi cele pdrn.lntegti ;i cele ceregti si-l asculte pe
el, pre'cum era losua Navi (losarl 10, 12-13), precr.rm 9i llie era (.3 Rcgi 18,
42-45). Cici cel c'lintdi soarclui, iar cel de-al doilea norilor cerului porlrnceaLr,
pi, in scurt a zicc, tofi Sfirrlii, ca nitte pdeteni ai lui Dr,rrnnezeu, pe cele ale
Prietenului lor le sivArgeau, cici indeobgte sturt cele ale prietenilor.
Si k)t cel c(r r leltegtc fapta bune cea lucritoare irr viali linigtitd, gi pc
patinrile cele roabe - adicri mAnia 9i pofta - Ie icor-romisegte, i;i fiecdreia lai
vreme ii di ,,misuri de grAu": miniei adic;i si-i urasci pe cei ce-L urisc pe
Domnul, gi pcrrtnr vlijmapii Lui si se topeasci [in rivni]1;; iar poftei, si faca
purtrrrea de grijti a tmpului cea de ncvoie, gi pc toatd aceea cdtrL. I)Llmnczcu
s.i o tnnlitd [si nidijduiasc.i in Dumnezeu], Agadtrr; tot cel ce este inhlr ace.st
fel, ,,fericit" este gi va dobSndi inci gi vitlenia [r'eclerca dumnezeiasci], 9i
,,peste toate" avufiile Domnului r.a fi p-rus, pc toate cu mintea cetr privitoarc
invrednicindu-sc a le vedea 9i a le cr.rcet4 gi rru numai pe acestea ce nu slrnt
cu adevirat avLltii, ci 9i 1-rc ctle ce surrt cu adevirat arufii, adici pc cele vegnicc.
12, 15-16: Iar de va zice sluga aceea in inima sa: StipAnul meu
zibovegte si vini, gi va incepe si bati pe slugi 9i pe sluinice, gi si
minince, gi si bea 9i si se imbete, (46) veni-va stipinul slugii aceleia in
ziua in care ea nu se agteapti si in ceasul in care ea nu gtie 9i o va tiia in
doui, iar partea ei va pune-o cu cei necredinciosi.
li2, 15) Matei 24, 48 / l Corinteni ,1, 2 i1l, .?6r Nlatei 24, 50-51
Anrar unora ca ace'stca ,,slugi", care dupi ce au dob.lnclit darul stipinirii
cclci duhovrricelti, sh'ic.r icononia cc estc incretlilrfat;r klr;9i ,,beau";i ,,se
imbati". De vei voi, pe accstea sd le inlelcgi ori simfitorrs, cici se intAmpli
aceasta 9i ispravnicilor celu'rii ai bisericilor, care se desfiteazi in banii
siracilor, ori clc voiegti ,,trcgie" si lnlelegi abtrte.rea minfii in dogmc ai in bani.
Si r"rnii ca acegtia incepitori [intaistatik)ri] ,,bat pe slugi gi pe sluinice",
adicri pe cei care sunt in Bisericd nrai slabi, smintindu-i, ,,bat" cunottinla lor.
" Sfintul Teofilact nu nr: indeaml,i s.i urim pe cine\'4 Llr.tcest lucru tste vidit tlilr
multe lturi a liict ilrli pe carc o face Sfintelor Evanghclii lutzi it t trctst t olunt lLt: l , 4t:-50: t ,
le
2t--3tt; 11,25-2i; 11,3i-.15; l'5, 15-.12). ln tilcuirea de la Lrrco 22. /-1-3, dinsulgraicyte: ,,lliutate,r
este cea care e vrer,lnici de a fi uriti.;ii nu cel care $v;rfFte riutifile, ci acelx este lrcdnic
de tnmiduire, pentnr c.i pitimelte". Aird.r r, suntem intlemnati c.l r)u pe pnc.it()s si-l ur.im,
ci pic.rtul ti molrtoa;i roadr:lc' acestor1 tleo.rrr.cc ,,vrijmagul cel din unni, care va fi nimicit,
este nroartea" (1 CorintettilS,26). Sau mai scurt a spr.rne: cunr poatc.tjungc cinor.a la lidcnic
[r'ede're dumne'zeirsc,i], daci nu-9i iul'r'5tc. r'rijma5ii ;;i nu sc. ro;rg,i pentru ci?
'' ,,Simlik)r", adici cu o inlcleg.'rc litl'rali, cr nigtt' lucruri care sc pt'trec in chip
vizut si sunt supusc simlurilor.
130 Cd pit()lui 1l sl;\,\ tut. ft( )FIt.r\cT,\l1l llEPlst oPUL riL t.( r;\lr :l
Petrtnr ci aceltr care este slab |i lllic cu sufletul, \'iziimdu-ma pe lrine, arhit'reul,
cii inli potroc riu viafa, este,,bitut" intru culrottillta Jui gi snrirrtindu-se
prinrcste rdrri in irrirni si rlai slab sc f.rcc.
lar acestea toate i se intimpl.i s)ugii ce lei vicltr-re, rlintlu a zico: .,Stipinul
meu ziboveste si vini". C.ici dintru loneVire 9i dirltn l a lrLl-$i adLrce <inlintc
rie ceasul nlortiise imolinesc unele ca acestea. Pentru c.i dac; am fi socotit
cd l)omnul r,ine,;;i ca lhng.i uli estc sfartitul fi siivariirL'.r vielii noastre, m.ri
putirl am fi pic.ituit.
Dar r.'ezi gi pedt'apsa: c:ici pe acea slugi ,,o va tiia in doui", adici il ra Iipsi
1t el [pc slujitorJ de daru] irrvdt;itr-rrii. Si pcntru ca s.l nLl socoteasci cineva curn
ci ii r';r tokrsi lui darr,rl spre a nlr se munci [c.izrri] mai ctrmprlit, zice: ,,Cum ii vir
tolosi h-ri daltrl de vrernt: cc. clegertat c'le accsta se va atla [r'a fi] ahurci?" C.lci ,,a
fi tiiat in doui", aceasta hstnucaz.l, a fi Lipsit tle dar. $i va fi r'idit attrnci
ticdlosul cunl c; trup cste yi ntr dul-r. De vlrmo c€) atLlnce.l sLurtern in Dr.rhul,
dupa ctrm zice Apostolul, cincl ,,Duhul lui Dumnezeu locuiegte intru noi"
(llolrruii 8, 9). Iar cel cc n-a umblat ctr Dr,rhul, ci irr tmp a fost ii s-a aflat lipsit dc
pctrccclcit Ir'iehrirea] cllrhorniccasci, crr ct-i necrt rlirrci()li r.stc s(rotit. [9i ost('
socotit astfirll ca unul care irnpreuni cu lumea cca necredincioasi t.ste osindit,
fiintlca rrir.nic nu s-a folosit din credinfa ceea ce numai se pirea fci o are] -
pentlu ca oedinfa cea adcvirata nu a fost intm cl.lnsr.rl. C.lci dear fi frnt crecl inlii
;rclc'."'.irati intru cl6nsul, ,,iconom credincios" (Lttctt 12. 42) ar h fost. I;rr acum,
fiindcd ,,bea gi se imbati" gi le stnci pe cele ale stdpAnului, nu ale credinfa cea
adevimti, carc se cere sa o aibi cei ce iconomiscsc. Apaclar, bine [gi dupi adevir]
e socotiti partea lui cu a celor necredinciogi. Cici lipsit fiind de dar 9i cu hrtul
degeftat, ciuntit se afld 9i nu intreg.
12, l/-.1.9: Iar sluga aceea care a gtiut voia stipAnului 9i nu s-a pregitit"',
nici n-a ficut dupi voia lui, va fi bituti mult. /43) 9i cea care n-a gtiut, dar
a ficut lucruri vrednice de bitaie, va fi bituti pufin. pi oricui i s-a dat
mult, mult i se va cere,;i cui i s-a incredinfat mult, mai mult i se va cere.
r1:. J:l Deuteronom 25. 2 / Amos 3. 2 /ll lJl t-evitic 5, 17 / l Timot€i 1, -13
Aici ne arati noua Domrrul ceva mai mult 5i mai irrfricogitor. C.ici
zicc: ,,Nu numai c-lc clar va fi gtilit r.rnul c.r acesta ;i nimic nu-i r,a folosi h.ri
spre izbivirca de munci Icazne], ci yi pricina de mai nrare os6nr-li i se r.a
fircc- lr-ri nr.irimea dregitoriei. Cici cu cit Irnai mult] $tiind, a grc;iit, cr.r atat
mai rnarc munc;i [cazni] iui insr-rgi i;i pricinr.riestc".
lrcd ;i prin 61'lg ce urmcazii mai mult o arat.i pc accast.r, caci zicc: ,,oricui
i s-a dat mult, mult i se va cere, gi cui i s-a incredintat mult, mai mult i se
va cere". Si prin aceasta insemneazi ci m;ri nrare va fi osAncla ce se cuvint'
''' in cclili.r d(' l.r l3l)5, in loc dr' ,.pregitit", sr ll.is!.it(' ,,gitit"
IALCLIRE,,\ SIiI\ IIII [\A\C;IIIlI-I] DE I,A LU('-{ Cnlritolul l'
cclol cc si\';irtesc lttclr.t inr.<if.itor esc. Dcci, inviilrikrrilor si li ,,se di" si li ,,se
incredinfeazi". Li ,,se di", prccunl ar fi: darll I dc a facc nr inun i ;i a t.inratl tr i
boli, gi li,,se incredinteazi" darul cuvantului 9i al inr'.i!;iturii. Ag.rriar, la
.cel grai, aclici ,,se di", nu a zis ci ,,mai mult" i se r'.r cerc, ci la ,rccasta,
adic;i ,,se incredinteazi" - ciici, ctr adcr,':irat, dartrl cuvintului dc lncrare
.rc trcbr-linfi, itu cltrsc;iltrl estL. ind.ttorat clr plisosir.rfa la.tceast.t- Pcrrtru ca i
se crrVine ltri a nu st lenei i, ci a ir.rn'u.rl;i talantul cut'Atrtlrltri. Dcci, grailri
.rccst.r: ,,cui i s-a incredinlat mult", sc ct-lvine si-l infclcgi irr ltr dt' ,,cilrlria
i s-a ci.rt imprr"rntut mult", cici ,,incredinlare" a nur.nit aici imprur.n u t.rre .r.
Dar, intreaba trnii: ,,Bitre, fie a9.r, ci acela c;rre a ;tir,rt vttia stirpantrltri gi
nu a inrplinit-o este muncit Icaznit], c'lar, cel c;rre rru a gtiut-cr, clir.r ct'p.r::icina
cste d.rt la rrir-rnci Icaznc]?" l)entru ci, putirrd .r o curro.tgte 9i cl, nu a voit, ci
dintlu a sa lencvirt: s-a fdcut pricinuitor cic a rru o cunoagte. Aiacl.rr; pcntnr
aceastir i sr. cade (r ii muncit [caznit], prrrtru ci cle lrunavoic lru a cLln()saLlt.
S.i rre infricogim fra!ilor, pentru c;i dacti ircela carc niciclecunr nlr .r
itiut cste ,,vrednic de bitii", ce cuvAnt de risputls ii va izbavi p-'t qgl ;;11.'
illtrr.r cur'rostint;r grcsesc, ti lnai \'.1rtos clc vor fi gi inv.ittitori? C.a nrai grt'.r
este ()sandir acest(x a.
12, 19-50: Foc am venit si arunc pe piment si cit as vrea si fie acurn
aprinslr" (i(// Si cu botez am a Mi boteza, gi citi neribdare am pini ce
se va indeplini!rl fi:. l:l iir \tatei 20 22-23 / Ilrrcu 10. 38
Pdrr ,,foc" sc intclegc ai prrrpoviiduirr:a, cici cuvintrrl cstc ,,foc" ce nristrr-
iette k)atd irrlelegerea cea nraterialnici gi care e aser.ltonca vreascrtrilor,
-1'
ltntru .tccsh' .rrvinlc ale iVl.intuitorultri Hristos, Sf.trrtr.rl Sintt'on Norrl Ilolo{, nc
invaf.r .rsl[-l: ,,( rr'zirnd din tot suflctul gi c.iindu-ne cu c.i ld ur.], z;ntislim, cU r11 s-i \]rus, pi'
Cuvintu I lui Du nrnczcr.r in inintile ncustrc, ca Feci('ar+ d.)ca at.r'rtr suflc,telc rrrr.tstr!' l('ci(r) r(,
9i curate'. Si pre.unl po "r.cc.l, fiinde.i era prcancpfrhinit.i, nu .r topltl) to(Ltl Durnnrzcirii,
nfn nici lie Ir!)i nu nc topeFtlr, d.rci alenr ininrilt, curatt' ;i nc.'prilT.rnilr', ci st'f,rcr irr rroi r,,Lr.r
elin ct'r 9i izvrrr de ap.i ;;i ritr de via1.i nemuritoarc. Ci )i noi prilnim l.r tel i<rrrl ncinHu*t.rl
al Dumnc'zcirii" ili/r,r'ir/ra rrrrl,ircrrscri, r'ol. 6, t'd. II.]NlBOIt, Ilucurr'lti, 1q77, p. 1571. t uviosrrl
lsti.tPustnicul,inCri,rirtlali1negrjielte,,ln.crt,..urntc.tz.iIn\.tt.rtLrll.\fintc.tlcDonrrtrrlrrr
:-r lfi.rt focul l)umnczeirii l-ui. Atunci au afllt ucerricii slLri.r DuhLrlui ri .)u t.ii.rt .u ('.r
t()ate \'()ilL'trrrpului" \filacnlin n:nrrirtt:oscti, *rl. 12, c.d. Harisnta, 13ucurt';ti, lqql, p. N(l). Iar
Sfintul (irigorit'Sin.ritul, iit iri{iirit/rrr pr'lri', /i,?islir., tilcuiestc astt('l: ,,/ l -l) Cilclrrrr h.rrrr lLr i
t'st,: fitu I L)rrhrr lrri 1'c c.rrc [)onrnu I r vorril sii-l aru!]ce p(' piM,int, J!li(n ilt inini ile o.t nrlniltrr.
$i [il vrca si sL'aprindi tlegr;rLr.i in noi c.t sa ard.i pic.rtul]i s.i curefe suilelirl tr si-l .tlirrt.,
si sir-l tragrinchipncgr:iitsprL.dr.tiiosteldcDuntnt'zt'u;idt'tr.rmeni"(liilrrtr/rnrtltt,itt,,tsL,t,
lrrl. 7, etl. lJunranitas, Iltrcurc5ti, 1gqq, p. 171).
rl in cdiiia rlt ll 1505, r crsett:le -19-5() sunt runt.ilorrele:
,,Foc am venit si arlritc pt-c
pinrent ii ce voiesc daci acum s-a aprins?;i cu botez am a NIi botcz.l gi curn Mi
strimtorcz Din; ce sc v.r siv.trsiI
i
ii
;i tl,i prit'rz:irii itlolii, ori tlin cc materic vor fi accitia. Dar Iprin ,,foc" este
irtfeleas.i] inci ;i rivrrir care se aprinde intlu fitcaro din noi pentru ftrpta
r.-e.r btnt;i. Dar;rq11s si aceasLi rivr.ri, pcrrtru clrvintul lui I)umnezeu
iacAnclu-scrr, r.tu sL. dc()sclrcltc dc cca tlintii. A;atlar, de acest ,,foc" vcticgtt'
Domttr-tls;i sc.rprindi inimile noastle, ci sc cuvinc noui s.i trvt'm rivni
.rprins.i f-rcntnr lr.rcrrrl cel bun. Pentru ci aceasta ce zice: ,,Ce voiesc daci
acum s-a aprins" tstt in loc clc ,,cAt a9 vrea si fie acum aprins". Cd
gribelt('Donrntrl aprindcrt'a acesttri ,,foc", clupi 61111 gi Pavel zice: ,,cu
duhul arzAnd")'(llonani 12, 11), Si iarigi: ,,cici vi rivnesc pe voi cu
rivna lui Dumnezeu" (2 Corirttcrti 11, 2).
Iar ,,botez" moart('a Sa o nnmcyte. Cici de vtcme ct',,focul" acesta in
alt cilip lru put('ir a se- aprincle, * cici cle atunci
tiecit numai dupii nro;rrtea 5a
plopoviduirea gi rivna au crcscut - pL'ntnr accasta adar-lgi gi cele pentrr.r
rr()artca Sa, rrumindurr pc aceasta ,,botez" . Si fiindcd fo.irtr: () Foitci'l pc
acL'asta, zice: ,,$i cum Mi strimtorez", irr loc dc,,Cet Mi irrgrijesc pi Mi
nccijcsc, pini ct se va sivir;i, pentrll ca insrtcz dt moartea cca pL.ntrll
nlantLl irea tuturor".
I.rr ,,foc a venit si arunce" Donrnul, nu num.ri pestL. tot p.lnlAntul p1.s1g
carc ctrvAntul gi creclinla s-au intins, ci gi pcste strt-lehrl fiecimia, carL. estL.
pam;int aduciitor de spini gi neroclitor, dar tle cr.rvintul cel dumnezeiesc ca
clc ioc ('stc.rrsi yi pnrnikrr al scminfckrr cclol dr,rnrnczeiegti se face gi roadi
dtrhovniceasci.rdr-rce. Cici, cind ncr.'.izut se atingt de vreun suf'let dalr"rl
cel dumrrezeitsc, se p.rrc ca se aprinrlc. suflctul de dragostea lui Duntrtt'zeu,
cat l1r.r L'ste cu putinla il o spulre. Plecunr ;i Cieop.r, cle un foc c.r acesta al
tiarr.rlui iui Dur.nrrczeu, nt'r'.1zut fiirrrl aprins, zicea: ,,Au nu era inima noastri
arzind intru noi?"14 (l,ru:rr 2:1, 32) Cel ce a prlrtat in inirni o pitirnire ca
ilceasta, \'a clrloa;tc cc'oa cr: sc zice. $i ptitimcsc mtrlli gi dc multo ori acoasta
catrd sc citc-sc Dur.unt zciegtilt' Scdpturi ori vicli alc Sfinlilor I'ilinfi, sau
()irccalc sfituicsc 9i invafi. $i se apfind cu sut1e.tck citrc lucrtrl cel btrlr gi
unii lin pAna in sfAr'9it, iar alfii indat.i se r.lcesc.
12, 5'1-53: Vi se pare ci am venit si dau pace pe pimint? Vi spun ci
nu, ci dezbinarer'. (52) Cici de acum inainte cinci dintr-o casi vor fi
dezbinali: trei impotriva a doi 9i doi impotriva a trei. /5.11 Dezbinafi vor
_
/ \ Ll lC.l .1Pl lr1,/JnalLl-\t.
I in.'.1i1i.r Bi/'/ir:i dc lu lgEs, se gisetter ,,cu duhul fifi fierbinti".
r{ in t'ditia flil'/rr'i dc la 1988, sc
tisestr.': ,,Oare, nu ardea in noi inima noastri?"
li in e.1ifi; Llt'la 1il()5, in loc rlc,,dezbinare", se gis('itc,,impirlire".
IAI-CUIIiIi,\ SI:I).J III EVi\\CIIEI,II DI] L,,\ I-U(.4
fi: tatil impotriva fiului 9i fiul impotriva tatilui, marna impotriva fiicei
gi fiica irnpotriva mamei, soacra impotriva nurorii sale 9i nora impotriva
i /1. ;l ;l) Miheia 7, 6 / Nlitei 10, 3.1-35
li
o"
[n edilia de la ]805, in Versetu] 56 in l(.rc de,,deosebili", se llisette,,cercafi".
l: in ecii;ia de la I805,inlocde,,pecaled5-tisilinla",segisepte,,pecalediIucrare".
rf ,,Nu socotili ci am velrit si aduc pace pe pimenl; n-am venit si aduc pace, ci
sabie. Cici am venit s; despart pe fiu de tatil siu, pe fiici de mama sa, pe nori de
soacra sa. $i dugmanii omului (vor fi) casnicii lui" (l4afci 10,31-3tj).
TALCUIRI'A SI,INI I:I tJVANc]i{ELi] DE L-,,\ LUCA Cipit()lrll l2 185
I fi6
CAPTToLUL 13
Pilda gLtlilcicttilor. O ft,nu'ir: oittdtcrttd in ziua sinltttei.
Pildc si crn,ittte d$lit'l, inryaril it1 lui Dtnnnt::t'tt.
Itrttsalitttu I si ialca-i :"litoartl
I
in cclilia dt'la ],905, titlul c.rpikrlrrltric.ste: ,.P.t!nt,qtlilr,ioti yi potlru a:itlitt Silo,tttt.
l\'tttrttsntocltttttrl cL'L t( rlt itiL'ati tndLlti. l)rul L ttca ct,ttra Jultul nL'p litrtti. [)auttu {ttitt]tt1tl
lr rtusl0r ltilrli si Ttrtttru nLunt. [)tttl/t .L,l Lt: a iitrcbil Llt, ;trttt TtrrtLtticr'r ic sc rrr,irrlrri'sc.
I).t1lru uin..n sttiin lri i/ lr('/lfll ( {'i.. i,ot bdtu la usti si ttu l. i\)r r/as.hll('. |cnlnt i cc nu spur
Irri !istrs tlL' lroLt".
r hr editi.r.1c
la lli{)5, in loc dt',,si erau de fati in acel timp unii", r,c gisettc,,intru
acea vreme au venit oarecarii".
3
in e.lilir de lr lfl(15, in ltt tir-',,mai picitogi", sc g.iseytc,,mai gretili".
l;\l-cr.,lRl-.,\ st-lN lEl EV.\\a;l lL. DE L.\ t.LC.\ Cipik)lul ti lliT
acestea. PentrLl c.i Llnii socoteau ci Prca cu dreptato i1u pitintit L'i, ca niite
p.icib9i, fiintlci au scomit turburare 9i pe Pilat l-lu irrtirAtat sprt'a-i uli pe
iudei. Cdci irnpotrivirea .rcelora intnr a nu fi nunrrt Cezaml ,,Domrr", nu e ra
striir-ri [rreimpar-tigit6] de vreunul din nr:amul iutic.ilor. Agadar, MArrtuitortrl
nu tigiduiegte ci aceia [care au fost uci;;i] sunt picatoti, ir-lsi spune cd: ,,Nu
au pitrmit ei urrele ca accstea ca unii care au fost mai picdtogi decAt ceila lf i
ce lru au pitimit [asifel]. C.ici, daci gi voi nu \'.i vr*i pocii, parasindu-r,ir
fiepidAnd obice'ir-rl] de a face turlrurali ;i de a aprirrde' r'rajbe irrtrc voi, gi nu
vti s6rgui a cinsti pe Duurrrt'zeu cu lucrurilc, mai rele vefi p;itirni. Caci
"'eli
rru se cuvine cu 1'rricind c'le burri-cinstire sii vd ;rgonisifi slavi, ;;i spre gdlcevile
cele cc se fac intre voi si va frlecafi".
Iar ,,turnul" cel cc a cazut in Siloirm, scrnll era al celor-ct'ive<tu s;t sc
intirlple mai pe urmi norodului, ca plin acei ;rufini ce. atuncea s-.lr.l
onrordt, celor mnlli a aritat cum ci gi ci cclc mai rele vor pitimi. Cici
,,turnul" este m.ri inaintt inchipuire a toati cctatca, iar,,cei optsprezece"
a tot nearnul. Deci, c.lzAnd cetatea flerusalimultri] tlin pricina lr"ri Tit, tot
neamul impreuni a pierit, fiindci intru necredinfi a ramas.
Acestea si nc fie noui iuvifituri spre toatc cclc cc ni se ir.rtAmpli irr
fiecarc zi. Iar dacti unii cacl, iar noi fiiri de ispita riimAnern, c'lin accasti
pficini nu curnva intm cea rnai covirgiknre nepurtarc de gdji sei ran.rincnr,
ca gi cum ca nipte drepli an1 rirnas fili dc ispit;, cl, !-limpotriva, lnai vArtos
si ne invalim cum cd pcntru aceasta se mullcesc lzdrobescl accia, ca ltoi
si ne facem mai buni. Iar tle rru, mai rele vom patirni.
13,6-9: $i le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin, sidit in
via sa 9i a venit si caute rod in el, dar n- a gisit. (7 ) $i a zis citre vier: Iati,
trei ani sunt de cind vin 9i caut rod in smochinul acesta si nu gisesc.
Taie-l; de ce si ocupe locul in zadar?r(8) Iar el, rispunzind, a zis: Doamne,
lasi-l 9i anul acesta, pini ce il voi sipa impreiur 9i voi pune gunoi. (:ll
Poate va face rod in viitor; iar de nu, il vei tiia.
1 l-1. ri t Isaia 5, 2 / lerenria 8, 13 / \.latei 21, 19 / N,tarcu 11, 13-14 ( Ll, ;l Matci 21, 19
Cu bund urmare adlrcc [Domnul] gi pilda accast.r, c.i dc Vrt'nre cr:.r zir
ci: ,,de nu vi veli pocii Itofi] vefi pieri", ctr ctrviinli adauga;i pilda
aceasta. ,,Smochin" este, tigatlar, neamul iudeikrr, carc numai frunzc. amarr
face, iar roadi nu di. $i in,,via" lr-ri Dumnezcu sta Ise aila], adicA intr.u
Petrecerea [r,ie]uirea] cea iudaiceasci. ,,StipAnul casei"i, adic,I Hristos,
{irrcditiac{el.rltit)5,inkt..cle
,,de ce si ocupe l ocul in zrdar", se g.iscitc ,, pentru ce
si pirnenlul impresoarl in zndar .
5
Vezi tiilcuiroa de la l.rcn 12. -l:i-1,9.
i
I
.rltul, care putea aduce,,roadi", il impiedici. lar de sc \.a ,,tiia" din vtala
.rccasta, p()ate cei ce l-ar: r'izut pe el t.iiat, r,cnindu-gi in simtiri, st'r'rtr
sclrimb.r si vor ;rcluce ..roadi
Si in ,,trei ani" sc zicr'ci vinc ,,St5pinul casei" la .,smochin", po.rto
.r<lica gi pcntru ca trei sulrt legilc cc s-ru dat notri, prirr care vinc citrc lt()i
Dornnul. lar acestca st:nt: ce;r fireasc.l, cea a l,t'gii ;i ct'a cluhovniceasci.
Ciici st cuvone.r noui clintru lege.r cea fircasci s.i nc il1\'aiint gi s.i aducem
,,rcad^", cici firt'a singura pe sirre;i se irrvali ct-ea ct st'cuvino. [;rr drrpa
ce IDrlrnrrr.rl] a aflat in rroi a fi notrtbnici legca cca fireasci, nt-;r ciat-o pe
c('a a hri Moisr', .rjuttitoirre a cL'lei firegti. Iar tlup.i ct' si aceasta, pentrul
le'ncvirca rloastr.i, impreulr.i nt'trtbnica s-a afl.tt, o tii Domnul pt ct'ca
d ulrovnice.rscd. I)e'ci cincl accstoa ,,trei" ltrl fac miti brrrr sr,rfletul cuiva ;i
nici dirrtrrr viat.r cea inclelr"rngat;i si nici clintrtr irrbiroa tle oarneni [.r lrri
Dumnt'zt'tr]nu se face mai bun,.tttlnci in .rntrl ,,viitor" nlt sc nliri lasai; ctici
rrrr rle rnultc ori So am;ige;te Durnnezt'u dt'prelungiri".
Dar ntr clrmr'..r plin ,,trei ani" pr"rtertr si le ilrtelcgr'nr pe cel(,trei st,ifi
trlt'r,tirstt'lor? Pe cea copil.ireasc.i, adici a tinerilor - r,Arst.i care st'socotoite
p6na la optsprezr,ce .ln i -, prt cc.t b.lrbitt:asc.i, iar a tre ia pc a cclor ce acu rn
.rLl incepr-rt.r incirunti. Dcci atunci c.ind la al ,,treilea" arr, adica la bitrencto,
r.ttt t'onr da ,loadi", ci inci Vonr rnai fi l.isafi a tr.ii c.r si puncm in'rplujrtr'
,,gunoi" - prillinrl i'Lrfa cca nrcinstitii fr('ntru Hrisbs -, clar.rpoi )r rt)(t n('
vorn arit.t mincinr)ti, l1u t.lc va cnlta pt: noi Dolnllul, ci nc r.a ,,tiia", ca sa
rru mai inrpresuriim pir.nintul ,,in zadar", r'itin'rindu-i ti pe allii. Aceast.i
t.ilclrire nrise parc r.rrie.r fi nr.ri Potrivita la felul ;i pricin,r ce sta inaiute Icc
o avom tit'fa!d].
10-'17:$iinvita Iisus intr-una din sinagogi simbita. (17) $i iati o
13,
femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputinli 9i care era gir-
bovi, de nu putea s; se ridice in sus nicidecum; (12) iar Iisus, vizand-o,
a chemat-o 9i i-a zis: Femeie, egti dezlegati de neputinfa ta. /1.1) Si Si-a
pus m6inile asupra ei, si ea indati s-a indreptat si slivea pe Dumnezeu.
(J4) Iar mai-marele sinagogii, miniindu-se ci Iisus a vindecat-o simbita,
rispunzind, zicea mullimii: $ase zile sunt in care trebuie si se lucreze;
venind deci intr-acestea, vindecafi-v5, dar nu in ziua simbeteil (15) Iar
Domnul i-a rispuns gi a zis: Fitarnicilorl Fiecare dintre voi nu dezleagi,
" l)u nrnt'zeu cste m u ltrn ilt,stil ii intlt'lu ng-rabdator. 1i Se l.rs.i ,,am jgit" dc' c.itr.r, noi
;i Prt'lLl11*.t1.. \'irl.) Pim.intc.tsci, tlirrtru rnart'.t Sa iul.irt,de o.rntt.rri ins.1 nrr 5t l.rr.r
tte
,,Jm.rgit de nrulte ori" tot din dragoste pentnr onr, cleo.trcct'se pitr(. cn n()i am amin.r la
nr':i,rryit implirrrrr.,r i.)hJ.luitrt( i rlL .t f n( rn\(,fut
lliil,'
oare, sAmb;ta boul siu, sau asinul de la iesle, gi nu-l aduce si-l aclape?
(1,6) Dar aceasta, fiici al lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iati
de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, si fie dezlegati de legitura
aceasta, in ziua simbetei? (17) $i zicind El acestea, s-au ruginat tofi cel
ce erau impotriva Lui;,9i toati mullimea se bucura de faptele strilucite
sivirsite de El. /1.1, I ll Marcu 16, 18 ll3, 7-}i Iesire 20, 9 / Deuteronorn 5, 13 /
Matei 12, 10 / Marcu 3,2 / Lnca 6,7;14,3 I loan 5, 10 (1.1, l5) Luca 14, 5
Din ispit;r di;rvoleasci s-a intirnplat patima aceasta femeii, dupA cum 9i
Donmul zice: ,,pe care a legat-o satana, iati de optsprezece ani". Cici, poate
pentru oarccale gre;;eli, fiind pirAsitd de Durnnezer-r, o murcea [cdznea] satana
cici pricinuitor este trupurilor oamenilor de toate greut.ilile, c6nd de Sus, de
la Dumnczcu, se va slobozi. Pentru ci dintru ir:tcL.put acesta ni s-a ficut nou.i
pricinuitol de a cidea dintru nestriciciunea intru care am fost zidili, ti a ne
lega cu tmp bolnivicios 9i primitor de patimi, cA prin imbricdmintea cea ,,de
piele", aceasta o infelegem cu adevirat (Faccre 3,2'l).
lnsd Domrrul, cu glas dnmnezeiesc Ai plil-r de stdpAnire, gonegtc boala
femeii acesteia lnci pune gi mAinile pe dAns4 ca sA cunoattem cum cd sfAnhtl
Siu trup a purtat puterea gi lucrarea lui Dumnezeu CuvAntul. Cici hisupi
al Lui era [trupul] 9i nu al altuia oareciruia [om], afari de El fiind deosebi,
clesp"lrlit de El in ipostas, precum i se pare lui Nestode celui riu cledincios.
.A9adar, bundtatea Domnului cste intrr,r acest fel, pi a9a a miluit zidirea
Sa. Iar satana, cc-l care dintAi o legase pe femeie, pirindu-i rdu de dezlegarea
ei, ca unlll care voia ca ea mai mult si pitirneascd rdu, il leagi acurn pe
mai-nrarele sinagogii cr.r zavistia,;;i prin gura lui prihdnegte minunea. Apar,
cu ader,irat, in tot locr,rl sc punc asupri peste cele bune. Deci, se mAnic
Imai-marelc sinagogii] pentru ci samb;t; s-a fdcut timiduirea. Iar
Domnul, cu pilda frumoasi a dobitoacelor celor necuvAntitoare il mustri.
Drepi aceea, de ni;;te cur.inte ca acestea, nu numai el, ci li toti ceilalfi cale
,,stiteau" impotrir.a lui Iisus ,,se ru9inau". Cici foarte nebunesc lucru erar
a opri sii fie timidr.rit r-rn om sAmbita, aducAnd pricini nelucrarea ceea ce
era r.lnduit.i de Lege pentru ziua sAmlrotci-
Agadar, cei care,,stiteau" impotriva Lui, de cuvintek' Sale ,,se
ruginau", iar noroadele de lucruri ,,se bucurau". Pc.ntru ci accia de lucrr.rri
nu se bucurau, ci sc topeau (de zavistie), cAnd ficea Hristos minuni, iar
noroadele, ca unii care se foloseau din semne [minuni], ,,se bucurau",
tdmiduiri dobAndind.
' In t'diJia de la 1805, in loc de.,cei ce erau impotriva Lui", sc giisette,,cei ce stau
imDotriva Lui".
TALCUIREA SFIN IF:I EVANCHELI] DE LA I,UCA Capitolu I l3 l9l
Dar aceste minuni si le infelegi;ii pentm omLrl cel liuntric. Cici ,,se
gArboveste" sufletul, cind numai la grijile cele pinantetti se pleaci gi nimic
ceresc sau dumnezeiesc nr.r niznie;te. Drept aceea gi sc zice ci dt:
,,optsprezece ani" bolegte, cdci atunci cind cincva spre pizirea poruucilor'
Legii celei dumnezeiegti - care sunt zece - gi spre nidejdea veacului al
optulea este neputincios, se zice ci de ,,optsprezece ani" este ,,gArbov". Au
nu cel carc este pironit ti aplecat la cele pimAnte;ti 9i pururea pec.ltuiegtc,
poruncile le leapiclS ;;i veacul ce.va s; fie nu-l primegte? Dar Dorlnul
,,simbita" gi in ,,adunare" il vindecd pe un snflet ca acesta, cdci atunci cAnd
va aduna cineva inh'u sine gindurile mdrturisirii (pentru ci ,,luda" inseamnri
,,mirturisire"), gi ,,sAmbiti" r'a avca - adicd incetare dc la cele rele -, atullci
il i'indeci pe dAnsul lisus, nu numai cu cuvAutul zicAnd: ,,Esti dezlegat de
neputinta ta", ci gi rnAinilc punindu-$i-le deasupra. Cdci ni se cr.r'u inc nou.i
si primim gi ajutoml mAinilor celor dumnezeiegti spre sir.6r;irea lucrurilor
faptei celei bune, gi nu numai prin cuvent gi in\.ilitur; tAmiduirea lndrrdu-o
[dobAndird-o], si ni se pard ci ne este de ajuns.
13,18-22 Deci zicea: Cu ce este asemenea Impirifia lui Dumnezeu
gi cu ce o voi asemina? (19) Asemenea este griuntelui de mugtar pe
care, luAndu-I, un om l-a aruncat in gridina sa, si a crescut 9i s-a ficut
copacn, iar pisirile cerul^ui s-au siligluit in ramurile lui. (2a) Si iarigi a
zis: Cu ce voi asemina Impirifia lui Dumnezeu? (21) Asemenea este
aluatului pe care, luAndu-I, femeia l-a ascuns in trei misuri de fiini,
pini ce s-a dospit totul. (22) $i mergea EI prin cetifi 9i prin sate, invifAnd
gi cilitorind spre Ierusalim".
f?i, I E 19) Matei 13, 31-32 / Marcu 4, 30-31 (! 3,2t) )2) Matei 9,35; 13, 33-35 / Marcu 6, 6
. Cu ,,griuntele de mustar" .rserm.ln.i imp;rafia lui Dumnezeu; iar
Impirifia lui Dumnezeu estc cuvintul gi plopoviduirea, cAci plirl
propoviduire a impAldtit peste sufletelc oamenilor. Deci, precr-rm mugtarul
se pare ci este mic, dar are multd putere, aga 9i cuvintul Evangheliei este
defiimat de cci mulli ;i li se parc ci este ,,nebunie" (Faptelc Apostolilor 26,
21: 1 Coritrtcnt 1, 23). Dar, luindul pe dAnsul or.nul, gi aruncAndu-l ,,in
gtidina sa", adici in sufletul siu, se face,,copac mare", incAt pi ,,ramuri"
se afli la dAnsr,rl. lar ,,pisirile cerului", adicd oamenii cei ce r.oiesc a zbtrra
la indlfime, se sildpluiesc in ,,ramurile" acestea, pL'lttru c.I accia care sr-lnt
rnai sus decAt cele pAmantegti, in,,ramurile" prol.roviduirii, adic.i in
8
in edigia de la 1805. in loc c1e ,,s-a ficut copac", se giiselte ,,s-a {5cut copacul mare".
'qin edi;ia cle la 1805, in loc de,,cililorind spre Ierusalin", se gisegte,,cale fic6nd
spre Ierusalim".
l
ll
il
;i]rlli
tlllfllffililWili
1',1 ( .rpjtr)lul l3 sljANlut. fE()t; ./\( IA Rt l:l,ISCOPL l_ ItUI.(;A till:t
tntrstrarile cele tle ltr irrvatatorii de Lcge, s.ru b;inuLr rnoartca la care acc;ti.r
" ,,lntclepe ir.rnea irrlelt'apt,i" e .1ce!'l c.)re -(. Lla(. pfimtl,'.l11 .r 1'rop,'r.i.irrrrrr
l:va r rglrt'lici
lALCUlltE,\ Strl\ lIl E\i\NClllLLll l)1, l-,\ l.UC'\ ( aprtolrrl l.i lej
\roiau sd-I. supulri ? N Ll este cll plltirl'd a se zice ilccasta, perltru c.i Donllul
,,cilitorea spre Ierusalim", cici unrle sunt mai rnulli ct:i bohravi, acolo cu
prisosinta s.i se s6rguiasca sA ureargii gi !loct()rul.
'13,23-.10: I-a zis cineva: Doarnne, pufini sunt, oare, cei ce se
$i
mantuiesc? Iar El le-a zis: (2.1/ Siliti-vi s; intrali prin poarta cea stramti,
ci mul!i, zic voui, vor c;uta si intre gi nu vor putea. (25) Dupi ce se va
scula stipinul casei 9i va incuia u9a gi veli incepe si stati afari si si
batefi la u9i, zicind: Doamne, deschide-ne! - 9i el, rispunzind, vi va
zice: Nu vi gtiu de unde sunteli. (26/ Atunci voi vefi incepe si zicefi:
Am mincat inaintea ta 9i am biut;i in piefelerr noastre ai invifat. (22)
$i el vi va zice: Vi spun: Nu stiu de unde suntefi. Depirtafi-vi de la
Mine toji lucritorii nedreptitii. (28) Acolorr va fi plAngerea si scrAsnirea
dinfilor, cAncl veli vedea pe Avraam 9i pe Isaac 9i pe Iacov 9i pe toli
Proorocii in impirilia lui Durnnezeu, iar pe voi aruncafi afarir'. (29.t $i
vor veni allii de la risirit 9i de la apus, de la miazinoapte 9i de la miazizi
gi vor;edea la masi in Lnpirifia lui Dumnezeu. (.30) $i iati, sunt unii
de pe unni care vor fi intii, gi sunt allii intii care vor fi pe urmi''.
11.1. l.l 2lr Sirah 4,2.1/ Itatei 7, 13-l.l / toan 7, 3,1;8, 21;'13,33 / Faptele Apostolilor 14,22
( l.l,25r fsaia 55,6 / Mntei 7,23;25, 1G12 | Lu.a 6,46 flj. ?71 l'salN t +6;6,91 Matei7,23;25,4L /
Luca 13, 25 / I Corinteni 8, 3 / 2 Tinotei 2, '19 (l l. 2C, Ilatei 6, 11-1:; 13,.I2; 21, 51
.1,
I l.l, .21ti Facere 28, 1,1/ Isiia 2, 3;,19, 6;60, 3 / Maleahi 11 / l\'larcu 8, 1l
/1.1. .l/lr Nlatei 19,30;20, 16 / Marcu '10,31 / Fnptele Apostolilor 10,45; 28,28
r1
in edilia cle la 1E0i. in loc de.,piefe'', se gisettc,,ulile".
rl
ll805l Acest cuvint ,,acolo" cste in loc tle ,,atuncei".
lr in t'di1i.r tlc la 1li()5, in lo. de ,,aruncali afari", se gis!'ltc ,,sco9i afari".
rr
in edili.r de l.r ls(l-i Ycrsctu I 3(l .\tr: ,,Si i,rt,i. (ei de pe u mri vor fi intii, si cei dintii
vor fi pe unni", cu n.east.i nolii [1ti05 ] Credinciogii cei care.ru crezr.rt dintrc figini, care
acun'r se Par a fi ,,cei de pe urmi" carc nLl cunoscut pt'fiul, vor fi atuncca ,,cei dintii"
p('rrtru crL'dirr!.r lor c('a curati. lar iutleii cei necledinciogi c,rr('se pircau.'r fi ,,cei dintii'',
fiincici t'i mai inainlr au .Lmoscot pc Dunrnezcu - cii zice ,,Fiul Meu cel intei niscut
lsrail" - r'trr fi atuncea ,,cei rnai de pe urmi", pentru nccretlinla ior (dupa ZigaL'en).
lql (.rfin)lul l.l SJj,\\l L-1. ll,()Fll /\Cl' ARI III_PISCOI,UL BUI_(lARllil
sf:irgitul vietii cle aici nu st'mai poate cilitori, cici irr viali fiild noi sc
cil.ikrre;te [pe] calea faptei celei Lrurre - cei ce mai cu lenevire au viefr-rit aici,
incep ,,si bati la ugi". C.ici atunci, prin pociinla ce:r fdrii de fokrs, cautd ctrletr
faptci burrr- cr.r cuvintc goale, ca gi cu oarecare lrateri gi lovitllri repetatc
chemAndu-o pe .rceasta, [ins.i] lipsirrdu-le lucrurile . Iar ,,stipinul casei", cu
clreptatc tle aci irrainte inchizindu-i afari, se prefacc cum cii r-rici nu ii gtie ,,de
unde sunt", gi cu cuviirr|5 estc aceast4 pelttru ctl acegtia sturt clc la diavolul,
iar Dtrmrrtrl pc cei ce surrt ai Lui ii ;;tie (Nunrcri 16,5).
Iar aceasta cc zice': ,,am mincat inaintea ta 9i am biut si in pietele
noastre ai invitat", se zice gi .rga sinrplu [de-a dreptul] cetre cei din Israil,
cici t-iintru actgtia S-a rrAsctrt Hristos dupa trupr Fi cu acegtia climprcunA
minca gi dimpr-e und bea.
Dar se poate;;i nrai inalt a sc inlelege aceasta ce zice: ,,am mAncat
inaintea ta si am biut", cici slujba Lc'gii sivArgirrd pi jertfcle cele sAngcroase
lui Dumrrezeri aducincln-lc, mirrcau gi se vcseleau, ascultau inci yi
dumrrezeiegtilc carfi in sinagogi. Petrtru cd, intru adevar, Domnul gi prin
Prooroci ii invafa, c.ici rru pe trle lor proorociri ei le puneau inainte [in
slujbclc sirragogii], ci pe alc lui Dumnezcu le griiau, pelltru aceasta ti
ziccau: ,,Acestea griiegte Domnul". Atadat nr.r a fost indeajuns spre
irrdreptarea iudeilor siujba cea prirr singiuri [jertfe singeroase], rrepnmind
ci credinfa carc il face drept pe cel rrecretlincios.
Inci pi celor ce sunt ca 9i mile cre:;tini, dar lenevogi cu viala li se vor
potrivi acestea. Au nu pi rroi m6ncirn Dumnezeiescul Tmp? $i nu bem SAngele
Iui Dumnezeu irraintea Sa, in fiecare zi la masa cea de taind apropiirdtr-ne?
$i inr,ala Dornnul in ,,ulife" [,,piefe"], adici irr sufletelc cele late ale
noastre. I)ar nu esie nici un folos, daci numai ascultitori ai dtrmnezeiegtii
Legi ne ftrcem, iar nu gi lucritori, ci mai vArtos dimpotrivi, sple pricirr.i de
mai mali munci [c:rznc] ni se facc noui aceasta ascultarc, precrrm gi
impirtigirea dumnezeiegtilor sfinlenii Ini se face] spre osAndi. $i ia aminte
ci aceia sunt lepada!i, intru ale cdrora ,,ulife" [,,piefe"] inva[i Domrrul, cd
dirc;i [f r,'orn avea pe Dinsul i:l'ifintl nu irr ,,ulife" l,,piele"), adicd nu in
largi, ci irr stralrltc Ai irrgustc;;i zdrobite irrimi, nu vom fi lepiclali.
Iar aceca ce zice: ,,Acolo va fi plAngerea [9i scrAgnirea dinfilor], cAnd
ve!i vedea pe Avraam 9i pe.Isaac 9i pd Iacov", se potrit'e;;te gi israelitenilor,
cetrL- caro se gr.iiau accstea, rlar irrc.i gi cckrrlalfi rrecredinciopi c.1r€ sc vor
afla de-a lungul vrenrurilor. Pentrtr ci iudeii de acestea mai vArtos se
mAlrneau, cArrc'l auze.ru ca allii, adicd cei din pigAni, se vor odihni cu
Avraam;;i cu Patriarhii, iar ei vor fi ,,scogi afari". Insi ni se potrivegte gi
rtoui ccloL cc nu tace.rn cclc ct'se cuvin gi snnt lrrmitoart: credintei. Pentru
TAI,CUIRE,\ SI;I\IEI I:\/,\\C1 II:I,II DE I,,\ I-UC,\ r.rfrt,'lLrl l l tLrS
C.r fr h)1rrl 13 5l:,\\ l LI I I:()ij[ /\C I \Iit IItil'lSCc)t't- i. Irt- L(;A l{ F]t
Hristos, zic.irrcl: ,,fac vindeciri, astizi 9i rniine, iar a treia zi voi sfirsi",
au adr'\'ar'.1t. nrt .rccasta a inser.nn.tt-o,,u1ul-nr'c; a tleiu zi de nt:r.oir- St'r,,a
sivir;;i, ci arat;r ca m().rrtc.t Lui r'.r ii curAntl. ISi zice Donrntrl:l ,,ln:a \lr sc
cuvinc Mit'"astdzi 9i miine", arlic:i oarcc.rrc vrL.me a .rFtopta aici gi a fact'
r.ninuni, gi in ,.cealalti zi,' a lnel'ge la Icrrrsalinr, caci acolo nri-ar.n hotiri'it
nric l).rtinra". Caci dc vrcme cc it.ei.r ii zict':rrr Ltri: ,,lesi si du-Te de aici,
ci Irod vrea s.i te ucidi", iar-.tcestea toate lc zicc.ru in Calileca, pctrtru ca
Irocl p1';r('gg2 o stipinea, IDonrnlrl] k:.rratri ltrr ci clcgi nrultc so sfitrricatc
Irocl, nu rir ii cr-r putint.i sii-l. ()ntoare pe El, circi rrrr irr Calileea, ci in
Ienrsalinr Ii este hotirit I.ui a patimi.
I.lr ca nrai.rriit.rt si-ti tlt'scopar !ie 1i graiul Evanghclici, si ltu s()c()tosti
cur.l1 c.i al zice: ,,Mr sc catle astizi gi rniine.r ntergt"', ci crtincl pAna la
,.astizi 9i miine", punt virgtrla 9i appi 7i; ,,9i in cealalti zi a merge".
f'rccum;i noi, de nrulte ori ntrln;iriint1, rlbi;nuinr a zice: ,,Elr clrrrninici,
lnni gi ma rf i pr"r rct'rl ", rru ca gi cum ,,;i d unr inica gi lun i r.oicsc si prr rct'tl ",
ci lmnrai se numili ccle rlolra zile ca sa fie.rlat;rta a trej.r. Dt'ci, aga facr.
;i l)omnul aici, c.r 9i cum ur uunrira, zicAnd: ,,Mi se catle nlie astazi si
miiinc, apoi poimiirrc a molgr. la lcrurs.rbnr. ca actrlrr inrreste hotir'6t Mit'
sfirgittrl". Si precum am zis rrrai srrs, Dornnul rlLr zico acestc.t ca gi cunr
in trei zilr se r, a irrcheia viata Sa, ci inscmnt'aza zile rnai mlrlte , rlar nu o
vrerne oilrccarLr foarto lr-rngi - gi, ca 1i curr trnele ca acest.r.rr zice c.itre
cci ce llzavistuiatr pe I)Ansul: ,,Ct'cuge tati noal'tea Mca? Iata pcstc pufill
ac('asta se r,'a siv i rgi".
Iar cirrd auzi, c.i ,,nu este cu putin!i si piari Prooroc afari de
Ierusalim", nu s()coti ci dint: rr . se sclrc r.lltclL' cit acosrca vre() ncr oit' cu
sili se ;rducc .-rsr-rpra iudcilor, ca si ftrc;i unclt ca acostcil, ci dintlu urm;rlca
voitrfei lor celt'i r'.irsitrrare dc sirrge se zice.rceasta. Prectul rl:rci cirrr:r'a.
r.'izirrcl pe uu tilhar foarte virs;itor de sengo stiind la clrutl, ar fi zis: ,,Ntr
este cu plltillti ca drunr,ll acesta, intru care tAlharul ii pintlcptt pe rlrunreli,
si fie curat cle sAnge", cu .rdcvirat, cele cr trn.ne.azi f.rptekrr tilharulrri, le
griiergtt,. Dc'ci, ag;r 9i in Icrusalim, fiindci gcdoau acolo tilhari fariscii 9i
cirtur;rlii, rlu era cu pu tinla in alt loc * ftirii rrurlai irr locagu I ti lharilor - sa
piara Stipanul Proorocilor. Ca obipnrriti fiind irrtru sAngir.ririlc slugilor, gi
pe Stip.in ll vor omori.
1.3,31-35; Ierusalime, Ierusalime, care omori pe Prooroci gi ucizi cu
pietre pe cei trimigi la tine, de cAte ori am voit si adun pe fiii tii, cum
aduni pasirea puii sii sub aripi, dar n-afi voit. (.15) Iati vi se lasi casa
voastri pustie, ci adevirat griiesc voui: Nu Mi vefi mai vedea pini ce
lAl CUllii..\ S|1i\l IIl I:\r\NCtllll ll I)l: t.A [.UCA Crpih,lul ll te7
va veni vremea cand veli zicets: BinecuvAntat este Cel Ce vine intru
numele Domnului!
( /.1, il) N{atei 23,37 /1.1,.l5l Levitic 25, 31-32 |Psal 6a,2qi7,26 /lsaia1,7/D.rniil9,27l
Milreia 3, 12 / N{atei 21, 9i 23, 38 / Marcu 11, l0 / Luca 19, 38 / Ioan 12, l3
Cr-r indoita pomenire a nllmelui arati dragostea ce o are citre danFii,
caci ca Lrnul oarecare ce irldrigegte gi este defiimat dt'cea indr;igiti, aga o
cheami pe adunalea cea crlrvari. Arati inci gi ir.rbirea Sa de oameni, c;ici de
multe ori a voit s5-i adune pe dingii.
lnsemneazd gi nebunia acelor4 zicAnd: ,,n-afi voit". ,,De acum v.1 las pe
vtri, cdci atit de mult am ulit vicleguppl vostru, incAt nici biserica nu o zic ci
este "casi" a Mea, ci ucasi a voastri". Cdci pAni cAnd petrecea inhu voi fapta
buri, era 9i bisericar" Mea Iar dupi ce afi spurcat-o pe dAnsa gi adunituri gi
pegterd de tAlhari o afi ficut cu neguldtoriile cele multe, gi cu voin;a ;;i srroteala
cea iubitoare de argint unul pe altul omorAndu-v;" - cd aceasta este
ncgu|5tori4 adicA tAlhiric, fiindcd pune piedici fratelr.ri, amigurdu-l pc darsul
;i i le rdpegte pe cele ale lui, lucru pe care gi tAlharii il fac, cdci duprl ce ii leagd
pe drurne;i apoi ii jefuiesc de toate ale lor - ,,agadar, dupi ce afi ficut biserica
pqteri cle- tAlhari din pricina negulitoriilor pc care le faceli in "casa) accasta
dc rugicirme, nu mai este- "casi" a Me4 ci "a voastri"". Si nu nurnai pebisedca
[templu] o ve.i infelege ,,casi", ci li pe tot neamul iudeilor, ci obigr-ruiegte
Scriptura;i pc neam a-l nurni ,,casi", pre.cum aceasta: ,,Casa lui Levi,
binecuvAntafi pe Domnul" ilPsnlnt 131,20).Decigi aici se poateinfelege: ,,casa
voastri", in lrr de,,neamul \.ostnt se lasi de citrc Mine", plccrrnr;i 1'rin
Proortxul in alt loc zicc: ..Pirisit-am casa Mea si mostenirea Mea am lisat-
o" (lo'trnia 12,7 ). Circi,,casi", acokr pe israeliteni ii rlumegte. )Si aratd ci ti mai
inaintc dc accast4 El era Ccl Care ii finea pe dAnpii ;;i li izbdvea de vrtijma;i']'r.
Iar cee:r ce zice: ,,Nu Mi vefi mai vedea de acum, pAni ce va veni vremea
cind vefi zice: Binecuvintat este Cel Ce vine intru numele Domnului", p'rt
cea de a Dona \/enire o insemneazi. ci atr,rnci si firi clc rcie Il vor mirturisi
pe Dinsul MAntuitor gi Dor.nn, cAnd nu ie va fi lor de nici un folos. Dar cum?
Nu L-alt \'.izut pL'DAnsul dnpi ce a gr;it acestea? Cu ader.:irat L-au vizttt.
AFaclar', cind zice: ,,Nu Mi veti mai vedea de acum", nu ceasr.rl cel de atrmce'a
il insemr.reazi, ci vrenrea cea cle clup.i Cruce, ca 9i cum ar fi zis: ,,Dup:i ce M.i
veti ristigli, mr Mi veti mai vede4 pirrd cincl iarigi voi veni".
'' In ecligia de la 1805, in ioc t1e ,,Nu Mi veti mai vedea pini ce va veni vremea
cend vefi zice", se t;sette,,Nu Mi veli mai vedea de acum pini cand veli zice".
l'/ E r,<'rba de ternplul din lerusalim.
l' ,,P5.isit-attr.u"u Mea gi mogtenirea Mea am lisat-o; dat-am pe iubita sufletului
Meu in nriinile vriimasilor ei" llcru lt 12, i-).
Cet,rror-ul 14
Bolno|ul dt, itlropitri ( tdtcat sLitrrl\iti. I rltv t /ri s,ir'ri'rrlc si ltl rilt)slL'ttit .
' in Irlitir Jc lr 1S05, litlrrl capitolrrlrri csto: ,,/lrrlfr/ .(,/ 1,,)/ ttLt .dt irlrttlticn. [,1,n!rtt t ttLt
it!l't;,ltttlL',,r,riirj /)r',,iri/ n iltt\t1n l)i stitnci tjttti iLifl,,./,,ri,lri,iaarit/1r.Pti(ltjti.[)L,trtrrtLci
.ltL'mnti ln .inti. l)tttfrtr acuq niL,.ti, t I cst'c ucaui.trl ctl ,tdci,irat al Iui Hrislus. Pildt
ltt,ttlrt
:iLltrttt ILnlttlui si |tt'ult r.t itnl)tinjlul .. i\t:ti l , ln ri.l\1".
: in ,'.1i1i.r dc l,r 13()i, irr lrrc r1t' ,,ca si mirrArrce", s(,tiir,cltL' ,,ca si urinence piine".
I
in edilh eie la lt()5, in lrt clc,,cuvine-se",:,r ft.tscttc,,este slobod".
'.lrr cditin.1c lr I8()i, in l,'. .1t' ,,luindu-1", sc gastStt.,,apucindu-1".
3
T,\I-C L IItE'\ SFINTT] I TVANCIII]L-IJ DE I,,\ I,UC,\ C.rpit()lLrl 1l
le-ar fi zis lor: ,,Daci Legea a oprit;r miltri sAmbita, sa nu porfi griia nici de
fiul tir,r, cie se va prirnejdr,ri simbita. fi ce zic de fiu, c.ind nici;re bou nu il
r.ei lisa neajutorat, de-l vei veclca cd se prirncjduie;te Deci, cum trlt cste
lucrr.r firi c1c socotealS a c;ir-rt;r vind vindecirii in zi dc simb.ltd ct'ltti bolnar'
dr, lql11'pical'
,,Bolnav de idropici" estc 9i tot cel care plin r.'iafa cea clesf.itat.i li Ltmecl.i'
cu sufletul, cr.rmplit bolind, arc trobttinld cler Hristos. Deci 9i sc va tAn.ldui,
daci ,,inaintea" lui Hristos r,a fi, cici acela care socoteite cA de-a pururea
este inaintea lui Dumrezcu ti este vizut dc El, prea pufin va p;citlli.
-
Idropi.:.r s.rrr hidropizia cste o L-roal.i care retint.rPil itt ,.rr!,anisnr, rstfel cii lr r-rivelul
fesuturilor arc loc acrrmul.rrc.r.le liclrid seros.
" in edigia dc la 1805, in ltrc.le ,,cele dintei locuri", se Easette ,,gederile mai sus".
7
in cdi;ia clc la 1f105, in lrt dc ,,locul cel dintii", sc gisegte ,,locul cel mai de sus"
I in c.-lilia cle la 1805, ir.r loc cle ,,te vei duce si te agezi pe locul cel ntai de pe urma
se giscltL',,vei incepe cu rugine pe locul cel mai de ios a finea" "
" in edi;ia tle la l8il5, in loc de,,cel din urmi loc", se g:Isette,,locul cel mai de jos".
r" in edilia de la lf]05, irr loc de
,,muti-te", se t.i5c)te,,suie-te".
l{)( ) C.rpihrlul ll SI],\\ I I I I FIFI I, \C' I,\RI III:ITSCOPL I- I]U I,(,,\ R]EI
prisosjrrti, nll-l \'oi lr,urli ,,doct()r irrtritol dt' o<.tntr'lti" pe acela care se
fagirlr.riegto a ttlm;itlui dureri de picioare - pi c6tc boli surrt grclc -, iar
zdt'obirc tlc deget sau clurere de nr.isca nu plinregte a vindeca. Afroi, cr.rrn
L'stL' Itlica patima m.it irii tlc;artc, c<t rr' cll adc\';r.tt ii asr-rprt..r p(' cL.i cJrc
c.ir.rtau ,,sederile mai sus"? A;.trlar, trr.br.ria ca I Iristos, Irrr'.ifitolul 5i
Incep.itorul ;i S.ivirgitorul snrercnit'i, po toati rartrur.r riddcinii celei rele
- adica a maririi dcp.rltc - s.i o taie. Inca ;;i pe aceast.l socotettt-o: dacii nu
ar fi fost vrenlea rnesei, i;rr Donrnul .lr fi vorlrit pentru aceasta, l;isind
deoparte cuvintele pr'r1tr-u alte lucruri, at ii avut cuvint Iternei] pdhanirea;
Lrr.rcuttt, fiindc.i estc crnir 5i inaintc.i ochilor \{itrtr-r itorului patini.i irrbirii
clt' inct'patorie ii asuprt'a pe ticalo;iii .rcoia, r.ra cr-r lbrura] r'reme sfituirea
Sa. Dar, r'czi pi intru alt fel [acest luclu], anurle dc c,it.l prihana Iru;;ine] i1
izbive;tc pe orn, gi cr"rrl il face de cinstit. C;ici, de ctit;i ruginc oste plin
lucrul .rct'st.r, cirrd spre locui ccl cc nu !i sc cadc !it'a cdut.lt IstipAnul
cir.rr'i]; apoi, dr"rp.i ct'a vellit ccl nlai cirlstit, i1i va zice cel ce te-l chcnlat:
,,Da locr.rl acestuiil" - gi acest lucru zicindu-l de nr.ri nrulte ori. Agariat tu
tc pogori rnai jos, iar aceia )ed mai sr.rs. Si dimpoh'iva, cat este dc \:rednic
dc laudi cAnd ace.la c.ll'c ('ste vrcdrric clc;cdcrca po,,gederile mai sus" sc
va pog()ri dintrrr inceFut, apoi se r'.r aila StzAnd nriri sus, krli dindr"r-i lui
locul ccl nr.ti dc sus. ()arc mic.i [i se pare. lic o sf;ituire ca ilc('ast.l .l
Domrrului, Cart 1.rt'ct'.r rnai marc clintrc f.rptclt' ct lt' bunc - adica pt
smercllie - o arati gi in sufletele.rscrrltatorilor o ptr:rr., gi sprt'chipul cel
bun il ar,luce pc cr.l ce o.rscnlti pe acoasta? l)e calo irrcru gi Pavt'I, lrccrricul
h-ri Ilristos, nlai pe rlnr;i l-a zis: .,Toate si se faci cu cuviinti gi dupi
rAnduiali" (7 CorirtlL'rti 1-1, 10.). Deci, cum se \'(r plini aceast.r? ,,Nimeni si
nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui?" l t Corintnilr,, ll r. il vczi
Pe ucenic ci .rceleasi graiegto cu cek'nle lnr.ititonrlui?
.r\;at1ar, cum s;i inf olcgcln ,,oricine se inalli pe sine se va smeri"?
Pentrr,r ci, multi, in via|.r acetrsta, inilferldu-se pe eiirr;;igi, dobAndesc cinstL..
Deci, ,,se va smeri" accasta irrseanrni, anume attrnci cind cine\'.r va
dobiintlinrai mult.i cinste in lurnc. Pt'rrtltr ca atunci t'stt ticalos 5i smorit la
[inaint('.I ]r-li] DLrmnrrzcu. instl nu f,arri in sf.ir;it 5i rrici tie catr(. toli ostc
cir.rstit lrrrr.rlca acesta, ci irltrLrcet de.rct'gtia se cinstt'gtt', ccilal!i il batjocolesc
sau chinf pi actgtia cart'il cinstcarr. Aqadar,.rtleviiratti este hot;riroa
atlevirr,rlui. $i tot col c.rrc csto ncvrerlr.ric cle iniltinlc gi o r;pcgtc pL'ea, ,,se
va smeri" gi l.r Dumnozetr - cairrd va fi Judcc.rta cc.r mai de.rpoi -;i irr
viaf.r .rccast.l, nlai virtos decit tof i. $i in chip firesc tot omul cstc nevrednic
dc inilfinrt'. Ninrerre.r, dar, sa nu se inalfe, ca nu pAni in sfirgit si st:
smercascii.
I,\LCUIREA SFIN I EI f]VANC]IIIt-lI I)I] I,A 1-UCi\ C-.rpik)lLrl I"l 101
-11,12-15:
Zls-agicelui ce-L chernase: Cind faci prinz sau cini, nu chema
pe prietenii tii, nici pe frafii tii, nici pe rudele tale, nici vecinii bogafi, ca
nu cumva si te cheme 9i ei, la rAndul lor, pe tine, gi si-!i fie ca risplati. (13)
Ci, c6nd faci un ospif, cheami pe siraci, pe neputinciogi, pe gchiopi, pe
orbi, (1,1) Fi fericit vei fi ci nu pot si-fi r;spl;teasci. Cici !i se va rispliti la
invierea drepfilor. (15) $i auzind acestea, unul dintre cei ce gedeau cu El la
masi I-a zis: Fericit este cel ce va prinzi in imparitia lui Dumnezeul
t11, l2) Pilde 3,27-28 /'lbbie,l, 7 f14, 1.1) Neemia 8, 10 / Iov 3.1, 17 / Psalm '10, 1 / Pilde 3, 9 /
Tobie 4, 16 / Sirah 1{,13 ( I l, 11) Pilde 19, 17 / iltatei 6, 4 f /.1, l5i Apocalipsa 19. 7-9
Din doui pdrfi fiind alcituifi mcsenii cinei, din cei care au chenrat Fi
din cei cc au fost chemali, Domlul pe partea celor ce au fost chemafi, mai
intii a por'5fuit-o prin sfdtuirc la smerenia cea ltlautuitoare - Fi hran;
nL.impulinati inairtea krr a pus. Iar acurn, pc cel pe carc L-a chemat, agijderea
il diruiegte [ii face dar]; gi prin sfitr,rire, asemenea il ospiteazd, oprinduJ pe
el de Ia a face ospifurile pentnl oarecale dar omenesc;ii a agtepta degrabi
risplitirea. CIci accia care sunt imputinati fmicil cu sufletul, chcmAnd
prieteni sau rudenii, fac aceasta pentru darul cel clc. acum, dciudat.i; gi de
nn-l vor dobindi, se rnAhnesc. Iar cei mari ctr sufletul, a;;teptAnd daml in
via!a ce r,'a si fie, de la Cel cu erder'5rat bogat, primesc r;splitire. $i aceasta
zicAnd, Domnul nu ne opregte pe nor dc la cinstea cea citre pric'tcni, ci ne
inva|5 a nu r.inde [negu!5tori] prirnirea cea prieteneasci.
$i auzind oarecare acestea ti socotind cum c.i Dumnezeu agijderea
dAruiegte 9i asemenea osp:teazti pe drepli cu nlese trupegti, a zis: ,,Fericit
este cel ce va prAnzi in Impirifia lui Dumnezeu!", cici nu era acesta
duhovnicesc, ca si poat; infclege cele nlai presus de simlire, ci era incd
sufletesc, adici de gAnduri omenegti era pov5tuit. Pentm ci inhu acest fel
este cel sufletesc: nirnic mai prcsus de fire nu crede, ci toate dupi fire le
inlelege. C;ici trei ageziri [stari] sunt: trupeasci, sufleteasci gi duhovniceasc.i-
Iar starea trupeasc.i este cAnd cineva voiegte a sc vcscli gi a se bucura
dimpreuni cu a facr: riu altora, precum este nearnul tuturor ri;ritorilor'. Iar
starea sufleteasci este cAnd cineva nici a v.ltima pe cirrev4 nici a se vit;ma
nu voiegte, cici aceasta este a trii dup;l fire, pentru ci 9i insigi firea ne inr-afti
pe noi aga. Iar starea duhovniceasci este cAnd cineva, pentru tapta burri
r.oicttc lii a se r.itirna gi a se. chirrui. Agadar, cea dintAi stare este ir.rafari dc'
fire, cca dc-a doua dupi fire, iar cea dc-a trcia mai prcsus cie fircrl. Deci, bt
rr Micar ci amindoui acestc4 .tdici ,,afa|i
[1805] cle fire" pi ,,mai presus de fire" surri
abattri dr-. la cea tlupi
firc, insi se de'ost'besc una dc alta- lientru ci ,,mai presus de fire" sc
zicc cind se facc vrco abatere de la cea ,,dupi firc" citre ccva mai bun gi dc folos. Iar ,,afarii
de fire" st zict'cind se'facc vrco abatere de ia cca ,,dup.! firc;'citre cevl mai riu ;i de
vitimare. Dar.rcestea se zic aga 9i pentru ci ,,afari de fire" este lucrul cel din neputinfa
iirii, hr ,,mai prcsus tie firc"' este ltrcrul cel din prrterea lui Dunllrezeu (dupi Vlemides).
I
r-
,,M-nm ristignit impreuni cu I Iristos; si nu eu mai tr;iesc, ci Hristos triieste in
minc. 9i vinla de acum, ilr trup, o triiesc in crcdinfa in l'iul lui Dumnezeu, Care m-a
iubit si S-a dat pe Sinc insusi pentru minc ' {(;,r/,rlr,ll l, l(.1).
I irr ..litia .1" la l80i, in l()c dr' ,,S nu ^nceput toli, cite urrul, sS-gi ceari iertare", sc
I
g.ise;tt',,$i iu inceput toti dimpreuni a sc lepida".
r.,\l-culltEA sFtN I Iit !tVr\N(;l il.I I)r: L/\ l-uc ]\ (l.rpik'lul 1-l
lll
tl
I
20"1 C.rl'liolrrl 1{ SIJAN'] L L ILOFII-,\( I ,,\I{I JII:I'IS(]()I'L i, IJU I (]AItIIIl
c;utand adica spre legile firii, r1-a primit,,Fecioaril si nirscri I)rr tl rrt'zeLt ",
pentlu ca er.r lucrtr nr,ri p1g5115 de fire. Inci 9i toti cei carc se laud.l intru
intelc-pciunca cr:.r clin.rtara, din pricina ,,larinii" ..1costcia, adica pontnl tire
Ifirea vazutti], n-au clrnoscut pr: Iisus, Cr.l Carc a iruoit firt'.r. lar prin ct'l
care ,,cinci perechi de boi a cumpirat" gi le cearc.i pc tiansclc, estt'irrlt'les
si omul cel irrbitor cle trup, 63yq. pe cele cincj sirnluri ale suflt'tlrlui cu celc
ale trupulLli si lt'a inlugat;;i sufletul, trnp 5i l-a f.icut. I)entnr.cearta, ca
urrul care la pirl.int - aclici la cele pimiint('lti - osto pirotrit gi st:
indelctnicepte, rru r, oit'gtc a se impirtigi de Cina ct'it cltrlrovrrict'asc.i. Cici
zice;i infeleptul: ,,De ce infelepciune se va umple cel care tine plugul?"
(Sirah 38,27-29). Iar ct'l ca rr-. pcntru ,,femeie" cadc, itcosta ostc itrbitorul cic
irrdulcile gi de desfitare, care de trup - c.lre oste imprt'und slujitor al
sufletului - est(' pironit; gi, fiindca este intn-l el, ca Fi cunr ar fi lipit de
cl.insul, lui Dumnczcu a-l pl.rcca nu poatc.
lnca Ie pofi infclcge pr'toate acestea gi dupi curn se aucle graiul, cici
c.iden de la I)umnozeu fi pentrr.r,,tarini" $i p!'ntru .,perechi de boi", gi
pclrtru nunti - inclelctrricirrdu-ne,.rdici, intru ilceste.l; li toatar Vi.1ta la
acestea choltuir.tdu-o - li unL'ori ;i pana la sangr. pentltl acostca
sfiramAndu-rre - si lrimic .l r-rmrlL.zeiesc, nici irrttlegcre. 9i nici grai cr-rgetAnd
sau Llneltindrr.
11, 21-21: $i intorcindu-se, sluga a spus stipanului siu acestea.
Atunci, m6niindu-se, stipinul casei a zis: Iesi indati in piefeleri 9i uli!ele
cetitii, si pe siraci, gi pe neputinciogi r', 9i pe orbi, gi pe gchiopi adu-i
aici. (22) $i a zis sluga: Doamne, s-a f;cut precum ai poruncit 9i tot mai
este loc. (23) $i azis stipinul citre slugi: Iegi la drumuri 9i la garduri 9i
silegte si intre, ca si mi se umple casa, (24) cici zic voui: Nici unul din
birbafii aceia care au fost chemali nu va gusta din cina mea.
r/l I I r Ilatei 22, 7 / I Corinteni 1, 27-23 /ll. ll :1r lU;rtei 2l,.l3r 22,8-9, 1{
r\u fost lep;irla!i afar.i citpt'teniile. ir,rdeilor gi ninrotitlintru aceltia n-.r
creznt in Hristos. Clici si t'i sr. liLldau intru rilltatL., zic6nd: .,Nu cumva a
crezut in El cineva dintre cipetenii sau dintre farisei?" //orlrr i, ,lE/ Dcci,
accyti irrvi!.itolii clc l-cgc;i cirtr-rrarii, precunr zicc Prtxrrocul (lsditl rlp.
l9), innebtrnir.rclu -se , au c.izut din dar.
I r\
,,urrelti" cur .intu l, inst'.r nrn.i .r-l folosi ca pe o unerlta cl u hrx rticr'.ts..i, .frt r. r rir'.tt;r
f.rpLr L)uni cea lucrikr.rrc. Ast.izi, din pac.1tc, ,,a unelti'' estc ir'\trles cLr pris()sin|.i intr{\ noilni
f€'a- liti care estt'inftlesul nccstui cLl\':rnt in.1ic;ionarclc'de azi: a ori].rnrz.r pr'.r\.un\. J
intrcprinde in Lrin;i,.] c()i(r,, (r prrnc la calc un conrplot, a colrspir.r,.1 .(,njrrr.r, n ur,/i, it lcse.
ri in e.lifia clc l.r l8()5, in loc r,ic ,,pietele", sL'gisefte ,,rispintiile".
r6
in eclifia tle la lftl)5, r'r lrr .1e ,,n epu ti nciosi ", se giis('tte ,,betcBi .
li t-c u tRu,\ st-tN] E1 EVAl.vcl iut-ll DE LA LUCr\ Cnpik)lul l-l 205
l:,\.lic.r
f-rcntru .:lc('nst.l itnLr nrirtLrri('\ ictile nrLrltor t,.rnrt'ni.
r" in t.1i1ia de
l.r 1805, in ioc.lc ,,la Mirre", s('g;r5('tte,,c.itre Nline".
''' ln t'rlilir dt'la I 3t)5, irr loe .lc ,,nu-9i po;rrti crucea sa", st, gns(,lte ,,nu-9i ia crucea sa"
IALCUIITEA SI]INI.T,I EV,{N(,I II I,II DE t,I\ LUCI\ ( Jpit()lul l+ 107
pricilra dragostei cdtre riAnpii, estc oplit cl do ier a facc ir-rcrul cr:l bun. Pentn-l
c"i, de lru il vor inrpietlica [de la cinstirea cle Dunrnezcu], irrvatti Dclnrnul
a-i cinsti m.ri vartos. prani la sutlarea cea m.ri do pe urn1i. Si crrm lnvtrtd
Hlistos accstca? Prin ce.r mai m.rrc inrrit.itur.r, aclici, pritr cclc cc irrtLryi El
le-a f.icr,rt, cici ltr i losif ii era supus ( Lricn 2, 51r, m.icar c.i r1u ('ra crr acleviir.l t
tata al Lui, ci nunrai eril socotit a9a. lar tle \1.ric.r Sa at.lt.r pr"rrtarc de grij.i
avea in toat; vrer.r1e4 irlcAt llici cind er';r riistignit lru a trccllt-o ct-l vederea I
2i'
in edi;i.r de la 1805, in loc clo,,a-l lua in ris", se girsepte ,,a-l batjocori"
i
ti
!i
20S C,rfin)lul 11 SIr\N fUl.I E()ll L A( "t ,\ RIJIfl'lSC( )PLrl. llUl C.\RlLl
hrcd lit()t omLll care a alos a lucra fapta cea [-run;i, dar nlr a ijuns c.l sil
ia ii curl()ftinti durnnezeiasc<i, p€'ntnt ci firii de piinire;i firi dc'stroteali
a ilrceput i.rpta 6.11 1.,.,'.rr, tir.i dt'ispravirt'zidestc, fiirrdc.i nu po.tct siivArti
,,tumul" cLlno)tinkri celt'i in.rltt.. f)rt'pt actt';r ;i rstr. ,,batjocorit" atiit dc
oameni, c:it;;i de draci, carc il vatl pt untrl ca acesta.
lrrca si in alt chil'r, prin ,,temelie" r'ei inlck:te cut'rintrrl inr,.iliitr-rrii.
Cici cr-rviintul irrvi titrr rii carc gri icstc - cl-rm a r fi cle pildi pLrltru infrina rc
-, fiirrd pus in suiletr.rl lrcenicullri cste ilsenr.inilt crr ,,temelia". Dcci, se
ctrvine peste crrvintul acest.r, adic.i pr.stc' ,,temelie" a;i zidi, pt lucrarc O
zic. Perrtlr-r c.r, iapt.r burla pe carL..rm pus<r inirintt'si anr sivir;it-o sii ni st
fac:i noui ,,turn" c1r-'tiric tlinaintr.a vrijma;rrIui.
Iar curn c;i ,,temelie" est('ct-lvantulsi ,,zidire" ltrcrarta, clin destrrl ne
ilrval,i pe noi Apostolul, cind zice ca a prrs ,,temelie" pe Iisus I-lliskrs (.1
Corintori 1, '10-11); i.rr pt' urmi spune zidilile cele de. multe feluri alc
fir.'cirrria, adic.i fapteJe Irrcrurilor ori .r cekrl L.rune'ori .t celor role /7 Coritttt:tri
.1, 1 2-15 ). I)eci, si rre tcm(.n1 ca nu cu nl \''a si nt' ba tjocorcasc.i pL. rloi d racii,
cici ;.x.n1t'u aceasta ti Prixrrocrrl griit'gtt- c; ,,batiocoritorii ii vor stipini
pe dAngii", adica pc cei rlcpiirtali dt la Dumtrtzt'u (/sriirr ca|. 3).
'11,31
plecind si se bati in rizboi cu alt rege:r, nu va
.15:Sau care rege,
sta intii si se sfituiasci,
daci va putea si intimpine cu zece mii pe cel care
vine impotriva lui cu douizeci de mii? (.llt Iarde nu, inci fiind el departe,
ii trimite solie si se roagi de pace. f .3.3t Agadar, oricine dintre voi care nu se
leapidi de tot ce are, nu poate si fie ucenicul Meurr. (.lJl Buni este sarea,
dar daci si sarea se va strica, cu ce va fi dreasi?r' (.15) Nici in pirnint, nici in
gunoi, nu este de folos, ci o arunci afari. Cine are urechi de auzit si audi.
/1.1. llrlt.rtl:i 5. l3/i\lnr(u9 50/l/ lirIsrir6,9
Si pild.r aceasta ne invati p('noi si nLr firn irrdoiti crr grindul;9i rru
catre tnlp, ci catre Dtrmnczer.l s.l ne pironim. Iar tle voinr s.i ne ridicrlrl l.r
ll in edilia cle la 1E05. in vr:rsetul 31, in lclc de ,,rege", se giseik, ,,impirat".
r: in c.1i;ia Lic la t605, in lrr clt'
,,de fot ce,rre nu poate si fie ucenicul Meu", '.'
g.ist'5te,,de toate avufiile sale, nu poate s,i fie ucenic al Meu". I-a nccst cutint nl
i\lanluitorulLrr, Sf.rntul Nlarim l\liiturisitonrl, in Cri!irir// rrs..l/(-nc inYa[.i: ,,1.5) Ccl c|
lrea si sc fac.i uct'rrictrl Lrri si si se aflt r rttlrric de El, ;i *.i prinreasc:i tit'h lll !.Lrterr
inrpotriva duhurilrrr r.iutitiise c1r:sface dc toati lt'gitr.rrr trlrpcasci ii se golegte de t()at,i
imp.itinrirc.r dup.i celt'm.rterialt',5i a5a i.r ltrpta cu vr.ijnralii nr'\'azuti p('ntru portrtrcilc
I
l-rri, pr.r'qx6 Insrr5i Donrnrrl ni S-.r f.rclrt pe Sine pild.-r, isf i111 6' tt., in pusti('de.ntrt'
.apcteni.r l()r, i.ri dupn ct' .r \'('nit irr lurne, tle cntre.ei stipiniti .1t,accla" (|i/rrr',r/ar
rorrriirrra.r'ri, r rrl. 2, e.l f{rrrrranit.)s, Ilu.urcsti, l()q(), p. l()).
lr in editi,r dL'la 1E05, \'crsetul lJ r'.tr urnrJtL,rLil ,,Bun.i cste sarca, dar d.1ci si
saren se va inrDuti, cu ce se va sira?"
I
ii
Cerrrolur. 15
Pildt,lc: dcspra tnirt L:t,n ptiartlutd, dr:sprt drnhnm CL'LI piL'rLluti
;i dcspre fiuL risirtitor)
1
in e.li;ia t1e la 1805, titlul capikrlului este: ,,P.ltru o sttli dr oi pilLlti si ptutru .ccL,
Llni|nt:. Ptnlru l l cd c.e st Llus ittt, -tt lard drlaltf".
r in edi;ia de la 1805, irr L,r
de,,pierduti", se tisetre,,riticiti".
r
in edifia de Lr..1805, ilr ltrc,.1c,,am gisit oaia cea pierduti", se giscitc,,!m gisit
oaia mea cea pierduti".
r In edifia
de la 1805, in loc dc ,,nu aprinde lumina si nu mitur; casa si nu.cauti cu
gdji", gisette ,,nu aprinde ficlie 9i nu mituri casa gi nu cauti cu deadinsut',.
sc
t
in edilia de la 1805, in loc de ,,bucurie ingerilor", s(, g.isegte ,,bucurie inaintea
inecrilor".
I
2ll Clliik)lul l5 SI.ANIL L I I:OFII,,\CT ,\I{I IIEI'ISCO| L I- IJUL(].\I{IEI
" Adic.i firea d.irujt.i cu PLrtorca cuvirntului, prin c.rro infeleg.'nt ln;;erir 5r ...rnr. ,rir
' Nu insearnnii ci pacatclc firii omc.nelti surlt ut().lrc; calci cunr pot fi u5oire, rle
vrcnr(' co.lduc mo.rrtca? insi, prin ncmirginita Sa rlragostc', Dumnt'zou lc ia asuPr.r S.t
pc ll!, r'roastre li lnsuli FiLrl lui I)unrrrczc'u n(. ir,\,.i.i ti l.t'noi si facenr asemc'ne.r ,,Mai
mare dragoste decAt aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui si si-l puni pentru prietenii
sii" l lantl l1 l3).
t/\l.cultil,,\ sfl\t r:t h\,.\\cr tELll l)[: LA t_r,c;\ (.rlrt0lul li It
tmpul Dcxnnuhli, piilrl.intesc fiind gi ast'me'nca cu lloi, a lLlnlillat cu focul
Dr.rmneze'irii, cle care s-a luatN. krc.i ,,s-a miturat si casa", adica toata lunrea
s-a curifit cic- picat, Lrcntru ci F{ristos a fost Ccl Care ,,a ridicat picatul
lumii" llrrirr 1,29).9-i cu aclevirat,,s-a aJlat drahma", cl.ripul cclimp.iratesc;
ii brlcurio s0 face gi lrrsr-rgi lui Hristos Celui Ce a ailat-o, gi putr'rilor ct'lol cle
Sus, caro surrt ,,prietene gi vecine" ale I-r"ri -,,prietene", ca gi ct'lc c.t rc lac
voia Lui, iar,,vecine", crr si cele cart'surrt tir.i dc tl-rlp. Si ccrc Ia intclcgi'] nu
cumVa ,,prietene" ale l-ui sllnt toate puterik'cele tle Srrs, iar ,,vecine", cele
r.nai de aproape , precum Scaunele , Heruvimii gi Serafirnii? Cti vezi cuvilnhrl:
,,9i cheami pe prietene 9i pe vecine", ci se pare ctrm c.i dotrl pit'li oarecare
insemncaz:i, m.ic.rr clegi mtri iscoclitor lucru se vcclc Ia fi accsta ce-] s.it'irscsc
prin ccrcarea arninunfiti .l cr,n'irrtului].
'15,
$i a zis: Un om avea doi fii. (12) qi a zis cel mai tinir dintre
1l -16:
ei tatilui siu: Tati, di-mi partea ce mi se cuvine din avere. $i el le-a impir,tit
averea. f1.3) Si nu dupi multe zile, adunind toate, fiul cel mai tanir s-a
dus intr-o tari depirtati 9i acolo gi-a risipit averea" triind in desfriniri r''.
/i.1) $i dupi ce a cheltuit totul, s-a ficut foamete mare in tara aceea, si el a
inceput si duci lipsi. (75) $i ducindu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii
acelei !iri, si acesta l-a trimis la larinile sale si pizeasci porciirr. (7(i) Si
dorea si-9i sature pintecele din rogcovele pe care le mincau porcii, insi
nimeni nu-i didea l /.i. l.ir pirdc 29, 3 r r ,. /.lr s,
'irde '
$i pilda accasta aselnene.r este cu ccl(] dc mai sus, ci p.lc('.r5t,) pun!'
inaintc;i-L nllrnettc ,,om" pe Dumnczcu, pc Cr.l cr.r adcvi.r.rt iuLritor clc
oameni, iar ,,doi fii" pe cele douii cete de oarneni: pe drepf i ;i pc pac.itogi.
Si a zis cel nrai tdnir: ,,di-rni partea ce mi se cuvine din avere". Dlt'pt.r-
tea cste mottenirc vechc a firii omencati;i rlir.rtru .lceastn pli.iu.i nu *r
despalte Ido tat.i] feciortrl cel rnai marc; iar p.lc.rttrl oste riLlt.lte cc s-.t
ficut nrai pe ulni, pentnl aceasta;i cel m.ri tAltir sc despartt'[de tata],
adici: (-cl cirro s-.1 crescut irnprcun.l cu picatul, care pc ut nr.i s-il ad.tugit.
Inci;i iu alt chip, ,,fiu mai tinir" se zice picatoslrlui, c.r urruia carc
este scornitor tle lucruri rroi gi ridic.lkrr asupri gi potrivnic vt)ii parirltotti.
,,Tati, di-mi partea ce mi se cuvine din avufie". ,,Avu!ie" a omului
este partc;r c{]a cuvAnt;k)arc, cil'eia ii urmcazi 9i st.lpAnirt,a rlc sirrc, c,i tLrt
" Aelic.i, cu c.rrc S-n u nit ir1 l)erso.rn.r (lpostasul) Nl.intuikrrulLri lllistor.
" in edilia tie la 1t3l)5, in ve'rsctule l l-i i, rn l,r- rle,.avere . .c Hr.(,trt',,avutre
r" in ecligi.r dc la
l8tl5, in loc cle ,,triind in desfriniri , se g.rsestc ,,vieluind intru
dezmierdiri ".
rr in t'tlitia .le la llJiJ5, in loc dc,,si pizeasc;
porcii", sc t:rsettc',,si pas<i polcii
-l
llr C.r p,h riu I 15 StANTUI- EOFILi\C'l Altl tltiPISCOPUL BU LCi\Rlll
rl
118051 Adici parten cc.r cu\'.intih)irre.
lr A.lici este un singur lucru, o sinlluri entitak,.
T I-CUIItI],\ SFIN II:I EVA).JCIIELII I)I] LA I,UC;\ C.rpik)hrl l5 tri
$i ,,ainceput si duci lipsi", ca unul care nu se tcme de Dornnul, ci
departe este de DAnsul pcntru c.1 ,,n-au lipsi cei ce se tem de Domnul"
(Psalm 33,9). fi ctrnr rru cste lips.i celor cc se tern? Pcrrh'u ci ,,cel care se
teme de Domnul, intru poruncile Lui va voi foatte" (Psalnt 111, 1,). 9i
pentlu.lceasta este slar'.i 9i bogatic in casa llri,;i urai lirtos a risipit
[imprrtlgtiat, imparlit] cl ;;i a dat s.iracilor, ataita cste dep.rrte cle a fi el lipsit.
Dcci, ccla cart's-a clus dt'partt' cie Dumnczeu gi nu arc inaiutt'a ochilor
fafa Lui ccer infricogati, cu cuviirrti [irr chip filcsc] ,,duce lipsi", fiindci
nici rrrr crrvAnt tlrrmrrezeiesc nu lucrc.azi intlu act'la.
,,$i ducindu-se", adici inainte cilitorind 9i sporirrd in r.iutate, ,,s-a
alipit el de unul din locuitorii lirii aceleia", cici ,,cel ce se alipegte de
Domnul este un duh cu El", iar ,,cel ce se alipegte de curvi" - de firea
drtrcilcrr -, ,,un trup" se face (1 Corintani 6,-16-17),carnecu totul fdcdndrr-se
gi locag al Duhului neav6nd intru sine - prccr-rn1 erau cei din vremea
potopuluirr (Fsccre 6,.1). Pt'ntru cd ,,locuitorii acelei liri" ce estc departe
de Dumrrezeu, dracii surrt, cu adevirat. lar,,fiul cel tinir", dupi ce a
sporrt, gi in riutate pr,rternic s-a facut, ,,pagte porcii", aclici se face gi altora
dasciil al rlutafii pi al faptci cclei noroioasc. Cdci toli cci ct' iubesc 9i se
tivilesc in noroiul faptelor celor de necinste'gi al patimilor celor
materialnice, ,,porci" sr"urt, deoarece ochii porcului niciodati nu pot vedea
ccle dc sus, fiindci au ciudatd alc.ltuire. Polrtm accasta gi pttrcarii, cAntl
princl vrcun porc li nu pot sii-l faci si taci, il intorc clt capul hr sus 9i il fac
p-rt r.l de strigi nrai pulin, c.lci viiucl oarecum spre vt'dcrea cekrr ce niciodati
nu le-a vizut, ;i ;rrivind ce le'de sr"rs se. sp.iimAnte.azi gi tace. intrrr crcest fcl
sunt oclrii celor carc crcsc intnl celc. rcle, niciodatd nu vid cclc tle Sus.
Deci pe acegtia ii ,,paste" ccl cale covArgegte pe- nrul!i intru ritrtatc/ preculn
sunt rnijlocitorii curvelor, r'itafii tilharilor, mai-marii vamegilor'- ci toli
acegtia sc va zicc curn ci ,,pasc porci". Si tAnjc.gte ticilosr,rl acesta si sc
,,sature" clc picat - gi nimeni nu-i di lui sat cle acest fel. Pentlu cd nu
prirnepte sa! clirrtru cele rclt: acela carc intru acestea s-a obi;nuit, cici nr-r-i
statornic.l indulcirea picatulr,ri, ci inclati se face 9i sc desface pi se afLl
iarigi dc;;crt tic;ilosr-rl. $i cu ,,rogcovele" st ascanrind picatul, fiirrclci arc
indulcirt'gi a.splime, cici irrdulct-gte r.rcmehric ai rnru-lccitc vcyric. Agadar,
nimeni nu-i d.i s.i se sarturc de riut.ifi celui care se desfitcazi intru acestea.
Cici cinc ii r.a gi da hri sa!;;i il va inccta [sitr.rra]? [Oarc] Dumnezcu? Dar
[El] nu este de fa!.l, cici ,,departe" clc. la Durnnezeu se rluce cel care'
't,,Nu va rimine Duhul Meu pururea in oamenii acegtia, pentru ci sunt numai
trvp" (fner :6,.l).
ll
I l(. C.rp.i1'|u L. SFA\ fLL I [(Jl:ll.?\Cl ,\Rllil:l'ISCOPL l. l]Ll.(1,\ltlll
lnirlilrci r-urele ca acestea. Dracii, oarc? Dar cum [r'or da satl cci c.]rr: ntai
\';rt()s la accasta sc sariiuiesc, ca sd nu faci niciotlati incetarc [satr-trarcl gi
sn tir.l de rduttrte?rr
'15,17-21:Dar,
venindu-si in siner', a zis: Cifi argafi ai tatilui nreu
sunt indestulati de piine, iar eu pier aici de foamel /1.9t Sculindu-mi,
mi voi duce la tatil meu 9i-i voi spune: Tati, am gregit la Cer si inaintea
ta; f J!l) nu mai sunt vrednic si mi numesc fiul tiu. Fi-mi ca pe urrul din
argalii tii. /20/ $i, sculindu-se, a venit la tatil siu. $i inci departe fiind
el, l-a vizut tatil siu 9i i s-a ficut mili 9i, alergind, a cizut pe grumazul
lui 9i l-a sirutat. (21) $i i-a zis fiul: Tati, am gregit la Cer 9i inaintea ta 9i
nu mai sunt vrednic si mi numesc fiul tiu.
I lt, /Sl Osen 1.1,3 / Amos {, 12 i/5. lll) Isain49. 15 / Iezcchiil 16. 6. 10
,,$i-a venit intru sine" ccl ce pani acull era curvar, cici p,irr.i cintl
facea ct'le rele, afar.i,.lc sinc tra. Cii sc zice ca ,,a risipit avufia" 5i, cu
cr-r'i'iirrfi, Ide actca] afarii de sine este. Cici nr-r petrccc intm ,,avufia" sa,
.rdic. in partea cea cuvantatoarc, ci ca un ltecu\',intitor vieluiegtr', linc.i]si
altora incepitor dt' necur'.intare ficindu-se, afar; de sirrc fiintl ;i
nepctreciind in partea cL'a cnvAnUtoare. Iar cintl va socoti [cr"rntpili] 6i1g
a fost;i la cc fcl clc ticikrgic a irjuns, atunci iqi ,,vine intru sine", g.inrlir.rd,
Iinci] 9i la pociin!: r'iind dc la cea dc afar.i riiticirc.
Iar,,argati" ii ntrrnc;tr. pc cL'i chcmatir- l.r crcclir.r!i, care irrca uu.rr-r
.rjuns s.i sc iaca ,,fii", ca Lrnii ce inci rru s-au h-rrlinat - si cu ade\'.irat, ct'i
chL'nlafi la crtdirr!a, irrdt'stulare au de ,,piine" clrvantitoarc, fiindc.l in
fiec.rre zi ;rscultd citirilc.
ii lre,-rt..,.1 cun().rltL. osebirea ,,argatului" de,,fiu", ascult.i: trci sLrnt
r.irrdr.rielile cclor ce sc rlintuiesc. Unii car nigte rolri s;ir'6rtesc ltrcrul cel
Lrtrrr, temindu-st tle Jutlec;rti, care gi Davirl insemneazi: ,,Stripunge cu
frica Ta, trupul meu", zicintl ,,ci de iudecifile Tale m-am temut" (/)salrl
118, 1 20).lar allii sc. p.rr a fi argati, care pentm ri vrr.r bunit;ifilor se silguicsc
s.i placi ltri Dunrneze u, prrecun'r acelagi David zicc: ,,Plecat-am inima mea
ca si faci indreptirile Tale in veac pentru risplitire" (PsLrlnt 1lE, 112).
i
Dr.rcii cunosc c.i pn.lt0l(,sL|lrt nitte surognt|J ()i(,ritc cclor lirtntricc irlc onrolui )i,
rlin actasti pricin.i, i;i intrt'brrinleazi tontii iscusinf.r clar, yi accasta, num.ri ntit c.lt L)
ingidtric I)umnczcu pt'ntnr fiecare onr in partt'-.n prin inritire;i prin i nr b r.i t i;.r re.r
p.ic.ltLrlui, s.i in;ele scte.l fiinfial.i a firii omcnegti.
r" in e.ligir de la l8{)5, in l,r dt,,,in sine",
se sisctte,,intru sine'.
l: ,,Cei chemati" surlt nunrifi ,,catehumcrlii" c.rrora ]i se vestesc.rl\'ir1t('l('lLli
I)umrrt'zcu li :r'g.itesc pt'ntru r l-'rinri luminarea SfirllLrlui l]()tr.'z.
fALCUlltEr\ Sf l\'IEl E\t\\CIlEt.ll l)Fl LA I.UCA C.1pik)lul 15 ?17
Iar t.rl$ii sunt iii, care pentru riragostear cca catre Durlnezeu implinc-sc
pomncile I-ui, precum krt DaYid mirtrlrise;te: ,,Cit am iubit legea Ta,
Doamne, toati ziua cugetarea mea este" (Psdttt '118,97/; ;i iaragi ,,Ridi-
cat-am miinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit" (.I)sa/rir 11S,
-1.9), nu ,,de c.l l'c m-am temr.rt"; ;i ialigi ,,Minunate sunt mirturiile Tale"
gi pcntru ca sllrlt rnillr-lnate, ,,pentru aceasta le-a cercat pe ele sufletul
meu" (Psalrrr lIE, 129).
A;;adar', cind in riinduiala ,,fiului" fiincl cirrcva, ial apoi pentnr picat
se i a izgoni yi va vedea pe altii c.i dobinclesc d.rrurile celc clurlrre zc-ie;t i
gi se inipirtagesc din dumnezeiegtilc Taine, [inca] gi cu P.iirrt-a cea
Dumnczciascii (cdci nu rrurnai pcntru ce i chcmali la crcclinfi sc cuvinc s.l
inlelegem cee<r ce str zice pentru ,,argali", ci, ;;i simplu, pentrtr cti ce se
sunt in Biseric.r pi nu sunt din rarrcluiala cea dintiii, a ,,fiilor"), aturrci, dar,
dator cstc a-gi zicc luiinsugi aceste cuvinte vrcdnice de milti: ,,.Cifi argali
ai tatilui meu sunt indestulali de piine, iar eu pier aici de foamel
Sculindu-mi" dir-r ciderea pacatului, "mi voi duce la tatil meu 9i-i voi
spune: Tati, am gregit la Cer 9i inaintea ta", cici lisind cele coretti, .rm
gretit illaintca lor, cinstind mai mult dccit accstca indulcirt'a cea opliti; gi
aln ales rnai nrult locr,rl foametci, decAt Cerul, care este patria mea". Cicr,
ca sd zic in pildd, precum se spune cti ,,grcgcgte fafii tle aur" cel c.rre cinste;te
plumbul mai nrult clecit aurul, tot ata gretette fafa de Ce r cel car(r .r cinstit
rnai mult cele p;imirrtcgti, decAt Cerul. Caci [untrl ca acesta] cu ;rdevirat
estc gregr.lnic clc la calca ce ducc citle Cer. Si ia aminte ci aturrci cdncl
gretea, grelea ca gi cunr nu sivArgea Iriul] inairrtea lui Dumnezeu, iar
cAncl sc mirtrrrise)tc, sirnte ca ,,a gregit" inaintea lui Dumncze.u.
,,$i, sculindu-se, a venit la tatil siu", cici ni se cut,inc nouai rru rrumai
si voim cele pl.icute lui Dumnezeu, ci s:i le gi facem. $i precum ai vdztrt
fielbinte a fi pocain!a,.rscmcllL'a gi milostir.irca tatdlui vezi-o, ci nu l-a
.lttcptat pe filrlsiu si virri;rir.ri la el, ci inaintea lr-riapuca gi-l imbri f i;;eazi,
prutru c.i ,,tati" este cu bundtatc.l, micirr de;i ctr firea estc Dumnezeu. Si
pe de-a-ntregr,rlb pe dinsul il cuprindc [imlrrif igeaza], ca dinspre toate
ptirfilc pe cl l,t sinc si-l str'.lng.i, rlupi ceea cc s-a zis: ,,$i slava lui
Dumnezeu te va inconjura pe tine" llsrriri 5.9,.9).
$i tle demr:lt, trdici de cintl se dep.irta ,,fiul", r'renre ii era ;i ,,tatilui"
de.r sc departa cle cuprindere [imbr.iligare], iar cind s-;r apropiat prirr
rug.lciune gi prirr intoarcere, \'l't'rrre s-a fdcr"rt de a-l cuprincle [imbrafisa].
Deci ,,a cizut pe grumazul" - cel ce mai intAi se ridrcasc [impotril,;1 6.,
r" in.'.li1i.r clc la 1605, in lttc clt',,pc ds';-ntrt'gul", st'.rfli ,,totuluti t()t prc tr)t"
ir
lulrreditiatlelal805,inloc.lt',,vitelulcelingrigat",st'gist'5te,,vifelulcelhrinit"
TAI-CUIIIEA SI,IN IEI EVANCHELII DE LA LUCT\ Capitolul 1,5 :1e
15, 25-32: Iar fiul cel mare era la tarini. $i cAnd a venit gi s-a apropiat
de casi,.a auzit cAntece 9i iocuri. (26) $i, chemind la sine pe una dintre
slugi, a intrebat ce inseamni acestea. (27) Iar ea i-a spus: Fratele tiu a
venit, 9i tatil tiu a injunghiat vilelul cel ingri9at21, pentru ci l-a primit
sinitos. (28) $i el s-a mAniat gi nu voia si intre; dar tatil lui, iegind, il
ruga. (29) Insi el, rispunzind, a zis tatilui siu: Iati de atAfia ani ili slujesc
9i niciodati n-am cilcat porunca ta. $i mie niciodati nu mi-ai dat un ied,
ca si mi veselesc cu prietenii mei. (30) Dar cind a venit acest fiu al tiu,
care fi-a mincat averea cu desfrinatele2r, ai iunghiat pentru el vilelul cel
rt)
118051 Aici unde' s-a ptrs ,,hriniti". in izvod u I cel Brecesc este Xrrcrrtiq care cuviint
sealcituiegte tle la Ettti; aclicd ,,g16u",;;i inseamni ,,hrinit", ,,ingrigat", ii pcrltnr aceasia,
Sfentul Teofilact zice ci piine'a pe care o fringem, dupi ceezr ce se vede. fjindci cste din
Br.iu li(:ulJ. -e zic| Errrrrci: ri .elc ce urnrerzi.
21
Lr edilia dc Ia 1805.ln loc de ,,vifelul cel ingrigat", se giseyte ,,vi!elul cel hrinit".
22
in cdi;ia dc lc 1805. in lcr de ,,averea. cu desfrinatele", sc gisc'ltc,,avufia cu
curvel e ".
T
ingrisat. /.11) Tatil insi i-a zis: Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate ale
nrele alt tale sunt. (.llt Trebuia insi si ne veselim gi si ne bucurim, cici
fratelc tau acesta lnort era gi a inviat, pierdut era si s-a aflat.
rl)..llr t.uca 15 2{
r\ici t'sit'intrelralr:a ct',r rtrlrlt \'r'stiti: ,,CLll.lt tlt'se alati zavistnic fitrl,
cart' intlLr altclr .r viefuit cu brrrri pliccrc, pi a sltrjit latiiltri?" Accasta
intrt.lr,rrt'st va clezlcg.r d.rc.i r'.r cr.rmpinicine r'.r pcntru dc s-.1 gliit pilda.
C.tci, ctr .rtlt'r'ar'.rt, pentrLl ca i.rIis,.'ii cci cr]re s( \r)a(rtr.Jrr lrc ci intiti cur.lli
si rln'pf i, iartc;rn asrrpr.r I)omnrrltri ci-i prinrc.r Ia Sincl pe .ur\ r: >i pu
r',ttrtt';i. PL'lrtrLr .rce.rsta s-n zis aceast.l pilda inrFrrctrrr.i cu cele cc srrr.rt
nrai in.rinte tle ea. Deci, t1e vrerle ce s-au grait acestL'.t f)L.ntrll ca faliseii
ciirtt'.rr-r, c.rrc erau ,,drcp;i" nrai ntult decit vamc;ii, prt'cum lor li se parea,
s{)c()t('lte tr.r cti ,.fiul" col co carte;tc. ii inchipuie pe tofi cei care se. smintesc
pcntnl c('a grabnica folicire pi mAntuire a p.lc.ltoSilor. lar aceasta
Isrlirrtt'al.r]ntr e'stc zavistie, ci, pcntrLl cd noi nlr culroattcm rrr\';rsaro,l
itrbirii tlt'()anr('ni a lui Dtrnrnt-zt'r.r, clin aceast.i pricin.i se na5te cirtirt-a.
C.rci, oarc, Davitl nu aducc inairrte sminieala celui ct'st turbrrr.i pentru
,,pacea p;citosilor"? ( PsLtln 72, .11Iar Iercmia, agijtlcrca zicc: ,,Pentru ce
calea n ecred i nci ogilor este intru indestulare 9i i-a sidit pe ei 9i i-a
inr.idicinat?" (lcrtltin I ).1-l ). Ci acestca toate snnt.rlt'cuvintulr,ri colt: i
rrr'Itrtincios;i sirac al oarnr':rilor, care sc aprinclc ai se intloitgtc'ptntrtr
c('(r (),r-(,.u1)r nevrcdnica ft'ricire a color rii. Dt'ci, prirr piltla aco..rst.l nunr.ri
cat nu zicc Dornrrulcatro iarisoi r-rnele ca acestca: ,,Fic, r'oi sunteti dlepti
prt'crrnt ,,fiul . acel.r - yi bitrt'pl,icufi TatalLli - a)adaf \ a rog pe voi, cei
Jrt'Pfi yi aurilti, sa rru cirti;i |rolltru veseli.l p('c.trr.'o f.tccltl Pontnl
r.r.rintuir('n pacatosului, cnci ii acesta cste "fiu"".
C
I)eci lirrtnr aceasti pildi l, nu este ardtat; zavistia, ci socoteala f.rriseilor'
o in tl rt'l.rtt,a zii Dornnul pliu pild.i, ci macar drepfi (L'.r fi {ri li toati pol1n1c.r
lui L)rrrrnczt'u;rr fi irnplinit, sii r.ru sc nlahr.rcascii pcntrn primirc;r I
0
pncak)lil()f. Si nu este de- nrirarc dac.i ne mAhninr Pr'ntIU ce lc cc se F.rr c.i J
st' l,rc cr.r ncvrt'drricic. Crici at.it rlc rnare L.str iubir&l cle oameni a lrri
t:
[)unrrrt'zt'tr yi cr.r.rtAta iudestulare ne di noua bunit.if ile Sale, inc.it se poate
5
r'raste dr' ,rici si cirtire, carc lr.rcrrr 5i in vorb.r ct'a obilntrita tr zicem. C.ici tlc
nrlrlh.trri, f.ic.ind birre ctriva, apoi nemllltimiti fiint.l rroi dc l.r cl, zict-nr c,r:
t
C,
,,Iirti nra prihancsc, pcntnr c.i ti-rl fiicut bine cu .1titc.r", lrac.rr pr).rtc cii
ninrerri rrLr nc-a prihirrit, ins.i voind si ar.it.lm nr.rrir.r.rrl.r facerii de binc,
.r( ('5to cuvintc lt' pli511111it.r'r.
Ir\L( LIRE,\ SI:I\TEI E\'.\\C]IIELII I)I: L/\ LLCA ( npik,lul l: l1
Dar sd vedem ii cu de-arnarlllntu l, in scr.lrt, pilda. La ,,tarini" cra
,,fiul cel mare",.rtlic.i in Iunea aceasta, gi-gi ltrcra p.im.intulsar.l, trupul
zic, cil si se satrrre de,.peine"i ii scmina cu lacrimi, ca sA secere cu bucurie
(Pstlrtt 125,:l/.9i intclegind ctlc ce s-au idcut,,,nu vrea si intre" irr
L.rucuri;r cea dc olrtte, i:rr Pirirrtcle cel iubitor de oameni ,,iese si il roagi"
pi ii spurre ltrr plicina vt'selici, c.i cste invicre a mortului. Cici [,,fiul cel
mare"], ca u11 om, peutnl ca nu ttia, sc smintc.r ;i-L invinuia pc latil, ca
lr-ri atlic.i nici nracar un ,,ied" nr-r i-a d.'rt, iar pcntru ccl curr.ar ,,a
iniunghiat vifelul cel hrinit". Iar ce cste ccea ce se itrsenrne;rzi prirr
,,ied", aici o vci inlelcgc. lirt,,iedul" de p.rrtca cea ,,de-a stinga" (Mtrtci
?5,.33) 9i p.riicitoasii se punerr. Deci zice,,fiul" ct'l birreplicut c.i: ,,irr to.rte
ostene'lilc mi-am petrL'cut,,'ia1a, prigonit fiind, riu pitirnincl, de picitogi
nr:cajit; gi niciorlat.i pentnr rninc nu ai injunghiat vroun "ied", ;rtlic;i r,,rcun
pirc;t()s care ma nec;ijea, ca si aflu putina oclihn.I". Precum, adic.i, ,,ied"
a fost perrtm llie - Ahab. Deci, il prigonr.a [Ahab] pc Prooroc Ai rrr-r a rlat
I)trrrrrul pc ,,iedul" acesta dcgralr spro jurrghicre (3 1tr',qi 21, 77-29), ca,
pu[in traginrlu-;i sr-rfletul ie, s.i se odihneasca impreurr.i cu ,,prietenii
sii", Prcxrrocii. Drept.rccea pi zice [Ilit'] citre Dumrlezeu: ,,Doamne, pe
I'roorocii Tii i-au omorit gi lertfelnicele Tale le-au surpat" (.3 Rt,,qi 19,
l0t. ,,led" er.r ptlntru D.rvid - Saul ( l ltriql ,l 9, .10) 9i toli cei ce-l clevetr:au
pr. el, pe care ii slobozea Domrrul ca szi-l ispite.asci fcerce] pe el; ); nLr-i
,,junghia", sprc .1 st: veseli David. Drcpt accea gi gr:iia accsta: ,,P6ni
cind picito;ii, Doamne, pAni cSnd picitogii se vor fili?" (Psolnt 93,
.3). Aceasta gr.iie;;te 9i ,,fiul" ccl dirr Evanghclie: ,,'Iirtdeauna fiirrd err irr
ostencli, rrici dc o mAngAie lc nu m-ai irrvretlnicit, nici prc vrcunulc'lin cci
ce mi necajeau pe mirre spre jurrghiere nu i-ai t1.rt, iar acum, aga, i;ir;i de
ostent'al.i, il rnAntuiegti pc cel cun,ar". Agad;rr, aceasta cste toata !inta
pildei, carr. s-;r zis ptrrtru fariscii cei cc cirteau prentnr picitogii ctirc
erau pdnrili de c.itre Donurul. $i ne int'afa pe noi cd, nticar dr'r'om fi
drepli, si nu-i gonim pe cei picitogi, nici sA c.lrtim cAnd Dumnezer.r ii
primcgtc. Deci ,,fiul mai tanir" sulrt curvelc ai vamr'iii; ,,fiul mai mare"
surrt f;rriseii gi cdrtr.rrarii, ce se iau in locr-rl cclor drepfi, ca 9i cr-rm ar fi zis
Dumnezcu: ,,Fie, r'oi sLlnteli drcpli, cu adcr'.irat, gi rrici o poruncJr ulr ali
c;ilcat. Dar nu se cuvine si fic primifi cei care se intorc de la riutate?"
Agadar, pt nigtc c.irtitori ca acogtia ii invaf.i prin [accast.i] pildi.
rr Vezi tilcLrirea la Mdtt'i 25,.11-33.
9i
222 Capitolul 15 SFAN I -nLTEOFILACTARI IIEPLSCOPUL BULCARIEI
Si ptiu cd unii pe ,,fiul mai mare" l-au inleles pentru inged, iar- pe
,,fiul cel mai tanir" pentru firea oamenilor, fire care a scornit ridicare gi
rizvritire irnpotrir.a por-uncii lui Dumnezeu gi s-a semetit. AIfii au inteles
accstea pentm israeliteni ti pcntru cei din neamuri. Ins, adevirate este
numai ceca ce am zis, anume ci drepfii sunt inchipuili de ,,fiul mai mare",
iar pdcitogii 9i cei care se intorc sunt inchipuili de,,fiul cel tanir". Iar
toati urzeala pildei pentlu farisei s-a alcituit, invifdndu-i Domnul pe
dAngii si nu se mahneasc; pentru primirea picitogilor', micar deti ei vor I
fi drepfi. Deci, nimeni, pentru judecdlile lui Dumnezeu sa nu se mAhneasci, i
ci sI sufere [rabde] cdnd cei ce se pal'pecitogi bine petrec Ai se mAntuiesc. t
Cdci ce gtii tu, poate cel pe care il socotegti pacetos s-a pociit gi, din aceasti t
pricind, a fost primit? Sau gtii tu cd nu are ascunse fapte bune 9i pentru r
aceasta Dumnezeu privegte cu dragoste citre el?
n
I.
a
z
P
z
P
oi
ca
n
c(
p:
ni
213
llt:l
Caplrolur- 15
Parabola dasprc iconotttttI nt,crcdincios.
Ptrrttboltt tlcsStrt bogntul nemiLLtstit,ri dasprc sdrocul Lazd.rl
Pe 76, 1-9: $i zicea citre ucenicii Sii: Era un om bogat €are avea un
'OI iconom gi acesta a fost parit lui ci-i risipegte avufiile. (2) $i chemindu-1,
i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre iine? Di-mi socoteala de iconomia
]SC. ta, cici nu mai poli si fii iconom. (3) Iar iconomul i zis in sine: Ce voi
face ci stipAnul meu ia iconomia de la mine? Si sap nu pot; si cergesc
tlu mi-e tugine. (4) $tiu ce voi face, ca si mi primeasci in casele lor, cAnd
voi fi scos din iconomie. (5) $i chemind la sine, unul cite unul, pe
datomicii stipAnului siu, a zis celui dintii: Cit egti dator stipAnului
meu? (6) Iar el a zis: O suti de misurir de untdelemn. Iconomul i-a zis:
Ia-!i zapisul gi, gezand, scrie degrab cincizeci. (7) DupA aceea a zis
altuia: Dar tu, cAt egti dator? El i-a spus: O suti de misurir de grAu.
Zis-a iconomul: Ia-|i zapisul gi scrie optzeci. (8) fi a liudat stipinul
pe iconomul cel nedrept, cici a lucrat infelepfegte. Cici fiii veacului
acestuia sunt mai inlelepfi in neamul lor decit fiii luminii. (9) $i Eu
zic voui: Facelivi prieteni cu bogifia nedreapti, ca, atunci cAnd vefi
pirisi viafa, si vi primeasci ei in corturile cele vegnice'
116, .{rIeremia 4, 22 fl6, 6) Iezecliiil 45, 10-11, 14 /l6, S) loan 12, 36 /
Efeseni 5, 8-9 / 1 Tesaloniceni 5, 5 (16, 1)) Eccleziastul 11, 2 /
Sirah 40, 26 / Matei 6,19;20-27 I Lu.a 77,41 / 1 Timotei 6, 17, 19
Fiecare pildd cu chip mijlocitor gi prin inchipuire insemneazi firea
oareciror lucruri, dar nu intru toate fiind asemenea cu lucrurile acelea pe
care le arati. Drept aceea" nici nu se cuvine toatc'pdrlile pildelor cu de-arni-
nuntul a le iscodi, ci lu6nd cat se potrivegte la pricina ceea ce st.i de fala,
celelalte a le ldsa, ca pe unele ce se urzesc impreund cu pilda, 9i rrinric sple
pricina ceea ce std inaintc rru folosesc. 9i aga, cr.l adevirat, se ctrvine a facc
gi la pilda aceasta ce este pusA inainte. Pentru ci daci ne vom apr.rca s(i
I ln cdigia de ia 1tt05, titlul capitolului este: ,,P.rt,", ic()noxul cLl neLlrcpl. Pantru ci
rinoti rttt ltottft slrrji h L ti dtnni. P. tlu cd ici o cirtd ditr I.tgc u t d trcce. Patttru Lt rtu-pi list
twttrl ftttrcin. Purtru lntatuL ir lttittr Le.ir".
r in edifia de la 1805, in ltx de gisette ,ivedre".
,,misuri", sc
I ln edilia de Ia 1805, in krc de,,misuri", se g,ise;jte,,obroace".
I in edilia de Ia 1805, aici gisegte: ,,Faceli voui pdeteni din mamona nedrept;fii,
se
ca cAnd vefi fi lipsifi, si vi primeasci pre voi in co urile cele vecinice".
tll (.rl 1,, LLr L 1{. Sl.\NTL l.l l:( )FIL.'\( l'\l{l IIFI']ls( ( )1't.1. t}L I (,\ltll:l
ae rc.rr) t()ato l-r,tItile crr rlt'-.r ntin Lrn tul: cilre ('stc ic()nomul, cine estr'ccl ce
l-.r ptts 1,c r'l in icoll()rr)ie pi dc cirre a k)st perit, carc sunt tlakrrtricii )i
pcntrlr c.rrc p|icin. unul ('stc dnt()r cu untdelcnln, i.rl alttrl cr-r gr;u, fi
p(rntIrr f(':(,zic(.c.i cr.rrr rl.rtori cu cate () sr-lta de nrisL$i,;i in scr-rrt s.r zic,
Pc r(,lol.rlt|' toatt, tlaca nrai cu iscodiro lt'r'om ccrca, intrrrrt'co: \'(,nr t.rac
trrr',rntrrl,:i pr1r,11" ci si Vreclnice ,,le rirs.rm ti t.ilcuit rlintrtr neVrriir
nt'rlLrrrrilirii. [)t'r-i, st cur int,.rti]tn s.i ne iolosim.lin piltl,r act'asta dt'fa!.i,
prcci t ('st(' cu pL:tinti.
[)ir']tru .ic('.sta friltli voit'ite Donutr:l ca si 11e irrr. c!t' pt' rroi sa
chivt'rnisinr bini bogalia ceea ct' rri s-a d.rt n()u.. Si nrai intii accast.r
aur'r(ri)l(.n1, culn ci u strntem st;ip.irri .ri aYcril()r', ca nin.tic ntt at crn al
r.r
da acestor btrrri ,,datornici", care dau inapoi insutit. Dar, de vreme cc ne-
aflim iconorni .ri ,,nedreptifii", fiindc.i cu nerlreptate linenr la noi pe.ele
ce;rltora le slrrrt lrinduite, sa nlr raminem cu totulirrtru ace.lsta ncomenie,
ci sa inrpar'finr sir'.rcilor, ca s.i fim primi!i dc cl.1ngii in ,,corturile cele
vesnice". Deci, claci ata vonl ltra [infelege] noi prilda, nu ni se r",.r int;impla
la tilcuirc nirric de prisosit sau cu iscodire, ori cu tAlcuire clc visiiri.
lar aceast.r ce zice: ,,fiii veacului acestuia sunt mai in!elepf i in neamul
lor decit fiii luminii", sc parl: cunr cJ .rr inse nrn.r certr rrepotrivit [in acest
locl, insi nu este' tir.i tlc unttale'sau striin'. Pentru ci ,,fii ai veacului
acestuia" ii nunregte pe cei cale socotesc toato cele ce le sunt lor de folos
[num;ri.l pc p;mant. lar ,,fii ai luminii" ii nr.nnc;tt'pe. cci ct- sunt clatori a
lunclti bogilia cea duhovniccascti dupi pl.ict'rc.r lui Dr-rmnczeu. Ag.ic'lar,
accasta zice, ilrlunrc ci o.rmenii, ,,iconomi" ai tlreg.itoriilor crlor omencati
f.lcAndu-se, st' strdduiesc in orice. chip, ca, dupa cc se vor schir.rrba din
iconomie, s.1 aiba mingiiero. Iar,,fii ai luminii" rAnduirrdu-se, adici
ciuhovniceasci dreS;itoric a .rverilor incred inJirrduJ i-se, nimic nu strotesc
sprc a avea folos pe urmi. Deci, ,,fii ai veacului acestuia" sunt cci cirora
li s-au irrcrt'dinfat dlegitorii omenegti gi, ,,in neamul lor" - aclici iu viafa
aceasta pimiintcasci -, cu intelepciune pe c('lc alc lor le chivcrrriscsc. Iar
,,fii ai luminii" sunt cei care au luat averi c.r s.i k chivemisc.rsci pe ele
dupi plAccrc.r hli Dumnezt'u. De.ci, ne afl.irn noi cum ci irr iconomiilt cele
omerregti, cu inlelepciune iconomisim 9i lc tureltim pe cele ale noastre,
intrucAt clrial tle r.or.n cadea vreodati clin iconomie, sd avenl oarecare
scApare a viefii. Iar la averrile cele ce sc cuvine a le icononrisi dnp;i
Dumnezcu, nu ne aritim c.l facem purtarc de grijd, ca 9i curn nu l'orn da
seama de ,,iconomie", dupi ct ne vom muta din viala aceasta; gi ne vom
9i afla liPsili de toatd m6n96ierea. Drept aceea pi ,,nel.runi"" ne numinr,
fiindci ntr lc cuge-tim pc acelea ce mai pe llrmd l1c vor fi rroui de folos.
Agadar, s,i rri-i facern ,,prieteni" pe siraci, d:indu-le lor din ,,bogifia
nedreptifii", adici accc;r care rri s-a dat nor.ri dc la Dumnezcu ca si fie
,,armi ir dreptatii", iar noi o finem gi, pentrlr aceast.i pricini, irrtm
lledreptato s-a str;mutat. Iar darc.i ,,bogifia" ccea ce se adurrS, ca gi cum
din drepte chil.ruli de agoniseald, cind nu se va iconomisi lrine gi nu se va
tla silacilor, ,,nedreptate" yi ,,mamona" se soc()tc'lte a fi; crr cit mai mult,
cea [clobAndita] dintru ncdrcpt;rtc. Deci, dintru act'asti ,,nedreptate" s.I
ne agonisinr ,,prieteni", cir atunci cAnd vom lipsi fde aici] gi vom trece
ll r,,frh, Lrl lr. sl,,\\J t- I lE(n jll .\c L\til Eplsr'opt_ t_ BULC.\RItll
tlintILr .rceast,i Viat.i - saLl gi irr alt cl.riP: cAnd l1e vonr impuf ina cu sufletul,
tiind osnn(liti , sa nc plinreasc:i pe rroi acolo ,,prietenii", in ,,corturile
cele vesn icc ".
1rj. 1/) 7 l: ( el ce este credincios in foarte pulin 9i in mu lt e credincios;
si cel ce c nedrept in foarte pujin 9i in mult este nedreptT. (11) Deci, daci
lr-.rti fost creclinciosi in bogitia nedreapti', cine vi va incredinfa pe cea
nde\.arati? { /l) 9i daci irr ceea ce este striin nu afi fost credinciogi, cine
vi va tla ceea ce este al vostru? ( l.lt Nici o slugi nu poate si slujeasci la
rloi stipini. Fiindci, sau pe unul va uri si pe celilalt il va iubi, sau de
unul st' va tine 9i pc celilalt il va dispretui". Nu putefi si slufifi lui
[)umtrezeu si lui tnamona. /r], /ltrNlatei25,21/Lt)ca19,17(t(),l-i)Matei6,24
inc.t irrvati [)onrnul] ca su cuvinc a ict'rr.rornisi bogifia dupd
l)Lrnrnt'ztr.r, p(,lttnl a.t ,,cel credincios intru pufin" - atlici cel carc a
chivtlnrsit bint'bog.ifia cer'.r ce i s-a incle.dinf.rt ltri in lumea aceasta - ti
,,in tru nr u I t es te cred incios" - atlica gi itr vcacul ce \.a si fic rlc bogafia cL.a
.rde\'.irlta estr vretlnic. Deci ,,pufin" nuntetto bogilia cea pimAnteasci,
ndica p('a('it cnIL'rluP.l .11-111 .11c lrric:r, r.rL llti'ti (Lt co\'.1riil.e rrinric ntr cste,
tle vlenre cc t:stt' trec.lioat c. I.rr' ,,rnult" numegfu bogiyia cga qcreasci, adici
p('cr'a (.rrc r.inr.in{r pLlrLlro.r gi sc.idaugi. larr ccl cc irrtru accasti bogdtie
f).rn1art('(lscn 5-.1 ara tr t ltL.dlopt gi Jc-a factrt ale sale pe cele ce i s-au dat iui
s1-rre tlt'Lrrrinta ceir ric ob;te.r lratilor, nici cle acea Ibogifie] ,,multi" nu va
li vlctinic, ci ..1 Lln n(.dr!.pt sr'\'.1 scoate af.tri.
fr talcuinrl IDonrrrr-rl] ct.t.a cc s-i1 zis,;rdatrg;i: ,,Dac.i intru <mamona
nedreptitii,, 11r.r .1f i f()st crt'tlirrciogi, ,,691 adgyiylfi', citle () \'a incrtdinfa
vorr.i?" ,,Nedrept manlona" a nunrit Lrog.if i.t cee.t cL, se afla la noi, cici de ar
f i lost tilrapti, rru s-itr fi afl.rt. [ar.rcum, fiinc-lca sc afli Ia noi, ardtat oste c;,
if ..liti.r ,1,' li l3i);, in loc tlL' ,.in fonrte putin si in rnult", so tiscstc ,,intru putin
si intru nrult' In r crsctolr' it) l l, in Irc rlr,,,in", st' gise5tc',,intru".
'lnrrlrjirLlt l.r lE()i,inlocrir',,bogitianedreapti",scgds('ite,,nedreptmanrona".
'' ir L J itia de l.r 1S(li, in ltt Jc ,,il va disprelui", :,c g.iseltc
,,nu va griii".
ll T,\LCUlliE;\ Stjl)'l tEI EVANC,i lELll DE LA LUC,\ C.)pik)lul 16 127
t, cine il va da noud? lar ,,al nostru" este boghtia cea ccleasci gi dumnezeiasci,
e pentru c.1 accllo este peirecerea [r'iefuirea] noastrd. $i omului cellli ce s-a
zidit dupi chipul lui Dumnezeu banii gi avu;iile ii suut,,striine", ci nici
); una dintle accstca nu estc ascmL'nca iui, iar dobAnclirca buniti;ikrr celor
a dumnezeiegti pi impiriigirca cu Dumnezeu - accsta estc ,,al nostru".
a Deci, pAni aici rre-:r in\'.ltat pe noi cum se cttr.ine a iconomisi bog.ifi;r
e cu credinf;i, ci ,,striini" este, iar nu a noastr.l - pentru ci noi st-ttrten.t
a ,,iconorni", iar nu domni gi stapini. Dar, fiindca ,,iconomia" cca dupii
Dumnezcu a bogafiei rru se indrepteazti irr.rlt chip, fira trttnr.ti plin
i neimpdtirnirea spre bogritie, adaugi 9i aceasta la in\';if.itr.rrii, zicind: ,,Nu
1
putefi si sluiif i lui Dumnezeu 9i lui mamona" - adica ii estc cu nr: putin[.i
i celui carc este pironit sple bogilie gi line ccva cu imp;itimile - a fi slr,rgi a
l lui Dumnezeu. Deci, dacd voietti cu crcclinki sa iconomisegti bog;i!ia, s.i
I nu slujegti ei, adici sd nr-r ai dragoste citrL- d.lns;r,;i astfel, clr adevarat, ai
I slujit lui Dnmrrczcu - cici prctutindcnca ilrf irera cie argintcste Lrrih;uit.rL ,
I Petru l, 2.1-25 116. lSr I)culrronom 2.1, 1 / Nlatei 5, 32: 19, I / lUrrcu l0, ll / l Corinteni 7, 1t)
r\ct'stea st'Lr.rr cunl ci surrt tltnst,bito;i ntr au nici o irnpirtisirt'clr
ce le ce s-ttr zis rnai sLrs, clar cclni cc i.r .rrnintt'nu i sc vor pirea nt'1.rotrivitc,
r i lrr,trtt'I)()tti\ it( r'rr (r..lt.ilr.'rrt.ti rr.r-.
Cici, cle vtcnrr'cc Donrrrul, prin celt ce lr'-a zis nrai sus, a inr.at.rt
Irt.rgonist'ala si bogritia a nurnit-o ,,nedrept mamona", iar Fentru c; [.ogL-a
blaqoslovenii 5i inrbogalire le dadea (Deutcronotn:S, i-7.3) 9i Proolocir
,,buniti!ile pimintului" fag.icLriau ( IsoiLt L l!)), ca sa nu-l zica lui cirrt.r'.t
ba!ocorindu-I-, prccunr fadst'ii: ,,C.c zici fu? le inrpotr"ivelti Legii? Acoca;i
in bo:la!ic blagosloveytt', iar Ir,r rrcagor r isr'.r la irrvcfi []rropor,.id uic;til? ",
pentru;lccasta zicc IDornrrul]: ,,Legea gi I'roorocii peni la loan aveau
hotarnicire 9i binc invi|.ru, fiindca a;a ccre.l pnrrci.l ascult.itorilor. Iar dt'
cincl Ioan -cr'l cart'ptrfirr de nu era ncnratedalrric pt'ntnr [a s.r] neagor.riseali,
si ncagonisitor pcntru Ia sa] pu!in.i r.natoria]nicio - a venit pi Impirafia
Cenrdkrr a propovariuit-o, ntr nrai c vrcrne de aici inainte pentm "bunitilile
pimintului", ci Inrpariilia Cr:rurilor se propova Ll trieltc. Pcrltrr.l .lceasta gi
noagorriseala pL. Pinlant surlt dat()ri a o pazi cei co Pofttsc Corurilo. Dt
r. r'e rne cc pi Proorocii gi [-cgca, fiintlc.i rru au polnclrit do lmp;ilifia Certrrikrr,
APoi, ca s.l nu zicd ei c.l de acum toate cele ale l-egii se leapidi ca una
ce este dcgartii gi nefolositoare, zice [Domnul]: ,,Nu, ci mai vArtos acunr se
implinc'sc gi se sar'6r'gesc". Cici cite a scris umbros Legea, ori pentru Ilristos
griirrcl cu inchipuire, tlri pentru pon:nci, acestea acum se impliucsc gi nimic
dintru acestea, pAn.i gi un corn de literd, nu vir cadea. Cici 9i cele ce pentrtr
Hristcls .rcolo umbros s-au.rr.it.rt, acum mai luminat se vor siv6r'fi i;i
prortrncilc Legii, celc cc atuncea potrivit Fi tlup.i ingelcgcrca celoL ce nu
erau de sivArFit Idesivirgili] s-atr dat, dculll lll.1i irralte 9i r.nai cle savir)tt
IdesivArgite] r'or fi.
lar c.i Legea citre cei ce nu erau de sivArgit [desdvArgi;i] nu vorbca cie
sivArgit IdosivArgitj, aritat estc dintru accca ci ptntm dc-zlegarea nun!ii,
dupd inrpietrirea inirnii cvreilor a rispuns Legea (Dcrrkrrononr 24, 1), ci clt
va uri biilbatul pe femeie sa aibd stip6nire a o lisa pe oa/ ca sa nLl sc
intAmple ceva mai rdu. Pentru ci ucigagi fiind ei gi virsetori de sArrge, rrici
pe cei prcaiubili nu-i crutau, incit 9i pe fii 9i pe fiice le jcrtfeau dracilor.
Iar starea cea mai de yos gi nc[de]sivAr;;ire.a Legii intrr,r acest chip Ifcli
a fost. Ca atunci era Vreme de ru1 agezamant dt'Lege ca acesta, iar acum
dc alt.l invdlaturi mai de s.ivArgit [desiv.irgiti] estc trcbuirr]d. Pcrrtrr.r
aceasta gi zice [DonTr"u,rl]: ,,"Tot cel care-si lasi femeia sa, afari de pricini
de curvie, gi ia alta, preacurveste". Deci nu este rrici un llrcru de miralc,
daci Legca, in chip aritat, nu invali nimic pcntru ncagonisc-ali, iarr [:u
vorbesc pt'ntru neagonrsc-ali. C.1 iat.i, Legca a poruncit penh'u dezlegare.r
nunfii - fara nici o deoscbire cte' Icele] ce zic Eu -, din pricina indiirjirii
iudeilor spre virsarca de singe. lar Eu spre cele nrai de savir;it
[desivArgite'] deprinzindu-i pe ascultdtori, pc lisarea cL.a firii de pricina
binecuv.lntatd o opresc, nu cele impotriva l-egii legiuirrd, ci mai cu
covtirpire '"'oirea aceleia intirind. Ci socotinla Legii era s:i nu se facA rrcicleli
intre tr.irlrat ii femc.ic. Accasta gi eu o pecetluiesc, prin a-i invdfa pe soti a
purta grijai unul de. altr"rl gi a lc fi mili de alc lor miclulare. Agadar,;;i
Legea accasta voio dar fiindc.i nu erau de s.ivir'git IdesivArgili] ascultik)rii,
a rincluit dezlegarca nu|rfii, ca rrrScar aga si lc fie Inilti gi si nu se turbeze
birbatul gi ferncia unuliurpotriva altuia".
De'ci, pt'tt'rate ale Lcgii le-a intaritr" Hristrrs, intrucAt binc a zis, cum ci
cll lleputinta este, ,,si cadi din Lege un corn de literi". Caci cum.rr ii
cazut cr.ca cc mai vArtos se indrepteazd [irnplincgte] de Hristos?
r"
,,Fiindci este un singur Dumnezeu, Care va indrepta din credinfi pe cei t;iali
imprejur si, prin credin!i, pe cei netiiali impreiur. Desfiinfdm deci noi Legea prin
credinli? Nicidecum! Dimpotrivi, intirim Legea" ( Il.onatti 3. 3()-3 I.
1
l3(r C.rpitolLrl 16 sFr\\]'UL I UOFILACT ARHIEPISCOPUL BULCARIEI
ln erliti.) .lc l.r llitl5, in lr). tlc ,,in chip strilucit", so llis(.9to ,,luminat".
r' in cditi.r .lc l.r llitli, in loc rlc' ,,irraintea porlii", sc giscate ,,inaintea u9ii".
'' ln e(liti.r de In 1305, in loc tlc ,,din cele ce cideau de la rnasa bogatului", se
gasr';tc,,din firirniturile care cideau din masa bogatului".
I in t'cliti.r de la 1805, r'n ltt c{r' ,,inmonnantat", se gisette,,ingropat".
i A L-CU IRE,\ SFIN'II:]I i!\i\\C}ItlI-II DE I-A I-UC;\ C.rpitc)lu1 1(' ltl
$i ,,a murit 9i bogatul 9i a fost ingropat", cici cr-r adevdrat, gi cincl cra
el p'iu,,,ingropat" era sr.rfletul lui, ca pe un mornriut dt jur-imprejur
pultAndu-gi truplll, pentnl ;rceasta gi dr-rpd ce a mul'jt, nu de lngeri a fost
pctrecut, ci in iacl se pogoard. Ctici accla carc llinlic irralt or.i CcrcSC nLl ct
cu[i'etat vreodatii, de locul cel rnai cle jos este Vrcdnic. C;ici pfin a zicc cunr
ci s-a ingropat, .rceasta a insctnnat Domnul, c.i ;i suflotul h-ri, locul cel mai
de jos ;;i mai intunecos l-a clobindit.
'16,23-26:
$i in iad, ridicindu-gi ochii, fiind in chinurizL, el a vizut
de departe pe Avraam 9i pe Lazir in sinul lui. (21t $i el, strigind, a zis:
Pirinte Avraame, fie-ti mili de mine gi trimite pe Lazir si-gi ude virful
degetului in api 9i si-mi r;coreasci limba, cici mi chinuiesc in aceasti
vipaie. (25) Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ti aminte ci ai prirnitrr cele
bune ale tale in viafa ta,9i Lazir, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el
se mingiie, iar tu te chinuiegti. (26) $i peste toate acestea intle noi gi voi
s-a intirit pripastie mare, ca cei care voiesc si treaci de aici la voi si nu
poati, nici cei de acolo si treaci la noi.
-125,6
I I6, 24) Zah^ria 11,72 t I6, 25) Iov 27, J. 13 I Psalm 36,37) / l.u.r 6, 24
Precum pe Adam, scofAndu-l Domnul rlin Rai, in preajmn acestuia l-;r
pus si locui.lsc;i, pcntrll ca prin priVirea coa de-it pumrea innoindu-sc
patirna Idurclea], mai ctr deaclinsul si-i clea lui sinr!irea ciclerii tlin
bunatdtile acelea, aFa;i pc accsta, in plcajr.r-La lui Laz;ir l-a osArrdit, ca,
r'.1zAnc'lr.r-l pc cl ir.r ce fel de buniti!i este, si le simti pe itcolt;r de la care
clin plicina :retlr.lreniei a crizut.
Dar pcntm ce nu ia altul clin clrepfi, ci ,,in sinul lui Avraam" l-a r'.lzut
pe Lazar? Fiindci iuL.ritol de strAini era Avraam. Deci, ca sd se facd tllustrare
a uricir,rnii lui dc striini, pentru accasta irnprer.rni cu Patljarhnl il vede
?1
in cdilia cte la 1805, in loc de ,,chinuri", sr ll.iselte,,munci".
rr irr edili; de la 1805, in loc clc
,,ai primit", se giseFte ,,ai luat inapoi"
132 Cipik)[rt 16 SFANTUI, IEOITTLACT ARHIE|ISCOpUL BUt.CAt{El
dc dasc.ili lo-a trimis krr". Iar bogatul zicc: ,,Nu, p.irjlrtr"' - cAci, fiinclc.l cl,
auzind Scripturile, nrr credea,;i i so pirca cd surrt scorneli cele zise,
asenrerlca socotintl cii se'trfli ;i fratii sii,9i dc la sine jude'cAud socotea cii
[nici ci] ntr asctrlti Scripturilc, precum uici el nu o ficca -,,ci, daci cincr.;r
rlin rttrrlti r'.r invi,r. r'rrr clt'r.lt.
intrlr accst ftl9i acurn sunt cei care zic: ,,Cine gtie celt dirr iad? Cine a
vt't1it dc acolo ;i r]c-a Vcstit nouS?" D;rr accgtia si-l audi pc Avriram, cr'
zice c.i, dacii Scriptr"rrilc rru le ascultim, rrici pe cei cr: virl din iad nu-i vom
crccle. Si acc;rsta aLr adL'\'crit-o itrdcii, carc fiinclci rru ascr,lltau Scripturilc,
nici morfi vtlz.intl inviinr], r.ru ;tu crezlrt; ci gi pe Lazir a-l omori se ispiteatrri
(lorrn 12, !)-11l si, in Vr('luca r.lstignilii, mic.rr ca multi morti au inviatrn
( Mnttt
27 , .l(l-5-l), insii iucle ii asupra Apostolilol. cu ucidcrc sircau Iso
ttipustcau l:: ( FLtTttelc Apostttlilor 23,12:11).
Pcntru c.i tlt-. nc-rl fi krlosit noui pelttnl crcdinta, Fi aceasta dc multc
ori ar fi fiicrrt-o Dontnul, iar .tctrrl nimic ntr rre folosegte aga, precr.lm cet.carea
cea cLr dinar'lir.tsul a Scripturilor. Cici a invia mor.ti s-ar fi megtegugit si
tliarolul tlr-rpi n.ilr-rcile pi, prin accasta, ar fi amAgit pr: cci firi cle socotcala,
scmin6ntl pt'ntm cci clirr iad:'dogtrc vlctlnice r.iut.rtii lor. Iar ciind
Scripttrrilt sin.itos sc coarci, nici utr luclu ca acL'sti rru va putc.r sri
nre;tosugtnst:.i, pcrrtrn c.i itccste.t sultt,,ficlie" 9i ,,lumini" ti, atullci cind
;rccstc.r lturrirrcazi, lucrLrl sr: r'crle gi se .r f'la (Psalrrr '11E, 105; Pildt 6, 2j,):".
[)cci ScriPturiior se cLrvirrt- s.i credem gi nu s.i cir-rtim inlieri aie ntorlilor.
l',,Deci nrultime rnare de i udei au aflat ci este acolo;i au venit nu numai pelrtru
lisus, ci si vadi si pe Lazir, pe cire-l inviase din rnorti. $i s-au sfituit arhiereii ca s.i pc'
Lazdr si-l omo;rrc. Cici, din cnuza lui multi dintrc iudei mergeau si credeau in lisus"
t l.nn l).
!1 ll ).
l",,Iar Iisus, strigind iarisi cu glas marc, Si-a dat duhul. Si iati, catapeteasma
templului s-i sfitiat in doui dc sus pani ios, 9i pimantul s-n cutremurat gi pietrele s-
au despicat; mormintele s-au dcschis ti multe trupuri ale sfintilor adormi!i s-au sculat.
fi iesind din nrorminte, dupi invierea Lui, au intrat in cetatea sfinti si s-au aritat
rnultora " /.\1,?/r'i ll. -l(f.jlr.
ri ,,[ar cirrd s-a f;cut ziui, iudeii, ficind sfnt impotriv;-i, s-au legat cu blestem,
zicind ci nu vor minca, nici nu vor bea pini ce nu vor ucide pe Pavel. $i cei ce ficuseri
intre ei accst jurinrint erau nrai nrul!i dc patruzeci, care, ducindu-se la arhierei si la
bitrini, au zis: tr"e-am legat pe noi ingine cu blestcm si nu gustim nimic pini ce nu
vom ucidc pc l)avel" (FaylcLL ,'\yo;lolilor 23, l2- 11t.
:",\clic.i r rttlnici clc i.rtl ,.lintlr.r.rlc lor i.rptr'.
l" ,.Ficlit' picioarelor melc cstc lcger Ta si lurnini c:iririlor nlcle" {Psnrn 713, 7ll5);
,,Ci povata este un sfegnic bun 9i legea o lumini, iar indemnurile care dau invitituri
sunt calea vietii" (Pi1i 6,2.1).
TALCU I II E.,\ SFIN I.I]I EVA NC]I IEI- II Dt] LA I- t]cr\ (.r pik)lLrl l{i lr;
Incd este cu putinli ii tropologic"'a pricepe pilda aceasta, zicintl curl
cd prin,,bogat" se insernneaz.l rroroclul cel t'r,reicsc, cici ,,bogat" a iost
accsta de demult, fiindci sr. imbogilca intru toata cun()stilrta li
infelepciurre-a gi intru cuvintcle lui Dumnezcu cclt'ct- sunt rnai mult dcc.it
aurul ;i mullimea pictrclor scumpc. Dar' 9i ,,in porfiri 9i in vison" t ra
imbracat, fiindci avca inlpir;lic 9i preofie 9i era .,impiriteasci preolie"
a lui Dttmnezeu (le;irt'19,6).Si ,,porfira" o insenrrreaza fro impir.itie , i.rr
,,visonul" pe preotie, cici levilii, Ia slujbelc cele'pleotelti, so inrbr;ic;ru crr
-15,27;
haine de viscrn (1 Paralipontr:ntt 2 PartlipLttttuttt 5,I21.Jt,,se veseleau
in toate zile in chip strilucit" ciciin toate zilclt'aduceaLr jertfe, tlimineat,r
gi scara, pe care 9i ale ,,necontenirii" lc uumcarr ( ksirt 29, 3E-12). Iar .,Lazdr"
era norodul cel din ncamuri IpegAni], s.irac irr durnncztie;ti rlanrli yi in
infelepciune; gi ,,zicea inaintea u9ilor", c.i nu er.r sloborl pagirriltrl sa irrt: e
in biselici (Dautarttnotn 23, 1-5), pentl'u c.l spurcticir-r:re sc parca la fil;
prccunr gi in Faptelt Aptosfolilor strig.rrc st' facc ;rsupra.lrri P.rvt'l c.i .r arllrs
p.igani in bisericri gi a spurc<lt acr:st loc sfiint /l1, 1,91. Inc.t t'ra si ,,plin dc
bube", dc pacatele carc pulear.r gi pe ,,ciinii" ce i rrcrtryinogi, aclic,i pe tlr.rci,
ii hlinca ctr rinile acestea, cici intlr.rlcirc le sunt krr ranilt'noastre. Si Foftt'.r
,,firimiturile cele ce cideau din masa bogatului", ca lipsit er.l crr t()tul
de pAinile cele ce ,,intiresc inima" (l'sLtlnr'103,l7l yi avra trcbrrirrt.t ii tlt'
cea prca pufin.l 9i mic;i;i cur'.intato.rre hran.r; plocunr si c.rrr.r rrr i.rnc.r,
pigAn;i fiind, cerca si se hrincasc;i clin ,,firimituri" (Mrrh'l 15, li). Lc s-a
intirnplat insti? ,,A murit" lui Dumnezeti rroror'lul cvrticsc;i :lo.rlte s-.ru
ficut oasele lor, fiindca nlr faicear-r ci nici o nrisc,rre catle lucru l ce l burr. ,,A
murit" gi Lazir picatului - atlicii rrorotlul col l-).igillesc - gt irrrlt'ii, fiirrclc.i
intru pdcatele lor au murit, in vipaia zavistici se ald. Si ,,rivnesc" iutleii,
precurn zice Apostolul (lloltrtttI 11 , 1l-11), pelrtru ca pag.inii se plinrcsc Ii1
credinfi, iar norodul ncamuriior, cel ce nrai in.rintc era sirac gi rrccin:tit,
irr ,,sinul lui Avraam", tatil ncamurilor, potroco cr-r cuviinfa. Pt.rrtru cri 1i
Avlaam, pigAn fiind, a crezut lui Dunrrrczen gi dc la inchirrlrea tlc idoli,
la cunogtinla dc Dumrrczeu s-it str;irnutat. Deci, ct'i cc sLllrt part.tsi
strinrutirii gi credinlei lui Avraam, cu cr-rviirr[i si itr ,,sinul lui" se rxlihntsc
gi mottenesc impreun.i cu r'linsul act'leagi loctrri 5i lacalrrri ii l-r'irtrili .rlt'
bunitifilor. $i poftegte iudc.trl o picitlrri tlin stropririlc yi curatirile cek'
n)Pcntru acest cuvirnt, r'ezi insemnart.t de la Iirr/r'r ll, i S, sau I)t,;],rt rtlt l,,tlttt
in!alL'su'i nl. S.fint.i Sc/rptrr rr de la inceputul acesttri vt'lum.
C.t)ik)lul I6 SFANlUL I EOI:ILACT I\RHIEPISCOPUL BUL(]ARIEI
tr
ilit05l Adic.l la indleptarea n.iravurikrr [etic, moral].