Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Adrian Ionescu PDF

    Diunggah oleh

    Neagu Livia Florentina
    28 tayangan117 halaman

    Judul Asli

    Adrian Ionescu.pdf

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    28 tayangan117 halaman

    Adrian Ionescu PDF

    Diunggah oleh

    Neagu Livia Florentina

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 117
    Adrian N. Ionescu | Accasta carie apare cu sprijinul | Fundatiei SOROS pentru o Societate deschisi | } } ISBN 973-9156-5i MASAJUL PROCEDEE TEHNICE, METODE, EFECTE, APLICATII IN SPORT Scurtaé prezentare a lucrari Profesorul Dr. Adrian N. lonescu - om de stiintdt si pedagog de inaltd va- loare - este considerat pe drept cuvant “creatorul sistemului de culturd fizied madicala” in fara noastra, Doctor in medicina, licentiat in educayie fiziea 4 Bsihologie, gi-a perfectionat pregdtirea de specialitate prin stagit clinice {in fri cu tradipié in domeniul medicinel de recuperare. Astfel a efeciuat cur suri de perfectionare in Suedia (Stockholm - 1934), Franta (Paris ~ 1935) si Germania (Berlin si Hamburg 1935 - 1936) Activitatea didactica a desfasurat-o la Catedra de Gimnastica Medical si Masaj din Institutul de Educayie Fizicd, (astazt Academia de Educayie Fisica gi Sport) si a insemnat, de fapt, intreaga perioadd dintre 1930 - (cand a fost numit asistent la acest institut) - si 1972 - (ctind a péitsit aceasta ume) - find sef de tucrari, conferentiar si profesor doctor docent (1967). In lwcrarea “Dupa 35 de ani" Prof. Adrian lonescu isi caracterizeaza singur aceasteé activitate "Dat fiind locul si raspunderite mele profesionale in Institur, am fost Preocupat mai mult de problemele medicale ale culturii fizice si m-am strd- duit sa contribui la construirea unui sistem de Cultura Fizicd Medicald si @ unei teorii a Medicinei Culturii Fizice. adaptate la particularixaile si necesitdjile patriei noastre". Paralel cu activitatea didacticd se remarcé 0 bogatd activitate de cerce tare stiintfica concreticate in comunicetri stiintfice si referate sustinute la sesiuni stinpifice, consfatuiri, conferinge si congrese najionale $i interatio- hale, La acestea se adauga lucrari publicate in revistele de profil si la editu- rile de specialitate. Printre lucratile de specialitate se gaseste si monografia “Masajul cu aplicarii in sport". Masajul este definit ca un ansamblu de manevre manuale sau mecanice aplicate asupra fesuturilor moi ale corpului omenesc tn vederea objinerii tunor efecte morfologice si fiziologice. Cunoscut si practicat din cele mai inde- partate timpuri, masajul a fost intotdeauna considerat unul din mijloacele simple, naturale, de ingrijire a scindtapii de cditre persoanele tinere, adulte sau in varstd, Explicarea clara a efectelor directe i indirecte, imediate si tardive, generate si locale, fac ca aceasta metoda fe usor de ingles de titre cei ce practcd aceasta tehnicd. Tehnica masajului flecdret regluni a gia mavajulut general sunt redate pe larg si insotte de o prezentare gra- fied corespuncatoare, ceea ce face ca aceasid lucrare sd rémand mono- ‘grafie de bazd pentra tehnicien, cdci sunt exemplifcate telnicite de adap- tare a manevrelor de masaj in functie de sex, varstd, apitudini fitice. Pe imasura cresteri performantelor sportive, sporesc si solicitarie sportvilor, arora li se oferd conditi din ce in ce mai buie de pregtire gi refacere dupa eforturi. fn antrenament, in condiqil uneicrester progresive a solici- ttrilor, masajul favorizeazi adaptarea organismului la efortri intense gi de lunget duratd. Efectuarea corecté a masajului previne si combate oboseala, ‘masajul find n perioada de antrenament o “necesitate absolut” cerutd de ttre antrenor si medici, dar mei ales de sportivi. Masajul este un mijloc de recuperare a fortelor organismulu in timpul paucelor dinte probe, sau intre reprze. Tot odaté, masajal tebuie ssi ccupe local cavent prntre mijloa- cele naturale de combatere a oboseli $i de recuperare a capacitai de efort, In perioada de odihnd a sportivior. Foiost in scp igienic, masajultrebuie s& devind o metoda generat de ingrijre a sindtagi, de amplifcare a calitlor fice, si de combatere a bose. Este indicat 8 facd parte din regimul de via a celor care depun 0 munca predominant sedentard dar si acelor ce desfasaaraactvtaifcice diferite. ‘Asociat cu exercigle fcice, masajul siimuleacd cresterea si desvoliarea corpului tdndr, intdreste si invioreazé organismul adultului combate efectele sedentarismului si fenomenele de obosealé profesionald,ajutind de aseme nea ta preintampinarea proceselor involutive ale tmbetrdnirittimpuri Masaju! poate aves efecte terapentice si poate fi indicat in tratamentul ‘asociat al sechelelor de leiunitraumatice ale aparatului locomotor, th unele ‘fecjani reamatismale,tulburtr circulator de nutrpe, ale sistesaui nervos central sau periferc. Lucrarea aceasta umple un gol important tn bibliografa de specialtae, “aproapeinexistenta la not in fard, adundind pentru prima data laoaltaefec™ tele morfologice si fiiologice cu nofiunile de tehnicd si metodica, precum si cu indicate si contraindicatile masa’ igienic si sporty. Dr. Fozza Cristina Ana CUVANT INAINTE © scurta privire asupra activi sportive desfsurata tn ara noastr tne permite sd constatdm cd in ultimit ani au fost inregistrate frumoase Activitatea sporti s-a amplificat si s-a desavérsit continua, gimnastca Jocurite, sporurile si rurismul sau rdspandit din ce fn ce mai mul Conaitile de pregatire ale sportvilor s-au imbundiit mereu, const. ‘ind 0 bazd sigur’ pentru o mai bund decvoltae vitoare a sportului de performants Printre condi cele mai importante de ingrijire a sportivilor se numer aci si masajul Canoscut din cele mai vechitimpuri, masajul a fost practicat si apreciat ‘n mad deosebit de toate popoarele, mai ales anunci cand acestea au ajums la tn grad de inflorre culturi $1 civilizcict 0 data cu dezvoltarea sporturitora erescut si importanta masajului, care sha gasit acum un vast domenia de aplicae si valorifcare a efectelor sale {Fciologce si curative-proftactic. asa deren un factor auto rts anrenanentl spor, pentru objinerea celor mai bune recultare si pentru cresterea valor fcice individual ee ‘Importanta masajulué-creste foarte mult tn sportul de performanya, find indica adtinainte de competti, cand contribuie la adaptarea organismului la fort, cat inte probe sau ta sfarstul lor, cand aj la vefacerea rapid 4 potentialului energetic al sportvior. Masajul are o deosebia valoare igienica atunci cdnd est aplicat ta toate categorile de sporti, ner sau vrstic, ncepdtor sau avansai, cu scopul Intariié sand al imbunatayinit capaci: fmctionale a organisma: lui; mai are, de asemenea, un rol de seamd in prevenirea si tratarea oboseli Sau a unor tulburai si leciuniaccidentale, inerente efortlui fie. Jn ltimi ant au fost aduse si im acest sector de munca unele contribu 4a findamentarea teoretca a masajulu si unele inbundtjir tehnico-metodi ce ale aplicatior lui in actvitatea sportva in aceasta lucrare am descris ett se poate de clar procedeele de masaj, e care le-am clasificat si ordnduit dupa efectele si wilitatea lor. Am diferen. Hat o serie de procedee tehnice noi, cu efecte proprii si am combinat intre ele rocedecle clasice, pentru a objine rezultate mai rapide si mai eficiente. Am ordinduit aceste procedee dupit anumite criterii, corespunzdtoare na- turit $i caracterelor morfo-functionale ale jesuturilor gi organelor, sau ale regiunilor si segmentelor corpului care au fost masate. Am cautat sii dau explicagia stingfica a inflientelor pe care masajul le exercitd asupra organismului, tnldturdnd vechile concept si interpretari eronate. Am incercat si am reusit tn bunit mitsurd sa inlocuiesc termenii vechi, sirdini de limba romiinds, lipsigi de infeles si greu de pronungat, cu termeni din limba noastré, alegi cu grija si folosigi cu chibcuiala, pentru a oglindi ‘exact nofiunea practica pe care o reprezinta gi efectul pe care fl urmaresc. Imbunatyirea metodei ne-a permis sc punem ordine tn aplicarea proce: declor de masaj somatic, sd infelegem rostul si efectele masajului organic si sf executdim corect automasajul. Cea mai importante contribupie a noastré in perfectionarea metodicat a ‘masajului consta in precizarea formelor de masaj sportiv, care au fost dife ‘rentiate in raport cu particularitaile specifice ale sporturilor si cu perioadele revizute in planurile de pregdtire si competitionale ale sportivilor. Ne-am tnsusit toate nofiunile clasice ca valori permanente si am asimilat toate achizifiite noi ale stiinfelor si tehnicit, aplicate la activitatea sportiva, Am patrdsit unele procedee tehnice invechite in favoarea masajului mo- dern, bine fundamentat din punct de vedere stiinjific si confirmat prin rezulta- tele satisfacdtoare objinute experimental sau pe teren, Socotim ca in acest fel am ajuns sit puiem vorbi de o conceptie noud si de 0 metoda romineascdt de masaj sportiv. Am injeles ca trebuie sit ne ferim de exagerari in ceea ce priveste apre- cierea efectelor masajului si sa preciziim de la bun inceput cd oricdt de bine ar fi executat masajul, el nu poate inlocui efectele exercitilor fizice, practi- cate dupa principiile actvitafii sportive i nici nu poate exclude alte condifii si méisuri de ingrijire a sportivilor tn plind activitate. Prin aceasta lucrare urmeirim sa satisfacem in primul rind necesitaile didactice - de invajare a tehnici $i metodelor de masaj sportiv si de cunoag- tere a efectelor lui asupra organismului, supus la diferite forme si grade de fort fizic. In al doilea rand, st contribuim la réspandirea masajului tn masa mare @ sportivilor de toate categoriile, precum si la aplicarea lui corecta. 8 in al treilea rand, sa dm sportivilor de performanta un ajutor eficace si accesibil, pentru a contribui la consolidarea conditiei fizice, la ridicarea capacitafii functionale si a potensiattapit biologice, la mentinerea starli de antrenament, a maiestriei si formei sportive, care si le permita objinerea unor performange inalte sia unor rezultate valoroase, pentra gloria sportului Atragem atentia cititorilor c@ masajul nu se invagd numai din carte $i ca pentru a cunoaste mai bine efectele tui, trebuie sa-1 aplicdém si in practica. AUTORUL CAPITOLUL | MASAJUL Masajul este o prelucrare metodic’ « pisjilor moi ale corpului, prin aciuni manuale sau mecanice, in scop fiziologic sau curativo-profilactic. Acfiunile manuale de masaj sunt cunoscute sub numele de manevre, mani: puliiri sau procedee $i constau dintr-un ansamblu de misciri specifice: de alunecare a mainilor pe suprafaja corpului, de apisare, stringere si stoarcere a fesuturilor moi, de lovire usoard si ritmicd a parjilor cimoase, de scutu- rate a segmentelor corpului si alte diverse miseari, ce vor ti deserise mai departe PRINCIPALELE FORME DE MASAJ ‘Masajul manual este forma cea mai veche, mai rispandita si mai eficace de prelucrare a pargilor moi ale corpului. Mana omului dispune de multiple posibilitayi de adaptare si perfectionare a migedtilor. Gratie unui aparat osteo-articular complex, unui sistem neuromuscular de © deosebiti sensibili- tate si supleje si unui acoperimant de fesuturi moi si elastice, bogate in vase si nervi, mana calda si mobil’, sensibild si abila, devine prin practics tnde- lungati cel mai valoros si mai eficient aparat de masajy Masajul mecanic se executd cu aparate sau instrumente puse in migcare fie cu mana, fie cu ajutorul unor diverse surse de energie, in special electrci, Aceasta forma de masaj a cunoscut la inceputul secolului nostru, in atmos {era de entuziasm a primelor mecaniziri, 0 perioadii de mare dezvoltare, Au fost realizate atunci numeroase gi variante masini si dispozitive mecanice de ‘masaj, foarte ingenioase si complicate, care ins nu au putut inlocul mana omului, iar in practic& s-au dovedit destul de costisitoare si greu de manevrat Ele necesitau sali spatioase si tehnicient specializati, Astazi se mai folosese anumite cazuri,cateva aparate simple de automasaj si cunoscutele vibratoa slectrice Panile moi ale corpului care se prelucreaza prin masaj sunt, i agezirii lor anatomice, de la suprafata sp 1 ordinea profunzime, tegumentele (pielea Pry EE $i mucoasee), sraturle moi subtegumentre (esuuril conjunctive grow S), mupchi, endoanee ifsc, vasele nent petty fenton organele profunde. . = ret ne Frelucraea piilor moi de ta sopafta compli cele mai sensi ta sstues diets a procedelor manus sal mecaice, numee are matic sau pre. Prelucrats fete 5 npacloc tin neal en ior cori, care aciunea procedelor mans necanee ne innate dit mod inde, se cheam masa al organcoy sas nee) prs Peon pe flee pie ot dea pros cpa cy masa somate genera: peluctnd mi repede num pitic nei dean iit pare compli of init actonea nase num aoe ats ha Sau ofan, execitim un ma) pop Masi general pate conto preucrae integral fesuturilor moi de 1 suprafata copula ise cheama mas] somarsexins ot pene Wena "apie mai bogte i festa ml, devenind mss) onaid en “adn sau, mas paral devine regional segmemtar sas ec Regi onal se cheat masjul eat se aplck poo pate portato bes dee lati compl, ca sptl,toractle, abdomen, fy ste Seam nasal apliet pe porn’ ansomce distinct ies a seein at braje antebraje si mini, la membrele superioare; solduri, coapse, gamnbe ricioare, a membrele inferioare Local este masjelaplica pe poet a de pice stu subcutne, pe gripe de muych, sug deote Dp tchnsa gi fete lr, pocedele de masa capt role a eau. tir ifr, Putem vorbi stl de procedeprincpae sa fundanenle ne tu tebui sd lipseasc din praca masjll gener st rroeaes etn, su ajuatoare cae sunt flo indcoseh tn marl regia ca Putem, de ssemenea,vrb de procede invodactve de meds cog a ol de pregitire a organismului, de Procedee fundamentale sau de bazii, Prin care cbtnem de fat efetle ure, n st de prcede te tahoe ne {inal eset de mascara in general un eet cantor en Se mumes forme comune de mata tote varatle cate se slic inden sei peri copula nemodieae oa proccss ae mente i uti cunoscute, forme specale de masg, oe ee Brin rocede diferenjle din pnct de vedere temic ise alan a Punt de vedere metodic la price nce oantroi An ld aoa pales execu a at man comet) enum i car se prelyrera ma rar masajul period, a une ‘ de (masajulrefleronen) ajul periostal), la unele organe profu Din punc de vedere al miloaceor fotos pent a fata executarea ma Sell, putem vrbi de asa-numitl masa) pe pelea umedd tse so and 2 diterite solu, apa de spun et.,precum si uleiur, pomeri, creme et. sau masajul pe pielea uscatd in cate se folosese pulberialunecoase ca praful de tale, pudra de amidon ete, sau nu se aplicd nici un fel de ingrediente in grisimile,lichidele sau pulberile folosit in mod curent in masa} pot fi incorporate substan chimice cu proprieti farmacodinamice, care pitrun- znd prin pile in organism exercité anumite actin terapeutice in legitura cu aceasta, putem vorbi de forme de masaj simple, aplicate ‘mai ales in scopfiziologc si igieni si de forme de masaj asociate cu alte rijloace si metode aplicate intotdeauna in scop terapeutic. Asocierile cele mai uzitate se fac in cultura fizicd medical cu gimmastica analitcd, masajul precedind saw urmand dup’ exerciile de mobiizare art culard, cu exercitarca grupelor si lanjuritor de muschi, cu procedeele de re. diucare neuromotoare, eu metodele de gimnastica respirator, cardiovascula- Fi, abdominal etc Cele mai importante asoceri se intanesc in cadrul balneo gi fizioterapei, nd actiunea masajului se combina cu cea a hidroterapei, termoterapei sau a electroteapiei. Vom descrie mai taziu (in capitolul %),fictiunile umede, ‘masajul sub api i dus-masajul, la care se adaugd aplicilecalde si masajul electric Masajul este executat de obicei de ctre un singur tehnician, care prelu- creazh,int-o anumit ordine, regiunile si segmentele coprotu. in anumite ccazuri, masajul poate fi executat de catre doi tehnicieni care vor lucra simul- tan si simetric cele doud jumatifi ale corpului sau segmentele pereche. [n cazul din urma, cei doi eXecutanji vor lucta in acelagi rit $i sens, aplicdnd aceleagi manevee, cu aceeasi intenstae gi aceeasitehnick In cazurile ind masajul nu poate fi executat de un tehnician priceput sau de o persoant experiments, el poste fi inocuit prin auiomasaj. Recoman- dim ou insistenyd practicarea automasajului, pentru cel prezint& 0 serie de avantaje: poate fi efectuatoricnd si oriunde, poate fi perfect gradat si do- zat ca intensiate si duraté si poate fi adapat la sensbilitatea si necesiaile Propri. Are desigur si dezavantaje, itrucft nu poate fi apliat egal pe toati Intinderea corpuli s, mai ales, pentru c& necesité un anumit efort din partea celui care il executd. Influenjele masajului asupra organismului se pot explica in bunt masuri prin acpunea directa, cu efecteindeosebi mecanice, mai als cind procedeele folosite actioneazt asupra straturilor superficiale ale corpului. fn acest fel se exercti suplefea si elastcitatea pielit si a fesuturilor subcutanate, sau se activeazt circulaja singelui sia limfei in vasele periferice Cele mai importante influene ale masajului sunt, desigur, cele indirect mai ales cele realizate ca efectereflexe, produse pe cale umorali si nervoast. B a — ‘Masajul si automasajul pot fi executate in scop fiziologic, ca in formele de ‘masaj periferic, aplicate pentru a imbunatagi proprietiile fizice ale jesutu- ior, sau pentru a stimula unele din marile functiuni organice si indeosebi cir- Culatia de intoarcere a singelui din vene gi capilare, sau a limfei din vasele limfatice. Prin efectele sale fiziologice, masajul a devenit © metoda foarte bund de ingrijire a sportivitor. Masajul si automasajul pot fi aplicate in scop profilactic, pentru pastrarea si Intacirea sanataii si pentru cresterea rezistengei organismului la oboseal Ambele forme de masaj pot fi indicate in scop terapeutic, in cadrul trata- ‘mentului complex al unor leziuni gi tulburdri functionale, sau in scop de recu- Perare dup’ boli si accidente traumatice, Influenjele masajului asupra organismului vor fi analizate mai pe larg, intr- lunul din capitolele urmatoare, SCUR7 ISTORIC AL MASAJULUI storia ne arata ct masajul s-a practicat in toate timpurile gi s-a dezvoltat la toite popoarele cunoscute. Cu toate ci aceasta practica a cipatat foarte trziu aceasta denumie, originea sa se pierde in negura vremurilor {n timba noastrs cuvantul masaj a fost introdus prin intermediul literaturit medicale franceze, care a dominat la noi in secolul trecut si Ia inceputul seco- lului nostru. In popor se mai pistreazd, pe langi tehnica tradiionala si o serie de denumiri cu circulatie regionala. Aceste denumiri se refer la proce- deele dominant, fie Ia efectele pe care acestea le produc. Sunt rispandite in- deosebi fricriunile, care reprezint& fie procedeele manuale simple, fie mai ales manevre asociate cu unele preparate medicamentoase, care stint intinse la suprafaya pielii ‘Se pare c& masajul a fost unul dintre primele si cele mai simple mijloace descoperite de oameni penteu alinarea suferinjelor. A pune cu blandefe mana ‘Cuvinta ‘mass ese introdus astzi in mai toate limbile modeme, find considera ca termen tehni universal. Desi in vorbirea cuenta ma fost foosit deed la incepta seclul ‘eect, la inlocuit pretutindeni denuminiesnterioare ‘In Fang, temenul “massage” apare pentru prima dat tn lcraea lui Lepage - "Cercetést ‘stonce asupra medicine chineze pulicatd in 1813, in Diconaice des Sciences Médicles Se presupune cf el ar deriva din cuvintal “massein’, care in lina greacdveche Tasemn 4 frimint,Savary, un alt savant fancez,eredea ef termenul deriva din caval za "mass ‘cae fnscamnd » apts (veri “Lettres sur Egypt”) Ali autor i deriv stdin cuvdnwal “mages” care intima ebrict veche a aveaaceleasi sernnticai 4 pe locul dureros, a mangaia fruntea firbinte a unui suferind, a fncerca si Indeparteri din corp cauzele riulu, au fost la inceput gestri spontane, care producean subiectiv efectebinefécttoare. Se atibuie masajulu o origne magic8, pentru c& la unele popoare vechi ‘manevreleerau insite de cuvinte sau gesturi rituale, de deseAntece sau for- rule neinfelese, iar Ia allele se practica de citre reprezentaniicultuli religios. [Nu avem date sigure despre primii oameni care au folost masajul ca me- toda terapeutit, dar stim c& practicarea lui fnregistrat epoci de mare ris- pindire la chinezi indieni,egipten sila alte popoare vechi, care ajunseseré In inalte forme de cultura 5 civilize La aceste popoare, masajul era asociat cu alte provedee empirice de trata- ment $i in special cu aplicaji calde locale, ungeri ou diferite substane medicamentoase, migciripasive ale membrelor ete Dif storia Egiptului antic, lung de peste $0 de veacur, s-au pistrat fumeroase documentescrse pe paprusuri, inseripfii, pictur i sculpt, care ave marturie despre folosirea masajului in scop de tratament al unor Fini sau boli ale corpulu (fi. 1). Medicina traditional chinez& are o foarte mare vechime. Dupit unele do- cumente se const cti masajul a fost practicat de chinezi cu peste tei mii dd ani fnainteaerei noasre.O cast de preofi-medici il folosea fn scopulact- vii circulajiei sngelui si a umorlor din corp, al stimulérit sau Init netvilor si al vindec&sii unor tulburie si boli cronice ale onganismului Masajul se pracica la chinezi in legiturd cu migcitile pasive si active ale corpulul, Procedeele de masaj erau simple si se executau lent, dar stintr. In India antcd, masajul a fost cunoscut si practicat de cite popor, in le turd cu unele procedee cu caractr igienic sau ritual. Vechi indieni isi un- eau corpul cu uleiuri aromate si se imbaiau in apele fuvilor sau lacurlor socotite sacre Masajul indian consta din netezt, presiuni si frimintiri ale piilor moi ale coprului,incepnd cu fafa, continuand cu trunchil 5 incheind cu mem. biele, Pe membre, manevrele se executau in ritm rapid de la ridicina lor spre extremitt,ca si cum s-ar fi scos raul din ele Alte popoare vechi ale orientului, ca asirienii, babilonienii, mezii si persii, au foosit la randul lor masajul ca tratament in special al rizboinicilor rin in lupe, La evre, cai de cult recomandau credinciosiloro serie de regi igien- ce si uneleindicait cu privie la practicarea mae uli. Fig. Fi Primele aplicafii ale masajului in legdturd cu activitatea sportivat au apa- rut la greci si romani, constituind © metod’ importanta de ingrijie a atleilor. Pentru prima dati in istorie, grecii antici au folosit masajul ca mijloc de pregitire fizica a diferitelor categori de atlei, Masajul era indicat atit inainte, cat si dupa intreceri, cu scopul de a preveni si combate oboseala muscular Specialisii in acest masaj se chemau “aliptes"; ei foloseau, pentru executa- rea cu mai mare usuringi a manevrelor, diferite uleiuri si pulberi fine. Alleji greci cunosteau si automasajul. Cateva desene gi sculpturi pastrate din acea vreme, ne infaiseaza tineri goi ungandu-se cu uleiuri pe corp sau acoperindu-se cu pulberi, care erau apoi indepartate cu ajutorul unui inst ‘ment de lemn, de os sau de metal, cu lama dreapti sau curba, numit "strigi fig. 2), Herodicos din Lentini (428 - 347 {e.n.), a fost un gimnast i medic cele- bru, socotit pe drept cuvant pirintele gimnasticii medicale si al masajului. El prescria bolnavilor sai anumite exerciii fizice si procedee de masaj, care con: ‘ribuiau la intirirea corpului si vindecarea bolilor. Hipocrat (460 - 377 ie.n.), cel mai mare medic al antichitiii, a invagat ‘masajul si gimnastica de la Herodicos. El a descris efectele si indicatile aces- (or metode, dovedind 0 profunda infelegere a influengelor sale fiziologice ‘Masajul, spunea Hipocrat, poate intari o articulaje slabs, sau poate mobi- liza o articulajie injepenita; executat cu putere, masajul tonificd tesuturile, executat cu moderajie le inmoaie, Dupa cucerirea Greciei de ctre romani, cultura greaci s-a rispadit in intregul imperiu si s-a dezvottat cu succes mai ales la Roma, Medici si gim- nastiigreci, dusi in captivitate sau atragi de bogatie si glorie, vin la Roma si aduc cu ei obiceiul de a practica gimnastica si masajul Gimnastica greaci’ nu a fost primita prea favorabil, pentru c& romanii practicau mai mult exercitiile rézboinice. fn schimb masajul executat de sclavi devine in foarte scurt timp un obicei nelipsit din regimul de viata al romanilor bogafi sau al conducatorilor statulu, La Roma, ca si fn alte orase mari ale imperiului, masajul se aplica mai ‘mult fn terme sau bai publice, care cipttaseri o mare rispandire, fiind pre~ vizute cu instalafii de un inalt nivel tehnic si care deveniser’ adeviirate mo- hhumente arhitecturale, Se practica un masaj igienic de dimineat& pentru invio- rare si altul seara pentru relaxare. Celsius, unul dintre cei mai mari medici romani, indica masajul in trata- ‘mentul afectiunilor reumatice $i al sechelelor dupa rinirile din razboi Galenus, medic de origine greac’ (131 - 201), recomanda masajul inainte si dupa exercitile corporale, El descrie principalele manevre de masaj: fric~ 7 liunile, netezirile, presiunile, stoacerle si flagelrile, care sunt imparjite

    Anda mungkin juga menyukai