Universitatea TRANSILVANIA din Braov Facultatea de Muzic

FTAM 01 Curente, stiluri, limbaje in creatia corala Fisa de analiza

2016 2017 Student: Costache Alin - Ionut Anul I Specializarea TAM

1. Titlul piesei Am plecat sa colindam

Semnificaia textului Am plecat sa colindam, Au plecat la vanatoare
poetic Domn, domn sa naltam, Domn, Domn sa naltam,
date biografice despre Cand boierii nu-s acasa, Sa vaneze caprioare,
autorul textului, ... Domn, Domn sa naltam Domn, Domn sa naltam,
Cand boierii nu-s acasa Sa vaneze caprioare,
Domn, domn sa naltam. Domn, Domn sa naltam.
2. Compozitor Gheorghe Cucu
date biografice Gheorghe Cucu (n. 11 februarie 1882, Puieti, judeul Tutova - d. 24 august 1932)
creaie a fost un compozitor, dirijor i folclorist romn.
epoc istoric i
stilistic, ... A fost un clasic al muzicii corale romneti. De la el au rmas peste 100 de piese
muzicale, unele tiprite. Prin folosirea creatoare a cntecului popular n lucrrile
sale corale, a contribuit la dezvoltarea colii muzicale naionale romneti. Autor al
unor lucrri de baz n acest sens, caracterizate prin coninut realist i umor, prin
intonaie popular i miestrie a compunerii (Frumosul vine pe ap, 1931; Haz
de necaz). A armonizat colinde i a scris muzic bisericeasc.
n comuna Puieti a judeului Tutova a vzut lumina zilei la 11 februarie 1882, ca
al aselea copil din cei nou, al ranului srac i ciobotarului Vasile Cucu i al
Smarandei Cucu.
n Brlad urmeaz cursurile colii primare ( 1890 1894 ) i ale colii de cntrei
bisericeti, avnd profesor pe psaltul Damian Rnzescu (director), pe profesorul de
teorie solfegii i dirijorul corului bisericii Domneasca, Athanasie Popovici, i
pe psaltul Ion Botoi. Pleac la Brila unde se angajeaz tenor al bisericii Sfinii
Voievozi.
A urmat cursurile Conservatorului din Bucureti (1890 1905) cu
profesorul Eduard Wachmann, Dumitru Chiriac i Gheorghe Brtianu. Devine
cntre de stran la Biserica Brezoianu (1901 1904) la care devine dirijorul
corului ei (1904 1932). ntre timp (1901 1907 i 1912 1928) a fost dirijor
secund al Corului Carmen.
A urmat un Curs pregtitor de Armonie i Contrapunct la Conservatorul Naional
din Paris (din 1907) i la Schola Cantorum din Paris, cu Vincent
dIndy (Contrapunctul i orchestraia). Acolo a fost dirijorul corului capelei
romne (1907 1911). ntors n ar (1911) se angajeaz maestru suplinitor de
muzic n Piteti (19121915), Turnu Severin (1915) i Slatina. A fost dirijorul
corului Mitropoliei bucuretene, la care a rmas n anii 1916 1919. A obinut
premiul al doilea George Enescu pentru coruri religioase (1919), Premiul
Societii Compozitorilor pentru culegeri de folclor (1925), Medalia de aur a
expoziiei din 1906. A funcionat ca profesor provizoriu la Catedra de Teorie i
Solfegii la Conservatorul din Bucureti (1920), profesor la Seminarul Nifon din
Bucureti (19201932), profesor de Armonie la Academia de Muzic Religioas
din Capital (1928 1932).
Moare n Bucureti la 24 august 1932, fiind nmormntat la cimitirul Ghencea.

3. ANALIZA piesei
FTAM Fisa analiza
MELODIA motivul 1= m.1-4.
structura melodica organizarea motivul 2= m. 5-8.
sintagmatica a unitatilor de structura motivul 3= m.9-15.
formala Structura morfo- sintactic a piesei este polifonia.
unitati de structura formala : perioada,
fraza, motivul, celula (submotivul),
sunetul
structura morfo-sintactica : monodia,
omofonia, polifonia si eterofonia
RITMUL Strucutura ritmic : giusto silabica
categorii metro-ritmice
ritmica poetica ritmica muzicala
formule ritmice de esenta folclorica
sau clasica
structuri ritmice caracteristice : giusto-
silabic, rubatto, divizionar si aksak
TIMBRUL Colind pentru cor mixt
structura vocilor corale grupe de voci Ambitus: S= Sol1 - Mi2 ; A= Re Si ; T= Si Mi2; B= Re Sol.
ambitus, registre
POLIFONIA n m.1-4 avem polifonie
procede / tehnici de dezvoltare n m.4-8 avem polifonie acompaniat n care S are tema.
polifonica n m.9-15 revine la polifonie.
distributia verticala a temelor corale

ARMONIA Tonaliatea Sol Major.

sisteme tono-modale In m.10 avem treapta a VI mi minor..si treapta a V Re major.
centrii tonali dupa care revine la T Sol Major.
structuri armonice ale temei melodice
stadii structurale : modal, tonal si
atonal (serial)

DINAMICA Dinamica este fixa m.1 4= p; m.5 16= mp.

expresie a continutului tematic (ideea
muzicala) si reflex al sintezei
elementelor de limbaj
dinamica fixa/mobila in limite
stilistice permisive; specifice
arhitecturii lucrarii si continutului
muzical-expresiv;
TEMPOUL AGOGICA Allegretto - moderato
reflex al stilului si continutului expresiv
ARHITECTURA compozitionala si Forma piesei este A-B-B1-bipartit
interpretativa Frazarea se face din 4 n 4 msuri.
elemente de frazare
configuratia continutului intr-o anumita
forma structurala
forma si schema

FTAM Fisa analiza