,.

. r,1.4f-'..\.+V_,
1
,.,. )
-1;e,,,, -t, TV,. ( ii:,
, 1.1.',..,. re
.:...4. -,74 .P.',47)..1.,-..,..,
11..41. ',.: If.t)((i..,:..,ti

: 17.1*. tr,-7.7..11, ., .i. 'I. ."--

',.. ,0,-

.4 ir -
4
., .: :It ;?/ %':1:
I.., . r7,s,-' t V
.-T,t'

Finui VIII 1'4'- I, .-q ,-,-,I: ' .4.- 1927

',- -i:
e '. ',''''41.-! V
,.,11,..-41-,-,
''' .:: --- 1.2' Al, i,.` '''''4,';'--,-.-4;:14'....--,;'-'' t;

'spit IT(:,1-4,., '--, i '711-,:!,-*, ::. it:V4,--,,

4-1-'1"-'+`';,'-' ,,,k4 F.4.41$, ).
1: -S.- t.1.:
... -I 1PI
..
,54. ) 1'' ..,
'
,V40."1. . 444.44
I' 1.

. 2

bobrogei
,

.'"A"ii
r....,
. ..'t,;
.1-
.

.,::
Ei.

::,3'
,,,,,
Finale le -,--
,t-,,,.K..14)."- ,,' ,.!
..,K,);-..,,,,..1.p,.1 y
, 1
. / ..
.,,,,;;.-,-,
.........
;a;44
4..;
; -;:,. ,.,
.1
-; t-I.Ay :

, .'
:13 '
: Revista Societtii Culturale bobrogene .1

, ii
::.-9Q-rsiN- ..
,
,1
birector : C. BRATESCU ;`," %. :"
,
.. `.1.
- ), tr;,*?,..0 t
4 -
' I,

.. s ,
..:: -
.
SWIRRUL : ..
,-..

:: Gherontie Nicolau, Episcopul Constantei : Sentimentul religios crestin

,
In sufletul omenesc. '
,ot
N
3 eugne Pittard : Contributii la o biografie a lui loan Bnescu (cornu- i..:
, .,AL:

.
,

ii nicat de I. Georgescu). , , >, .^.-, .. k et,,,,-.. . t - ..,

r.N. .(i,./. . . .5
r '

ii.., Gr. Slceanu: Dor ; 0, Melancolia ; Semntorul ; In noapte ; Intoar- ,>;-

. ,
' ' - cerea; Puntea ; ()data; Sear. : ftV," ; '' , ', ,1
'.'
. .i...,,,
' -
. ,,.. , '4,v'A-'1 ..j',:--,1;)t 7 ,u-' .!,,' :I. (70:1'e,-,..' -1 .

:: Costin Petrescu :,. Florian._ pictorul Constantei. r ::

iiAihaiI Pricopie: Roata Vietei ; Norocul ; Do; ROW: Soarta omului.
11; I. G. : Tipuri Dobrogene : 1. Domnul Francisc Doja ; 2. Mos ::
..
r .

:: ' Vasile Georgescu ; 3. La Mos Gheorghe Spanu. fq;P:4:-

Georgescu Despre Coran de Principele ,Dimitrie Cantemir.
*-
rrt. ;-
'
t
P
C. BrAtescu : Pro Como ; Harta geologic a komniel.
i't 1:1.,
7.:

-3
. Stoicescu : La Moartea lui Vasile
Jean Stoenescu bunre : Canalul navigabil dela Cernavoda la bon-
! , '-', ''.',..,1'..U.11.q. ,"'.'e
,;.,
3 ' '
1 ,,,..... 1.

.1.
-::.. ' .,( ,' stanta.
.-.,:i-'
r- -, ,
.,:. - , . 1,

-
,., ..,... 1.n .,'S .
.),...,,t ,/,-
' .'
Y; ,t- t'. :.%'-.
'
-. -. ,1-.,
' ,,)
.
3
.,".11'4.-r
' . ,.r....
::
.

Verax: In chestia mprtirii

si a unor numiri nou date
ifet , .
En:
satelor .romnesti din
-
ro.;
jud. 'Constanta.
.4 ', '
',..:f
. 1
::
r.77,
.
:: 1.....11.f4 ;.i.,,,'...k. : (is. , rA1,- ''''
DI ...' ' '' '''''"/;... 3
-'2.."''' tt"'
1. .
, l'. ' .11 - ttof..
' :Nit. 15' ,i4i;j4t,',:.
'.--t ii; Vii r'":"_*- ' is: : - ' ,-' Vi g
. t 3 q1,,'".
1:k
' e:: JR)
r'`t.
i!P". '
-'4..,..?,:r:F..4- 00000
Oovooe) : .0 : -.0.
.. 4
3
ii
,
-
'
:: " !!
.. 3
::
:: EE

o m
::
:: 3
. 1: , . Cernauti 1927 , \ ::
, - ' <
:: Institutul de FIrte Grafice si Ed itur GIasuI Sucovinei".
."k,..
::
e .
' '31431 \ 3,

11.4
' 't nil ."

)1N. 4 _ - "4 ., 4c, ;

1.1
..:7,
1g,

-;!;, 2 :;- '

.
Lp - www.dacoromanica.ro
10046
,' -;4q61.;1;$,
.x.':"n ,
"'
441' - (t'1
e . A
' 1 - -'%. . t, 1'"
 Manuscrisele se trimit d-lui C. 13r5tescu, profesor univer-
sitar, Cernuti. r ,
Redactia nu ia sub a sa rdspundere nici una din opiniu-
nile emise de autorii articolelor publicate.

www.dacoromanica.ro
.S.0.000000000000000000000000000a 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.04
..0.000000000o,....00000 000000 a...000000000o., ,000000000o000o0
0 .00000.....0.000..000000,300000000000000000000. *.o0o00000o0000c.**000000.00.0o0.
431.3000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.n

SENTIMENTUL RELIGIOS CRESTIN IN SUFLETUL

OMENESC
lubili fll duhovnicesti,
Cu ocazia celei dintdi vizite canonice, pe care o fac
judetului lalomita, Incepnd cu orasul de resedinta, acum
cnd, din gratia lui Dumnezeu, am urcat treptele scau-
nului episcopal al Constantei, propunndu-mi-se sd v
intretiu cteva clipe cu o conferinta, m'am gAndit ca."
cel mai potrivit subiect, despre care trebue s va vorbesc
este : sentimentul religios si crestin. i vreau sa va
dovedesc c acest sentiment apartine fiecdrui individ,
fie el credincios sau indiferent din punct de vedere re-
ligios si crestin, sau chiar necredincios ; fiindcd nimeni
n'a putut vreodata dect din ignorant ori rea credint
sa tgaluiascd, ca omul este creat din tmp, care este
materie, cu toate proprietatile ei si din suflet, cu toate
Insusirile lui mai presus de materie, care marcheazd
personalitatea individului - recte a omului ; i, din mo-
ment ce existenta sufletului este o axiom, apoi acest
suflet este sediul sentimentului religios i crestin, despre
care ni este vorba.
Doamnelor pi domnilor,
Inteo zi, pe cnd in templul din lerusalim voci
entuziaste aclamau pe lisus Christos, Fariseii, neliniptiti,
se propiard de El pi-i zisera Invttorule, ceartif-ti
ucenicii i spune-li set tacet" ! Dar lisus le rdspunse cu
trie : Zic vou cei, de vor teicea acestia, pietrele vor
striga !
Analele Dobrogei. 1

www.dacoromanica.ro
 -2 -
In vremea noastrd, cnd in ore nefaste - fariseismu
gelos, cu cortegiul lui de necredincioi sau, cel putin,
indiferenti, impune tdcere predicatorilor Evangheliei, nu
se cade oare ca Insai pietrele sa se Insufleteasc i sd
strige ? Cdci orick ar banaliza, ori ar impiedeca necre-
dinta de azi pe apostolii Domnului de a vorbi, orict
sunt ei de neluati in seamd, orick ar fi ei de nesoco-
titi i chiar dumdniti, cuvntul lui Dumnezeu rmne
totui liber : Cuvntul lui Dumnezeu nu se leagei") cum
spune marele apostol al neamurilor, care a lost pus in
lanturi, bdtut, chinuit In attea rnduri, decapitat, dar al
cdrui cuvnt de propoveduire a Evangheliei lui Christos
s'a latit peste tot pmntul.
In ciuda oricdror piedici, invldtura evanghelicd i
urmrete mersul sdu i nu inceteazd de a raspndi lumina.
Si chiar atunci, cnd n'ar mai fi nici o buza sacerdo-
tald ca s'o exprime i s'o intindd in toate pdrtile lumii,
ea nu ar rmne fdrd mdrturie ; cdci ea ar rsuna, incd,
in fundul contiintelor omeneti ; att de puternic i
invincibil este avntul lduntric, care impinge sufletele cdtre
Dumnezeu i cdtre Christos.
Vreau astdzi, iubitilor, sd md fac in fata Dv., ecoul
acestei puteri luntrice.
Cu alduroasd dorinta i cu toatd puterea mea su-
fleteascd, v invit s v pogorti, impreund cu mine, in
inimele Dv., ca sa auziti acolo mdrturie divin, ca sa
surprindeti acolo, la origina sa, avntul religios i cretin,
de care unii sunt siguri, pe care altii l bnuesc numai,
dar de care multi nu au nici o cunotinta c exist in
chip firesc, frd vrerea cuiva, in sufletul omului.
Dan problema religioas se pune, din fericire de
multe ori, inteun chip acut in politica i In istorie,
aceasta e, fiindc ea frdmntd i sbate, cu adnca ne-
linite, fundul oricdrei inimi omenWi.
Dar este, oare, cu putinta s ddm noi ascultare
inimii noastre ? i ca s'o putem asculta, cum sd dam
de ea, cum sd ne pogorm pnd la ea, ca sd vedem
ce ni spune ?
') Timot. H, 9

www.dacoromanica.ro
 -3 -
Da, Domnilor, este cu putinta ; cad nimic nu este
cu neputint credinciosului.
Negreit, la rasele simple, la popoarele Inca in stare
de copilarie, inima este la suprafat i st gata sa t-
neasc din ea forta, care zace aici, de cand e ornul. Este
destul s pui mana pe pieptul unui astfel de orn, ca s
poti intelege, uor, cum bate inima in el i ce ni spune ea.
Nu la fel stau lucrurile cu rasele imbdtranite, cu
popoarele civilizate. Aci inima este mai inauntru ea se
ascunde sub inveliuri dese ; bataile i spusele sale' abia
pot sa strabata prin atatea pturi suprapuse In jurul ei,
i, dacd nu luati bine seama, atribuiti inimii raspunsuri,
care nu au nimic comun cu contiinta omeneasca. Pen-
pentru a prinde -
tru ca sa patrundeti pe om in adancurile fiintei sale ;
la izvorul lor i inainte de orice
schirnbare, sentimentele i cugetele ei, smulgeti masca
aceasta care-i acopere sufletul, strabateti patura preju-
decatilor i a patimilor i, atunci, ascultati ceeace spune
inima voastra.
Primul inveli, care trebuie sfaiat, este acela al
atitudinei pe care o impune situatia fiecaruia. S mar-
turisim, Domnilor, cd noi avem, in acest caz, putind
spontaneitate : se traduce adica, In afara, nu adevarata
noastr fire, ci un personagiu strain, imprumutat ; cad
dupa cum apartine magistraturii sau armatei, marilor
inclustriai sau lucratorilor, conditiunea sociald i ordona
ideile sale, i impune un anutnit limbagiu, i inspird anu-
mite hotariri. Pentru fiecare mediu in parte se poate
vedea, dinainte, cum va vorbi iddividul, cum se va orienta
in viat. Marile personalitati, destul de puternice ca sa
scape de aceste influente ale ambiantei, sunt atat de
rari ! Nu-i aa, Domnilor, ca nu pe insui omul l ve-
deti, l auziti, ci pe magistrat, sau pe soldat, pe patron
sau pe lucrtor ? Smulgeti, deci, aceast uniforma, scoa-
teti acest vestmant imprumutat i cautati sa dati de
inim ; ea este mai In fund !
Totui, D-voastrd Inca n'o yeti gsi, caci yeti In-
talni, indata, pe omul rasei sale, al mediului in care
traete, al momentului In care se gsete. Nu-i nimeni

www.dacoromanica.ro
 -4 -
pe lume, care sd scape de actiunea a trei factori : 1.
noi purtdm in sngele nostru tendinti ereditare ; 2. me-
diul in care aM crescut, a pus asupra noastrd pecetea
sa ; 3. atmosfera intelectuald i morala a momentului
actual ptrunde pnd 'n maduva fiintei noastre. Din toate
aceste elemente variabile In timp i spatiu, se formeazd
o ptura groasa de prejudecati, sub care se ascunde
omul. Mergeti, deci, dincolo de aceastd scoartd, daca
vreti sa dati peste inim. Veti ajunge, atunci, la insdi
firea omului, la omul adevdrat. Dar, i aici, veti ajunge
mai irlti la ceeace are ea material, josnic, sensibil i
trupesc. Veti auzi miile de patimi, cari turburd inima.
Ce zgomot fac de pilda in suflet chemdrile ambitioase
ale gloriei zadarnice i ale interesului ! Da, nu este nici
o inima omeneasca sa nu fie bntuita de aceste furtuni.
Dar nu este oare adevbrat cal, sub aceste micari de la
suprafata, sunt adncuri lini$tite unde domnete pacea?
Negreit ca da. Aci sub toate acele invelisuri se afla
sanctuarul inimii omeneti. In acest loc retras, dupd ce
s'au supus facerii sugestiile zgomotoase ale relelor de-
prinderi, inima face sd se auda cuvntul salt
Intoarceti urechea, onorat auditoriu, spre acest cu-
vnt lduntric, care rasuna intotdeauna acela, in toate
contiintele. Ce v anunta el ? El v propovaduiete pe
Dumnezeu i pe Christos. Inima voastra v intiinteazd,
v indeamna, v spune s fiti intelepti i sd cedati
avntului religios i crestin, care vd poarta catre Dum-
nezeu i cdtre lisus Christos, Mntuitorul lumei.

Domnilor, nu pierdeti din vedere C noi am stabilit

punctul nostru de observatie in centrul inimii omeneti !
Pentru a prinde, la origina, instinctul nostru religios,
pentru a experimenta vivacitatea impulsiunii sale irezis-
tibile, noi avem mai putin nevoie de eruditie dect de
reculegere. Inainte de a intreba pe alti oameni, sd in-
cepem prin a ne Intreba pe noi ini-ne.
Primul faspuns, pe care-I dd, dinteodatd, inima

www.dacoromanica.ro
 5 -
omeneascd este insuficienta vie fel prezente. Viata actuald
nu este de ajuns s multumeascd inima omului : ea este
prea necajita de nedreptdtile ce se fac aici pe pdmnt.
Fiecare dintre noi repetd plngerea patriarchului lacov :
Zilele anilor mei au fost putine i rele" ! Abia s'a aprins
In noi flacdra vietii si ea se va i stinge. Deabia ni dam
seama de pretul vietii si simtim cd ea s'a i scurs ;
dorinta arzatoare de a trdi, care este in noi, nu pare
s aibd altd urmare, dect aceea de a crea, in noi insi-ne,
un vis dureros.
Fericitd sau nefericita, fiind insd prea scurtd, sfdr-
sindu-se prea iute, viata nu-mi aduce deck grozavd ne-
liniste In inimd ; cdci, dacd eu Ind bucur acum de feri-
cire, gndul cd fericirea mea se va sfrsi odatd, otrdveste
toate bucuriile mele ; iar, dacd eu si beau din paharul
amar al nenorocirii, durerea mea se Indoieste, addogdn-
du-se la ea desnddejdea. In fundul fiintei mele, eu aspir
s ddinuesc, eu vreau s trdesc intotdeauna ; tocmai
scurtimea zilelor actuale md fac, deci, s chiem zile care
sd nu mai aibd sfarsit !
Tot asa, ca si dorinta mea de a &di pentru tot-
deauna, imi place sa fiu fericit. Toate facultdtile mele
aspird la bucurie ; nu insd la bucuria care degradeazd,
ci la o bucurie care Malta toatd natura mea, desvr-
sind-o. Si totusi vdd cd aici pe pdmnt, in vremea acestor
zile, care se vestejesc ca un vis zadarnic, eu am ca
hrand crude deceptiuni.
Din toate prtile, suferinta ma cotropeste si ma
pustieste : corpul meu, dupd ce a Inflorit cteva zile,
devine prada infirmitdtilor ; legea muncii imi impune un
jug apdsdtor ; loviturile soartei i umilinte de tot soiul
m asteaptd la (mice pas; inima mea este sfAsiat de
crude infidelitati sau de pierderi ireparabile ; lnsfrsit,
spiritul meu att de curios de a-si insusi cunostinte,
este frmitat de amard nesigurantd si de intunecimi ne-
linistitoare : Cnd vor fi satisfcute aspiratiunile mele
spre lumina si iubire ? Cnd vor fi potolite aceste che-
mdri ale fericirei, care izvordsc, ca un strigat al naturii,
din adncul fiintei mele ? Dar stiu c pe acest pamnt,
www.dacoromanica.ro
 -6-
omul, in toate timpurile, n'a avut parte dect s geama
i s saspine spre o viata mai buna. Cat de adevarat
este cuvntul marelui apostol ca, in viata prezenta,
toatd zidirea impreund suspind i impreund are durere" !
(Rom. VIII 22). i nimenea nu este scutit de aceast
nevoie imperioasa de ceva de dincolo de noi, pentruca
nimeni nu scapa de aceasta senzatie a suferintii.
Vbi, iubitii mei fii duhovniceti, aveti avere, renume,
influenta, o familie in pace, copii ajuni la situatii stra-
lucite.; dar, oare, nu simtiti nici un gol in inimele voastre ?
Dorinta voastr de fericire este satisfcuta ? Nu-mi vine
a crede ; cad, atunci, cum se face ea, dei lumea v
socotete ca fericiti, totui voi sunteti - de multe ori
- triti ? Totul va surade aici pe pamnt i voi pri-
viti dincolo de el ; voi aspirati la ceeace este maret,
durabil i venic. Cat de adevarat este, c viata prezent
nu multamete pe nici o fiinta omeneasca ! caci, dei eu
vreau i, demulteori, se pare ca am fericirea aici pe
pamnt, totui vreau sa venicesc dincolo de prezent !
Din toate mizeriile, care mahnesc pe om, aici pe
pamant, nu-i nici una care sa-1 revolte in masura in
care-1 mahnete nedreptatea. Nedreptatea, neegalitatea
insai ! iata cine stapanete astzi pe pamnt. Lumea
pare prada fortii brutale, care triumfeazd pretutindeni
i virtutea morala pare lipsit de drepturi. Va dura
aceast dezordine pentru totdeauna ?
Generatiile omeneti ehiama, rand pe rand, drep-
tatea, fard s'o cucereasca definitiv vreodatd. Contiinta
omeneasca nu se resemneaza fata de aceast opresiune
a dreptului i a virtutei. Pentru a cuceri dreptatea, pentru
a avea fericirea, ca i pentru a dobandi venicia, con-
ffinta omeneasca ii Malta privirile in sus ; ea privete
dincolo de prezent, ea se uita dincolo de orizonturile
marginite ale pamntului. Ea declard c viata prezent
nu este deajuns, c este neinteleasa, contradictorie, in-
elatoare, ca ea trebuie sa se rezolve inteo viata viitoare.
Chemarea instinctiv a acestei vieti viitoare este
al doilea sentiment, pe care noi i prindem din inima
omeneasca. Noi ne lipirn, ne prindem de credinta in
www.dacoromanica.ro
 -7 --
ceva, care este dincolo de noi, cum se prinde un nau-
fragiat de scndura, de la care i asteaptd salvarea.
Sustinuti de aceasta, noi strdbatem viata si Infruntdm
incercdrile loviturile ei, resemnati i curagiosi.
i
La lumina intelegerii vietii de dincolo, noi incepem
s rezolvim enigma vietii prezente ; intelegem lumea pi
ne intelegem i pe noi insi-ne. Viata prezenta este un
amp de incercare ; trim aceasta viata, ca sa pregatim
viitorul. Noi exercitdm, aici pe pdmnt, facultatile pi
puterile noastre ri lupta ; ele vor gsi plina lor dezvol-
tare In activitatea triumfatoare a vietii ce va urma. Ni
place sd trdim, vom trai intotdeauna.
Aici, pe pdmnt, dreptatea este cdlcata in picioare ;
dincolo, ordinea va fi restabilit i fiecare va primi
dupd faptele sale. Deoparte, deci, insuficienta vietii pre-
zente, de alta, nevoia invincibild a unei vieti viitoare,
simtita de sufletele noastre, stdpnitoare a intregei noa-
stre fiinti. Din aceste cloud' sentimente se naste, Dom-
nilor, religiunea.
Iatd deci, cum aceste cloud elemente esentiale ale
religiunii derivd din sentimentele care constitue fondul
fiintei umane.
Pentru ca eu sa supravietuiesc prezentului, pentru
ca noi sd nu coborim cu totul in mormnt, trebuie ca
ceva din noi, cea mai buna parte din noi insine --
principiul vietii noastre - s fie deasupra loviturilor
mortii. Acest ceva, care traieste in prezent, care va
supravietui fn viitor, nu este materie palpabil, nimic
din ce se stricd ori se risipeste, ci o realitate intangibild
-o
-
pi, sd spunem cuvntul adevarat
sufletul.
realitate spirituala
Orict de putin cunoastem noi sufletul nostru, din
instinct stim - cel putin - cd el exista ; el este acela
prin care traim, el este acela, care nu va pieri nicio-
data% Iata cum, fara rnult filozofie, bunul simt popular,
vag la unii, lmurit la altii, dar in chip real la toti, ia
cunostinta despre suflet.
Aceast cunoastere a sufletului ne duce - de-a
dreptul- la cunoasterea lui Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
 -8-
Din instinct, din bunul simt cel putin, noi intelegem
c universul nu se explicd prin el insui. Pretutindeni
natura afirm cd ea este opera unei inteligente supreme,
iiindcal ea poartd pecetea ordinei i a premeditrii, de
la ordinea care rnduiete fortele puternice fizice, pn
la arta, care a prezidat la plsmuirea corpului omenesc.
Este, deci, la originea lucrurilor, o Fiinta suverand, care
a fcut totul, care ne-a fcut pe noi inine, care ne-a
incredintat viata ca pe un depozit sacru.
Prin descoperirea fiintei noastre launtrice, ajungem
noi, deci, la cunoaterea notiunei de suflet ; pe aceeai cale
dobndim i cunoaterea notiunei de Dumnezeu. Tu
ne-ai fa-cut pe noi, dupii chipul Tdu i nelinitit va Ji
inima noastrd pdnd ce s va odihni intru Tine9", a
strigat Fericitul Augustin, iluminat de contiinta sa fi-
reasca de om.
Onorat Auditor,
Dei cu multa truda, dar i cu multa atentiune In
patrunderea forului Domniei-voastre luntric-, cred ca, in
cele mai bune momente ale vietii, multi dintre Dv. ati
ajuns sa cunoateti avntul religios din fiinta umana, avnt
care are nzuinta cdtre aceea ce este mare, cdtre ceea
ce este nobil, cdtre ceeace este virtute, adica, cdtre
Dumnezeu insui.
Dar v intreb : Cnd ati cedat acestei impulsiuni
instinctive, facut-ati Dv. un act rational? N'ati fost cumva
jucria unei iluzii amagitoare ? N'ati fi fost mai intelepti,
dac'ati fi luptat contra acestei credinte, contra acestei
tendinte ? N'ati fi aVut tot dreptul s fi cutat s risipiti
aceast idee despre Dumnezeu i sa distrugeti prejude-
cata datoriei religioase ? Intr'un cuvnt, micarea reli-
gioas, care izvorete din intreaga fiinta umana, este ea
o micare legitima?
Dupa cele enuntiate, rspunsul e uor i hotdrit :
negresit al este legitimit dacd ea este o nevoie a naturii
D Fecisti nos ad te, Deus, et irrequietum est cor nostrum, donec
requiescat in tea.
www.dacoromanica.ro
 -9 -
noastre. Si ea nu poate fi altfel dect o nevoie a naturii
noastre ; cdci, un avant instinctiv, anterior oricdrei filo-
sofii, acela la toti oamenii, de toate rasele i din toate
timpurile, trebuie sa fie socotit, numaideceit, ca o nece-
sitate fireascd a omului.
Domnia-voastr, onorati ascultdtori, sunteti din clase
sociale diferite, de ranguri diferite, ati cdpdtat educatie ne-
egald i adesea contradictorie, aduceti aci diferite prejude-
cti imprumutate din mediul in care ati trait i, totui, G
spunem cu toatd convingerea, toti, uneori chiar fdrd sd
v dati searna, aveti sufletele i toatd fiinta Dv. ptrunsd
de sentimentul religios ; iar inimele Dv. bat, cu aceiai
iubire, pentru Dumnezeu : este Dumnezeul necunoscut
pentru unii, este Dumnezeu revelat pentru altii ; dar este
acela Dumnezeu, dorit i iubit de toti.
Sdi nu roiti, iubitii mei ascultdtori, de sentimentul
de care vd dati seamd, fie chiar acum pentru prima
data, cnd v adnciti sufletele cu toat luarea aminte,
cnd constatati c acest sentiment fermenteazd in inimile
Dv. : la vecinul Dv. fermenteazd acela sentiment, aceeai.
iubire pentru Dumnezeu.
Reprezentanti ai claselor sociale de sus, reprezen-
tanti ai claselor sociale de jos, oameni luminati prin studii,
oameni rdmai In simplitatea nativd, Domniavoastrd toti
aspirati cdtre Dumnezeu, toti nkuiti catre Dumnezeu, toti
sunteti mereu insetati dupd Dumnezeu. Savanti mari ca
Kepler, Newton i, aproape, toti ceilalti de talia lor, ex-
prim, in termeni geniali, sentimentul lor fatd de Divi-
nitate. Oamenii de rand, chiar cnd nu pot sd se exprime,
nu simt mai putin iubirea lor fatd de Divinitate, care le
covrete inima. Rasele civilizate, rase sdlbatice, toate
au aceeai pomire. Popoarele izolate, de secole, in insu-
lele minuscule ale oceanului Pacific, triburile ascunse In
cele mai retrase locuri ale Africei, toate au vorbit despre
Dumnezeul lor, exploratorilor europeni, toate au ardtat
acestora instrumentele cultului lor ; pretutindeni omul
crede in spiritul nemuritor, pretutindeni el se teme,
adecd irnplord prin sacrificii divinitatea atotputernicd.
Fie cd sunt in stare de salbdtdcie, fie cd se gsesc
www.dacoromanica.ro
 - 10 -
In cea mai rafinata civilizatie, popoarele cunosc i invoacd
pe Dumnezeu. Cu totii stim ce rol tineau misterele reli-
gioase In viata popoarelor vechi. Despre ce ni vorbesc
scriitorii Indiei i Chaldeei, ai Egiptului i ai Iudeii, ai
Greciei i ai Romei, dacd nu despre Divinitate ? Rama-
sitele preistorice, ele nsai, aduc mdrturia lor despre
universalitatea faptului religios! Desigur, sentimentul reli-
gios Imbracd, dupd timpuri i dupd locuri, diferite forme,
dar aceste forme diferite sunt accidentale ; ele nu alte-
ream' fondul comun de unde izvoraste religiunea. ragnul
exploateazet pe Dumnezeul sat!, ludeul se teme de Dum-
nezeul sdu, Crestinul iubeste pe Dumnezeul sau ; dar toti
au pe Dumnezeu si aspird .spre Dumnezeul lor. Budistul
nu tinde deck spre Nirvana, aceaSt existentd vaga pi
inactivd, In care facultdtile sale vor fi legate printr'o
vesnica letargie; mahomedanul vede In paradisul sau un
loc de pLaceri sensuale, unde visurile pornite spre des-
-fru ale caldului ski temperament vor fi satisfalcute ;
crestinul, dimpotriva, asteapta o nemurire actitd i spiri-
tuald In Dumnezeu, unde facultatile sale sufletesti vor
primi dezvoltare desdvrsita, unde cele mai nobile si mai
spirituale plceri se vor indeplini ; dar pentru toti va fi
un dincolo ; pentru toti viata se continua Indrtul mor-
mntului ; pentru toti viitorul va fi o dreapta rasplata
a prezentuiui.
Imi veti obiecta, Insd, Domnilor cd nu toti sunt
credinciosi, c sentimentul religios nu este universal,
caci sunt atei. Da, sunt unii oameni, cari se socotese
nereligiosi ; dar, s ludm seama : nu cumva se inseala
ei pe sine Ins* ? Noi, dimpotriva, socotim ca adevarati
necredinciosi nu exista! Veti gasi, Domnilor, oameni cari
au abdicat de la un credo, cari au renuntat la un cult
determinat, cari chiar se abtin de la orice practica reli-
gioasa; totusi, ei n'au smuls din sufletele lor nevoia de
divinitate, avntul catre ideal, ndejdea de a supravietui.
Pe cti oameni nu se rdzbund Dumnezeu pentru dispretul
lor fata de formele cultului, printr'o turburare religioasa
mai acutd i prin chiemdrile mai adnci ale divinittei !
Sentimentul religio ni se prezinta, deci, Domnilor,
www.dacoromanica.ro
 - 11 -
cu toate semnele unei legi fireti ; el este vechiu ca si
omenirea, el este universal In omenire, el nu poate fi
desrdcinat din inima omenirii, el va tri pururea in
sufletul omenirii.
Il

Dar, Domnilor, noi n'am explorat Inca' intreaga noastra

inima, n'am auzit toate chiemarile conViintei noastre. Noi
avem ceva, ca i o a doua naturd, ale crei aspiratii se
cuvine sa le cercetm. ,
Scriitorul cretin Tertulian (sec. III) a spus, cu attea
veacuri inainte, ea sufletul este din fire crestin" 1).
si inteadevr : din fire religiosi, noi suntem tot din
fire creVini. Cretinismul est forma cu care se imbrac,
sau mai de graba sufletut din care tra-ete simtirea noas-
tra religioasa.
Peste instinctul religios al firii noastre s'a suprapus
o patura cretin, care l-a patruns incet i s'a confundat
in chip desvrit cu el. '
Noi, Romnii, luminati i transformati prin Christos
chiar dela inchiegarea neamului nostru, indentificdm reli-
gia cu cretinismul ; noi suntem cretini, pentru a fi
religioi.
Aducndu-ne aminte ea Christos a zis : Eu sunt
calea, adevdrul i viata" 2), i nimene nu merge la Tatal
meu, dect prin mine" 3), noi nu vrem sa nzuim la
Dumnezeu cleat prin Christos, noi cautm i gsim pe
Dumnezeu in Christos, noi comunicrn cu adevrul si
cu viata prin Christos. Deasemenea, dragostea lui lisus
Christos este ca si indscut in sufletele noastre ; numele
su ne farmec, ne micd, ne indeamn la rugciune ;
El ni amintete dragostea, bunatatea, mila, iertarea. Chris-
tos are asupra noastr, a tuturor, putere seducatoare. Cum
ar putea fi altfel ? caci El este, pentru noi, Durnnezeu
intrupat ; El este tovaraul i prietenul vietii noastre i
1) Anima naturaliter christiana.
2) Ioan XIV, 6.
3) loan XIV, 6.
www.dacoromanica.ro
 - 12 -
cu El noi trdirn in Chip familiar ; El este Dumnezeu
care ne-a luminat i ni-a descoperit tainele veniciei ; El
este Dumnezeu care s'a sacrificat pe Calvar pentru
rascumpararea noastr, care ne-a salvat din robia celui
rau, pentru a ne introduce intru Impdrtia Cerurilor.
Pentru noi, cari credem in El, Christos este orice.
Dar i asupra acelor, cari nu se socotesc printre
discipolii sdi, chiar i asupra acelora cari-L defaimd, El
incd exercit o putere seduckoare !
Nimeni n'a pus mai mult la Indoiald divinitatea lui
Christos, deck Renan, in cartea sa : Viata lui lisus" ;
pi totui, Inteun moment de reculegere sufleteascd, in
aceiai carte 1), tratnd despre rstignirea sa, incheie ctt
Cuvintele : Acum odihnete-Te In gloria Ta, nobile ini-
tiator. Opera Ta este sfarit ; Divinitatea ta, intemeiatd.
Ntf te mai teme cd vei vedea surpndu-se, prin vre-o
greeald, edificiul sfortrilor Tale. De acum, mai presus
de atingerile fragilitii, Tu vei asista, din inltimea pAcii
divine, la consecintele infinite ale actelor Tale. Cu pretul
ctorva ore de suferinta, care nici mdcar n'au .atins marele
Tdu suflet, Tu ai rascumpdrat cea mai desdvairit ne-
murire. Mii i mii de ani, lumea va atkna de Tine.
Drapel al contrazicerilor noastre, Tu vei fi semnul in
jurul cdruia se va da cea mai arzdtoare luptd. De o mie de
ori mai viu, de o mie de ori mai iubit dupd moarte, deck in
zilele trecerii Tale pe pmnt, Tu vei deveni pnd inte-
atta piatra unghiulara a umanittii, inct a smulge numele
Tau din aceast lume, ar fi a o prabui din temelii.
Mire Tine si 'Mire Dumnezeu, nu va mai fi deosebire.
Pe deplin biruitor asupra mortii, intra in stapnirea
imprtiei Tale unde te vor urma, pe calea regald ce
ai tras-o, secole de adoratori".
Ce altceva se poate zice dupd acestea, deck cd
Insui Renan a fost sedus i captivat de fizionomia lui
lisus, de splendoarea invtkurii lui ?
Un critic rationalist al cretinismului, germanul Har-
nack, a .zis : Un orn, dupd ce a primit o razd din lu-
1) Cap. XXV.
www.dacoromanica.ro
 - 13 -
mina sa, nu ramne niciodatd ca mai inainte. In sufletul
sdu va ramne intotdeauna ceva din lisus Christos,
indat ce a cunoscut -invttura Lui"
Generatia actual, Domnilor, orict de scepticd ar
fi in unele privinti, nu-i batjocuritoare si nici indiferentd
fatd de Christos. Ea citeste tot felul de opere ; dar, nici
una n'o impresioneazd in aceeasi msura ca Evanghelia.
Ea ascult cu bucurie parabolele pline de fgcluinta
iertarii. Strigatul lui Christos : mi-e mild de popor" 2)
gdseste In sufletul ei miscat un ecou de simpatie si de
admiratie.
Ea iubeste pe acest caracter mare, independent,
lipsit de mndrie, care biciuia pe fariseii ipocriti si pe
vnzatorii din templu, dar care aduna pe copii In jurul
sau, se indupleca spre saraci i vindeca pe bolnavi.
Istoria universala este plind de numele Sau. Inteo foarte
mare masura, in deosebi in apus, stiinta nu are un
object mai nobil, dect persoana Sa sfntd. Stiinta,
critica mai ales, rece i rezervatd in avnturile sale,
mndrd de succesele sale, s'a atasat de aceastd augusta
ligurd ; ea a verificat si a cntrit cuvintele lui lisus ;
ea a comparat ideile Sale si caracterul Sdu cu mediul
in care a trait ; ea a fdcut mdrturisirea cd, El depseste
epoca Sa, ca El depdseste toate timpurile, cd El stra-
luceste cu o strdlucire fara saman, mai presus de toti
oamenii si de toate popoarele ; i cnd stiinta, critica,
n'au putut sa ingenunchie inaintea Lui, spre a-I mar-
turisi ca Dumnezeu, cel putin, prin Renan, de care a
lost vorba, au creeat termenul de supra-om, pentru a
exprima incomparabila sa superioritate.
Ori-ce am crede noi despre El, fie ca-L adoram ca
Dumnezeu, fie ca--L onordm ca pe primul dintre oameni,
ca pe un supra-om, El este cheia istoriei. Lumea se ex-
plica fard Socrate ; ea n'ar putea fi inteleasa, insa, fr
lisus Christos.
Astfel, Domnilor, credinciosi sau necredinciosi, noi
ne ocupdm de Christos. Toate privirile noastre se in-
1) L'essence du christianisme.
Marcu VIII, 2.

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
dreaptd spre aceast Fiintd superioard, care are un loc
asa de precis si asa de strdlucit In istorie. Sub std-
pnirea misterioasd a Fiintei Lui, ochii nostrii rrnn
fixati asupra Lui. El a cucerit suflete ; El a cucerit po-
poare intregi. Puterea Sa cuceritoare, departe de a se
epuiza, creste in cursul secolelor. El a sedus si a cu-
cerit intreaga lume. Domnia-Voastrd onorati
asculttori, sunteti cuceriti de El. lisus Christos este un
Invingdtor, care nu face sclavi ; dimpotrivd, El scapd pe
cei ce infra' sub stdpnirea Sa. Renovator incomparabil
al cugetarii, al moralei si al vietii sociale, El va mntui
sufletele tuturor de prejudecdti, inimile cle patimi josnice.
El scapd oricdror influente, la care sunt supusi toti
oamenii ; singur lisus Christos nu este : nici din neamul
Sdu, nici din tara Sa, nici din timpul Sdu ; El apartine
intregei omeniri ; El este .al tuturor secolelor si cuvntul
Sdu este gustat sub toate latitudinile. Admiratia pentru
lisus Christos tresare din sufletul omenirii Intregi si se
Indreaptd spre Fiinta Lui. E locul s spun si acum, ca
si mai nainte cd, noi tog fiecare dintre Domnia-Voastrd,
iubiti asculttori, precum toti purtdm in constiintele
noastre impulsiunea religioasd cdtre Dumnezeu, tot astfel
purtdm i Indemnul firesc spre Christos. Dacd-i asa,
pentru ce acest Indemn al firii noastre nu este cu totul
victorios ? Dad. Dumnezeu atrage pe toti spre Sine,
dacd Christos atrage, deci, sufletele noastre spre Sine,
pentru ce unii dintre noi nu sunt nici cu Dumnezeu,
nici cu Christos ? Cine Impiedicd pe acestia sd nu fie
intre noi ? Ce barierd se opune avntului firesc ? Intr'un
cuvant : cum se explica faptul cd miscarea religioas si
crestind n'a reusit sa se irnpund multora dintre noi ? !

Rspunsul s'a dat mai sus : Inima noastra este I'm-

piedecatd de pdturile dese, care s'au suprapus In jurul
ei pi-i inbuse manifestarea fireascd ; sunt pdturile for-
mate din prejudecdtile ce ni le creeazd prea putina sti-
int ce poate sd-si Insusiascd mintea omului ; din pa-
timile cdrora ne supunem in viata zilnict ; din conditiunile
pe care ni le creeazd preocupdrile noastre sociale. Toate

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
acestea subjuga fiinta noastra adevarata, Indbud ndzu-
intile fireti ale vietii noastre i creeaza, in locul nostru,
dar in noi, un personagiu strain, imprumutat.
Domnilor, in cuvantarea mea am dorit s dovedesc
cd firea noastrd este att religioasd, cdt i crestin i
ca, chiar la aceia care se socotesc necredincioi i necre-
tini, este sdditd, in natura lor, ideia religioasd i sen-
timentul cretin, pe cari numai Imprejurdrile externe le-au
acoperit i au creat omului un aspect nefiresc.
Singurul Indemn, pe care-1 socotesc folositor s
vi-1 fac, este ca fiecare dintre Dv. sa lupte, ca sd se
elibereze de eroarea in care trdiete, de iluziile Ineldtoare
ale mintii, de farmecul deert al simturilor, de pldceri,
de dorinti, de griji fdrd de rost i sa devina din nou
ceea ce este conform firii.
Filosoful Platon, nc in vremea lui, a vorbit despre
nenorocita indepastare a omului de adevdratul sdu destin.
Ni-a caracterizat atat acest fapt, cat i greutatile de a
ne debarasa de noua noastrd fiin, printr'o admirabild
imagine a zeului Glaukos, izgonit din adancimile Ocea-
nului : In acest loc de exil - zice el - zeul nu poate
fi recunoscut. Manile i picioarele sale au fost sucite
de actiunea puternical a valurilor ; specii de molute i
alge marine i chiar depozite de piatrd s'au prins de
corpul sau i aproape s'au incrustat In carnea sa, Trick-
el a pierdut forma sa primitivd ,i a luat aspectul unui
monstru infricoator. Tot ap s'a intamplat i cu sufletul
nostru, care a devenit, sub suprapunerile puterilor du-
mane, a cdror jucdrie este, un adevarat monstru Infri-
coptor. Noi nu regasim adevarata noastra figurd, decat
daca ajungem sa pdrdsim aceste adancimi periculoase
i sa ne debarasdm de incrustarile stancoase, de care
suntem inabuiti ').
Oricat de greu este, fiecare dintre noi trebuie -
i este capabil - s facd o sfortare, sd Indeparteze din
viata ceea ce este strain i apasator, sd-i purifice con-
1) Foerster : Le Christ et la vie humaine, pag. 20, 21.

www.dacoromanica.ro
 - 16 -

curile inimii-
stiinta de am estecuri nefiresti, sd ajungd a-si pipai adn-
adevaratul sanctuar al Divinitatii si al
ndzuintelor crestinesti si sd permita naturii sale sufletesti
de a se manifesta si a se desvolta conform legilor ddruite
,de Dumnezeu omenirii.
Gherontie Nicolau
Episcopul Constantei

:=Eg:::

www.dacoromanica.ro
O oo 00000000000000 00000000000000000000000000000sp000000000000000 000000a0000000 00000000000000 o oo
o o
o o
00000 00600 00000 00000 00000 oCieco . il
: oo 00000000000000 00000000000000 o 000000000 oo oo o 0 0 0000 000 0000eoo 0000 0 oo ocm0000 oocs00000000000 o o:

CONTRIBUTH LA 0 BIOGRAFIE A LUI

IOAN BANESCU
Pentru a dovedi, cu fapta, c administratia romneasc,
nici acum 50 de ani, cnd se infiripa din functionari evacuati
din Basarabia, nu era compusA din oameni de strnsur" (ein
wahres Gesindel), precum ne calomniazd d. Paul Traeger i
ctiva scriitori germani, publicAm In cele urmtoare pretioasa
scrisoare de amintiri asupra regretatului revisor colar, mai apoi
director de coal normal i de gimnaziu, iar in cele din urtn
primar al oraului Constanta, loan Bnescu, pe care d. Eugene
Pittard, savantul antropolog al universittii din Geneva (vitera)
a avut amabilitatea s'o scrie, la rugmintea noastr. (I. G.)
Genve, le 23 mai 1927
Monsieur,
Vous me demandez quelques souvenirs sur Mr. Banesco,
tmcien reviseur scolaire Constantza, ancien maire de cette ville,
avec qui j'ai t en relation personelle et en correspondance, jadis,
4 l'poque oh je parcourais la province que vous habitez.
A plusieurs reprises lors de mes recherches scientifiques dans
la Dobroudja, surtout lors de mon premier voyage, j'ai eu la
plaisir de recontrer Constantza Mr. Banesco. II s'tait intress
vivement ih mon travail et m'a rendu des mon arrive - lui qui
connaissait bien la nouvelle province roumaine - le service de
m'orienter dans le ddale des groupes ethniques que j'allais trou-
ver. Je me rappelle avec reconnaissance de longues heures passes
avec lui devant la carte de la Dobroudja, soulignant, sous sa
direction, les noms des villages dans lesquels je devais rencontrer
ou des Roumains, ou des Turcs, ou des Bulgars, ou des Tatars,
ou des Lipovans etc. Grace lui je ne me suis pas engag
l'aveuglette dans mon voyage.
Analele Dobrogei 2
www.dacoromanica.ro
 - 18 -
Intress lui-mme par la varit des types ethniques qu' it
avait eu sous les yeux ds le dbut de l'occupation roumaine, et
aussi par les conceptions diverses qu' apportaient chaque peuple
dans la construction des maisons, dans l'arrangement de son
costume, dans la manire de travailler kr terre, etc., il avait fait
de nombreuses observations. II est regrettable qu'elles n'aient jamais
t publies - car je crois que rien de Mr. Banesco n'a t publi.
Un semblable regret est d'autants plus vif q ue de tels tats eMno-
graphiques se modifient rapidement notre poque, au contact
des habitudes occidentales de plus en plus pntrantes, et l'on
arrive, trop vite, un nivellement dpourvu de saveur.
Mr. Banesco ne ngligeait pas - lui qui tait de culture
littraire - les questions scientifiques concernant son pays. Voici
une preuve de cette attention :
Quelques annes aprs mon premier voyage en Dobrudja
Mr. Banesco fut nomm maire de Constantza. Il entreprit des
travaux d'utilit publique ; il cra, entre autres, un jardin dans
le nord de la ville. Au cours de cette construction les ouvriers
rencontrrent sousferre un tombeau collectif renfermant des cremes
deforms. Mr. Banesco en envoya quelques exemplaires Mr. Istrati,
alors Ministre de l'Instruction publique de Roumanie, qui me de-
manda de les examiner ; c'taient des spcimens- de la deformation
macrocphalique dcrite jadis par Hippocrate. J'ai publi la-dessus
une note dans le Bulletin de la Socit des Sciences de Bucarest.
A plusieurs reprises, surtout au cours de mes premiers voya-
ges, j'avais pris Constantza comme point de dpart de mes recher-
ches. Aprs chaque raid au nord ou au sud de la ligne de Tclzerna-
voda, je revoyais Banesco et je le mettais au courant de ce que
j'avais observ.
Je crois qu'il avait lui-metne beaucoup voyag dans la Dobrou-
dja. N'avait-il pas t charg, ds les 'premiers temps de l'occu-
pation de cette province par la Roumanie, d'en organiser les coles?
C'est sans doute grace l'obligation qu'il avait eue de parcourir
tous les villages, qu'il connaissait si bien la physionomie ethnolo-
gigue et ethnographique de chacun d'eux.
Ce n'est pas sans un sentiment de mlancolie que je me
reporte ces soires o, dans un coin de caf Constantza, de-
vant la carte dplie, nous causions avec Banesco de nos randon-
nes, des habitants, des cultures, de l'levage, de l'avenir de la

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
Dobroudja, des difficults politiques que rencontrait parfois le
gouvernement roumain.
Banesco aimait cette province dont le rle actif dans l'Eco-
nomie generale du Royaume peut etre si grand ; il a certainement
aide la faire connatre. Son pays lui en doit quelque reconnais-
sance. N'oublions pas qu' l'poque dont j'voque le souvenir, peu
de Roumains de l'autre ct du Danube connaissaient la Dobroudja.
On allait Constantza parce y avait un chemin de fer, de
la Tikirgiziol parce y avait des bains et un hetel, mais au
dela ? dans les steppes du sud ou dans les territoires vallons et
forestiers du nord? La, il n'y avait plus d'htels et plus de moyens
de communication autres que la carroutza ! Moi qui ai parcouru
la Dobroudja dans tous le sens, je sais, comme on dit, quelque
chose" de la difficult de tels voyages a. cette poque. Aujourd'
hui quels changements !
Veuillez trouver ici, Monsieur, en meme temps que les
souvenirs emus que je conserve pour la Dobroudja- j'y ai tant
vcu que j'ai bien le droit de Palmer - ?expression de mes meil-
leurs sentiments.
Eugene Pittard,
professeur d'Anthropologie l'Universit
de Geneve.

00000
00000 go".:

www.dacoromanica.ro
.1:0000o.200000000000000000000000,00000000000000(p00000000o0000000000000mmoci0oop0o000000000004
..000000a....0000005....000000Q.....0000013,..000000000.0000000a0.00.00000,ao. %

O0D0000000".00000000.00C0000000.0000000000.00ED.00.0.000c0.0......11)....0.,0
0Qe0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000:6

DOR

Mi- LP de roala morii si cle-un apus roscal,

De drumul care duce colind la noi in sal,
De apele prin care lreceam tnnot oclaba,

Avnd in spale luna de roc incercnal,

De casele pkle In vile adnci,
De dealurile aspre, sllalice, de skinci,
De zarea cenusie, Je mur4ii rosi Je ploaie,
De-o noaple 'nlunecoas si-o valr de vpaie,
De-o noaple de lciune; de-o allo zi de crid,
De-apusuri lungi scid.dale in ros de c'rmidij,
De-apusuri rerecale cu rsii lungi Je a.ur,
De-apusuri srsiale de mugele Je Lip,
De-apusuri legnale in clinckel de tlngi,
De-apusuri lungi Je snge ce picur din crngi,
Cu sire lungi de care si lZnLe prelungii,
$i clopolul ce La le lcerea nhro clung,
Cu murmur de vecernii, cu soar& de Uann,
Cu vc Live ce 'n umlora odii Lah mhanii,
.Cu Lima ce lresare ca 'n scprri cie-amnar,
Cu nblnr ascunse in uml,r6 Je arlar . .

Grigore Sloeanu

00000
00000 r":,11) g::::

www.dacoromanica.ro
oo 0000000000 0000 Goo 000 00000000 00000000000000 o 00 00000000000000 0000000 coo 0000 0000000p000000 o oo
000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000g
g000000000000000000000000000mp0000000000000p0000p0000000000000000000000000000000.6 a
00 00000000000000 00000000000000000000000000000 0 o 000000000000000a000000000000 000000000000ao oo o

0, MELANCOLIA .

0, melancolia. A sfrit de lume

Soarelui apus I Vnturile gem , , .
Toamna vine rece In zadar, prin noapte,
Dragostea s'a dus . . . Dragoste, te chem !

Zarea e deart . . - Si m 'ntorc spre cas . . .

Singur pe alei . . . Crngurile plng.

Ce puteri m poart Sf4iat la snu-mi,
Ctre casa ei Amintiri v strng.
Ore 'ntrziate Clopote de-atuncea,
Clopotele bat . . , Clopote de-acum I
Clipe spulberate 0, melancolia
De un vnt turbat. Ultimului drum , . ,

Clopotele sun Toamna vine rece,

Pe aripi de vnt. Dragostea s'a dus . .

Toamna le Trigroap 0, melancolia

Tainic n pmnt . Soarelui apus !
Grigore S5Iceanu

00000 0::::
00000

www.dacoromanica.ro
 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000,
cP

O
ocem Moo 00 00
.c icacc .0600 oce
000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
0
ocw000000cr0000

FLORIAN
- PICTORUL CONSTANTEI -

- Aa dar, ne-am inteles ; intalnirea la ease dimineata ;

camioneta ne ateapt la Grand Hotel.
- Cum, la ease dimineata ?
- Altfel n'am Mcut nimic ; numai la ceasul dsta ghiolul
are o coloratiune de albastru Cobalt cum n'ai vzut nici odat
e de necrezut
Totui, plecarea spre Satul Mamaia nu s'a putut face de
cat la ceasul opt, cu trenul local.
Chipul lui Florian, pictorul litoralului Constntean, arat o
adnd mahnire de a fi perdut prilejul unei priveliti rare.
Dar ceasul ease de ast var se potrivea Cam cu ceasul
opt din toamnd i, abia ieiti din Constanta, statura voluminoas
a lui Florian se ridicd deodatd triuMfdtoare, sorbind cu sete
vibratiunile albastre ale lacului Mamaia.
Nu tiam ce s privesc mai intai minunea de culori ce
se desfura inaintea ochilor mei, sau fericirea extatid ce se
citea pe chipul lui Florian, inbujorat de o veselie de copil ne-
vinovat.
Inainte de amiazi m gseam in fata cAsutei lui, Infiptd pe
o mica ridicAtur a terenului, n inima satului i, totui, isolat
prin pozilia ei dominantd i indreptat spre privelitea mrei.
0 csutd joasd i lunguiatd, strivitd de greutatea olanelor
de pe acoperiul oldui, sprijinit de stalpii garliciului vdruiti in
alb ca i casa toatd, ale crei ferestre mici ne rad vesel ca i
ochii mici ai stpanului.
In fata casei o grclinutd imprejmuit de gard de stuf i
o curte curat plina de soare i de pui de curd crescuti, buni
de frigare.
Vre-o ase porci ai casei, necajiti cd nu pot sbura peste
www.dacoromanica.ro
 - 23 -
gard ca puii de curca, ce-i ciugulesc nesuparati boabele, injura
de mama focului, inboldind de zor poarta ubreda mai-mai s
iasa din tatani.
- Cam veche casa, imi afirm Florian ; am s'o mai schimb
eu. 0 am i de var i de iarna, multumit cu atata ca aci eu
sunt mare i tare".
Si silueta dreapt i sptoasa a unui Porthos muchetar,
sprijinit pe un baston noduros ca bata lui Hercules i infipt
pe o pereche de picioare ca stalpii podului de la Cerna-Voda,
arunca in juru-i o privire de steipan din ochii lui mititei i blajini,
ascuni in umbra unei coame dese de par sur.
- Si nu ti-e teama ?
- Mie ? ... dar ia uite-te colea, zice el artandu-mi bata, ..
i mai am cateva prin cas i mai noduroase, rezimate lang
fiecare ue, tovarai siguri i oricand la indeman.
- Dar cu vecinii cum o duci ?
- Bine I... Altfel nu se poate ... eu nu prea tiu de gluma!
- Bre !, imi zic eu, stranic roman.
Dar viata, oricat de tihnita, are i ea sacaelile ei.
Si stranicul Florian imi povestete c locul ce se vede
spre dreapta i pe care-1 lucreaz singur cu bratul lui, fusese
mai drept, dar i l-a cam cotropit un vecin rau, rupandu-i o
bund bucata.
Inginerul randuit s dreagd lucrul, in loc sa bata tarqul
in prelungirea dreapta a hotarului, a carmit-o de pe la jumtate
intfun unghiu obtus, tot in folosul vecinului.
In lipsa lui mai lung i s'a jefuit casa ce dainuia pe nu-
mitul loc. Se vac' mormanele paretilor de carpici. Ferestre, ui
i alte lucruri s'au rspandit prin vecini.
Casa locuita, cu terenul ei, o tot ravnete un vecin.
- Dar nu ma las eu!
Un nour de gate, cu strigate de invazie barbara, s'a ridicat
din vatra satului i trece in sbor pe deasupra capetelor noastre,
coborandu-se in vale, spre luciul ghiolului.
- Dar gate n'ai ?
- Nu mai tin ... ele pleac Cate dotfa saptmani pe lac
i, de multe ori, in loc sd se intoarca acas, infra in curtea boe-
rului ... i de acolo, amin, nu mai ies. Am patit-o.
In acest timp curcile, stule, se odihnesc pe prispa, pe

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
pragul casei de care n'au nici un respect, altele pe garduri si
coama casei.
- Se mai duc ele i curcile, nu-i vorba, dar seara yin ;
si apoi, oricum, din vre-o seaizeci cate vor fi, trei sferturi din
ele tot eu le mannc.
- Cum vad eu, vecinii iti cam fac necazuri, cu toata colectia
de bate noduroase.
Un ras tare si ingaduitor intampin observatia mea.
-E I.. d-i dracului i haide la mas. Am o ciorbd pesc-
reasca i un pui de cure la frigare cum se mananc pe la noi.
Acesta-i Florian, pictorul larmurilor Mrei Negre, pustnicul
ce si-a scuturat picioarele de praful capitalei si care si-a fcut
cuib linitit intre mare i lac.
Natura lui bund i ertatoare trece cu vederea neajunsurile
vecinilor, mari i mici, care' pot sa-i fure din and in and ate
un petec de pmant, dar nu-i vor fura niciodat marea nesflirqiter
i lacul strlucitor ce-i apartin lui i poate ca numai li.
.Numai lui i este dat prin meleagurile aestea sd stea de
vorba cu marea i numai el intelege povestea pe care o tot fra-
manta' valurile strAvezii ce se rostogolesc spre trm, purtand
printre spume raze furate din soare i aduse sub ochii lui din
deprtdrile nesfarsitului. -
lea de ce socotesc eu pe Florian orn fericit In adevratul
inteles al cuvantului.
Pe el nu-1 framanta certurile i clevetirile cafenelelor Bu-
curestene, unde se profaneaza atatea lucruri sfinte.
El nu vrea s stie nici de doctrine invechite de arta, nici de
rataciri moderniste in care se blcesc atatea trude.
Pentru el nu exist nici principii, nici notiuni scoase la mod&
de curente efemere.
El nu vrea s tie de cat de marea i lacul lui, aci la doi
pasi, cu miile lor de aspecte.
In preajma lor i petrece el zile intregi de contemplatie
si lucru.
Fericit, cad emotiunea simtit in clipa schimbatoare a unei
fericite privelisti o poate prinde i asterne pe panzA, si mai fericit
and asemeni emotiuni le zreste ochiul celui ce-i priveste lu-
crarea, copilul sufletului sau.
De aceea marea In rsarit de soare, ori In apus, pe senin

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
sau vijelie, in linite sau frmntare, marea in nesfritele ei infd-
tieri este a lui, care tiut s se singularizeze in coliba-i de ana-
choret.
lar eu, care mi-am petrecut o bun parte din yard privind
capriciile nesfritei ape, am regsit cu adevarat plcere in pan-
zele lui o multime de momente pline de adevr i redate ctt
sinceritatea caracteristicd a temperamentului su.
Nu voek s intru in analiza operei lui Florian, nici s fac-
vre-un discernmnt intre opera prins sub imperiul incontient
i naiv al momentului, i lucrarea refcut In atelier pe baza
documentelor i attor schite prinse In fug, une ori peste pu-
tint de refcut.
Am voit s schitez existenta, ciudat in vremile noastre, a
unui orn fericit care, In strmta incpere a casei lui isolate, trete
largul nesfrit al orizonturilor ; srac in coprinsul gospodriei
lui, dar bogat in mijlocul unei naturi pline de minunile binecu-
vntrei.
Si vinovat ar fi cel ce, otrvit de esteticele unor anumite
clanuri, s'ar atinge de curgenia unui suflet ce se hrnete i se
incAlzete astfel la razele binefcdtoare ale Artei intangibile.
Si acurn, de departe, gndindu-m la Constanta de ast
var, o vad confundndu-se cu personalitatea originald a acestui.
artist singuratic, care-i poart, vrednic i linitit, sarcina ca si,
primii cretini, ce-i cntau imnul lor In umbra catacombelor,
nepstori de sgomotul Romei pgne.
Costin Petrescu
Sinaia 25 Sept. 1927.

00000 00000
00000 oco00

www.dacoromanica.ro
 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
,g c0,033. ocozo., onoccao......%
on,
%o
ad:cQcboa ocract....."-%
0.00 % .0 00 0. no
% 0
000
00000000000000000000000000no 000000000000000000000000c000000000000000000000 00000000000000 00

ROATA VIETEI
Acum un veac i jumdtate, domnea "in Turcia Sultanul
Niamut. 0m, mai presus de toate, el era un adevrat printe
pentru toti cei vrednici, harnici i cinstiti.
Pe vremea acestui Sultan, cei mai bogati negustori din
toat imprtia erau Veli Memet i Gelil Maesud. Acesta din
urm locuia In Angora, strngea toate grnele din luntrul trii
i le trimetea la Smirna lui Veli Memet care, la rndul sti, le
ducea acolo unde erau mai de trebuint i unde aveau pret mai
bun. Cu banii strni cumpra alte mrfuri, pe care le aducea
in Tara i din care, o mare parte, le da lui Macsud.
Afacerile le mergeau bine i oamenii se 'mbogteau mereu.
Dar, cu toate acestea, aceti doi negustori nu se vdzuserd la fat
nici odat i, ca atare, nu se cunoteau de loc.
Odat Veli Memet IncArcd grne multe i pomi cu ele ca
de obiceiu. Dar cnd fu In largul mrii, se isca o groaznicd fur-
tuna i toate cordbiile se ifiecard. Scdpat ca prin minune de la
moarte, negustorul se 'ntoarse la.Smirna. Aici vndu totul pentru
ca sd-i plteascd. datoriile. Rmase lipit pmntului ca eel, din
urm golan din port.
Un timp tri cum putu din mila altora. Dar curand toti
prietenii se fcurd c nu-1 mai cunosc. Cu haine sdrentuite, ne-
mncat de zile intregi, omul fu cuprins de desperare i gndi
sd-i facd seama. 5i cum din toat averea i mai rmsese un
pistol, l lud cu sine i se duse Inteo pdurice cu gndul sd
se impute acolo.
Dar, in umbra copacilor, aerul rcoros i plin de mirodenii
i hrni sufletul ca un balsam. Infra adnc induntru, privi ici
un covor de flori, mai incolo o pajite cu mii i mii de culori,
dincolo se 'ntoarse la dreapta ca s se minuneze de luminkul
unei poeni, apoi coti la stnga i 'ntepeni locului ca s poatd
asculta cntecul unei privighetori

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
Obosit, adormi in umbr. Si-odatd cu el adormir i gn-
durile acelea negre.
- Cnd Alah d attea bundtdti oamenilor, cnd attea
fiinte isi gsesc addpost i hrand in lumea asta, oare nu IA-
cAtuese eu dacd-mi ridic viata ?"
Si se 'ntoarse linitit i 'nviorat acas. Cine-cineste
mai tri cdt-va timp. Dar multele nevoi ii scoaserd. 'n fata
mintei 0.110 vechile gnduri.
- S m duc la mare! Ea mi-a mncat averea, ea trebuie
sd rdspundd si de viata mea inaintea lui Alah!" Si se duse pe
dig, departe, unde nu era lume mult i uncle apa era destul
de adncd. Ingenunche pe dig i, ridicndu-si privirile ctre cer,
rugd pe Dumnezeu s-i ierte pdcatul. Apoi se apropie de mar-
gine i hotdrit i plecd fruntea cdtre apd.
Dar nu vdzu ap, ci peste tot era numal cer, sus si jos,
cer albastru, nourasi mici si lumina de argint a sfntului soare.
Si cu groazd fugi departe de marginea prpAstiei.
- Alah nu vrea s m primeasc!" Cu ochii plini de
lacrdmi se 'ntoarse in orasul plin de suferint.
Dar la Smirna el nu mai putea sd rmle. Muncind din
greu pe o corabie, ajunse inteo zi la Stambul. Aici incep s
facd din nou negustorie. Mergea prin sate si cumpra ou i
pdsri pentru ca s le vnd mai scump la oras. Cu mult trud
cstiga fn felul acesta o pine.
Mai trziu afld cd se poate astiga multi bani vnznd
alimente la curtea Sultanului. Cu toate cd nu avea struinta ni-
mnui, i lu cosul cu oud i merse la palat. In fie care dimi-
neat iesea intendentul i cumpra alimente de la oamenii cari
aveau aceast voie. Dupd ce lu in primire toatd marfa, cei-
lalti negustori plecard. Rmsese doar singur Veli Memet.
- D-ta ce doresti?" l intrebd marele demnitar.
- Efendi, am fost odatd cel mai mare angrosist al trii,
dar acum, cu voia lui Alah, sunt aproape muritor de foame.
Dar vreau sd trdesc i eu pe lumea asta. De asta m'as ruga
sd cumprati si de la mine Cale ceva!"
Intendentul l cercet cu privirea. Fata lui alb i bine in-
grijit nu se potrivea cu hainele petecite.
-- Cate oud ai acolo?"
- Dou sute, Efendi!"
www.dacoromanica.ro
 - 28 -
- In fiecare zi ai s-mi aduci tot cte att !"
Si 'n fiecare dimineat aducea oule, dar nu indrAznea s
le deie cu preturi mari. Intendentul, care vedea totul, cauta
s-1 ajute.
- D-ta ai s-mi aduci i cte douzeci de pui 1", ii
spuse el inteo zi.
Dar tot nu putea s scape de srcie.
Sultanul Mamut tinea mult cu oamenii nevoiai. El se scula
In zori de zi, nevazut de nimeni, cutreera oraul i se interesa
de toate. Apoi se 'ntorcea la palat i de pe balcon privea la
micarea de pe strada. Si cum nu se putea suferi s stea de
geaba, scotea din buzunar un teanc de hrtii, scria pe ele tot
ce-i trecea prin minte, iselea, iar cnd intra 'n palat, le arunca
pe strad.
Inteo dimineat Veli Memet tocmai ii dAduse in primire
marfa. Eind de la .palat, el trecu pe sub balconul Suhanului,
cnd ii czu la picioare o hrtie. 0 ridic repede. Pe ea erau
scrise aceste cuvinte:
Viata omului este o roat, suie pe unii, coboar pe altii I
Fericit cine tie s 'nfrunte totul cu resemnare, pentru ca la
timp potrivit s'o 'ntoarca de partea lui. - Sultan Mamut".
Veli Memet citi i reciti aceast intelepciune. i toat ziva
aceia gndi.
- Are dreptate Sultanul! Trebuie s prind roata i s'o
'ntorc de partea mea. Altfel pier ca un ticalos!"
Si-i puse ceva in gnd. Ii lu registrele i pecetea lui de
negustor i pled. la Angora, unde nc mai tria angrosistul
Gelil Macsud.
Acesta ajunsese aa de bogat, incat mai degrab ai fi putut
ajunge la Sultan dect la el. De cum ajunse la up prvliei,
oamenii lui Macsud i aruncar un piastru i-1 luar la goand
ca pe un ceretor.
- Vreau s vorbesc cu stpnul vostru care imi e prieten.
Si voi m cunoateti! Eu sunt Veli Memet din Smirna I Iat,
aici e tampila, aici sunt registrele negotului meu!"
Dar nimeni nu voia s-1 cread. Trziu se 'ndur conta-
bilul s-i cerceteze registrele. El se incredint c cele ce spunea

-
ceretorul sunt adevarate. Atunci 11 duse In fata stpnului salt.
Gelil Macsud, eu sunt vechiul tu prieten Veli Memet
www.dacoromanica.ro
 - 29 -
din Smirna. Mi s'au inecat cordbiile cu marfd i-arn rams sd-
rac precutn vezi. Am muncit peste mdsurd de mult, dar n'am
putut lega cloud 'n tei. Si pentru c pe munca bratelor nu mai
ma pot intemeia, te rog sd-mi fmprumuti 1000 lire ca sa-mi pot
injgheba iardi un negot. Dacd voiu catiga, ti le dau fnapoi,
dad voiu pierde, Alah iti va rdsplati insutit !"
Macsud fnsd era zgarcit. El stdtu rnultd vretne la fndoiala.
Apoi numar o sutd de lire.
- Nu pot mai mult I"
- Gandete-te, Gelil Macsud, la cat ai caVigat tu de
pe urma mea l"
Dupd mult struint fi dete mia de lire. Pe acele vre-
muri aceasta era o sum colosald.
Cu aceti bard Veli Memet se 'ntoarse la Smirna, unde nimeni
nu-i mai amintea de el. Merse la o cafenea din port unde se adu-
nau hamalii fdrd de lucru. Chemd pe unul care era mai chipe.
- Cat catigi tu pe sdptarnand ?"
- Pand la 50 piaVri, dac am de lucru zi de zi !"
- Eu fti dau o lir daca intri in slujba la mine".
Hamalul fl privi cu dispret.
- Slugd la tine?... La un golan ?
Veli Memet scoase un pumn de lire.
- Sunt orn bogat ! Imi trebuiesc douazeci ca tine! Mi-i
poti gasi ?"
- Efendi, friteo jumdtate de ceas ti-i aduc aici ! Si porni.
Peste putin timp el se 'ntoarse cu o ceata de tineri fnalti, sptoi,
de te 'nfiorai privindu-i.
Dupd ce fdcu nvoiala, ti fmbrdca pe toti cu uniforme de
jandarmi. Pe cel dintdi I-a fdcut cdpitan, iar Veli Memet insui
fi puse galoane de general.
Did drumul Damascului. Cum ajunse acolo, se 'nftid
-

guvernatorului Ali Calk.

- Sunt trimis din partea Sultanului s te Inlocuiesc !"
Guvernatorul era un om foarte moale, i 'n cariera lui nu
se purtase tocmai cinstit. La vederea jandarmilor el se'ngdlbeni
i-i trernurau picioarele.
- Dac' au aflat despre . . . atunci sunt pierdut !" gandi el
- D-ta eti acurn liber sd mergi unde vrei !" fi spuse
Veli Memet.
www.dacoromanica.ro
 - 30 --
Lui Ali CadAr i veni inima la loc. li luA catrafusele i
pe loc plea.
Gelil chema pe marii demnitari i le puse In vedere sA se
poarte cinstit cu populatia. Apoi destitui pe Prefectul politiei
i pe Comandantul garnizoanei i puse in locul lor oameni
credinci4 lui.
Si numai deat cercet nevoile orAenilor. Puse preturi
omeneti la piatA, pedepsi pe negustorii hrApAreti, ascult plan-
gerile tuturor i facu la toti dreptate.
Si 'ntreg tinutul il indumnezei.
Dupd un timp, Ali Caciar i prietenii lui se dezmeticirl
- Cum se poate, vorbi unul ; cum se poate sA fie inlocuit
cu atta uurinta un guvernator ? . . . Prea ai fost slab 1 ..."
Ali CadAr sari 'n sus.
- Stai irate, eu n'am vazut nici un ordin ! ... MA due
s-i cer socoteala 1"
Si se duse. Dar Gelil II primi aspru :
- Ce, crezi c sunt un inelator ? N'ai vAzut c m'au
adus oamenii stAptiirei ? WA, aici este ordinul !" Si-i bAgA in
ochi o hrtie.
Ali Cadr recunoscu isalitura Sultanului, El plec plouat
la tovarAii sai.
- Am vAzut eu adevArat isalitura Sultanului. Dar era
pus pe un petecut de hrtie, fr pecetea tarii, far numar
Stiu eu ? Poate era o scrisorica ...
- Nu-i lucru curat !" exclama altul.
- Trebuie sa scrii Marelui Vizir I"
Si numai deck It scrise. Acesta se strAcianui in zadar s
afle pricina pentru care fusese dat afara. Ali Cadar Paa. Niaeri
nu se tia nimic. Atunci merse la palat i se plnse la Sultan.
Sultanul fu inca i mai surprins.
- Ordin ? Efar n'am dat nici un ordin ! E un nel-
tor! SA mearga un regiment, s-1 prinda i sa-1 aducd aici im-
preunA cu toti oamenii lui.
Vizirul fAcu intocmai. El vesti i pe Ali Canr despre aceasta.
Cnd regimentul se apropie, Veli Memet strnse cinci re-
gimente, batu pe trimiii Sultanului, le luA armele i-i HO la
Inchisoare. Apoi vorbi comandantului lor :
- Mergi inapoi i spune Sultanului CA de acum intr'o luna,
voiu veni eu singur la palat.
www.dacoromanica.ro
 - 31 -
Dar Sultanul Mamut se 'furie.
- S meargi cinci regimente I"
Veli Memet ins avea pregatite 25 de regimente. El li btt
gi pe acestia.
- Prea inltate Padisah ! SA md duc eu cu un corp de
armatd, cd altfel nu-i chip s-1 prindem !" vorbi Vizirul.
- Cu asa om nu-i de glumit bre !" ii rspunse Sultanul.
Asta e 'n stare s-rni bat toat armata i s-mi ia i tronul !
E mai cuminte lucru s'asteptdm pand vine el singur !"
i asteptard. In acest timp Ali Cadr veni si el la Stambul.
In ziva hotrt, Veli Memet ti ceata lui se inftisar Sulta-
nului. Ostasii imbrcati frumos, bine pregtiti pentru meseria
lor, voinici i inalti ca niste chiparosi, fcurd o impresie pia-
cut Sultanului.
Totusi, vorbi foarte aspru.
- Cine te-a trimis pe D-ta guvernator la Damasc ?"
-- Omule !
Chiar Mria Ta !"
Sau eu sunt uituc, skt tu esti nebun !"
- Nici una, nici alta ! Am fcut precurn mi s'a poruncit.
Acum dou luni, trecand pe sub balconul palatului, Mria Ta
mi-a aruncat de sus acest ordin !" Si-i intinse hrtia.
Sultanul o lud i o citi cu glas tare :
Viata omului este o roat, suie oe unii, coboard pe altii !
Fericit cine stie s 'nfrunte totul cu resemnare pentru ca la
timp potrivit s'o 'ntoarca de partea lui."
Sultanul zmbi cu multumire.
- Maria Ta, am prins roata norocului si-am Intors-o de-
partea mea !"
- Bine ai fcut, Veli Memet Pasa, guvernator al Da-
mascului !"
Marele Vizir ins se fcu negru la fat.
- Cum, Maria Ta ? Nu-1 trimeti la temnit pe acest
uzurpator ?
- Omul vrednic trebuie ridicat !"
- Dar cu Ali Cadr. ..."
- Ali Cadr ? . Ali Cadr s'astepte pti se va ivi un,
loc vacant ! ..."
Mihail I. Pricopie
00000
00000 000000
00000

www.dacoromanica.ro
 00000000000000000000000000000000000000000000 0 0 000000000000000000000000000000000000000000 00
0 0
.0,0000000...,000000.....00000000..0000000....00000000....0.000000......000000.0.
0 0000000 ...... .0 ...... ...... -.00.0.0..0000.00.000.0000.. 0
0
0
00000000000000cl00 ocm0000000000a 000..00000000 0 0 00000000000000 0000000000000000000000000000 000

SEMANATORUL

Sa clejep[aL In zorii cle aur. Dimineala

IL poleta sumanul pe-un umr asvr11.
Ai[urea, so[ia, urmnclu-t.
Cu picioare cie nea pia verclea6.

$i cum mergeau cu ockii In zri nelAmurile,

Ca clou umlDre, 'n cola cle scare amncloi.,
Vr[ej cle pakmi surcle ros[ cuprins
In crnguri. se pierclur, tn pajik. [81.nuile.

In zare cerul negru amenink a ploaie,

Prin r.unze ka[e vnid L ei plu[esc tn vis,
n clipa urmLoare cerul s'a
Cernncl o kur rin prin pomii ce se 'ncloaie.

Pe gura ei rrumoas mijeje-o sru[are

cacle-o ploaie 1.in pe [rupul. clesmerc14,

$i n cuipa asua plin cle armec i uitare,

Plernic se 'nLar pmn[ul. [ecunclak
Elvetia, 17 August 1927. Grigore Slceanu
00000
00000

www.dacoromanica.ro
 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
o 0

o
0,
goo 06600 ocaco 0c000 oce co 00600 6
.0 00000000.0000000000000000000000000000000000.0.0000000000000000.0000000000000000000000000 -

NbROCUL.
Erau prieteni buni negustorii Iusein Can't. i Memet Dervis.
Dup o zi intreagd de tropiald In prvlii, odatd cu revrsarea
aerului rece al serii, ei au venit la cafeneaua care strdlucea de
curtenie, si-au asezat trupurile obosite pe scaunele de gratii pi
si-au cornandat cafele. Intr'o clip filigianele sunt puse pe un
alt scaun in fata lor.
Cu gesturi domoale, oamenii muse din buatelele de zahdr
ce stteau aldturi de cesti, si sorb cu o plcere sgomotoas din
lichidul negru i strdlucitor.
Si vorbesc.
- Eu nu 'nteleg" spune Dervis. Am marfd bun. 0 dau
mai eftin decdt alti negustori. Si totusi, treburile merg mai prost
ca'n anii de secete.
lusein Caddr i las ceasca pe scam], i terge rnustetele
pi barba, care se pdtaser de cafea, apoi i scoate din brat'
pipa i punga cu tutun.
- Asa a vnit Alah ! El dd. omului noroc. Ori ce-am face
ori ce-am drege nu vorn putea s schimbam fata zilelor noastre".
- Dar, lusein Cadr, norocul e cum pi-1 face omul ! Mun-
cesti cu cinste i pricepere, cAstigi mult si te poti ridica. Nu faci
asa, poti s'astepti mult i bine sd-ti trimeat Alah saci cu aur".
Si cum vorbeau ei asa, iat cd un caldtor sdrac se abdtu
din drum ca s stea in fata lor pe un scaun.
- Dervis, vezi tu pe acest orn? El este tot fiint ca pi
noi. Are minte care judecd, are brate care pot munci, are pi-
cioare ce pot alerga, dar toat strAdania lui este zdarnica ;
priveste numai cdt este de fldrnnd. Alah inn nu i-a dat noroc !."
- Eu cred c e un lenes i un nepriceput !"
- Din contra ! Il cunosc foarte bine. Rar mi s'a'ntdmpla
s vd un om mai harnic i mai priceput la tot telul de trebi !
Dar dacd cerul nu i-a dat s fie bogat ...."
Analele Dobrogei 3
www.dacoromanica.ro
 - 34 -
- Atunci am s-1 fac eu s fie bogat ! De-acum cel mult
inteun an, am s-i schimb viata. Am s-ti dovedesc eu cd no-
rocul i-1 poate face i omul !"
Si-I chem pe srac.
- Omule ! Vrei se te faci bogat ? lag, am s te-ajut
eu. Iti dau 1000 de lire. Du-te, ia-ti pmnt, f un negot oarecare,
iar cnd vei fi bogat, s vii atunci la mine i sa-mi spui !
li intinse apoi o pungd cu monezi de aur.
Sracului nu-i venea s cread. Dar, pentru cd mna bo-
gatului sttea mereu intins, o lu, o puse la brti i, dupd
ce inultumi, porni Meet pe stradd, i se uita mereu inapoi. Se
temea par'cd s nu fie o glum. Cnd ajunse ins in dreptul unui
colt, fcu la dreapta i grbi ct mai mult pasul.
Pipindu-i mereu brtil, se opri la piat de-i cumprd
putind carne.
- Cel putin mcar cu att s m'aleg in seara asta !"
gndi el cnd iei din ora, ca s se'ndrepte spre cstita lui
dintr'un stulet apropiat.
Si, pentrucd Inca mai era lumina, mergnd culegea de pe
drum betipare i buctele de lemo, pe care intmplarea i le
scotea in cale. Cnd sarcina fu destul de mrioara, omul se opri,
puse jos basmaua in care legase banii i'nvluise carnea i cdt
s-i strngd mai bine lemnele.
Dar tocmai atunci, din inltimile cerului se repezi un vultur,
care lu basmaua cu carnea i cu banii i dispru.
Desndjdbit se'ntoarse .omul acas doar cu putregaele
de lemne.
- Nevast, n'am ctigat nimic astzi, dar am adunat
lemne pentru incline !
Si se culcd flamnd.
Au trecut ani. Omul cel srac trecea iardi odat prin fata
cafenelei. Si cei doi negustori bogati erau tot acolo. Ei I! vd-
zura i-i aduserd aminte. Il chemard.
- Mi-a mers rdu. Am pierdut banii chiar din prima zi.
Dacd nu mi-i dat mie s fiu bogat, ce s fac !" l cu desn-
dejde ddu s piece.
Dervi insd 1.1 intoarse.
- A lost o'ntmplare numai !" vorbi el cdtre lusein Ca
dr ; apoi grdi sdracului :

www.dacoromanica.ro
 - 35 -
- Omule, nu dispera. Mai incearcd odatd. Mai na-ti Inca .
4000 de lire !"
Cersetorill lu banii, i puse in salt si pled. Dela piat
cumpArd un peste.
- Nu mai cumpdr eu carne. Ea a fost atunci cu ghinion !"
Mergnd catre cask el se abdtu langa un rau adnc pentru ca
sd-si curete pestele. Il spinteck dar cnd sd-1 spele, punga cu
bani ii alunecd in apa cea adancd. Se desbracd el omul, se dete
la fund, cdut pand trziu, dar banii par'cd intraserd in pmnt.
Se'ntoarse acasd.
- Nevast, am cstigat doar pestele dsta !"
- Slavd lui Dumnezeu si pentru att !"
Si iardsi trecur ani. Sdracul continud s trdiascd cu aceia
greutate. Ba incd mai greu, pentru c puterile i se slbirk
Odatd, cutreernd orasul, fu oprit de un negustor.
- D-ta mi se pare esti omul cdruia eu i-am dat 5000
de lire ! De ce n'ai mai trecut pe la cafenea s-mi spui si mie
e-ai fcut cu banii ?"
- De asta mi-a fost rusine s mai dau ochi cu D-ta".
Celdlalt negustor veni i el.
- Nu ti-am spus eu cd nu banii fac norocul omului ? Eu
am s cerc altfel".
Apoi se adresd omului sdrac.
- WA' zece lire. Du-te si-ti cumprd mncare s ai pentru
maine. Cu ce-ti rmne, cumprd-ti un ferstru, un topor i o
caprd de tdiat lemne. Poate c prin bani munciti cu greutate te
vei face bogat !"
Sdracul fcu tocmai asa. In zorii zilei urmtoare, el striga
cat II tinea gura :
- Baltagi ! Baltagi !
O cocoan somnoroas deschise geamul si-1 chemd.
- Iti dau clou lire, sd-mi cureti grdina de uscdturi".
Se'nvoi sencepf" lucrul. Copacii uscati ii tdia, pe ceilalti i
curdta numai de uscdturi. In vrful unui prun stufos vdzu ins
o adundturd de bete.
- E un cuib ! la sd-1 dau jos !" i suindu-se, tie cu fe-
rstrdul craca. Dar cnd sd ridice betele de unde azuserd,
puse "liana pe o carpd, care la un colt avea un nod mare. Uitn-
du-se mai cu bga're de seamk vzu cd era tocmai carpa in care

www.dacoromanica.ro
 H 36 -
invelise banii i carnea i pe care vulturul, furnd-o, o adusese
in cuibul puilor lui.
Fericit peste msur, o bg In san, apoi ddu zor de ter-
mina lucrul i pomi acas. Cu banii regsiti cumpArd un loc pe
care II lucr cu mult folos.
Curnd scAp de srAcie. Nu mai era nevoit s se oboseasc
zile intregi, ci gsea timp destul ca s mai stea la cafenea, s
se plimbe prin ora i chiar s-i piard vremea pescuind cu
undita intfun rti adnc din apropiere.
Odat, inteo asetnenea imprejurare, undita i se agt de
ceva greu pe fund. Trase, o suci, o'nvrti, dar zdarnic. i peirtru
c amintirea vremurilor vechi II fcea s fie zgrcit, se desbrc
i se dete la fnd ca s-si scoat crligul. Dar in ap cuprinse
du mna ceva rotund i greu. Cnd iesi la suprafat, vazu c
strngea cu putere chiar punga cu cele 4000 lire pe care o pier-
duse cu multi ani inapoi.
i fata zilelor omului se schimb i mai mult. In curnd
avu mosii intinse si case mari, iar gospodria ji crestea din
zi in zi.
lar cnd fu cu adevrat bogat, incarc pe un cal o desag
cu daruri scumpe i porni la Stambul.

-Cei doi binefacatori II uitaser.

Iat, sunt om bogat. Dar tot norocul meu vine de la
cele 10 lire ce mi le-a dat lusein Cadr. Cu ele am cstigat totul.
Si le povesti pe larg sirul intmplrilor.
Fatp lui lusein Cadr se'nsenin.
- Memet Dervi, tu te-ai pus contra vointei lui Dumnezeu
si de-aceia cerul n'a ajutat bietului om. Ai vrut ca tot norocul
O. vie numai de la tine. Eu ins am vrut ca norocul s vie de -
la cel Atotputernic, nu dela banii rnei. Domnul a ascultat gn-
dub meu!"
Mihail Pricopie

0 0 0 00 ca7 00

o 0

www.dacoromanica.ro
4,0000000000.100000000000000000000o000000000001000000000poop000000000000p00000pon0000000000000
g eec000030.00.0opoqii.....00000....0000,30.0..000poaa......0000a... 00000 ea.. :
..C00000..***Eleo 000000 'olgb000000.0(Dooeoo.000(Doo 00000 -0eD.0.00..0 0.c...0..0
.1*.00000000000000o0o00000000000000oo00000000000(3Doopoo0o00o00000000000000000000000000cl00000000

IN NOAPTE
In nopte, linia ferat sclipeste-o clip si se stnge.
Un suerat prelung, haotic, se pierde trist Tn vnt si-apoi,
La o rspntie apare o pan rosie de sange
Si trenul trece ca un monstru spimnttor pe lng noi.

S'a dus, s'a sters In ceat trenul cu sutele de cltori.

Se vor tmprstia 'chiar maine la rsrit si la apus ;
Dar azi acelas drum Ti poart, acelas tren fulgertor
Si laolalt cltorii attea taine si-or fi spus

Si'n clipa asta, cine stie, perechi de ochi s'or fi ctnd ;

S'or fi-aprinznd iubiri eterne din fulgerarea unui gnd;
Pornite 'n zri deosebite, In goana trenului nebun,
Attea inimi, azi streine, porni-vor maine I'mpreun.

Dealungul liniei desarte, psim cu ochii n pmant.

In deprtri plutim cu gndul si hainele ne sboar 'n \rant
Si ochii ti clipesc In noapte ca dou pietre de cercei
Si mna ta, pe-a mea o strange mai tare ca de obicei.

Era o noapte ca si asta si trenul alerga slbatec.

Suerturi clocotitoare brzdau pdurile, si noi
Ne cutam pe Tntuneric, m'ardea privirea-ti de jratec
-
0, clipa, clipa sfnt 'n care pornit-am singuri amndoi I
Era o noapte ca si asta si trenul alerga slbatec
Grigore S'elceanu

00000 0000
00000 C) 0000

www.dacoromanica.ro
 oo 00000000000000 0000000000000a 00000000000000 O O oo oo 000 000000 o o 000000000 o o oo 000000 o 000 0000 oo
0 0
o o 00 0.0 o 00 00 000000 o 00000 00000 0, 0.00 0000 o o oo coo o oo 000 00 or,
o 00 o 00. .000000.* 0. 00. 1::::?

go oocs00000clocl00000000000000000
0 oocl00000000000 0 0 00000000000000 000csoacmorn000 000cooc00000rpoo co:

TIPURI DOBROGENE.
1. DOMNUL FRANCISO DOJA.
Domnul Francisc Doja din Strada Bogdan Von. No. 48
Constanta, e o figura din cele mai caracteristice, nu nutnai in
municipiul acesta, ci In intreaga provincie dobrogeana.
De staturd mijlocie, drept, bine legat la mijloc, cu prul
i musttile Inca negre, abia canite putin cu alb pe de margini,
el face impresia unui orn vikuros i robust hid i la varsta de
70 de ani.
Nscut in Sulina la 1857, cnd Me nu se pomenia de
stapanirea romneascd, el tia sa povesteasca attea lucruri in-
teresante dintr'o lume de mult apus.
Tatl sat, fiind botanistul Comisiunii Europene a Dunrii
din Sulina, a tinut sa-i dea o educatie aleas. .
De aceea 1-a trimis, de mic copil, intaiu la coala ungu-
reasca de pe lng biserica reformat (calvin) din Galati, pe
urtn la coala italiana i germand de acolo.
In copilarie, jucndu-se cu copiii pescarilor romni, lipoveni,
greci i bulgari, a invatat, fr carte, i aceste limbi. Pe cea
turceasca a lost nevoit s'o invete, fiind lirnba stpnirii de
atunci din Dobrogea i, iatd-1, deci, poliglot sadea pe tnarul
Doja, ca oricare Dobrogean vechiu de altfel.
E interesant ce povestete D-sa despre ntiul sau profe-
sor, preotul calvin din Galati.
- Ce suflet de cretin bun era acest preot", lamurete
domnul Doja. Nu trecea o Duminec sau o sarbatoare, sa nu
dea credincio0or si, sau tuturor oamenilor necjiti, cari se
abteau pe la biserica lui, o budtica de pine, spunndu-i cu
blandete cuvintele : Luati, mncati ; acesta este trupul Domnului !

Un singur lucru il supra pe acest evlavios cretin, dad

-vedea pe copii, sau cu att mai mult pe oamenii mari, jucndu-se
la masa cu painea, facnd din ea gloante de lovit sau de aruncat,
curdtnd cu miezul ei uneltele intrebuintate. Atunci izbucnia cu
mnie :
- Cum iti poti bate joc astfel de prea sfntul trup al
Domnului i Mntuitorului nostru lisus Hristos.
..

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
Dar amintirile D-sale despre locul nasterii sale Sulina !
- Ce mica era Sulina pe vremea aceea", reia D-sa firul
amintirilor.
In toamna,anului 1878, cnd a venit stpnirea romneascd,
tin minte foarte bine, nu erau dect trei strzi, care au si primit
botezul cuvertit imprejurdrilor politice schimbate : cea dintiu,
strada principal, s'a nurnit Carol I; cea de-a doua s'a numit
Elisabeta ; iar cea de-a treia Victoria, - numiri care se pstreazd.
si astzi.
Atunci abia erau 48 de case in toatd Sulina ; prvlii nu
se gseau decat in strada Carol.
Orasul nu putea s aib ltime mai mare de 285 metri.
Ce bucurie mare era la Sulina i in intreaga Dobroge,
cnd cu schimbarea stpnirii turcesti !
Toti aveau convingerea cd au scpat de cea mai mare
nenorocire, care i-a tinut attea sute de ani in robie, in srcie,
in nestiint, in primejdia neincetat a vietii si a avutului lor.
De aceea 'vedeai, pe lng steagul alb al pcii, arborate
si steguletele diferitelor nationalitti i peste toate steagul cel
mare al noilor stprtitori : steagul romnesc.
Personalul international al Comisiunii Europene a Dundrii
nu-si putea ascunde nici el bucuria i, odat cu strigtele de
bucurie ale bastinasilor, se auziau i sonorele aclamatii : Vive
la Roumanie !" ; Evviva la Rumania ! ".
Pand i presedinti flegmatici, cum sunt de obiceiu En-
glejii, ca Mistru Hakler, Meyer Stock, Brinzipis i Atirimburg,
pe cari i-am apucat eu la Sulina, au esit din rezerva lor obicinuita
si vedeai cd se simt, vorbesc si se poartd altfel dect inainte,
att e de mare puterea liberttii asupra sufletelor omenesti I
Si bucuria noastrd n'a fost desart.
Ea s'a dovedit deplin intemeiatd.
Noua stdpnire romneascd s'a apucat indat de lucru.
Aducea mereu cu vapoare i cordbii salaurd i umplea
bltile pentru a obtine teren mai mult pentru desvoltarea orasului.
Asa se face c i Sulina s'a intins i lrgit in 50 de ani,
Inct cine n'a mai vdzut-o de atunci, astAzi n'o mai recunoaste.
Tot stpnirea romneascd a intrit, apoi, i cele cloud
diguri dela bratul Cdtarlet, astzi Sf. Gheorghe, al Dundrii, fa-
cndu-le trainice de ciment.
Astzi s'a abandonat acest sistem de diguri de ciment,
fiind prea costisitor.
Ca si la gurile fluviului Mississippi, astzi digurile se fac
din saltele impletite din nuele mai groase de slcii, peste care
se arunc, apoi, cte un rnd de bolovani, adusi din muntii
Mdcinului, apoi iars cte o saltea i iars un rnd de bolovani,
pnd ce ajunge la inltimea cerut.

www.dacoromanica.ro
 - 40 -
La capul canalului sunt dou faruri : unul rou, altul verde.
Pe lang cel rou trec vasele care ies din port, iar pe lang
cel verde vasele care intrd.
Oricat de mult imi plcea delta, care vedeam cum se
cldete an de an din plaur-ii (insulele plutitoare) Dunrii,
totui a trebuit s'o prsesc i, in 1886, am trecut, in calitate
de subcornisar de politie la Tulcea, dupd ce fusesem i la Su-
lina timp de trei ani, in serviciul Statului roman, ca agent la
perceptia fiscal Sulina.
Comisar era unul Emil Sevastos.
La Tulcea am dus-o greu.
Aveam de a face mult cu Lipovenii, burti pescari, oameni
cari catig multi bani, dar bdutori i scandalagii, cum nu se
mai dovedete.
Zi de zi aveam anchete i trebuia sd-i Ium in mai de
aproape cercetare", lucru de.care nu se prea sinchisiau ei, Hind
cam cArpnoi i grosi de piele.
Si acum imi aduc aminte de un lipovan, mare cat un
grind de Dundre, care in loc sd se vaiete i s se roage de
iertare, fagacluind c nu va mai face scandalul pe care-I fcuse,
ne indemna inteuna :
- Mai dati ! Mai dati ! Dati cat puteti ! Eu rabd.
Plictisindu-md cu slujba de subcomisar, unde aveam de
a face cu toti rail i stricatii unui ora de port, m'am hotrat
s m duc cat mai departe de oameni, in mijlocul naturii, i
am primit postul de brigadier silvic la punctul Caugagia, land
Hamangia, in codrii Babadagului.
N'am scpat de ei, ins, nici aici.
Aici am avut de a face cu banditul Simion Licinschi, unul
din hotii de care a vorbit pe vremuri nu numai tripara Do-
brogei, ci toatd vecindtatea".
Dornic de a afla ceva despre acest bandit, rog pe domnul
Doja s ne istoriseased ce tie despre el.
- Dragul meu, aceasta e o istorie lung i ciudatd. Fiindcd
Insd insiti, iat-o pe scurt :
Simion Licinschi in 1887 era hied argat la primarul din
Tulcea, Vasile Sotirescu, orn foarte bogat, care mai avea la curte
o multime de argati.
Avand intr'o, zi s Incarce in car nite grinzi grele de
stejar cu un alt argat, mai slab i neputincios - nu voinic i
lat de 2 m. in spate cum era el - vAzand cum se needjete
tovardul s ridice grinda, fart ca sd poatd, el ii zice cu nerb-
dare :
- La o parte, becisnicule ! Nu aa se incarcd grinzile !

www.dacoromanica.ro
 - 41 -
Si punnd el mna pe ea, a ridicat-o in slavd ca pe o
aschie ; dndu-i apoi drumul, praf s'au fcut amndoud osiile
carului.
Acesta a fost nenorocul vietii sale.
Venind acas stpnul sdu, Sotirescu, si vdznd ce pagub
i-a fcut (canil era nou !), i-a spus numai deck :
- Bete, de la mine s pleci ! Du-te unde vei vedea cu
ochii, dar in fata mea s nu te mai gsesc.
Lui Licinschi att i-a trebuit.
A asteptat pnd cnd a plecat stpnul iar la primrie,
apoi intrnd in cask i-a luat pusca, sub cuvnt c pleac la
vndtoare si de atunci se cheam cd a fost bun plecat.
De atunci nimeni nu I-a mai vzut deck In vdgdunile
muntilor, la curmturile dealurilor, la rdspntiile drumurilor
deprtate, prin vii, pe malurile ghiolurilor, la trguri i in adu-
nri, unde se putea da vre-o loviturd.
Cnd am luat eu in primire postul de brigadier silvic din
Caugagia, Licinschi era tocmai in toiul loviturilor sale.
lute() zi imi spune mama :
- Nu mai avem ceaiu, cafea i zahdr ; du-te la Babadag
si cumprd cteva kilograme.
Incalec pe murgul meu, un cal tartar, foarte bun, cumprat
atunci cu 300 lei dela un bulgar din Ciamurlia de sus si plec
prin Slava Rus spre Babadag.
Cnd era sd intru in Slava si m gsiam tocmai In infun-
dtura aceea cu maluri Mahe si de o parte si de alta, i ingust,
Incdt cloud care nu se pot strecura alturi, ci trebue s se a--
tepte pnd ce ese sau unul sau altul din infundatur, iatd cd
zresc sus pe mal un coscogeamite brbat, brbos, fioros, cu
privirea crunt, scnteitoare, avnd cloud' arme in maini si bra-
tul garnisit de revolvere i cutite.
Era Licinschi.
L-am bnuit numai deck.
Vzndu-md in uniform de brigadier silvic, el m Intreabk
dad are voie s se ducd la vnat in codru.
- Voie, dela mine, card poftesti ! rspunsei eu.
Cum i s'o fi prut rspunsul meu, cum nu, nu pot sa-mi
dau seama ; destul cd ma pofteste numai deck s-1 urmez.
Ce era s. fac ?
SA te impotrivesti namilei de voinic, inarmat din crestet -
pti in tlpi, in mijlocul codrului ?
Leg calul de rdcina unui copac i m duc duph el.
La ctiva pasi intrm inteo pesterk [uncle imi da sd beau
tuic i vin.
- Dacd umbli prin Slava Rus i Babadag, ia gust din
tuica i vinul acesta si-mi spune dela cine sunt ?
www.dacoromanica.ro
 - 42 -
Luai, gustai Intaiu din tuicd si o cunoscui numai dect
cd era dela Sandu Munteanu zis i Ciubotd, al crui ginere a
ajuns mai apoi prefect de judet aici In Constanta.
Vinul Ins nu 1-am cunoscut.
DupAce mi-a spus el dela cine e, m'a pus sd-i srut ar-
mele i s-i fagduesc solemn c mai bine m las omort de
el sau de oricine, decal s spun cuiva c I-am vazut sau stiu
unde petrece.
I-am sdrutat armele i i-am fdgduit, desi In gndul meu
imi dam bine searna, ce valoreazd asemenea jurminte si care
e, de obiceiu, sMrsitul lor.
In adevr, eu nu I-am descoperit, precum se va vedea
Indat, dar 1-au trdat ei altii.
Ajuns In Babadag, trag la hanul lui Neculai Verzea, unde,
dupace targuii cele de trebuint, luai masa cu un coleg, briga-
dier silvic si el, anume Gheorghiu.
La intoarcere, md,gndii sd nu mai trec prin vguna dela
Slava Rus i s'o iau mai bine peste Camp, cd-i loc deschis i,
poate, esti mai la addpostul unor Intmplri neprevdzute.
Cnd colo ce s vezi ?
Mergnd eu in trapul obisnuit al calului, iatd c In urma
mea vine o cdruld cu doi cai dobrogeni buni, rscolind un
praf i invrtejndu-se, de parc ar fi fost urgie a cerului.
Ajunsi in dreptul meu, ei se opresc.
Cine erau in trsur ?
Era invttoarea romn din Camena i crusul ei bulgar
Ivan Gdgutu.
De emotionati ce erau, nu putea vorbi nici unul. Abia
Ingdimau cteva silabe Hoti, jaf, 75 lei, btaie, amenintare
cu moarte", - era tot ce am putut auzi, cnd din gura unuia,
cnd din a celeilalte.
Abia intr'un trziu, cnd m'au vdzut pe mine cd md dau
jos d pe cal linistit i cd m ofer sd-i Insotesc pand acas,
le-a mai venit inima la loc, povestindu-mi pe Inclelete toat
nenorocirea, cum s'a Intmplat.
Noroc c mama fetei de acas era mai curagioas i cu-
minte, asa Mai s'a potolit numai dect.
Cnd m'am Intors acas la Caugagia, md asteptau doi
padurari s m Incunostiinteze despre isprvile cele mai nott"
ale lui Lioinschi.
Ce era sd fac ?
Le-am spus O. am sd raportez celor de sus s ia msurfle
cuvenite pentru siguranta cettenilor.
Si in adevr, s'au luat.
S'a pus un premiu de 10.000 lei pe capul lui ; bani multi
pe vremea aceea.

www.dacoromanica.ro
 - 43 -
S'a pus un premiu att de mare, fiindc populatia nevoia
din partea locului tinea cu el i-i lua aprarea. Mai ales li-
povencile muriau dup el.
Fcea i bine.
Vznd pe un bulgar ca a prins la jug un bou i o vac
i c aceasta din urm se caznete mult, neavnd puterea celui-
-
dintiu, i-a dat 600 lei spunndu-i :
Na, i-ti cumpr o pereche de boi, ca un gospodar
vrednic, i nu mai chinui biata vac asa cum o chinueti.
Fiind banul ochiul dracului, un prieten al sail, vier, I-a
trdat sergentului major dela o companie a Regimentului 33 din
Tulcea, pus in urmrirea lui.
Prietenul era unul Ion, vierul proprietarului Volohati din
Tulcea.
Cnd l-a inconjurat compania de soldati, el era in pat.
Sergentul major a dat ordin s-1 impute pe giam.
In loc s-1 loveascd in piept sau in burt, l-au nemerit in
picior.
Srind banditul din pat, a pus mna i el pe arme i s'a
aprat cu strpicie, ca o fiar apucat la stramtoare.
A ochit aa de bine, inct imediat a rsturnat pentru ve-
cie pe un caporal si a rnit gray pe mai multi soldati, dar in
cele din urm a cAzut i el.
Nu mult dup aceast intmplare, casa vierului loan a ars.
Maini necunoscute i-au dat foc Inteun tinuit miez de
noapte i au izbutit s rmn pan astzi in intunerec.
Se banueste c Mptuitorii ar fi unii din cei ce au fost
ajutati mai mult de Simion Licinschi.
Aceasta e istoria faimosului bandit din codrii Babadagului.
Ca brigadier silvic am mai Mcut i o plantatie de pomi
i copaci pe teritoriul comunei Casimcea, plantalie ce exist si
astzi.
fiinda Dobrogea i atunci era secetoas, cum e i
acum, am oprit cu nite zagazuri apa dela o derea ce curgea
pe acolo i am revssat-o asupra plantatiei, ca s aibd umezeald
de ajuns.
Morarii, suprati c le-am luat apa clela moara, m'au re-
clamat la primarul din Casimcea, Radu Dutu, care ce era s-mi
facti ?
Eu aveam ordin mai Malt s procedez asa.
Cnd a venit subinspectorul silvic Codreanu, a rmas uimit-
de plantatia mea, care cretea de minune.
M'a propus s fiu rspltit, ca un botanist" ce eram, ctt.
1 Vo din pretul lemnelor tdiate i vndute. Acest procent mi-a
prins foarte bine pe vremuri.
www.dacoromanica.ro
 - 44 -
El mi-a rotunjit lefoara de brigadier silvic dela 62 lei,
cat aveam pe hind, la 100 lei, - un spor considerabil.
Am mai fost i cassier comunal i agent fiscal cu 30/0 din
incassdri In Toxof, langd Cogealac, pan in anul critic 1899,
cand din cauza foametei i a pelagrei ce bantuia in tard, am
lost nevoit s demisionez i s vin la Constanta.
.Nu-i vorbd, mai fusesem eu in -Constanta i pang atunci.
Astfel in 1887, cand perceptor era Sofian, iar Dinescu,
cassier general la Administratia financiard.
Arnandoi m'au rugat atunci s rdman aici i sd-mi cum-
pr loc de casd, fiincicd aici e foarte eftin.
Metrul pdtrat se vindea cu 25 bani, iar cu 1 leu era in
strada Mangaliei i in locurile de frunte ale oraplui.
Aveam bani la mine, ca la vre-o 2000 lei.
Am refuzat, cu toate acestea, i m'am intors la Tulcea,
fiindc atunci, aa ni se 'Area, oraul i judetul Tulcea sunt
_mai de viitor.
Realitatea a dovedit contrarul.
0 mai pot schimba eu de acum ?
Astfel iatd-md In 1901 contabil la biuroul fiscal din Te-
chirghiol.
Ce era Techirghiolul atunci ?
Lacul, neaprat, era atunci ca i acum; incolo ins numai
camp pustiu i bordee ttreti.
Unde s fi pomenit vile, palate i sariatorii pompoase,
vestite i peste hotare, cum sunt acum ?
Din 1904 sunt la Constanta.
In acest an eram supraveghetorul primdriei la accizul co-
anunal.
Dacia regret ceva, e cd rdzboiul mi-a distrus toatd gospo-
ddria i Statul i Comuna, cdrora le-am Mcut servicii timp de
28 de ani, nu-mi mai au grija i Ind lasd peritor de foame,
avizat sA trdiesc din liste de subscriptie.
O razd de sperantd tried m mai mangaie, afland c s'a insti-
tuft un oficiu aici, in Constanta, anume cu menirea, s cerceteze
cazurile fotilor functionari de Stat, cum este i al meu, i. sA
4e vind cat mai degrab in ajutor.
Acolo mi-e toat ndejdea, ii curm vorba, cu glasul
innecat de un suspin, domnul Francisc Doja.

2. MOS VASILE GEORGESCU.

In strada Dumbrava Roie No. 40 din Constanta trete
inch mo Vasile Georgescu.
Slab i spanatec, cum e, vremea pared trece frd sd lase
lurme mai vddite pe fata lui.

www.dacoromanica.ro
 - 45 -
Abia cine-1 privete mai de aproape, ii dd seam cd
sbarciturile cele mai numeroase ale fetei trebuie s fie pricinuite-
de vreme indelungata.
Tot vremea i-a slbit i vedeiea.
Nd mai curioate oamenii dect dupa glas. De aceea le-
spune cunoscutilor :
- Ertati-ma, dragii mei, a nu v'am recunoscut. Dar eu
vd acum abia ca printr'un ciur, chiar ziva la amiaz. Seara
nu mai vad nimic. Atunci ma slujesc numai de auz i de pipit..
Aa cum e, ins, e o plcere s-1 asculti cum povestete de
vremurile de alt data.
- Eu am apucat,alte vremuri, cum astzi nu mai sunt, -
incepe el de obiceiu.
M'am nscut la Vlenii de Munte din printi mocani sace--
leni, aezati acolo pentru nevoile lor gospodreti.
Dar n'am trait mult acolo. Abia vre-o zece ani. Pand cand
a murit mama. Dupd moartea ei m'am instrinat si eu de cas a
pdrinteasca i am trait pe wide am putut.
Biata mama ! par'ca acum o vd, dei am rmas mic de
tot la moartea ei : inalta, bine facuta, cu molotea de cele fara
maneci, cum purtau mai de mult scelencele, cu maram fru-
moas in cap, - o podoaba de femee.
Pe vremea aceea lumea era lard : unde i unde cte a
aezare de om ; incolo paune, cat vezi cu ochii.
Cand, dup zile intregi de calatorie, dai de vre-o stand
ori de vre-o Carla de oi, bacii i ciobanii te tineau la ei cloud
trei zile, iar la plecare te umpleau de toate bunttile, s ai la
drum : branza, ca, jintit, urda i zr cat ai fi vrut s duci.
Era i belug mare, cum astzi nu se mai pomenete.
Poate tocmai fiindca lumea era mai lard, ca acum.
Vezi D-ta, - te lmurete moul - i in locul cu pdpu-
oiu nu cresc firele bine, daca sunt prea dese ; raman piper-
nicite ; daca nu se chiar ofilesc cu totul.
Si atunci era loc destul.
Unde i unde vedeai numai Cate un fir de papuoiu. Dar
ce pdpuoiu ! Inalt de doi metri i gros ca un brat de voinic,
incat cu greu il tiai i cu secerea i pe fiecare fir erau cate
patru cinci stiuleti.
Si fiindc eu i dovedeam c bogatia cea mai mare a unei
tari e populatia, el tinea sa m convinga despre contrarul, aducand
i aceast pilda : am un persic in curte ; cand face persici multe,
raman marmite ; cand sunt rare, se fad mari, drept cat pAharul
acesta, - observ el, arAtand pAharul de vin pe care-I avea
dinainte.
Si banii toti erau de aur i de argint. Numai gologanii,
erau de aratn.
www.dacoromanica.ro
 - 46 -
Mi-aduc aminte de intmplarea lui Gheorghe Bucurenciu,
-un mocan din Crtipara, prieten cu printii mei, care a trait
mult timp pe aici, prin Dobrogea.
El venise cu o turm mare de oi atunci, pe vremea tur-
cilor i, prinzndu-se prieten i tovar4 cu un turc, a avut
pdune destuld pentru turmele de oi,
Apuciindu-1 dorul de casd, a vndut cu ajutorul prietenului
i tovarului stt turc o mare parte din oi i, cu doud perechi
de desagi, plini cu bani de aur i de argint, a plecat cu m-
garul acasd, la Crtipara.
Aici, ins, mare nenorocire.
Chiar in noaptea cnd a sosit el, cum, cum nu, prinde foc
ira de paie i de aici focul se intinde i la casa, acoperit
cu psi de paie, ca pe vremea aceea,
Fiind uscdciune mare, cum e toamna de obiceiu dupd
'-aritele verii, a ars casa din temelie, ca un chibrit i in zdpAceala
cea mare bietul mocan n'a.putut s-i scoatd mai flimic din cs.
N'a scos nici desagii cu banii de aur i de argint, cari,
de jdratecul strpic in care au azut, s'au topit, facndu-se
.bulgri mari de aur i de argint.
Ducndu-se mai pe urrn s schirnbe aurul i argintul
acesta la Sibiiu, abia s'a ales cu ceva din o avere intreag.
Unde se mai pomenete astzi atta aur i argint ?
Am apucat i zile grele.
Am vdzut i lcuste. Era pe timpul domniei lui Cuza. Aa
-erau de multe, flick se intunecase i soarele de multimea lor
1 ssdiau prin vzduh de te umpleau de groaz.
Altfel, pe vremea lui Cuza era mai bund rnduiald deck
acum.
Nu erau biruri aa de grele ca acum.
Multe lucruri care astzi se fac cu atta cheltuial de atre
comun sau Stat, atunci le fceau cettenii, de pildd, curataiul
.strzilor in sate i orae. Fiecare proprietar avea sd se ingri-
jeasca de curtenia strzii pnd la jumtatea ei, pe toat intin-
derea propriettii.
Cine nu fAcea, pedeaps.
Erau pedepsite i femeile care nu-i vedeau de treab, ci
stau i tolodniau pe la poart sau prin ferestre. i, Doamne,
bine era! Cum nu-i dd in gnd i stpnirii de acum s fac
la f el ?

Rams frd mama, ce era s mai fac la Vleni ?

Am plecat la Braila, unde m'am acivat i eu pe lngd fratii
-mei mai mari, atunci magazineri cari incdreau i descArcau
corbiile.
Aici am apucat o holerd.
www.dacoromanica.ro
 - 47 -
Era greu de tot. Muriau oamenii pe capete, ca mustele
toamna trziu. Curti Intregi ramneau pustii. Multi nici nu mai
sdpau morminte, ci luau pe morti i noaptea, cnd nu-i vedea
nimeni, faceau zup ! cu ei in Dunre. Pe apele ei turburi nu vedeai
dect cadavre de holerici. Atunci au avut pestii ospt bogat.
Mi-aduc aminte i acum c md duceam cu caicul pe Du-
nare i prindeam pestii - mai mult numai de distractie - unul
dupd altul, dar, cum ii prindeam, li i lsam ; nu indrzniam
s-i mncdm, s nu se ia holera si la noi.
Cnd m'am Mors intrun trziu, dup cdteva sAptmni
de hoindreald prin deltd i prin band*, inapoi la Braila, era s
n'o mai cunosc.
Mi se parea pustie si moart, ca un tintirim,
In multe curti n'auziai decalt urlete de cini, ramasi frd
stpni, i vaiete de cucuvele.
Era o jale.
Astzi, in aceast privint, e mai bine. Doctorii au dat In
cap boalelor ; molime, ca holerele i ciumele de pe vremuri, nu
se mai pomenesc.
Dacd s'ar gsi leac impotriva lcomiei - rdcina tuturor
relelor - astzi ar fi chiar bine de trait. Dar mi se pare CA lumea,
din ce se desteaptd - voiba vie! - se face tot mai lacom pi
mai rea.
Caci uite d-ta, inainte vreme inchiriam casa cu 50 de
lei pe lurid i trdiam bine numai din chirie. Astzi am 2000 de
lei pe lund venit din chide si nu stiu cum sd-1 impart, ca
s-mi ajungd.
Inainte vreme, cu 10 lei te imbrdcai boereste ; cu 100 te
negustoriai ; cu 1000 erai procopsit. Astzi ? Se spune c pre-
turile au crescut numai de 40 de ori mai mult. Dar sunt lucruri
pe care nici cu preturi de 400 de ori mai mari nu le mai gd-
sesti. Poftim i te mai imbracd boereste cu 4000 de lei, and
cu atta nu-ti faci nici un costum de haine.
Inainte vreme stiam c a munci nu-i rusine i btturile din
palm si fetele arse de soare i brzdate de sudorile muncii
sunt adevrate titluri de noblet. Astzi ? Toti cautd s speculeze
putinele produse cte exist i s se imbogteascd peste noapte
printr'o lovitur, dar nu vor s pun osul i sd munciascd din
greu, sporind productia, care este adevrata bogdtie.
Asa, cum s nu se scumpiascd vieata din ce in ce si cum
s nu apese greu pe cel nevoias ? ! Vorba celuia cinci cstig,
sapte mnnc.
Dar s lstn aceste.
Din Braila, am venit la Constanta, unde m chema un biat
al meu, mai mare, asezat aici in cei dintdi ani de stpnire
romneascd.

4
www.dacoromanica.ro
 - 48 -
El imi spunea mereu
- Vino, tat, la Constanta, cA aici e de trait.
Si, hi adevr, era bine, dar era multa lume strin. : turd,
ttari, greci, armeni, bulgari, gAgAuti, tigani -o adevrat babi-
lonie, mai ales in mahalaua tigneasc - pe atunci in dosul
cercului militar de astzi - unde locuiam eu.
Mult vreme am stat in cump'An i m gandiam, s rman
ori s plec ?
Cimbru, politaiul orasului, tatl tiganilor si al tuturor oa-
menilor necjiti, orn foarte de treab, m'a indemnat s rman.
El avea pe atunci viile, unde e astzi Tataia.
Dela el a cumprat-o cpitanul *teflea care, aud c, avea
mare noroc la jocul de crti, de aceea a lsat s-i facd la
poarta bilor dela Tataia berlicul de pica", o carte cu care
castiga el totdeauna la joc.
Erau si primari vrednici pe vremea a'ceea : Panait Holban,
Mihail Coiciu, loan Bnescu, Cristea Georgescu i ceilalti.
Dar mai ales Bnescu, Dumnezeu s-I odihniasc : bun
suflet de orn mai era!
In fiecare zi se scula dimineata la ora 4 si inteun ceas
da ocol intregului oras, trecand mai ales pe la halele de vanzare
pentru a stabili preturile.
El nu admitea specula care se face astzi cu atata nerusinare.
Cand gsia cate o lifta strind - caci mai ales acestia se
negustoriau pe socoteala bietilor functionari - BAnescu i scutura
fr mild si-i ameninta cu strdsnicie :
- Te leg cobz si cu cel dintiu vas te expediez la Grecia,
ca acolo s faci negot cum vrei tu, - dar nu aici, la noi.
Tot el improprietria cu deasila pe romani. Cand vedea
vre unul pripasit pe aici, II si intreba numai decal :
- Ai pmant, drgut ? Dacd nu, vino sa-ti dau. De care
vrei ? Unde vrei ? Cat vrei ? Am cu 50 de bani metrul ptrat,
cu 1 leu, cu 2 si chiar di 5 lei. Alege-ti ! Dac n'ai bani acum,
te asteptm. Nu-i nevoie s pldtesti, odat, intreg pretul. Poti sd
pltesti si pe rand, dup cum Ili O. man. Numai haide i ia !
Voua VA dau, cci a voastr, a romanilor, e tara si mai ales al
vostru trebue sa fie si plamanul ei : orasul Constanta, care are
sd fie cel mai de seam port al Romaniei.
Cum nu mi-am dat seam atunci - zice mo Vasile, lovin-
du-se cu maina peste cap-de adevdrul cuvintelor lui Bnescu ?!
Cu banii pe cari ii aveam atunci, dac-i bgam toti in
pdmant, asa cum rn povAtuia el, puteam fi unul din cei mai
bogati oameni din Dobrogea. Tot cartierul acesta romanesc,
dela biserica Sf. Gheorghe si pan la linia Mamaia, putea fi al
meu, pentru nimica toatA. Atunci era pdure de otetari. Eu am
implantat mai intaiu tdrusul aici. Asa s'au ales altii cu averi mari
de sute si mii de hectare. Asa s'a ales albanezul Anton Radu

www.dacoromanica.ro
 - 49 -
cu 20-30 proprietati. Dar, asa se vede, ca nu mi-a fost dat s
am atta. Vorba celuia : FA-ma prooroc, sa te fac cu noroc !
Dar s nu crtim. Noi tot avem : o cas, o curte cu putina
gradinita, niste acareturi gospodresti ; putem trdi. Dar altii cari
n'au nici att ? Si apoi mai e o vorb : nemultumitului i se ia
darul, - de ceea ce sa ma fereasca Dumnezeu pe mine si pe
neam de neamul meu.
Cnd il auzi cum IV povesteste viata i ce invgtAturi mo-
rale frumoase Vie s desprind la tot pasul pentru tineretul de
astazi care, pripit i nerabdtor, nu-1 prea ascultd $i cu atat
mai putin 11 tine in seama, mos Vasile ti se pare CA se transfi-
gureaz cu totul i, slab si spanatec cum este, el are aerul unui
.sfnt cobort de pe cine stie ce zid de biserica veche.

3. LA MOS GHEORGHE SPANU.

din Seimenii Mari, plasa Cernavod, judetul Constanta.

In Seimenii Mari, comund romneasca, situat pe malul

drept al Dunrii, cam la 12 km. departare spre Nord dela Cer-
navod, treste Inca mos Gheorghe Spanu.
Daca 1-ai privi mai de departe i ai observa numai pri-
virea lui focoas, fata $i fruntea prea putin brzdate de cute
sau prul lui cea mai mare parte negru, n'ai bnui c ai in
fat un nonagenar.
Abia and stai de vorbd cu el si incepe sa-ti desgroape
trecutul, iti dai seama ce btrn venerabil ai in fat i cte
lucruri minunate Vie din vremurile de altd data.
Dornici de a afla cat mai multe Viri din cele trecute vremi,
ne ducem la dnsul acas mai multi crturari, cari toti 11 asaltm
cu diferite intrebri.
Fiind yard si cldura mare, omul nu sta in cas, ci ese
afar la umbra dudului, unde mai adie ate o suflare de vnt
racoritor.
- Care sate sunt mai vechi in aceast parte de loc ?
intreab unul.
Ascultnd cu luare aminte, mosul Gheorghe raspunde cu
bundtate :
- Sate mai vechi ca Seimenii Mari ai nostri nu sunt
dect Daenii, Marleanul, Oltina, i Cernavoda, fireste, fiindca
Medgidia i toate satele, cte sunt astdzi insirate dealungul li-
niei ferate Cernavoda - Constanta, inainte cu 90-100 de ani
nu se pomeniau.
Nici Seimenii Mici nu erau.
Analele Dobrogei. 4

www.dacoromanica.ro
 - 50 ---
In Seimenii Mici, inainte de bozgunul (rzboiul) dela 1877
locuiau Cazaci Zaporojani, cari au fost isgoniti de aici, In acest
an, de vechii lor vrAjmasi :
Sate vechi mai sunt Boascicul i Chiorcismeaua cu locui-
tori tatari i romni, iar Bltgestii cu romni i turci.
Curat romnesti erau, ins, Seimenii Mari si Topalu.
- Dar de cladirea call ferate Cernavoda-Constant ti
aduci aminte ? intreaba altul.
- Cum s nu ! intervine mos Gheorghe. Am i lucrat la ea.
In buzgunul de la 1853, fiind betandru de 15 ani, ma te-
meam s nu md duc turcii de corvoadd ; de aceea am fugit la
Bordusani, unde am stat mai bine de un an la gospodarul Ma-
rin Baba.
Intre timp, am fi dorit s ne intoarcem la vatra prsitd,
dar grdniterii, asezati de strajd de-alungul Dundrii, nu ne-au mai
lsat, pand cnd s'a pus pace.
La inceput era vorba s fac frantujii linia feratd, fiindcd
ei se asezaserd mai cu nddejde in aceast parte, cosind toate
fnetele dela Tulcea i pnd la Carasuia.
Cnd fnul era uscat i gata sd fie strns la Taspunar,
nu stiu cum s'a fcut c s'a aprins i focul s'a intins, ca poto-
pul, mistuind tot ce a gdsit in cale pand la Carasuia, unde
s'a oprit.
Frantujii n'au avut noroc in tara noastrA. Fnul, uscat gata,
li 1-a ars focul ; iar armata, gata de luptk a Jost secerat de
holer la Constanta.
Dupd ce au plecat ei au venit Englezii, cari au inceput sd
cldeascd linia ferat amintita.
Pltiau bine : 2 franci, adicd 10 lei turcesti pe zi, dar erau
oameni aspri, necrutatori.
Ca sa nu aduc piatra trebuincioasa pentru terasament din
deprtare, ei au ddrmat partea cea mai mare din Valul lui
Trdian, de care pand atunci nimeni nu se atinsese ; luau chiar
pietrele din cimitir i aiau orice lemn bun de traverse.
Vedeai ct de colo cd nu li-e gandul dect la cstig, la
imbogtire.
Si fiindcd aici transportul de cereale era cel mai autat,
e de inteles cd aproape toate vagoanele nouei cdi ferate engleze
erau vagoane de marfa.
De persoane abia dacd aveau unul sau doted.
Si nici acelea nu erau acatarea.
Inainte vreme, se umbla pe aici mimai cu luntrile pe prival,
care lega lacul dela Megidia cu Dundrea. Cnd veniau apele
mari, intrau chiar cordbii, care se incdrcau cu bucate gru, orz
sau ovds, adus acolo din toate prtile Dobrogei.

www.dacoromanica.ro
 - 51 -
In 1861, mi se pare, cnd a venit Domnul Cuza i a trecut
Dundrea cu o corabie romneasc s se duc pe aici la Tari-
grad (Constantinopol), abia s'a gsit un vagon de persoane
pentru domn i suita lui.
Pared acum il vd pe Cuza : Malt, voinic, sptos, cu bar-
bison, ca pe vremea aceea, i cu chipiu de ofiter in cap.
Cnd a plecat corabia de la malul romnese, grniterii
romni strigau toti inteun glas : Ura ! triascd Domnul Cuza!"
Cnd a sosit pe malul drept la Cernavoda, grniterii turci
1-au intmpinat cu aceleasi urale in turceste.
v *
- Dar de bozgunul" dela 1877 ce tii, mosule ? II in-
treabd altul.
- Stiu si de acesta, fiindcd e mai apropiat de noi. Atunci
am fugit la Hrsova de groaza cerchejilor i m'am intors acasd
odatd. cu rush.
Acestia erau oameni buni i omenosi, nu suprau pe crestini.
Au stat la noi, in Seimenii Mari, toat toamna i iarna anului
1877, Odd' dup cderea Plevnei.
Si astdzi se vAd urmele spturilor rusesti pe hotarul co-
munei noastre in locul numit bordee".
In toamna urmtoare (1878) apoi a dat Dumnezeu si a
venit stpnirea noastr romneascd.
Cnd era mai bine - ii taie vorba nerbdtor unul dintre
noi - sub turci sau sub romni ?
Sub turci era bine cd, afar de dijmd, nu te intreba ni-
meni de nimic.
Stuful era WA bani, pestele fr bani, 'Apnea fr bani,
lemnul fait bani, - iar pmnt puteai lucra ct aveai voie, cd
nu te opria nimeni.
Numai sigurant lipsia. Nu stiai in care zi trebue sa iei
lumea in cap si sa-ti lasi tot ce ai.
Dac ar fi fost i sigurant, am fi trit sub turci ca in
raiul lui Dumnezeu.
Dar cum s fie sigurant ctd vreme armat nu fcea ni-
meni, ci pltiai numai 2 lei pe an pe timpul ct trebuid s ser-
vesti si nu te mai intreba nimeni de nimic.
Dacd a venit stpanirea noastr, s'au schimbat socotelile.
In cei dinti ani n'am pltit dri nici stpnirei rom-
nesti, dar pe urnid au inceput s le strngd, tot mai multe i.

tot mai grele.

Nu-i vorbd, se si \Tad inbunttirile nu numai la Cernavodd,
unde s'a durat un pod, cum nu cred sd mai fie altul in lume,
dar chiar i aici la noi.
Pe cnd inainte vreme nu era nici scoald nici bisericd, i noi,
cu tot indestularea in care ne aflam, trdiam ca niste pAgni

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
nu aveam pentru luminarea sufletului deck un bordeiu, la care
se pripsia din vreme in vreme cte un alugr si ne invta
slova cea veche bisericeascd, la patru ani dup stpnirea ro-
mneascd s'a si ridicat scoala romneascd de acum, in care dela
1883 si pn astdzi au invtat carte bun attia dintre copiii
nostri, dela dasali ca Rozoleanu Dumitru, care a fost cel din-
Wu si sfrsind cu Solomon, care a fost cel din urm, mort ca
un erou in rdzboiul pentru intregirea neamului.
Desi eram btrn acum, lini slta inima de bucurie cnd
vedeam ce insufletire romneascA frumoasd stie s trezeasca un
dascAl vrednic, ca cel din urm, cu cntki, poezii, jocuri si pe-
treceri frumoase, la serbri nationale si cu alte ocazii.
Cnd incepea el s ne arate ce poate face cu copilasii
nostri, tot satul se strngea cu uimire in jurul lui si inteun gnd
si cu o inimd, pared zicea : Doamne, tine-1 pentru luminarea si
indreptarea copiilor nostri intru lungimi de zile, c bun suflet
de ora mai este !" .
Dad' ar intelege stpnitorii nostri de astzi s ne ajute
s zidim o and scoald, mai mare, mai potrivitd nevoilor de as-
tzi, am rsufla mai usurati.
Prin scoal, suntem incredintati cd se deschid izvoare
nou de cstig si de vieatd.
Nu In zaclar se spune la carte c omul invtat va stdpni,
iar cel neinvtat rob va fi.
Dup ce-1 linistirm pe mos Gheorghe cd aceeace doreste
atat de mult poate s vadd in curnd infptuit, 11 mai intrebdm :
- Dar care sunt casele si familiile cele mai vechi aici in
Seimenii Mari si de unde au venit ?
Bun si indatoritor, ca intotdeauna, mosul ne rdspunde.
- Casele cele mai vechi din sat au fost ale Ciorbrestilor
si a lui Mos Stan Grecu, case vechi din nuiele izbite cu lut,
astzi ddrmate cu totul ; abia le-a mai Minas urma.
Cnd eram copil, nu erau mai mult de 15 familii.
Ciorbrestii veniserd din Fetesti ; mos Zistache si Vja
din Bordusani : Spnestii nostri din Stelnica ; Serbnestii dela
Voila din tara Fgrasului.
Acestia din urm au fost intku trei frati : Vasile, Die, si
Gheorghe Serban, mai apoi au venit fratii David si Gheorghe,
in sfrsit alt Vasile, Toma si Nicolae Serban, toti ciobani pe la
al de Luca Oancea si alti proprietari mari.
Tot de la Voila snnt si Foarcs Ion si Ilie.
Venind pe aici, ca beti tineri, au indrgit locurile si oa-
menii de la noi si s'au asezat aici, uitnd aproape cu totul
locul lor de obarsie.
Cei dintai erbnesti au venit aid in timpul rdsmiritii dela
1848, cnd bntuia ciuma.
www.dacoromanica.ro
 - 53 -
Atunci se inbolnvird si murird multi.
De spaim s'att mai dumnezeit oamenii. Puteai sd lasi
punga cu bani in mijlocul drumului, cdci nu se atingea nimeni
de ea, de teamd sd nu fie ciumati.
Dar astzi, cand oameni sunt asa de lacomi, s'ar mai
intdmpla asa ceva ?
Atunci a izbutit sd se tdmAduiascd din boala cea grea unul
Vasile cdruia, fiindcd inmormanta pe toti ciumatii, oamenii i-au
zis Cioclu.
Fiul lui a trit pand bine de curand i se luda la chefuri
sau cu alte prilejuri cand se Imbdta :
- Tceti mi, cd eu v ingrop pe toti ; tatdl meu a fost
cioclul satului.
Si WA cd el a murit inaintea atatora de seama lui, necum
s ingroape si pe cei mai tineri deck el.
S nu ispitim pe Dumnezeu - incheie cu talc istorisirea
sa mos Gheorghe - cdci nu stim ziva i ceasuI cand suntem
chemati la judecat i atunci nu e bine sd ne infAtisdim ca ne-
bunul din evanghelie, care zicea : Suflete al meu, bea, manancd_
si te inveselete, cdci acuma ai de toate !
Cucernici, ptrunsi adanc in suflete de adevdrul acestor
cuvinte ale Scripturii, pe care mo Gheorghe le tlmceste asa
de minunat si cu atata autoritate de om incercat si priceput in
toate, ne ludm rdmas bun deocamdat dela d-sa, cu gandul
de a reveni, eventual, si a mai afla si alte stiri interesante din
trecutul nostru aa de nedrept uitat.
I. G. Mocanu

::::4Zrore

www.dacoromanica.ro
 pg.,,olacl00000000act000es00000000000 0000000300000000000000us000dooa 0000000000000000000000000000010
O 0,,000000(5),...0000e0Go, .0.00000(30.0000000...00.000000 00.0000aceo. 0000oosa5o.
0C0000000Oebootwo. 0C000000000Socl0000.Cooeo00. 0C000000. O.E)000.. 000
'..,0oci0000000clocloo 0000000cl000csoo ococsocl0000000000O0000c0000000cloocm000000000000 00000000000000.:6

INTOARCEREA
Dar nici nu putea s se sting o dragoste-atata de mare!
Cum poate s sting un nour eterna lumin de soare?

Cntarea oprit o clip, s'o'ncepem I A plnsului rou

Din dragostea veche va face s creasc o dragoste nou.

Privirile noastre de flcri din nou ni se sorb cu nesat,

0, cine-ar putea s mai spun c'am fost noi cndva suprati ?

S mergem Tr) cram la via cu rosii ciorchine de aur.

Pe vi si pe deal, pretutindeni, sclipeste al toamnei tezaur.

Si vntul, ce ieri Trrii pruse c stinge al dragostei jar,

Aprinde n mine acuma un dor de viat barbar:

Cum spumeg mustu'n pahare, iar oamenii rad si ciocnosc,

Pe-un cal ce mnnc jratec cu tine-as voi s pornesc,

Si ne mai rotindu-mi privirea pe sesui ce sboar'mprejur,

Din goana slbatec, oarb, sruturi aprinse s-ti fur.

Hai, uit c'ai pins pn astzi! 0, vesela lumii betie

Si rasul si gluma snt toate din lacrima vitei de vie , . ,

Grigore Slceanu

V0000
00.00

www.dacoromanica.ro
oo o 00000000000000 oo 000000000000 oop000000000000Cl000000000000000 0000000000000000000000000000 oo
o
io OCIOCO otIOCK) oCeoo e C re 0 COCO 00600
o
00 0 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000 00

DOI RUI
Un codru Mrd de margini i-a 'ntins mardia de brocat
peste umerii dealurilor. Printre ele se 'ncolcete o vale cu aer
i lumina multd, cu vzduh imblsmat i cu o fdioard de cer
albastru. Prin mijlocul ei, sub maluri pe-alocurea prpstioase,
rdtacete firul de-argint al unui raulet. El merge la vale murmu-
rand mereu acela cant monoton i se varsd departe, in inima
Moldovei, inteun ru pe care soarta 1-a fcut erou.
Albia ruletului intretae mereu drumul care se vede nevoit
sd treacd prin vaduri mici. De o parte i alta a drumului, pan-
tele sunt repezi i apropiate. Si in umbra fagilor de pe coaste
de abia se. vdd bordeele ... Sdpate in pmant umed, Mil gea-
muri, fail ui, ele vor adAposti i vor reface, sufletete i tru-
pOte, pe cei sdruncinati pe .front.
-Un vant cald invioreazd ca o emotie mantia primitorului
codru, cnd o noud ceatd coboard spr-e mijlocul vAii. Sunt ostai
dobrogeni, cari in grelele lupte din fata Panciului i-au cucerit
dreptul la odihn5. Ei vin In ir lung pe cdr5ruie, dau In drumeagul
de langd rulet i se opresc, pentru a alcdtui rnduiala lor ostd-
easca. In ateptarea camarazilor rmai in urmd, pun sacii jos
i privesc minunati luminoasa privelite.
Cu hainele mototolite, cdci cloud sdpiamani.au dormit im-
brdcati, stropiti cu lut pand i dup urechi, cu fete scofalcite
i galbene, cu ochii obositi de veghere, ei vin dintr'o lume sub-
pinnteand, frd soare i aer, cu venia strmtoare i 'ntuneric.
Dar in aceast vale ... Ce schimbare ! ... Pasul obosit
capdt noi puteri, narile se umfl in fata aerului care ndvdlete
cu imbelugare, ochii cautd sd prindd cat mai mull din smaltul
vdii, i, iatd, se simt alti oameni. De-aceia poate, pornind mai
departe, prind a canta un cntec popular dobrogean, din care
Idmurit se aude numai refrenul :
...sina rodila !"

www.dacoromanica.ro
 - 56 -
In cadenta rard a cntecului ostasii dispar in sus si se
rdspandesc prin bordeile de pe coaste. Dar cntarea lipoVenilor
din deltd a rsunat adnc In interiorui pdurei si-a rscoHt pand
si cele mai tainice bordee rusesti.
Si altfel de ostasi prind a iesi in lumina poienei. Priviri
pline de somn se 'ndreaptd cAtre oastea care se 'ndeprteazd.
Bratele se 'ntind mult inapoi, fetele se contract inteun imens
cdscat, ciolanele trosnesc din incheituri, si simtul practic al
rusului e treaz !
Ostasi ce vin de pe front ... Dar acestia sunt romni, cu
toatd cntarea lor rusease ! Si dacd vin de acolo, ei duc lipsd
de lticruri pe care le au cu prisosint rusii. E rost de cstig !
Isi pun dar sacii grei in spinare si se iau pe urma lor !
Acestia nu s'au asezat cum trebue si mosafirii curg. Fie-
care poartd In spinare un Magazin, dela stergarele gospodinelor,
pn la cele mai bune lucruri ale magaziilor rusesti. Tigri si
mahorcd, crnati, cisme si scrumbii, pesmeti, haine, pini mari
ca tara si negre ca suflefele lor, totul este scos, tocmit bine si
vandut cu iscusinta unor negustori deprinsi.
Zimleat ! vinzi foaia de cort ?" Si davril Perijoc msiir
cativa din marii lui pasi spre drum. Rusul se opri o clipa si-1
privi, ca si cnd ar fi vrut printr'o ochire repede i patrunzatoare,
sa-si dea seama de seriozitatea cumpratorului. Apoi se abdtu
fluturnd foaia de cort care fosnia ca si matasea.
- E noud ! i ia te uit ct e de lungd !"
Perijoc o lu, o cercet pe fat si pe dos, si-o puse 'n
spinare si se rsuci s vadd cum li std., apoi sttu pe-o cioat
si gndi la Cat folos i-ar aduce in vremuri de pace. In cuprinsul
unei clipe i aminti de toate greuttile vietei lui de pescar :
vnturi vesnic umede si reci, ploi ploi nesfrsite de toamn,
cand picurii mrunti ti pdtrund temeinic toate mdularele
Dar cu o asemenea foaie de cort in spinare, nu mai avea teatn
de nimic !
- Ct ?"
Rusul i scase bratele de sub berile sacului, care cAzu
jos cu un zgomot indbusit. Apoi stAtu pe el, pornit pe tocmeald.
Unu privea pe celdlalt ! Aceiasi ras, acela popor, aceiasi
limbd, aceiasi credint arzAtoare hi piepturile lor. Intre casele

www.dacoromanica.ro
 - 57 -
acestor doi, numai lAtimea tulbure a Dundrei, dar totui, ce 'n-
deprtate ardtau sufletele.
Perijoc, deprins de mic la meseria de pescar, a crescut In
aerul cel limpede al apei peste msurd de lung, sub struinta
unei puteri care ar fi vrut sd-1 fac mai Malt decat cea mai
adancd band. /Mini le lui aveau btturi de multd loptare, fata
ii era neagr de cat soare indurase. Tovardp1 care sta pe sac,
era mrunt, rotund i plin ca un fag. Fata, mainile i gatul lui
erau de o potriv de albe, ochii albatri, prul Man, subtire
i rar, iar imbrcmintea strlucitor de noud. Celdlalt, de abea
mai aducea a fi osta cu mantaua lui nemteascd i cu bocanci
i h-aine rspetecite.
Dar mai deosebite le erau privirile. A rusului era venic
dusd departe, rtdcitoare, atentd numai atunci cand era vorba
de marfa din sac. Lipoveanul din delt insd, care nu avusese
in fata ochilor niciodatd orizonturile fr de margini ale stepe-
lor, cerceta cu privirea numai apropierea lui. In deli& la fie ce
pas fl ameninta un ochiu de apd, sau o groap, astupat cu stuf
verde, o cioat, iar Imprejur, ori unde ar fi privit, da cu ochii
de perdele de stuf i slcii. Privirea lui era dar precisd, pe
cand a celuilalt \raga' ca i toate vedeniile stepelor.
Si se privird multd vreme cei doi frati. Se 'ntunecase.
Soarele scoborase pe creasta dealului despre apus i trimetea
cele din urtn i cele mai slabe raze ale sale. 0 clipd mai tar-
ziu, privirile lui arzdtoare se 'ntorceau mai cu struintd catre
tara ocupat de duman.
- Ce mai nou ? Aveti de gand s 'ncepeti iar lupta ?"
intreb rusul.
Era vremea svobodnei i nebunia era 'n toiu. Perijoc tia
catd durere erau pe capul unui rus greuttile rdsboiului. De-
aceia rspunse mandru :
- Se 'ntelege !"
Rdspunsul acesta hotdrat nu pldcu. Rusul se mic pe
sac i incrunt din sprincene. De la un timp svonuri ciudate
umblau printre ei. Vedeau de departe pregatirile ce se fAceau
pe front, priveau zilnic la ofiterii cehi ce, palcuri-palcuri, veneatt
s vadd frontul ...
- Tot nu v'ati sdturat ? . Las ! .. Au sd v arte ei
nemtii !"

www.dacoromanica.ro
 - 58 -
- Hei, frtioare Noi i-am btut sin atatea locuri ! 0 sd-i
mai batem odatd i-o sd-i alungnt din tara noastr. Nou nu
ni-i fricd de ei, pentru cd . pentru ca Hei pentru cd noi
I

nu suntem rui !"

Rusul sri 'n sus de pe sac. Cu fata roie i glasul ridicat,
el sbucni :
- Dar ce suntem noi de vin dac ofiterii ne-au trdat ?
Dar lasd ! 8i-au luat ei astzi plata!" Si pentru cd celdlalt
sttea ganditor i nu mai intreba nimic, rusul continud cu o
nemsurat mandrie : Azi le-am luat gradele i i-am fcut pe
toti soldati "
Perijoc aflase vestea inc de dimineatd. El nu se mird.
- Ru ati fcut !", vorbi el incet dupd catva timp de
-tdcere... Ei sunt oameni invtati... tiu multe... pe cand voi
Dracu sd \TA ial. . Nu titi nid mdcar ce vreti s faceti .." Si
iardi tdcu. Sd V bateti voi joc de ofiteri .... de printii
votri Omul poate lua aceia ce da Dar graclele invt-
-tura deteptdciunea voi le-ati dat ?" Perijoc Gavril i
aminti de gandurile lui de alt data'. Privea la turlele verzi ale
bisericilor de peste Dundre, se minund de mandra inftiare a
grnicerilor rui i toate i se preau acolo burie. Pdmantul pe
care-I locuia i se ardta demn de dispret, tar-a care-i addpostea
hain. Cand auzea de Romania, in minte i se inftia revizorul
care-i dijmuia petele, jandarmul, perceptorul ... De aceia poate
i venea de multe ori gandul s treacd i el Dundrea i sd se
peardd in tara pe care Dumnezeu prea c o binecuvantase din
belug.
Dar acum, ce bine fcuse. Fata lui luminat de siguranta
sufletului, domina, pe cand vecinul, se simtea stpanit, cdci
ochii lui catau mereu in jos.
- Cel care a fost toatd viata slugd, nu poate fi stdpan
bun! lar voi ati fost mai rdu decat slugi ... i voi vreti s fiti
tari i mari in lard ? spuse Perijoc cu un nemrginit dispret,
- Alt datd au fost ei tari, dar acuma . .. i fcand cu
mainile un gest de crancen gatuire, scrani cu dintii lui pu-
ternici de flail slbatecd.
- Dumnezeu a hotrat ca 'n fiecare casd s fie un tat !
Dar la voi ? .."
- La noi comitetul e tata nostru! Numai de el ascultdm !"

www.dacoromanica.ro
 - 59 -
Ascultati de dracu ! Dacd nu v convine, puneti mana
in gatul cornitetului i-alegeti altul".
- Pdi este svobodna ! Noi suntem trimiii lui Dumnezeu
ca s dam lumei intregi libertate. Nu vor mai fi legi, nu vor fi
judeati ! Ele vor dispare odatd cu burjaii cari le-au fdcut. Noi
vom aduce pe pmant libertatea lui Dumnezeu ! Si zicand
acestea, rusul invlui pe lipovean inteo privire care prea cd
spune : Vezi Cate tiu eu ?
Celdlalt se simti pentru cateva clipe incurcat. Apoi relud.
- Frate, eu sunt pescar. Cunosc lumea care a rmas
departe de oameni i aproape de Dumnezeu. Si cat de mult
am umblat eu, n'am vdzut nicderi libertate. De cdtre cer sco-
board vulturul i toate pdsdrelele s'ascund tremurand. In grmada
de scrumbii se repede morunul cu gura cscatd i sute-i alu-
nean stomac, unde sunt mistuite. Dacd mai tarziu scrumbia
ar ajunge mai mare ca morunul, ar face la fel cu el. Dacd vul-
turul i morunul ar putea vorbi i dacd ar fi intrebati dece fac
aa, ar spune : Pdi este svobodna, este libertate !" Voiti liber-
tate, dar nu pentru altii !"
- Tu nu'ntelegi c este revolutie ? .. Nu mai sunt vrernu-
rile lui Nicolai ! Acum tot soldatul este un tar !"
- De ce s v omorati intre voi ? Eu cat s-1 impuc
pe neamt pentrucd i-a pus in gaud s cucereasca pand i stu-
friul In care mi s'au ascuns copiii Lacrmi adevdrate se
rostogolesc pe obrajii ari de soare.
Rusul se simte'nvins. El se desvinovtete.
- Nici noi nu suntem criminali de rand - nu omoram
pe ori cine ! .. Pe boeri pe fabricanti pe ofiteri . pe
negustori ..."
- Adicd pe toatd lumea !" intrerupse Perijoc.
Discutia se'ntetete. Glasurile se 'mputernicesc, muchii se
strang i executd micdri fierbinti. Lipoveanul Perijoc nu intelege
pentruce nu e lsat toatd lumea s trdiascd in linite.
- Pe boeri mai ales, dacd le-ati luat averile, lsati-i s
trdiascd prin sudoarea fruntei lor : astfel se vor face mai buni
de cat au fost".
- Nu ! Trebue s moard ! Ei sunt mai detepti de
cat noi, din nimic fac iari bogdtii ! Si omul bogat e tare ! De

www.dacoromanica.ro
 - 60 --
aceia i omordm ! Nu ne trebuesc boeri i fabricanti, ci moii
si fabrici !"
- Si pe lngd astea, v'ar mai trebui i glagolie bre ! .
Si cu degetul arttor se btu cu degetul pe frunte.
Infuriat peste mdsurd, rusul i smunci foaia de cort.
- Ti, niet rus ! Ti rumin moldovan ..."
Lipovanul ii scoase din sdn o basma cu bani.
- Stai s ne tocmim I Uite, ti-o pltesc ! . ."
- Tie-ti trebuesc boeri ofiteri . . . jug pe capul tu .

rumin moldovan ! .."

Si-a plecat.

Se'nserase. Soarele coborse pe partea cealaltd a dealului.

Umbra lui enormd s'aternuse peste milioanele de frunze. Van-
tul racoros msura lungul vii Caregna. Departe rsuna un corn
pitigdiat. Sosise mancarea ruilor i negustorii se'ntorceau gra-
biti. Era vremea liberttei i fiecare se credea in drept sa ia
nu 0.'t mncare ti trebuia, ci ct incdpea in vasul lui cel mai
mare. Intrziatii rmneau flmnzi.
Gavril Perijoc, pescarul cel lung i slab din sauletul Par-
dina, se'ntoarse nedumerit la bordei. Privi dup cel plecat, ii
roti ochii imprejur, ddu din umeri i se uit spre cer. Atepta
sa-i vie de-acolo deslegarea tainei care-I chinuia.
- Cum de s'au tulburat, aa dinteodat, mintile attor
oameni ? .."
Mihail I. Pricopie

00000
00000

www.dacoromanica.ro
tp:,,0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.
...00000.00.0000000....0.0000000c,..,.000000.....0000000.0.0.0000000.0.....000000.0 %
0 *.0.0.0000"00.0....0.'*0000000'".00000000.**.000.0000*''00000000.'*.00000000.*
0
000000000000000000000000000000000000000000000 0 0 000000000000000001000000000000000000000000000

SOARTA OMULUI.
Inteun sat dintr'un tinut indeprtat al Asiei-mici, a bantui
multi ani la sir secet. Si oameni si vietuitoare muriau de foame
In asa vremuri grele, trei flcdi voinici se hotarara s piece
pentru a-i cuta norocul la Stambul. Erau trei tineri desghetati,
unul Isleam de 30 de ani, Malt si bine facut, al doilea Dervis,
de 28 de ani si putin mai mrunt de cat cel dintai i al treilea,
Regep, numai de 24 ani i care era ca statur mai mic de cat toti.
Odat hotarati la aa lucru, isi pregAtesc cele de trebuint
si fr zabavd se pun pe drum. Muncind cand inteun sat, and
intealtul, dup multe luni de mers ajung la margina marelui ora
imprtesc.
Aici Isleam le vorbi :
- Mai fratilor, toti trei suntem oameni prosti. Ca s pu-
tem face i noi ceva pe-aici trebuie s fini uniti. S nu ne des-
prtirn nici odat peste tot s umblam cu regul eu, ca cel
i

mai Malt la dreapta, lang mine Dervi, apoi la urma Regep.

Asa se cuvine !-
Randuiti soldatete, mergand intr'un pas, intrar in Stambul.
Acolo, pe strzi, lume foarte mult, dar nu prea desteapt. Oa-
meni domoi, cu tigarete lungi, cu matanii, umblau agale parca
ar fi fost de sticl. Ei se opreau unde le plcea lor, nu unde
trebuia. Pentru acest iticru era peste tot zpaceald".
lat pentru ce in lumea aceasta adormit i bleaga, mersul
vioi al celor trei tineri starni admiratia tuturor. Peste putin timp
toat lurnea ii cunotea. Faima randuielei si vredniciei lor ajunse
i la urechile Sultanului. El porunci s i se inftieze oamenii
cu pricina.
Acestia venir cum le era obiceiul lor si salutar pe Sultan
ca nisti militari btrani.
- De unde sunteti voi si ce vnt v'a manat aici?"

www.dacoromanica.ro
 - 62 -
Flcdii stteau drepti i nemiscati ca trei chiparosi. Isle=
tare i apasat :
- Indltate Padiah, noi venim din tinutul Damascului.
Acolo ne-a rspltit Alah ruttile cu cinci ani de secet unul dup
altul. Am sdrcit ca nite golani si, ca s nu murim de foame,
am venit aici ca s muncim i s trim prin rodul muncei
noastre cinstite.
Sultanul se bucurd vznd c are asa oameni desghetati.
- Ct ti-ar trebui tie ca s treti linitit la casa ta ?"
- Dacd Alah mi-ar da sndtate i dacd prin mund, sau
prin norocul meu a cpta o !mild cu lire de aur, atunci as
putea s trdesc fericit".
- Desertati inteun sac o banit de lire si aduceti-1 aici !"
Slujbasii fcurd intocmai. Sacul fu pus la picioarele lui
Isleam.
- Ia-1 i dute la casa ta ! Spune alor ti c asa rspl-
tete Sultanul pe oamenii vrednici!"
Dar Islearn zmbi cu amrciune.
- Prea Inltate Stpnitor al lumei ! Eu am spus c voiu fi
fericit numai dac Alah imi d pentru munca mea sau pentru
norocul meu bani ! Dar banii unui muritor ca si mine mi-ar
face mai multd sad !" Si nici nu se uit la bani.
Sultanul incremeni. Era pentru intia oard cand un orn nu
voia s primeasc bani de la el. De aceia se infurie si-1 dete la
oparte. Apoi puse celui de-al doilea aceiasi intrebare.
Dervi rspunse :
- Dacd Prea-puternicul Sultan mi-ar da mie banii, eu
cred cal numai cu ei a putea s trdesc fericit pe lume.
Sultanul i puse'n spinare sacul si-1 impinse lngt Isleam.
. Veni rndul celui de al treilea.
- Bann ca banii", rspunse Regep, sunt rotunzi i se
duc uor. Fericirea lor tine ct ii ai in sac. Cred ins c feri-
cirea mi-ar aduce-o numai o femeie frumoas care m'ar iubi !"
- SA-1 duceti in harem s-si aleagd nevast dintre fetele
cadnelor mele !"
Regep isi alese pe Chiamile, care ca staturd era i mai mica
decat el. 0 lu de mnd i se aezd In rndul celor doi.
- Ei, acurn sunteti fericiti cu totii ?"
-- Da !" rdspunser ei.

www.dacoromanica.ro
 - 63 -
- Atunci plecati la casele voastre".
Si ei plecard. Sultanul citi pe fetele lor i vzu cd toti
stint veseli, cel mai mare mai mult dect ceilalti. Si lucrul acesta
rscoli iardi supdrarea lui.
- Sd nu-i primeasca darul ... Dar numai un duman,
putea face una ca asta ! Si dac-i duman, atunci s piard !"
Chem numai dect trei gelati.
- Mergeti pe acest drum pand veti da de trei tineri ;
BAgati de seamd cd until are un sac in spinare, altul duce de
mnd o fat, iar altul, care e la dreapta acestora, nu are nimic.
S-mi aduceti capul acestuia.
Gelatii pornird cldri.
In timpul acesta oamenii ieiser din ora. Ei mergeau pe
acela drum pe care veniser. La o vreme Dervi intinse lui Isleam
sacul cu bani.
- Ia tine-1 frate putin ! Mergeti mai incet, ca numai dect
s y pot ajunge !"
Si omul rmase mai in urm pentru ca s-i descingd
pentru un moment brul. Cnd Dervi ii lua locul, tocmai ii
ajunserd din urm gelatii. Ei vdzurd pe Isleam ducnd sacul, pe
Regep ducndu-i de mnd logodnica, iar pe Dervi, care era
cel mai de la dreapta, WA' nimic. Lui ii tdiars dar capul.
Cei rmmi sfltuir.
- Regep, gelati, au greit. Sultanul a vrut sd-mi tae
mie capul, pentru cd eu n'am vrut s primesc banii lui. Acum
va vedea greeala i va trimete iardi gelatii. lar dacd eu pier,
tu vei rmnea singur i nu-ti va fi bine. Hai mai degrab s
ludm cmpii dtia de-alungul. Poate aa ne pierdem urma i
scdpdm cu viat !"
Si aa fcurd. Au mers toat ziva prin pustietti, iar seara
s'au oprit in fata unui rti mare i adnc.
Era noapte i vntul btea rece. Nu se puteau hotr sd-1
treack pentru cd se temeau de inec. De altfel nici nu puteau cu-
noate vadul. Chibzuird mult i'n cele din urm hotrk s doar-
md acolo. Dimineata, pe lumina, aveau sd vad ce este de fcut.
Isleam ii puse la cpti sacul cu bani i, obosit cum era,
adormi butean. Pe Regep insd if apucd nite dureri luntrice,.
El se svrcoli phind spre miezul noptii, apoi intepeni in somnul
cel de venicA odihn.

www.dacoromanica.ro
 - 64 -
Dimineata l Ingropara acolo pe malul raului.
- Chiamile, Dumnezeu a vrut aa ! Acum, dad vrei sA
-te Intorc la pdrintii ti, eu te duc !
Dar fata se'mpotrivi.
- La harem nu mai md'utorc. Dad cerul nu mi-a fdcut
parte de cel care m'a plAcut i m'a ales, socotesc ca e mai
bine s te urmez pe tine, decal sA mai stall la o'nchisoare."
Trecurd numaidecat apa, iar pe la vecernie ajunserd in-
tr'un sat. Oamenii erau adunati la geamie.
- Oameni buni ! Suntem cdlAtori cu fricd de Dumnezeu !
Suntem obositi i-am dori sA ne odihnim aici pn maine. VA
rugdm dar sd ne omeniti i pe noi !"
Dar satul acela fusese de multe ori cAlcat de hoti. Statura
bland a lArbatului, sacul care la fie ce micare zorndia ciudat,
'le da lor de bAnuit.
- Cine tie ce bandit o mai fi i Asta ! $i cine tie ce
farmece o mai ti fetipara ceia !"
De-aceia i rAspunserd.
- Suntem sdraci. N'avern unde te primi i nici cu ce te
ospeti. Alah sd-ti indrepte paii cdtre bine. Ia colea, cativa pai
doar, se afld un sat mai mare i mai bogat!"
- Dar nu cer de cat un addpost ! Un colt intr'un grajd
mcar !"
Unul dintre sateni avu o idee.
- Sd-1 ducem la casa blestematd. A colo are sd matt
iar maine, banii lui or sA ne rdmand notiA !
In adevAr, rAmdsese o casd fArd stdpan. Cateva familii, care
cercaserd s'd locuiascd in ea, furd gdsite moarte. De-atunci ii
merse numele cd e blestemata i nimeni nu mai indrdzni s'o
locuiasc.
Acolo il duserd sAtenii pe Isleam. El cumpArA din sat toate
cele de trebuintd, Chiamile Mai focul i pregAti mancarea, apoi,
obositi de drum, se culcard.
Pe la miezul noptii cineva bdtu cu putere in geam.
- Isleam !"
Chiamile se trezi i la .lumina lunei vAzu fata groaznica
-a unui harap.
- Isleam, tu eti ?
- NevastA, sd tii cd sunt oamenii Sultanului !"

www.dacoromanica.ro
 - 65 -
- Isleam, scoalA-te bre i vino numai dect afard !"
Isleam se'mbrAcA.
- Cu stApnirea nu-i de glumit ! MA duc cu ei i, mare
-DarIsleam,
e Dumnezeu, mft'ntorc eu sAnAtos. Tu ateaptA aici !
nu te duce ..."
cel de-afarA zorea mereu.
- Hai bre Isleam odatA !"
Si Isleam iei. Un harap voinic il intmpind cu bucurie.
- Sunteti oamenii Sultanului ?"
- Ce Sultan bre ! Sunt blestemat sA te-atept aici ca sA-ti
dau in primire ase baniti cu aur. De zeci de ani intreb de tine,
in fiecare noapte. ! . Dar bine cA ai venit. Hai cA banii sunt
colea inteo peterd de la margina satului !"
- Chiamile, strigA Isleam nevesti-sa, linitete-te ! Nu e
nimic rAu ! MO'ntore numaidect !"
Si se duse dupd harap. La margina satului intrarA adnc
intr'o peterA. Acolo dddurd la o parte o lespede de piatrd, se
opintifd i scoaserA la iveal un burduf de vitel plin cu lire
de aur.
- Al tau este ! Unchiul tau Said AH ti l-a lsat cu limbA
de moarte. Acum ia-1! Slavd lui Dumnezeu c sunt liber !"
Ii ajut s trAie burduful cu bani acas. Apoi se fAcu
nevdzut.
A doua zi oamenii din sat venirA la casa blestematd. Ei
Il credau mort pe Isleam i se bucurau de banii pe cari aveau
s-i gseascA.
Dar alAtorii erau teferi amndoi. Cu pArere de Mu se Ina-
poiarA.
- DacA n'au murit acum, vor muri ei in altd noapte" se
sftuird ei. Cel mai bun lucru e sA-i ddruim lui casa !"
Si aa fcura. Trei dintre steni merserA iarAi la casa
blestematA.
- Noi te-am trimis aici crezdnd cd vei muri la fel cu
alti cAlatori, cari au mai intrat aici. Dar dacA nu s'a'ntmplat
cum am voit noi, ne-am gndit cu totii sd-ti ddruim D-tale casa".
Isleam voi s o cumpere, dar sdtenii tineau morti la vor-
ba lor.
- Atunci, le spuse Isleam, eu voiu drui cte o pereche
Analele Dobrogei 5

www.dacoromanica.ro
 - 66 -
de boi la toti oamenii sdraci din sat si cte o vacd la fie -

care vddand".
Si s'a tinut de cuvnt. Vestea bine-facerilor lui a ajuns
pand la Sultan. El se prefAcu simplu drumet i, trecnd prin sat,
intreb de casa lui Isleam si-i btu la poartd.
Cdltorul fu primit bine.
- Poti sta la mine timp de trei zile." Si-1 pofti in camera
de musafiri.
Chiamile, curioasd ca ori ce femee, prin coltul perdelei
spion pe musafir. Ea recunoscu foarte uor pe tatl ei, pe Sul-
tanul. Atin calea brbatului si-i vorbi.
- Bagd de seamd c este Sultanul. S nu scapi vr'o vorb
rea si s-I superi".
Amndoi se uitard prin gaura cheiei si vdzurd cd asa este.
- De unde ai D-ta asa de mari bogdtii ?"
Isleam fcu pe supratu. .

- Ce-ti pas D-tale ? Iti dau casd si mas timp de trei

zile. Nu esti multumit cu atta ?"
- Dar vreau s stiu !"
- Dacd ai fi hoge, m'as spovedi tie, dacd ai fi Sultanul,
ti-as spune toatd taina mea. Dar nu esti nici unul, nici altul !"
Sultanul isi desfcu haina.
- Eu sunt chiar Sultanul ! Priveste !
- Atunci, Mdria Ta, am s-ti aduc aminte de-o'ntmplare.
Si povesti totul.
- Acum, Mria Ta poate s-mi ia si capul !"
- Ba nici prin gnd nu-mi trece !"
Si dupd ce petrecu trei zile in casa ficei sale, plea. Cn d
ii lud rmas bun, Isleam ii spuse :
- Mria Ta, s stii c nu-i cum vrea omul, ci cum dd
Domnul".
M. Pricopie.
00000
00000

www.dacoromanica.ro
 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
0 0
0 00.00000000.0000.00000.0.000000.00.0.000000.0.00.000000.0.0.000000000..00o00000..: 6
1,00.00.0.0.000.0.0.0.00000.000.000000.00.0000 0.000000000...0000000000**000000000.
o
P0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

DESPRE CORAN
Introducere
Dimitrie Cantemir a fost, de buns seama, cel mai mare
arturar roman.
Vorbia limbile : turceasc, persana, araba, greacd modern,
latin, italian, ruseascd si roman i intelegea foarte bine limba
greac anticd, slavon i franceza.
Faima lui, datorit acestor uimitoare cunotinte, a trecut
pe timpurile de anevoioasd comunicatiune internationald, de
acum 200 de ani i mai bine, hotarele inguste ale tdrii de
obarsie.
Academia de stiinte din Berlin I-a ales indata, dela Inceput,
membru (1714), iar ismparatul Germaniei i-a acordat titlul de
principe al imperiului roman-german.
Numele lui figureazd alturi de cei mai mari invtati ai
lumii, pe paretii bibliotecii Sainte Genevive din Paris. Despre
el a scris Voltaire in celebra istorie a lui Carol XII, regele
Suediei, ca unia talentele Grecilor antici cu stiinta literelor si a
armelor.
A armelor mai putin - Cantemir insusi i recunoaste
slbiciunea in aceasta. privintd - a literelor, insd, da.
Prin limbile i literaturile ce le cunostea, el a stapanit,
ca nirneni inainte de el si inteo msur chiar i dupa el, cele
trei civilizatii mari ce le cunoaste omenirea : antica, occidental
oriental.
In atatea domenii el este un precursor.
Lucrarea sa din tinerete : Divanul, sau galceava intelep-
tului cu lumea, sau giudetul sufletului cu trupul" e una din cele
dintai lucrri filosofice in limba roman. Prin istoria" sa iero-
glifica." ne d un roman istoric-social, foarte ciudat con-
ceput, in forma alegorica, ins cel dintaiu in literatura noastrd.
Prin hronicul" su, creiaza cadrele istoriei Romanilor i devine
intiul mare latinist al nostru. Si daca aceast lucrare n'a revo-
lutionat spiritele romanesti la timpul su, ac'easta se datoreste
faptului CO ea a rmas ingropat in arhivele ministerului de ex-
terne rusesc dela Moscova, de unde, gasind-o i copiind-o mai
tarziu (la 1783) mitropolitul Veniamin, a tiprit-o ceva i mai

www.dacoromanica.ro
 - 68 -
trziu (la 1835) Sulescu, i trite() form latinizatd, aa cd nu
mai era actual, fiind intrecut de marile lucrdri istorice ale
unui Petru Maior i Gheorghe Sincai. Si o oper frd preche"
pentru timpul sdu fusese Istoria mririi i dedderii imperiului
otoman", scris de autor in limba tiinti,ficd de atunci, care era
latina medievald, dar tradus numai dect in principalele limbi
europene (englez, francez i germand). Ea revela o lume
non i pand atunci aproape necunoscut sau cunoscutd numai
superficial i din auzite : lumea mohamedan.
Monumental ni se prezintd i in lucrdrile sale de geo- i
etno-grafie. Descrierea Moldovei", dupd o nemerit caracteri-
sare a d-lui N. lorga, este o intreagd enciclopedie nationald".
lar harta Moldovei, desemnat de D. Cantemir, inseamn un
enorm progres MIA de toate hrtile Mcute mai inainte asupra
Moldovei" i e de aceea valoare cu textul descrierii", precum
dovedete d. G. Valsan (Opera geografica a principelui D. Can-
ternir in Lucrrile institutului de geografie al universittii din
Cluj". Vol. 11 1924-5. Cluj Ardealul" 1926 p. 9 i urm.).
Tot att de mare i de insemnat este D. Cantemir i ca
etnograf.
Era bine inzestrat pentru aceasta. Stia attea limbi, desem-
na frumos, avea o culturd muzicala extraordinar, se interesa
de folklor in orice form i se ardta, culegndu-1 dela putinii
initiati cu aceea pasiune nobild ca i din cercurile largi ale
poporului de rand i, and nu era orbit i el de patirni politice
i religioase, pstra senintatea i obiectivitatea, atat de nece-
sar unei opere tiintifice.
Am avut, ce e drept, mai trziu, cteva spirite enciclope-
dice cu cunotinte uimitoare : I. Eliade-RAdulescu, M. Koglni-
ceanu, B. Petriceicu-Hadeu . a. Dar toti acetia au rdmas la
mijloacele de informatiune europene. Singurul, care a depAit
cercul acesta restrns de cercetri, a fost printele filologiei
romne : Timoteiu Cipariu. Preocuprile sale filologice 1-au
condus nu numai la studiul istoric al limbii depe dialecte i
monumente", ci i la acela al tablelor cerate - iucru pentru
care a fost cercetat de insui Theodor Mommsen - apoi la
colectiuni de folklor i la studiul limbilor orientale. (In Biblio-
teca lui Cipariu, afltoare in Biblioteca Central din Blaj, se
pastreaz i astzi o multime de carti i manuscrise, in toate
aceste limbi, strnse de marele invtat cu o rar osardie).
Nu e locul s insistm, aici, mai de aproape, asupra in-
tregei activitti de etnograf a lui D. Cantemir, dei o asemenea
lucrare ar fi de interes deosebit. Ne multumim s spunem, de
data aceasta, numai cteva cuvinte despre Coranul Principelui
Dimitrie Cantemir", lucrare care acum se tlmdcete i tiprete
intia data In limba romn.

www.dacoromanica.ro
 - 69 -
Cnd traducea si tip'ria la.Cernuti in 1912 dupd origi-
nalul arabic" i insotia 9 i cu un studiu introductiv Coranul, in-
vtatul docent al faculttii de teologie de acolo, Dr. Silvestru
Octavian Isopescul, nu stia cd a avut, in acest studiu, un mare
precursor roman : pe principele Dimitrie Cantemir. El aminteste
numai de Fr. Eberhard Boysen, de Dr. L. Ullmann si mai cu
seam de Max Henning, pe cari i intemeiaz intreaga sa in-
troducere. Sistemul religiei mohamedane", monumentala oper
tipArit in ruseste la Petrograd in 1722 i descris de I. Bianu
-N. Hodo, Bibliografia romneasc veche, vol. II p. 4-19
i-a rmas cu totul necunoscut, desi asupra acestor preocupri
ale rnarelui invtat roman atrsese foarte serios atentia d. O.
Densusianu (Notite asupra lui D. Cantemir In Rev. crit.-lit."
1894 No. 2) i d. N. lorga (Int, lit. rom. in sec. XVIII vol. I
p. 402).
Au trebuit s vie cercettorii mai noi ai vietii si activi-
ttii lui D. Cantemir, domnii I. Minea (Despre D. Cantemir.
Omul-scriitorul-domnitorul. lai, Viata Romneasc, 1926 p. 290
si urm.) si 0t. Ciobanu, ca s apard mai lmurit valoarea acestei
lucrri.
In deosebi d. Ciobanu (Dimitrie Cantemir in Rusia. Bucu-
resti 1925, Memoriile sect. lit. seria III, tom II, mem. 5) insist
cu multe amanunte interesante asupra ei. lnainte de a compara
aceste cloud lucrri, s spunem cteva cuvinte de introducere
general asupra islarnului.
I. Intemeietorul Islamului (Islam = resignare in voia lui
Dumnezeu) este Mohammed. Nscut pe la anul 570 al erei cres-
tine in Mecca, el veni de timpuriu, atat acasd, cat si in calto-
rule comerciale, fcute in serviciul Hadigei, viitoarea sa sotie,
in contact cu crestini i evrei. Sub influenta acestora i al altor
secte religioase, mai ales a Hanifilor din Arabia, i ddu seama
de desertciunea religiunii pagane nationale. In 612 afirmativ i
s'ar fi artitat arhanghelul Gavril, care I-a deterrninat s inceap
misiunea de profet. In ce priveste earacterul misiunii sale pro-
fetice, prerile sunt diferite, mai ales la cercettorii mai noi.
Margoliouth (Mohammed and the Rise of Islam, London 1905)
spune c e inseltor ; Muir (Mohammed. London 3 1894, I-IV
vol.) c e obsedat de diavol ; Sprenger (Leben und Lehre des
M. 3 Bde 1861-5) ca e isteric ; Weil, unul din cei dintai bio-
grafi ai si, c e epileptic; iar Th. Carlyle si Houtsma, c e
otn de puternice convingeri si profet din mila lui Dlimnezeu.
La inceputul activittii sale (perioada I-a dela Mecca 61?-7),
el cerea recunoasterea unui singur Dumnezeu Allah si fapte de
milostivire pentru cei srmani i orfani ; pe cei bogati i ame-
ninta cu ziva judentii care se apropie. Emigrnd unii dintre
aderentii si in Abisinia i ne mai voind el s recunoasc de

www.dacoromanica.ro
 - 70 -
fiice ale lui Dumnezeu pe Manat, al-Laf i al-Uzza, i-a fcut-
multi vrjmai cari 1-au i exilat din tar 617-9. In acest timp
(perioada a II-a dela Mecca 617-22) se formeazd sistemul de
credint i moral al lui Mohammed cu eliminarea revelatiilor
de mai inainte, care ar fi fost sugestiile satanei. Urmnd invi-
trii mai multor locuitori din latrib, se dse M. acolo (hijra =
prsirea legturii de semintie, nu fug ; ea s'a intmplat la let
lulie 622 i se consider ca inceputul erei musulmane). De
atunci latrib se numete Medina i devine centrul organisrii
musulmane. Grija cea dinti a profetului a fost fixarea legilor
morale, civile i religioase de cult. Aici s'a emancipat de sub
influenta judaicd (Kibla). AIM problema, aceasta in afar, a fost
lupta impotriva celor din Mecca, unde era sanctuarul cel vechiu
al Arabilor, Kaaba. Dup mai multe lupte, infrngeri i tratative,
izbuti, in cele din urm, la 630, prin surpriz s se instp-
neasca asupra Mecci, s distrug acolo idolii i s introduc
intia dat dreapta credint musulmand. Dup aceea, iar4 se
intoarce la Medina pentru a incepe de ast dat lupta contra
bizantinilor. Dar fr succes. Intorcndu-se dinteo caltorie
fcut la Mecca, el moare la Medina in 8 lunie 632.
IL Doctrina. A. Ortodocii sau Sunnitii recunosc, ca izvor
de credint, pe lng Coran, cartea sfnt a descoperirilor
dumnezeti data lui Mohammed, i traditia (hadit), adica tirile
privitoare la vieata profetului, a contimporanilor i urmailor
si. Sunna = norm, regul. Traditiile musulmane au fost culese
mai at seam de Bohari, Ibn Madah, Abu Dawud, Tirmidsi,
Muslim i Nasai i cu timpul ele au fost inlocuite cu instruc-
tiuni pentru practica religioas a islamului = fikh. In secolul al
8-lea i 9-lea se ivesc patru coale deosebite in ce privete
conceptiile juridice ale traditiilor (Abu Hanifa, Malic, Safei i
Ahmed ibn Hanbal). Cldirea unui sistem teologic s'a Mcut mai
trziu de catre aa numitii Mutatiliti, pe timpul Abasizilor, cari
respingeau predestinatiunea i eternitatea atributelor divine i
s'au incercat s introduca un sistem de credint rational, tiin-
tific. Mutatilitul al- Aari (874-935) i misticul Algazel (1059-
1111) sunt adevratii creatori ai sistemului de credint sunnitic.
Acesta cuprinde urtntoarele ase articole : 1 Dumnezeu, absolut
unul, care nu poate fi infliat in forma vzut, are aceste apte
atotputint, voint, auz, vedere i
atribUte : vieat, atottiint,
vorbire. 2 Doctrina despre creatiune .i despre ingeri e impru-
mutat dela Evrei, iar credinta in spirite bune i rele (gin) de-
riv din pgnismul arab. 3 Cartea cea sfntd, coranul, nu e
creat, ci scris din venicie i pstrat la Dumnezeu, care a
revelat-o profetului, parte de parte, prin ingerul Gavril. 40 Pro-
fetii se deosebesc : a) in nabi, cari sunt fr de pacate, au
puterea de a face minuni, vad pe Dumnezeu Inca in vieat i
au dreptul de a interveni pentru credincioi la judecat ; b) rasul

www.dacoromanica.ro
 - 71 -
sunt profetii cari primesc revelatii dumnezeesti scrise (Adam, Noe,
Avram, Moise, Isa (Isus) si Muhammed, anuntat, precum cred
ei, la evanghelistul loan XIV, 16 ca mangdietor. 50 Ziva jude-
catii aduce, dupa invierea mortilor, verdictul final asupra tuturor
oamenilor, potrivit cu vieata i vrednicia lor. 6 De altcum totul :
bine si rdu, credint i necredinta, fericire i nefericire, e de-
terminat de vointa dumnezeiascd (predestinatiune), careia avem
s ne supunem orbeste. - Cultul i vieata religioasd e regle-
mentatd prin cinci porunci principale: 1 Crezul : Nu este Dum-
nezeu afard de Allah si Muhammed profetul sdu. 2 Rugaciunea
(salat) se face de cinci ori pe zi, dupd o prealabil splare ri-
tual, cu fata cdtre Mecca. Rugdciunea cea mai obisnuita este
ntiul verset din coran. 3 Milostenia e : a) obligatorie cdtre
Stat (zakat) i b) benevol, la sfdrsitul postului (sadaqat). 40
Postul e in luna Ramadan si se incheie cu un praznic : bairam.
Bolnavii, cltorii i ostasii in lupta nu trebue s. posteasa.
Carnea de porc, de cine si de animale care nu sunt tdiate bine,
apoi vinul i jocurile de hazard (maisir) sunt oprite. 50 Fiecare
credincios cu ceva stare e dator s pelerineze cel putin odatd
in viat la Mecca (hagi). - Vieata casnicd e reglementatd in
cdrtile Adab. Se ingadue cdstoria cu 4 femei (Muhammed in-
susi, dup moartea Hadigei, se csatori cu 11 femei) si con-
cubine in numr nelimitat, ,"care insd, dacd nasc un copil, nu
mai pot, fi vdndute i, la moartea stpdnului lor, devin libere.
Sensualitatea i degradarea femeii, introdusd de M., e unul din
cele mai mari rele sociale aduse pe lume de religiunea islamu-
lui. Sclavii sunt in general destul de uman tratati ; eliberarea lor
e un merit. lubirea aproapelui nu e poruncd generala ; ea se
referd numai la muslimi (credinciosi). Rzboiul sfant (gihad),
care nu are de scop convertirea, ci supunerea politic a necre-
dinciosilor, nu e datorie individual, ci obsteasa. - Cu timpul
islamul a primit influente strine, de ex. cultul sfintilor (in Africa
chiar cultul sfintilor vii, marbut), ordine cersetoare, cdlugdri s. a.
Impotriva acestor inovatiuni se ridic la gat-situ] secolului al
18-lea in Arabia Abd-al-Wahhab. Miscarea a fost innbusit in
1818 de Ibrahim Pasa. .

'B. iitii. Deoarece coranul i traditia nu prevdd nimic pri-

vitor la urmasii lui M. (chalif), cei dintdi califi au fost alesi de
comunitate, cu care ocaziune haridsitii voiau s limiteze alegerea
la coreisiti. Cand ins a isbucnit rzboiul civil intre Ali, gine-
rele lui M., al patrulea calif, si intre vrjmasii si, aderentii lui
Ali proclamard principiul eredittii, strain Arabilor, i facur
partid (sia). Siitii stpdnird in Persia, devenind religiune de Stat
sub dinastia sasanida (1499-1736). In Persia, islamul a primit
si elemente arice. M., Ali si urmasii si sunt priviti ca incarna-
tiuni ale dumnezeirii. Atributele dumnezeesti nu sunt vecinice,
coranul e creat i trebue inteles alegoric, traditia, dacd nu e

www.dacoromanica.ro
 - 72 -
intemeiat pe date istorice, e respins. Predestinatie absolut nu
exist. Se admite ins un fel de purgator i un fel de metem- .
psihosa. Locurile mai insernnate de pelerinaj sunt : Kerbela
(mormantul lui Husain .1. 689) si Negef (mormantul lui Ali).
Persecutia aderentilor lui Ali, afard de hotarele Persiei, fdcu sd
se nasca credinta inteun imam nevAzut, care se va naste din
familia lui Ali, va &di ascuns, dar el are s judece odata lumea.
Din aceasta credintd aparu reprezentarea lui Mahdi In Africa de
nord, unde un anume Obaidaallah, pretinzandu-se singur de
Mahdi, intemeie dinastia Fatimid ; aceasta dinastie mai tarziu
se uni cu sunitii, afard de califul Hakim (996-1021), care,
socotindu-se iaras dr.ept o incarnatiune divin, e venerat de secta
Druzilor ca cel din urm dintre profeti. Intre aceste secte e i
ordinul Assassinilor. Starea religioas a Siitilor in Persia si
India de astazi e foarte rea. Reforma initiat de Mirza Ali Mu-
hammed (t 1870), numit Bat, n'a izbutit.
Ill. Mistica. Sub influenta judecdtii din urm, asa cum e
descrisa de coran, precuM si sub influenta filosofiei indice si a
ascezei crestine, se nscu in Persia o directiune mistica, numit
dup haina de lan groas (sufa) a aderentilor ei, cari potrivit
surei 10, 63 se intitulau prietenii lui Dumnezeu, sufismus. Cei
dintai mistici au fost : femeia Rabia (sec. VII), Hassan din Basra
(t 728) si Hakik din Balk. Adevratul intemeietor al sufismului
e, insa, Abu Said ibn Abi-l-Hair (t 1049), care a intemeiat cea
dinti manastire musulman. Sufismul degenera, insa in panteism.
Panteisti sunt : Bestani t 875, Giunnaid, Hallagi t 922, apoi
marii preoti persici Farld ed-din Attar i Gialal ed-din Rumi.
Alti sufisti ca Algazel Incercar s infuenteze asupra bisericei
ortodoxe. Mistica a patruns si la Turci, la Arabi mai putin,
mai cu seamd la poetii Omar ibn al Farid i la teosofi ca
Sohrawardi t 1191, Ibn al-Arabi t1240. Dervisii, a caror origine
dateaza din secolele XII si XIII, vor s obtin adancirea misticd
in dumnezeire prin mijloace exterioare. Ei au costum special,
.au ceva meserie si se intrunesc, in manstirile lor (tekkie), odat
sau de mai multe ori pe saptmana, pentru a-si face exercitiile
lor. Sunt dervisi cari url ; dervisi cari se Invartesc i dervisi
cari joacd ; sunt ins dervisi cersetori. In Turcia toate aceste
ordine stau sub conducerea lui *eihu'l-islam, care supravegheazd
doctrina i practica lor religioas.
IV. Rdspandirea. Prin puterea armelor, islamul a cucerit in
scurt timp Persia, Siria, Egiptul i trile vecine, apoi la inceputul
secolului al 8-lea Africa de nord i Spania, Transoceania i
parti din India ; in secolul al 11-lea Asia mica. ; la 1356 trece
Bosforul, iar in 1453 cade nsui Constantinopolul in stapanirea
muslimilor. In interiorul Africei se rdspandeste i astazi islamul.
Dup statistica lui Krose din 1903 in total sunt 202,048.240 de
musulimi, dintre cari 16,200.000 in Turcia, 13,885.944 in Rusia,

www.dacoromanica.ro
 - 73 -
1,287.879 In celelalte state balcanice, 13,500.000 in Persia i
Afganistan, 62,458.061 In India Britaniei, 30,000.000 In celelalte
Indii, 20,000.000 in China, 18,000.000 in Egipt i Africa de Nord,
25,000.000 In Sudan.
Statisticieni mai noi ca Zwemer . a. (in The Moh. World
of To-Day", London 1906) cifreazd in total numrul musulma-
nilor la 233 de milioane.
Comparnd lucrarea ruseascd, foarte vastd, de aproape 400
de pagini tiprite, aa cum o cunoatem din analiza sumard ce
face d. Ciobanu (p. 414 i urm.), trebue s marturisim dela
inceput c cea de fatd e cu mult mai redus.
Mai mull! Lucrarea de fat nu e terminatd, ceea ce se
vede lmurit nu numai din capitolul inceput, dar 'MCA neisprvit
Despre Araf" (purgatoriul mohammedan), ci i din capitolul
Despre sfarsitul lumii", unde, indat la inceput, fagAduete c
va vorbi deosebit despre sistemul fizic i teologic al lumii In
cartea despre disciplind, carte care n'am gsit-o intre manu-
scrisele sale dela Academie.
De altfel, asemnnd mai de aproape aceste cloud lucr5ri,
trebue s semnalm, pe lngd unele potriviri, i o multime de
deosebiri, care ne Indreptdtesc sd credern cd aceasta e o lucrare
cu totul independent i are, in mare parte, alt caracter, decdt
cea apdrutd in rusete la 1722.
In ce privete data scrierii de fatd, avem un indiciu sigur.
Ea s'a scris In 1719, anul al optulea al exilului sdu In Rusia
lui Petru cel Mare. Aceasta se vede lmurit din capitolul Des-
pre zidirea lumilor", unde se spune, Intre altele, c. anul acesta"
al mantuirii, adicd anul In care scria autorul, este 1719, al
7227-lea dela zidirea ei, socotind i musulmanii anii acetia tot
dup cronologia bizantin. Ace la an i anume i ziva de 10
lanuarie, ora intia dup amiazd e data ca exemplu pentru o
caracteristicd minune turceascd in capitolul Despre Dumnezeu",
la subdiviziunea tiinta numelor".
Tot pe vremea aceea scrisese i Sistemul religiei moham-
medane", care pe la sfritul anului urmtor (1720) fusese
terminat.
Dar sunt i deosebiri.
Cartea ruseascd, spune d. Ciobanu, e scris obiectiv" i
pdstreazd senindtatea tiintificd necesard, avdnd numai id co-
lea ... cte o ieire violentd".
Cea de fat nu e aa ; ea are hotrat caracter polemic.
Aceasta se vede !impede nu numai din capitolul introductiv in-
titulat : Dimitrie Cantemir : lubitului cetitor sntate !", ci i
din alte capitole.
Astfel, in numitul capitol definete coranul ca : un ir de
glume, o culegere de poveti, o grmadd de istorioare care de
care mai ridicole" i tot pentru caracterizarea nefavorabild a

www.dacoromanica.ro
 - 74 -
acestei religiuni citeazd el faimosul cuvnt al filosofului peripa-
tetic pagan Porphyrius, dupd care mohammedanismul ar fi
nreligiunea porcilor".
Mai exagerat ni se pare, apoi, acolo, unde, vorbind despre
raspandirea acestei religii la Arabi, Peri, Turci i Tatari, nu
gsete alta pricink dct cd. ea ingdue vitiile in locul vir-
tutilor, greelile in locul adevrurilor si pentrucd socotesc c
adevrata fericire nu se gsete dect in cele trupeti . . . in
putinta de a pactui nepedepsit.
Capitolele urmatoare sunt scrise, e adevdrat, cu mai mult
obiectivitate i senindtate.
In acestea nu mai e nevoit s laude p. M. Sa, tarul tuturor
Ruilor, nici sd indemne pe pravoslanicul sdu popor s sdro-
biascd, inainte de a fi muscat, capul viperei", ci se multumete
sa insinueze, tlmacind semnele ce vor premerge sfritului lumii,
cd neamul galben sau rou, numit Sicalub", despre care Mo-
hammedanii cred c acesta singur poate s-i infrnga. i sa-i
goniasca dela Roma pand la Damasc, nu poate fi altul dect
marele i puternicul popor rusesc.
Oricat de ciudate i se par unele poveti auzite in legturd
cu unul sau altul din personagiile sau evenimentele religioase
mai de seamd ale Mohammedanilor, ele nu-i displac. Astfel gd-
sete povestea despre corabia lui Noe ca nu e neplacutd."
Alt data, vorbind despre ospitalitatea patriarhului Avraam,
spune c dela'el ar fi invtat Mohammedanii sa primeasca gratuit
i s cinsteascd pe pelerinii din toatd lumea, -frd deosebire de
neam si de lege.
Notd frumoask care face cinste iubirii de adevar a ma-
relui nostru invtat.
Pornirea ptimaa din capitolul introductiv, precum i ma-
gulirile aduse tarului i poporului rusesc, trebue aduse neaprat
in legdtura cu resentimentele fireti ale unui Domn care i-a
pierdut tronul din cauza politicei sale antiturceti i a devenit
un simplu curtezan al pravoslavnicului impdrat.
Caracterul de lucrare independenta al scrierii de fata, In
deosebire de cea tipdrit in rusete i analizat de d. Ciobanu
mai rezultd din o serie intreagd de amnunte.
Astfel in cea ruseascd e vorba de patru ajutoare pe care
le-ar fi avut Mohammed : cloud in ceriu (arhanghelii Mihail i
Gavril) i doud pe pdmnt (Abubekyr i Omer).
In lucrarea de fatd, Mohammed apare numai in legdtura
cu Gavril, nu i cu Mihail. Despre acesta din urm, nu e vorba
aproape de loc in intreaga lucrare, decal o singurd data, in ca-
pitolul- Despre invierea mortilor i judecata de apoi", unde se
spune cd el va aduce cumpna dreptatii dumnezeeti, ca sd se
deosebeasca cei drepti de cei nedrepti.

www.dacoromanica.ro
 - 75 -
Fiind vorba apoi de sfetnicii profetului, lucrarea de fatd
numeste pe urindtorii patru : Ashabe, Ebubekyr, Ali Omer si
Othm an.
Ceeace - cred eu - ne indreptteste mai mult s afirmdm
caracterul de lucrare independentd a celei de Lap, sunt mai
cu seamd povestirile i intmplrile cu caracter personal, and-
toare inteinsa si care sunt cu totul allele deck cele amintite de
d. Ciobanu (la p. 421 si urm.).
lat care sunt acestea : discutia despre frngerea lunii avut
de autor cu profesorul sdu turc lsaad Efendi la Constantinopol;
incercarea neizbutit a aceluias de a ptrunde in vistieria Sul-
tanului si de a vedea toga si dintele profetului ; intmplarea cu
apa sfintit si cu turcul Mola din Brata, despre care a auzit c
ar avea stiinta numelor i puterea de a face minuni.
Si acum un cuvnt despre modul superficial in care s'au
racut copiile afltoare la Academia Romn dupd originalele
pdstrate 'n arhiva ministerului de externe rusesc din Moscdva..
Ele bajbaie de greseli dela inceput pn la sfrsit si tra-
deazA neglijenta condamnabild cu care s'au fcut lucrri, de a
important asa de mare.
Asupra inexactittii cu care s'au copiat desemnurile geo-
grafice ale lui Cantemir pentru Academia Romnd a atras atentia
in de ajuns d. G. Vlsan (loc. cit. p. 11 nota 1).
Si dacd ar fi numai greseli de acorduri (forme masculine
pentru feminine) de ex. - citez chiar din Intaiul capitol - ad
humanos (sic 1) inventiones pentru ad humanas inventiones"-
sau ex deo spiritu" pentru ex dei spiritu- i alte greseli de
declinri si de conjugri de ex. amplectunt" pentru amplec-
tuntur", - n'am avea nimic de zis. Un latinist bun le observd
si indrepteazd cu usurint. S'au strecurat, ins, si alte greseli
mai grave de natur de a schimba cu totul intelesul fraselor i
al propozitiunilor. Cdteva exemple : qui duae naturae lege"-
pentru qui duce naturae lege" sau ex equo" pentru ex aequo"
s. a. Punctele i virgulele incd sau nu sunt de loc puse, sau mi
sunt puse unde trebue. Ar fi de dorit, deci, ca, la cel dintku
prilej bine venit, Academia noastr s-si procure, dac nu insesi
originalele latinesti ale operelor marelui nostru scriitor, cel putt}
niste copii fcute cu ingrijire.
In asemenea conditiuni, fireste, nu putem avea pretentia de
a Infatisa cu toat exactitatea, tratatul despre coran al Princi-
pelui D. Cantemir, ci numai cu oarecare aproximatie, desi el at
merita aceast onoare, fiind nu numai o contributie insemnatd
pentru studiul comparativ al religiunilor, ci i una din cele mai
de seaind luerdri de etnografie, in particular de turcologie.
Pe noi, ca Dobrogeni, - si Cantemir atest si in aceastA
lucrare prezenta i superioritatea sufleteascd a elementului ro-

www.dacoromanica.ro
 - 76 -
mnesc din aceast parte, in stare sd-si impunA serbtorile
sale (ca pe aceea a Sf. Foca) chiar cuceritorilor musulmani -
ne intereseaz In mod deosebit asemenea scrieri, fiindcd avem,
in aceast provincie, o considerabil minoritate turc i tatard,
cu care am trait si pn acum, in acesti 50 de ani de stpanire
romneasc, i dorim mai ales de aici inainte s trim in cele
mai bune raporturi.
Cred cd exprim dorinta tuturor Romnilor i mai ales a
Dobrogenilor de bine crtd doresc s vedem Cat mai curnd
tradus i tiprit in romneste i monurnentala lucrare Siste-
mul religiei mohammedane" tiprit pnd acum numai in ru-
seste, in anul i locul amintit mai sus.
Ea ar contribui, intr'o mAsurd i mai mare, la cunoasterea
orientului, de care suntem asa de apropiati i in conducerea
destinelor cdruia putem avea i noi din ce in ce_mai mult cuvnt
hotrtor.
Pand atunci cetitorul e rugat sd se multurniascd cu aceste
cteva pagini Despre cbran".
Iar acum s dm cuvntul princiarului lor autor.
loan Georgescu,
profesor la liceul Mircea cel Btran", Constanta

00000 00000
00000 00000

www.dacoromanica.ro
000000000000000000000000000000000000000000000(300000000000000000000000000000000.7000000000000.
0 a
0

g *.ID00000.."1D0000000.1D00000...**e00000...*eD00000.**e000000****C00000.. :
000000000000000000000000000000000000000000000(3)000000000000000000000000000000000000000000000 :

DIMITRIE CANTEMIR: IUBITULUI CETITOR

SANTATE !
. David, fiul lui lese, om dupd inima lui Dumnezeu, imprat
puternic si profet vestit, dupce a meditat ziva i noaptea la
poruncile lui Sabaoth i, ajutat de harul ceresc, a aflat attea
taine negrite ale intelepciunii si bundtatii dnmnezeesti, in sfr-
sit 1-0 indreapt luarea aminte spre cele omenesti, zicnd : Fiori
cuprinsu-m'au pentru cei nelegiuiti, cari prdsesc legea Ta" i,
Cei mndri foarte si-au ras de mine : de legea Ta nu m'arn
del:di-tat". (Psalm 119, vers 53 si 51).
Talmcind aceste stihuri, sfintii parinti spun c profetul
ar fi facut aceasta din indemn dumnezeesc, pentruca s poat
cunoaste cu atat mai bine adevrul de minciun, lumina de in-
tunerec, glumele si povestile ridicole de faptele intemeiate.
Acela lucru Ti spune si sfntut apostol si evanghelist loan .
in intia sa epistold soborniceascd, sd nu credern pe tot duhul
(WO, ci sa deosebim intre cele bune i cele rele, intre ale lui
Dumnezeu si ale mamonei ; pe cele dinti s le primim si s
le urmarn, pe cele din urma sa le respingem si sd le urgisim..
Toatd legea si invdtdtura, care nu se intemeiaza pe ade-
vrul dumnezeesc, e potrivnicd att mintii, cat i fericirii omenesti.
Lucrurile acestea le stiu bine nu numai cei inregimentati sub.
steagul Mntuitorului Hristos, ci si pagnii cei luminati numai
de mintea lor sandtoas.
Astfel Aristoteles, conducatorul pripateticilor, dupace a
cercetat cu mult luare aminte lumea din afard, indreptndu-si
privirea spre cea din launtru a omului, zice ca omul e curios.
din fire, adic el vrea s tie tot ce se poate ti, in urma unei
tainice porunci a firii, fiinde e mai aducdtor de fericire a sti.
dect a fi lipsit de .stiinta.
E, deci, porunca fireascd si dumnezeeascd s cercetarn,
s cautm, s aflm, sa. stim.
Stiinta e, insd, din auzit. Si cum vor auzi, dacd nu li se
va spune ? Ba, dupd mrturia .sfntului apostol Pavel, inssi
credinta e din auzit.
Prin cunoasterea legilor, ins, se indrepteazd moravurile,
incorijurndu-se vitiile si imbrtisndu-se virtutile. Si e fericit,

www.dacoromanica.ro
 - 78 -
-precum spune acela psalmist profet, bArbatul care nu intr in
sfatul celor Mil de lege, ci se gandete ziva i noaptea la legea
Domnului.
Si fiindc legea i Invttura dumnezeeasc e ca un fe-
iinar, care ne lumineaz calea sd nu cddem in gropi i prpstii,
chiar dacd aude cel mai simplu dintre credincioii cretini de
mumele lui Anticrist, de al lui Arie, de al lui Nestorie i al lui
Mohammed, nu-i considera altfel dect inelatori, prooroci min-
cinoi, sfinti inchipuiti, oameni fdrd de lege, ucigai de suflete.
, Si chiar dacd ar ceti cartea vre-unui heresiarh faimos, cretinul
i-ar da seama numai dect de greelile ei, aducandu-i aminte
de cuvntul sfntului Pavel care zice : Mdcar inger din ceriu
de v'ar vesti altceva, dect cele ce eu v'am spus vou, s fie
anatema. 1/4

Lund, deci, cretinul coranul in man& Il gsete potrivnic

adevrului dumnezeesc i omenesc i mai mult numai ca un
ir de glume, o culegere de poveti, o grmadd de istorioare,
care de care mai ridicile. Iar, hi cele din urrnd, el va fi nevoit
s exclame cu Scriptura : Povestitu-mi-au cei frd de lege glume,
dar acestea nu sunt ca legea ta, Doamne.
Cetitorul trebue s-i dea searna, ins, de stratagema proast
i josnic a religiei mohamedane. Voind s-i tin ascunse cre-
dintele inaintea altor natiuni, mai ales a celor cretine, sub
pedeapsa afuriseniei a oprit, anurne, sd nu se traducd Coranul
in and limb, ba nici s nu se scrie cu alte litere dect cu cele
arabice. Aceasta, pentruca invtatii neamurilor strine, mai cu
_searnd grecii i latinii (cari sunt aa de departe de cunoaterea
limbei arabe) s nu cunoascd ineptiile i inelaciunile lui.
Cu toate acestea n'au lipsit brbati invtati, att cretini,
. -ct i pgni, cari au frnt nervii tari ai limbei arabe i au des-
coperit arpele ce sta ascuns in iarb. Nu voiu aminti de Sa-
mocates Georgius Cedrenus i altii, cari au vorbit numai in
treact i superficial despre aceast stratagem mahomedand.
Nu vorbesc nici de impratul loan Cantacuzenul, care batjoco-
rete i combate erudit i cucernic glumele i prostiile Cora-
nului. Voiu aduce numai prerea lui Porphyrius, filosof peripatetic
pAgan, despre legea lui Moisi, despre sranta evanghelie i despre
coran.
Numitul filosof, dupd ce a cetit cu mare bagare de searn
cArtile celor trei intemeietori de religii i dupd ce a observat
mai de aproape legile i rnoravurile lor, a spus urmAtoarea
parere despre aceste religii: Religiunea mosaic este religiunea
copiilor ; cea cretin este a lucrurilor peste putinta omeneascd;
jar cea mohamedand este a porcilor.
Iar pentru ca cetitorul sd nu se simt jignit de aceast
prere, vom arMa in cteva cuvinte, cum i ce a voit s 'jute-
leag prin aceasta numitul filosof.

www.dacoromanica.ro
 - 79 -
Dad a pretuit asa de putin religia Evreilor, aceasta e pentru
el s'a cugetat la attea rituri i ceremonii care, dad nu sunt
privite in mod simbolic, nu au nici un rost. De eXemplu, mielul
Pastilor, azima, salata pe care Evreii trebuie s o mnnce
stand in picioare, pregtiti ca de drum, cu toiagul in mnd si
foarte grbiti, ca din mandrile de astzi s nu famn nimic
pe mAine ; iar oasele i alte prti, care nu se pot consuma, trebuie
arse. E sigur cd, dac se face abstractie de caracterul istoric
simbolic al acestor rituri i ceremonii, care vor s reaminteascd
credinciosilor e odinioard se aflau in Egipt, c gemeau in lunga
crncena robie a Faraonilor, din care au fost scosi prin bra-
tul liberator al, lui Moise i, sub conducerea acestuia si a fra-
telui su Aron, au trecut in cele din urmd in pmntul fdgduintei.
Pasca evreeste inseamnd trecere sau pribegire. Vznd pgAnul
acestea i alte lucruri asemdntoare in vechiul testament, al
cdror sens nu l-a priceput, a spus c religia aceasta este a
copiilor.
CAnd dcetit apoi capul intAiu al evangheliei sfntului loan :
La inceput era cuvntul i celelalte, a zis : barbanil are graiu
Malt. Iar mnsi religia crestind pentru aceea a numit-o a lucru-
rilor mai presus de puterea omeneasc, fiindd a observat c
evangheliile dau unele sfaturi care se par c intrec puterile
omenesti. Asa sunt de exemplu : Cine vrea sd-si ,mntuiascd
sufletul si-1 perde ; dacd esti hulit, tu s vorbesti de bine ! dac
cineva iti rpeste haina, d-i i cmasa de pe tine ; dacd-ti d
cineva o palmd pe un obraz, s-i intinzi i cellalt obraz s te
loveasc ; s iertdm greselile aproapelui nostru de 70 de ori
cAte sapte in fiecare zi, pentruca dpusul soarelui s nu ne gd-
seascd mniosi ; i, in star-sit, dacd vrei s fii desdvArsit, sd
vinzi tot ce ai, s dai sracilor, pAstrAnd pe seama ta numai
crucea cu fAbdarea, ingdduirea, ascultarea, dispretul, grdirea de
rau i prigonirile de care ea totdeauna are parte ; iar mai departe,
cA trebuie sa-ti dai i sufletul pentru mntuirea fratelui tau.
VdzAnd greutatea acestor porunci i sfaturi, prin o argumentatie
sofistic, concludnd dela particular la universal, filosoful pdgn
s'a grbit sd declare crestinismul religia lucrurilor peste puterile
omenesti.
De altfel s nu ne mirdm c un pagan n'a putut s in-
teleag din primul moment rostul acestor sfaturi i porunci
dumnezeesti, cnd ele n'au fost intelese nici de apostoli deck
numai dupd primirea Duhului sfnt. Abia luminati de acesta au
vdzut c ceeace la oameni e cu neputint, la Dumnezeu e cu
putintd. Dar asupra acestora nu mai struim.
S vedem numai, ce I-a putut determina pe Porphyrius sd
spund c mohamedanismul este religia porcilor, adic a dobi-
toacelor celor mai proaste si mai munlare. Amintim din nume-
roasele cauze urmtoarele cloud' : Coranul permite multe lucruri

www.dacoromanica.ro
 - 80 -
brutale, lipsite de sens si de ratiune, de care s'ar ingrozi chiar
si dobitoacele, daca .ar avea graiu i judecatd. Astfel ingdduie
jaful, apoi nu numai c permite, dar chiar porunceste omorul.
Dreptul natural si al gintilor spun cd trebuie s ddin fiecruia
ce este al ski, pecnd coranul, din potrivd, sustine cd nimeni
n'are nici un drept in lume afard de credinciosii lui. Aceasta
parte a coranului, lipsit de orice sens i ratiune, e ca o stncd
rupt ce se prvleste in abisul ignorantei.
A doua cauzd, pentru care numitul filosof a caracterizat
astfel mohamedanismul, a trebuit sd fie faptul cd in aceast re-
ligie fericirea supremd, ca si la dobitoace, se pune in bunuri
materiale i externe i astfel dd frau fiber tuturor poftelor si
patimilor trupesti, in desmierdrile iubirii, in lupte i biruinte
sngeroase, in betii, in gdilirea tuturor simturilor, ca la porcii
ce se bldcesc in bltoacele cele mai murdare.
Din aceste putine cuvinte, cetitorul poate s. vadd cel
putin coada balaurului, rtnnnd sa-i priviascd mai de aproape
capetele sale infiortoare' din cele cteva pagini ale lucrdrii
de fatA.
Si acum, iat pentru ce s'a intreprins aceast lucrare.
Maiestatea Sa Tarul, dupd ce cu atta osteneald a invdtat
pe supusii sfintei sale impArtii tot felul de stiinte i mestesu-
guri folositoare, vrnd s conduc la inssi rddcinile virtutilor
si la roadele lor cele dulci, precum si la tot ce alcatueste desvr-
sirea omului, s'a cugetat, si cu bund dreptate, c nu sunt de
ajuns numai cele ce privesc partea politicA, ci mai cu seam
cele ce se tin de cultul dumnezeesc si de credinta pravoslavnicd.
Deaceea, dupd ce a indreptat intiu att ocrmuirea politica cat
si cea bisericeascd prin legi, constitutii, apoi diferite ornduieli
incercdri costisitoare, el nu stpneste numai ca impdrat pe
supusii si, ca general pe ostasii sdi, sau ca invttor pe in-
vdtAceii si, ci, ca pdrinte pe fiii sdi, el ii iubeste, ii invatd,*II

sileste, ii indreapt, i apropie mai mult de omenie. Iar pentru

ca sd-si fac datoria de pastor neadormit si de paznic grijuliv,
si-a pus de gaud si a fcut sd se arate nu numai cele ce tre-
buiesc svarsite, ci i cele ce trebuiesc incunjurate : grozdviile
vitiilor, rtdcirile credintelor pdgnesti, pdrerile neintemeiate ale
falsilor legiuitori, aiurrile tdinuite ale celor fr de lege, mr-
turiile rele si aducdtoare de peire ale Anticristilor i duhuri-
lor rele.
Mai cu seamd se va fi gndit Maiestatea Sa, c, de si re-
ligiunea mohamedan nu are nici un temeiu rational, totusi, odat
cu stApnirea mohammedand, ea s'a intins in scurt timp atAt de
mult, incat a umplut cu veninul ei aproape intreaga Asie,
o mare parte a Africei i una chiar tot asa de mare din Europa
Cu timpul s'a rspAndit att de mutt, incdt rurile Indus,
Volga, Tanais, Tyras (Nistrul), Danubius (Dunrea) i Savus

www.dacoromanica.ro
 - 81 -
(Sava) (Ungaria acum au curAtit-o de turci armatele imperiale),
Marea Mediterand, Nistrul, desertul Arabiei, Petrea i malurile
Eufratului se inchind legii coranului.
SA nu creadd cineva cd, la raspndirea acestei religii, i-
ar avea partea sa misterul sau asentimentul necredinciosilor
si al barbarilor. Nu! (PentrucA Dumnezeu nu vrea decdt binele
si nu face deck ceea ce e foarte bine). De aceea a binevoit
Maiestatea Sa s mA insdrcineze pe mine, orn mai putin chemat
pentru lucruri grele, fie cu condeiul, fie cu sabia, s infAtisez
in graiu simplu, pe Intelesul tuturor, religiunea mohamedand,
stdpnirea politicd a Muslimilor, frd prescurtari, addogiri i
schimbari, ca sd. Inteleagd poporul credincios al pravoslavnicei
impratii, cd, dac natiunile : arabd, persic, turceascd, tata-
reascd i altele s'au lsat robite de aceast lege potrivnicd
bunului simt, aceasta e din pricina cd ele slavesc vitiile in locul
virtutilor, greselile in locul adevrurilor, i pentrucd socotesc cd
adevrata fericire nu se gseste dect In cele trupesti, in des-
mierddri, in pofte neinfranate, in putinta de a pacatui nepe-
depsit.
Mohammedanismul s'a mai Intarit, fiinded la neamurile
crestine: RomAni, Greci, Bulgari i altii, au sczut virtutile, a
pierit disciplina milliard i buna intelegere crestineascA, s'a dA-
rdmat adevrata stapAnire politicd i stpnitorii atdtor regate
i imprtii fericite au ingduit sd fie invinsi de propriile vitii,
pentruca apoi dusmanul intregei lumi crestine sa invingd pe
cei nvini, sd lege pe cei legati, s tdrascd i injosiascA pe
prisonieri sub jugul cruntei tiranii.
Cunoscnd acestea poporul rusesc, sa-si aducd aminte de
vorba poetului : fericit, cel ce invat din patania altuia; s se
feriasc de pdcatele i moleseala regatelor i regilor de mai
inainte, sA sdrobiascA, Inainte de a fi muscat, capul viperei, s
doboare brbteste la pmnt pe leul care rcneste i cauta pe
cine s inghitd, s-si impund pocaint pentru pacate i iridemn
pentru virtute. In sfrsit, revenind la Imparatul-profet David, s
repete adeseori : cei fra de lege mi-au spus glume, dar acestea
nu sunt ca legea ta, Doamne !
Cetitorul, apoi, sd multurniased lui Dumnezeu, 55 slujiased
cu credintd pe impratul, iar autorului s-i intind o mand de
ajutor. Sndtate.
Numele Coranului.
Coranul, cartea sfntd a Musulmanilor, are trei nume deo-
sebite : Curan, Furcan i Kelamullah.
Curan", sau cu articol Elcuran", Insemneaz cetire, sau
carte care singur trebue cititd de Musulmani ca data de
Dumnezeu.
Analele Dobrogei. 6
www.dacoromanica.ro
 - 82 -
Furcan", a distinge, a separa. Musulmanii, prin credinta,
ascultarea i practica acestei carti, se disting i se separd de
celelalte religiuni.
Kelamullah", cuvnt dumnezeesc. 0 parte a acestui cu-
vnt se crede a fi scris de logofdtul sau secretarul lui Dum-
nezeu, iar and parte a fost vestit de arhanghelul Gavril.
Numele se crede a-i fi cornun cu Pentateuhul i Psaltirea,
care Ind e cuvntul lui Dumnezeu dat profetilor din diferite
timpuri. Astfel Dumnezeu a trimis mai intdiu Evreilor Tenrat"
sau Pentateuhul (Tora) prin Moise, ca s afle chiar de sus cum
trebue cinstit Dumnezeu.
Zebur" (Psaltirea) s'a dat prin Davik", ca s se invete
poporul a slvi pe Duntnezeu. Dar, din cauza superstitiei i
incdptinrit Evreilor, pe timpul lui lsa Mesilz (1sus Hristos),
religia mosaic a fost Inlocuit prin lndzil" (Evangelie), iar pe
timpul lui Mohammed, profetul Musulmanilor, s'a dat legea
coranului. Astfel, deci, tpti muritorii, cari au trit dela Adam
pnd la Moise sub legea lui Adam, a lui Noe i a lui Avram,
a cdror carti cred ca au perit cu voia lui Dumnezeu, au trait
in sfintenie i s'au mntuit. Asemenea s'au mntuit i cei ce au
crezut lui Moise i au tinut poruncile torei, apoi credinciqii
lui Hristos i ai Evangeliei pand la sosirea lui Mohammed i
coborrea coranului. Imprati cretini, cum sunt Constantin cel
Mare i lustinian, intemeietorul Sfintei Sofia, precum i ceilalti
imprati cretini inainte de Mohammed, se crede eh' s'au mn-
tuit i sunt sfinti.
Dup aparitia legii coranului i a profetiei lui Mohammed,
toate crtile profetice vechi, despre care cred c sunt vreo cinci
mii, sunt oprite, practica lor religioas desfiintatd, iar cei ce
vor sd se mntuiased nu se pot mntui deck prin credinta
coranului.
De altfel, intreg coranul s'ar fi scris In 25, dui:id unii in
23 de ani. Mara de porunci, care s'au scris de secretarul lui
Dumnezeu in Arsa (aa se numete ceriul cel mai de sus i
tronul dumnezeesc), Mohammed, cnd s'a suit la ceriu, a mai
primit i alte porunci care se numesc Hadis", adic vestire
sau intiintare noud i i-au fost imprtite, cu diferite prilejuri,
de arhanghelul Gavriil. De exemplu, dac poporul credincios al
lui Mohammed avea vre-o nedumerire, acesta se facea ed. el
Insui nu tia cum sd-1 sfdtuiascd, dar fgduia cd va mijloci
la Dumnezeu sd-i descopere vointa. A doua sau a treia zi apoi,
el imprtdia poporului cum 1-a luminat Dumnezeu. Toate aceste
imprtiri se addogau la textul coranului i astfel, in 25 de
ani, s'a incheiat cartea sfnt a Mohammedanilor, fiindcd tot
attia ani ar fi dinuit i apostolia profetului.
St ilu I. Coranul e scris in limba arab, in stil ramie,
metric, elegant i neao, "mat se socotete cu desvrire ne-

www.dacoromanica.ro
 - 83 -
imitabil, ba chiar dumnezeesc. El nu e roclul Intelepciunii orne-
nesti, ci al celei dumnezeesti. Despre scrierea lui se povestesc
urmAtoarele:
Pe timpul cnd Mohammed a inceput sA-si rAspandiascd
religiunea sa, la arabi erau mai multi invtati i filosofi vestiti,
intre cari si un doctor cu numele Lokman, al caruia nume si
mestesug cloctoricesc e amintit cu laudA in mai multe pArti ale
coranului, precum si la unii poeti. Si la arabi erau serbri na-
tionale, Lusna, tot la trei ani, ca jocurile olimpice la greci.
Atunci se adunau toti invtatii Arabiei la Medina si, dacA au
scris ceva, expuneau o parte din scrisul lor pe un stalp ce se
afla in mijlocul orasului si uncle rAmnea expus timp de 40 de
zile, ca sA poat fi cetit de toti. Dac avea cineva ceva de ob-
servat, scria si expunea in acela loc, ceea ce se numia Na-
zite", adica asemAnAtor, - iar dupd trei zile se adunau toti
invAtatii i oamenii de stiint la un loc si discutau despre vor-
bele si faptele autorilor, rostindu-se, in scris, inteun fel sau
altul. Cel ce biruia in aceste discutii se numia Piri", adica
mai mare si mai invtat (doctor).
Cnd a scris Mohammed cel dintAiu sarre" (surre ?) sau
cap al coranului i 1-a expus, dupd obiceiu, in public, invtatii
artei retorice i poetice si-ar fi incordat toate puterile s imite
stilul si figurile sale poetice (Nazm"). In zAdar. Mohammed,
desi anonim, a fost declarat biruitor si doctor in poesie si in
graiul ales. Fiinded el a rAmas anonim si la concursul al doilea
si al treilea, cand a expus capetele urmtoare ale coranului,
a spus c nu el este autorul, ci Dumnezeu si atunci multi
oameni, atat dintre cei invAtati, cat si mai cu searn dintre cei
neinvtati s'ar fi declarat ucenicii lui.
Dar despre acestea se mai povestesc urmatoarele :
Ebubekyr era pe timpul acela cel mai iscusit in limba
arabA si in alte stiinte. Acesta i 1-a fcut pe Mohammed run',
dandu-i in cAstorie pe sora sa. Vrnd apoi s stapaniasc po-
porul arab, un popor foarte superstitios, el si-a dat seama c
acesta nu poate fi stpanit decal tot cu ajutorul unei super-
stitii. Din diferite dialecte ale limbii arabe, precum si din deo-
sebite crti sfinte a coritpus apoi coranul, pe care cumnatul sAu,
inzestrat cu minte i memorie uirnitoare, 1-a invAtat pe din afar.
Asttel Ebubekyr spunea despre cumnatul stt, care recita capete
intregi pe din afarA din coran, cA e rapit de extaz dumnezeesc
i cA invAtAturile lui intrec puterile omului si se coboard dea-
dreptul dela Dumnezeu. Asa a strans omul acesta, prin eleganta
stilului sAu arab si prin misticismul, ajutat de o prodigioasa
memorie a cumnatului sAu, o multime de credinciosi cad se
inchinau lui Mohammed, ca unui prooroc dumnezeesc.
Daca poporul i cerea vre un cap (serre", surre?) nou din
coran, proorocul se ducea la Ebubekyr care i-1 scria, iar dupa
www.dacoromanica.ro
 - 84 -
ce el l Inv* de rost, dup cteva zile se art multimii si
spunea c Dumnezeu 1-a luminat, sau arhanghelul Gavriil i-a
descoperit ceea ce avea s spund.
Din faptul c in limba arab fiecare cuvnt are cte zece
intelesuri, afard de cele metaforice, trebue s atragem atentia
asupra greuttii interpretrii coranului. Sunt cuvinte cu 100, cu
500 si chiar cu 1000 de intelesuri, uneori cu totul deosebite si
chiar contrarii. Asa se face cA chiar invtatii poporului arab se
vedeau nevoiti a apela la Ebubekyr pentru a le lmuri intelesul
unor capete mai grele din coran.
Cartea aceasta e scrisd cu litere arabe numite Nesc h,
fiind mai elegante i mai usoare, deoarece noteazd si vocalele,
si nu e voie s o scrii cu literele numite Tali k, intrebuintate
de Persi, cari sunt socotiti eretici, precum se va al-Ma deosebit
la locul sdu.
Pentruca cetitorul sd van' mai limpede cele de pnd acum,
s d'm cteva exemple :
Farz" inseamn a tdia, a scobi, mai cu seamd in creast
sau gaurd de lemn de foc, care ardbeste se spune zend". Mai
inseamnd : a defini, a sanctiona, a porunci cele ce trebue
strate, a ardta cele hotrte de Dumnezeu, ce e datorit prin lege,
de drept sau numai in chip moral inteun loc sau o imprejurare
oarecare. La plural firaz" inseamnd creasta din cornul arcului,
de care atarnd arcul. Apoi hotdrare luatd i dat de Dumnezeu,
care nu se poate schimba. Sau: ce se datoreste in mod legal,
precum ar fi canon, bursd sau asa ceva. Mai departe : scut si
sgeat nu de oricare, ci de cele care se intrebuinteazd la
jocul de noroc, in sfrsit un fel ales de dactil, nscut in fericita
Arabie i numit Oman". Mai adeseori, ins, prin farz" se in-
telege o datorie impus de porunca dumnezeeasca, oblignd sub
pcat de moarte.
Sanret", inseamnd exemplu, regul si tot ce a spus 0i
fcut Mohammed. Apoi: natura, temperament, cale, asezmnt,
fel de vieat. Mai departe : un fel de dactili din Medina. Apoi
iars : form sau suprafat, frunte, fatd, chin, pedeaps. De cele
mai multe ori, ins : legea i asezdmntul profetului, un fel de
sfat evangelic al lor, vulgar sunni", adic circumcisiune ; de
unde circumcisii sunt Mohammedani ortodocsi.
Expresiunea farz degildur, sunnet dur" inseamn : nu e
porunca lui Dumnezeu, ci a profetului, a bisericii s. a.
Ce invtturi cuprinde coranul ?
Coranul arat cd Mohammed a fost orfan, om supus gre-
elilor, idololatru, cu desvrsire necunoscator de scripturd
de legea celor sraci, avnd numai cunostinta limbei arabe str-
mosesti. Mai departe a a avut multe neveste, c a dobndit

www.dacoromanica.ro
 - 85 -
mila dumnezeeascd si bogtie mare ; cunoscator al tainelor lui
Dumnezeu, el a devenit invttorul poporului arab, atunci ido-
lolatru. S'a fcut profet si apostol, nu prin minuni, ci prin arme
si a propoveduit credinta dreptului Avram despre un singur
Dumnezeu adevarat, facatorul si stapnitorul tuturor vzutelor
si nevazutelor, datatorul tuturor bunttilor, atotputernic, stapan
peste viat i moarte, intelept, far de trup, necuprins i ne-
mrginit, milostiv si ierttor cdtre toti cei credinciosi, inviind pe
cei morti cu aceea usurint cu care i-a si creat. Judecata din
urm o va face Dumnezeu cu dreptate, rasplatind pe fiecare
dup faptele sale : pe cei buni cu fericirea raiului, pe cei ri cu
chinurile iadului. Coranul, fiind cuvntul lui Dumnezeu, nu al
mintii omenesti, trebue crezut si urmat. Cei cari if cred si-I ur-
meaza sunt Musulmani, adicd de credint curat, fie oameni, fie
ingeri, fie diavoli (pentruca ei cred ca multi diavoli au primit
legea coranului). Credinta e necesar pentru toti cei ce vor s
scape de pedepsele iadului si sa dobandiasca bucuriile vesnice
ale raiului.
Coranul, cred Musulmanii, nu e in contrazicere cu nici
unul dintre profeti, ci e o aprobare si confirmare a lui Moise,
David si Isus Hristos.
Cei ce cred cele scrise in legea lor si le practicA cinstit, se
mntuesc de focul gheenei.
Pe lng aceea, fiecare natie si-a avut profetul sdu trimis
de Dumnezeu, pentruca acestea sa nu poat spune l judecata
din urm, c n'au auzit si n'au inteles legea Domnului.
Sunt peste 5000 de profeti de acestia. Cu numele stint
amintiti : Adam, Noe, Avram, Ismael, Isac, lacob, Moise, Isus
Hristos si multi altii.
Acesta e cuprinsul general al Coranului, asa cum e inteles
si urmat de credinciosii lui.
In amdnunte putem constata urmatoarele.
Mohammed pseudo-profet.
Nagerea lui. Pe cnd stapnia la Constantinopol impratul
Herakles, s'a nscut la Medina, in desertul Arabiei, Mohammed,
intemeietorul religiei mohammedane. (Cercettorii mai noi sunt
de acord in ce priveste locul nasterii profetului. El e Mecca,
nu Medina, precum aratarAm noi. Nota editorului). 'Fatal su a
fost Abdullah, mamd-sa Emine. Murind tatal su in idololatrie,
grija mamei si a copilului de ase luni a trecut asupra unui
frate al rposatului printe, unchiu al copilului Mohammed, cu
numele Ebudzell, care inseamna tatal nestiintei.
Educatia. Sub ingrijirea acestuia a stat, pti cnd a ajuns
mare. Ptia la vrsta de 40 de ani el a fost cu desdvarsire
lipsit de orice stiintd de carte si nici mestesuguri nu cunostea,
www.dacoromanica.ro
 - 86 -
afar de crusie. Obisnuia si el s transporte mdrfuri, din oras,
in oras cu cdmile i catari. Venind odatd ostenit de drum si
de lucru, s'a culcat sub un platan umbros, avnd drept cdptiu
o piatr mare neagrd.
Profetia. Adormind, el a vzut in vis pe arhanghelul Gavriil,
al cdrui nume in Coran este Dziebrail Emin, purtnd prin vdzduh
lacul sau apa cea mare si rcoritoare a legii lui Dumnezeu.
Lund acesta niste foarfeci ascutite, a Mat pntecele lui Mo-
hammed si l-a umplut de credintd si de stiintd dumnezeeased.
Desteptndu-se din somn, arhanghelul l numeste frate i-i
spune, cd Dumnezeu l-a ales pe el s fie cel din urind dintre
profeti, asa inct, dup el, nimeni nu va mai avea darul pro-
fetiei i c va mai primi descoperiri dumnezeesti. SA-si lase,
deci, indeletnicirea de pnd acum de cru i sd se pregatiascd
pentru noua insrcinare, in care nu-i va lipsi nici odatd ajutorul
lui Dumnezeu.
Aici e de notat cd .e o mare nedumerire in ce priveste
chemarea profetica a lui Mohammed. Dac uneori se spune cd
el a fost trimis numai la poporul arab, alteori, ca in cap. 77 al
Coranului, se spune cd el e povdtuitorul neamurilor, iar in cap.
76 cetim c Dumnezeu i-a spus s arate c el nu e dect un
sol i cd greste adevrul.
Cnd Mohammed s'a indoit de adevrul cuvintelor ar-
hanghelului, acesta i-a ardtat semnul spintecrii pntecelui stir,
in care, cnd dormia, i-a vrsat apa credintei i intelepciunii
dumnezeesti. Arborele, sub care s'a odihnit, este acelas care a
adapostit odinioard i pe Avram ; iar piatra dela cdptiu e
adus din raiu, ca semn, ca la ea s pelerineze, ca oaspetii lui
Durfmezeu, toti Musulmanii, cari, in aceast din urind calitate
au sd se numiasc preitullah". In acel loc e lcasul Domnului.
Intrit prin acestea, Mohammed a primit harul dumnezeesc
i a inceput s cerceteze adncimile tainelor divine.
Propoveduirea. Mai intiu a cdutat pe unchiul sdu, cdruia
i-a descoperit cele impdrtsite de arhanghel i-i propuse s-1
urmeze in credint.
Ebudzehl i spuse :
- Minti, nemernicule ! De unde sd ai tu stiint ? Care Dum-
nezeu s te Ma, pe tine profetul su ?
Mohammed rdspunse :
- Dacd vrei s te incredintezi c spun numai adevrul,
ai voie sd ceri dela mine orice semn sau minune i eu, cu aju-
torul Celui ce m'a fcut profetul sdu, sper sd-ti pot arta.
- Ridied-ti piciorul in sus ! fdcu atunci cu grabd Ebudzehl.
Mohammed indeplini porunca.
- Ridic-ti acum in sus si cellalt picior ! Moham-
med nu putu i fu nevoit sd-si lase jos pe pdmnt piciorul
dintiu.

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
- Nu asa, nemernicule ! observ cu mnie Ebudzehl. Ri-
dic-le pe amndoua odat I

lar cnd Mohammed i-a spus c aceasta nu se poate,

Ebudzehl, i-a rspuns :
- Dac tu nu poti face un lucru usor ca acesta, cum vei
putea svarsi altele mai grele, cu care te lauzi ?!
Si In indignarea lui, 11 lovi peste obraz.
Fuga. Isgonit din ora ca nebun, mincinos si ventriloc, el
fugi. Aceastd fugd a lui Mohammed din Mecca este Inceputul
erei musulmane, se numeste hidzret" = fug si s'a intmplat
la 16 lulie 622 al erei crestine.
Din Mecca el fuge la Medina, uncle arhanghelul Il indeamnd
sd se ducd la Ierusalim, ca s primiascd acolo noud descoperiri
dumnezeesti.
La porunca arhanghelului, Mohammed, WA s stie cineva,
iese noaptea din Medina si, pn cnd s'a luminat de zitr, el
a fcut, cu ajutorul arhanghelului, tot drumul pn la lerusalim,
un drum de aproape 30 de zile.
Burak. Ajutorul de drum al arhanghelului a lost un ani-
mal, mai mare dect un mgar, ins mai mic dect un cal, cu
numele de Burak", cu care avea s se urce Mohammed si in
ceriu. Unde arunca acesta privirea, acolo punea Burak" copita.
Despre aceasta inc sunt o multime de povesti interesante.
Astfel se spune cd intr'o zi, dupace si-a fcut rugAciunile
de dimineatd, Mohammed ar fi zis :
- Oameni buni, eri dupAce am plecat acas, vine la mine
Gavril si-mi spune : Mohammed, Dumnezeu ti porunceste s-I
cercetezi dup ultima rugAciune de sear !" Dar unde-1 voiu
visita ? intrebai eu. Mi-a rspuns : In locul unde se gseste".
Si mi-a adus pe Burak. Cand, insd, am voit incalec, el a
fugit. Atunci arhanghelul i-a spus s stea, cd pentru mine a fost
adus. Animalul a rspuns cd nu-mi va da voie sd-1 incalec,
pnd cnd nu m voiu ruga lui Dumnezeu pentru el. Si m'am
rugat la Dumnezeul meu. Inclecnd apoi pe el, mergeam Meet,
caci el psia tot din orizont in orizont. In timp mai scurt dect
clipirea ochilor, am ajuns in locul sf ant. Gavril m'a dus in casa
sfnt pe stnca Hiersalem si mi-a spus : Coboar-te, fiind-cd
de pe piatra aceasta te vei urca la ceriu!" Si m'am cobort.
Gavril a legat animalul, cu brul ski, de stncd i apoi m'a
ridicat in slava ceriului. Acolo am vzut multime de ingeri,
pentru cari, Ingenunchind de doud ori, am rugat pe Dumnezeu.
Asa am fcut pnd in ceriul al saptelea. Fiecare ceriu era mai
mare dect lumea aceasta i avea cte 70 de mii de gun i in
fiecare gur cte 70 de mii de limbi, ludnd pe Dumnezeu in
tot attea graiuri. Si-am vdzut pe un inger plngnd si 1-am
intrebat, pentru ce plnge? El mi-a spus c e pcatul. Eu rn-am
rugat pentru el. Gavril m'a infatisat altui inger si acesta iars
www.dacoromanica.ro
 - 88 -
altuia, pand cand m'am vdzut inaintea lui Dumnezeu i a scau-
nului sdu de judecat. Dumnezeu m'a atins cu mana titre umeri
si receala manei Lui mi-a ptruns ira spinrii. Intorcandu-m
la Burak, m'am dus acas calare pand la Mecca. Toate acestea
s'au petrecut abia in a zecea parte a noptii.
Povestind acestea poporului, Mohammed observ cu mirare,
cd l prsesc mai bine de o mie de credincioi spunandu-i : Ridi-
cd-te la ceriu ziva s vedem i noi, cum ti se inchind ingerii !"
Mohammed a rdspuns : Slav Domnului, ce sunt eu, alt-
ceva, decat om i apostol. Precum cei de mai inainte n'au crezut
minunilor fcute de profeti, nici voi nu veti crede decat prin sabie 1"
Inclecand Mohammed pe calul sdu nazdrdvan, intr cu
arhanghelul in biserica Hieron din lerusalim, cea zidit de Con-
stantin cel Mare, restaurat de Iustinian pe acela loc, unde
i-a zidit Solomon, fiul lui David, templul sdu cu ajutorul uriailor.
Stand astfel alretul tu calul pe o piatr mare i, nefiind
nimeni hnprejur, se coboard din ceriu arhanghelul i-i spune cd
Cel prea Malt i-a poruncit sd se ducd la tronul su, Arsz, cum
l numesc ei, sau Empireu la greci, unde va primi din mana lui
Dumnezeu cuvantul Lui : coranul.
Cat ce a auzit ponmca dumnezeeasc, Mohammed a azut
in extaz i a plecat cu Burak in vzduh.
De copitele calului s'a prins i piatra pe care au stat in
biseric.
Intorcandu-se arhanghelul i vzand cd i piatra vine cu
ei in ceriu, a zis ca el are poruncd sA ducd numai pe Mohammed
i Burak, nu insd i piatra.
Atunci Mohammed, agrind piatra, aceasta s'a desprins de
pe copitele calului i a Minas atarnatd in slava ceriului.
Astfel ajunge la poarta intaiului ceriu, pe care o gsete
inchisd i pdzit de 70.000 de ingeri.
Arhanghelul Gavril bate, ins, la ud i le spune cd a
sosit Mohammed, robul i prietenul lui Dumnezeu, fratele lor.
Deschid portile i salutd cu mare cinste pe noul sosit i
sunt resalutati de acesta cu cuvintele obinuite la Mohammedani :
Pace tie !" (Selamum aleikum").
Intrand in ceriul dintaiu, afl pe toti dreptii dela Adam
pan la Noe.
Vzandu-1 Adam, a zis : Iat, dupa atatea mii de ani i
dupd nenumrati Hi, pe cari i-am nscut, vine unul desdvarit,
frumos, intelept, drept, evlavios, asculttor de poruncile dum-
nezeeti, in care nu este minciund i Neat. .
Apoi s'a suit la ceriul al doilea.
Ceriul al doilea se and de ceriul intaiu la o deprtare de
500 de ani pdmanteti.

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
Aici gsete alti 70.000 de Ingeri, de cari e primit In acela
fel, ca i mai inainte.
In lcaul acesta se gsete dreptul Noe i familia lui
Avram, Moise, David, Solomon i ceilalti profeti.
Cel dintiu il numete fratele i tovardul sdu i-1 Intreab,
pentru ce l chiam Dumnezeu ?
Mohammed rspunde cd. nu -tie nici el.
Moise spune, c5 nici el nu tie ; bnuete Insd, cdi el are
chernare de profet i e trimis pentru Indreptarea muritorilor. L-a
mai rugat ca, la Intoarcere, s se opriascd din nou pe la el i
s-i spun, ce Insdrcinare- a primit dela Dumnezeu ?
Fgdduind Mohammed aceasta, Ii ia drumul spre ceriul
urmtor.
In ceriul al treilea e primit totaa de Ingerii strAjeri i gsete
pe Isus Hristos, precum era cnd vietuia cu trupul pe pmnt.
Fiind intmpinat i imbrtiat frtete i de acesta, se
desparte fgdduind cd-1 va cerceta din nou, la Intoarcere, cnd
ii va spune ce porunci a primit dela Dumnezeu.
In ceriul al patrulea, al cincilea, al aselea, al aptelea i
al optulea n'a gsit nimic, afard de nemrginit numr de ingeri.
In ceriul al noulea, ajung la portile palatului lui Dumne-
zeu, unde pziau de noud ori cte 70 de mii de Ingeri, cu mare
strdnicie, Inc& n'au lsat nici pe arhanghelul Gavril i pe pro-
fetal Mohammed sd batd la poartd.
Aflnd, Ins, ingerii cei dinti vestea despre intoarcerea
arhanghelului i sosirea lui Mohammed, au dat-o la o parte,
pnd ce au ajuns la lacaul Dornnului.
De aici indat a venit rspunsul, s le dea drumul fr
Intrziere i au fost mustrati, pentru ce au plictisit pe profet
cu ateptarea ?
Prin mijlocirea lui Mohammed, Ingerii au fost iertati de
Dumnezeu. -
Deschizndu-i, deci, portile, toat curtea lui Dumnezeu 1-a
intmpinat culmare cinste, numindu-1 Irate i urndu-i bun sosit.
Dumnezeu poruncise secretarului su mistic s scrie cora-
nul, dar acesta nu l-A terminat.
Pnd ce-1 va termina, arhanghelul Gavril a primit poruncd
dela Dumnezeu s-1 conducd pe Mohammed, sd-i arate palatele,
Incdperile i grAdinile.
Greidinile cereVi. Mohammed a vdzut aici palate fcute
dintr'o singurd bucat de diamant, de smaragd, de rubin i un
perete Intreg dintr'un singur mrgritar foarte strlucitor, precum
i altele pe care se vede c le-a cetit In Apocalipsa Sf. loan.
A admirat apoi pomii grdinilor. .Verdeata, belugul i
frumusetea lor nu se poate spune. Fructele lor sunt mai mari
dect butoaiele i poloboacele.
www.dacoromanica.ro
 - 90 -
Cercetnd acestea si terminnd secretarul cu scrisul cora-
mului, Mohammed a fost chemat inaintea lui Dumnezeu.
Cnd a intrat in insusi lcasul dumnezeesc, a fost covrsit
de lumina dumnezeeascd, inct n'a putut sd mai van' nimic ;
a auzit, 'frisk glasul Domnului zicnd : Bine ai venit, iubitul
meu!"
Auzind nest glas, Mohammed s'a inchinat cucernic si a
zis 0, Doamne, Ziditorul tuturor lumilor, iatti robul tu, gata
:
s implineasa poruncile tale!"
Atunci secretarul i-a adus i predat coranul, scris cu litere
de o lumina i strlucire dumnezeeasc, apoi insusi Dumnezeu
i-a poruncit s invete toate popoarele si sd le indemne ca,
lepdnd legile artilor vechi, precum si ornduelile profetilor
de pand atunci, s asculte numai de poruncile coranului, daa
vor sd se mntuiasc.
Ltind coranul, a rugat pe Dumnezeu sd i se arate, ca nu
cumva s-1 intrebe oamenii., cum i ce tel este Ziditorul si apoi,
nestiind, s fie socotit drept mincinos si nscocitor de basme,
c a alti profeti dinaintea lui.
Dumnezeu i-a rspuns c este cu neputintd sd-I vad fiinta,
fiinda aceasta intrece puterea simturilor si a mintii omului.
Totusi ii va al-Ma puterea mnei sale si cele ce sunt impre-
jurul Sti.
Apropiindu-se Mohammed mai tare de Dumnezeu, acesta
si-a pus mna deasupra capului lui (un tel de imitare a hiro-
tonisirii crestine) si a simtit-o mai rece dect ghiata si mai
grea dect plumbul.
Lundu-si apoi Dumnezeu mna de pe capul lui, a vzut
scaunul Lui si strAlucirea dumnezeeasa, precum-si trei ruri
ce curgeau de acolo unul de lapte, al doilea de miere si al
treilea de vin.
Dumnezeu i-a poruncit sd bea din care rti ti va plcea,
pn cnd se va stura. El, frisk primind dela arhanghel cloud
cupe, cu una a luat miere, iar cu cealalt lapte.
Fiind intrebat, de ce n'a Wirt si din al treilea ru de vin,
.Mohammed a rdspuns a are numai cloud mni, de aceea a
luat si el numai din doud ruri. Atunci Dumnezeu i-a spus ca,
de aici inainte, s nu aib voie s bea nici el, nici credinciosii
lui altfel de vin cleat vinul ce va curge prin cmpiile ceresti.
Primind apoi voie sd se intoarc acasd, insotit de acela
arhanghel si, slvit in cntece minunate de toti ingeril, Moham-
med se coboard ptid in ceriul al treilea, uncle potrivit cuvn-
tului dat, a ardtat lui Isus coranul, si i-a spus cd a primit po-
Tuna s-1 vesteasa lumii. Isus a aprobat tot ce se afla in
coran, afar de numrul rugdciunilor zilnice, fiinda se cereau
50 de rugAciuni pe zi. De aceea l-a rugat ca s se Intoara la
Dumnezeu i sd-L roage s schimbe legea aceasta plictisitoare

www.dacoromanica.ro
 - 91 -
i pentru oameni aproape cu neputint, incuviintnd s fac
rugaciuni mai scurte i mai putine. Altmintrelea, el prea bine
tie c toate silintele-i vor fi zadarnice i c, prin neascultarea
de asemenea lege, oamenii neincetat vor atta mnia i rasbu-
narea dumnezeeasca. El insui s'a incredintat, dei s'a trudit
prfa la moarte, s impund legea i poruncile evangheliei i
totui n'a izbutit de loc sau numai prea putin.
Institairea rugciunilor. Micat de sfatul lui Isus, Moham-
med se intoarce 14a Dumnezeu i-1 roaga cu struinta, iar acesta
imputineazd cu zece numrul rugAciunilor.
La reintoarcere, Isus Hristos i acest numar de rugdciuni
l-a gsit prea mare i, la indemnul lui, profetul s'a mai intors
la Dumnezeu de dott ori, pn cnd, in cele din urmd, acesta s'a
milostivit s incuviinteze numai cinci .rugAciuni (Namaz") pe zi.
Cnd s'a intors pentru cea din urm dat, Hristos a spus
c i acest numar redus de rugAciuni e prea mare pentru lenea
i Initatea omeneascd.
Mohammed a rspuns ca mai mult n'are voie s se in-
toarca la Dumnezeu i sa-1 plictiseasc cu noui cereri.
Hristos 1-a intrebat, ce va hotri judecata dumnezeeasc
despre cei batrni, despre cei bolnavi, despre cei nebuni i
despre cei robiti de cei necredincioi, cari nu-i vor putea face
nurnrul de rugciuni cuvenit ?
Mohammed a rdspuns : in ce privete bolnavii, dac nu
pot s stea in picioare i s ridice bratele, ajunge s ridice
ochii ; iar, dac nu pot vorbi, ajunge s gndeasca ceea ce ar
dori s spun. Pentru cei robi, pentru cei nebuni, sau cei ma-
niaci, Dumnezeu a poruncit ingerilor s se roage dimpreun cu
poporul credincios.
. (Din aceast pricin, toti cei nebuni sunt socotiti, la Mu-
sulmani, ca sfinti, fiindca pentru ei se roag ingerii).
Auzind aceasta, Isus 1-ar fi felicitat i cu sufletul voios
i-ar fi spus, c ateapta cu mare dorint sosirea lui Mohammed
i a cetei lui de credincioi la ceruri.
Din ceriu, Mohammed s'a cobort nu in lerusalim, de unde
se suise, ci in Damasc pe acoperiul bisericii Sf. loan (care
a fost lrgit i impodobit foarte frumos Mai trziu de califul
Amavia. Aceasta, pentruca in acest ora cred Mohammedanii
c va fi judecata din urm. Intrnd in biserica, profetul a s-
vrit cele dinti rugaiciuni (Namaz"), dupa forma ce vazuse
in ceriu.
Propoveduirea Coranului n Medina. Din Damasc iara a
venit in Medina i a predicat coranul i poruncile lui Dumnezeu
mai intiu poporului arab.
Cu predica a unit sabia, imitnd, poate, pe Moise, druia
hied ii poruncise Dumnezeu s nu crute vieata nici unui strain,
a crui pamnt avea s devin motenirea fiilor lui Israil.
www.dacoromanica.ro
 - 92 -
Situatia lui Mohammed. Ca om politic, Mohammed a ho-
tdrat, dacd va crede cineva poruncile coranului, sau dacd cineva
va muri pentru coran, sau va ucide pe un dusman declarat al
acestei legi, va intra pe poarta cea mare a raiului.
In chipul acesta, Mohammed in scurt timp a straits in
jurul sti un mare numdr de tovarsi, nu atat de credinta, ct
mai cu seama de pradd si de jaf, incdt ri cei 25 de ani, cat a
mai trait, a ajuns s stpaneascd intreg desertul Arabiei, o mare
parte a Persiei i multe semintii arabe. Dart s lsdm acestea
In seama istoricilor.
Mohammedanii cred cd profetul lor a svarsit nenumarate
semne i minuni, desi Dumnezeu nu i-a dat puterea aceasta,
ci aceia a sabiei.
Despre aceasta se afl o carte mare Mohammedia", adic
vieata lui Mohammed, scrisd in limba arab si tradus mai
apoi si in limbile persan .si turceasca.
Dacd am voi s le insiram pe toate, ar trebui s traducem
si noi aceastd carte.
Vom aminti aici numai pe cele mai insemnate si mai cu-
noscute de popor.
Minuni. Se spune in cartea aceasta (Mohammedia") ca,
dupd ce s'a coborat profetul din ceriu i s'a dus acas in Me-
dina, a cercetat pe unchittl su Ebudzehl, povestindu-i toate
cate vdzuse si auzise in ceriu si indemnandu-1 sa primeascd
poruncile coranului. Acesta, ins, robit de idlatrie i alte cre-
dinte deserte vechi, n'a voit s creadd, ci I-a certat i batjocurit
in public i intre patru ochi.
Intr'o zi, pe vremea castravetilor, chemand Ebudzehl la
sine mai multi oaspeti, Mohammed l-a rugat sa-i dea voie s
vin si el in grdind cu oaspetii.
Venind in grdind, Mohammed preface castravetii In pepeni
(cari i astdzi se numesc pepenii sau harbujii lui Ebudzehl).
Oaspetii s'au suparat pe Ebudzehl, fiindca i-a btut joc
de ei. Acesta, ins, se mira si el, de aceast schimbare neas-
teptat, fiindcd el semnase i udase castraveti.
Atunci, Mohammed i-a zis : Asa se prefac castravetii ne-
credinciosilor in pepeni, iar pepenii celor credinciosi in castra-
yeti. Si indatd a poruncit ca jumdtate din pepeni s-si reia
forma de mai inainte.
Vznd aceasta oaspetii, toti au crezut in Mohammed si
poruncile coranului. Singur Ebudzehl, ca de obiceiu, l blestema
ca pe un pehlivan (sarlatan).
Scoate pe Ebudzehl din groapci. Voind sd-si rdzbune Ebud-
zehl asupra nepotului sail Mohammed, a incercat s-1 piarz.
Prefcndu-se cd-i e prieten, l-a chemat la o masd de im-
pacare in cortul su, dup ce spase mai Intaiu acolo un put,
www.dacoromanica.ro
 - 93 -
adanc de 60 de orgii, acoperit deasupra cu ramuri subtiri, iar
deasupra acestora cu un covor frumos.
Mohammed, aflnd dela arhanghelul Gavril gndul rdu ce-1
are Ebudzehl, a venit bucuros in ziva i la ceasul hotrdt, dor-
nic s-i arate o minune dumnezeeascd.
Dumnezett a fcut ca Ebudzehl s-si uite de putul ce
sdpase i, ducdndu-se s intmpine pe Mohammed, a calcat pe
tapetul ce acoperia putul si a cdzut in adncimea intunecoasd.
Multimea, care insotia pe Mohammed, intreba curioas ce
este, ce s'a Intdmplat ?
El rdspunse cd nu stie.
Intrebndu-1 apoi cu totii, cum a cdzut asa de ru i pe
neasteptate, Ebudzehl a spus cd a cdzut insusi in groapa pe
care a spat-o pentru peirea lui Mohammed.
Atunci Mohammed, fcndu-i-se mild de unchiul stt ne-
norocit, 1-a intrebat, dacd vrea sd creadd.
Ebudzehl a rspuns c va crede, dac-1 va scoate cu
mdna sa din put.
Atunci Mohammed si-a intins dreapta pnk.in fundul pu-
lului si apucand pe unchiul ski de bru, 1-a scos teafr afard.
Ebudzehl, insd, rdu i nerecunosctor, nu numai cd n'a
crezut, precum fagaduise, dar i zicea :
- Acum vac' i tiu c tu esti cel mai mare inseldtor i
cdpetenia vrjitorilor.
Mohammed rbda toate batjocurile i hulile unchiului sdu
cu suflet bland i linitit; ba incd 1-a intrebat, ce ar mai trebui
sd mai facd pentru a se incredinta despre adevrul coranului.
Ebudzehl i-a spus, clan el e in adevr profet i dacd prin
poruncile coranului trebue sa se mntuiascd toti muritorii, atunci
s cheme mai intiu sufletul tatlui sdu din lumea cealaltd i
s mrturiseascd despre apostolatul ski (Prigamberlyk").
Invierea lui Abdullalz. Mohammed stia cd unchiul stt e
idolatru, rdu i necredincios, totus, pentru intdrirea credintii, el
se duse la mormntul tatdlui ski Abdullah, mort inainte cu 35
de ani 0 mai bine, si scotandu-i oasele, 1-a inviat din morti.
Indat ce a inviat, a zis : Nu este Dumnezeu. afard de
Allah, nici profet afard de Mohammed, profetul lui Allah".
(Caillahi illa Allah ul Muhammed rasul Allah).
Dupd aceasta mrturisire de credint, Abdullah iards a
murit i oasele lui moarte au intrat singure in mormnt.
Prin aceast minune, multi au fost adusi la credinta
coranului.
Ebudzehl, insd, n'a fost convins nici prin minunea aceasta
si a Minas pand la moarte vrjmasul neinduplecat al lui Moham-
med. (De aceea spun teologii musulmani, c nesfarsita bundtate,
milostivire i indurare dumnezeeascd poate s scoat pe toti
necredinciosii din toate timpurile, ba chiar i pe atei din iad i

www.dacoromanica.ro
 - 94 -
sa-i aeze in raiu, iertndu-le toate pcatele i frdelegile).
Ebudzehl, ins, nu poate s se mntuiasc nici decum. ACeasta
o tiu ei dintr'o vorba a lui Mohammed care, fiind intrebat
dac pedepsele necredincioilor din iad au sfrit sau nu, ar fi
raspuns ca, in aceast privinta n'are nici o descoperire, - des-
pre cei credincioi, ins, tie c chiar dac au facut numai
odata mrturisire de credint n vieata lor, petrecnd cealalta
parte a vietii in pcate 1 frdelegi, se vor mntui prin acea
unicd marturisire de credinta, afar de unul care, dupd parerea
teologilor coranici, este Ebudzehl, tatl netiintei, unchiul lui
Mohammed.
Fragerea lunei. Una din minunile cele mai slavite ale
profetului este frngerea lunei.
Se spune anume, ca nite invdtati evrei ar fi venit la Mo-
hammed sa-i ispiteasca profetismul i s-i incerce invlatura.
Vaznd Ca' unele invatturi i porunci sunt la fel ca in
legea mosaica, iar allele, mai multe, sunt deosebite, s'au indoit
despre chemarea lui dumnezeeasca.
De aceea au cenit un semn sau o minune, cart sa le risi-
peasc aceast nedumerire.
Mohammed le-a dat voie s cear orice scaun din ceriu
sau de pe pmnt.
Evreii, cugetnd c cer un lucru cu neputinta, au cerut s
frnga luna in cloud i s'o coboare pe pmnt.
Mohammed a poruncit sa se faca. Si, la porunca lui, luna
s'a cobort din ceriu i s'a aninat de mneca togei sale. Vazand
aceasta minune, toti evreii aceia au trecut la islam.
Minunea cu mielul qi trandafirii. Alta data se spune ca a
fnviat un miel ucis sau, dup altii, cal ar fi sfatuit pe prieteni
s nu mnnce pieptul i umarul mielului, fiind otravit. lar inteo
crunta lupta cu dumanii, asudnd din greu profetul, unde c-
deau picaturile de sudoare de pe fata sau mainile lui, creteau
numai decal trandafiri. (13nd atunci cred Musulmanii ca n'au
fost trandafiri pe lume). Aceasta, pentru ca s vada muritorii
ca i sudorile lui Mohammed sunt tot aa de placut mirositoare
ca i trandafirii.
Pierderea dinteld. Inteo alta lupta cu dumanii, unul l-a
lovit cu o cheie in gura, inct i s'a rupt dintele i era sa cada
jos. Vaznd, ins, aceasta Dumnezeu, a poruncit numai dect
arhanghelului s grabiascd pe pamnt i sa prind dintele in-
nainte de a cadea din gura profetului i s dea in mn.
Gavril, care, din intamplare, se afla atunci in ceriul cel mai in-
nalt, a, cobort pe pmnt cu atta iuteal, Meat s'au sguduit
ceriul i pamntul i erau sa se prabuiasca, dac nu le tinea
Dumnezeu i inaintea tuturor a marturisit ca, decnd l-a ziclit
puternicul, el n'ar fi fost In primejdie mai mare de viat i de
cinste, deck daca nu sosia la timp s prind dintele profetului

www.dacoromanica.ro
 -- 95 -
Scotnd, apoi, sabia, inteo clipit a mdceldrit pe toti dusmanii,
gonind sufletele lor la iad.
Si altele ca acestea in care cred cu trie cei invtati ca
si cei neinvtati.
Intrebnd eu odat pe invtatul astronom turc Isaad Efendi,
pe care 1-am avut profesor de turceste la Constantinopol, cum
poate el, astronom desvarsit s cread, c luna a fost frant
in cloud si cd o jumatate din ea ar fi intrat in mneca lui Mo-
hammed, fiind aceasta numai cu putin mai mica dect intreg
pmntul, acesta, intrebuintnd cuvintele evangheliei mi-a rs-
puns : ceea ce oarnenilor si legilor naturii e cu neputint, la
Dumnezeu e cu putint ; de aceea el, ca astronom, stie c luna
nu se poate frnge si bga in mneca lui Mohammed ; ca mu-
sulman, ins, crede c e cu putint si s'a si intmplat, fiindcd
mai mult crezdmnt vrednicesc cele dumnezeesti decat cele lu-
mesti.
Se mai povestesc si alte minuni. Astfel ca, fiind Mohammed
cu oaste impotriva Arabilor rsvrtiti, ostasii sai cereau sd-i
lase acas sd-i stmpere dorul de sotii si de familii. Profettil
stiind ca in curnd are sd inving, n'a lsat acas pe ostasi,
ci le-a stamprat dorul, prostitundu-se el celor cinci mii de-
ostasi ai si, fr ca s se oboseascd sau s fie bdtut cu pi etre.
Asemenea se spune despre sora profetului, Fatma, cd a primit
bani dela toti soldatii cu cari a avut legdturi si a druit pe
urm banii pentru cei sdraci. Musulmanii cred c adulteriul e
oprit, ins ceea ce se castig prin trud trupeasc, iart Dum-
nezeu. Astfel, dacd vre un pelerin vede vre-o femee pe strad
si o doreste, spunndu-i s-I asculte pentru iubirea lui Dum-
nezeu, nu pentru pofta lui trectoare, aceasta e datoare s-I as-
culte, fiind de credinta cd face fapt bun.
Ce[ patru sfetnici. Mohammed a avut patru sfetnici atat
pentru treburile religioase, cat si pentru cele politice. Ei au fost :
Ashabe, Ebubekyr, Ali Orner i Othman. Ali a fost cofnandantul
ostirii, orn hotrat, faimos priu luptele si biruintele lui. Ebube-
kyr a fost tlmaciul, sau mai bine zis izvoditorul adevrat al
coranului si al tainelor lui. Ceilalti doi, ajungand la stpanire,
au intins puterea arrnelor Si a religiunii musulmane peste multe
tri din Asia. Persii cred c, pe cnd Ali se gsia, ca de obi-
ceiu, in giarnie (dziami") si-si fcea rugciunile, acestia, cu
stirea lui Ebubekyr, I-au ucis, - deaceea ei privesc singur pe
Ali ca sfnt si adevrat urma al profetului, iar pe ceilalti trei
ca tlhari si ucigasi, pe cari ii blastm in rugaciuni publice.
Mrturisirea lor de credint cuprinde cb." Mohammed este pro-
fetul lui Dumnezeu, iar Ali este sfantul Lui. Nu e erezie pe care
Musulmanii Sunniti" adicd ortodocsi s nu o atribuie Persilor
Siiti" sau schismatici si invers.
Moartea. Mohammed a trait 62 de ani lunari si a murit in.
www.dacoromanica.ro
 - 96 -
Medina, unde a fost i inmormntat. Mormntul sti e loc de
pelerinaj pentru toti Musulmanii.
Moagele. La Mecca, povestesc Turcii i toti credincioii
musulmani, s'ar pstra trupul profetului intreg i nestricat, alb
ca viermele de mtase i plcut mirositor ca trandafirul.
Dintele, pe care tim c l-a pierdut inteo luptd cu vrj-
maii, s'ar pstra in visteria sultanilor, alaturi de mna dreapt
a sf. loan, Inainte-Mergatorul.
Toga. De la Mohammed a rrnas mantia sau toga i stea-
gul. Toga, numit sfnta tog A. sau mantie" (Hirakaiszerif") i
dintele n'am izbutit s-1 vdd nici odat, fiindcd aceasta nu se
ingAduie nici chiar curtenilor. Steagul, ins, I-am vazut foarte
adeseori.
In rdsboaie, cnd pleacd Insui Sii ltanul sau marele vizir
cu mare alai" sau pompd, atunci inaintea Sultanului merge o
camild care poart in spate o ldit de aur, lungd de un cot
i W de o jumdtate de cot, In care se pstreazd coranul, acela
care a fost adus din cerfu de profet.
Inaintea acestei cdmile e purtat steagul infurat din pri-
cina vechimii. Acesta e de mtas de culoare verde i are in-
scrisd cunoscuta mrturisire de credint.
Nu are lance, ci semnul semilunei, numit Alem", care se
vede c e fcutd in timpul din urind i e de forma urmtoare :

Polonii se fliau di sub zidurile Vienei, au pus mna chiar

pe steagul acesta. Dar nu e adevrat. Cara Mustafa, marele vizir
-i comandantul de atunci, vznd primejdia, a luat insui el stea-
gul i nu l-a dat nimnui, pAnd cand n'a ajuns la Strigoniu
(Esztergom) fu Ungria, unde l-a dat lui Nakib-Efendi, Emir",
adic principe din insi familia profetului.
Toga se spune cd ar fi din Or de cdmil natural, nevopsit
cu nici o culoare.
Apa sfintitei. Cu trei zile inainte de luna de post (Ra-
mazan") In fiecare an, se adund toti invtatii in palatul Sul-
tanului, i, dupd rugciunile obinuite, scot toga din tan i-i
inmoaie poalele Inteun vas de argint mare, plin cu apd, pe care

www.dacoromanica.ro
 - 97 -
apoi o socot sfnt i neprihnit. Din vasul acela se umplu
apoi mai multe sticle de cte un litru, care se sigileazd si se trimit
tuturor fruntasilor. Cand apoi acestia ineheie ajunul, dup apu-
sul soarelui, beau mai intaiu apd dintr'un vas, in care au pi-
curat cteva (3) pickuri de ap sfintita i apoi mnne. Asa
e obiceiul lor, intiu s bea, apoi s mnnce.
De cteva ori am prirnit i eu sticle cu apd de aceasta pi
am pOstrat-o timp de un an ; ins, dupd cteva zile, ca i la
apa obisnuit, se vedea un strat verde asezndu-se la fund.
Dup ce se aseza la fund stratul acela, gustul i culoarea apei
rmneau neschimbate. Aceasta, mai cu seam, fiindcd sticlele
se astupau cu ceard, s nu poat intra aerul, care aduce toate
schimbdrile i stricalciunile.
Dintele lui Mohammed se spune c ar fi de cloud ori mai
lung si mai gros deck ceilalti dinti omenesti.
Se mai spune apoi cd, in visteria Sultanului, s'ar pstra
un grunte de grau, adus de arhanghelul Gavril din cmpia
cereascd i dat lui Mohammed ca sa-i arate din ce mncase
Adam impotriva oprelistei dumnezeeti i astfel, prin neascul-
tarea lui Adam, ar fi intrat moartea in lume. Grduntele acela
ar fi mai mare deck un ou de gascd.
Teologia. In limba arabd teologia sau stiinta dumnezeeasc,
sau despre lucrurile dumnezeesti se cheamd ilahiet" sau is-
miillahi".
Musulmanii, mai cu seam Turcii, att cei din Constanti-
nopol, cat si din alte orase, obinuiesc s invete indat dupd
alfabet (Elifsupurati") lucruri de credintd, desi nu le prea in-
teleg i, anume, ce trebuie s creadd despre Dumnezeu, despre
zidirea lumii, despre judecata din urm, hick credintele acestea
rmn nesterse in sufletele lor.
Despre Dumnezeu.
Credinta despre Dumnezeu a Musulmanilor nu se deose-
beste aproape de loc de a Evreilor si a crestinilor. Cred, anume,
c e un singur Dumnezeu, vecinic, alt inainte de Ezeli, cat si
dupd Ebedi, ziditorul tuturor, for trup i nelegat de loc, care
cuprinde toate desi nu e cuprins de nimic s. a m. d.
Desi Mohammedanii nu tgaduiesc libertatea vointei orne-
nesti, din coran se vede c att cei drepti, cat i cei nedrepti
stint predestinati de Dumnezeu. In cap. 4 si 15 se spune, s nu
se vorbeasc nimic ru despre cei necredinciosi, desi ei mereu
hulesc pe Dumnezeu, fiinded, la judecatd, vor fi nevoiti s re-
cunoasc totul. In cap. 19 cetim cd popoarele nu trebuie silite
sd cread, fiindc, dacd nu vrea Dumnezeu, nimeni nu va putea
sd creadd. De aici se vede c toate se intampl cu voia lui
Dumnezeu.
Analele Dobrogel 7
www.dacoromanica.ro
 - 98 -
Atributele dutnizezeWi, numite de ei sifat", sunt sapte. Ele
corespund persoanelor sau fetelor din dumnezeirea crestinilor.
Pe cnd ins crestinii cred inteun Dumnezeu in trei fete (troit
sau treime), Musulmanii cred inteun Dumnezeu cu aceste sapte
atribute : Viu, gritor sau cuminte, atotstiutor, atotputernic, ve-
cinic, milostiv 5i drept.
Dumnezeu e viu, fiindc are in sine Insusi viata. Faptele
lui le numesc dub (Ruhulah"). Cu acest nume numesc si
pe Isus.
Gritor sau cuminte, fiindcd lui Dumnezeu i se cuvine mai
mult ca ori i cui puterea de a gndi si de a grai. Grain! sau
descoperirea dumnezeeasc o numesc cuvntul lui Dumnezeu"
(Kielamullah"), nume pe care-I dau sectelor, oraculelor i mai
cu seamd coranului.
Atotstiutor, fiindc stie toate lucrurile cte au fost, stint
sau vor fi in toate timpurile. Stiinta aceasta dumnezeeascd o
numesc Ilmilahi", care se. imparte in : stiint ascunsd sau Mp-
turilor necunoscutd (numit Gaib") i tiint descoperit sau
cunoscutd, fiindcd poate fi priceput si de miAtea omeneascd
(Zakir", care se mai numeste i illahiet" sau teologie).
Vecinic, adicd existnd atat inainte de Ezeli, cat si dupd
Ebedi.
Atotputernic, fapta lui se cheamd Sedi Kudret". Puterea
lui Dumnezeu nu are margini. Intrebati unii teologi, dac Dum-
nezeu poate s facd nefcute cele fcute odatd, rdspund : Pentru
Dumnezeu nu e mai greu a face nefcute cle odatd fcute
decal a face ceva din nimic. lar dacd cineva ar intreba, dacd
Dumnezeu poate s fad alt Dumnezeu asemenea sie-si, ei rdspund
cd i numai gndul acesta e blstm si cel ce vine cu asemenea
intrebare vinovat este mortii. Astfel la Dumnezeu toate sunt cu
putint.
Preamilostiv, Dumnezeu poate s mrturiseasc, fr sa
tin socoteald de dreptate, pe toti pcdtosii, ba chiar i pe atei,
druindu-le fericirea cereasca intocmai ca i celor credinciosi.
De altfel credinciosii nu pot s spere aceast fericire, dupd
cum nici necredinciosii nu pot sd fie exclusi fdr a huli mila
dumnezeeascd. De aceea, dacd intrebi pe un teolog musulman,
oare singuri Mohammedanii vor intra in raiu, iti va rspunde,
da I lar dacd intrebi, care popoarele care nu cred in coran si
chiar ateii sd piar i s sufere chinurile iadului, ei rspund :
Aceasta o stie singur Durnnezeu ; noi trebuie s credem ca cei
credinciosi se mntuiesc, iar cei necredinciosi se osndesc.
Preadrept, Dumnezeu rdsplteste pe fiecare dup faptele
sale : pe cei buni cu bine i fericire vecinicd, pe cei ri cu
osnd vecinic. Intrebnd pe un teolog musulman, in ce trebuie
s speri mai mult : in dreptatea sau in mila lui Dumnezeu, el
iti rspunde fri dreptate, fiindca dreptatea dumnezeeascd ni s'a

www.dacoromanica.ro
 - 99 -
descoperit deplin, mila Ins nu. Se tie cd Dumnezeu e preami-
lostiv i atotputernic si astfel, prin mila sa, ar putea s man-
tuiasc, fr vrednicia lor, pe toti pdcdtoii. Tot astfel cred c
dreptatea dumnezeeasc poate s osndeascd pe veci pe toti
credinciosii i necredincioii, fiinde, precum este drept i mi-
lostiv, tot aa este si atotputernic, de aceea poate sa osndeascd
pe cei drepti si s mntuiasca pe cei nedrepti prin mila sa.
De altfel mai mult trebuie s credem i sd sperdm c cei drepti
se mntuiesc decdt se osndesc.
Din aceste sapte atribute (sifat") se fac o mie si unul de
nume pentru Dumnezeu ca : Ziditor (Halik"), Preanalt (Ekber"),
Preabun (Kerim"), Preamilostiv (Rahman"), Preaindurtor (Ra-
him"), Ierttor de pdcate (Halim"), Dttor de bogtii i de
acele trebuincioase vietii (Rizak"), Ajuttor (Main"), frd aju-
torul cdruia nimic nu se poate face, Deschiztor (Fettah"),
Adevr (Hac") s. a.
,5tiinta numelor dumnezeesti spun cd e nesfrsit si intrece
puterea omeneasc. Ei o numesc ilmivsemma". Se mai crede
c, cine dobndete stiinta tainic a acestor nume, acela orice
gndete sau dorete poate s indeplineascd. De pild, dac el
e cu trupul in Constantinopol, cu sufletul poate s fie in Egipt
sau in acela timp in mai multe locuri. Din care pricin, dacd
mohamedanul Ali va spune, de pild, O. in anul 1719 la 10
lanuarie, ora ntiu dup amiaz, a vhzut pe Ioan ucizand pe
Pavel in piat, iar acuzatul va aduce alti martori cari s arate
c atunci si atunci el a fost in Constantinopol i a luat m-
preun cu ei masa de amiazd sau cafeaua, - cu toate acestea
acuzatul poate fi osdndit. Spun, anume, cd un Musulman ade-
vrat, cunoscdtor al numelor dumnezeesti tainfce, poate s fie,
in acela timp, si la Constantinopol si in Egipt, desi dupd le-
gile firesti aceasta e cu neputintd.
Intrebnd apoi, cum se poate dobndi tiinta acestor nume,
ti se rdspunde cd, cel ce doreste asa ceva, trebuie s recite
ziva si noaptea aceste nume, sd ceteascd neincetat coranul si
sd-si slbeasc, prin ajun, aproape cu totul puterile trupesti,
asteptnd astfel harul dumnezeesc.
Sunt multi cari incearcd aceasta, nehrnindu-se sdpfmni
intregi &cat cu cdteva mdsline, dar prea putini dobandesc darul.
In zilele noastre am vdzut pe un oarecare Mola in oraul
Brata, cu numele Misri, despre care Turcii spuneau cd a do-
bandit ffinta numelor i cd ar fi svrit multe minuni. Noi
am auzit numai de ele, dar nu le-am vazut.
Despre ingeri si diavoli.
Afard de Dumriezeu, nici o fdptur nu este frd de trup
sau nematerial, dup credinta musulmand, desi cu ochii orne-
www.dacoromanica.ro
 -- 100 -
neti nu se pot vedea ca : ingerii, diavolii, dzin . a. Cnd in-
gerul sau diavolul se aratd sau trebue sd se arate cuiva, atunci
nu-i ia materie i forma din aer sau din eter, cum cred ai
notri, ci fac numai, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca ochiul orne-
nesc sd vadd, lmurit i cum este in sine, ceeace mai inainte
nu putea s vadd.
Forma ingerului, spun cd ar fi ca i a omului, dar cu aripi,
precum I-au vazut, poate, zugrvit in pictura cretind i de o
mrime uimioare, Thai cu capul atinge ceriul, cu picioarele
pmantul, cu mana dreaptd rsdritul i cu stnga apusul. Ari-
pile spun c nu sunt de pene, ci de pietre scumpe ca: dia-
mante, rubine, iacinturi . a.
Puterea ingerilor, chiar i a celor mai slabi e atat de mare,
incat, dach ar atinge numai cu penele din marginea unei aripi
ceriul i pmantul, le-ar face praf i pulbere. Iuteala lot e ne-
Inchipuit. Arhanghelul Gavril (pe care ei il numesc Dziebri il
Emin), avand s duc pe llimea cealalt sufletele muribunzilor,
atat a celor buni, cat i a celor rdi, dei sunt mii de suflete
in mii de locuri, totu acestea sunt transportate in acela mo-
ment in raiu sau in iad, dup cum vrea Dumnezeu.
Numeirul ingerilor e nesfarit, nu numai din ziva dintiu a
zidirii, ci el crete foarte mult i astzi.
Ingeri noui, cred Musulmanii, se fac din fiecare picaturd
de ap, ce spald murddria imprumutat din legatura trupeascd
a credinciosului cu sotia sau cu servitoarea sa-legiuit, pe cnd
din picturile de ap ce spal murdria cptata din altfel de
legatur trupeascd se nasc diavoli. Ingerii acetia sunt randuiti
s insotiascd i pdziasca pe credincios in toate crdrile vietii
pan la mormnt. Diavolii atat mereu poftele necurate ale tru-
pului i-I indeamnd la pcate. - Sunt i ingeri mai alei, ziditi
de Dumnezeu dela inceput din par de foc sau, precum spun
unii, din lumina raiului (Nari dziennet"), cari n'au altd che-
mare dect s laude i s slujiasc pe Dumnezeu.
Alte zeitti. Despre diavoli spun cd sunt fcuti din fumul
iadului, iar unii sunt ingerii, rsvrtiti in frunte cu Lucifer
(pe care ei II numesc Ibli"), cari au voit s-i ridice scaunele
lor mai presus de tronul dumnezeesc. - Afard de ingeri cred
ca mai sunt in mitt i nite fecioare frumoase, numite churi",
pentru desfdtarea Musulmanilor de acolo. - Intre diavoli i
ingeri trecerea o fac aa numitii dzin"-i, cari sunt brbati i
femei, se insoard i se mdritd, au copii . a. Apoi intre acetia
unii sunt credincioi musulmani, altii sunt necredincioi : evrei,
cretini, pdgani . a.; apoi se rdsboesc ca i oamenii : pe mare,
pe uscat, in aer i fac fel de fel de rutti ; stint invini i in-
vingtori, stdpani i robi . a. m. d.

(
www.dacoromanica.ro
 - 101 -

Despre zidirea lumilor.

Lumile vechi. Inainte de toate Dumnezeu a zidit lumea. Ina-
inte de lumea aceasta, Dumnezeu mai zidise optsprezece mii
de lumi. Cea de acum e cea din urm, dup care nu va zidi
alta. Cat au ddinuit lumile vechi nu se stie. Se crede, ins, cd
au avut aceleasi Mpturi, casi cea de acum. Ceriul adec Fesna",
aerul, pmantul, mrile s. a. cu profetii pi legile lor dumne-
zeesti. Care a lost credinta i legea lor, n'o stie cleat singur
Dumnezeu.
Mai spun c Dumnezeu, inainte de zidirea limn, a Mcut
condeiul, apoi cartea, in care a scris toate Cate avea s. zidiascd,
sd svarsiasca i s tind dela Inceputul i pan la sfarsitul
lumii. Numele acestei carp este : Leuh Machfuz".
Zidirea lumii. Inceputul lumii si al vremii de astzi, Musul-
manu 11 socotesc, ca i biserica greceasd, adica anul acesta
al mantuirii 1719 este al 7227-lea dela zidirea ei. Toate fp-
turile vzute i nevzute de muritori s'au fcut din nimic prin
mana cea atotputernicd a lui Dumnezeu. Lumea, dup Aristo-
teles, spun si ei ca e alcdtuit din materie si din forma', iar
corpurile fisice din aceste patru elemente : aer, pdmant, apd pi
foc. De altfel materia cea dintaiu, pe care ei o numesc Heinla"
n'a fost zidit inainte, ci odat cu forma lucrurilor. Dar lucrurile
acestea spun c se tin mai mult de filosofie decat de teologie,
desi intelesul lor este acelas. Capul 31 povesteste c Durnnezeu
a pldsmuit pe orn din lut i pe urtnasii acestuia din sucuri
fragede i i-a suflat duh de vieat din duhul su. In cap 41,
Dumnezeu zice ingerilor Voiu face orn din lut". Si facandu-I
cat se poate de bine dupd duhul su, din prea Malta Sa po-
runcd, inaintea lui se vor inchina toti ingerii, afara de necre-
dinciosul Beelzebub.
Adam. Cap. 79 din coran spune c omul cel dintaiu a fost
zidit din lut, casi in cartea facerii, Eva a fost zidit din coast,
apoi toate vietuitoarele, sburtoarele, cele cu patru picioare si
taratoarele sunt Mcut din praf. Firea lui Adam, inainte de pacat,
a fost nemuritoare i necoruptibild i, dacd ar fi ascultat de
porunca dumnezeeasc, ar fi trait totdeauna i ar fi nscut fii
pi fiice, dup randuiala firii. Despre ingeri i sufletele orne-
nesti . spun c sunt nemuritoare din darul lui Durnnezeu, nu
din fire.
Pcatul strmnesc e altf el povestit decat in Biblie. Coranul
spune cd Adam a mancat nu din pomul, ci din graul cel oprit,
la Indernnul lui Iblis (Lucifer sau diavolul In chip de sarpe din
sf. scriptur). Atunci Adam, povestesc Mahommedanii, n'ar fi
avut anus. Mancand ins, din graul cel oprit, i s'a umflat pan-
tecele i fiindcd nu se putea deserta, avea dureri cumplite. Fa-

www.dacoromanica.ro
 - 102 -
cndu-i-se niil lui Dumnezeu de el, a trimis pe arhanghelul
Gavril, care i-a perforat trupul cu degetul arttor i a deschis
loc de uurare pentru pntecele lui umflat. Eind murdria din
trupul lui Adam i umplnd tot locul ce strAlucia mai inainte
de curdtenie dumnezeeascd, acesta s'a cugetat sd nu lase mur-
dada acolo, ca s supere pe Dumnezeu i pe Ingeri. A luat,
deci, murddria cu mna i i-a uns picioarele i prtile mai
dosite ale corpului. Simtind apoi miros neplcut, a dus mna .

plind cu murdrie i la nri s se convingd mai deaproape.

Din acea materie s'au fcut musttile, perii dela subsuori i din
alte pdrti ale corpului, pe cari ei b urgisesc foarte mult i-i rad
sau ii smujg chiar. Musttile le tund ca s nu intre in mncare
i buturd.
Barba, Ins, o cinstesc i o cultivd, fiindc cred c e ceva
firesc i innscut brbatului.
Despre sufletul omului.
Sufletul omului. Despre sttflete Mohammedanii au invtd-
turd asemdntoare ca aceea a lui Platon despre idei. Spun,
anume, cd sufletele omeneti toate au fost zidite odat i sunt
tot aa de vechi ca lumea. Ele, ins, intr in trup, In clipa za-
mislirii, prin mijlocirea arhanghelului Gavril i stmt alcdtuite
din strlucirea raiului. Tlcuitorii coranului spun cd sufletul
omului e o pArticicd din sufletul sau duhul lui Dumnezeu. E
riemuritor i nu poate pieri nici odat.
Despre sufletul lui Mohammed, profetul lor, povestesc c
Dumnezeu 1-ar fi zidit cu cincizeci de mil de ani inainte de
zidirea lumii acesteia. De dragul lui a fcut In acela timp i
raiul, plantnd acolo un singur arbore, numit tuba. Tot atunci
a zidit i Taus dziennet", punul, In care ar fi ascuns suftetul
lui Mohammed, iar pe pun 1-a aezat in acel arbore. - Mai
spun apoi c, precum a zidit raiul, arborele acela unic i pu-
nul, de dragul lui Mohammed, tot astfel de dragul lui a zidit
intreaga fume cu toate cte au fost, sunt i vor fi.
Cnd s'a zdmislit Mohammed in pntecele mantel sale,
Adam ar fi simtit acolo, 'sus, in raiul sdu, mare bucurie i ar
fi prezis celorlalti locuitori cereti c acum se nate cel mai
mare fiu al ski, acum rsare soarele ambelor lumi, a celei de
fat i a celei viitoare. (Aluzie la Soarele Dreptatii" i la RA-
sritul cel de sus" al cretinilor).
Noe si potopul.
Dup pdcatul lui Adam i gonirea lui din raiu, povestesc
mai departe, cai In Biblie, despre uciderea lui Abel de cdtre
fratele sdu Cain. (Ei Ji numesc Abil i Kabil).

www.dacoromanica.ro
 - 103 -
Oamenii Inainte de potop si uriasii ar fi fost idololatri,
de aceea au fost prpditi cu potop.
Noe si-ar fi zidit corabia cu multi ani inainte, din porunca
lui Dumnezeu ,si el singur ar fi scpat din potop cu fill si ne-
vestele lor. De aici zicdtoarea lor : Dad ai cornier pe Noe,
ce te temi de valul mdrii ?
Despre zidirea corniei lui Noe e o poveste ciudat, dar
nu neplacutd.
Cand a poruncit Dumnezeu lui Noe sa-si faca o corabie
asa de lungd i asa de WA', acesta s'a plans ca el n'are de
unde s strangd atata material de lemn.
Toti oamenii i erau vrjmasi, fiindcd el singur se mai In-
china lui Dumnezeu, iar ei idolilor.
Dumnezeu i-a spus CA a hotrat s trimit potopul si cine
vrea s scape de el, s care lemne pentru zidirea corniei :
Toti l-au luat in ras i In batjocurd si n'au voit sd-i dea
nici un ajutor.
In acela limp ar fi trait un uria foarte mare, numit
Fabetularz.
Era asa de mare namila aceasta "mat, cand intra in adan-
cul mrilor s prinda balene, apa abia-i ajungea pana la ge-
nunchi, iar pestii cei mari pe cari ii prindea, ii prjia la soare
si apoi ii manca.
Uriasului acestuia, care trdia in prtile Arabiei, i-a poruncit
Dumnezeu s cerceteze pe robul su Noe.
Parasind indeletnicirea sa de pescar, din porunca lui Dum-
nezeu el vine la Noe si-1 intreabd, ce nevoie are de dansul ?
Noe i-a rspuns, c nu are alt nevoie cleat s trag cu de-
getele, cum ar trage cu pieptenul prin barba lui, adied prin paduri.
trgand acesta astfel, a strans atatea lemne, Meat au
fost de ajuns pentru cladirea corniei.
Toti oamenii si uriasii ceilalti au pierit in potop ; numai
aceasta a scdpat, fiindcd a ascultat de Dumnezeu. De altfel
apele potopului abia s'au ridicat pan la braul lui. Dela el s'ar
trage uriasii de dup potop, numiti Din".
Cldind corabia Si strangand toate vietuitoarele inteinsa,
a intrat in cele din urma si Noe cu familia sa, purtat in voie
de duhul lui Dumnezeu.
In corabie cu timpul s'au sporit asa de mult soarecii, M-
eat, nemultumindu-se cu hrana lor zilnie, au inceput s roadd
temeliile corbiei, fcand mai multe gduri.
Noe si celelalte vietuitoare erau in primejdia vietii.
Rugandu-se acesta lui Dumnezeu si-I scape de aceast
primejdie, Cel de sus trimite un guturaiu leului. Incepand acesta
s strnute, de cate ori strnuta, scotea tot cate o pisica pe nri.
Cu ajutorul acestora s'a curtit corabia de soared si vie-
tuitoarele au scdpat de innec.
www.dacoromanica.ro
 - 104 -
De aceea pisicile sunt cinstite in chip deosebit la Mahom-
medani i, dintre toate animalele domestice i slbatice, numai
pisica e tinutd i hrnit in cas.
Mai mult, se crede cd o pisicd se gsete chiar i in raiu.
Eind Noe din corabie, ar fi adus jertfd mai Intaiu lui
Dumnezeu pe varful muntelui Araf, care nu e departe de Mecca,
i e, cai aceasta, loc de pelerinaj pentru Mohammedani.
Aici, dupd obiceiul vechiu, aduc jertfe de berbeci, a cdror,
carne o. dau sracilor.
Jertfele acestea, numite Curban", le aduc, fiindcd ei cred c
pe lumea cealalt ar fi o punte, numit tot aa ca i muntele
acesta, pe care au s treacd toate sufletele la raiu, deasupra
unui mare rail de foc, avand i acesta acela nume (Araf).
Lungimea acestui pod este de 500 de ani de cdltorie
pmanteascd; latimea abia ca a unui fir de Or de cal.
Cand ajung Mohammedanii la' capul podului, berbecii pe
cari i-au jertfit in lurna aceasta i i-au imprtit celor sdraci,
vor fi mari i iuti ca i cdmilele i totu vor putea trece repede
i cu sigurantd peste podul acela ingust ca un fir de pdr.
Dac pdcatele caldretului vor fi mai mari decat puterile
berbecului, atunci va cddea in raud de foc Araf, unde va suferi
chinurile cele mai ingrozitoare, pan cand se va fi curtit de
toate pdcatele, fiindcd i ei cred c nimeni cu pcate nu poate
s intre acolo.
Betio lui Noe. Eind Noe din corabie cu cei trei fii ai
si : Sim, Cham i Iafet (cari i la ei au aceleai nume), ar fi
plantat vit de vie i, band din roada ei, s'ar fi imbtat. Cham
ar fi vazut pe tatal sau gol i ar fi povestit aceasta razand
fratelui su. Auzind aceasta Iafet, a luat o manta i cu fata in-
toars inapoi sd nu vad goliciunea tatlui sdu, s'a dus i 1-a
acoperit. Trezindu-se Noe, a blestemat pe Cham, dorindu-i
rele i sd-i fie fata neagrd.
Arabii se cred urmaii lui Cham, fiind de coloare mai
neagrd. Iar Turcii i locuitorii din spre miazdnoapte, fiind mai
albi la fatd, se cred urmaii lui lafet cel binecuvantat.
Idris se chiam la ei Enoch, despre care cred c a fost
rpit de viu cu cdrut i cai in ceriu, de unde va veni din nou
pe pmant inainte de sfritul lumii i, alturi de Isus Hristos,
va lupta contra lui Tedzial (adicd Anticrist), dar amandoi vor
fi biruiti de acesta; de aceea Dumnezeu, in mania Sa, va pr-
pdi cu foc pe Tedzial i pe credincioii lui.
Despre Avram.
Despre Avram, Isac i Iacob cred cd au fost prorocii lui
Dumnezeu i printr' inii s'ar fi vestit nurnele lui Dumnezeu
mai intaiu fiilor lui lsrail (Beni israil") sau lehuda, adicd Iu-

www.dacoromanica.ro
 - 105 -
deilor. Despre Avram cred cd a trAit in zilele lui Nimbrod i
istoria celor trei copii din timpul lui Nabuchodonosor ei o
aeazd pe timpul lui Avram i a lui Nimbrod, spunnd cd cel
din urma a prins pe cel dintdiu i 1-a aruncat inteun cuptor cu
foc in oraul Ricca (in Bib lie Rages).
Patimile lui Avram sunt povestite astfel.
Predicand Avram numele lui Dumnezeu i legea circum-
cisiunii in impdrtia lui Nimbrod, acesta a dat poruncd sd-I
prindd, fiindcd voia ca el insui sd fie cinstit i privit ca Dum-
nezeu.
Prins i adus inaintea lui Nimbrod, Avram nu numai cd a
mdrturisit pe Dumnezeu ziditorul tuturor i ddtdtorul legii tierii
imprejur, dar a ardtat cd i Nimbrod e orn muritor, mincinos,
inchipuit, iar nu Dumnezeu adevdrat.
Poruncind acesta sd fie aruncat i ars in foc, Avram ar fi
cerut s vind Nimbrod insui sA-1 arunce in vdpaie, dacA e
Dumnezeu adevArat, nu prin altii.
Focul era, insd, foarte mare, incdt Nimbrod nu se putea
apropia de loc de cuptor ; de aceea ar fi incercat sd-i taie-
capul cu sabia. Dar nici aceasta n'ar fi putut-o sdvdri, Hinct
impiedicat de inger.
Atunci Nimbrod I-ar fi aezat inteo maind de aruncat sd-
geti i dintr'un turn inalt 1-ar fi aruncat in vApaie.
CAnd a cdzut acolo Avram, indat ar fi izvordt un izvor
bogat, care ar fi stins focul i 1-ar fi pdstrat neatins. (lzvorul 11
aratdoi astdzi In Rages).
Scdpat din mar-tile lui Nimbrod, Avram s'a dus 41a Mecca
cu familia sa, unde a voit s jertfiascd pe fiul sdu Isac (1shac),
din porunca lui Dumnezeu, pe muntele Araf. In cap. 46 al co-
ranului cetim cd Avram ar fi zis cAtre Isac :
- Fiul meu, mi s'a spus in vis sd-ti taiu capul ; spune-
mi ce zici ?
Acesta a rspuns :
- FA ceea ce ti s'a spus ; eu voiu rdbda cu tdrie toate.
Mai povestesc cd Avram era primitor de oaspeti.
De aceea i-ar fi aezat cortul ski inteun loc, unde sd,
nu treacd nimeni, frd ca sd-1 cerceteze mai intdiu pe el. Toate
drumurile duceau i se opriau inaintea cortului sdu, care era
unde este astzi Mecca.
Dela el ar fi invdtat Mohammedanii s primiascd gratuit
i s cinstiascA pe pelerinii din toatd lumea, frd nici o deose-
bire de neam i de lege.
IntamplAndu-i-se odatd lui Avram sd nu aibd nici un oaspe
la masd, Dumnezeu i-ar fi trimis pe arhanghelul Gavril in form
de ceretor murdar, cu unghiile mari, sub care se strAnsese nes-
pus de multd murddrie.
Vzdndu-1 aa, Avram n'a voit sd-1 primiascd la mash'.

www.dacoromanica.ro
 - 106 -
Supdrat, Dumnezeu i-a descoperit prin acelas arhanghel,
6* nu trebue privitd nici curdtenia, nici murdria oaspetilor, ci
toti trebue primiti cu aceeas cinste i omenie.
De aceea au obiceiul s spund c prnzul nu e al tatlui
de familie sau al stpnului casei, ci al lui Dumnezeu i, in ur-
mare, comun.
Ismail cred c a fost de o potriv cu Isac in binecuvntarea
printeascd i cd dela acesta i au obarsia Arabii. In cele po-
vestite de Bib lie despre Sara, care a gonit dela cas pe Agar
i pruncul ei Ismail, Mohammedanii mai adaogd cd. Sara voia
sd ucidd pe Agar si fiul ei, dar a fost oprit de Dumnezeu.
Cnd Agar, isgonit de acas, rtcia cu micul Ismail de mnd
prin desertul Arabiei si era in primejdie s moard de sete, ea
c s nu vadd moartea cumplit a fiului ei, ar fi plecat i 1-ar
li lsat pe acesta singur. Rscolind copilul nisipul cu picioarele,
ar fi tsnit numai dect bogatul izvor, numit de ei abzetnzem",
nu departe de Mecca, in drumul ce duce spre muntele Araf, de
unde obisnuesc s bea si s ducd apd, pentru pstrare, in sticle
deosebite, pelerinii acestor locuri.
De altf el chiar coranul spune cd trebue privit ca Intregirea
desvarsirea legii date odinioar de Dumnezeu lui Avram,
pe care Moise i lsus Hristos n'au putut-o intregi i desvrsi ;
de aceea, din noua lege nimic nu se poate lua i nimic nu se
poate adaoge.
Celelalte prti din istoria lui lacob si a celor 12 fii ai sdi,
vnzarea lui losif de cdtre fratii si negustorilor din Egipt, robia
i scdparea din robia egipteand, toate sunt povestite ca in istoria
biblica.
Moise.
La fel se vorbeste despre Moise cel lepdat de mamd-sa
In apa Nilului, luat i crescut mai apoi de fiica lui Faraon, pe
urtn prigonit. i anume :
Cnd Faraon (numit la ei, firaun) stpnia asupra neamurilor
din acea parte, nemultumit cu cinstea ce i se ardta ca unui m-
prat, a voit s i se inchine oamenii, ca unui Dumnezeu ; de
aceea s'a impodobit cu pietre foarte pretioase, cu haine strAlu-
citoare de aur si de argint ; avea diamante i pietre scumpe
pnd si in barbd.
Venind odatd fiica sa cu copilul ei adoptiv Moise, atunci
abia de trei ani, i luandu-1 Faraon in brate, copilul a inceput
s.-1 tragd i s-1 smulgd de barb.
Supdrat, Faraon voi s ucidd bdiatul.
Dumnezeu a luminat atunci mintea fiicei lui Faraon, s.
propund tatlui ei urmtoarele :
Pentru a vedea, dacd biatul are cunostint de ce e bine
i rdu, s i se pund inainte cloud farfurii : una plind cu aur,

www.dacoromanica.ro
 - 107 -
cealaltd cu jratic. Dacd va lua din cea cu aur, va fi semn cd a
ajuns la anii priceperii i tie s deosebiascd lucrurile bune de
cele rele. Dacd va lua jratic, va fi lmurit c incd n'a ajuns
la judecat i, deci, el, cai nebunii, fiarele, pietrele, lemnele i
fiintele fdra judecatd, nu e rspunzator de fapta sa.
Fcnd Faraon aa, cum 1-a invtat fiica sa, Moise ar fi
luat piratic i, creznd c e de mncare, I-a dus la gurd, ar-
zndu-i limba aa de tare, inct a rmas gngav toatd vieata.
Aa a scdpat Moise de moarte in copildrie.
Minunile lui Moise Mcute inaintea lui Faraon pentru eli-
berarea poporului sdu se povestesc aproape la fel ca in Biblie.
Nu intrd in planul lucrrii de fat inirarea lor cu deamnuntul.
E de insemnat, insd, c aproape fiecare istorioard biblic e
schimbatd intr'un fel sau altul, mai mult sau mai putin potrivit
cu adevrul.
Astfel, ei cred cd. Maria, mama lui Isus, e Maria (Miriam),
sora lui Moise i a lui Aron. Mai deparie cd, frd de toiag,
Moise n'ar fi fost in stare s facd nici o minune. Recunose,
ins, cd legea mosaicd sau Tora (Teurat") a fost data' din
ceriu muritorilor ca o intregire a legii lui Avram i toti Israilitii
cari au crezut i au urmat aceast lege, pand la venirea lui Isus
Hristos, s'au mntuit i la judecata cea de obte a lumii, vor
veni i ei sub steagul lui Moise.
Pe David 11 socotesc legiuitor, iar cartea lui, Psaltirea
(Zelfur"), cred cd i s'a trimis din ceriu cu scopul de a invta
pe oameni cd Dumnezeu e ziditorul tuturora i cum trebue s
ne rugdm Lui, ca s fie milostiv ; cu alte cuvinte Psaltirea ar fi
o intregire a Torei sau a Pentateuhului.
Si pe Solomon II cred mare profet. Pe lngd alte daruri,
acesta ar fi avut pe acela de a porunci demonilor i gigantilor
(dzin"), de a cunoate graiul dobitoacelor, psdrilor i tuturor
vietuitoarelor. Mohammedanii sunt de credint c toate vietui-
toarele 4i au felul lor propriu de a vorbi. - Mai povestesc
despre el c.d.. ar fi avut o nevastd foarte frumoasd cu numele
Belchiz, de dragul creia ar fi zid't el cele mai multe palate in
cele mai multe locuri : unele de marmord, altele de sticl, altele
de aur i de argint, fiindcd Mohammedanii toate ruinele vechi
ale Grecilor cred cd au fost palatele lui Solomon. - Biserica
din Ierusalim, intemeiat de Constantin cel Mare, restauratd i
mdrit de lustinian i de multi alti imprati cretini, chiar in
forma cum exist astzi, ei cred c e clddirea lui Solomon, M-
cutd cu ajutorul demonilor. Despre un stlp mare i Malt de
35 de coti spun cd 1-ar fi adus o drcoaicd insdrcinat care,
trindu-1 dui:id ea cu mare greutate, I-a trntit in tinda bise-
,

ricei, unde st i acum. - Mai cred cd Solomon poruncia i

vnturilor care 11 duceau, pe aripile lor, ca nite cai nzdrvani
prin vzduh. - In capul numit al mutei se spune cd Solomon

www.dacoromanica.ro
 - 108 -
ar fi adunat o mare ostire de ingeri, oameni i dobitoace. Re-
trgndu-se cele dinti cloud' ostiri, a vdzut cum vine roiul de
muste ca un rti. Atunci ar fi zis Solomon :
- 0, mustelor, intrati In locuintele voastre, sd nu vd strice
Solomon si armata lui.
Mustele au zmbit.
Nu peste mult, toate pasdrile sburtoare erau In slujba lui
Solomon. Mustele nu. Atunci ar fi intrebat Solomon:
- Cum se face cd nu vci musca ? 0 voiu pedepsi si-i
voiu tia capul, dacd nu-mi d seama, pentru ce a lipsit atta ?
Musca ar fi rdspuns :
VAd c nu stiti. Vin din Saba cu vesti adevrate. Acolo
am gsit o femee stpnind (aluzie la regina din Saba, despre
care Biblia povesteste cd a venit s vadd mrirea si Intelep-
ciunea lui Solomon) si am sHit-o pe ea ;si poporul ei, sa se
Inchine soarelui, nu lui Dumnezeu.
In alt cap se vorbeste c un vierme ar fi dat de stire de-
monitor cd Solomon a murit. Acesta, anume, caprins de mari
dureri, s'ar fi rezemat pe bt si, desi a murit, prin o minune
dumnezeeasc, el Inca nu s'a prbusit cu btul de care se re-
zema la pdmnt. Demonii, vzndu-1 asa, credeau ea' doarme.
Nscndu-se atunci un vierme de pdmnt, a ros btul de care
se proptia Solomon si atunci a azut acesta grmadd. Din
aceasta au cunoscut demonii cd a murit i de atunci au vdzut
cd pot face strickiuni oamenilor.
Despre Mntuitorul Hristos.
Despre Mntuitorul Isus Hristos cred cd a fost unul din
cei mai mari profeti si unul din cei mai buni muritori, ndscut
dup chipul si asemnarea lui Adam, din fecioara Maria si
Duhul Sfnt, dar, cu toate acestea, n'a fost dect un orn, mu-
ritor din fire, pstrat, Ins, pn acum nemuritor In ceriul al
treilea, uncle a fost ridicat. i unde v rmnea pnd la venirea
lu Tedzial, adid a lui Anticrist. Atunci se va cobort din ceriu,
ca s omoare pe Tedzial, dar va fi ucis de acesta. Indat dupd
moartea lui Hristos, Ingerul va sufla din trambita Invierii si Isus
va Invia odatd cu toate fdpturile.
Despre nasterea lui Isus povestesc acestea
Dumnezeu ar fi hotrt s desfiinteze Vechiul Testament si
s Introduc pe cel Nou, adicd Evanghelia lui Hristos In lume.
A trimis, deci, pe arhanghelul Gavril la fecioara Maria sd-i
spund, cd ea va naste un copil, pe Isus Hristos, din Duhul
Sfnt (in Coran se zice din sufletul lui Dumnezeu"), Ora s
cunoascd brbat. Dumnezeu H va umplea de intelepciune si de
stiinta evangheliei Inc din pntecele mamei sale si el va fi
until din cei mai mari profeti si mai buni oameni.

www.dacoromanica.ro
 - 109 -
Si fiindcd fecioara se indoia de cuvintele Arhanghelului,
acesta i-a rspuns cd pentru Dumnezeu nu e mai greu s z-
misliasc un copil In pantecele fecioarei decdit sd plmdiasc
din lut pe omul cel dintiu.
Venind sorocul, s'a nscut Hristos sub un palmier umbros
sau, dupd altii, sub un smochin.
Auzind, frisk judectorii Evreilor c o fecioar fr brbat
ar fi nscut copil, socotind-o pdcatoas, au intrebat-o cu stric-
tet : cum, cnd i cu cine ar fi svrit pdcatul acesta mare
i nemaipomenit In tot poporul lui Israil ?
Fecioara rspundea cu statornicie, cd ea a nscut copilul
f Art brbat i Mid pcat trupesc. Cum a fost cu putint lucrul
acesta, s intrebe de insusi fiul ei, care le va rdspunde toate i
va arta nevinovatia ei. Dac nu va face aceasta, atunci s'o
judece i s'o osndeascd dup vrednicie.
Auzind judecatorii aceasta, au Intrebat pe copilasul din
bratele Mariei, cine-i este tat ? Isus ar fi rspuns numai decal,
cd mam-sa e fecioara Maria, iar tat ii este puterea lui Dum-
nezeu insuflat in pAntecele Mariei prin Gavril, iar el e profetul
Dumnezeului celui Preannalt, care va avea sd-i Invete mn-
tuirea i adevrul.
Dup acestea, judecdtorii au dat drumul fecioarei Maria,
dei mai inainte, dup. legea lui Moise, au osndit-o la moartea
cu pietre.
Cred c Dumnezeu ar fi dat lui Isus Hristos puterea s
fac orice minuni ar voi, dar mai cu seamd aceea de a invia
pe cei morti. De aici zicatoarea lor c bolnavii trebue s des-
ndjduiasc neavndu-L pe Isus.
Afard de multe Invieri de morti, spun ea Isus ar fi zidit din
lut rndunelele i alte pdsri. Evanghelia scrisd ar fi primit-o din
ceriu. Isus ar fi avut stiinta cereasca 'a evangheliei innscutd.
Adevrata evanghelie, insd, a fost falificat de Paul (ei il
numesc Poles), fiindc n aceea s'ar fi cuprins i numele i
sosirea lui Mohammed dupd Isus Hristos. In cap. 70 al Cora-
nului se spune cd va veni dupd mine un trimis cu numele de
Mohammed pe care il vor numi cu numele mincinos de Mog.
Spun c i se face nedreptate lui Hristos din partea cre-
tinilor, cari II mrturisesc fiul lui Dumnezeu. De aceea, la ju-
decata din urm, El cu evanghelia sa se va scuza Inaintea lui
Dumnezeu, c el n'a spus nici odat CA este fiul lui Dumnezeu,
ci fiul Mariei, i c ar fi prezis ca, dup el, va veni Mohammed,
cel din urrnd dintre profeti, cdruia toti trebue sd-i creadd, fiindc
altfel nu pot s scape de pedepsele vecinice.
Mai cred cA Hristos n'a fost rstignit, nici n'a murit, fiindcd
intreabd : Cum ar fi putut omort Evreii pe un orn zidit Intru
nestricciune de insui Dumnezeu ca s rmie pnd la venirea
lui Tedzial.

www.dacoromanica.ro
 - 110 -
Hristos ar purta chipul tuturor popoarelor, fiindcd ar fi
fost zidit dupd chipul si asemnarea lui Adam. Astfel, Moise a
fost profetul fiilor lui Israil, Mohammed al poporului arab, iar
Hristos al tuturor neamurilor.
Deci, toti muritorii cari, inainte de venirea lui Mohammed
si propovduirea coranului, ar fi crezut in evanghelie i in
Hristos, s'au mntuit. Cari au fost inselati de evanghelia minci-
noas a lui Paul, vor pieri. De acestia se va lepda si Isus in
ziva judecdtii din urmd.
Suirea la ceriu a lui Hristos cu trupul o infliseazd astfel:
Cnd ar fi prins Evreii pe Hristos si 1-ar fi dus la jude-
catorul lor (ei nu stiu nimic de Caiafa si de Pilat) i ar fi fost
osndit de acesta la moartea crucii, Isus ar fi intrebat pe Dum-
nezeu, care e vointa sa : sd fie rdstignit de vrdjmasii si, sau
sd fie eliberat ? Dumnezeu i-ar fi rspuns prin Gavril cd El 1-a
zidit In chipul tuturor oamenilor, de aceea el trebue s se schimbe
in persoana oricdruia din'Evreii cari I-au osndit la moarte.
Astfel Hristos Indat ar fi luat chipul i asemnarea judecdto-
rului celui mai mare, pe care apoi Evreii, creznd ch. e Hristos,
1-au legat, biciuit, chinuit i rstignit pe cruce. lar cnd jude-
cAtorul acela nenorocit spunea c el nu e Isus, nici profetul lut
Dumnezeu i nici n'ar fi spus vreodatd asa ceva, Evreii, bat-du-
du-si joc de el, i spuneau cd acum tdgduete dupd ce a vestit
altfel mai intaiu In intreg poporul. Hristos cel adevrat, pe ne-
observate, ar fi disprut din mijlocul lor nevtmat i s'ar fi
ridicat in al treilea ceriu, unde asteaptd venirea lui Tedzial si
judecata din urtn, precum i rzbunarea cuvenit asupra ne-
credinciosului popor evreesc.
Despre Domnul nostru Isus Hristos mai povestesc i alte
lucruri mai mult sau mai putin potrivite cu adevrul, pe care nu
le mai amintim, fiindcd nu infra In planul nostru.
Despre Apostolii lui Isus Hristos.
Apostolii Mntuitorului nostru Isus Hristos spun, dtipa
evanghelie, c ar fi fost 12 si-i numesc cu aceleasi nume. Ace-
stia ar fi vestit evanghelia in toat lumea, dup urcarea la ceriu
a lui Hristos i multi ar fi primit credinta crestind printr'insii.
Aceasta, prt cnd adevrata evanghelie, scris chiar de mna
lui Dumrrezeu i incredintatd lui Isus Hristos n'a fosf stricatal
de Poles (Sf. Pavel). (Despre Apostoli se vorbeste In capul des-
pre Avram al coranului, unde se spune cd acesta ar fi fost tatl
lui Moise).
Poles, unul din apostolii lui Hristos, intrebat odatd de
ucenicii si, dac dupd Hristos va mai veni vre un profet sau
nu ? ar fi rdspuns : Nu! Si cnd acestia ar fi intrebat, ce in-
semneazd atunci numele Mohammed: scris in evanghelie, despre
www.dacoromanica.ro
 - 111 -
care Hristos spune cd va veni dupd el, ca s-i invete tot ade-
vrul, atunci Poles ar fi stricat adevrata evanghelie i in loc
de Mohammed ar fi scris firaclitis" (care la evanghelistul loan
se cetete Paracletos, adicd Mngietor), adognd c Isus Hristos,
fiul Mariei, ar fi fiul lui Dumnezeu, lucru pe care nici Isus nu
1-a spus despre sine, nici nu s'ar cuprinde in adevrata evari-
ghelie, data din ceriu. Prin Poles i ucenicii si s'ar fi rspandit
aceastd greeald in toat lumea cretin.
De altfel adevratul inteles al evangheliei se cuprinde
cred ei, in coran ; iar ce nu se cuprinde acolo, ar fi adogiri
i ndscociri de ale lui Poles.
Despre moartea lui Poles au urmdtoarea poveste :
El s'ar fi ludat c nu va muri nici odat, ci, ea i Hristos,
se va ridica la ceriul al treilea. Ca s incredinteze pe ucenici
,

despre ceasta, ar fi pregtit un vas mare de pmnt, in care

putea sd incapd i el. Acest vas, fr s tie cirieva, 1-a umplut
cu argint viu sau mercuriu i 1-ar fi aezat in pmnt aa fel,
Meat gura vasului era la suprafata pdmntului. Pregdtind toate
acestea, a vestit pe ucenicii si cd se apropie ziva urcdrii sale
la ceriu, de aceea le-ar fi poruncit s postiascd i sd se roage
cu el timp de 40 de zile i nimeni, inainte de acest termen, s
nu intre in odaia lui. Pe cnd ucenicii priveghiau i se rugau
astfel, Poles ar fi intrat in vasul acela plin cu mercuriu, care,
se tie, are proprietatea de a ptrunde i a roade totul, aa M-
eat in 40 de zile nici urm n'a mai Minas din trupul lui. Intrnd
dupd acest timp, ucenicii lui Poles in odaia sa i nevdznd nici
o urm de trup omenesc, au crezut cd a fost ridicat in al trei-
lea ceriu i aa s'a rdspandit acest svon i intre ceilalti credin-
cioi i prin aceasta s'ar fi intins mai uor invtturile minci-
noase ale evangheliei lui
Unii Mohammedani mai simpli cred i acuma Ca' evan-
ghelia adevrat i nestricat de Poles s'ar gsi i astzi la
patriarhii cretini, dar e tinutd in ascuns s nu se vadd numele
lui Mohammed scris inteinsa. Taina aceasta ar incredinta-o ei,,
sub jurdmnt, urmailor lor.
Acestea despre sfntul apostol al neamurilor Pavel.
Despre Sfiritii Crestinilor, cinstiti, ca atari, si de Turci.
Inainte de toti e cinstit ca sfnt i la Mohammedani Sf.
loan Inainte-Mergatorul, pe care ei il numesc Iohana binzekrie"-
(loan, fiul lui Zaharie), i e pomenit in coran cu mare cinste._
Din moatele lui, afltoare in visteria impratilor Constantino-
politani, ar fi gsit cuceritorul sultan Mohammed mna dreaptd,
despre care inii Turcii mrturisesc cd e intreagd i nestricatd
dela cot pnd la degete i ar fi avnd pe ea o brtard de aur-
cu urmAtoarea inscriptie greceasc : zsp To5 &Too Icovvou zpo-

www.dacoromanica.ro
 - 112 -
Zpl.Loo = mana sfntului loan Inainte-MergAtorul. Aceasta se
pdstreazd si acum cu cinste in visteria secret a Sultanului i
se crede fr indoiald c e adevrata mand a Inainte-Mergatorului.
Noi, dei n'am vdzut aceste moaste, am fost cu toate aces-
tea incredintati de cei ce au vkut toate incdperile ascunse ale
Sultanului i de un aurar grec cu numele Eupraiota Rengli cd,
voind tatl Sultanului de acum Mohammed sd facd cercei pen-
tru urechile sultanei sale, mama Sultanului de astzi, i-ar fi spus
s caute mrgritarele si nestimatele, aproape frd numr, and-
toare in visteria sa, si sd aleagd pe cele mai bune pentru o
podoabd, cunt s nu se mai gsiascd alta.
Intrnd cretinul in visteria Sultanului i cdutnd prin du-
lapuri, a dat si de aceast mn a Sfntului loan i a cetit
ceeace am artat mai inainte. Acela lucru ni-1 mrturisesc i
arhivele patriarhale, in care sunt documente ce spun cd in vis-
teria imprteasc, intre alte lucruri pretioase, s'ar afla i mna
Sf. loan Inainte-MergAtorul.
Sfant mai e i pentru ei Nicolae, pe care-I numesc Sari-
saltyk baba".
Apoi pe Sf. Gheorghe, pe care-I tin, dupd rnduiala bise-
ricei grecesti, la 23 Aprilie si pe Sf. Dumitru la 26 Octombrie.
Sf. Gheorghe se numete Hedyrlez" i in ziva lui e ziva in-
ceperii rdzboiului, fiindc in aceast zi obinuesc soldatii i
armatele s se adune la un loc anumit i tot in aceasta zi se
scot caii la pune i lama se socotete sfarit.
Sfntul Dumitru numit Cassim, ceeace in limba arabd in-
semneazd imprtitor, e ziva incheierii rdzboiului i a imprtirii
celor trebuincioase pentru iarnd. In aceeasi zi, se aduc caii in
grajduri i se ingrijesc i de iernatul celorlalte vite.
Sf. Foca e cinstit numai la Turcii Dobrogeni. (Dobrogea
e vechia Mysia interior", (inferior ? adicd tinutul cuprins intre
Dunre, Marea Neagr si muntii Balcani). i WA pentru ce e
cinstit Sf. Foca de Dobrogeni. Locuitorii Mohammedani ai re-
giunii aveau supusi cretini, servitori i Romani, cari, potrivit
-cu rnduiala lor bisericeasc, au fcut intelegere cu stpanii
lor, s nu fie siliti sa munciascd in Duminici i srbdtori. Odatd,
inteo zi de Sf. Foca ce se tine la 22 lulie, pe timpul seceri-
ului, stpanul i-ar fi silit cu puterea s care recolta de pe camp
i sA o strngd grmad. Cand se aflau carele pe drum, se
deslntui o furtun mare i, nu se tie cum (poate de trsnet),
s'au aprins carel i au ars dimpreund cu toat recolta cmpu-
lui. Intamplandu-i-se aceast nenorocire pe neateptate i tiri-
cind despre pricina ei, lucrtorii cretini i rot/15.'11i ai acelui
Turc I-ar fi incredintat cA degeaba cerceteazd, fiindcd ei stiu
de vreme indelungatd c cei ce nu tin srbtoarea Sf. Foca
sunt pedepsiti cu foc i parjol. De atunci Turcii au inceput s.
,prznuiasca pe Sf. Foca, poruncind s nu munciasc in acea zi

www.dacoromanica.ro
 - 113 -
nici ei, nici slujitorii lor. Tot de atunci intreab mereu pe pre-
otii crestini, cnd e srbtoarea Sf. Foca, s nu supere pe Sfnt
prin nestiinta i purtarea lor necuviincioas. Astfel simplicitatea
omeneasca, pe cat e de fericit in bine, pe att e de nefericit
in ru, care a dat nastere la zeci i sute de credinte deserte
mai rspandite decat cuvintele evangelice i apostolice.
Despre sfarsitul lumii.
Despre sistemul fisic i teologic al lumii vom vorbi deo-
sebit in cartea despre disciplin. Acum s vedem, ce cred Mo-
hamedanii despre sfrsitul lumii i despre semnele ce vor pre-
merge acestui sfrsit.
ei cred c lumea va pieri prin foc. Anul, ziva i ceasul,
le stie numai Dumnezeu.
Semnele vor fi acestea :
Intiu, Musulmanii trebue sh cuceriasa Roma pe care ei
in limba turceasc vulgar o numese Kyzyl alma"=Pomul sau
mrul rosu si au si o profetie despre aceasta.
Profelia Mohamedand : Padissahmuz gielr, Kiafirn
memleki alr. Kyzyl almij alfir cbzeiler iedi ilamdek. Onlarun
Kegligy ider. Cui japhr Bag dikier, Ragoz baglar, ogli Kyzi olr
oniki ilden songra Christianm Kylydzi czicr ol Trki giri
sine Tuskiur".
Din cuvnt in cuvnt, se tlmceste astfel
Impratul nostru va veni, pmnturile celor necredinciosi
le va cuprinde, Roma o va asedia i in anul al saptelea o va
cuceri. Sabia necredinciosilor ptia in al 12-lea an nu se va
scoate, va stpni asupra lor, vor face fntni, vor sdi vii, vor
ingriji grdini, vor naste fu i fiice. Dup anul al 12-lea sabia
crestinilor se va scoate i Turcul o va goni Inapoi".
In temeiul acestei protein, poporul de rnd crede ca im-
prtia turceascd nu se va nimici deck pe la sfrsitul lumii.
Beniasfer. Al doilea, tlcuitorii profetiilor i ai coranului
spun toti c, nu numai imprtia turceasc, ci orice stpnire
mohamedand va fi supus i nimicit prin armele i puterea
poporului dela miaznoapte, cuvnt care in limba arab are in-
doit insemnare : Ben insemneaz fiu ; iar asfer, dac se ia la
plural, insemneazd expeditiuni sau armate si are singularul sefer;
iar intreaga expresiune ar Insemna : fii expeditiunilor sau ai
rsboaielor. Aster, la singular, mai insemneaza i galben sau
rosu, adic semintia sau neamul galben, care, precum spun, ar
fi neamul Sicalub adic al Slavilor sau al Rusilor. Nu e la Turci
prost sau invtat, care s nu stie c qmprtia otomand sau mo-
hamedan va pieri de mna neamului galben, dinaintea armelor
caruia se vor retrage dela Roma ptt la Darnasc. Desi au fost
btuti Turcii de attea ori i pti acum de Germani, totusi nu
Analele Dobrogel 8
www.dacoromanica.ro
 - 114 -
desndjduesc Ca' vor cuceri odat Roma i nu se vor retrage
deck dinaintea altei semintii dela miazdnoapte. lar cand armele
cretine vor ajunge la Damasc, .atunci nu e departe sfdritul lumii.
Al treilea, din istoria minunatd a lui Alexandru cel Mare
din Macedonia (care la Arabi si la Turci are opt sau douspre-
zece volume) cred cd pe timpul acela va fi un neam cu numele
alzedz-Medzalz, denumire ce pare a fi o coruptiune a lui
Gog-Magog din Sf. Scripturd. Oamenii din acest neam vor fi
aa de mici de statur, nct un soldat de al lor si-ar putea
aeza toate armele si vestmintele sale de un paiu i s'ar putea
culca la umbra lui, ca noi sub un platan vechiu i rdmuros.
Astfel, cand acetia vor gsi vre o gheatd de a noastrd, vor
zice : ce cas mare am gsit ! Despre acest neam, spun ei cd
ar fi avut multe rdsboaie cu Alexandru cel Mare i c acesta
ar fi avut s indure multe din partea lor. In sfarit, cu ajutorul
lui Dumnezeu, i-ar fi invins inteo btlie si gonit dincolo de
muntii Kafkat (Caucaz) iacolo i-ar fi inchis cu zid puternic, nu
de piatr, ci de aramd si de acolo nu pot sa mai scape dect
numai la sfritul lumii. Dupce amesteatura aceea de neamuri
Hedziedz-Medziedz va fi desprtit de lumea cealalt astfel prin
acel zid, neavnd ei alte unelte s drame zidul de aramd, se
apucd sa.-1 lingd cu limbele si inteo noapte Il subtieazd ca pe
o frunzd de ceapd. Vdzand ei aceasta, cred cd au scdpat si a-
tunci strigd de bucurie, cand iatd zidul se ingroas si se face
iards cum a fost la loc. Noapte de noapte, ei se aznesc s-1
ddrame, iar dimineata Dumnezeu ii ridica la loc. Cand, insd,
odatd Dumnezeu le va da voie s roadd zidurile cu totul si
neimpiedicati s nvliascd in lumea locuit (in limba arabd:
Rebimeskium"), ca nite lcuste vor npdi pretutindeni (mul-
timea lor ar fi nesfarsit) rozand tot ce vor gsi in cale: vie-
tuitoare si nevietuitoare. Pe Musulmani, ins, Ii va pdzi Dum-
nezeu nevtmati si intregi de furia lor si tot asa vor rdmanea
i pe timpul stpanirii tiranice a lui Tedzial, despre care pove-
stes c urmtoarele :
Tedzial va fi omul cel mai ru dintre toti muritorii, intru
toate vrjmas lui Dumnezeu si profetului, nelegiuit frd de seam.
Intdiu se va ardta in Damasc, apoi in Ierusalim, In Medina si
Mecca i va face minuni mari i neauzite cu metesuguri vrji-
toresti. lntre altele, spun cd va avea un asin ndsdrvan de forma
lui Burak al lui Mohammed, pe care va caldri i din ai cdrui
peri, ca din tot atatea instrumente muzicale, vor esi cantrile
cele mai frumoase si mai plcute care vor amgi pe asculttori.
Toti oamenii if vor urma, afard de Musulmanii cei adevdrati.
(Prin acest Anti-Mohammed va lsa Dumnezeu s fie incercati
si credincioii profetului). Timp de trei ani, credinciosii aceluia
il vor cinsti ca pe un Dumnezeu si se vor bucura de toate pl-
cerile pe care le vor putea iscodi cu mintea sau cu pofta tru-
www.dacoromanica.ro
 - 115 -
pului. Cei ce nu vor crede aceasta, i vor lua pedeapsa, aa c
orice vor atinge sau vor lua in mn, se va preface in aur,
incat, prefcandu-li-se in aur i 'Daiwa i apa i lemnele de foc,
in cele din urtnd vor muri de foame i de sete. Toti cati vor
strui in credinta mohamedand vor avea un semn In frunte, ca
sd se deosebiasc de altii.
Mehti. Trecand cei trei ani de stpnire ai lui Tedzial,
Dumnezeu va trimite pe Mehtiizeman. Acesta cu brat puternic
i arme norocoase va ucide pe toti credincioii lui Anti-Moham-
med, apoi va intri pe Mohamedanii cati au mai rmas in
credinta coranului i va stpani i el trei ani in diferite prti
ale pmntului.
Coborarea lui Hristos din ceriu, Sfarindu-se acestea, Isus
Hristos va cobori din ceriu i in 40 de zile va invinge pe Ted-
zial i toti necredincioii cu arme norocoase, rmnnd pe pmnt
numai credincioii. In cele din urm va muri i el senin i im-
pcat. Dupd moartea lui, la trei zile, ingerul mortii (pe care ei
il numesc Israphil) va sufla din trmbita cea mare, Meat sunetul
ei se va auzi pe tot pdmantul. La sunetul acesta, toti ingerii i
toti Musulmanii vor muri plcut i dulce, deodat. Dumnezeu a
lsat s se intmple aa, ca s nu se Inspimnte de nruirea
lumii intregi. Dupd ce vor muri toti Musulmanii, Israphil va mai
sufla odat din trmbit, dar aa de groaznic, incat toate fiin-
tele de pe uscat i din apd se vor preface in praf i nisip, mai
rmnnd in viatd singuri cei necredinciosi i diavolii, pe cari
Dumnezeu i mai tine, ca sa-i prpdiascd ingrozitor odat cu
intreg universul. Atunci Israphil va suna a treia oard. La sunetul
acesta, stelele, soarele, luna i toate corpurile cereti se vor
prdbui i se vor preface in nisip. Atunci vor pieri i cei necre-
dincioi i diavolii.
Dupd acestea, urmeazd invierea tuturor i judecata de apoi.
ca sd nu se pard glume toate acestea, s se tie cd ele
se cuprind in cartea numit Moharnmedia (vieata lui Mohammed),
pe care, fiindcd n'o avem la indemand, nu putem s'o intrebu-
intm, dect in msura de care ne amintim de ea.
In cele din urm, Dumnezeu va porunci ingerului mortii
Israphil s se sinucid, ca s fie fdptur care s nu guste moarte.
Murind i acesta, incepe invierea mortilor i judecata de
apoi, precum urmeazd.

Despre Invierea mortilor si judecata de apoi.

Cel dintiu care va invia, dupd pieirea tuturora, va fi inge-
rul Israphil. Atunci luandu-i acesta trmbita lungd de 500 de
ani de caltorie i stand in lerusalim va sufla i toate sufletele
vor sbura la trupurile lor. Cand va sufla a doua card, toti mortii,
ingerii, oamenii i toate vietuitoarele dela Adam i lurnea cea

www.dacoromanica.ro
 - 116 -
dintiu pnd la eel din urtnd orn, vor invia cu hainele cu care au
fost inmormntati, avnd pcatele scrise pe frunte i purtnd povara
greelilor in spate. Cei buni i credincioi vor strluci ca soarele,
luna i stelele, iar cei ri vor fi cu chipuri deosebite ; unii vor
aparea cu fetele innegrite, diforme, neruinate, avnd capete de
porci si limbd groas, incat nu mai poate incdpea in gur. Aa :
cmdtarii, neitorii, mincinoii, gritorii de hula. Impratii, regii,
principii i altii mai mari se vor ridica atunci din multime ca
muntii. Aceasta, pentruca s nu aib in dosul cui s5-i ascundd
pcatele, ci toate vitiile i frdelegile tiranilor s se van' in
fata lor i s se simtd cu att mai ruinati.
Mai spun cd cei ce au iubit pompa i mdririle lumeti
trectoare vor fi cdlcati in picioare de altii.
Toate popoarele vor fi imprtite in 70 de cete i vor sta
inaintea judecdtii dumnezeeti. Acolo nu va fi nevoe de martori.
Toate membrele corpului fiecdrui orn vor da glas atunci i vor
mrturisi toate cele svarite printrInsele.
Arhanghelul Mihail va aduce apoi cumpria drepttii dum-
nezeeti, ca s se deosebiasca sufletele celor drepti de ale celor
nedrepti.
Atunci vor venl Moise, Hristos i Mohammed cu cetele lor
mnaintea lui Dumnezeu, umbrind pe credincioii lor sub steaguri
mari. Aceia, Insd, cari nu vor fi umbriti de nici un steag, se vor
osndi. Atunci Evreii vor striga ctre Moise, iar cretinii cdtr
Hristos: Ne-am increzut in cuvintele voastre i. iat acum suntem
osnditi. Moise, ins, va rdspunde Evreilor i Hristos cretinilor
cd mintese, pentruc, dad ar fi crezut cuvintelor lor f n'ar fi
falsificat Tora i Evanghelia, ar fi aflat c cel din urm dintre
profeti va fi Mohammed i printr'insul ar fi primit cuvntul lui
Dumnezeu intreg i curat, precurn e scris in coran. Apoi Hristos
i va mai cere scuze inaintea lui Dumnezeu, cd el nu s'a numit
nid odat fittl lui Dumnezeu, ci fiul Mariei i atunci toti ingerii
i credincioii musulmani vor mdrturisi i vor striga, cd nedrep-
tate i inelciune s'a fcut lui Isus Hristos din partea pstorilor
i a necredincioilor.
Dup judecata muritorilor, se vor ridica animalele, psdrile
i toate fpturile vii, ca s-i rdshune oaia pe lup, porumbul
asupra uliului sau a oimului i aa mai departe. i Dumnezeu
va rdsplti tuturora dupd dreptate prin Intelepciunea i tiinta
sa nemrginit.
Pe urm vor veni animalele de cas, anume, caii, asinii,
catrii, boi . a. i vor cere socoteat dela stpnii lor, pentru
ce i-a silit, cnd le-au cAzut potcoavele, s meargd pe drum
ru i pietros, pnd ce li s'au rupt unghiile sau copitele? Pentruce
i-au incarcat cu poveri peste puterile lor ? De ce a mai fost pus
la jug boul cu grumazii rniti ? De ce n'a lsat putin lapte in
ugerul cmilei, al vacei, al caprei . a. s-i poat hrni i acestea
www.dacoromanica.ro
 - 117 -
puii for ? Pentru toate acestea, Dumnezeu va judeca cu dreptate
si va pedepsi cu strsnicie asprimea stpnilor nemilostivi.
Pe urtn vor cere dreptate dela Dumnezeu singuraticele
prti ale corpului omenesc. Capul pentruce n'a Jost ras in fiecare
zi de Vineri. Ochiul, pentruce a fost silit s priveascd lucruri
necuviincioase i pentruce n'a fost unsdeasupra (cu vopsea neagr)
cnd s'a imbolnvit sau a slbit de bdtrnete. Urechea, pentruce
a ascultat minciuni i s'a impotrivit cuvintelor adevrului din
coran ? Limba, pentruce a grit printeinsa minciuni si a gustat
din cele oprite : carne de porc, vin s. a. Dintii, pentruce au fost
Intrebuintati la scopuri nelegiuite ? Buzele, pentruce au srutat
nevasta altuia sau femeile stricate. Nrile, pentruce au rnirosit
tmia crestinilor sau sudorile din sttul sotiilor altora. Mnile,
pentruce au deschis anumite oddi, pentruce au furat si au svrsit
anumite pcate. Picioarele, pentruce au grbit la svarsirea rdului
si au intrziat la faptele bune. Unghiile, pentruce n'au fost tiate
si cut-gate ; iar dac au fost tdiate, pentruce au fost aruncate
la pmnt, casi cum ele nu s'ar tinea de trup. Asemenea si
alte prti ale trupului se vor plnge, dacd au fost intrebuintate
numai pentru pofta trupului, iar nu dupd rnduiala lui Dumnezeu.
Si alte multe ca acestea.
Sfrsindu-se toate acestea, toate animalele vor pieri numai
decal, prefcndu-se in pulvere, afar de trei : o'cmil, o pisicd
un cal, (Burak al lui Mohammed), care vor fi si ele pArtase,
de dragul lui Mohammed si al celorlalti Musulmani, fericirii
vecine.
Despre judecata cea deosebi a credincioilor.
DupAce se vor alege credinciosii de necredinciosi, musul-
manii anume din celelalte 70 de cete, Dumnezeu va arta greu-
tatea pcatelor svrsite de ei in viat. Pentru credinta lor, sunt
vrednici de raiu ; pentru pacatele lor, ins, vor trebui pedepsiti
si curatiti in Araf. Curtirea si-o inchipuesc astf el :
Inaintea portii raiului ar fi o groapd foarte mare si adancd,
prin care ar curge raul de foc numit Araf". Deasupra gropii si
a raului de foc ar fi o punte numit Sirat", lungd de 500 ani de cl-
tode, dar lat abia de un fir de pr sau ca o dung de foarfece.
Pe aceast punte ingust trebue s treacd oamenii ri raiu. Atunci
ingerii vor aduce cmile s facd mai repede drumul cei credin-
ciosi i dornici. CAmilele sunt, ins, berbecii pe cari i-au jertfit
pe muntele Araf, cnd au visitat Mecca. Dac cineva a avut
bundstare si nu s'a dus la Mecca, nu va avea cmil pe lumea
cealalt si va fi nevoit s facd, pe jos, drumul acela de 500 de
ani. Cine a fost, ins, la Meca si a adus jertf de berbeci, va
avea cmile i va trece foarte repede puntea raiului.
Dac, ins, cineva are pcate grele pe care nu le poate

www.dacoromanica.ro
 - 118 -
duce berbecul-cmil, atunci cade pe pe punte In raul Araf,
unde arde i se curteste bine. Cnd va fi curat, va IncAlica din
nou pe berbec i va infra fr intrziere pe poarta raiului.
lar dac e cineva cu totul lipsit de pcat, atunci va face,
ct ai clipi din ochi, tot drumul acela aa de lung i va 'infra
In raiu, WA de nici o piedicA.
Cum e raiul, vom arta un capitol deosebit. Acum s
trecem la Araf i la Dzehennem, ghehenna, sau iad.
Despre Araf,
(neterminat)

(La Academia Romn. Sectia manuscriselor. Bucuresti. D. Cantemlr,

Scrieri diverse No. 330. Transcris i redat In romneste de
loan Georgescu,
profesor la liceul Mircea cel 136.trAn"
din Constanta.
Rsum.

Demtre Cantemir, prince de Moldavie, a t sans doute

un des crivains, les plus dous, mais la fois dpourvu de
chance parmi tous ceux que l'histoire de la littrature connait.
Il parlait les langues : turque, persane, arabe, neo-helne, latine,
italienne, russe et roumaine et il comprenait entirement le grec
ancien, le slavone et le franais.
l'aide de ces langues, il tait verse - comme peu
' d'autres - dans les trois grandes civilisations : antique, occi-
dentale et orientale.
En 1714 il a t lu membre de l'Acadmie de Sciences
de Berlin.
En cette qualit il a crit en latin Descriptio Moldaviae",
ouvrage qui n'est pas simplement un trait de geographie des-
criptive, mais de plus encore de gographie physique, politique
et culturale, de sorte que Mr. N. lorga avec raison la nomme
une veritable encyclopdie, vu que D. C. est justement consider
comme le prcurseur du sicle suivant et son mrite est eminent
pour la raison que son style est trop leve pour son sicle, peu
apte alors A. le concevoir.
On juge que son principal ouvrage est sa fameuse histoire
de l'empire ottoman intitule : Historia incrementorum atque
decrementorum aulae othomanicae", ouvrage traduit immdia-
tement aux principales langues europeennes : anglaise, francaise
et allemande, - aussi le traducteur allemand disait-il que
c'tait une oeuvre sans pareille" pour son temps.
En verit, peu d'hommes ont connu l'orient, et plus parti-
culirement la vie des mahomtans, aussi bien que D. C. 11 tait
www.dacoromanica.ro
 - 119 -
second dans ce but non seulement par la connaissance de tant
de.langues orientates, mais aussi par son sjour ininterrompu,
durant 22 ans, Stamboul, rsidence des sultans, oft il avait
un joli palais et, en qualit de reprsentant de la Moldavie, il
entretenait des troites relations avec toutes les personnalits
marquantes, politiques et culturales, de cette capitale.
Il tait en meme temps bon dssinateur et musicien. Il
nous a donn des importantes compositions et des traits sur
la musique turque. Il a dssin une des premires cartes de Ia
Moldavie, de m'me que le plan de Stamboul, a. ct d'un grand
nombre des esquisses gographiques sur le Caucase oriental.
A propos de ces travaux, Mr. G. Valsan attire l'attention gn-
rale sur la valeur relle du prince D. C., valeur numere dans
les Travaux de l'institut de gographie de l'universit de Cluj
- Roumanie -" vol. II. Cluj Ardealul" 1926, p. 17 sqq.
D. C. tant forc a quitter le trne de la Moldavie, aprs
le dsastre de StAnileti (1711), il passe en Russie, oft il est
chaleureusement reu par le tzar Pierre le Grand. Selon la de-
mande du tzar, il compose plusieurs travaux sur les turcs, entre
autres, Le systme de la religion mahomtane", traduit et im-
prim en russe Petersbourg, 1722. Mr. St. Ciobanu, professeur
Chiinu (Bessarabie) et membre de l'Acadmie Roumaine,
donne un rsum de la dite oeuvre. (Voir son D. C. in Rusia",
Bucureti 1926. Memoriile sectiei literare, seria III, memoriul 5).
A l'Acadmie Roumaine, Section des manuscrits, entre
autres se trouve une oeuvre de D. C. sous le titre : Scrieri
diverse No. 330" et en latin De Curano" qui rassemble quant
tn-"me sur bien des points avec le systme de la religion ma-
hometane", mais la premire est tout autre et tout a. fait ind-
pendante du second. Dans l'oeuvre russe, rsume par Mr.
Ciobanu, l'auteur est objectif" et A. part quelques sorties vio-
lentes" il laisse croire que c'est un ami des turcs qui parle.
Dans l'ouvrage latin, dcouvert et traduit en roumain par moi,
on distingue une tendance de polmique bien prononce, plus
spcialement dans le chapitre intitul : D. C,: Au cher lecteur
bonne sant".
En comparant les trois grandes religions : la religion mo-
saique, chrtienne et mahomtane, il cite et s'identifie avec
l'opinion du philosophe pripatticien paien Porphyrius qui
caractrisait ainsi les trois religions : La religion mosaique est
la religion des enfants ; la religion chrtienne appartient aux
choses impossibles ; et la religion mohametane est la religion
des porcs". Dans le mme chapitre oft l'auteur D. C. apporte,
selon l'habitude, des loges au tzar, il conseille au peuple or-
thodoxe (pravoslavnii) d'craser la tte de la vipre, avant d'en
tre mordu, et il explique, d'une manire unilatrale, l'expansion

www.dacoromanica.ro
 - 120 -
du mahomtanisme, due uniquement A Pignorance, au vice et A
la possibilit de p'echer sans etre puni.
Dans les chapitres suivants, bien plus nombreux et int-
ressants, il est plus serein et plus objectif. 'A peine, lorsqu'iI
parle des signes qui, d'aprs la croyance musulmane, vont pr-
ceder la fin du monde, il rappelle de nouveau que le peuple
jaune ou rouge (probablement blond ?) nomme Sicalub" qui
vaincra les mahomtans et les chassera depuis Rome jusqu'
Damas, et que ce peuple vainqueur ne peut etre autre que le
grand peuple russe qui avait accorde l'hospitalit l'auteur.
Les conceptions et les sentiments hostiles aux turcs, doivent
etre lies avec les ressentiments naturels de l'auteur-prince qui
avait perdu son trne, A. cause de la politique anti-turque et,
par suite, il est devenu un simple courtisan du tout puissant tzar.
Quoique une trs grande partie des contes et histoires,
entendues chez les turcs sur diffrentes personnalits et vne-
ments religieux lui paraissent abracadabrantes, tout cela ne lui
dplait pas. C'est ainsi ne trouve pas dplaisant le conte
sur l'arche de Nol avec le gant Fabetularz qui apportait des
bois de construction, tandis que les rats rongaient les planches,
en menagant de naufrage l'arche de Nol. - Une autre fois,
tout en parlant de l'hospitalit du patriarche Abraam, dit que
c'est de celui-ci que les mahomtans auraient appris de recevoir
gratuitement et de respecter les plerins du monde entier sans
distinction de religion et d'origine. C'est un admirable senti-
ment qui honore l'auteur.
Le caractre de ce travail, tout A fait indpendant de celui
qui apparut en russe, on le voit bien par une srie entire de
details dont nous citons : 1 La discussion que l'auteur eue
avec son professeur turc de Constantinople, Isaad Efendi,
propos du miracle de la fraction de la lune" ; 2 sa ten-
tative non russie d'ntrer Klan la tresorerie du sultan pour voire
la toge et la dent du prophte Mohamet (D. C. crit syst-
matiquement Muhammed et Curan) ; 3 enfin, l'histoire avec
l'eau bnite et avec le turc Mola de Brata, dont il a seulement
ou1, mais il ne l'a jamais vue qu'il ait la science des noms di-
Arins et le bouvoir de remplir des miracles. Ces moments per-
sonnels sont bien diffrents de ceux reconts dans l'ouvrage russe.
C'est dommage que l'oeuvre n'est pas acheve et que les
copies prises des archives du ministre des affaires trangres
russe de Moscou pour l'Acadmie Roumaine sont pleines de
fautes (d'ortographe, d'accord, de dclinaisons, de conjugaisons,
et ponctuations etc.), de sorte que je ne puis affirmer que j'ai
rendu en roumain le sens avec une exactitude absolue, mais
seulement avec une certaine approximation.
Pourtant, telle que l'oeuvre s'y trouve, elle reste toujours
comme une valeur inappreciable non seulement pour l'tude

www.dacoromanica.ro
 - 121 -
comparative des religions, mais aussi pour l'ethnographie et
plus particulirement pour la turcologie.
Comme la Dobrodja contient une importante minorit turco-
tatare de confession mahometane, nous devons montrer un in-
trk special A ce genre de travail. D. C. ds plus anciens temps
y atteste l'existence des roumains dans cette province, aussi bien
que leur force morale tonnante de transmettre aux nouveaux
matres turcs le culte de Saint Foca.
11 faut tout de mme reconnaltre que grace cette popu-
lation turco-tatare qui est loyale, pacifique et dvoue, et avec
laquelle nous avons toujours bien vecu et nous dsirons sinc-
rement de vivre en une parfaite harmonie l'avenir, nous nous
sentons nous-mmes lies de plus en plus avec cet orient, plein
de charmes et de posie, qui a enchant plus d'une fois non
seulement Vane du peuple roumain, mais aussi celle de l'auteur-
prince D. C., si cruellement prouv par le sort.
L'diteur et traducteur.
loan Georgescu,
professeur au lyce Mircea",,
Constantza (Roumanie).

00000 0000
00000 00000

www.dacoromanica.ro
 0000000000000000000A00000000000000000000000000000000000000000000000000000o000o00000o000000,6
z
o
000.
ao % oo ,
ds,a0,30 .0000000 ,4:4D00.
00 oc, oo oo % oo
ndmr,,,
oo oo
000. 1
oo oo oo 17:

0 0000000000000000000000000000,0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

PUNTEA

Se clakn pun[ea d e scnduri pe care pim amncloi,

LIn pas ravt51[, pi ne'ngkite nprasnicul apei uvoi
Cu ademeniri de sirene vrea apa spre ea s ne-a[rag,
Aunt. vrji[ ni-i o clip i apa ne pare mai drag,
Se cla[in pun[ea cieS scnduri, o clip Le ui1i "in ahis,
Si-aclnc se'nrioarti, iu[A[6, prMrd.e-ti piine de vis .

Te s[r.ang cu pu[ere [a snu-mi i iar4 pornim amndoi,

apele spumeg oarLe 5i kerb de mnie suk noi,
C'ci 1inta privirilor noas[re e sleaua ce arde tri Z6PL,

E a pace ne [oarn In surlel, ne cl sigurank n m4c6ri.

Grigore S5Iceanu

0000o 0000
0000 ("P 0000

www.dacoromanica.ro
1):00000000000000000000000000000 00e00000o00000D0000000000000o000000000000000oo0000000000e0.04
oc.
0.20000.3,6 0,00003, ..... 000@o.
co
0000000"00000000000 ..... "So 0000.. 00190 00000 90C....cooa D.C....coca
tfoO00000000000000 00000000000000000000000000000p00000000000000000000000000000000000000000003

PRO DOMO
Pagini de moralitate contemporan
Motto: De veninul qarpelui poti scdpa, de
veninul calomniei niciodatd". ( Intelep-
dune indiand).
- Oricdt de reuVtd ar fi disculparea,
din veninul calomniei tot mai riimdne
ceva in co lturile chiar ale celor mai oneste
ti mai intelegdtoare minti" (Dintr'o scri-
soare).
- $arpele, cad i se face, scoate capul la
drum' . (Intelepciune romemeascii).

Ori cat de pesimiste ar fi cuvintele intelepte de mai sus,

totui, o poruncitoare datorie, in primul rand fatd de demni-
tatea situatiei sociale i culturale in care md aflu, imi dicteazd
s m indrept cu paginile ce urmeazd catre acele contiinte lu-
minate, care sunt cele mai In msurd a judeca i a decide, sine
ira et studio, inteo chestiune pe care, de pe acum Incd, glasuri
oneste i indignate din public o calific drept cea mai mie-
leascd Incercare de asasinat moral prin calomnie, exercitat In
tara noastrd.".
Un mio istorio.
In numdrul de la 27 Sept. a. c. al ziarului Cuvantul", Di-
rectorii acestui organ politic, fr a-mi cunoate persoana i
activitatea i fara a fi suferit vre-un prejucliciu din parte-mi, de
ori ce naturd ar fi el, cu o surprinzAtoare lipsd de scrupul i
de omenie i cu dorinta de a face senzatie i scandal cu sco-
puri de sigur materiale, au publicat pe prima pagind a foii for
calomniosul articol al unui anonim sub titlul : Plagiatorul Uni-
versitar Brtescu-Cernuti". In acela timp, cu o ironie abia
ascunsd, i-au of erit coloanele ziarului pentru publicarea rs-
punsului meu.

www.dacoromanica.ro
 - 124 -
Am rdspuns in aceeai zi ziarului Cuvntul", cu repulsiunea
pe care o simti cnd te vezi trt in chestiuni imunde, prin
urmtoarea telegram :
Rspunsul meu la articolul calomnios, intitulat Plagia-
torul Universitar Bratescu-Cernduti", urmeazd in curnd. Rog
comunicati-mi numele autorului, pentru a-i raspunde i pe calea
justitiei. Nu se Vangrete o activitate onest fr sanctiuni.
Anuntati aceste rnduri in ziarul d-v.
Profesor C. Breitescu"
In numdrul cu data de 29 Sept., pe pag. 1H, Inteadevr
ziarul Cuvntul" ia not de aceast telegramd i-mi cere incd
odata rdspunsul, fr a-mi da insd i numele calomniatorului.
Surprins de mielia unui atac neonest, dat anonim, i de
acuzarea de plagiat pusd in seama celei mai originale dintre
lucreirile mele, m duc la Institutul de geologie i intreb pe co-
legul meu Prelipcean : Domnule Coleg, cunoti d-ta un autor
cu numele St. Pawlowski, care a scris un articol Ueber ein
altes Talstiick in der Bucowina ?" (Despre o veche portiune de
vale din Bucovina) ? La care d-sa mi-a raspuns cd nu cunoate
nici autorul, nici opera.
Dar revista geologicd Mitteilungen der geologischen Ge-
sellschaft in Wien", In care s'a publicat acest studiu, o cunoti ?
Te'ntreb aceasta, fiinded mi se pune in seamd, in prezentul nu-
mar din ziarul Cuvntul", c a fi plagiat lucrarea mea: Cteva
captri quaternare i iminente in Bucovina i Pocutia" dup
numita lucrare a lui Pawlowski din aceast revistd. La care d-sa
mi-a rspuns : Da, d-le coleg, a fost in biblioteca Institutului meu
pna in aceast vacant mare (1927), cnd a fost ridicat de
d-1 profesor lonescu-Bujor i dusd in Institutul d-sale de mi-
neral ogie.
Cum articolul lui St. Pawlowski, de care abia acum luam
cunotintd, imi era absolut necesar spre a da un rdspuns mai
temeinic calomniei, am trecut la Institutul de mineralogie spre
a-1 citi. Aci, inchis. A doua zi iese un servitor, calduzit de care
intru in biblioteca i constat prezenta colectiei intregi a revistei,
cu exceptia volumului VII, tocmai volumul cu pricina, in locul
cdruia era un gol. A treia zi gsesc pe subalternul d-lui prof.
Ionescu-Bujor, pe d-I Hoinic, i impreund cercetdm iar biblio-
teca, frd a gsi volumul VII. D-sa 11 cautd apoi printre fiele

www.dacoromanica.ro
 - 125 -
cdrtilor Imprumutate, II cautd pe mese i birouri : volumul ni-
ceri. Cum dintr'un Institut nu se pot Imprumuta cdrti fr tirea
Directorului, cetitorul poate trage de aci concluzia care se
impune.
Prin urmare, volumul VII, unic in tot Cerndutii - i poate
cd se mai gsete i'n Instit. geologic din Bucureti, lai i
Cluj cte un exemplar, - neputndu-mi fi accesibil, spre a-mi
alctui rdspunsul meu, am fost nevoit a-1 comanda telegrafic de
la Viena, prin librria Mhldorf din Cernuti, care mi 1-a predat
In dou sau trei zile de la comand.
Va s zicd. : Intreaga colectie a unei reviste geologice st
In Institutul de geologie, iar titularul, geologul Prelipcean, care
mi-a afirmat cd i-a alctuit Intreaga bibliografie asupra Car-
patilor i a Bucovinei, nu cunoate nici pe autorul Pawlowski,
nici opera citat ; iar eu, care In viata mea n'am avut prilejul
a rdsfoi aceast revist, ce nu e de specialitatea mea i la care
nu m'a trimis nici odat bibliografia luerrilor mele, revist
ce st Inchis n Institutele colegilor mei, iar ei pot mrturisi
c n'am Imprumutat-o niciodat de la ei, - eu, vedeti, eu eram
linut s o cunosc ! i mai vedeti : tocmal cu putin inainte de
afiarea calomniei, aceast colectie trece din Institutul de geo-
logie, unde Ii are locul, n Institutul de mineralogie, unde nu-i
are locul i devine inaccesibild chiar unui profesor universitar.
Pentru nechibzuinta de a-mi fi dat acces, cu acest prilej, In
biblioteca institutului sdu, subalternul d-lui Ionescu-Bujor i-a
primit oarecare admonestri severe din partea efului sdu.
Interesndu-m la Biblioteca Universittii, proprietara acestei
colectii de revist, la ce datd a fost imprumutat Institutului
geologic, mi s'a rdspuns n scris : la 22 lunie 1925. Rdmne deci
intervalul Intre 1 Dec. 1924, data sosirii mele la catedra univer-
sitard i 22 lunie 1925, data scoaterei revistei din Biblioteca
Universittii, deci un interval de circa 7 luni, In care eu a fi
putut folosi studiul Pomenit. In urina unei cereri ce am fcut-o
acestei Biblioteci, de a se cerceta fiele cdrtilor Imprumutate de
mine pe anii 1924 i 1925 i a mi se rdspunde dac mi s'a
imprumutat ori nu volumul VII din Mitteilungen der geologischen
Ges. in Wien, In care se afl studiul lui Pawlowski, rdspunsul
scris a fost c nu mi s'a Imprumutat. (Documentele se pastreazA
pentru ziva judecatii).

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
Si cum cercetrile mele asupra captrilor au inceput chiar
in luna Decembrie 1924 in Institutul meu, dupd hrti, iar in Ia-
nuarie si Februarie 1925 au fost continuate pe teren cu studentii,
dovada deplinA fiind facutA, putem trece acum mai departe.
Intre timp, pAn la sosirea volutnului comandat In Viena,
alcAtuesc un rAspuns pentru ziarul Cuvantul". La ,29 Sept. el
a fost depus la postA (dupa data recipisei). Ziarul ins nu-mi
publicA rdspunsul care, de sigur, nu-i convenia.
La 3 Oct. telegrafiez ziarului cu rspuns plAtit, cernd lAmu-
riri asupra cauzelor nepublicarii. A doua zi primesc acest rAspuns :
Inapoiat azi manuscrisul cu rugAmintea de a-1 scurta pe
dimensiunile articolului respectiv si a ni-1 trimite spre publicare.
Cuvntul ".
Ca si cnd un rspuns complet i definitiv se poate face
tot asa de scurt ca o acuiare, care, la urma urmei, nu are ne-
voie decat de cate-va rnduri ! Mai notati cA articolul meu nu
era chiar asa de lung, ci destul de concis i nu continea decal
strictul necesar. Acest manuscris Ins nu mi s'a trimis inapoi.
Deci, fiindcd Ifni sosi din Viena cartea cu articolul lui
Pawlowski, am alcAtuit un al doilea rspuns, scurt, concis, lu-
minos, academic, ca pentru oameni inteligenti, de culturA i
bine crescuti, in care lmuriam publicul, iat: nu raspundeam
calomniatorului, cAci nu se poate rspunde unui anonim, care
n'are nici mAcar nobletea curajului de a semna calomnia. Acest
al doilea articol, expediat la 4 Oct. a fost publicat de Cuvntul"
abia la 9 Oct., deci iar cu intrziere voila. Si, fiindcd aveam
temeri Indreptatite c nici acest articol nu se va publica, 1-am tiprit
1a Glasul Bucovinei" pentru publicul Bucovinean la 7 Oct., si la
9 Oct. s'a tipArit in Dobrogea Jun" pentru publicul Dobrogean.
Pentru restul trii, eram la cheremul Cuvntului". Ba mai mult,
la 5 Oct., am trimis ziarului ,,Universul" primul articol refuzat
de Cuvantul", iar la 6 Oct., pe al doilea, cu rugAmintea de a
le publica. La 8 Oct., Universul" mi-a rdspuns :
Stimate Domnule Profesor,
La scrisoarea Dv. din 5 si 6 crt., avem onoare a VA in-
napoia alAturatele articole, comunicandu-VA cu tot regretul cA,
intru cat cetitorii ziarului nostru nu sunt in curent cu cele scrise
de ziarul Cuvntul", nu le putem publica.
Cu toat stima Universul"

www.dacoromanica.ro
 - 127 -
In sfarit, abia la 9 Oct. Cuvantul" ii intelege datoria :
articolul meu apare. Dar la 16 Oct., cu o perversa struint de
a calomnia i tot 9ub pavAza anonimatului, el publica un al
doilea articol calomnios, foarte lung, in care, pe land vechile
calomnii, mai apar i altele nou.
Fat de aceast incalificabild persistent de asasinare mo-
raid, am trimis ziarului Cuvantul", in aceemi zi (15 Oct.; data
ziarelor e anticipativ) urmtoarea scrisoare recomandatd :

Domnului Director al ziarului Cuveintul"

Srindar 4, BucureVi..
In ziarul Dv. de Duminecd 16 Oct., 1927, ati dat din nou
ospitalitate unui articol, care InsemneazA cel mai pervers asa-
sinat moral din Cate am cunoscut vre-o datd. Deoarece socot
sub demnitatea mea a polemiza prin pres cu oameni, cari nid
n'au mcar curajul a semna, bine-voiti a lua not cd subsemnatul
a cerut, odat cu aceasta, Minis terului Instructiunii numirea
unei comisii de specialiti, In fata creia sa se discute cazul
iar de alt parte, socotind actiunea ziarului Dv. impotriva mea
-drept calomnioas, am i fcut demersurile necesare pentru
darea Dv. in judecatd, cu atat mai mult, cu cat la cererea mea
de a mi se da numele autorului anonim, Dv. ati rdspuns cu
tdcerea.
Cer ca aceste randuri s se publice In ziarul Dv. Mil in-
tarzierea ce ati pus-o la publicarea articolului meu anterior I
anume : s se publice la pagina i in coloana in care a aprut
i al doilea articol calomnios. Aceasta conform legii.
Cernuti, 15 Oct., 1927. Profesor Universitar-
C. Brtescu
Totodat am inaintat Ministerului Instructiunii urmtoarea
petitie :
Domnule Ministru,
Fat de articolele calomnioase publicate de ziarul Bucu-
retean Cuvantul" cu data de 27 Sept. i 16 Oct., 1927, ar-
ticole care insemneaz cel mai mielesc asasinat moral ce s'a
plnuit vre-o data impotriva onestittii cuiva, - cu onoare V
rog s bine-voiti a desemna o comisiune de specialiti, in fata
creia s se discute invinuirea de plagiat ce mi se aduce

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
si care s-i exprime concluziile Inteun referat ce se va da
publicittii. De oarece ziarul Cuvntul" refuzd a-mi da numele
anonimului calomniator i de oarece tiu din anume informatii
eh' el este un membru din invtmnt, imi rezerv dreptul ca,
dupd darea referatului, s-I chem In fata comisiunii de disciplin
Ministerului.
Primiti etc., Profesor Universitar
Cernuti, 15 Oct., 1927. C. Briltescu
In urma cererii mele, chestiunea a fost adus i in discutia
consiliului Faculttii de Stiinte din Cernduti, care s'a oprit la
urmtoarea concluzie :
Mo.tiune:
Consiliul Faculttii de tiinte din Cernuti, intrunit In
prima edintd a anului colar 1927/28, lund In discutie articolul
anonim din ziarul Cuvntul", cu data de 27/IX a. c., In care
se calomniaz reputatia tiintifie a d-lui profesor C. Brtescu,
constatd, In urma dovezilor aduse, c acuzatiile aduse In acel
articol sunt complet netntemeiate i de rea credintil. Consiliul
este de parere ea' astfel de acuzatiuni nu aduc nici un prejudiciu
reputatiei tiintifice a d-lui prof. Bratescu.. Consiliul aprob
aceast motiune".
Textul acesta va fi trimis spre publicare ziarelor : Cu-
vntul", Universul", Neamul Romnesc", Glasul Bucovinei",
Dobrogea Jun".
Notez ea un fapt bttor la ochi, c dela edinta mai sus
pomenit au lipsit colegii Prelipcean i Bujor, de i semnaser
convocarea Decanatului i de i erau ateptati, tocmai spre a
-da anumite ltnuriri in legAtura cu calomnia ; ccil dupd expu-
nerea de mai sus, i dup alte date, pe care le tie multd lume,
firul conducator la lmurirea acestei urte fapte trece tocmai
pe la d-lor.
La inceput am socotit sub demnitatea mea a rspunde
linei calomnii care, ca orice calomnie, Injosete numai pe cel
ce o afieaz. Calomnia fiind o fapt imoral, autorul ei Iti
inspir desgustul pe care-1 simti in fata fiintelor degradate. Mai
apoi ins, surprinznd oarecare priviri bnuitoare i atitudini
jignitoare chiar la anumite persoane de cultur universitar -
www.dacoromanica.ro
 - 129 -
ceea ce nu le face onoare, de oarece mcar acetia sunt datori
a-si forma convingeri din propria lor experient i elaborare
mintald, iar nu a le imprumuta pasiv i de ori i unde, - am
ieit din rezerva mea, cu toate c dou motive temeinice ma
opreau i acum a rspunde :
Intai, anonimatul calomniatorului. Pentru orice orn cu sim-
tul demnittii personale i a rdspunderii faptelor sale, anonimatul
este o ruine izvorat din laitate. Ai vrea s ripostezi i nu
tii pe cine ai in fat. Vei incrucip spada cavalerete cu un
adversar valoros inteo discutie academia, sau insufletit de
sfanta indignare ce ti-o inspird josnicia sa de caracter, nii-1 vei
purta din varful harapnicului. Ridicandu-te obosit de la masa
ta de lucru, nu te pop mira indeajuns, oare din ce izvor de
rutate perversd poate porni asemenea calomnie i din ce la-
sitate acest anonimat de reptil, care mused pe furi i se re-
trage la addpost, ca nu cumva cu o lovitur s-i striveti capul
de arpe cu pungile de venin langd creier.
Al doilea, lipsa de inteligentd a catomniatorului. Cine vrea
s discrediteze efectiv reputatia stiintificd a cuiva, ii cautd
locul nu la un ziar, ci inteo revist de specialitate. Specialitii
sunt cei indicati a-i da verdictul lor, nu publicul cel mare,
care, neavand pregdtirea necesard, nu poate reline de cat calom-
nia concentrat in titlul : plagiatorul universitar cutare". Ins
ignoranta tiintific a anonimului in materie de morfologie geo-
graficd 1-a indemnat a prsi calea cea dreaptd i a recurge la
calomnia prin pres unde, de la o vreme, se batjocuresc toate
valorile unui neam.
Am publicat, prin urmare, pentru lmurirea publicului, ur-
mtorul articol, ale cdrui afirmri juste le supun controlului
specialitilor notri :

Rspunsul Profesorului Universitar C. Brtescu din Cernuti.

Sunt dator cate-va lmuriri publicului mare, in fata cdruia
un anonim cu intentii foarte nobile a debitat oarecare calomnii
cu privire la corectitudinea mea tiintific. Sub titlul Plagia-
torul universitar C. Brtescu, Cernuti", se afirm c studiul
meu : Cateva captdri quaternare i iminente In Bucovina si
Pocutia" ar fi plagiat dupd un articol din 1914, semnat de
Stanislau Pawlowski din Posen. Regret cd n'am cunoscut mai
Analele Dobrogei 9

www.dacoromanica.ro
 - 130 -
curand acest studiu; altfel I-a fi citat, coform obiceiului incetd-
tenit In tiint. Curios e Ins faptul c nu-1 cunoate nici co-
legul nostru, geologul Prelipcean, care mi-a mrturisit, cu acest
prHej, cd i-a alcdtuit intreaga bibliografie asupra Carpatilor i
a Bucovinei; i nu I-a cunoscut nici d-I De Martonne, care la
1921, trecnd inteo excursie de stuclii prin nordul tdrii afirmd
asupra Bucovinei : il est etonnant qu'aucun essai d'interpr-
tation morphologique n'ai et tente", adecal: este de mirare
c nici o incercare de interpretare morfologic n'a fost fcutP
pnd la 1922 asupra acestei provincii (vexi pag. 185 Lucrdrile
Institutului de geografie, Cluj). In sfarit, mi-am comandat tele-
grafic la Viena studiul domnului Pawlowski, iar acum putem
oferi cititorului o paraleld intre cele cloud lucrri, din care ori
cine sd deducd adevrul.

1. Lucrarea mea cuprinde 22 pagini concentrate de studiu pur

morfologic.
Lucrarea d-lui Pawlowski cuprinde numai 9 pagini i jumd-
tate, In care intrd i citate din diveri geologi asupra
structurei regiunii.
2. Lucrarea mea cuprinde 12 capitole, tratand fiecare tot o altd
chestiune de morfologie. Dovad i titlul: Ckte-va captri
quaternare i iminente in Bucovina i Pocutia".
Lucrarea d-lui Pawlowski cuprinde numai 4 capitole, ref erin-
du-se la ideea cd sesul Mihodrei este o veche vale a
Ceremuului, dovadd titlul ; Despre un vechiu fragment
de vale in Bucovina".
3. Lucrarea, mea distinge 3 terase, la care mai adaog i lunca
neinundabild ca i pe cea inundabild a Ceremuului.
Lucrarea d-lui Pawlowski distinge 2 terase : una superioard.
i una inferioard (adecd a H i HI terasd de la mine).
4. Lucrarea mea distinge 3 capthri vechi : una la Ceremu i
cloud la Rybnica, plus o captare iminent Ia Brusnica : in
total 4.
Lucrarea d-lui Pawlowski distinge numai o singurd captare
veche la Ceremu i una posibild la Brusnica : in total 2.
Colegul Pawlowski nici nu distinge seria de terase dela
Cerhanowca, nu le vedel semnificatia i nici nu pomenete
captarea dela Kossow; iar captarea de la Dzurow nu o

www.dacoromanica.ro
 - 131 -
recunoaste ca atare, ci numeste valea de vi ca antecedentd,
ceea ce mi se pare o mare gresald.
5. Lucrarea mea reconstitue vechea retea hidrograficd, incepand
cursul vechiului ru dela Ribnica, l trece peste terasele
dela Cerhanowca i apoi peste Bahna Mihodrei pand la
Siret, cum a si fost in realitate.
Lucrarea d-lui Pawlowski incepe cursul vechiului rau dela
Ceremus, ducndu-1 peste Bahna Mihodrei In Siret, ceea
ce inseamnd a nu trata fenomenul in toatd intregimea lui.
6. Vrsta celor trei captdri vechi e dat in lucrarea mea ca
apartinnd diferitelor perioade ale quaternarului.
Varsta unicei captari vechi din lucrarea d-lui Pawlowski e
pus dup miocen, anume in pliocen, ceea ce mi se pare
o mare gresald. Nu e locul aci a o dovedi.
7. Harta mea cuprinde un teritoriu mai intins i e pe scard mai
mare de ct harta lui Pawlowski. Ea distinge clar, prin
reprezentdri grafice diferite, cele trei mari aspecte morfo-
logice : a) muntii, prin curbe de nivel; b) platforma coli-
nelor prin linii paralele i c) luncile lsate in alb si tera-
sele lor, ceea ce d hrtii o mare claritate. Harta mea mai
(id pretutindeni cumpna apelor i insemneazd captrile.
Nimic din toate acestea la Pawlowski. Harta mea e de
o neasemnat finete de executie fat de cealaltd, care are
un aspect destul de rudimentar ipe care curbele de nivel
par trase dupd sentiment pe harta cu hasuri 1 : 200.000.
De aceea muntii sunt reprezentati destul de grosolan.
Aceste. concluzii obiective nu concordd de loc cu afirmd-
rile calomniatorului.
S. Lucrarea mea e insotit de 10 fotografii, un profil, o hart
morfologic i o splendidd vedere a frontului muntilor in
zona captdrilor; pe cnd lucrarea lui Pawlowski nu e in-
solit de ct de o mica hart-schild, destul de neclard.
9. In sfrsit, lucrarea mea e scris cu o limpezime de cristal,
de si e foarte concentrat. Lucrarea lui Pawlowski are mai
multe intunecimi si pe alocurea chiar ciudtenii. Asa, de
ex., la concluzie vorbeste de o captare pliocen a Siretului
(sic) de cdtre Prut, In loc s spuie de captarea Ceremusului.
Mrturisesc cd am rmas surprins de marea divergent.
tlintre cele cloud lucrri. MA asteptam la o identitate aproape

www.dacoromanica.ro
 - 132 -
completA, pe deoiparte tiindcd in stiinta pozitivA, din aceleasi
premise trebuesc trase aceleasi concluzii (si de villa pentru
aceastA divergentA poate fi, cred, progresul realizat dela 1914
pn la 1925 i, poate, i ochiul cercetatorului); iar de alta,
spre mai marea glorie a teoriei lui Bastian, care zice cd oameni
la fel organizati, pust in aceleasi conditii, ajung la aceleasi re-
zultate, chiar izolati fiind in timp i spatiu. Exemple : Kant si
Laplace, Darwin si Wallace, etc. etc.
Cred cA onoratii cititori si-au putut forma o convingere
solid, clan' este plagiat ori nu si dacA calomnia izvorta din
ur i invidie i afisat anonim meritd iertare crestineascd2
C. Brtescu.
* * .

Ascultati acum cte-va procedeie ale anonimului :

1. Compari cte-va fraimente de fraze din cap. I Pawlowski cu
cate-va fragmente de fraze din cap. VI si V (notati, in
aceast ordine) din Bratescu ; apoi la fel din cap. II P. cu
altele din cap. III B ; apoi din cap. III P. cu cte-va fraze
ciuntite din cap. III, IV si X B ; apoi la fel din cap. IV P.
si cap. HI B i declari de sus, - socotind publicul nein-
teligent - cA uneori capitolele d-lui Pawlowski mentinn-
du-se drept capitole ntregi la d-1 C. BrAtescii" !
Este aceasta onest ? i ce se cuprinde in aceste fraze ?
Oare acele adevAruri care presupun o culturA "nand uni-
versitarA i acele. concluzii, care dovedesc orginalitatea
unui autor, - sau niste biete elemente obiective pe care
zece mii de geografi trecnd prin acelas tinut, sunt obligati
sA le pomeneascA la fel, fiind doar elemente obiective ?
2. AIt procedeu : Iei un fragment de frazA din autorul calomniat,
de la pag. 8 0-1 combini cu alt fragment de fraz de la pag.
9 i cu altul de la pag. 10, apoi cu altul de la pag. 11 gi,
in fine, cu unul de la pag. 18, deci din capitolele III, IV
si X BrAtescu i alcatuiesti un text ; apoi it compari cu
niste fragmente de fraze numai din cap. III Pawlowski si
zici cA acesta e un procedeu onest ? Nu credeti ? VA sur-
prinde ? Controlati, vA rog ! In felul acesta poti alatui
chiar o poezie de Cosbuc dintr'un roman frantuzesc ! Ase-
menea procedeu tintueste pe calomniator pentru totdeauna
la stlpul infamiei !

www.dacoromanica.ro
 - 133 -
3. Alt procedeu : Compari fraza din B. : Aceast suprafat ...
modelat mai apoi de eroziunea noilor cicluri", deci o fraz-
cliseu, un mod de exprimare pe care il poti gsi folosit
in toate manualele mai noud de morfologie i in multe
alte lucrari --, cci avem i noi, geografii, un limbaj al
nostru, o terminologie special, care recta mai concis i
mai dar ideea ce o exprimrn -, cu fraza din Pawlowski :
de sigur c aci e o suprafat de denudare ... sculptat
intfun nou ciclu" i strigi : plagiat ! Dar observati : eu zic :
modelat de eroziunea noilor cicluri", deci mai multe ;
iar Pawlowski zice : intr'un nou deli'', deci unul singur !
Oare adevrul e acela in ambele locuri ?
4. Alt procedeu : Falsifici textul autorului criticat prin suprimare
de propozitii sau cuvinte intermediare si scoti o frazd ciu-
data Ca aceasta : Aceste terase sunt retezate ... vertical,
sau ondulate i sunt asternute pe de-asupra cu un strat de
pietris". Este oare aceasta onest ? *

5. Alt procedeu : Pui in seama celui calomniat afirmri pe care

el nu le face i-1 ataci pe tema aceasta. Asa s. ex. se afirm
c eu denumesc terase i luncile actuale ale Ceremuului,
cnd eu numesc 3 terase, fr luncile actuale si apoi sunt
trimis sd invt carte din lucrarea colegului Vlsan despre
Cmpia Romn, cu scopul de a m injosi. Este si aceasta
onest ?
6. Alt procedeu : Se neag evidenta cea mai clar afirmnd c cel
calomniat n'a studiat cele dou captari de la Kossow si Dzu-
row, cnd aceste chestiuni au fost tratate pe larg si cu o cla-
ritate de cristal in lucrarea mea. - Se afirrn neadevrul CA
Pawlowski stucliaz toatei seria de terase de la Cerhanowca,
cnd Pawlowski nu le studiazA pe toate si nici nu le vede
sensul, prin urmare nici nu pomeneste un vechiu curs de
rail pe aci si nici o captare ; iar dad' eu tratez pe larg
captarea de aci, se insinueaz c5.... as fi furat-o cine 'stie
de uncle ! - Se afirm cd Pawlowski vorbete de captarea
de la Dzurow, cnd Pawlowski nici nu vede aci o captare,
ci o vale antecedentei, ceea ce e o mare gresal si o deo-
sebire de ceea ce spun eu ca de la cer la pmnt ! - Dac
aci nu este o lips de onestitate, atunci de sigur ca este
o lips de cultur geografid. serioas.

www.dacoromanica.ro
 - 134 -
7. Alt procedeu : Se afirmd cd in fotografiile mele cu No. 6 qi
10 ar fi sub ele inscriptia (citat de calomniator cu sern-
nele citatiei !)': fig. 6 d. profesor lang automobilul No.
199 Cernauti" i fig. 10 cu bastonul intins spre pietre",
spre a trezi ridicolul acelui personaj care i-a pus, in ade-
vat-, sub o fotografie : d-1 X. scaldandu-se in apa lorda-
nului". Fotografiile mele fiind luate de mine insu-mi, nu
puteam sa apar eu ri ele. Modestia mea e destul de cunos-
cut. La No. 6 calomniatorul ma confund cu un sofeur,
iar la No. 10 cu un student, trimis inteadins acolo, ca s
serviasca ca termen de comparatie pentru a aprecia nl-
timea luncii neinundabile peste apa Ceremuplui. $i notati :
acolo suntem pe teritoriu polonez !
Si alte procedee .oneste i de build credintd ca acestea.
Ele, de sigur, nu merit de cat un dispret suveran i nici
nu sunt demne a mai fi pomenite ... de cei cari inteleg a
se inchide in turnurile de filde. Noi ins, dorind a da o
lectie aspr i definitiv unor asemenea persoane care,
fiind chemate a face apostolat in invdtmant, injosesc to-
tui demnitatea misiuni lor, le-am cercetat pe toate, cu rab-
darea psihiatrului i a pedagogului, care gsete ca i
asemenea cazuri sunt demne de atentia unui studiu, spre
binele i moralizarea acelora cari s'ar simti, poate, indem-
nati a pcdtui la fel.
Ar mai rdmanea ultima calomnie intemeiat pe un citat
scos din lucrarea recent a tanrului invtat I. Lepi. WA' acel
citat in intregime :
2) Indreptare In lucrarea mea Varsta deltei dundrene"
(Analele Dobrogei 1924 No. 4, p. 9-10) am afirmat ca d-1 C.
Bratescu ar fi dovedit rsturnarea profilului Dobrogei etc. Aceastd
asertiune a mea se baza pe lucrarea d-lui C. Bratescu
epirogenetice i caractere morfologice in basinul Duarei de jos"
(Analele Dobrogei 1920 p. 569-597). Cum in Martie 1924, la
care data' mi-am terminat lucrarea sus numit, nu cunoscusem
nc opul CamPia Romand" (Bul. Soc. Rom. de Geogr. 1915)
de G. Valsan, era natural ca paternitatea unor constatri (ca
desacordul intre cursul rurilor i relief in Dobrogea vesticd ;
terasele dundrene ale Campiei Ron-lane ; neexistenta Dundrei,
probabila, pe baza pietriprilor balcanice gsite in terasa supe-

www.dacoromanica.ro
 - 135 -
rioard etc.) s o atribui d-lui C. Brtescu, mai ales cd acest
autor in lucrarea sa sus indicatd nu aminteste nici inteun loc
de G. Vlsan ca adevratul autor al acelor constatdri. Dupd
aparitia Varstei deltei dundrene", d-1 G. Valsan a avut bung-
vointa de a-mi trimite lucrarea sa Cmpia Romnd", in care,
dup cum am vzut, se gsesc deja acele constatdri morfologice,
a cdror prioritate, fiind publicate deja in anul 1915, i se cuvine
d-lui G. Vlsan. In interesul obiectivittii, voesc ca asertiunea
mea eronat (fdeut frd rea vointd) s fie indreptatd aici".
' i spunem de la inceput d-lui Lepsi, pe care-1 apreciem
dupd justa sa valoare ca pe un harnic lucrAtor in ogorul prea
puin destelenit al stiintei noastre, cd tot in interesul obiectivittii,
cum s'a grbit s satisfacd susceptibilitatea fireascd a colegului
meu VA lsan, tot asa trebue sd nu pcdtueasc si NA de suscep-
tibilitatea fireascd a mea. 0 punere la punct e necesard i aci.
Nu pot invinui pe d-1 I. Lepsi, care, ca ori ce om de ade-
vrat tiintd, trebuie s aib sufletul curat de ori ce preocupri
streine de adevdr, c ar fi seds aceast notit cu intentii desa-
vuabile ; cu att mai mult, cu ct d-sa, cdruia i-aminlesnit publica-
rea a cloud studii in Analele Dobrogei, imi trimite si mie ultimul su
volum cu dedicatia D-lui prof. Dr. C. Brtescu, omagiu din partea
autorului". Din potriv, ii cred sufletul tndr si vioiu insufletit de
cele mai nobile sentimente. Prin urmare, notita sa este rezultatul
unei gresite informatii i a unei oare care stngdcii de stil in
materie geograficd i cred c, dupd cele ce i le voiu ardta aci,
d-sa se va grAbi a se corecta.
Mai inti o mica consideratie : socot c azi a trecut timpul
enciclopeditilor. Un singur om de stiintd azi, - cnd abia te
pop tine in curent cu ceea ce produce imensa uzin tiintific
in specialitatea ta si, Cate odat, nu te poti tine si din cauze
materiale -, nu poate s se plimbe cu aceeasi siguratit si per-
fectd documentare in ramuri asa de variate ca : geologie, mor-
fologie si, in genere, geografie, zoologie, botanic, istorie si
arheologie, fr primejdia de a nu cddea in superficialitate, sau
a rdmnea mai putin bine documentat.
Deci, se afirm c inainte de mine, colegul meu Vdlsan a vorbit
despre : 1) terasele dunrene ;
2) prezenta pietrisului balcanic pe terasa superioard a
Dundrei ;

www.dacoromanica.ro
 - 136 -
3) rhsturnarea de profil a Dobrogei,
i ch eu, In lucrea mea, n'am pomenit numele colegului Valsan,
de la care as fi luat aceste cunostinte.
SA vedem dad e adevrat.

1. Terasele dundrene. Inainte de mine si de d-1 Valsan au fost

studiate de raposatul geolog Murgoci i de altii. In izolarea
mea de la Constanta, unde nu exist o bibliotech publich,
neavnd la Indemnh si opera Cmpia Romnd" a d-lui
VAlsan, pe care d-sa mi-a dat-o abia in Iunie 1921 la Cluj,
InsotitA de o dedicatie cu data,- cad rhiboiul, In vederea
chruia eu am fost concentrat Inch din 1915, dela sosirea
mea din streinatate i inut mobilizat, cu o scurth intrerupere,
pAn la terminare, mi-a risipit tot ce-mi sosise in lipsh in
acel oras, - am folosit un studiu anterior celui al d-lui
VAlsan, anume La plaine roumaine et la Balta du Danube"
de Murgoci, pe care insd '11 citez cinstit rz vre-o trei locuri.
In afarh de aceasta, terasele nu-s proprietatea nimAnui.
Ele sunt lsate acolo pe glob ca sh fie studiate de toti
geologii i geografii lumii, cari pot descoperi In ele, de
sigur, Inch multe adevdruri. Eu le-am c.ercetat In vederea
unei sinteze, d-1 VAlsan le-a cercetat In vederea altei sin-
teze ; eu in legAturd cu mischrile epirogenetice In basinul
Dunhrei de jos ; colegul VAlsan In legAturA cu Cmpia ro-
mnh. Si doar In asemenea sinteze sth mai ales originali-
tatea unei lucrAri. Mai mult, studiul teraselor, asa precum
l fac eu, nu este un i'mprumut f Ara spirit critic din autorul
Murgoci, cel citat de mine, ci are si o bund parte de cer-
cetare proprie, cAci doar nu eram la Inceputul activithtii
mele geografice, ca sh fac operh numai de compilatie cu
nAmol de citate. Pretuiesc mai mult metoda activh a cuge-
tArii proprii, decht metoda lenese a cithrii de phreri streine.
2. Prezenta pietriplui balcanic n terasa munieand superioard a
Dunrei, nu e o constatare personald nici a mea, nici a
d-lui VAlsan, ci e anterioard nouh. D-1 Lepsi poate cere
izvoare de informatii asupra acestei chestiuni de la Insti-
tutul geologic din Bucuresti. Eu nu afirm nice-led paternita-
tea acestei descoperiri. Am gsit-o tot "in Murgoci, pe care
1-am citat ; deci n'am luat-o dela colegul Valsan. D-1 Lepsi

www.dacoromanica.ro
 - 137 -
nu face nicderi, in articolul d-sale din Analele Dobroge
(pag. 9-10) afirmarea c eu a avea prioritatea i pater-
nitatea in studiul teraselor dundrene i a pietriului balca-
nic pe terasa dundrean ; de unde atunci stngdcia de a
afirma, in nota citatd mai sus, c mi-ar fi dat mie priori-
tatea, cnd d-sa ii putea controla destul de bine cele
spuse in articolul d-sale ?
3. Rdsturnarea de profil a Dobrogei. D-1 Lepi a afirmat ins
curatul adevr, in Analele Dobrogei, cnd a scris c eu
am dovedit rsturnarea de profit a Dobrogei dela S. de Ca-
rasa mai ales prin studierea profilului transversal al aflu-
entilor vii Carasu" (p. 10). Aceastd constatare n'o v a .

gsi d-sa nicderi de -cit la mine. Deci, cnd i-am publicat-o

in Anale, n'aveam dreptul a i-o corecta i pentru motivuj
cd pe revista mea st scris cd orice colaborator rdspunde
el de ceea ce scrie.
La d-1 Vlsan, in opera Cmpia romnd.", d-sa va gsi
cu privire la aceast chestiune numai o notit de trei rnduri,
cu petit", la pag. 239, in care se spune atta :
Ins sistemul de afluenti, cari isvorsc lngd Mare i se
indreal5td. spre Dunre, imriotriva pantei - alcdtuind astfel ade-
Orate vi epigenetice - arat c aceast exceptie este de ori-
gine tectonicA i relativ recent", ca adaos la textul regiunea
dobrogeand din dreptul Brganului, unde fata podiului este
uor indreptat spre mare".
Dar nu se spune nimic despre verificarea acestei rsturndri
de profit prin profilul transversal asimetric al vilor ce se deschid
M Carasu.
Ideea rdsturnrii de pant a podiului Dobrogei la S. de
Carasu mie mi-a lost sugerat, inainte de a cunoate luctarea
d-lui Valsan, de urmtorul pasaj din Murgoci :
Valea Carasu nu se deosebege de limanele fluviatile din sud
(Urluia, Oltina etc.) declit prin lungimea ei, provenitd din cauza
unei depresiuni orografice, curmeziO in platoul Dobrogei de S.,
datoritd unei schimbri de pant, unei torsiuni in suprafata pd-
mntului : peneplena din N. este inclinard spre SE, iar podipl
bulgar este inclinat spre N. qi unirea intre cele doud planuri in-
clinate se face prin o albie qi produce depresiunea Carasu". (Bulet.
Soc. Geogr. XXXIII (1912) pag 188).

www.dacoromanica.ro
 - 138 -
De aci pan la afirmarea rsturnrii de pant a podisului
mai ales cnd ai . construit, ca mine, un relief in gips al regiunii
si ai studiat tinutul vecin cu orasul in care te afli prin profile
icercetri pe teren, - nu mai e deat un pas usor.
In treacat am avut o convorbire ca d-1 Valsan asupra
acestei chestiuni 1a Serviciul geografic al armatei, unde eram
mobilizati amndoi i unde, in orele libere, eu am studiat hr-
tile originale ale statului major pentru terasele din Ialomita i
Brlla i pentru Dobrogea ; si a doua oard la Cluj, in 1921,
asupra aceleiasi chestiuni, dupa ce am conferentiat in fata d-sale
si a d-lui De Martonne subiectul meu, deja tiprit de un an,
asupra Miscarilor epirogenetice si a caracterelor morfologice in
basinul Dunrei de jos. Acolo am aflat eu dela d-1 Valsan cd
d-sa a afirmat in scris, inaintea mea, rsturnarea de panta a
podisului, dar tot acolo am adogat eu c cel putin rsunetul
acestei rsturnri de pant in profilul transversal asimetric al
vilor imi apartine mie si a rmas ca la o nouti revenire a
mea asupra aceluias teritoriu sa citez i acest pasaj al d-lui
Valsan. Prin urmare ceea ce a scris d-1 Lepsi hi Analele Dobrogei,
atribuindu-mi mie, n'a fost o gresald, ci gresald este notita de
acum din lucrarea sa cea nou, pentru care de sigur are dato-
ria a rectifica afirmarile sale la prima ocazie ce i se va ivi.
Dacd d-1 Vlsan i-a trimis d-lui Lepsi opera sa Cmpia ro-
mana", aceasta trebuia interpretat, cred, ca o find recomandare
pentru cunoasterea i citarea acestei lucrari, iar nu ca o stn-
gace intervenire, care s determine in potriva mea gestul i mai
stngaci al d-lui Lepsi. Eu nu gsesc in sufletul meu nici un
sentiment de invidie pentru succesele nici unui geograf ; din
potriv, cu senintate il apreciez, ii stimez i-1 recomand cer-
cetarii studentilor mei. De aceea prioritatea in descoperirea unui
adevar nu eu o voiu mistifica, mai ales in tara noastr, unde
sunt asa de putini geografi i asa de putina productie geografica.
Daa. Murgoci vorbeste de rasturnarea podisului dobrogean in
sens diferit, deoparte i alta a vii Carasu, Valsan adaoge in
notita sa rsturnarea podisului la S. de Carasu in sens Myers
cu directia pantei \Tailor, iar eu confirm aceeasi constatare prin
profilul transversal asimetric al vilor afluente in potriva legii
lui Bapinet-Baer. La d-1 Valsan ins faptul e pomenit aproape
in treact, ca ceva lateral pentru sinteza sa, intr'o notit ; pe

www.dacoromanica.ro
 - 139 -
cnd In lucrarea mea el capt toatd importanta pe care dA
sinteza ce o fac in acel studiu, sintezd originald i probabil cu
mult parte de adevr, cdci de aceea este citatd si in bibliografia
geologicd a noastrd.
Cine a lucrat ca mine In conditii extrem de nefavorabile
pentru inunca stiintificd, In primul an de srdcie si doliu de
dup rdzboiu, o conferintd ca aceea a Miscdrilor epirogenetice
etc., Mil posibilitate de prea mult documentare si intr'un ora
jefuit si frd bibliotec cum e Constanta, acela poate intelege
bine cd, pentru acest studiu, pe care I! produceam ca profesor
secundar, este o barbarie s mi se arunce astzi cu noroi in
obrazul meu cinstit, in fata unei tad intregi.
Cine stint vinovatii ? De ce struie in anonimat ? De ce Ii
sustine in chip asa de imoral ziarul Cuvntul" inpotriva unui
ont cu care n'a avut nimic de imprtit ? De ce acest asasinat
moral prin calomnie are caracterul unui complot Minuit si cu
ramificatii ? De ce el coihcide ca anume interese actuale ale
altora ca eu s fiu injosit ?
Adevdrul, chiar dac intrzie, dar nedescoperit nu rmne-
nici odaM. lar o vorbd inteleapt spune :
Morile lui Dumnezeu macind incet, dar sigur".
Adaos. Profesor C. Braiescu
Aceste pagini erau deja la tipar, cnd in ziarul Cuvntul"
cu data de 20 Oct. 1927 au apdrut urmdtoarele rnduri la pag.
2 dreapta, sus :
BLOC-NOTES
In cnestia plagiatorului BrMescu-Cernuti.
D-I Prof. C. Brtescu, ne adreseazei o scrisoara de pro-
testare inpotriva faptului ca, n afacerea d-sale, am dat ospitalitate
unui al doilea articol care insemneaza cel mai pervers asasinat
moral" din Cate a cunoscut vre-odat.
D-I Prof. C. Breitescu, socoate sub demnitatea d-sale de a pole-
miza prin presa cu oameni cari nu au meicar curajul de a semna,
anti* ea' a cerut Ministerului numirea unei comisiuni de speciallytt
n fata diruia (sic) s se discute cazul. In acelaq limp ne incuno-
tiinteaza c a feicut demersurile necesare pentru darea noastrd n
judecaa cu atat mai mult" (!) cu cat la cererea d-sale de a-i da
numele autorului anonim, noi am fi reispuns cu teicerea.
Lamurim : autorul anonim este un profesor universitar de o
valoare giintifie cel purin egalei cu aceea a profesorului Breitescu.

www.dacoromanica.ro
 - 140 -
Dacii nu i-am dat numele, e nu pentru c ne-am fi ferit, sau ni-ar
fi interzis-o autorul. Ci pentru di am vrut set lum d-lui Brtescu
posibilitatea de a se susirage unei explicatiuni publice, sub at-
vant c chestiunea ar fi de resortul specialivtilor. Noi suntem de
prere c`d publicul are drept s fie informat asupra calitfli
tiintifice a savantilor" noVri. De aceea am fost bucuroi sei
putem procura celitorilor rspunsul d-lui Bratescu. Publicul poate
aprecia singur dac qi cat de fundate sunt ifosele suprate ale
tanrului geograf din Bucovina.
Pentru c "insa d-I C. Brtescu-Cernuti, pe lngei calittile
jd-sale $lintifice, pe care acum suntem n msura sit i le apreciem,
mai e qi de o ru crescuta nervozitate i ne ameninta cu darea
z judecat, ne vom face plcerea s nu-i comunicam numele
outorului anonim de cat in Ma instantei ; nu de alta, dar ca s
mai petrecem i in particular".
Concluzie :
1. Pana. acum 1mi fcusem convingerea c d-nii de la
1,Cuvantul" sunt oameni inteligenti, dar lipsiti de omenie. Acum
refuz a le admite i atributul inteligentei. D-lor s'au asociat
statornic la calomnie si au impartsit-o di satisfactie. D-lor m
insultd i acum.
2. Pentru opinia public inteligenta am publicat rspunsul
nieu dela 9 Oct., din Cuvantul" i Dobrogea Judd" i dela
7 Oct., din Glasul Bucovinei", un raspuns concis, limpede,
academic si fra un pic de nervozitate ru crescuta". De oare
e in consiliile Facultatii noastre in totdeauna s'a desaprobat
polemica dintre profesori in ziare, am refuzat a mai continua
o asemenea polemica, care este identica cu o dare in spectacol,
din motisie de demnitate i disciplina. De alt parte, o asemenea
polemica nici nu este la locul ei in ziare, intru cat, fiind vorba
de chestiuni de specialitate, pe care nu le pricepe nici calom-
niatorul, o asemenea polemica in fata publicului mare rtnane
zadarnic. In fine, cu anonimii nu se discuta.
- 3. Cetitorii vor aprecia valoarea morala a calomniatorului
1 motivele falsurilor sale. Cetitorii Cernauteni, in special, banuesc
de pe acum cine e calomniatorul.
4. Justitia i va spune cuvantul.
Cernduti, 19 Oct., 1927. Profesor C. Brkescu
Errata : la pag. 124 rand 2 de jos citeste : Voitcu pentru Hoinic.

www.dacoromanica.ro
 a000cl000000000 00000000000000 000000000000000000 oocl00000000000 ocl000000tn0000 ooem0000000000 000
opo

o
%c.o.. 0.000,k,0..0cocace, .0.0occeo..0.00.00.00.0
.`"). 0%.0 cozO0A3 0
d.cectk,% occocb.00%
00
ocu".
0 00
&
"'oc, ocl000000000000 ocm000000000no 00000000000000000000000nc0000000 00000000000000 00000000000000 000

LA MOARTEA LUI VASILE PARVAN

Da, nu-mi ese din minte i cu toate astea e adevrat : A

murit archeologul Pr van !
Intmplarea a fcut s-I cunosc i eu. Intr'o yard, acutm
vr'o 15 ani, era in escursie eu studentii si din Bucureti la
Adamclissi, la Tropaeum Traiani i la intoarcere am mncat
impreun In grdina unui birt din Megidia.
li spuneam cd. in Dobrogea se fac doud lucruri frd s
vrei : Archeologie i Sociologie. Te silesc la una pietrele cu in-
scriptii de pretutindeni i la alta diversitatea de elemente, pe
cari le vezi cu ochii cum zi cu zi se incheagd in societate.
M'a ascultat cu atentie i pentru cg-i spusesem ct m'a in-
teresat Cernavoda, ca aezare veche - Axiopolis, unde am linut
o conferint la un club cultural (fondat acolo in 1908 din ini-
tiativa amicului N. D. Chirescu, primar atunci), Prvan mi-a
rdspuns glumet :
- Ati alcat pe urmele strbunilor. Dupd Traian, in fie-
care localitate mai mare era i cte o schola - club i in unele
chiar i mai multe. La Axiopolis a fost un club al corbierilor
de pe toat Dunrea !

Intealt yard, aceasta dupd rsboiu, I-am intlnit la Con-

stanta, la Primrie. Intervenea pentru un pictor, ca s i se dea
un loc unde s-i instaleze atelieruL. i pentruca primdria s
nu mai permit a se astupa cu gunoaele pietei spturile ce M-
euse ca s descopere un colt al zidului vechei cetti Tomis, la
intretderea str. Dorobanti cu Bulevardul Ferdinand !
Am vorbit i atunci putin.
Si-a amintit de tnrul din Megidia ce-i vorbise de Ar-
cheologie i pentru cd de data asta-i prezentasem omagii pentru
40pera sa Idei i forme istorice", pe care o citisem de curnd,,

www.dacoromanica.ro
 - 142 -
m'a invitat s profit de ocazie c5 se gsete la Histria, cetatea
veche, la care spa i studia atunci, i s m reped pn'acolo,
cAci voiu vedea lucruri interesante, vom putea vorbi multe... El
iubete pe oamenii studioi, pe Indr5gostitii de trecut.
Am dat zi dupd zi, am pregetat... Drum lung, dup fa's-
boiu nu-mi mai plceau drumurile... i nici nu m'am dus i nu
1-am mai vAzut de, atunci.
Vorbind, in ziva cnd am aflat despre moartea lui, cu un
cunoscut, acela a incheeat cu comptimire :
- Era un revoltat bietul Parvan !
- Revoltat ? 0, nu! Era un creator senin, un constructor
loarte lucid al povestei adevrate a neamului su, pentru care
cerea i mrturia tm5itelor infime, a cioburilor ruginite, a liar-
burilor i pietrelor ascunse sau pierdute sub pulberea vremuri-
lor, ori gunoiul stupidittei barbare.
Doar el a spus attea lucruri frumoase, aezate, precise i
a construit cu tin material foarte durabil temeliile istoriei noastre.
Un revoltat n'ar fi lsat pe urrna sa dect drmturi !
Ins a spus i el, ceeace era drept s fie spus, pentru c
societatea noastr privea, dupd r5sboiu, ca inutile munca i
idealul su ; a spus-o lapidar, aa cum a invtat dela strhuni :
inteligenta creatoare contemporan e in totalitatea ei sdrobit
de masivitatea impertinent bogtaului, care asuda de gr-
sime a

sime i de brutalitatea greoae a prletarului, care nu se gn-

dete dect la mai mult paine".
Strigtul inteligentei creatoare !
Si el era una din cele mai strlucite. Proba ? Nu drmase
,ca s ia locul. Muncise in tcere monahal, construise nu cu
ubrede reputatii rsturnate, ci cu materialul necesar tiintei sale.
LucrriIe antecesorilor par Injghebri sarbede i srace.
Am fost mai trziu la Histria, am vazut spturile... Am
vzut i ceeace alesese i Muse deoparte ca monumente" de
studiat, ca material de analizat pentru constatrile i concluziile
sale : frmituri cu cteva litere sau semne, bucti de ornamente,
hrburi de amfore cu iubitele lui inscriptii ceramice" - nite
sgarieturi (graffiti), dar cu litere din secolul VI-lea sau al V-lea
inainte de Cr. ; apoi stampilele de pe amforele aduse aici cu
vin din Miazzi, cioburi de sticl, rmite de piepteni, agrafe,

www.dacoromanica.ro
 - 143 -
!c rapt bucAti de marmur din placaje sau pietre, de altare cu
nume de Imprati romani...
0 adundtur barock din care diverse secole vechi plan-
geau sau radeau, scr4neau sau se bucurau.
Dar, ce lumind a fcut el ca sd rsara din aceste rm-
$ite, arora se prea cd nu li s'ar fi putut de-apururi da de ca-
pt... El le-a strns cu dragoste i intelepciune, le-a observat,
le-a reconstituit, le-a comparat cu ce vzuse in alte prti, le-a
determinat intrebuintarea, locul i timpul, intelesul, viata si.,. ca
un vrjitor a trezit de sub miile de ani o cetate splendid cu
viat de secole, cu o istorie bogatd i dentn, cu suflet gene-
ros, cdci a radiat dela Pontul stng spre brganul getic, spre
singurttile scitice, spre fundul pdurilor i vrfurile muntilor
dacici, lumina helenicA : Histria !
Urmarindu-1 in cuvintele ce le-a avut cu fiecare din bucd-
tile grtnezei, cuvinte ce le-a scris in Comunicarile" $i Me-
morialele" sale, apare viata cettei, cu trireme ce vin i pleacd
din cheul de granit verzuiu pe lacul albastru cu zarea flfind
de pescdru$i albi, - cercetate cu privirea de preotul lui Apollo
latros, de inteleptii din Gherusie, de poporul histrian activ ai
iubitor de boggii, de frumos $i de a infrunta aventurier talazu-
rile mdrilor $i slbtecia barbarilor...
latd-1 pe Aristaios cum prive$te indurerat trupul fiului su
Aleidias... 11 trimisese la studii temeinice la Cyzic, dar moartea
timpurie i 1-a rpit... Aud cum printele i plnge feciorul pe
cuvintele unei inaripate elegii - model de elegie din secolul
1V-lea inainte de Cr. - elegie pe care grija lui Parvan ne-a pd-
strat-o... cdci frumosul stlp de marmurd albstrie, pe care a
fost spatd, 1-au furat germano-bulgarii in 1917-1918...
Si-attea, pn ajungem sd-1 vedem pe Traian dnd cu
mna-i august magna carta de drepturi i privilegii Histrienilor
la 25 Octombre anul 100 dup Cr., cnd vedem inltndu-se o
nou Histria, refcutd sub scutul roman: civitas-histrianorum !
Si asa mai departe prt la anul 238, cnd Getii, Carpii si
Ootii sfarm acest far de pe trmul Mrei Negre i totul se cu-
fundd in inturieric...
Era aceast Histria a$a de vie inainte, cum ne-a fcut-o
Prvan, cum ne-a reconstituit-o el din cenu0 ?
Dar am vazut lngd zidurile desvelite la Histria $i came-

www.dacoromanica.ro
 - 144 -
rile goale i patul sarac i masa de brad, unde Prvan lucrase
luptndu-se cu frigurile d cu tntarii...
Pand azi nimeni n'a sapat in attea locuri i att de mult
la temelia romana a neamului nostru pentru a-i dovedi adnci-
mea i intinderea.
Dupa el inceputurile neamului romnesc trebuesc puse in
Dobrogea i cu mult inainte de rdzboaele dacice, cci din Do-
brogea romand s'a resfirat ptrunderea pe Dunre in sus i pe
drumurile spre munte. De la el Dobrogea va fi privit ca prima
descalecare a romnismului, desclecare din... leagn.
Valoarea descoperirilor, constatarilor i concluziilor sale
este imensd si intereseazd multe ramuri de activitate. Am cu-
noscut cazul unui savant etnograf, care terminase mai anii tre-
cuti o lucrare de mare eruditie in materie de etnografie rom-
neasc si care a oprit liparirea lucrrei sale pn ce va citi
Getica" lui Prvan, iar citind-o a renuntat la tipar, pentru a-si
reface lucrarea.
Si totusi Prvan vedea bine c ceeace a Mcut nu este de-
stul, concluzia lui era ; Originile poporului i culturei noastre
nu se vor putea mai clar lmuri, pand ce archeologia de sp-
turi nu va lua in deaproape cercetare i resturile evului mediu
in strns legatura cu cele preistorice, iar filologia nu va cer-
-
ceta istoric i geografic - comparativ pe baz nu numai ro-
manic i slavic, ci i general indo-germanicd, diferitele nume
de persoane si de plemente i accidente geografice".
Studiul poporului nostru, ca grup de cultur, 1-a preocupat
totdeauna i in acest sens dup rsboiu, rsboiul aducnd in-
tregirea inteun singur stat da o posibilitate noua savantului, el
a alcatuit un program de actiune pe baza caruia s se cerceteze
melodic tara i poporul din cele mai departate timpuri i pn
in vremea noastr.
Urmrind acest Program, iat-1 cufundat in protoistoria Da-
ciei, din care a esit studiul nebnuit Getica".
Ce-aveam inainte ? - Dacia inainte de Romani" a btrd-
nului Tocilescu, Dacia Preistoric" a fantasticului Nicolae Den-
susianu, precum si lucrarea constiincioasd dar modest Contri-
butie la Dacia inainte de Romani", tez de doctorat a d-lui
I. Andriesescu.
In Getica" sa Prvan intreprinde a afla ce s'a intmplat

www.dacoromanica.ro
 - 145 -
In Dacia intre epoca mycenianA i cea romanA i punAnd la
contributie rezultatele sApAturilor sale i ale altora, piesele mu-
zeelor noastre i ale celor streine i tiri1e culese pe cale lite-
rarA din scriitorii vechi, reuete a reconstitui viata poporului
get, viatA ce-a durat de-alungul primului mileniu inainte de Cr._
Vedem cu mirare cA acqti Geti au desvoltat o civilizatie
frumoasA In epoca bronzului Ill-lea i IV-lea, au avut lupte cu
Scitii, ce-au nAvAlit asupr-le i pe unii i-au getizat, iar aceia
ar fi Agatirii ; i-au apArat tara de Celtii, ce InaintaserA in rA-
sAritul Europei, de unde i-au alungat, etc. CA Getii au fost fn
neintrerupte legAturi cu Italia i Sud-Vestul Europei, insufletind
comerciul vaselor de bronz i a carelor de lupt, - ba chiar In
legAturi cu Nordul, unde exportau aur lucrat. CA sub influenta
Scitilor i Celtilor au trecut, adaptAndu-se, la o noua civilizatie,
cea a ferului, etc. CA ei au avut o religie superioarA i o mo-
ralitate austerA i in totul cA au dat o culturA interesantA.
lar cum, aceti Geti formeazd marele trunchiu pe care s'a
altoit elementul roman, pentru a da ppporul roman, - se'ntelege
c studiul getilor este de-Un imens interes pentru noi.
LegAturi cu acest mare popor al Getilor intretineau cetAtile
greceti din Pontul stAng i relatiunile lor au fost totdeauna ac-
tive i inrAuririle reciproce. Dar lucrul acesta nu-1 putea intre-
vedea decAt PArvan, care a studiat cu o minutiositate, parcA,
exasperantA Histria i date fiind programul sAu de studii i con-
ceptia ce-i fAcuse, era aa de firesc sA treacA dela studiul Hi-
striei la cel al Getilor... i a trecut spre marele folos al culturei
noastre. Pentru altii domina mereu Intrebarea lui Ovidiu (din
Trist. III, r9)1: Quis crederet ?... atunci cAnd se mirA oarecum c
a aflat aici cetAti greceti i cA.
Huc quoque Mileto missi venere coloni,
fugue Getis Graias constituere domos.
(Cine-ar crede cA aici coloni trimii din Milet au venit i intre
Ge(i au clAdit case greceti ?).
Din punctul de vedere al directiunei ce trebue sA urmeze
studiile lAmuritoare ale originilor poporului i culturei noastre,
ceeace ne-a lAsat Parvan este de-o importantA capitalA, cAci dacA
altdatA pluteam In nesigurantA i negurile ne inchideau pers-
pectiva, astAzi orizontul este mai larg i mai luminos, perspec-
tiva e limpede.
Analele Dobrogei 10

www.dacoromanica.ro
 -L- 146 -
Dar, si nici acesta nu e lucru mic, Prvan a imprimat is-
toriei o conceptie mai stiintific i mai aproape de omenesc si
de adevr. In prolegomenele sale nimeni nu a vorbit att de
verde tinerimei studioase, creia incredinta stiinta i sufletul su
ca profesor. N'a fost numai un profesor de istorie, sau numai
un istoric, ci i un cugettor expresiv si isbucnitor, care a cdutat
s scuture stilt* sa de un balast, ce o tinea mai prejos de me-
nirea, ce el intrevedea cd trebue s aib.
El concepe istoria ca o privire sintetica peste viata marei
si unicei fiinte, Umanitatea, ale cdrei forme concrete de vibrare
si ritm sunt in devenirea lor, organisme complete, cu nastere,
crestere, imbtranire i moarte, - nenumrate in varietatea lor,
intocmai cum nenumrate sunt speciile unei familii biologice, iii
timpul i spatiul geologic. Dar aceast privire sintetia nu se
poate concepe decal cd o atitudine fatd de viata privit i pe
istoric nu-1 intereseaza aceast viata ca o manifestare a naturei,
ci ca o manifestare a culturei : unde incepe cultura, adic ma-
nifestarea reformatoare umand in mediul natural cosmic, acolo
incepe istoria". Asa dar pentru el sunt forme" sub care se pre-
zint umanitatea, iar ceeace le diferentiazd este devenirea", prin
care el Intelege manifestarea reformatoare omeneasca asupra na-
turei. Chiar individul este o form a umanittei si el poate de-
veni". Astfel Prvan circumscrie rolul celor ce se dedicd stiintei
istorice : Istoricul se ocupd cu devenirea vietei omenesti spiri-
tuale, atat in aspectele ei individuale, cat si in cele colective".
Dupd el Istoria, ca s ramand In obiectul su, urmeazd s
se ocupe numai de indivizii sau colectivittile, care aduc apor-
turi culturale sau manifestri reformatoare in mediul cosmic, -
pretentiile celorlalti de-a trece In istorie sunt, fireste, imperti-
nent ! Introducerea lor - balast.
Prin modul cum concepe istoria, Prvan este un apologist
al culturei, un pretuitor al inteligentei creatoare de valori cultu-
rale, eterne... i trebue s considerdm o fericire pentru neamul
nostru, a cdrui istorie tinde spre definitiv inchegare, de a fi
avut un indrepttor cu asemenea conceptie in aceast epoca.
Si... nu pot uita in Prvan pe iubitorul de art, pe cuge-
ttorul artist, fduritorul celui mai frumos dialog, ce s'a scris asu-
pra artei dramatice elene, Anaxandros". In Delphi, dup o re-
prezentatie a Antigonei lui Sofocle, discutii intre cettenii del-

www.dacoromanica.ro
 - 147 -
fieni Anaxandros, Theoxenos i Callicrates asupra tragediei,
dramei i comediei elene...
Ce armonios cntd. Theoxenos iubirea cea aa de uitatd
de oameni", cuvintele cad pe msirra versului antic ; dar ce
adanc rsund imnurile pe care Anaxandros le 'Malta singurttei :
Sufletul omului e un isvor. Singurtatea e fantna in care apele
lui se adun, spre a se face mai mari. Lsati isvorul sd-i adune
puterile i tot ce strange va fi o bucurie cu atat mai mare
pentru voi. Nu-1 atingeti insd In cursul lui, cAci veti pta unda
clard ; nu-i astupati fantana apelor lui, caci el va sparge Inchi-
soarea i se va risipi trist i zadarnic in cmpul uscat i ne-
trebnic. Cci tot ce adun ornul in linitea lui solitara i tot ce,
deplin izolat de multime, poate modela in forme statornice ale
gndului, e un dar al inimei sale iubitoare de oameni, in tot ce
acetia pot avea sublim in ei, fcut multimei imense din intregul
spatiu i timp viitor"...
Dar tot ce-a sells Prvan poart intiprirea unei elegante
de expresie - fireascd, unei necdutate claritti... Putem striga in
urma sa : Poporul ce-a dat asemenea exemplar are o cultur !
Totui, ridicand privirea de pe opera lui i cAutand impre-
jur, o tristet prea fundat m coprinde : S'a dus prea curand
pentru tiinta i arta sa, pentru cultura noastr. Sunt atatea lo-
curi in opera sa unde el promitea sd revie, a lsat multe che-
stiuni a cdror descurcare a amanat-o pentru mai trziu... A murit
pe neateptate, poate err regretul cd duce cu el taine ale tiintei
i frumuseti pe care ar fi dorit fierbinte s le incredinteze celor
ce vin, ca o datorie a vietei sale... i nu-mi pot opri lacrimile...
S moar el, care a dat glas, viatd attor frmituri ne-
trebnice, attor harburi i pietre ? Dela Salsovia, Tropaeum Tra-
iani, Ulmetum, Tomis, Histria, i din atatea vetre de aezri din
vechi secole : Barl2oi, Poiana, Suseni, Gruia, Zimnicea, Mn-
stirea, Neni, Bldnoaia, Turnu-Mdgurele, Tinosul, Piscul Coco-
nilor, Piscul Crdsani... El care a dat viatd attor burguri, cetti
it popoare, fcnclu-le s vorbeascd inimei i mintei noastre cu
voci de strbuni i s ne spun pan i gandurile lor despre
lume i viat...
Da, nu-mi ese din minte !
D. Stoicescu
00000
0000. C)

www.dacoromanica.ro
S00.000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.00
*0 0,000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
0 g00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.4 0
(t5'000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000,4

SEAR

Clipeje focul somnoros chn gene,

Ha' nvluke n roscalele-i v6p6i,
In Lemnul ce se milie alene,
Au! plngtincl un porn laia[ chn v.
Se jeluesle Lung, prelung suspina,
Cu ncelul se preface in Laciune,

0 ckpa cloar nvaLuie n turning,

$i ca un vis frumos, tnceL, apune...

Gr. Slceanu

00000 00000
00000 00000

www.dacoromanica.ro
goo 00000000000000 00000000000000 00000000000000 0 0 00000000000000000000000000000000000000000000:
0000..000.mfl000p00000.,,, 0000.0.000...00000000.00000oo,....000000.,00.00000000.0
6 .000.0.00. 65 .00-00.0 .,03.00p0000.0000000..**.00000000...000000000...00000...o.
o
o
goo 00000000000000000000000000000000000n000000 0 0 0000000000000000000000000000 00000000000000 cog

CANALUL NAVIGABIL DE LA CERNAVODA LA

CONSTANTA INTRE DUNRE SI MARE
1.

La aezdmntul acestei lucrki s'ar cere s nu se intrevadd

alt lucru de cot acela al intelesului de muncd. Numai prin muncd
omul a cules foloase i s'a mndrit de firea lui. Condui de
indrumri chibzuite, noi cldim i infrumusetm locuri i regiuni,
de pe urma cdrora se trag foloase. Sufletul omenesc este Mcut
s cerceteze, s cunoascd i sd conduc elementele ce-1 incon-
joard. Prin aceast ndzuinta el cearca s devind stpnul desti-
nului
Dacd omul stdpnete o parte insemnatd din legile nestra-
mutate care guverneazd universul i dacd din aplicarea acestor
legi au decurs i s'au rspndit binefaceri cu inteles de gene-
ralizare, este c in structura mintii omeneti se plmddesc
mereu imbolduri i tendinte cdtre frumosul formelor pe care ea
le dorete adunate i Incadrate in ritmul armoniei. El iubete
sd-i Impodobeascd toate cele gandite ori visate cu parcele din
realitti, intocmai ca i micile testuri de scoarte colorate. Aceste
mruntiuri de realitti, omul se complace sd le alcdtuiascd in
ghirlande, s le pipde formele aa fel ca compusul lor sd-i repre-
zinte dreptul sfnt al posesiunei i al intrebuintrei.
Odat cu insuirea bunului cucerit prin muncd, omul so-
coate cd trebue sa predomine *i s conduc elementele din
jurul sdu.
IL

Cred a nu spune ceva axagerat, dac persist in Convin-

gerea c inftiptuirea Canalului navigabil intre Dunke i Mare
(Cernavoda-Constanta) este cu putint. i trebue s fie realizat.
0 asemenea opera rknne incadrat in sfera intereselor marl
ale Trei. Problema ce se pune prin deschiderea unei cdi de

www.dacoromanica.ro
 - 150 -
ap atAt de ample, este natural ca sA atragA, In cadrul ei, energii
nationale i orizonturi de lumi indeprtate.
Constanta, port deschis la mare, primete In ori-ce timp
al anului Incraturile purtate de vapoare pe Intinsul mrilor.
Orientul apropiat i basinul Mediteranei sunt vecinele noastre.
LegAtura de navigatie Intre Dunre i Rin face ca marele
nostru fluviu s fie o adevArat strad larg, care strbate Eu-
ropa de la Marea Nordului la Marea Neagr.
Sprtura canalului navigabil intre Cernavoda i Constanta
ar aduce deodat Constanta cap de Bulevard la Mare i va sta-
bili portul nostru maritim In direct legtur fluviald cu Rotter-
dam, deservind astfel calea comercialA a Europei centrale i
apusene.
Portul nostru de Mare, va deveni o Insemnat piat, la rs-
crucea creia vor afla, ca s se negustoreasc, deoparte mrfu-
rile orientului destinate popoarelor din centrul i apusul Europei,
iar de and parte, tot caitre acest port vor converge produsele
fabricate din trile industriale europene, care 4i au Indrumarea
cAtre orient. Fat de ocolul pe la Sulina ar resulta o scurtare
de drum de circa 400 km.
Bratul Sulina i, In viitor, bratul Chilia, care leag porturile
dunrene Galati i Brila cu navlul maritim, i vor pstra, ca tot-
deauna, - rolul lor de chi fluviale. Nu cred s intre In ideea
vre-unui orn serios cd, realizarea canalului navigabil de la Cerna-
-voda la Constanta, ar avea ca scop deprecierea sau dedderea
ormelor Galati i BrAila. Aezmntul geografic al acestor dou
orae cu privire la regiunile pe care le pot deservi in mod na-
tural (o parte din Muntenia, Moldova, Basarabia, Bucovina, nord-
estul Ardealului i Polonia cu Cehoslovacia) va rnentine In perma-
nentA i cu profit, in .calea sa dreapt, aportul de mrfuri la
export i import atre Galati i BrAila.
autarea de noi debueuri, ori valorificarea bogAtiilor unei
regiuni sunt elementele neschimbtoare ale progresului. Infptuirea
lor este cea mai puternia incurajare a inaltelor aspiratiuni i,
dacA s'ar nscoci stnjeniri, pentru a Impiedeca mersul drept
al naturei lucrurilor, un asemenea fapt urt ar fi o mare neso-
cotint. Cum adecd, dac toate basinele rurilor care strAbat
Tara ar fi regularizate i ar fi legate Intre ele prin Canale navi-
gabile i de irigatiuni, oare s'ar gsi cineva care s sustin

www.dacoromanica.ro
 - 151 -
c o intins retea de canale pe cuprinsul Prei ar nimici ori ar
deprecia cu ceva celelalte mijloace existente de transport cum
sunt cile ferate i oselele ? Eu cred a nu, Cad ori-cat de in-
tinse i numeroase ar fi drumurile de uscat si de ap, ele nu
se coplesesc unele pe altele, ci, din contra.", ele isi dau man de
ajutor, pentru ca &A se serveasc intre ele i s concure laolalt
la ridicarea i pretuirea bogliilor locului. Exemplu vdit il datt
Tdrile din occident. Cunoscutul fabricant de automobile D-1 Ford
din America, spune c un produs nu are valoare de cat atunci
cnd acel produs este transportabil.

III

In anul 1922 am publicat In revista Analele Dobrogei

un studiu proect despre canalul navigabil dintre Dunre si Mare
(de la Cernavoda la Constanta). In acel proect socotisem canalul
cu deschizatura liber in aer, pe tot traseul lui de 60.200 metri.
Cum pe atunci se frmanta ideea unui asemenea canal
navigabil, pe care autorii articolelor din jurnale it indreptau, ca
s aib debuseul in lacul Mamaia, am tinut s art greuttile pi
nefolosinta comerciald a unei asemenea legaturi cu lacul si am
sustinut c singur legAtura direct a canalului cu Marea, in
imediata apropiere (partea de sud) a portului maritim Constanta
este aceea care corespunde comertului i interesului general al
Trei. Rmn i azi hotdrat legat de aceast. din urm idee.
Era evident a o legtur navigabila intre Dunre si Mare,
de la Cernavoda la Constanta, s fi preocupat pe multi inaintasi.
In studiul meu aprut in 1922 am citat pe Herr v. Vincke 1), al
crui proiect, fcut in urma unui voiaj pe teren dealungul vii
Carasu pe la 1840, prezint, pe lang interesul istoric al chestiei
pi pe cel al preocuprei ce fried de mult II aveau popoarele din
centrul Europei ca s lege calea fluvial a Dunrei cu Marea la
o departare cat mai mare posibil spre sud de granita Rusiei.
Era fapt cunoscut ca Rusia urmrea in politica ei externd
sttipnirea definitiv a Mrei Negre- pe care o socotea un lac
rusesc - pentru ca de la aceast posesiune s pseascd hotdrat
la ocuparea Bosforului si a Dardanelelor.

Vezi No. 3 anul III din revista AnaleIe Dobrogei".

www.dacoromanica.ro
 - 152 -
Rdzboiul din Crimeea de la 1856, in care Franta, Anglia,
Turcia, erau angajate pentru a respinge cucerirea i chiar influ-
enta pe care Rusia le urmrea In Balcani, acest eveniment a fost
i este apreciat drept o problem de istorie demonstrativ. Cu
prilejul acelui rdzboiu, Ruii au blocat, prin scufundri de vase,
gura bratului Sulina, impiedecnd astfel exportul cerealelor din
Trile Romne.
Ca rdspuns la aceast constrngere, Englezii au instalat
linia ferat de la Constanta la Cernavoda, readucnd transpor-
turile de produse, care se scurgeau de la Dunre cdtre Mare,
in o regiune mai sigurd, ferit de amenintrile rusqti. Tot cu
ocazia construirii acestei linii ferate (1862) s'a zidit cheiul de
debarcare pe malul Dundrei, la Cernavoda, tocrnai in dreptul
imbucaturei vei Carasu cu Dundrea, lucru care de atunci a
impiedecat orice revrsare a Dunrei pe Valea Carasu, ale cArei
ape se intindeau mai inainte pand in apropierea satului Alcap,
la rsdrit de Megidia.
Un alt proect - acesta ins de dat recent - studiat cu
multd Ingrijire, este al Consilierului Ministerului din Buda-Pesta,
Hajos, proect aprut in brourd la Buda-Pesta in 1917 1).
Autorul dela Buda Pesta Intocmete canalul cu deschi-
zatur liberd In aer, 50 m. ltime, cu plecare de la Dunre i
pe o distant de mai bine de 2/3din lungimea lui. Cdtre
Constanta, el 11 trece inteun tunel maritim (25 m. ldtime). Canalul
este prevazut cu un sistem de ecluze i deversoar la captarea
apei de la Dunre.
Asupra articolelor ce-am intlnit prin jurnale, dei ele erau
redate cu mult convingere In al:di-area i pledarea intereselor
generale ale Trei prin crearea unui asemenea canal navigabil,
totui nu le pot enumera ad, ele neffind prezentate sub forma
proectelor obicinuite.
IV.
Dupd cum se va vedea din cele ce urmeazd, aduc ad cteva
modificdri cu privire la inftiarea generald a canalului fat de
prima publicatie apdrut in revista Analele Dobrogei" 1922.
1) Vezi No. 3 Anul IV din revista nAnalele Dobrogei" recenzie de
Inginer V. Cotov despre Un proect Unguresc pentru Canalul Cerna-Voda
- Constanta".

www.dacoromanica.ro
 - 153 -
Consideratiunile de ordin economic, comercial, precum i
dreptul de stpnire in propriu teritoriu a unei ci navigabile
de insemntatea canalului navigabil Cernavoda - Constanta, nu
le gsesc potrivite de a le mai reproduce. Ele se and in lucrarea
aprut in revista mai sus citat.
Dunrea la etiaj este cu 8 m. deasupra fiei Mrei. In
epoca cnd apele sunt crescute, aceast diferent de nivel intre
Dunre i Mare atinge 10-11 m. Pentru sdpatura canalului,
consider apele Dunrei la etiaj. Voiu mentine deci in irul soco-
telelor, apa Dunrei ridicat cu 8 m. deasupra nivelului Mrei..
Dacb: mergem de la Dunre (Cernavoda) spre Mare (Constan-
ta) i lungind traseul cii ferate, intlnim :
1. Regiunea oraului Cernavoda cu imprejutimile, care, pe
o lungime de 5.600 m. i pe o ltime medie de 400 m., pleac
de la malul Dunrei i merge prt in apropierea Grii Saligny.
Ea reprezint un profil ridicat deasupra nivelului Mrii de la
5-9 metri.
2. Inainte de a ajunge la gara Saligny, pornete spre rs-
rit Valea Carasu propriu zis. Profilul acestei Vdi este de 4 ni
peste nivelul Mrii. Valea ii mentine aceast altitudine de 4 m.
catre rsrit pn . in apropierea satului Chiostel pe o distant
de 24.800 m.
3. Cu incepere din vecintatea satului Chiostel, mergncl
spre Constanta, profilul terenului se ridic gradual la 10 m.,
15., 20., 30., i atinge la punctul Palas cota 56 m., deasupra
nivelului mrii. De la Palas catre Constanta profilul se inclina
la 50 m., 30 tn., i se termin prin rapa de 20 m., de la malul
Mrii.
Distanta dintre Cernavoda si Constanta, pe care canalul
o parcurge, lungind partea de sud a cii ferate, este de 60.200 m.
Canalul va fi cu deschizatura liber in aer de la Cerna-
voda i Oita la rsrit de Murtfatlar in punctul cu cota 25 m.
altitudine din apropierea satului Valul lui Traian. Aceast parte
a canalului parcurge o distant de 47.400 m. i are o ltirne
in fundul patului de 40 tn., iar adncimea de 8 m. sub nivelul
Mrii, numai pnd la Valul lui Traian. Pe ambele prti ale ca-
nalului sunt prevAzute drumuri macadamizate de cate 5 metri
ltime, care vor servi pentru halajul mecanic al lepurilor.

www.dacoromanica.ro
 - 154 -
Cu incepere dela cota 25 m. (Valul lui Traian) i pand In
portul Constanta, pe distant de 12.800 m. canalul Intra sub
pmnt. El este format din doud" tunele maritime, paralele si
gemene, boltite in piatr, care merg In linie dreapt i debu-
seazd in partea de sud a portului Constanta. Adncimea apei
din tunele este de 5 m. sub nivelul Mrii. Fundul (patul) tune-
lelor va fi ridicat cu 3 m. fata de acel al canalului cu deschi-
zdtura liberd.
Aceast diferent de 'scard intre fundul canalului cu deschi-
ztur in aer liber i cel al tunelelor maritime are ca scop ca
tunelele maritime s serveascd drept stvilar natural pentru viteza
de scurgere a apei din canal.
Cana lul cu deschizAtura liberd va reprezenta, prin conti-
-nutul su, acumulatorul de. apd, pe cnd tunele maritime vor
tine si locul de regulator al vitezei de scurgere a apei.
Ldtimea tunelelor este de 20 m. fiecare, iar boltile vor avea
la mediane inltimea de 14 m. deasupra fsiei de apd. Fiecare
tunel este inzestrat cu Cate o cale trotoar de Cate 4 m. ltime
pentru halajul mecanic al slepurilor. Tunelele maritime vor avea
10 cosuri ventilatoare.
Pe tot parcursul canalului dela Dundre la Mare, el va avea
o Inclinare de 0.129 m. pe sut de metri (0,129 min). Fasia de
apd din canal se imbind la Constanta cu fsia de apa a Mrii.
Viteza de scurgere din canal nu va trebui s depseascd 0.25 m.
pe secund, pentru ca navigarea in amont i aval s nu fie in-
greuiatd. Iii acest scop s'a socotit fundul tunelelor maritime cu
3 m. mai ridicat de cat cel al canalului cu deschiztura libera.
Tot in vederea regularizrei vitezei de scurgere a apei din
canal se va stabili la Dundre, la captul canalului de aducere
din fluviu, cloud' prize-stvilar, metalice, mobile, sustinute pe zidd-
rie-beton. Ele vor fi asezate transversal canalului de aducere, la
8 rn. sub nivelul MrH si se vor monta pe fundament de beton
la patul canalului. Manevrarea in sens vertical, in jos sau in sus,
.a acestor prize-stvilare metalice va fi fcutd cu mijloace meca-
nice (hydraulice sau electrice). Fasia de ap introdus in canal
va corespunde variatiunei de inltiMe a priselor-stvilare. Debitul
fsiei de apd primit In canal va mentine pe cat de aproape
de constanta viteza de scurgere in canal. Odata canalul umplut
in intregime cu apd, de la Dundre la Mare, prizele stvilare vor

www.dacoromanica.ro
 - 155
fi rnanevrate intre 3-4m. adncime de la nivelul curent al Du-
nrii, pentru a atinge viteza de scurgere dorit.
Cana lul de aducere de la Dunre va avea 1.000 m. lungime
40 m. Ltime si 8 m. adncime sub nivelul MOTH.
La capkul opus al canalului de aducere se va Infiinta un
basin-port la Cernavoda, in afara orasului, de 1.000 m. lungime,
100 m. ltime si 8 m. sub nivelul Mrei.
De la basinul-port Cernavoda la Megidia, canalul deschis
(40 m. ltime, 8 m. adncime sub nivelul Mrei) va urma Valea
Carasu in sudul liniei ferate i va debusa in basinul-port Megidia
(1.000 nt. lungime, 100 m. lime i 8 m. adncime). De aci
canalul va continua calea spre rasarit, pe valea Carasu, ptt
la Murfatlar, unde se va stabili un alt port (1.000 tn. lungime,
100 m. ltitne si 8 ni. adncime). Canalul deschis 1st va urma
calea de la Murfatlar cktre rsrit pti la punctul cota 25 m.
altitudine (vecinkatea satului Valul lui Traian), unde se va construi
un nou basin-port (1.000 m. lungime, 100 m. ltime si 8 m.
adncime).
La aptul de rasrit al acestui basin-port vor pleca in
linie dreapt cele doua ttmele maritime paralele i gemene, care
vor debusa la Mare lng portul canalului i in imediata apro-
piere a partii de miaz-zi a portului maritim. Acest nou port
al canalului este socotit pe dimensiunile de suprafat : 2.000 tn.
lungime, 1.000 m. ltime cu 10 metri adncime. El va fi inzestrat
cu cheiuri, platforme, dane, magazit, linii ferate etc.
Bazinul-port de la Valul lui Traian ar putea servi de bazd
naval secundar (vasele repezi de tonaj mic, care servesc la
paza coastelor, cum sunt torpiloarele, canonierele, submarinele).
Aceast mic baza navala ar avea legAtur direct cu Diviziile
de Dunre prin canal pe la Cernavoda.
In timpul sprii canalului se vor asana, prin umplere, si
bltile din Valea Carasu, care se intind la rsrit i apus de
Megidia, iar dac continutul apei din canal va avea vre-o in-
rurire asupra climei din Jud. Constanta, o asemenea eventual
schimbare de clim n'ar putea fi deck in folosul regiunii str-
btute de canal.
Orasele stabilite dealungul canalului i in special Constanta,
vor rezolvi definitiv problema alimentrii cu ap.
Cu viteza de scurgere a apei din canal (0.25 m. pe se-

www.dacoromanica.ro
 - 156 -
cund) debitul pe care-I va vArsa Canalul in Mare nu va dep4i
120.000 m. c. in 24 ore.
Se Intelege c realizarea canalului navigabil de la Cerna-
voda la Constanta reprezintd o lucrare de art in stil mare i
care nu-i lipsitd de obstacole.
Totui, piedicele ce se vor ivi in cursul spAturilor nu vor
fi de neinvins ; ele se vor inflia cii cerinte de muncd perseve-
rent. In Valea Carasu, pe lungime de 47.400 m., pmntul este
de natur aluvionar, amestecat pe alocurea cu prundi.
Sprtura tunelelor maritime pe lungime de 12.800 va intlni
straturi tertiare de rezistent slab aproape in toat adncimea lor.
Canalul va fi strbtut de 6 poduri de fer pentru cdrute,
prin mijlocirea cdrora se vor lega regiunile din ambele prti
ale Canalului.
Dup cum se va vedea in Tabloul alturat, cheltuelile
cerute pentru realizarea abestui Canal navigabil dela Dundre la
Mare, le-am estimat la suma de lei 2,935,813.900, repartizat
ast-fel :
Lei 406,110.700 pentru spturile de ptnnt ;
Lei 1,162,903.200 pentru zidrii i pavaj ;
Lei 868,800.000 pentru construirea portului dela Mare.
Lei 12,000.000 pentru prizele stviiare.
Canalul va contine un volum de ap de 19,648.000 metri
cubi.
Constanta, 24 Octombrie 1627.
Jean Stoenescu Dunre
Inginer

www.dacoromanica.ro
 TABLOU
Dimensiunile Lucrrilor. - Preturile.
A. - Spturile - pmnt.
---
Dimensiunile Total Lei
Desemnarea Lucrarei pe Lei total
in metri metri cubi rn.3

1. Cubajul parnant al
sgpturilor canalului de
aducere dela Dui-16re si
al Bazinului Port Cerna-
voda Impreun cu ex- 2 (1000 X 9 X 40)+
cavatia peretilor. 2000 X 2 X 10 . . 1,300.000 6 7,800.000
2. Cubajul sApaturei
canalului deschis dela (1000 X 9 X 40) +
Bazinul Port Cernavoda (1000 X 8 X 40) +
la Saligny Impreuna cu (1600 X 5 X 40)
excavatia peretilor incli- (2300 X 40 X 4) +
nati ai canalului. (3000 X 6 X 6 . . 1,476.000 6 8,856.000
3. Cubajul s'apturei
canalului deschis dela
Saligny la Chiostel Im- (23.400 X 6.20 X 40)
preun cu Bazinul Port -1- (1000 X 100 X 4)
dela Megidia. 6,203.200 6 37,219.200
4. Cubajul gpturei
canalului deschis dela
Chiostel la Alacap I'm- (5.300 X 16 X 40) +
preun cu excavatiunea ,(5.300 X 8 X 10).
peretilor. 3,816.000 6 22,896.000
5. Cubajul sapAturei
canalului deschis dela (4400X40X15.50)+ ,
Alacap la Murfatlar im- (4400 X 15 X 30) +
preung cu Bazinul Port (1000 X100 X 22) +
Murfatlar si excavatiile (1000 X 25 X 14).
peretilor. 7,258.000 6 43,548 000
6. Cubajul sdpAturilor
canalului deschis dela
Bazinul Murfatlar la 0- (3100 X 40 X 24)
murcea impreunA cu ex- + (3100 X 17 X 22)
cavatiunea neretilor. 4,135.000 6 24,810 000

www.dacoromanica.ro
 - 158 -
MIMMI

Dimensiunile Total Lei

Desemnarea Lucrarei pe Lei total
in metri metri cubi n1.3

7. Cubajul staturilor
canalului deschis dela
Omurcea la Valul lui I

Traian, plus Bazinul port (300 X 40 X 30) +

Valul lui Traian impre- (1000 X 100 X 31) 4-
un cu excavatiile pe- (1000 X 22,5 X 22,5)
retilor. 3,966.250 6 23,797.500
8. Cubajul Apaturilor
tunelelor maritime dela
Bazinul Port Valul lui 2(6400 X 3,14 X 152)
Traian pana. la Mare la + (12.800 X 44 X 8)
Constanta. 11,859.200 20 237,184.000
Totalul cubaiului svtura odmant . . . 40,013.650 406.110.700

B. - Zidgrii i pavaje.

I I
Dimensiunile Total Lei
Desemnarea Luctlrei pe Lei total
- In metri metri cubi no

1. Zidarie In beton si
piatr a canalului de a-
ducere dela Dunare la 2 (1000 X 1,20 X 9)
Bazinul Cernavoda 1m- -I- (2000 X 3 X 0,80
preun cu platformele. 26.400 300 7,920.000
2000 X 9 X 1,20) + ,
2. Zidria in beton si (2000 X 6 X 0,80) +
piatr a peretilor si plat- (120 X 6 X 0,80)
formelor dela Bazinul (120 X 9 X 1.20)
Port Cernavoda. 33.066 300 9,919.800
3. Zidaria In piatra ci-
ment a ambelor borduri .

ale canalului deschis de

la Bazinul Port Cerna-
voda pn la Imbucatura
cu tunelele maritime, pe
distant de 45.400 m.
(1.00 tn. adncime si (90.800X1,00X0,80)
0,80 rn. ltime). 72.640 200 14,528.000

www.dacoromanica.ro
 -- 159 -

Dimensiunile Total Lei

Desemnarea LucrArei pe Lei total
In metri meta cubi no

4. Pavarea cu basalt-
nisip compresat a sose-
lelor cari lungese ambele
bOrduri ale canalului de-
schis cu Incepere dela
Bazinul Port Cernavoda
pra la intrarea In tu-
nelele maritime pe dis-
tanta de 45.400 rn. (5 m.
la(ime si 0,60 m. gro- (90.800 X 5 X 0,60)
sime de pavai). 272.400 100 27,240.000
5. ZidAria In piatr si
beton a peretilor si plat-
formelor dela Bazinele
Porturi Megidia, Murfat- 3(2000 X 9 X 1,20)+
lar si Valul lui Traian 3(2000 X 6 X 0,80)d-
(fiecare port de 1000 m. 3 (120 X 6 X 0,80)-1-
lungirne si 100 rn. l- 3(120 X 9 X 1,20)
time). 99.198 300 29,759.400
6. Zidria In piatr- '
ciment a boltelor ambe-
lor tunele maritime dela
Valul lui Traian 'Ana la
Mare pe lungime de
12.800 m. (0,80 m. gro- (2X3,14X162 X 6.400-
simea peretilor tunele- (2 X 3,14 X 152 X 6.400
lor). 1,245.952 500 622,976.000
7. Zidria ln beton si
piatr a ambelor tro-
toare din canalele tune-
lelor, avnd si platfor-
mele In piatr (4 m. l- 2 (12.800 X 4X 11)
(ime si 11 m. adncime). 1,126.400 400 450,550.000
Totalul cubajului In beton, piatr-ciment
si pavaje ale canalului deschis, ale Bazinelor
Porturi si ale tunelelor maritime 2,876.056 1,162,903.200

www.dacoromanica.ro
 - 160 -

C. - Zidrii In beton i piatrg-ciment la Portul dela Mare

al canalului.

Dimensiunile Total Lei

Desemnarea Lucrrei pe Lei total
In metri metri cubi no

1. Zidria in beton si
piatr ciment a pereti-
lor interni si externi la
Bazinul Portului la Mare
al canalului (lungimea
total a conturului este
socotit de 17.760 m
Terasele, platforrnele si
terenurile pentru cons-
tructii si cele de caro-
serie se vor umple cu
pmntul scos dela s-
parea canalului). Pere-
tit Bazinului Port au di-
mensiunile : 15 m. adan- (17.760 X 15 X 4)
cime si 4 m. latime. 1,065.600 500 532,800.000
2. Zidria in beton si
piatr ciment la cheiurile -
dela ambele brate de fa-
ruri (800 m. lungime cel (800 X 40 X 16) +
dela N-E si 250 rn. lun- (250 X 40 X 16)
gime cel dela S.). 672.000 500 336,000.000
Totalul cubajului pentru zidria peretilor
si farurilor Portului la Mare al canalului . 1,737.600 868,800.000

www.dacoromanica.ro
 - 161 -
D. - Lucrrile de complectare : ClAdiri i magazii din
Bazinele Porturi i Portul dela Mare ; Uzina centrald electrica
dela Megidia ; podurile peste canal ; tractiunea mecanic5 a le-
purilor i exprOprierea terenului de pe traseul canalului.

Estimarea
Desemnarea Luerrei in Lei

1, Cldirile, magazii, depozite, biurouri si locuinte pentru

personal la Bazinele Porturi dela Cernavoda, Murfatlar si
Valul lui Traian 120.000.000

2. Cldiri, magazii, depozite, biurouri si locuinte pentru

personal In portul canalului dela Mare 250.000.000
3 Uzina electricd dela Megidia (2000 H P) impreund cu
instalarea iluminatului electric din porturi si acela de pe
parcursul canalului deschis si din tunelele maritime . . . . 50.000.000

4. Construirea a 6 poduri in fer peste canalul deschis . 48.000.000

5. Exproprierile terenurilor de pe parcursul canalului de-
schls si pentru bazinele porturi : 210.000 m.c. dela Dundre
la Saligny ; 3.390.000 m.c. dela Saligny la Valul lui Traian. 18.000.000
- Total . . . 486.000.000

E. - Doug prize-stgvilare metalice la captarea dela Dunre.

Estimarea
Desemnarea Lucrrei in Lel

Doud prize-stvilare mobile la captul canalului de adu-

cerea apei dela Dundre (fiecare stvilar are 16 m. ldtime)
Ele se vor manevra mecanic 12.000.000

Constan (a, 24 Octombrie 1927.

Jean Stoenescu Dunre
Inginer

Analele Dobrogei 11

www.dacoromanica.ro
(R.000000000000000000000000 OOOOO 0000000000000M000000000000000000000000000000000000000000.74
00000000a0..0000000a0 ..0..00..a0.0.0.0.0a,,..00000000...000.000O 0000000a.0 o
6
o 0041,00000000e.0000000000000000000e00000000 000.0000.0.0e00000000 co.00.0.0
aoocs000l0000cs0000000000000ctoacm cr00000cl0000000 a0 oct00000cs000em00000000000cmoo c0000000000000.3

ODATA
Ociak nimic nu rusese chn Late ce n juru-ne snt :

Nici scare, nici lun, nici stele, nici ape, nici cep, nick p6mant...
$i azi cam] apari tnainte-mi, rpumoas ca Eva chn rai,
un gancl ma'nrioara: ociak nc tu nu erai.

Oclak nimic n'o s rie chn Late ce'n juru-ne sant :

Nici scare, nici Lung, nici stele, nici ape, nici cer, nici parnnt.
$i'n pakma noastra rierLinte, piercluli ca pe-o mare-amancloi,
Cu groaz privim tnainte, cu groaza privim Inapoi...
Gr. SgIceanu

00000 po00
00000 0000

www.dacoromanica.ro
000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
O 0
o 0
o
o
00800 COCO OCOCO 00803 00000 0060 o
o
0
0
O
0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

Harta geologia a Romniei. Mu It asteptata hart geolo-

gicA a Romniei a aprut in sfarsit, pe scara 1 : 1.500.000, In
conditii tehnice ce nu lasd nimic de dorit ca finete de executie
i aspect estetic. Asupra valorii ei stiintifice nu mai e nevoie
s struim. E destul s arnintim c aceast hart a fost execu-
tat sub conducerea d-lui L. Mrazec, fiind intocmit de d-nii
E. Jekelius i I. Atanasiu, dupd lucrrile geologilor. Institutului
geologic al Romniei (Transilvania i Banatul, in parte, dup .

lucrrile anterioare ale geologilor unguri, iar Bulgaria, Cehoslo-

vacia, Jugoslavia, Po Ionia, Ucraina si Ungaria, dup hrtile
geologice ale acestor WO.
In legaturd cu preocuprile noastre actuale, ?titre altele,,
ne-a interesat In deosebi la aceast hart mersul isobathelor In,
M. Neagra. E inteadevr revelator ceea ce vedem aci - de si
nu nou pentru alte prti ale planetei -- si de o valoare deose-
bit pentru problema formarii basinului acestei Mri, mai ales 'in
cazul cnd aceste isobathe ar reprezinta cu rigurozitate formele
fundului Mrii, morfologia ei.
1. Mai intai observam c selful, adec platforma continen-
tal submarin se intinde pe sub apa Mrii ca un ses usor
aplecat pn la curba de 100 m (nu 200 m, cum ne-am astepta).
Pe paralela Constantei sesul acesta coboara cei 100 m pe o
distant de 120 km, ceea ce ar da o pant de circa 0. m 83-
la km. Spre N. selful se lrgeste, spre S. se ingusteaza". Feno-
menul e in legAtur si' cu relief ul continental.
Intre 100 m si 200 m panta creste simtitor, cobornd la
S. 100 m la 6 km, iar la N. 100 m la 30 km, ceea ce ar dar
in cazul inti o pant de circa 17 m iar in cazul al doilea o
pant de 3,3 m. la km.
De la 200 m pan la 1000 m haria arat un povarnis sub-
marin foarte pronuntat, de 800 m la 27 km, deci cu o pant
de 30 m la km. In sfarit, dincolot:de isobata de 1000 m incepe
iar un fund mai slab inclinat si mai putin accidentatcobornd

www.dacoromanica.ro
 - 164 -
400 m la 40 km (intre 1000 m i 1400 m, cat e hi hartd), deci
10 m la un chilometru. Un profil pe hartia milimetrica ar evi-
dentia mai bine aceste cifre.
2. Toate isobathele ce trec peste elf au un mers neregulat,
indicand, prin conturul lor, vechi vai continentale innecate. Cea
mai caracteristicd dintre toate este valea submarind a bratului
dunarean Sf. George, cAreia curba adancimii de 60 m i dese-
neaza bine ingustimea qi directia. Dela'gura actuald a acestui
brat, mai precis de la SE de grindul-insula Sacalin, aceast
vale submarin merge drept spre Sud, ba chiar uor spre SSW,
pan la curba de 70 m ; apoi ocolete brusc spre E., cdtre
adancimile mai mari ale Mrii, pand la 800 m (unde avem mar-
ginea hrtii).
Nimic de acest soiu In dreptul bratului Sulina i Chilia ;
dar, imediat mai la N., In dreptul limanului basarabean Sasic,
deci n prelungirea vaii Cogalnicului, vedem iar o vale subma-
rind, cotind intai spre SEE i apoi brusc spre S., pe la mar-
ginea de apus a insulei Serpilor.
Aceasta ne arat ca, inainte ca M. Neagrei sd-qi fi ldrgit
basinul sdu n aceste parti (fapt, de altfel, geologiceVe recent),
qelful era continent, adeca un qes, in care Cogalnicul i bratul
Sf. George 4i modelau vi putin ad-act ; dar ca tot in acel timp
bratele Sulipa qi Chilia lipseau, ele fiind o formatiune deltaica
mull mai tarzie, mai precis din vremurile istorice.
Mai spre Sud in; dreptul lagunei Razim, deci a raurilor Te-
lita i Taita, abia se schiteaza un wr fund de vale spre vechiul
brat submarin al Sf. George. Sedimentarea din spre Nord va fi
ters formele slabe submarine.
Dar, Incepand de la Taaul, deci de la valea Casimcei pana
la limanul Mangalia, observant pe fundul Mara un sistem intreg
de vai ce se unesc mai in .larg pe fundul elfului intr'o singura
vale, la isobatha de 80 m, de unde valea continua mai departe
spre abis. Acest sistem de \TM cuprinde actualele vi dobrogene :
Casimcea, Mamaia, Agigea, Techirghiol, Mangea Punar i Man-
galia. La unele din ele n'au reimas pe uscat de cat abia obarVile,
in care, spre tarmul Mrii, gsim limane ; la altele le-a limas
intreg cursul superior (Casimcea, Mangalia).
Intre Duran-Culac i Sabla vedem un al doilea sistem de
vai submarine, cu obriile pe uscat ; iar mai la Sud, In dreptul

www.dacoromanica.ro
 - 165 -
cap. Caliacra, fried doud vi mai mici. In fine, valea Batova se
continud i ea spre adnc, cu deosebire c in zona girmului -
de altfel ca i tiz atzl parte - abraziunea qi sedimentarea au
stins urmele veczii viii de pe fund.
Fenomenul acesta trebue s fie general pe toat laturea de
N i W a M. Negre. El a fost constatat i la fluviile Ucrainei,
ale cror vi innate s'au putut stabili de geologii rui, dar i
la gura Bosforului - o veche vale a raului Kiathane unit cu
Alibei in Cornul de Aur. Fenomenul vilor fluviale innecate este
frequent i in alte prti ale globului i a fost mentionat in- di-
verse puncte. Aa s. ex. valea Senei se poate urmdri pe fundul
M. Mnece pand peste elful din spre Ocean ; la fel vile de
erosiune fluviald dela E. Statelor Unite, s. ex., intre altele, valea
Sf. Laurentiu (nand' la peste 1000 m adncirue, i valea raului
Hudson ; apoi valea Gangelui i a fl. Congo, care se pot urmri,
dupd isobathe, pn la peste 1000 m pe fundul Oceanului (vezi
Stielers Hand-Atlas, 1925) ; sau valea complect inecatd pand la
obarie a unui rauor ce se lsa din spre pragul, astzi sub-
marin, de la Serai (Constantinopole) atre vechiul lac ce ocupa
fundul M. Marmara ; sau valea ce prelungete Dardanelele, pe
lngd. pen. Galipoli, peste elful egeic cdtre abisul din golful
Saros (Heros) etc. etc.
Din datele produse se poate vedea ca fenomenul in nici un
caz nu e in legdturd cu o oscilare uniform de nivel a oceanului
universal. De i foarte rspndite pe glob, aceste fenomene au
un caracter local din punct de vedere al amplitudinei scufun-
&di vilor sub nivelul mrilor i ele s'ar datora, la mrile
deschise i la oceane, micdrilor de scufundare ale scoartei,
iar la basinurile inchise acelorai micdri, nefiind insd excluse i
cauzele clirnaterice, sau deschiderea unei comunicari cu oceanul.
La Marea Neagr fenomenul insd trebue s fie recent. El
este, in orice caz, quaternar i, in ce privete trmul nostru,
dupd cum s'a mai afirmat i in altd parte, el trebue s dateze
de dup depunerea, cel putin partiald, a loessului in aceste
locuri. Mai amnuntit, dndu-le toat importanta cuvenit, vom
analiza aceste vi submarine inteo lucrare a noastrd ce este
in pregAtire.
C. Br5tescu
00000
0000. 8 00000
000oo

www.dacoromanica.ro
 00 00000000000000 00000000000000 000000000000.000000000000000000 0000000000000000000000000000 0%
o

000
00000 00000 00000 0 g 0 0 10 0060 0
00000000000000 0000000000000000000000000000 00 000000000000000 0000000000000000000000000000 00

In chestia imprtirii administrative i a unor numiri noua,

date satelor romneti din judetui Constanta. In volumul din
urma (a. VII pe 1926 p. 152-60) al Analelor Dobrogei" s'a
reprodus, dup Monitorul judetulat Constanta, noul tablou de
imprtire administrativ a acestui judet, in care apar 54 numiri
nod% curat romnesti, asa cunt a cerut de mult vreme revista
aceasta.
Din felul cum s'a faeut aceast reproducere, cu semntura
prefectului de atunci, la urm, i cu o scurt not marginal, la
inceput, cetitorul neorientat ar putea crede c meritul de a fi
dus la bun sfrsit actiunea inteleapt i struitoare, urmat In
aceast privint, ar reveni prefectului care, Thtlimpleitor, a semnat
i publicat acest tablou.
Ar fi mare gresald s se creada asa ceva.
Ideia romanizarii toponimiei Dobrogen& a fost zmislit
intaiu de inimosul prefect de Tulcea loan Nenitescu, autorul
cunoscutului volum de poezii Pui de lei" si a altor volume.
Fiind, poate, prematur atunci, ea n'a putut s prindrt rdcini
i cu att mai putin sh dea fructele dorite.
. A trebuit s vin rsboiul balcanic i cel pentru intregirea
noastr nationald, pentruca s ni se atrag atentiunea cu toata
seriozitatea asupra anomaliei mari ce exista in provincia noastr
in privinfa toponimiei.
Desi, incd in 1913, mai bine de 57 la sutd din populatia
Dobrogei erau romni, totus numirile de localitti, in cea mai
mare parte, erau strine (turco-tatare), par'c te-ai afla unde-va
in inima Anatoliei", vorba d-lui C. Brtescu (Noile numiri de
sate din Dobrogea veche in Analele Dobrogei" anul V si VI,
1924-5, p. 200).
Imprejurrtri nenorocite au fcut s dispar o multime de
denumiri romnesti ce au existat In toponimia acestei provincii
chiar pe vremea turcilor, sau - ceeace nu e mai putin gray -
www.dacoromanica.ro
 - 167 -
s se mentin decenii dearAndul numirile strine in localitAti
cu populatie pur sau in preponderentA romneascA.
Ca s pund capt 'acestei anomalii, asupra cAreia s'a atras
atentia i in presA, d-1 Nicolae T. Negulescu, fost prefect, iar
acum deputat al judetului Constanta, in edinta consiliului ju-
detean dela 16 Octombrie 1923, punctul XIII arat cA, autorizat
de Comisiunea interimarA a delegat pe d-1 C. Brtescu, profesor
de geografie, s-i intocmiascA un tablou, prin care sA se schimbe
numirile strAine ale comunelor i satelor, ca unele ce nu-i mai
aveau rostul, cu altele mai potrivite i mai romneti.
D-1 C. Brtescu, prezent la acea edint, d5 ltnuririle cu-
venite i aratA motivele ce 1-au condus la fixarea noilor numiri.
Comisiunea, avnd In vedere expunerile fAcute, apron tabloul
intocmit de d-1 profesor C. Brtescu, cu unele mici abateri, i
roag pe domnii parlamentari sA dea tot concursul necesar,
pentruca aceast legitim dorint s fie in curAnd lege.
Ce s'a intAmplat, se tie.
Din initiativa d-lui C. Atimaeqtianu, atunci deputat, acum
senator de Constanta, s'a prezentat un proiect de lege, in a
crui expunere de motive se spunea : Numeroase comune i
sate din judetul Constanta poart denumiri turceti, bulgreti
sau ttreti, care nu au nici o legAturd cu pmntul Dobrogei
romneti . . . Pentru aceste motive, subsemnatii, avem onoare
a propune urmtorul proiect de lege. Articol unic : Comunele i
satele din judetul Constanta se vor numi in viitor dupA cum in--
meazA". i aici urmeazA lista de numiri, aa cum se inaintase
de consiliul judetean, ins cu multe i regretabile greeli de
tipar, care au indrepttit pe d-1 deputat N. Iorga sA se ridice
impotriva acestui proiect de initiativ parlamentarA i sA-1 ca-
lifice drept bizar".
Astfel proiectul de lege privitor la romanizarea toponimiei
dobrogene a cAzut.
Ceeace nu s'a putut infptui, ins, p calea legislativ, s'a
infAptuit pe cale administrativA. i aice e marele merit al pre-
fectului de judet de atunci, d-1 N. T. Negulescu.
Cu ordinul No. 17.860 din 30 Iulie 1925, ministerul de in-
terne (d-1 Al. CrAsnaru) trimite prefecturii judetului Constanta
corectura relativA la comunele i satele care vor compune acest
judet cu invitatiunea de a-I restitui in termen de 48 ore dela

www.dacoromanica.ro
 - 168 -
primire, verificat, corectat i semnat cu mentiunea bun de im-
primat".
Tablourile ce se cereau pentru tipa in Monitorul Oficial
trebuiau s cuprind numele exacte ale tuturor comunelor i sa-
telor din acest judet, in ordine alfabeticd, pe cele opt pIdsi, in-
dicndu-se, in dreptul fiecdrei comune, toate satele ce o corn-
pun, iar comunele-resedinte de plsi i satele-resedinte de co-
mund aveau s fie marcate cu o stelutd, asa cunt s'a i tiprit,
att in Monitor, cat i, dupa acesta, in volumul din urm al
Analelor Dobrogei".
Fiind vorba de schimbarea administrativ, introdusd prin
noua lege, trebue s semnalm, cu acest prilej, i rectificrile
de frontier ale judetelor noastre dobrogene.
Din judetul Constanli, care era unul din cele mai mari
judele din tar, comuna Ceamurlia a trecut la judetul Tulcea, iar
comunele Ostrov, Almaratt, Bugeac, Esechioi, Garvanul Mare,
Canlia (Garlila, Galita), Lipnita i Satul Nou au fost trecute la
judetul Durostor.
Comnuna Rmnic din judetul Tulcea a trecut la judetul
Constanta.
Satele Deliinsuf i Hasancea din comuna Carali i comu-
nele Gorna-Cadieva, Saragea, Duranculac i Calichioi trecute din
judetul Caliacra la jud. Constanta.
Asernenea i comuna Cranova luatd dela jud. Durostor.
Am tinut s fac aceste semnalri, deoparte, ca sd se in-
leleaga mai bine Tabloul de imprtirea administrativ a jude-
tului Constanta", asa cum a fost reprodus de Analele Dobrogei
i, de alt parte, ca sd se vadd partea de merit ce revine fie-
cdrui factor in opera de romanisare a toponimiei noastre do-
brogene.
Free= ca s se stie.
Verax.

0000 0000
00000 ftD 0000

www.dacoromanica.ro
 Aducem viile noastre muItumiri urtntoarelor institutiuni i
persoane, care au binevoit a sprijini bnete tiparirea revistei
Analele Dobrogei" :
1. Primaria municipiului Constanta (d. Ion Bentoiu) Lei 20.000
2. Bence NaVonal si Casa de gaj (d. !lie Mecu) 4.000
3. Camera de agriculturg a jud. Constar* (d. V.
Lepatu 3.000
4. Creditul Dobrogeah (a. C. Alimnqteanu) . . 17 1.000
5, D. G. Petrescu, Dr. Vasilescu, Albert Theiler
Cate 500 1 , 1.500
Administratorul revistei :
loan Georgescu
Profesor la liceul Mircea, Constanta

Acest nurnr s'a tiprit In 1000 exemplart,_ dintre cari 900

pe hrtie de tipar i 100 pe velin. S'an scos i extrase din ar-
ticolele P. S. S. Gherontie Nicolau, Episcopul Constantei (200),
I. Georgescu (500), Jean Stoenescu Dunre (500) i C. Bratescu
(500), Costul tots1 al tiparului (fAI-A expeditie) : Lei 44.165.-

www.dacoromanica.ro
 4)1
,y-i" 4,4* pl
.'".7-f
gt
Irtrs..
.r r L./
6y.
P

;
4;rf

'..,*1r.
24*-

y.

.
;-
47-,, 3'

if

...1,.;,...- .../
11:r:i' f's ''"A44- 1-6.(4/6rb if.-
fAt,, 7`g V ),;71: 4
....p.. 7: .1
Colectia Analelori, Dobrogei, numerele izolate si abonamen-
.:. '
`,41a.'i AI. ',..0
tele se-.pot cere d-lui loan Georgescu,
7,-; .,......,..,
Profesor la Liceul Mir-
:.`.4*'
') 1.,,fri cea din Constanta, secretar i casier al Analelor Dobrogei. f'44k4(
,.,,,. .44. (,.. ,,S,,,,,;.6V:
f .
.
e
.-.. -Is. '.'",
...Y.
;..--,..'t
,1, 4.,.., I
, ' -- i'-i.: 11.-,,-.
'At; ,...,,,e,..",.,,,
`41, f 1.11,4 ; I.
. .

y,ta. , id
e
, .;
I
-,1" " y.
A
; .

1.

;
:1

PRETUL LEI 70.-

r
/ www.dacoromanica.ro
o 3

nie