ZA C.

_13_11F,
1

0 CARTE

j1PARIT ElINOR[1111fl 11PdATIJLIJI FLH

EDITIA A DOILI

B SC V1iliSL
TIPOGR, ZIARULU1 , 1_,UPTA" AA-i. J_EFTERIU
1893.

www.dacoromanica.ro
 gnc4in aces& pagiiA
AMICULUI MET)

g;-. e cZiale.
@a scum Oe stirs ri itcaco.
F.ARBURE,

www.dacoromanica.ro
 \` t.P&
<t>,
O 71.1-:'7"'
J POP SCIJ RAJENARII
AMR ZamifaIe, .62/22:
VOL (veg. a kiez-p. e tai,
1\1 it9,5 X -X

PREFAT A
Transilvania, Bucovina, Basarabia
lath trey erg locuite de neamul
romanesc, care zac in momentul de
fma sub jugul gred al str6inulut.
In Transilvania lupta asupritului
in contra asupritorulul, a impilatulul
in contra impilatorulut de secoll sit
conduce cu o tenacitate si tgrie de
lauda. Strivit sub cactdul ma-
gbiaruluI, rominul din Transilvania
adese ort ridicl capul ci atund, Ca
sub Horea si Closes, ardeati castelele
magnatilor ungurl gi fugea unguri-
mea consternath de r6sbunarea ro-
nAnilor.
In Transilvania lupta urmeazX
acolo existh ziare roman, scoale ro-
mine, biserica roman it. Unit din ro-
mitnii-transilvanent lucreazit pentru
mintuirea neamulul for pe calea le-
www.dacoromanica.ro
 -6
gall, posibilI Inter, Cara Constitu-
lionalg, alp, flrl, eredinO, to aceastl
cale,sI gandese la Horea, Clociea
Crican si Taneu cu strigatul sett.
IM e ei ! gg
OA cum insl, lupta exista.
In Bucovina asemenea exist& eoala
romka,biserica roma,n4resa romans,.
Din Transilvania qi Bucovina me-
reU ne vin titirt, pe carl ziarele romkne
apIrAtorit tenace a drepturilor na-
lionale romane, pururea le tnregis-
treaza In colonele lor.
Numal de pe Prut, numat din Ba-
sarabia, rare oil ne yin qtirile privi-
toare la neamul nostru ; numat de
aeolo nimic nu qtim, par' el ati murit
romanit-basarabeni, par' ea nu mat
esista! !
cu atat mat mult sI strange
inima noastrA de durere !
Groaznic lucru e robia! Dar mat
gro ilia e theerea mormentulut !
Robul s/ revoltl qi une oft reuseste
a sfdrima lanturile, ce '1 incateneazl ;
mormintul remane rout IAA la rein -
viere !

www.dacoromanica.ro
 7 --

Dar iata c'o voce sI nude de peste

Prut vai! e vocea calaului!
*
* *

Pe masa noastra de lucru, stA deschisa o

carte ruseasca, ilustrata cu fototipil si gra-
vure. Cartea aceasta, tipAritA la Petersburg
scum doua luni, poartA urmatorul title :
,Basarabta, descriere istorwa, cu vennfa
Ma, fiesta Sale edttala de ministerul de
launtru."
Lucre fires; a o asemenea carte, in-
vestita intr'un mod fAtis cu caracterul unui
op cu tot oficial, merits din partea noastra
o atentiune speciald.
Autorul cArtei, d. P. N. Batiuscoff, a a-
rta fotografie impreuna cu fotografia impA-
ratului Rusiel, se OA intercalatA in aceasta
carte, merits din partea noastra asemenea
cats-va cuvinte.
SA stie ca dupA metoda unel critics con-
structive, care este actualminte in modA in
Europa, e necesar, dand Beata, de vr'un
op, fie literar fie istoric, a limpezi intr'un
mod psicologic productiunea, supusa cerce-
Wei. Pentru acest anume stop sa supune
unel cercetari min4ioase via0, sufletul scrii-
torului $i sa explica causele, earl an hota-
rit caracterul opera sale.
De aceea, credinciosi acestor principri,
datori suntem inainte de toate sa cercetAm

www.dacoromanica.ro
 -8
tine este acest d. P. N. Batiuscoff, care,
prin ordinul (soisvolenia) ImpAratului Ru-
siel, a scris sus numita carte.
D. Pompel Nicolaewici Batiuscoff este ca-
merierul curtel imperiale si general civil
( deistvitelni statski sovetnik). A inceput ca-
riera sa in Polonia la Covno, unde la 1853
a fost si vice-guvernator, apol sub vestitul
M. N. Muravieff a fost insArcinat cu ruso-
ficarea Poloniel, Pentru a ajunge cat mai
iute la acest stop, Batiuscoff concepuse un
grandios proiect de a boteza pe poloni in
religia ortodoxA, acuzend catolicizmul ca
atitA acest nenorocit popor contra Rusiei.
Proiectul sea fu priimit in tocmal de cAtre
repausatul imperat Alexandra al II-lea, care
a si insarcinat pe autorul proiectului cu
realisarea sa.
Investit cu puterea discretionarA, Batiu-
scoff s'a pus pe lucru, $i cheltuind suma
de 9.860.519 ruble a transformat in curend
1700 de bisericl catolice din Polonia in
biserici ortodoxe; asemenea cu ajutorul na-
gaicei" (biciul cAzacesc) a botezat peste
1.000.000 de poloni, agatand la gatul fie-
caruia din botezatii sei cate o cruciulitA
de argint. Despre acest milion de cruciu-
lite cu un entusiasm nespus aminteste bio-
graful lul Batiuscoff, d. L. Maicoff.
Dupl aceastA mare isprava in Polonia
d. Batiuscoff a fost insArcinat de cAtre im-
peratul Alexandru al II-lea cu organizarea

www.dacoromanica.ro
 - 9 ---

invetamintului primar in Polonia. Investit

si asta data ca puteri discretionare, Batiu-
scoff s'a pus pe lucru en aceiasi ardoare
muscaleasca, interzicend chiar prin sate de
a se vorbi poloneste si silind pe sateni
a merge la biserica ortodoxa, ascultand sf.
Liturghie in limba rusa. Toate scoalele po-
lone furs inchise i chiar p'acolo, unde po-
lonezii se impotrivira de a trece in orto-
doxie, s'a dispus ca catechisarea copiilor
poloni sa se fad in limba rasa, asemenea
s'a ordonat ca sf. Evanghelie sa nu se ci-
tease& in limba Latina, ci in limba rusk
ceea ce, precum se stie, este interzis de
papa, caci catolicismul nu admite talmAci-
rea Sf. Scripture.
Dupe aceasta a doua isprava mare in
Polonia, d-nu Batiuscoff, din rusaficatorul
Poloniei s'a transformat in zslonc, scriind
mai multe card de o istorie fantasticA a
Poloniei.
Operile sale fury tipArite pe comptul Sta-
tulul, si ultimele volume despre auverna-
mintele Liublin si Sedlit' au aparut abia
anul trecut. In prefata acestor volume gA-
sim scris urmatoarele :
Dupe tiparirea acestor opere privitoare
la Polonia, M. S. Imperatul, pe temeiul
raportului ministrului de interne, stets -
secretarul Durnowo, a bine-voit sa ordone
ca sa se adaoge la operile scrise deja si
ndescrierea Basarabiei".

www.dacoromanica.ro
 10

Ordinul Tarulul s'a implinit. Cartea des-

pre Basarabia a apArut si compune o ade-
veratA continuare a scrierilor milli om, care
a fost mina dreaptA a vestitului Murawieff.
D. Batiuscoff nu s'a dezis in aceastA
lama si ultima sa opera, ci din contra cu
(Masa a incoronat activitatea sea rusofica-
toare a provincielor de la apus a impe-
riului moscovit.
Am zis tine este d. Batiuscoff, am dat
dar sit se inteleagA cauzele, earl all hota-
rit scrierea sea.
SA trecem acum la scriere :
Pentru a lega scrierea sea despre Basa-
rabia, cu operile despre Polonia, d. Batius-
coil tipareste in prefata noiei sale scrieri,
urmatoarele cuvinte:
De si Basarabia n'a rapartinut nisi o
datA Poloniel, totusi ca o tarn limitrolii
cu Pololia, cu o poporatie mare slavo-rusti
si de religia pravoslavnici, ea n'a putut
si remilie neatinsa de fanatismul magna-
tilor poloni $i a clerulul catolic. Dar toate
incercArile de a corumpe poporatiunea pra-
voslavnici din Basarabia si a o face dus-
mani Rusiel, zadarnice all remas. Avend
de hotare terile ruse-antice, carI azl apar-
tin Austro- Ungariel, din earl cea mai a-
propiatA este Bucovina, apoi Galitia, cu
poporatiunea sa rusA, limit& de extra
,francesul Rulier ruteni de si un atare
,popor rus n'a existat Ind o-datitBasara-

www.dacoromanica.ro
 11

bia a remas credincioasA perceptelor sale

antice."
i mai la vale :
,Din schita istoricA a Basarabiei precum
si din scurtele monografiI, scrise in aceastA
carte, lectorul nostru va face cunostinta
cu trecutul acestel tett care de si intr'un
timp apropiat de noi, a intrat in organis-
mul imperiulul, totusl tot-d'a-un a a fost
strips legatA. de Rusia. Lectorul va vedea,
cA in contra celor mai rele imprejurari
istorice Basarabia, in curgerea secolilor, a
fost pazitit de Rusia, care a scapat'o de
influenta viltAmatoare a vecinilor, dusmani
al Rusiel."
Aceste zise, d. Batiuscoff isprAveste in-
troducerea cu urmatoarele cuvinte :
Nu exista credinfa rarului, unde
lzpseste adeverul. De aceia aulorul in-
vest:1 cu Indeplinzrea ordinului p' aces/ per-
cept se reazzynd in scrierea sea, ne de-
parlandu-se nici cu o sold de adeverul
adeverat.'
Frumos percept. SA vedem insA data d.
Batiuscoff '1-a urmat in scrierea sa.
Inteiul capitol al volumui, care ne preo-
cupA, este sacrificat de cAtrA autor ces-
tiunel de a aprecia drepturile zstorice asu-
pra Basarabzei a romdnilor ,sz ruFilor.
IatA modul d-lui Batiuscoff de a resolva
aceastA arzetoare cestiune :
Patriotii-eruditi (ucionie-patrioti) din Ro-

www.dacoromanica.ro
 12

mania si Oa acum privesc Basarabia, ca

facand parte din teritoriul roman, ruptA
de la Moldova la 1812. El se trudesc a
,demonstra drepturile for nu numai pe te-
meiul compositiunei sale etnografice, ci pe
baza dreptulul istoric 1). Patriotilor ro-
mani li vine la indAmand faptul, ca Ba-
,,sarabia din veacuri fiind granita departata
a statulul rus, atragea asuprA-si prea pu-
tina atentiune. SerAcia cronilor rusesti,
privitoare la soarta antics a acestel eri.. se
deosebesc mai cu seam& priu incurcatura
numinlor etnografice si topografice. Aceasta
tocmal permite oamenilor de stiinta ro-
mani a construi niste teoril fantastice
cu privire la vechimea asezamentului et-
nografic a romanilor in Basarabia. De
..altA parte ins& si oamenil de stiinta rusi
lucreazA, pentru a lumina aceasta parte
,intunecoasa a istoriei din tuneful de ye-
dere rusesc, si trebue sil le dam dreptate
mult an isbutit deja in aceasta privintil.
Limpede i lamurit. D. Batiuscoff ne de-
clare de la inceput, ca are de gand a face
istoricul Basarabiel nu din punctul de ye-
1) AceastA parere, zice autorul intr'o notitA
tipAritA ram jos a fost emisI intr'un mod foarte
aspru de catra episcopul Ghenadie EnAcianu in
Revista Noult 1888. Se zice de ziare cum ca Re-
gele Carol, intrand in intreita alianta, are vederi
asupra Basarabiel.
(N. autorului carter rusesti )

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
dere puraminte istoric, adica nepartinitor,
ci din punctul de vedere rusesc. Sa'l ye-
dem dar, in ce mod d-sa descurca incur-
catura letopisitelor rusesti" de care se plinge.
In trasuri generale, scrie d. Batiuscoff,
istoria Basarabiei se poate formula in ur-
,matoarele teze netagaduite : Iesind pe scena
,istoriel, din haosul marei emigratiuni a
popoarelor, nu mal tarziii de secolul VI
dupe Christ, slavonii rusi (??) de la ince-
putul existentei for istorice, s'aii aFezat
,deja temeinic i in actuala Basarabie, pre-
cum si in toate tarile limitrofe cu ea. De
atunci cu toata miscarea continua prin a-
ceste tad a salbaticilor si semi-salbaticilor
popoare, slavonii-rusi s'ad mentinut si ail
domnit in aceste tari, fiind asezati aci
Jana la formarea voevoziilor Vlahiel si a
lVfoldovei in secolul XIII-lea. De la for-
marea iarasi a acestor voevozil, popora-
tiunea slavo-rusa in parte a inceput sa se
amestece cu poporatiunea venial; abia, cea
romans, pe care a influentat'o cultural,
,iar in parte s'a dat indarat spre nord si
rasaritul Basarabiei, urmand a'si pastra
desvoltarea sa independents sub scutul po-
poratiunei litvano-ruse din Podolia. Asa
,aii stat lucrurile palm in secolul XVI, and
s'a isprAvit procesul largirei si unirei
hotarelor Vlahiei si a Moldovei. Dup. a-
ceasta de sigur s'a inceput procesul laun-
tric a formarei nationalitatei romine, care

www.dacoromanica.ro
 14

a inghitit elementele etnografice slavo-

ruse, esistente in aceastil parte. Acest pro-
ces Ins s'a inceputut in secolul XVI in
paqile apusene a voevozielor si incet cate
incet s'a Nit pand la Nistru. Cu toate
,astea poporatiunea slavo-rusg de bastind
,(coreroie) a ramas aci temeinic asezata si
pallid la alipirea Basarabiel in Rusia s.a.
mat intgrit prin emigrarea noilor elemente
slavo-ruse ce mered treceail Nistru. Dar
alaturea ca acest element indigen Ord an
mai adgugat turcil garnizoanele lor, precum
o popora0e tartars. Asa ca In un numer
neinsemnat de romani, ad locuia o amal-
gama da ta.taro-turco-rust, earl formal
grosul popultgiunei... La 1812 a fost ali-
pita la Rusia proprid zis Basarabia tur-
ceased cu granitele sale istorice. Ea ne-a
fast cedatg pustiitg si numal sub oblddu-
irea Rusiei s'a populat din nod, atat de
care roma.ni, cat si de care colonistii
rusi.
Acesta este rezumatul strict a istoriei Ba-
sarabiel Mcut de insusl d. Batiuscoff in ca-
pitolul inteiti al carte; sale. Cele sapte ca-
pitole ce urmeazd compun fondul istoric, cu
ajutorul cdruia autorul sd incearcd a do-
vedi adeverul conclusiunei fgcute in rezu-
matul tezel sale.
Incepe d. Batiuscoff de departe, de foarte
departe.... de la tata Noie, dupe care sla-
vonii s'ad asezat pe Dunare.

www.dacoromanica.ro
 15

AceastA descoperire istorici d. Batiuscoff

a gAsit'o in letopisitele WI Nestor, si a cre-
zut de cuviinta cu acesta sa inceapa isto-
ria Basarabiel. Crediucios isvorului favorit
dansul urmeazA apoI de a compila pe Nes-
tor panA la sfarsit.
Credem la locul seii a cita aci pArerea
despre cronica lui Nestor a fruntasului isto-
ricianilor nostril roman!, d. B. P. Hasdeu.
latA ce zice d sa in privinta acestel leto-
pizite rusesti :
In cronica lui Nestor trebue despil4itA
cu stAruinta partea cea de la inceput, in
care nu se afla nici o indicatiune cronolo-
gicA, de partea cea urmAtoare, unde eve-
rimentele stint insirate an dupA an, anume
de la anul 853 incoace. Prima parte, o
stangace tes6turA de legende, n'are aproape
nici o valoare istorici. Acolo bunA-orA,
Nestor ne spune .dintAi cA Vlach!! an
alungat pe tot' slavii din regiunea Duna-
reI, facandu-I sa piece spre nord ; apoI
,mai jos ne povesteste cA apostolul Andre!
a gAsit pe slavi tocmai la Novgorod, de
unde rezultA cA acea alungare a tutulor
slavilor din regiunea DunAril se intim-
plase cu mult inainte de Christos, de
vreme ce pe timpul apostolilor el eraii
deja asezati la Novgorod, iar prin urmare
nurnele Vlachilor nu se mal poate a-
plica Did chiar la vechil Romani, astfel
ca scoala lui Schaffarik se vezu silitA a

www.dacoromanica.ro
 16

,preface pe ace! Vlach!" in Gall si a lids-

cod o fantasmagorie a unor lupte preis-
torice intre Slav! ai Celti. Inca o data
prima parte a cronicei lui Nestor e a-
aproape o galimatia. Cu total alt ceva
este partea cea cronologicd. Aci calugarul
de la Kiew, insirAnd lucrurile apropiate
,.de timpul sea $i despre cars el avea in-
formatiuni precise, devine unul din isvo-
rele cele mai pretioase pentru istoria me-
dievald a Europe! orientale. De aceasta
,,nature este si relatiunea de mai sus a lui
Nestor despre inersul ungurilor pe langa
Kiew, despre trecerea for prin Carpati,
despre intrarea for in Panonia, despre
Jupta cu Slavenii si cu Romani!, despre
isgonirea Romanilor. Aceasta relatiune re-
sista or! care! restAlmdciri rosleriane. I)
Dupa tata Noie d. Batiuscoff scoate pe
scene pe Alexandru Macedon, apol pe regele
schit Atea si din legenda in legend& con-
chide ca Dacil au fost slavi, iar ca dovada
si mai mare aduce fac-simile bas-reliefului co-
lumnel Iui Trajan si zice cum ca toate fi-
gurile dacilor, sculptate p'acest bas-relief sent
niste figure ruse. (??)Fac-simile alcatuit la
cartea d. Batiuscoff e red fAcut, nasurile fi-
gurilor aunt turtite aceasta imprejurare de
sigur a inselat vezul istoricianulul rus, fa-

1) Genealogia Popoarelor balcanice de B. P.

H4dett pag. 264. Analele Academie!.

www.dacoromanica.ro
 - -17

cendu'l sa creaza ca figurile dacilor de pe

columna lul Trajan s'aseamana, cu tipul
mongol al rusilor.
A urma pe d. Batiuscoff in toate elucu-
bratiunile sale istorice pink in secolul al
XIII este de prisos, caci de nici un folos
nu ne poate Beryl repetarea legendelor pre-
istorice, pe. temeiul carora d-sa 41 cons-
trueste istoria sea.
In contra acestor legende ne vom mar-
gini a opune ca scut cele scrise de catre d.
B. P. Hasdea in aceasta privinta :
,In secolii VI si VII s'a aratat un noa
strat : stratul slavic. Intr'un mod sfiora-
dte ,Fz lard a remeinea fie lot, ci numal
navelind, pradand, invartintindu-se si apoi
intorcendu-se, slug facusera cunostinta cu
Peninsula Balcanica deja cu mult mai dina-
inte, amestecati printre Go t, printre Hunt
printre Avari. In defert insa slavistil de
BRA data cu generalul Certkoff in frunte
si d Drinow mai in coace si-ate batut pi-11
..bat capul de a gasi locuznte coMfiacie sta-
tornicite de slavi in Dacia pana la secolul
VI, iar peste Dunare pans cu un secol mai
tarzia.
Dinsii iaii invasiunile momentane, de
Slavi si abari(iunzle individuale de ate
un slay, drefit aFezamente etntce fierma-
nente, ca si cand de pilda ar sustinea
tine -va ca Romania a fost colonisata de
2

www.dacoromanica.ro
 18

Germani, fiind-cl armate austriace au trecut

pe la not nu o datA."1)
Apol mai departe :
La Iornande Tamura slavinilor EA intin-
,dea de la Dunare in sus pans la Vistula,
pe cand la r6sitrit de densil locuia ramura
..Antilor dela Nistru pinA la Nipru. Aceasti
pretioasit indicatiune Vistula" ar fi ea sin-
..gura de ajuns pentru a ne ar6ta cu Sla-
vtnii emu Poloni, tar An(ii Rutent. Po-
,lonti dar au fost aceia cart in secolul
VI ocupasera intreagA Moldova cu Mun-
tenia pan& la Olt.,...
Si mai departe :
DupA trecerea i asezarea Slavinilor peste
Dunare fostele for locuinte dintre Olt ei
Nistru au fost ocupate de catre portiunea
tea mai apuseanA a Antilor, anume de
citre Ruteni, earl s'aii grAbit a ocupa Mol-
dova, unde au si femas in curs de mai
multi secoli."
Unde ad fost insA rusii lui Batiuscoff ?
Din ce anume documente a mai scos d-sa
aflarea neamului rus p'aceste locuri
Lucru sA explicit lesne, prin chiar cuvintele
d-ei sele : Wei o dati n'a existat un neam
slay care sA porte nume de ruteni." Dar
1) B. P. Ildsdeii strat e; substrat" pg. 232-
236 din Analele Academies.

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
ce neam sunt atunci cele 14,000 000 de
inolorusi, carI trAesc acum chiar in Galitia
si Ukraina ? RusI sunt", r6spunde d. Ba-
tiuscoff.
Acesta este puniul de vedere rusesc, prin
care autorul istoriei Basarabiel" priveste
lucrurile.
Din legendA in legendA ajunge d. Batiu-
scoff ping la secolul XIII si scotend la
ivealA teoria lui Bossier, cu ajutorul el ur-
meazA inainte, dregend-o pe id pe colea,
din punclul de vedere rusesc, cu pArerile
istorice a lul Nacco si Palauzoff, dol corn-
pilatori rusl de istorie de a patra rnA,na.
,.Din secolul XII, nice d. Batiuscoff, Ba-
sarabia a devenit o provincie pur turceascA
si nu mal facea parte din voevodia Mol-
cloy& Rumeantoff, fu acela care pentru
intaia oars a conchis-o de la tartar]...
In contra acestul neadever istoric am fi
putut aduce un mare numer de documente
istorice de o valoare si autenticitate neta-
gaduitA. Asa de pildA eruditul nostru om
de stiinta d-nu Gr. Tocilescu a adus din
archivele Petersburgului si a Moscovel un
mare numer de documente polone, privi-
toare la Basarabia. Aceste documente do-
vedesc ]impede si lAmurit cum a de la
Baiaset si chiar de la sultanul Mahomet-
Gozan-Khan Turcia instisl considera puru-
rea Basarabia ca partea integrA a Mol-
dovel.

www.dacoromanica.ro
 20

Cum dar d. Batiuscoff, care prin ordinul

M. Sale a fost insarcinat cu scrierea isto-
rid Basarabiel, nu s'a folosit de aceste do-
cumente, originalele carora se pistreazd in
archivele imperiulul rusesc ?
Credinta catre Tar, pe adever trebue
bd, fie rezimatd" zice d-sa in prefata sa.
Ce fel este acest adeve'r dar, tend scrierea
sa istoric e contrarid faptelor cede ?
Ade Cerul muscilleac, ca si credinta mus-
cAleasca 1 N'avem sub mind nici unul din
documente, ce se MIA la d. Gr. Tocilescu,
deci, aiurea vom data fapte, pentru a res-
tabili adev'erul istoric, falsificat de d-nu
Batiuscoff.
Printre numeroasele documente istorice
call pot di fie cu drept cuvint numite acte
de proprietate a romdnilor asupra Basara-
biei, inainte de toate vom cita documentul
urm etor : 1).
In primdvara analuf 1240, zice Rasid
Auteuil act adresat sultanului Mahomet-
Khan , princii Mongoll trecurd muntil
Galitiel, pentru a intra in Cara bulgarilor
si Ungurilor.
Hordele earl apucard spre dreapta, dupd
ce ad trecut in Cara Aluta, Basara-ban,
'I intimpinard dar Cedan si Bari merserd
contra Saxonilor si 11 biruira in trel lupte.
Bugiac, trecdnd in Cara Saxons, dupd ce

1. D'Ohsson. Hist des Mongols v. I pag. 35.

www.dacoromanica.ro
 21

a trecut munp, cuprinse Cara Kara-Ula-

,,ghi, puind in fug popoarele Ulaghice."
/WWI hanii tartan an invins pe Kara-
Ulaghi (valachi-negrii ad fost intampi-
natio de o armata condusd de catre Basa-
rab-Ban.
Iata acum un alt document istoric :
Pe la 1259 WWII, subjugand pe Ba-
,sarabeni, pe Lituani, RutenI si alte nea-
,muri, all luat cetatea Sandomir."
Regele maghiar Carol Robert intr'un do-
cument datat cu anal 1332 povesteste in-
vingerea ce a suferit de la Basarab, fiul lui
Tagomir in Romania. Acest Tagomir Basa-
rab a trait pe la 1300. El avea un fill A-
lexandru, care a murit pe la 1360. Iar
Alexandra ana de fil pe Vladislav i Radu-
Negru, iar c61 din urma pe Dan si Mircea
cel Mare (1418).
Asa dar da la Tagomir pins la Mircea
Basarabia facea parte integra a Moldovei,
ba Inca sub Mircea Romania se compunea
din Oltenia, Fagara i Omlaiu, Ardeal, par-
tea Bulgarid, Dobrogea cu cetatile Silistra
gurile Dunarel i Bolgradul cu Basarabia.
Iata ce a fost Romania, pe cind Inca
istoria nici ca pomenea despre existenta
rusilor.
In aceasta epoca in toate documentele
scrise in limba latina, in bulele papale etc.
domnitoril Valachiel intre alte titian pur-
tad i acela al Basarabiei ; Moldova pe a-

www.dacoromanica.ro
 22

tunci avea Hotinul si Cetatea-Alba.Apo'

pe la 1465 Stefan eel Mare, luand de la
valachi total ce posedaa basarabil, intre
Prut si Nistru, alipi intreaga Basarabie la
Moldova.
Intr'o scrisoare a sultanului Baiazet care
Sigismund at Poloniei, pastrata in archiva de
la Moscova si copia de pe care se afla in
colectiunea d-lui Gr. Totilescu groznicul
sultan 8crie urmatoarele : *)
Umbra lui Dumnezea pe pament, ur-
masul prooroc for Mahomed, Crist, Moise
si a actor prooroci, piatra triangulara a
Sublime' Portal scrim tie regalui valoro-
lui popor polon ca am convenit, ca sa nu
, sit strice prietenia noastra si sa remanern
credinciosi amiciel incheiate, sa sa aleaga
eel mai batrani de prin locurile devastate
de oamenil tel si sa se stabileasea dad,
,,oamenii tel au jefuit si au omorit si all
,,robit pe locuitoril din spre resaritul Ba-
sarabiei. Si sa se fad apol dreptate, cad
acesti locuitori in de eredinciosul men
voevod al Moldovei, iar locurile, calcate
,de oamenii tel. a voevodei sunt...
Asa dar teribilul Baiazet, intervenind pen-
tru locuitoril Basarabie', zice limpede ca Ba-
sarabia face parte din Moldova si nu din im-
perial seq.
1) Annales Polonorum vetustiores Sense la
1248-1282 publicate de cAtre Simasbery.
2) Idem.

www.dacoromanica.ro
 23

WA dar care a fost situatia Basarabiel

in secolul XIV. Urmand mai departe cu
cercetArile istorice vom gAsi cA in secolul
urmator istoria acestei pArti integre a Mol-
dova este cu totul limpede i lAmuritA. In
secolul XIV Basarabia fAcea parte din Va-
lachia, iar in secolul XV din Moldova.
La 1407 Alexandru cel Bun dete ordin,
care se pastreaza in arhivele noastre, prin
care sa ordona 0 comers taniii poloni sa
filaleasca vama la Bender ,s1 Cetatea -Alba.
Intr'o carte polonezA 1) gAsim ca la 20
un oare-care Zossim, voind a trece Nistru
a trebuit sa plateascl un imposit. Zossim
triiisa vr'o 15 zile la Akerman si apol a
plecat trecand iarAsi Nistru.
DupA moartea lui Alexandru cel Bun, an
rAmas doui fii He Hi si Stefan cel Mare, cari
au impartit, prin intermediul regelul Po-
Ionia, Cara in urmAtorul mod :
He lie luA regiunea Nistrulul de In Ho-
tin in Suceava-Iasi, Husi si Tecuciii.
Stefan Intl Cetatea Albii-rgina- Bender
$i Chilia 2).
La 1640 Vasile Lupu construi o bisericA
la Chilia far peste un an dupA aceasta s'a
reparat altA bisericA la Ismail. Pe la 1794
la Dubasari, dincolo de Nisttu exista o ti-

1) Sbior pisoszaw palskisch.

2) Matej Strykowaky. Chronique Polonaise, Li-
thuanienne, tipArite la 1528 la Koenigsberg.

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
pografie romans, uncle se tipAread cartile
bisericesti.
EI bine, toat acestea de si sunt cunos-
cute d-lui Batiu,coff, totusl d-sea trece peste
aceste fapte istorice si zice :
Intreaga Basarabie, adicd toat regiunea
nintre Prut si Nistru, pand la secolul XV
nu apartinea Moldavei si locuitoril sel la
Nord-r6,4drit se compunead din rusini ( ?),
iar la Sud-Apus de Talari cu Comanz."
(pag. 50)
Se trecem mai departe.
La 1711, in ziva de 15 Aprilie Dumitru
Cantemir, gospodarul Moldovei, semnase la
Lack un tratat cu Petru cel Mare, prin
care acest din urnad se obltga a restitui
Moldovei vechtle sale liotare, calcate de
Turd. ApoI peste putin Cantemir publicase
o proclamatiune in cate anunta-se a Petru
cel Mare s'a obligat a restitui Moldovei par-
tile coplesite de Turd, iar in schimb din-
sul trebui sd tie pe socoteala sea o armatd
de 10,000 Moldoveni.
La 17 '9 Rusia declard resbel Turciei si
Galatienii ocupard Hotinul.
La 1770 boerii Moldovei si Valachiei in-
genunchiara inaintea Ecaterinei, jutindu'i
credintd.
La 1771 s'a stabilit un guvernament pro-
vizorid in fie-care din principate si Cate-
rina voia a dea acestor principate de rege pe
amantul el Stanislaw poniatowski.

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
La 1774 dupa pacea de la Cucium-Cai
nardji 3e stabileate ca principatele sa re-
intre in posesiunea vechilor for hotare Ho-
tin-Bender-Akerman-Chilia ai Braila.
lu aceasta scurta expunere a faptelor is-
torice certe se vede limpede ai lamurit ca
in curgerea acestor secoli Valachia ai Mol-
dova era stapana deplina peste Basarabia.
La toate aceste fapte certe d. Batiuscoff
respunde :
Basarabia este pameutul cucerit de Ru-
,sia, care a muiat fie-care bucata din a-
cest pamant cu sangele fiilor ei. Deusa ii
..aparcine deci de drept (pag. 134).
Daca aceasta este dreptul Rusiei, apol
pentru ce se mai sileste d. Batiuscoff sa
falsifice adeverul istoric, voind a demons-
tra dreptul istoric al Rusiei pe Basara-
bia?
$i apoi, adevarat sa fie care ca Rusia a
cucerit Basarabia pe campul de batae ?
Daca Basarabia a fost cucerita, ce'l mai
trebuia atunci tradarea lui Muruzz ? i a-
poi intr'un razboiii cu Turd.% de la Turd
sail de la Romani a rapit dansa Basarabia ?
Invederat ca de la Romani, precum tot de
la Romani a rapit a doua oara Basarabia
de sud, dupa resbelul tot cu Turcii din
anul 1878. Ne oprim aci cu argumentatiu-
nea istorica. Dovezile istorice sunt necon-
testabile $i deci dreptul Islam asupra Ba-
sarabiei al ronantlor este. Or ce lucru in

www.dacoromanica.ro
 26

lume se schimbA, on ce lucru se poate es-

ploata in interesul cauzei, care se pledead;
istorici remane insa sentinela credincsoasa
a adeverului. Si adeverul istoric, chiar
and se atinge de el un alter ego a vesti-
tului Murawieff d. Batiuscoff, ese totusi
la fatA triumfAtor. Istoria este oglinda in
care se reflects originea lucrurilor otne-
nestl ; in istorie, dar nu intr'o inchipuire,
fie chiar muscileascl, trebuia sa caute ca-
merierul Batiuscoff originele Basarabid,
dad voia pe adever sa reazime credin /a
catre Imfiaratul sea", precum promisese
in prefata cArteI.
Capitolul sapte at Istoriei Basarabiei
salsa do d. Batiuscoff se ocupti cu soarta
Basarabiei in secolul XVIII". Ajung6nd la
acegt secol, autorul, uitAnd cA inainte a
declarat deja cum d intreaga Basarabia
fAcea mereiI parte integrA a Turciei, nee
urmatoarele :
Actuala Basarabie ruseascA, pans la a-
lipirea sa la Rusia in secolul XVIII sti
respica in trei feluti de domnie : moldavA,
tartars si turd. Judetele Bsli i, Chisineti,
,Soroca, Orhet si Hotin format Moldova
de pestle Prut, judetele Bender si Aker-
man sub denumirea de Budjeac apartineall
,tartarilor, iar fortarAtele Hotin, Bender,
,Akerman, Chilia si Ismail depindeat de
turd, cars tineati pe acolo garnisoanele
lot Toate aceste locurl an suferit foarte

www.dacoromanica.ro
 27

malt de resbelul ruso-turc. La 1806, a-

did, la inceputul resbelulul cu turcii, in
intreaga Basarabie se afla o poporAiune
de vr'o p40.000 suflete, cu 250 biserici
si 26 monastiri. Aceasta neinsemnata po-
poratiune fugea de frica turcilor, iar Mi-
tropolitul Moldovel Veniamin Costaki stria
generaluluI Apracsin : fericirea adev6rata
a acestor sari consta in alipirea for la
imperiti, sub umbra ca'reia asa de fericit
traiesc popoarele de pe ,o parte insenmata
,.a globulul pamentesc., Intreaga Cara este
gata (gotova) sa caza la picioarele M. S.
.,Imparatului (Archiva academie din Chiew
1890 pag. 181-).
Din alts parte. i i anu11812, nipie ira-
dalort moldo-valahi (11). cars misuiail prin
Basarabia, precum si niste poloni, cari
veneail din Podolia incepura a respandi
.,prin popor stirea cum ca imediat daps a-
lipirea Orel la imperil., taranil vor fi fa-
cut' robI al boerilor rug, precum aceasta
a fost in Rusia. La aceasta, s'a mal adau-
gat Inca si ciuma, care bautuia pans la
1814. Guvernul rusesc trebuia neaparat sa
llinisteasca, spiritele si a'si atrage simpa-
tia nouilor sci supusi. Atunci ecsarhut
.,Gavriil Banulescu-Bodoni a adresat in
limbs romans (moldayski) o epistola ca-
tre popor, asigurandu'l ca toate dreptu-
rile precum $i toate obiceiurile tare vor
remane neclintite sub sceptul Rusiei. Si,

www.dacoromanica.ro
 - 28 -
in adever asa a fost. Supusii noul a! im-
periuluI au primit unele privilegil precum
ci ertarea impositelor pe trei an' de zile".
Ce e drept miscarea de emigrare in a-
ceste timpuri nu s'a lAtit de cat printre
poporatiunea rominA. Au fugit insA numal
vr'o 3000 de familii romane si bulgare.
Mai cu seams din tinutul Greceni multa
lume a plecat paste o mie de familii cel
putin. Locurile remase goale imediat s'ail
umplut cu emigrantii rusi, fugiti sail din
.,Turcia sail din Rusia. Mai cu seams multi
din cazaci- fugarl s'aii asezat in Basarabia,
fiind Matti in pace de achninistratie.
Gurile Dullard de mult deja atrAgeail
pe fugaril cazaci. Aci se adunarA cazaci
necrasovti, ca' se asezarA pe Dunavet,
formend satul Baisie Dunavti. Cand in
anul 1775 a fost distrusa Sec' -Zaporojska,
peste 5000 de cazaci trecura in jos Duna-
,,rea, ajungend la BrAila. Poarta '1-a primit
bine, permitandu-le sA se aseze la Sei-
meni, ling Hirsova, de unde apol hid
mutatl la Caterles. In anul 1807 la in-
ceputul resbelului acesti cazaci, car' n'aft
incetat a simpatisa Rusiei, all trecut sub
Mihelson in partea noastrA si at format
doua regimente de cazaci. Imperatul Alec-
sandru I le-a dAruit doue steaguri. Po-
poratiunea aceasta rusA ne-a folosit mult
apol in resbelul de la 1828, precum, age-

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
menea ne-a ajutat si in ultimul resbel cu.
turcii.
,Alt element colonisator O. fost bulgarii,
,,cari se asezara in Basarabia pe la anil 1769-
1806 -1812. In fine in Basarabia asemenea
se asezati robil (crepostnie) te'rani rusi,
cari fugeag din Rusia si treceal in Mol-
dova.
Cu ajutorul acestor emigrant' Basarabia
,,devenise din ce in ce mai ruseasca din
,punctul de vedere etnografica.
tine" desvoltgri mal regulate si mai ge-
nerale a Basarabie1 in directiunea ruse a
vatamat mult resbelul de la 1853-55.
Dupe acest resbel robii fugarl, folosindu-
,.se de emancipare, s'ail intors in Rusia, o
parte din Basarabia a fost rupta din si-
nul imperiulul, ce este drept pentru un
timp scurt. Resbelul din Crimea s'a is-
pravit prin tratatul de la 1856, prin care
Rusia cedase Moldovel partea de la sud a
Basarabiel. Acest eveniment inainte de
toate a produs o nut' miscare a popora-
Ounel din Moldova si Turcia in spre Rusia.
Gnvernul roman la inceput s'a aratat in-
diferent fata cu religia ortodoxa-ruse ; a-
cest indiferentism insa a devenit cu totul
liberal tend a fost vorba de a tolera re-
ligie vrajmase Rusiel si elementele du --
mane, cu stop vedit de a invrajbi popo-
ratiunea Basarabiel in contra Rusiel. De
aceea si schiznaticii (rascolnicil) sag lipo-

www.dacoromanica.ro
 30

vcni au inceput a fi protejati de gnver-

nul roman. La 17 Octombre anul 1861
, guvernul roman intr'un mod oficios a re-
cunoscut de arhiereu pe un oare care Ar-
, cadie. Din contra bulgaril, simpatici Ra-
siei, au devenit obiectul persecutielor din
partea romanilor. In locul bulgarilor, earl
incepura sa emigreze se asezaii romans.
Pentru romanisarea si mai mare a Beres
s'at1 deschis scolele romane si s'a infiintat
o eparhie. In anul 1864 pe scaunul noel
eparhie a fost numit elevul academies din
,,Kiev presa Melhisedec-Petrovici-Stefanescu
.,actualul episcop al Romanului, care a treat
la Ismail un seminar. Acest prelat s'a in-
teresat rank de rascolnicii rust, dar acti-
vitatea sa pastorala a fost stavilita de ea-
, tre legile comunale romane.
In timpul din urma a domniei romane
in aceasta parte a Basarabiel ail fost in
fiintaaci : un gimnaziA clasic in Barlad 1)
un girunaziti la Ismail, sapte scoale pri-
mare urbane (4 de fete si 3 de MeV) si
124 scoale ruraletotal 145 scoale, in care
,,toate obiectele se invataii in limbo. romina.
Regulele ustavului sf. liturghii in bise-
,,ric ail lost schimbate (naruscni). Servi-

1) Gimnaziul bulggresc din Boigrad a fost tato-

sformat de rusl in gimnaziul rusesc, si limba bul-
gar fost interzisa acolo inc in anul 1889.

www.dacoromanica.ro
 51

,ciul divin in limba rush poprit, chiar

,cartile bisericestI in limba rush ad fost
sequestrate. Tipografia monastirel din Secu
,a fost luatA de la calugArl Si remisl mi-
,renilor. Ace lasi lucru s'a facut $i cu ti-
,,pografia de la Socola din Iasi, care a fost
luatA de sub oblAduirea eparhieT. 0 per-
,secutiune aspra a clerului s'a incins peste
Moldova si apol Valahia cu suirea pe Tron
,a Itil Cuza. In bisericele pravoslavnice era
chiar sA se admits muzica, dupA obiceiul ca-
toile in locul cantArei. Aceste tote at produs
emigrarea, cAlugArilor din Moldova si are-
area unor monastire in Basarabia, asa s'a
crest de pildA monastirea Novo-Neamtului.
,La 1862 existati in Basarabia peste 142
mosii in intindere de 290,666 desetine
pAment, earl apartineari monastirelor strA-
ine. Aceste monastire se oeirmuesc acum
de catre ministerul do externe si venitul
,lor se imparte intre ministerul de interne,
culte si, zemstvo, iar 50,000 ruble anual
fac parte din budgetul scoalelor duhov-
nicesti din Basarabia.4 (pag. 163-168).
..Instrainarea Basarabiel a durat pima !a
1878. Resbelul din acest an a avut pen-
tru Rusia o importantA nationalA foarte
mare, reintegrind'o in onoarea, cillcata la
1856. Mai cu seams pentru Basarabia im-
,portant a fost acest resbel, care a largit
hotarele sale. In fine resbelul acest a re-
mis Rusiei un litoral de peste 10.288 verste

www.dacoromanica.ro
 32

patrate cu o poporatie de 127.451 suflete.

Dar toate garlele duntirene, care faceaii
parte a Rusiel duph pacea de la Andria-
nopol, din anul 1829, nu ne ail fost re-
mise si roman pans acum in posesiunea
Romaniei. Poporatiunea pravoslavnica rush,
.,care locueste la Sulina si in satele Do-
.,brogei, sunt supuse acum mad romani-
sari sistematice precum $i activitatel pro-
,pagandei catolice, care 'si are seditl la Su-
.,lina undo s'a si construit un mare templu
catolic. Asemenea mare parte a apelor dung-
..rene, de earl sh foloseati locuitoril ruse din
,Vilcow a trecut la Romania, si numai mul-
..tumith insistentel (nastoianiu) Rusiei la
,.1881 vilcovenil au intrat in dreptul lor.
(p. 171).
Partea remisi Rusiel actualminte este ski-
push unel no' colonisari, o parte din po-
poratiunea romans a emigrat, iar in lo-
locul el s'ail asezat malorusi.
_In momentul de fath Basarabia este po-
pulath de peste 1,641,559 suflete de am-
bele sexe, car' apartin diferitelor nationa-
litatI : moldoveni, ovrei, tigani, caraimi,
greci, rug. (rusinI, malo-rosl si rusi) ar-
meni, poloni, germani, bulgari, serbI, ar-
..nauti, elvetiani si cehi. Numerul satelor
dupe statistics de is 1889 este de 1,429.
Din nenorocire (111) n'avem date privi-
toare la numerul fie dire' nationalitAti in
momentul de fath. Dar la 1861-62 po-

www.dacoromanica.ro
 33

poratiunea totala a Basarabiel hind de

1,003,035 suflete de ambele sexe sit com-
punea din moldovenl 515,927 ; rusl, malo-
rusl $i rusini 283,793 ; ovrei 95,823 ; bul-
,garl si grecl 56,166 ; germanl 30,020 ;
,Tigan112,995 ; polonl 3,694, armenI 2,298
,etc.
,In anil 1890-91 totalul poporatiunel
BasarableI a fost de 1,641 559 din cart
pravoslavnicI 1,220,439. Asa dar religiu-
nea ortodoxa este predominatoarea, iar din
nationalitatI intaiul loc cup rominl, apol
rust (pag, 172.)
Mmine ins& fad indoiala (? ?) faptul
cum di alts data (cand ?) poporatiunea
rusii. (ruscaia narodnosti predomina in Ba-
sarabia, ca. apol (cand ?) aceastA poporatia
rust{ s'a rumanisat multumiti dintr'o parte
une1 lungl domnil romine, precum $i te-
nacitaltilor la tot ce e romIn, iar din altil.
parte multamita slabel resistente in general
a rusilor de a se opune desnationalisarel.
SI ne oprim aci pentru moment cu ci-
tatiunile din cartea lul d. Batiuscoff. Facem
aceasta insa en singurul stop de a dovedi
imediat chiar, ping ce in memoria cetitori-
lor aunt inca prospeto cifrele statistice date
de domnia sa cum at in statistua d.
Batiuscoff sa conduce de acelas punt de ye-
dere rusesc, de care s'a condus in alcatui-
rea schiteI istorice a trecutulul Basarabid.
De unde a luat d. Batiuscoff cifrele pri-
8

www.dacoromanica.ro
 34

vitoare la ntimerul romtmilor in Basarabia ?

Invederat CA un om insarcinat intr'un mod
oficial cu scrierea unel cart!, trebue sA se
foloseascA mai cu seam& de materialul tre-
bUincios, cules pe calea oficialA. El bine,
tomtit asa n'a procedat d. Batiuscoff, si
iatA dovadA :
Pentru a verifica cifrele etnografice a
d-sale, am cercetat monumentalA opera ofi-
cialA de statistica Rusiel, cunoscutA sub
nume de Vaena-Statzsticescki Sbarnic, vo-
lumul IV redactat de ofierill statulul major
din anul 1871. Pe pag. 94 a aceatui op,
am gAsit tabela compunerel poporatiunel
in Rusia Europeang, dupA nationalit4T, pe
anil 1861-62-63. Adica tocmai pe nail,
pentru car! d. Batiuscoff dresat tabela
din statistica as entograficA.
El bine, iatA tabela din statistica oficialA
pentru adesti ani :
Basarabia 162.252 rusi ; 25.684 bulgarl,
33 501 germani, 692.000 moldoveni ; 2222
tatari ; 104.007 ovrel ; 18.983 tigani.
Tot acolo mai gAsim aretAi in guvernA-
mintul Ecaterinoslav moldovpni adusl din
Basarabia pentru colonisare 26 574 ; in gu-
vernAmintul Podolia emigning din Basa-
rabia 42.481 moldovenl guvernAmintul Ker-
zen, dincolo de Nistru 114.146. (pag.
97). Iar la pag. 98 in tabela intitulatA :
,La 100 de oamen! poporaVuni totale %
de nationalitate" este aretat : Basarabia mot-

www.dacoromanica.ro
 35

doyen! 67,4,9/0 ; Ecaterinoslav 3,2 % ; Po-

dolia 2 %; Kerzon 8,6 %.
Se potrivesc oare aceste cifre cu cele a-
duse de d. Batiuscoff pentru snit 1861-62 ?
Nu; d-sa dar pentru a r6milne credincios
imperatulut set pe temeiul adeveruluV pre-
cum a promis in introducere, a micsorat
cifra oficialit a romanilor din Basarabia cu
176.073, si a urcat cifra rusilor cu 121 541.
Apol serioasit este lucrarea d-lut Batius-
coff? Putem oare sit credem d-sale, dud
ne declarA a pentru anul 1890 n'are sta-
tistica Basarabiei pe nationalitittl si ca nu-
mat cifra generalA a pravoslavnicilor o cu-
noaste ?
El bine, este neadeverat cA nu cunoaste
d. Batiuscoff cifrele statistice a poporatiunel
basarabene pe nationalitAtt din anul 1890.
Le cunoaste foarte bine, dar nu 'I da ulna
se le citeze, cAci cu cifrele unet statistice
mai recente este cam riscat a manipula din
tunctul de vedere rusesc, precum aceasta
s'a pArut cu putintA a face cu statistica de
acum 30 ant.
Pentru statistics din anul 1890 n'avem
sub mans nisi o lucrare oficiall, dar totust
in calendarul MI Suvorin din acest an git-
sin' urmatoarele cifre : Basarabia moldo-
veal* 890,000 ; TU1400,000 ; ovrei 151 000 ;
greet, bulgart si altit 100,000. AdunAnd
aceste cifre gAsim cum cA totalul de 1.691,000,
sA potriveste tocmal cu cifra de 1.691,559,

www.dacoromanica.ro
 36

pe care ne dit d. Batiuecoff ca cifrA gene-

ralA a poporatiunel Basarabiel pe anil
1890-91.
Asa dar, Wit arleve'rul adeverat in ceea
ce priveete fisionomia etnograficA a Bass-
rabid. Basarabia posedA in momentul de
fatA o poporatiune de aproape un milion
de romdni; acest milion de roman! mai
are in jurul s6A, dincolo de Nistru, in
Podolia, Kerson pi panA la Ecaterinoslav
un strat de colon! roman! de peste 300.000
,carl in pieptul nAvAlireI rueilor in Ba-
sarabia." D. Batiuecoff cunoe tea aceste ci-
fra ei de aceia nu ne-a dat in cartea sa de
cat cifra generalA a pravos]avnicilor din
anul 1890.
Aceste constatate sA citam mal departe
pe d. Batiuecoff :
Dupl alipirea Basarabiel la Rusia in a-
,nul 1812 declara d-sa, unele din obiceiu-
,rile locale, favorable romb.nisArel Ord a-
ceste s'aA mentinut ei elementul rus nu
se bucurA acolo nicI de drepturile natu-
rale, de care se folosesce in Rusia. De aceia
in anul 1871. P. S. episcopal Pavel (ac-
,tualul episcop al Kazanulul), gland di incA
,se maI face prin unele monastire serviciul
divin in limba romilnA a dispus de acuma
inainte sA se oficieze in limba slavonA bi-
,sericeascA, asemenea P. S. a ordonat ca
tot.' cA lugAri 1, carI nu s'aA imbAtranit
,cu desAvarpire sit fie pupI a invAca limba
rusA. (pag. 74).

www.dacoromanica.ro
 37

Cu toate acestea avem stirT particulare,

1) di mai aunt monastirl in Basarabia,
undo ruseste se dna numala Doamne Mi-
lueste ", jar restul in limba romans.
Ca scuza unei stall de lucruri asa de
revoltatoare, sA obiecteaza cum ca popo-
ratiunea romans nu intelege liturghia in
limba rusA. Din partea noastra, putem in-
stiinta ca in adever nu numal prin col-
turile departate a provinciel, dal chiar la
Kisinea am intalnit adese onT terani Mot-
doveni, earl nu [Ida nici un cuvent ru-
seste (nesnaiscich ni odnovo slova po-rusi
chi). De si necunostinta limbel ruse de
dare terani nu se poate explica prin oars-
care tendinte separatiste, totusi acesta de-
monstra o mare tenacitate contra $i re-
pulsiunerpentru limba rusa a romamilor.
(pag. 174).
Acest fapt regretabil de necunoscinta
limbel ruse de care teranil moldovel nu
trebui insa sa opreascA introducerea limbel
ruse in bisericele basarabene.
Data voim ca Basarabia sa fie nu nu-
mai o provincie ruseascA ci o parte a Ru-
Biel integrA, data voim ca dense se ince-
teze a fi doritA (vojdelena) de Romania $i
ori-ce agitatie romana sa nu maT prinzA
rAdacini acolo atunci neaparat trebuesce
ca cu ajutorul scoalei sA facem ca teranil
moldoveni sA inve(,e limba rusA. TocmaT
1) Altmintrtlea zis denuntari. N. Aut.
www.dacoromanica.ro
 38

spre acesta tintA este indreptat sistemul

adoptat de guvern a inv6tAmentulut public
in Basarabia. Obligatiunea limbet ruse i
interzicerea limbel moldave sunt dou6 m6-
Burt logice (176 peg.) Ministerul instruc-
tiunel publice a indreptat atentiunea sea
special asupra invetAmintulut primar in
aceastit provincie. Cu acest stop s'a al-
cAtuit un vast project privitor la deschi-
derea fcolelor primare rurale, &Miele pen-
tru cart sa vor construi pe socoteala rai-
anisterulut, asemenea tot ministeru va fur-
,nisa aceste coale cu eels trebuincioase.
Ap dar, esistA speranta, ca generatiu-
nea tinArA a moldovenilor din Basarabia,
cu acest modprin coala i biserica,
va fi educatA in spiritul poporulul rus i
se va topi organicete in marea patrid a
,Rusiet.
Ne oprim aci cu citatiuni. Cele interca-
late de not pentru a da seam& at mil pre-
cisA, despre istoria Basarabiei scrisA prin
vointa M. S. Imperatulut Rusiel i editatA
de cAtre ministerul din lAuntru at Rusiei
sunt suficiente pentru a demonstra romani-
lor scopul, la care tinde aceastA curioasA
carte.
Ea este destinatA pentru a face lumina
in Rusia asupra Basarabiel ; din altA parte,
si $tie, ca in Basarabia este riguros eprit
a sA introduce cArtile romaneti, ziarele qi

www.dacoromanica.ro
 39

alte publicatiunI, asa ca nimeni nu poate

respunde neadevarurilor oficiale.
Tineril roman', car' all indraznit une
on a aduce din Romania niste carti cu to-
tul inofensive chiar in Basarabia, full exi-
latY pe calea administrative, adica fare nicl
o judecata, ci prin simpla decisiune a gu-
vernoruluiexilatI in Siberia.
Din Rita parte, presa ruse publicr, me-
rea niste cart' pline de ura si dispret pen-
tru romanl ; asa de pilda de curand a ape -
rut un volum de amintirl a lui Maximoff
despre ultimul resbel, unde armata romans
este ridiculisata si batjocorita, unde sii, zice
cum ca chiar Grivita a fost luata de rust,
iar nu de roman'. Asemenea'anul acesta, a-
dica in 1892, as exit memoriele doctorulul
imperatului Alexandra al II-lea, celebrului
clinicist Botkin, in care acest mare digni-
tar rus vorbind de poporul roman si Ro-
mania le caracterizeaza cu urmatoarele cu-
vinte franceze :
Hommes sans honneur
Femmes sans pudeur
Friuts sans saveur.
Dispret $i uraiata dar simtimintele ce
all rusiI pentru no'.
Puindu-se intr'o cumpana cele ce se scria
de literati' si ziaristii rusi impreuna cu
cele ce se scriti prin vointa M. S. Impe-
ratuld" suntem datorl a judeca cu singe

www.dacoromanica.ro
 40

rece pravoslavnica Ruda si a ne infatisa

pe rusil tale quale sunt et de la iraperat
si guvernul OA phi' in cel din urratt cAr-
turar, ca nu cum-va sA r6milie printre ro-
mans, un singur om inselat asupra simp-
mintelor si intentiunilor Rusiei NA cu pa-
tria romans, faVi cu poporul roman.
Cartea lui Batiuscoff pentru not romhil
trebue sit serve drept inscriptiunea de pe
poilile iadului lut Dante p,
Laschiate ogni sperantia vol ch'entrate !
Per me si va nel eterna dolore
Per me si va fra la perduta gente !
Dincolo de Prat natiunea romfinii este
oshdita la moarte.
S'o stim si sA n'o uitAm I
Vat de rembil, cart 'si pun speranta in
Rusia 1

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro