material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.

ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"

scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
ALIMENTATOR STABILIZAT

#n experiment[rile sale, electronistul are nevoie aproape perma-

nent de diferite tensiuni continue @n general de mica valoare , care
s[ fie capabile s[ debiteze curenti de diferite intensit[\i. Uneori se
apeleaz[ la surse chimice, ca baterii sau acumulatoare, @ns[ acestea
prezint[ dezavantajul c[ nu-]i p[streaz[, @n timp, constant[ tensiunea
la borne, fie datorit[ autodesc[rc[rii, fie consum[rii propriu-zise.
Totodat[, ele au tensiuni fixe, pentru ob\inerea anumitor valori mai
mari fiind necesar[ @nscrierea mai multor elemente.
#n practica curent[ se apeleaz[ @ns[ la a]a-numitele surse de
tensiune sau alimentatoare, dispositive care transform[ tensiunea al-
ternativ[, preluat[ de la re\ea @n tensiuni continue reglabile dup[ do-
rin\[. Schemele unor asemenea alimentatoare pot fi mai simple sau mai
complicate, func\ie de preten\iile care se impun acestora sau func\ie
de destina\ia ce se d[.
#n cele ce urmeaz[ propunem spre realizare un alimentator stabi-
lizat, care @n principiu transform[ tensiunea alternativ[ a re\elei de
220V ]i 50Hz @ntr-o tensiune continu[ reglabil[ @ntre 1,35V p`n[ la
35V, pentru un curent de sarcin[ de maximum 2A ]i p`n[ la 40V pentru un
curent de sarcin[ de maximum 1A. Tensiunea debitat[ la ie]irea alimen-
tatorului este stabil[ at`t fa\[ de varia\iile re\elei, c`t ]i fa\[ de
varia\iile curentului (rezisten\ei) de sarcin[, alimentatorul autopro-
tej`ndu-se la scurtcircuite sau la suprasarcini.
Schema realizat[ cu componente electronice are o structur[ clasi-
c[ ]i este compus[ din urm[toarele etaje:
1 etajul redresor;
2 etajul stabilizator de tensiune;
3 etajul de autoprotec\ie.
Parametrii electrici caracteristici (de catalog) ai blocului pro-
pus spre realizare sunt urm[torii:
- tensiunea de alimentare de la re\ea: 220V/50Hz;
- varia\iile admise ale tensiunii de re\ea pentru care
alimentatorul func\ioneaz[ normal: minim 180V, maxim 245V;
- consumul de curent @n gol de la re\ea: 0,16A;
- consumul dc curent de la re\ea c`nd alimentatorul debiteaz[ 35V
cu 2A este 0,45A;
- tensiunea continu[ minim[ la bornele de ie]ire: 1,35V (Ue min);
- tensiunea continu[ maxim[ la bornele de ie]ire: 40V (Ue max);
- felul reglajului tensiunii @ntre Ue min ]i Ue max: reglaj fin ]i
continuu (manual);
- curentul maxim (Ie) debitat de alimentator: 2A pentru
intervalul 1,35V35V ]i 1A pentru intervalul 35V40 V;
- coeficientul de stabilizare: S=40;
- rezisten\a intern[ =0,3;
- tensiunea de pulsa\ie (pentru Ue=30V ]i Ie=2A) este de 1mV;
- randamentul alimentatorului: 70%;
- timpul de intrare @n func\iune a autoprotec\iei: instantaneu.
Toate aceste date pot fi u]or m[surate de realizatorul unui ast-
fel de alimentator, folosind un aparat de m[sur[ obi]nuit.
Schema bloc a alimentatorului stabilizat este aratat[ @n fig.9.
Etajul redresor din aceast[ schem[ bloc are rolul de a transforma ten-
siunea re\elei de 220V @n tensiune de 32V, de a o redresa ]i apoi de a
o filtra @n a]a fel ca la ie]irea din acest etaj s[ ob\inem o tensiune
continu[ de circa 45V. #n compunerea acestui etaj intr[ un transfor-
mator de re\ea dimensionat pentru o putere de minimum 100W, o punte re-
dresoare ]i un condensator de filtraj. De re\inut c[ varia\iile tensi-
1/11
 material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
unii re\elei de 220V se transmit ]i se resimt @n tensiunea de 45V ob\i-
nut[ la ie]irea etajului redresor.

Fig.9. Schema bloc a alimentatorului stabilizat.

#n continuare aceast[ tensiune redresat[ este introdus[ @n etajul

stabilizator de tensiune care are rolul de a men\ine constant[ tensiu-
nea Ue debitat[ la ie]irea alimentatorului, @n raport cu varia\iile
tensiunii re\elei, ale rezisten\ei de sarcin[, respectiv ale curentului
de sarcin[ ]i al altor factori perturbatori.
Aceast[ schem[ face parte din grupa stabilizatoarelor liniare cu
reac\ie, cu reglaj tip serie.
#n compunerea stabilizatorului de tensiune intr[ urm[toarele:
Sursa de referin\[ REF care furnizeaz[ o tensiune de referin\[ VREF
av`nd o bun[ stabilitate @n timp, fa\[ de varia\ia tensiunii de intra-
re, a temperaturii de lucru, etc. Ea este caracterizat[ de asemenea ]i
printr-un nivel redus de zgomot.
Amplificatorul de eroare AE are rolul de a compara tensiunea de
referin\[ VREF cu o parte din tensiunea de ie]ire (culeas[ de la divizo-
rul R1R2) ]i a ac\iona asupra elementului regulator serie ERS.
#n urma compar[rii tensiunii de referin\[ VREF cu o parte KUe din
tensiunea de ie]ire rezult[ a]a-numitul semnal de eroare =KUeVREF, ca-
re dup[ ce este amplificat, comand[ elementul regulator scrie.
Elementul regulator scrie ERS cu rolul:
- de a men\ine tensiunea de ie]ire sub controlul amplificatorului
de eroare;
- de a furniza curent c[tre consumator;
- de a bloca curentul de ie]ire atunci c`nd intr[ @n func\iune e-
tajul de autoprotec\ie;
- de a mic]ora rezisten\a intern[ a alimentatorului.
Etajul de autoprotec\ie cuprinde un amplificator de protec\ie
(AP) care preia o tensiune de control de la bornele rezisten\ei r ]i
dup[ o amplificare o aplic[ ca tensiune de blocaj la ERS.
Totodata intrarea @n func\iune a etajului dc protec\ie este sem-
nalat[ de beculetul L1.
Schema de principiu a alimentatorului stabilizat este dat[ @n
fig. 10.
Urm[rind schema se poate constata c[ tensiunea re\elei de 220V
p[trunde @n primarul transformatorului de re\ea Tr.1 printr-o siguran\[
de 1A ]i un @ntrerup[tor basculant. Secundarul transformatorului Tr.1
cuprinde dou[ @nf[]ur[ri: prima care trebuie s[ asigure o tensiune de
32V ]i un curent de 4A ]i o a doua @nf[]urare care asigur[ o tensiune
de 2V ]i un curent de 0,5A, tensiune folosit[ pentru aprinderea becului
de panou.

2/11
material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

3/11
material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
#nf[]urarea ce asigur[ tensiunea de 32V se cupleaz[ la bratul AB
al pun\ii redresoare format[ din diodele D1D4.
Aceste diode pot fi de tipul 6SI2, 10SI2, SI10-1, RA-120, etc.
Din bra\ul CD al pun\ii se culege tensiunea redresat[ care este
cu 2 mai mare dec`t tensiunea alternative din secundar, adic[
U red = Ui 2 = 45V .
Plusul tensiunii redresate se va culege @n punctul C, iar minusul
@n punctul D. Filtrarea, respectiv umplerea golurilor dintre cele 100
de semialternan\e pe sccund[ se face cu ajutorul capacitorului C1 av`nd
o capacitate minim[ de 2000F ]i o tensiune de lucru de minim 50V. #n
cazul c`nd nu se poate procura o valoare at`t de mare, se vor cupla @n
paralel mai multe capacitoare mai mici. #n continuare tensiunea de 45V
p[trunde @n stabilizatorul de tensiune, aplic`ndu-se etajelor acestuia,
dintre care @nt`i ne intereseaz[ sursa de referin\[. Aceasta este com-
pus[ din grupul D6R5C3. S-a folosit ca element dc referin\[ o diod[ cu
siliciu tip F-407 conectat[ @n sens de conduc\ie @n scopul de a ob\ine
ca tensiune minim[ (Ue min) la ie]ire o valoare c`t mai mic[, deoarece
aceasta este data de relatia:
Ue min = U REF + U BE
unde UBE reprezint[ tensiunea baz[-emitor a tranzistorului T3. Urm[rind
schema se observ[ c[ dioda D6 este conectat[ @ntre plus ]i minus prin
intermediul lui R5 ]i av`nd catodul c[tre borna minus, capacitorul C3
juc`nd rol de element de filtraj. Prin aducerea diodei @n zona de con-
duc\ie direct la bornele acestuia vom gasi @n permanen\[ o tensiune de
0,65V. La aceast[ tensiune, numit[ ]i tensiune de referinta UREF este
men\inut emitorul lui T3, care constituie amplificatorul de eroare.
Prin intermediul divizorului R9R10P1 o parte(KUe) din tensiunea
de ie]ire Ue este condus[ prin cursorul poten\iometrului P1 la baza am-
plificatorului de eroare T3. Aici tensiunea KUe este comparat[ cu tensi-
unea VREF, aplicat[ pe emitor, din diferen\a lor rezult`nd un a]a-numit
semnal de eroare , adic[:
= KUe VREF
M[rimea care reprezint[, de fapt, tensiunea m[surat[ @ntre emi-
torul ]i baza lui T3, adic[ VBE este o tensiune continu[. Din rela\ia
lui se poate separa valoarca Ue ob\in`nd rela\ia:
1 V + VBE(T 3)
Ue = (VREF + ) = REF
K K
Deoarece m[rimea K reprezint[ o parte din tensiunea Ue ]i cum ele-
mentul cu ajutorul c[ruia se culege aceast[ tensiune este divizorul po-
ten\iometric R1P1R2 se poate materializa aceast[ valoare K judec`nd @n
felul urm[tor: not[m rezisten\a dintre borna -Ue ]i cursorul lui P1, a-
dic[ R9 @nseriat cu rezisten\a ce revine por\iunii din poten\iometru.
Curentul care strabate cele doua rezistoare r1 ]i r2 va fi:
Ue
id
r1 + r2
Tensiunea aplicat[ la baza lui T3, deci tensiunea preluat[ dintre
cursorul lui P1 ]i Ue este tensiunea de la bornele lui r2 ]i are valoa-
rea:
U r 2 = id r2
sau
Ue
Ur2 = r2
r1 + r2
Cum aceast[ tensiune aplicat[ la borna lui T3 am notat-o mai @na-
inte cu expresia KUe se poate scrie egalitatea:
4/11
 material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985

sau ;

de aici rezult[:
.

Revenind la expresia lui Ue de mai @nainte ]i introduc`ndu-l pe K

cu valoarea g[sit[ ob\inem:

Aceast[ expresie ne arat[ c[ modificarea m[rimii r2 respectiv de-

plasarea cursorului lui P1 conduce la ob\inerea la bornele de ie]ire a
diferite m[rimi pentru +Ue.
Valoarea minim[ pentru Ue se ob\ine atunci c`nd r1=0 adic[ atunci
c`nd cursorul poten\iometrului se afl[ spre borna +Ue.
#n aceast[ siiua\ie:

Cum @n cazul nostru , iar VBE are valoare medie de

0,7V rezult[:

Valoarea maxim[ pentru Ue se ob\ine c`nd r20, @ns[ valoarea Ue max

nu poate dep[]i valoarea tensiunii redresate Ured.
Curentul de colector al tranzistorului T3, care este comandat de
m[rimea , comand[ la r`ndul lui tranzistorul T2, iar acesta mai depar-
te comand[ pe T1 cu care se afl[ conectat @n montaj Darlington. Din
schema de principiu se observ[ c[ tranzistorul T1 care este elementul
regulator serie, nu asigur[ trecerea curentului de ie]ire (de colector)
Iie dec`t dac[ i se furnizeaz[ bazei un curent:
,

h21E fiind factorul de amplificare @n curent al tranzistorului T1.

Curentul IB1 este furnizat la r`ndul lui de tranzistorul T2 care
este un tranzistor de medie putere. M[rirea sau mic]orarea tensiunii de
ie]ire Ue se ob\ine datorit[ tranzistorului regulator T1 care lucreaz[
ca o adevarat[ rezisten\[ @nseriat[ @n bra\ul barei plus, @ntre ie]irea
din redresor ]i borna de ie]ire +Ue. Astfel dac[ aceast[ rezisten\[ are
o valoare mare, ceea ce corespunde situa\iei c`nd T1 este adus prin po-
larizarea bazei @n apropierea zonei de blocare atunci tensiunea de ie-
]ire va fi mic[, restul de tensiune c[z`nd pe tranzistorul T1; din con-
tra c`nd T1 este deschis (curent de baz[ mare), atunci tensiunea de ie-
]ire Ue este mare pe tranzistorul T1, c[z`nd o tensiune mic[.
Procesul de stabilizare a tensiunii de ie]ire, fa\[ de diferi\i
factori destabilizatori are loc astfel:
S[ presupunem c[ exist[ tendin\a de cre]tere a tensiunii de ie]i-
re Ue Aceast[ tendin\[ de cre]tere se va resim\i ]i la baza tranzisto-
rului T3, ceea ce se traduce printr-o cre]tere a tensiunii de eroare .
Datorit[ cre]terii tensiunii de baz[, curentul de colector al tranzis-
torului va cre]te, cre]tere ce are loc @n detrimentul curentului de ba-
z[ a lui T2. Mic]orarea curentului de baz[ al lui T2 conduce ]i la mic-
]orarea curentului de colector ]i implicit ]i a curentului de baz[ a
tranzistorului regulator T1. Efectul mic]or[rii curentului de baz[ al
lui T1 este cre]terea rezisten\ei interne proprii, ceea ce conduce la
cre]terea tcnsiunii @ntre emitorul ]i colectorul tranzistorului regula-
tor ]i ca efect imediat revenirea tensiunii de ie]ire Ue la valoarea
ini\ial fixat[.
5/11
 material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
Dac[ lu[m @n discu\ie situa\ia invers[, c`nd tensiunea de ie]ire
are tendin\a s[ scad[ vom ajunge din aproape @n aproape la constatarea
c[ @n final va cre]te curentul de baz[ al tranzistorului T1 ceea ce va
conduce la cre]terea tensiunii de ie]ire p`n[ la valoarea fixat[. Pute-
rea maxim[ disipat[ pe tranzistorul regulator serie T1 este dat[ de re-
la\ia:
,
unde:
UT max tensiunea maxim[ ce cade pe tranzistorul T1
Iie max curentul maxim de ie]ire.
In cazul nostru, consider`nd UT max=35V, iar Iie max=2A va rezulta:
Pd=70W.
Pentru aceast[ valoare a lui Pd se alege drept tranzistor regula-
tor tipul 2N3055 montat pe radiator. Pentru alimentarea colectorului
tranzistorului T3, care @ndepline]te rolul amplificatorului de eroare,
nu s-a folosit cuplarea colectorrului acestuia printr-o rezisten\[ di-
rect la tensiunea +Ured, ci s-a folosit un prestabilizator realizat sub
forma unui generator de curent; @n compunerea acestuia intr[ tranzisto-
rul T4, dioda Zener D5 ]i rezistoarele R1, R2, R3 ]i R4.
Dup[ cum reiese din schem[, curentul de colector al lui T4 este
egal cu suma dintre curentul de colector al lui T3 si curentul de baz[
al tranzistorului T2.
Cum acest curent IC4 este constant, fiind furnizat de generatorul
de curent, reiese c[ orice varia\ie a curentului de colector al tran-
zistoiului T3 va modifica curentul de baz[ al lui T2 ]i implicit ]i al
tranzistorului regulator T1, procedeu care contribuie la procesul de
stabilizare.
Alimentarea bazei lui T4 se face cu o tensiune stabilizat[ de dio-
da Zener D5, care @n cazul schemei noastre este de tipul DZ308, practic
put`nd fi folosite ]i alte tipuri care s[ asigure o tensiune intre 7 ]i
9V. Datorit[ prezen\ei @n circuit a diodei stabilizatoare tensiunea ap-
licat[ bazei lui T4 preluat[ prin divizorul R2-R3 este men\inut[ la o
valoare constant[ fa\[ de varia\iile de tensiune ale re\elei sau ale
altor cauze.
Din caracteristica Ic=f(Uc) a tranzistorului rezult[ c[, pentru
situa\ia c`nd tensiunea de baz[ este men\inut[ constant[ atunci ]i cu-
rentul de colector se men\ine la o valoare aproape constant[, indife-
rent dac[ tensiunea de colector variaz[. Prin aceasta se asigur[ pe
l`ng[ stabilizarea necesar[ ]i o atenuare pronun\at[ a pulsa\iilor re-
\elei. Impedanta de ie]ire a prestabilizatorului este de asemenea foar-
te mare, deoarece:

, unde ,
element ce asigur[ schemei un mare avantaj @n ceea ce prive]te factorul
de stabilizare. Capacitorul C2 din schema este montat @n scopul preve-
nirii apari\iei oscila\iilor din circuit.
Protec\ia alimentatorului la scurtcircuit sau la suprasarcini es-
te asigurat[ de etajul pe care l-am denumit de autoprotec\ie.
Utilitatea acestui etaj este justificat[ de faptul c[ asigur[
protec\ia elementelor componente ale alimentatorului ]i @n special a
tranzistorului regulator serie ]i a pun\ii redresoare.
}tim cu to\ii c[ este foarte posibil ca pe timpul experiment[ri-
lor, alimentarea s[ fie cuplat[ gre]it sau s[ fie pus[ accidental @n
scurtcircuit.
De asemenea, este posibil ca un montaj exterior alimentat s[ so-
licite de la surs[ un curent mai mare dec`t cel pe care aceasta poate
sa-l asigure.
#n toate aceste cazuri exist[ posibilitatea ca alimentatorul s[
se defecteze. Solu\ia de a monta o siguran\[ fuzibil[ @n scrie cu cir-
6/11
material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
cuitul dc ie]ire din alimentator, nu rezolv[ problema, deoarece timpul
necesar atingerii punctului de topire a materialului din care este rea-
lizat find fuzibil este foarte mare @n compara\ie cu timpul @n care are
loc strapungerea jonc\iunilor tranzistorului serie T1. #n practica cu-
rent[, aceast[ problem[ este rezolvat[ apel`ndu-se tot la solu\ii elec-
tronice, solu\ii care pe l`ng[ faptul c[ asigur[ o rapiditate mare de
r[spuns, prezint[ o mare stabilitate, nu se autodistrug pe timpul in-
tr[rii lor @n func\iune, totul revenind la normal dup[ dispari\ia cau-
zei care a produs scurtcircuitul sau suprasarcina. De asemenea, exist[
]i posibilitatea ca prin reglaj de pe panou, alimentatorul s[ intre @n
regim de autoprotec\ie, pentru diferi\i curen\i solicita\i la bornele
de ie]ire, procesul fiind semnalizat optic sau acustic.
Schema alimentatorului prezentat @n figura 10 beneficiaz[ de toa-
te aceste "automate" de]i, a]a dup[ cum vom vedea, elementele cu care
se realizeaz[ aceast[ protec\ie sunt destul de simple.
Principiul folosit este cel al traductorului de curent, adic[ a
sesiz[rii cre]terii peste masur[ a curentului absorbit la bornele de
ie]ire.
Elementul traductor de curent @n cazul nostru este rezistorul R6,
montat @n serie cu tranzistorul T1.
Elementele din schem[ care formeaz[ sistemul de autoprotec\ie
propriu-zis, @n afar[ de R6, sunt: tranzistorul T5, rezistoarele R7, R8
]i poten\iometrul P2. Pentru semnalizarea optic[ a intrarii @n func\i-
une a autoprotec\iei @n schema apare tranzistorul T6 cu R12 ]i becule-
\ele de semnaiizare L1 ]i L2.
Atunci c`nd constructorul alimentatorului nu dore]te ca apari\ia
scurtcircuitului s[ fie semnalizat[ ]i optic, aceste ultime componente
pot lipsi.
Autoprotec\ia functioneaz[ @n felul urm[tor:
S[ presupunem c[ alimentatorul a fosst cuplat la re\ea ]i c[ este
fixat pentru a debita o tensiune de ie]ire de 9V, pe o sarcin[ care ne-
cesit[ un curent Id=0,1A.
Din schema de principiu se observ[ c[ Id=0,1A trece ]i prin rezis-
torul R6=0,8. La bornele acesteia apare o c[dere de tensiune

Aceast[ tensiune se aplic[ bazei lui T5 prin divizorul format din

R7-P2-R8. Tranzistorul T5 va sta @n acest tot timp blocat, deoarece ten-
siunea de 0,08V este cu mult sub valoarea de 0,65V necesar[ bazei spre
a-i asigura deschiderea. #n momentul @n care datorit[ unei cauze oare-
care de exemplu un scurtcircuit curentul solicitat de la alimenta-
tor atinge, s[ spunem, valoarea de 3,5A, atunci la bornele lui R6 apare
o tensiune de 2,8V (3,5x0,8).
0 parte din aceast[ tensiune culeas[ de cursorul lui P2 este
aplicat[ bazei lui T5. Dac[ func\ie de pozi\ia acestui cursor tensiunea
aplicat[ dep[]e]te 0,65V, atunci T5 se deschide, rezisten\a sa intern[
scade foarte mult, ceea ce asigur[ aducerea poten\ialului bazei lui T2
aproape de poten\ialul emitorului lui T1.
#n aceast[ situa\ie, T2 tinde s[ se blocheze ]i implicit va tinde
s[ se blocheze ]i tranzistorul T1. Practic, @ns[ blocarea total[ nu va
aparea, deoarece @ntr-un astfel de caz ar disparea curentul din circuit
]i ca atare ar disp[rea ]i tensiunile destinate protec\iei. #n realita-
te, se constat[ c[ @n circuit se stabile]te un echilibru, @n sensul c[
va circula un curent de scurtcircuit a c[rui valoare este determinat[
de men\inerea automat[ @ntre baza ]i emitorul tranzistorului T5 a unei
tensiuni ce nu depa]e]te 0,65V.
Aceast[ situa\ie de echilibru se stabile]te foarte rapid, elemen-
tele circuitului nefiind periclitate. Din schem[ se observ[ c[ tensiu-
nea aplicat[ bazei lui T5 este culeas[ poten\iometric de la cursorul
lui P2, ca atare, ea va depinde de pozi\ia acestuia. Astfel, c`nd cur-
7/11
material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
sorul se va afla c[tre cap[tul rezistorului R8 bazei lui T5 i se va
transmite cea mai mic[ tensiune; c`nd va fi adus @n cap[tul opus, adic[
@nspre R7 va fi transmis[ tensiunea cea mai mare. Elementele montajului
de autoprotec\ie pentru schema de fa\[ au fost calculate pentru a asi-
gura protec\ia pentru mai multe valori ale curentului, valoarea maxim[
fiind Id=3A.
Pentru aceast[ valoare maxim[, Id=3A, rezult[ pentru Up valoarea
de 2,4V (Up=IdxR6). Cum tensiunea Up se afl[ ]i la bornele divizorului
R7-P2-R8, rezult[ c[ prin aceasta va trece curentul:
,

unde: Rp2 rezisten\a poten\iometrului P2.

#nlocuind valorile, conform schemei rezult[:

.
Cunosc`nd curentul IS putem determina ce tensiune cade pe fiecare
element al divizomlui; practic avem pe R7 o tensiune de 0,3V, pe R8 o
tensiune de 0,6V, iar pe P2 vom avea 1,5V. Rezult[ a]adar c[ atunci
c`nd cursorul lui P2 se va gasi la cap[tul lui R8 pe baza lui T5 va fi
aplicat[ o tensiune de 0,6V, tensiune foarte aproape de tensiunea nece-
sar[ deschiderii acestuia; o cre]tere foarte mic[ a curentului Id peste
3A, va asigura valoarea de 0,65V necesar[ amors[rii procesului de auto-
protec\ie.
S[ consider[m acum situa\ia c`nd cursorul lui P9 este adus @n ca-
p[tul opus c[tre R7; @n acest caz bazei lui T5 i se aplic[ o tensiune
culeas[ de la bornele lui P2 inseriat cu R8 adic[ de la o rezisten\[ ce
@nsumeaz[ 1400, (1000+400) ]i o tensiune de 2,1V (1,5+0,6). Practic,
la o asemenea tensiune jonc\iunea BE a lui T5 ar urma s[ se distrug[;
@n schem[ @ns[ acest lucru nu se @nt`mpl[, deoarece pe masur[ ce curen-
tul cre]te de la o valoare mic[ c[tre 3A la un moment dat trece ]i prin
valoarea care creaz[ la baza lui T5 tensiunea de 0,65V; ca atare schema
intr[ automat @n regim de autoprotec\ie. S[ vedem deci pentru ce curent
@n aceast[ pozi\ie a poten\iometrului P2 schema se autoprotejeaz[.
Judec[m @n felul urm[tor:
Pentru a ob\ine 0,65V pe valoarea de 1400 va fi necesar ca prin
circuitul divizorului s[ circule un curent
.

La bornele @ntregului divizor prin care trece acest curent va

exista tensiunea:

Curentul care va trebui s[ str[bat[ rezistorul R6 pentru a asigura

valoarea de 0,736V va fi

Func\ie de pozi\ia poten\iometrului vom putea deci ob\ine situa-

\ii pentru care schema s[ se autoprotejeze pentru orice valoare de cu-
rent cuprins[ @ntre 0,92A ]i 3A. Pentru a avea acest control al curen-
tului de autoprotec\ie este suficient s[ fixam pe axul poten\iometrului
P2 un disc sau un ac indicator, cu ajutorul c[ruia s[ insemn[m valorile
curen\ilor de protec\ie.
#n cazul c`nd constructorul acestui alimentator dore]te ca schema
s[ se autoprotejeze pentru o singur[ valoare, atunci poten\iometrul
poate lipsi, @n locul lui introduc`ndu-se rezistorul necesar; astfel,
dac[ dorim s[ asigur[m alimentatorul de la 3A @n sus, @n locul lui P2
8/11
material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
]i a lui T7 se va monta un rezistor de 1200, leg[tura cu baza lui T3
efectu`ndu-se din punctul de @nseriere.
Exist[ ]i posibilitatea cupl[rii lui T5 direct pe R6 cu emitorul
la borna plus, a]a cum este ]i pentru situa\ia descris[ mai @nainte,
iar baza la cel[lalt cap[t a lui R6. De data accasta R6 fi va trebui re-
dimensionat plec`nd de la curentul maxim admis pentru autoprotec\ie fo-
losindu-se rela\ia:
.

Pentru semnalizarea optic[ a intr[rii @n func\iune a p[r\ii de

autoprotec\ie, @n schem[ s-a introdus un tranzistor, T6, cu rol de re-
leu electronic, av`nd ca sarcin[ becule\ele L1-L2. Baza lui T6 este cu-
plat[ prin R12 la cursorul lui P2, respectiv va primi acela]i poten\ial
ca ]i baza lui T5. C`nd tensiunea la baza lui T6 va ajunge la tensiunea
de 0,65V, acesta se deschide ]i becule\ele se vor aprinde.
Deoarece colectorul lui T6 este alimentat direct de la +45V, ten-
siunea care se p[streaza chiar c`nd T1 intr[ @n autoprotec\ie, rezult[
c[ becule\ele de sarcin[ trebui[ s[ suporte aceast[ tensiune de 45V.
Cum becule\e pentru 45V @n ideea de a folosi unul singur nu
se pot procura usor, s-a recurs la solu\ia de a @nseria dou[ becule\e
de 26V/0,1A, u]or de procurat; unul din acesta va fi scos pe panou, ce-
l[lalt urm`nd s[ fie fixat @n interiorul cutiei. Mai exist[ o variant[
de semnalizare optic[, prin folosirea unei diode electroluminiscente
montate @n serie cu colectorul lui T5, caz @n care T6 ]i cu toate ele-
mentele aferente lui nemaifiind necesare.

Date constructive: #ntregul montaj va fi realizat pe o plac[ de

textolit simpl[ sau pe una de sticlotextolit placat, efectu`nd un ca-
blaj imprimat. #n primul caz fixarea pieselor se va face cu ajutorul
unor capse, av`nd diametrul de 2...3mm.
Pe panoul frontal care se poate incadra @n dimensiunile de 120x
250mm, realizat din tabl[ groasa de 2...3mm se ver fixa: @ntrerup[torul
I1 ]i I2, corpul de siguran\[ Sig.1, becule\ele L1 ]i L3, poten\iometre-
le P1 ]i P2 ]i bornele + ]i . Nu se recomand[ conectarea bornei minus
la masa scheletului metalic, deoarece @n timpul experiment[rilor putem
avea situa\ii c`nd lucram fie cu plusul la mas[, fie cu minusul.
Transformatorul Tr1 se va realiza cu un pachet de tole av`nd o
sec\iune de minim 10cm2. #nf[]urarea primar[ va fi realizat[ cu s`rm[
de CuEm cu diametrul de 0,3...0,35mm, iar @n secundar, pentru @nf[]ura-
rea de 32V, s`rm[ de CuEm cu diametrul de minimum 1mm. Secundarul ce va
da 2V va fi realizat cu s`rm[ de CuEm, cu diametrul de 0,4...0,5mm.
Tranzistorul T1 se va monta pe un radiator confec\ionat din tabl[
de aluminiu groas[ de 1...2mm ]i va trebui s[ aib[ o suprafa\[ radiant[
de minimum 200cm2.
Diodele D1-D4 se vor monta pe un radiator cu o suprafa\[ de minim
30cm2 pentru fiecare.
O aten\ie deosebit[ va trebui acordat[ conexiunilor dintre piese-
le componente. Este absolut necesar ca at`t conexiunea de minus, c`t ]i
cea de plus, @ncep`nd de la ie]irea din puntea redresoare D1-D4 s[ fie
realizate cu conductor din cupru cu diametrul de minimum 1mm. #n cazul
folosirii cablajului imprimat va fi necesar ca aceste trasee s[ fie
mult @ngro]ate ]i @nc[rcate cu cositor @n scopul realiz[rii sec\iunii
necesare.
Acela]i lucru se impune ]i pentru legatura dintre diodele D1-D4,
c`t ]i @ntre acestea ]i @nf[]urarea secundar[ a transformatorului de
re\ea.
Dup[ preg[tirea materialului necesar ]i verificarea fiec[rei com-
ponente @n parte se va trece la efectuarea montajului propriu-zis, @n-
cep`nd cu partea redresoare; dup[ montarea lui Tr1, a puntii D1-D4 ]i a
9/11
material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
lui C1 montajul se va alimenta de la re\ea @n scopul de a fi verificat.
Folosind un voltmetru de c.c. (MAVO35; TL4; T2145 etc.) se va urm[ri
dac[ tensiunea @ntre punctele CD din schema de principiu are o valoare
de 45V cu abateri de sub 0,5V.
#n continuare se monteaz[ grupul D5R1R2-R3, dup[ care se efectu-
eaz[ o nou[ m[suratoare ]i c`nd trebuie s[ g[sim la bornele diodei D5 o
tensiune @n jur de 8V. Va trebui s[ fim aten\i la montarea acestei di-
ode, urm[rind ca punctul colorat sau inelul de recunoa]tere marcat pe
corpul ei s[ fie c[tre borna plus. Se va trece apoi la montarea restu-
lui de piese dup[ care schema va fi din nou alimentat[ urm`nd s[ m[su-
r[m mai @nt`i tensiunea de la bornele diodei D6, unde va trebui s[ g[-
sim o valoare de 0,65V. M[sur`nd tensiunea dintre cursorul lui P1 ]i
borna minus va trebui s[ g[sim o tensiune de circa 0,12V (c`nd cursorul
se afl[ c[tre borna minus) ]i de circa 1,3V c`nd acesta se afla adus
c[tre borna plus. Cu aparatul de m[sur[ fixat pe scara 100V se va m[su-
ra tensiunea de ie]ire Ue dintre bornele plus ]i minus aflate pe panou.
La un capat al cursei poten\iometrului vom gasi circa 1,35V, iar la ce-
lalalt cap[t circa 42V. Pentru a verifica func\ionarea etajului de au-
toprotec\ie vom scurtcircuita folosind un conductor pentru scurt[
durat[ bornele de ie]ire; @n acest caz becule\ele L1L2 vor trebui s[
lumineze. Testul la scurtcircuit se poate face pentru orice valoare a
tensiunii de ie[ire.
Pentru fixarea tensiunii de ie]ire putem fie s[ montam pe panou
un voltmetru de mici dimensiuni, fie s[ fix[m pe axul lui P1 un cursor
indicator sau un disc, urm`nd s[ @nscrip\ion[m prin scriere valorile de
tensiune func\ie de pozi\ia poten\iometrului. Pentru aceast[ opera\ie
se va folosi un voltmetru de c.c., foarte bine etalonat. Pentru etalo-
narea pozi\iei cursorului lui P2 @n valori de curent (1...3A) se va
proceda @n felul urm[tor: pentru stabilirea pozi\iei corespunz[toare
protec\iei la 1A se confec\ioneaz[ din s`rm[ de nichelin[, av`nd diame-
trul de minim 0,5mm, un rezistor cu valoare de 10. Se fixeaz[ tensiu-
nea de iesire Ue la valoarea de 10V, iar P2 se trece cu cursorul c[tre
rezistorul R8. Se conecteaz[ rezistorul de nichelin[ de 10 la bornele
de ie]ire ]i se cupleaz[ alimentatorul la re\ea. Se rote]te lent axul
lui P2 p`n[ @n momentul c`nd becule\ele L1-L2 se aprind. Pentru aceast[
pozi\ie pe discul lui P2 se va inscrip\iona valoarea "1A". #n continu-
are se @njum[t[\e]te firul de nichelin[ pentru a ob\ine un rezistor de
5.
Se trece din nou P2 c[tre cap[tul dinspre R8. Se execut[ acelea]i
opera\ii, urm[rind din nou aprinderea becule\elor. Aceast[ nou[ pozi\ie
a lui P2 va fi marcat[ cu valoarea de "2A".Pentru determinarea pozi\iei
de 3A, din aceea]i s`rm[ vom confec\iona un rezistor de 3, iar tensiu-
nea se va regla la 9V. Se va constata c[ pu\in dup[ plecarea de la ca-
p[tul cursei vom ob\ine liniu\a pentru 3A.
Pe timpul folosirii alimentatorului, P2 va fi adus @n pozi\ia pen-
tru care dorim ca dep[]irea curentului consumat s[ ne fie semnalat[.
Rezistorul R11, din schema de principiu este necesar pentru a aju-
ta desc[rcarea mai rapid[ a lui C4, precum ]i pentru asigurarea unui
mic curent prin T1.
Intrerup[torul Intr2 este util pe timpul experiment[rilor, c`nd
pentru schimbarea unei componente sau pentru ad[ugarea alteia este ne-
cesar[ @ntreruperea aliment[rii: pentru a nu se efectua aceasta opera-
\ie din @ntrerup[torul Intr1 c`nd sunt solicitate componentele schemei
sau pentru a nu dezlipi firul de legatur[ dintre alimentator ]i monta-
jul experimentat, este mai indicat s[ mont[m @ntrerupatorul Intr2 ]i
s[-l ac\ion[m la nevoie. Stabilitatea tensiunii Ue pentru diferite
sarcini, respectiv pentru diferi\i curen\i consumati @n limita de 2A,
este foarte buna, practic asigur`ndu-se valoarea de sub 1%.

10/11
 material scanat si prelucrat de niq_ro (http://www.tehnic.go.ro & www.niq.go.ro) dupa cartea "ELECTRONICA PESTE TOT"
scrisa de dl. I.C. Boghitoiu, aparuta la Ed. Albatros, Bucuresti, 1985
Acest parametru poate fi verificat prin m[surarea tensiunii la
ie]ire pentru diferi\i curen\i. Un test facut cu un alimentator con-
struit dupa schema din figura 10 este dat in tabelul 6.

M[sur[torile efectuate @n leg[tur[ cu stabilitatea tensiunii de

ie]ire func\ie de varia\iile tensiunii re\elei de 220V au ar[tat c[
pentru varia\ii ale acesteia @ntre 180 ]i 245V, tensiunea Ue se men\i-
ne constant[.
Cheltuielile pentru realizarea unui astfel de alimentator sunt destul de
mici, fa\[ de utilitatea oferit[.

11/11