Anda di halaman 1dari 34

Relatii binare. Functii.

Se numeste relatie binara de la multimea X la multimea Y o submultime R X Y .


Daca (x, y) R scriem xRy. O submultime a lui X X se numeste relatie pe X.
O relatie f de la X la Y se numeste functie daca pentru orice x X exista un unic
y Y astfel incat xf y. In acest caz unicul element asociat cu x se numeste valoarea lui
f in x sau imaginea lui x prin f si s enoteaza cu f (x). Daca f este o functie scriem
f
f : X Y sau X Y

Daca A X si f : X Y este o functie notam cu f |A functia de la A la Y definita prin


f |A (x) = f (x) pentru orice x A. Functia f |A se numeste restrictia lui f la A.
Fie f : X Y . Spunem ca f este

1) injectiva daca pentru orice x, y X, x 6= y avem f (x) 6= f (y).

2) surjectiva daca y Y, x X astfel incat f (x) = y.

3) bijectiva daca este injectiva si surjectiva.

4) inversabila daca exista g : Y X stfel incat f g = 1Y si g f = 1X .

Propozitie. Fie f : X Y .

1) f este injectiva g : Y X surjectiva astfel incat g f = 1X .

2) f este surjectiva g : Y X injectiva astfel incat f g = 1Y .

3) f este bijectiva f este inversabila.

Definitie. O relatie R X X se numeste

1) reflexiva daca xRx pentru orice x X

2) simetrica daca pentru orice x, y X, xRy yRx

3) tranzitiva daca pentru orice x, y, z X

xRy si yRz xRz

4) antisimetrica daca daca pentru orice x, y X

xRy si yRx x = y

1
Definitie. O relatie R X X se numeste relatie de echivalenta daca este reflexiva,
simetrica si tranzitiva.
Daca R este relatie de echivalenta pe X scriem adeseori x y. Daca x X, multimea

b = {y X : xRy}
x

se numeste clasa de echivalenta a lui x. Daca x, y X atunci x b yb = .


b = yb sau x
Multimea X = X/ se numeste multimea cat sau factor a lui X generata de R. Aplicatia
b
: X X,
b x 7 x
b se numeste surjectie canonica.

Definitie. O relatie R X X se numeste relatie de ordine daca este reflexiva, antisi-


metrica si tranzitiva. Se noteaza cu . Obiectul (X, ) format din multimea X si relatia
de ordine se numeste multime ordonata. O multime ordonata (X, ) se numeste total
ordonata daca pentru pentru orice x, y X avem x y sau y x.

Exercitiu. Fie A o multime si (Ai )iI o partitie a lui A. Sa se arate ca x y daca


si numai daca exista i I astfel incat x, y Ai defineste o relatie de echivalenta pe A
pentru care clasele de echivalenta coincid cu elementele partitiei considerate.

Exercitiu. Fie X o multime nevida si P = {A|A X}. Aratati ca relatia de incluziune


este o relatie de ordine P care nu este totala daca X are cel putin doua elemente.

Fie (X, ) o multime ordonata si A X, A 6= . Un element x X se numeste


majorant (resp. minorant) pentru A daca a x (resp. a x) pentru orice x A. Daca
A are un majorant (minorant) atunci A se numeste majorata (minorata). Daca A este
majorata si minorata, A se numeste marginita.
Daca x este un majorant al lui A si in acelasi timp x A atunci x este unic determinat,
se numeste cel mai mare element al lui A sau maximul lui A si se noteaza cu max A.
Daca x este un minorant al lui A si in acelasi timp x A atunci x este unic determinat,
se numeste cel mai mic element al lui A sau mainimul lui A si se noteaza cu min A.
Daca A X, A 6= este majorata si daca multimea majorantilor lui A are un cel mai
mic element, atunci acest element se numeste marginea superioara a lui A.
(
a x, a A
x = sup A
daca a y, a A x y.

Daca A X, A 6= este minorata si daca multimea minorantilor lui A are un cel mai
mare element, atunci acest element se numeste marginea inferioara a lui A.
(
a x, a A
x = inf A
daca y a, a A x y.

2
O multime ordonata se numeste complet ordonata daca orice parte nevida si majorata
are margine superioara.

Exercitiu. Daca (X, ) este complet ordonata atunci orice parte mevida si minorata are
margine inferioara.

Multimi finite, infinite, numarabile


Multimea numerelor naturale
N = {1, 2, 3, . . .}

Multimea numerelor intregi

Z = {. . . , , 2 1, 0, 1, 2, . . .}

Multimea numerelor rationale


m
Q={ : m, n Z, n 6= 0}
n
Doua multimi A si B se numesc echipotente si scriem A B daca exista o functie
bijectiva f : A B. Se numeste cardinalul multimii A un simbol asociat multimii notat
cu card A astfel incat card A=card B A B. Daca A si B sunt doua multimi vom
scrie card A card B, daca A A1 B si card A <card B daca daca A A1 B
si A  B. Cardinalul multimii vide se noteaza cu 0, cardinalul lui N se noteaza 0 . O
multime se numeste finita daca A = sau exista n N astfel ca A {1, 2, . . . , n}; A este
infinita daca nu este finita; A este numarabila daca A N. Spunem ca A este cel mult
numarabila daca A este finita sau numarabila. Daca A este numarabila exista f : N A
si fie an = f (n). atunci A = {a0 , a1 , . . .}.

Propozitie. Orice submultime infinita a unei multimi numarabile este numarabila.

Fie A = {a1 , a2 , . . .} si B A infinita. Definim recursiv f : N B dupa cum urmeaza.


f (1) = an1 unde n1 este cel mai mic element n N a.i. an B. Punem f (2) = an2 unde
n2 este cel mai mic element n N a.i. an B \ {a1 , a2 , an1 }; f (k + 1) = ank+1 unde nk+1
este cel mai mic element n N a.i. an B \ {a1 , . . . , ank }. Cum f este bijectiva deducem
B N.

Teorema. Multimea N N este numarabila

Demonstratie. Consideram functia f : N N N definita prin f (m, n) = 2m1 (2n 1).


se poate verifica cu usurinta ca f este bijectiva.

3
Teorema. Imaginea surjectiva a unei multimi numarabile este cel mult numarabila.

Demonstratie. Sa presupunem ca A este numarabila si f : A B este o surjectie. Atunci


exista g : B A injectiva astfel incat f g = 1B .
Cum g(B) A si A este numarabila rezulta ca B g(B) este cel mult numarabila.

Propozitie. Fie (An )n1 un sir de multimi numerabile. Atunci A = n1 An este nu-
marabila.

Demonstratie. Pentru orice n 1 avem

An = {a1n , a2n , . . .}

Definim
f : N N, f (m, n) = am
n.

Evident ca f este surjectiva si deci A este cel mult numarabila. Cum An A deducem
ca A este infinita si deci numarabila.

Multimea numerelor reale


Definitie. Se numeste corp ordonat un corp comutativ (K, +, ) inzestrat cu o relatie de
ordine care satisface

1) x y x + y x + z x, y, z K

2) x y x y x z x, y, z K, z 0

3) x, y K x y sau y x

Doua corpuri ordonate K si F se numesc izomorfe daca exista o functie : K F astfel


incat x, y K

1) (x + y) = (x) + (y)

2) (x y) = (x) (y)

3) x y (x) (y)

Un corp ordonat K se numeste corp complet ordonat daca multimea ordonata (K, ) este
complet ordonata.

Teorema. Oricare doua corpuri complet ordonate sunt izomorfe.

4
Definitie. Se numeste taietura in Q o submultime T a lui Q cu urmatoarele proprietati:

1) T 6= si T 6= Q

2) T nu are un cel mai mic element

3) daca a T si x > a atunci x T

Notam cu T multimea taieturilor in Q. Daca a Q, atunci Sa = {x Q : x > a} se


numeste taietura rationala determinata de numarul rational a. Observam ca inf Sa = a
si ca aplicatia
Q 3 a 7 Sa T

este injectiva.

Propozitie. Relatia definita prin

T1 T2 T1 T2

este o relatie de ordine pe T cu proprietatile

1) Daca T1 , T2 T atunci T1 T2 sau T2 T1 .

2) orice parte nevida si majorata a lui T are supremum.

3) Daca a, b Q si a b atunci Sa Sb .

Propozitie. Pentru orice T1 , T2 T multimea

T1 + T2 = {x + y : x T1 , y T2 }

este o taietura a lui Q si asociarea

(T1 , T2 ) 7 T1 + T2

este o lege de compozitie in raport cu care T este un grup abelian.


In plus daca T1 , T2 T si T1 T2 atunci

T1 + T T2 + T, T T .

Elementul neutru in raport cu adunarea + este taietura S0 si pentru T T opusul


lui T este taietura
T = {x Q : x > a, a T }

Pentru orice T T avem fie S0 T fie T S0 . Fie T+ = {T T : T S0 }.

5
Propozitie. Pentru orice T1 , T2 T+ multimea

T1 T2 = {xy|x T1 , y T2 }

este o taietura in Q si asocierea

(T1 , T2 ) 7 T1 T2

are proprietatiile

1) (T1 T2 ) T3 = T1 (T2 T3 )

2) T1 T2 = T2 T1

3) T1 (T2 + T3 ) = T1 T2 + T1 T3

4) T1 T2 T1 T3 T2 T3

Pentru orice T1 , T2 , T3 T+ .
Elementul neutru in raport cu operatia este taietura S1 si pentru T T+ exista
o taietura U T+ a.i. T U = U T = S1 . Mai precis
1
U = {x Q : x > , a T }.
a
Propozitie. Operatia definita pe T prin


T1 T2 , T1 , T2 T+






(T1 T2 ), T1 / T+ , T2 T+



T1 T2 =

(T1 (T2 )), T1 T+ , T2 / T+










(T1 ) (T2 ), T1 , T2
/ T+

are proprietatiile

1) (T1 T2 ) T3 = T1 (T2 T3 )

2) T1 T2 = T2 T1

3) T1 (T2 + T3 ) = T1 T2 + T1 T3

Teorema. Inzestrata cu operatiile + si si cu relatia de ordine , T este un


corp complet ordonat.

6
Definition 1. Se numeste corp de numere reale si se noteaza cu R orice corp complet
ordonat.

Teorema. Fie A R nevida. Un element a R este margine superioara a lui A daca

1) x a, x A

2) > 0, x A a.i. a < x a

Teorema. Fie A R nevida. Un element b R este margine inferioara a lui A daca

1) x b, x A

2) > 0, x A a.i. b x < b +

Teorema (Proprietatea lui Arhimede). Pentru orice x, y R cu y > 0 exista n N astfel


incat x ny.

Presupunem ca pentru orice n N, x > ny. Fie

A = {y, 2y, . . . , ny, . . .} R

Cum ny < x, multimea A este marginita si deci admite margine superioara sup A. Asadar,

(n + 1)y sup A, n N.

Atunci
ny sup A y, n N.

si deci sup A y este un majorant al lui A. Asadar,

sup A y sup A

ceea ce reprezinta o contradictie, intrucat y > 0.

Propozitie. Pentru orice sir descrescator de intervale inchise [an , bn ], n N avem


\
[an , bn ] = .
nN

Deoarece [an , bn ], n N este un sir descrescator de intervale avem

an bm , m, n N.

Fie
A = {x R : x bm , m N}

7
Evident ca A 6= , intrucat an A pentru orice n N. Cum A este marginita rezulta ca
A are margine superioara. Fie u = sup A. Avem

an u bn , n N

si deci
u [an , bn ], n N.

Elemente de topologie
Fie x Rn si r > 0. Multimea

B(x, r) = {y Rn |ky xk < r}

se numeste bila deschisa de centru x si raza r iar multimea

B[x, r] = {y Rn |ky xk r}

se numeste bila inchisa de centru x si raza r.

Definitie. O multime D Rn se numeste deschisa daca pentru orice x D exista r > 0


astfel incat B(x, r) D.

Exercitiu. Aratati ca B(x, r) este o multime deschisa.

Propozitie. 1) si Rn sunt multimi deschise.

2) Reuniunea unei familii arbitrare de multimi deschise este deschisa.

3) Intersectia unei familii finite de multimi deschise este deschisa.

Observatie. Intersectia unei familii infinite de multii deschise nu este in general deschisa.
De exemplu, daca Dn = ( n1 , n1 ), n 1 atuncu n1 Dn = {0}.

Definitie. O multime F Rn se numeste inchisa daca complementara ei Rn \ F este o


multime deschisa.

Propozitie. 1) si Rn sunt multimi inchise.

2) Intersectia unei familii arbitrare de multimi inchise este deschisa.

3) Reuniunea unei familii finite de multimi inchise este inchisa.

8
Definitie. Fie x Rn . O multime V Rn se numeste vecinatate a lui x daca exista D
o multime deshisa din Rn astfel incat x D V .
Un element x Rn se numeste punct interior al multimii A Rn daca aceasta este o
vecinatate a lui x.
Un element x Rn se numeste punct de acumulare al multimii A Rn daca orice
vecinatate a lui x contine cel putin un element din A diferit de x.

Teorema. Fie A Rn . Urmatoarele afirmatii sunt echivalente.

1) A este deschisa

2) orice x A este punct interior al lui A.

3) A este o vecinatate pentru orice punct al ei.

Siruri
Definitie. Un sir de elemente dintr-o multime M este o functie x : N M (sau x : Nk
M unde Nk = {k, k + 1, . . .}). Un sir x : N M il vom nota cu (xn )nN sau (xn )n1 unde
xn = x(n) pentru n N.

Definitie. Fie (xn )nN un sir de elemente din Rp . Un element x Rp se numeste limita
a sirului daca pentru orice vecinatate V a lui x exista nV N astfel incat pentru orice
n N, n nV sa avem xn V .

Teorema. Daca un sir de elemente din Rp are limita atunci aceasta este unica.

Spunem ca (xn )nN converge la x sau ca (xn )nN are limita x. Vom scrie lim xn = x
n
sau xn x.

Propozitie. Un sir (xn )nN de elemente din Rp este convergent la x R daca si numai
daca oricare ar fi > 0 exista n N astfel incat pentru orice n n sa avem kxn xk < .
Daca (xn )nN este un sir de numere reale, adica p = 1 scriem |xn x| < .

Definitie. Un sir (xn )nN de elemente din Rp se numeste marginit daca exista M > 0
astfel incat kxn k < M pentru orice n N.

Propozitie. Orice sir convergent de elemente din Rp este marginit.

Definitie. Daca (xn )nN un sir de elemente din Rp si k1 < k2 < < kn < este un sir
strict crescator de numere naturale, atunci sirul (xkn )nN se numeste subsir al lui (xn )nN

9
Propozitie. Daca (xn )nN este convergent si are limita x atunci orice subsir al sau este
convergent si are limita x.

Propozitie (Reducerea convergentei din Rp la convergenta in R). Fie (xn )nN un sir
de elemente din Rp , xn = (x!n , x2n , . . . , xpn ). Sirul (xn )nN este convergent si are limita
x = (x1 , x2 , . . . , xp ) daca si numai daca pentru orice k {1, 2, . . . , p} sirul (xkn )nN este
convergent si lim xkn = xk .
n

Definitie. Un sir de numere reale (xn )nN se numeste

(1) crescator (resp. descrescator) daca xn xn+1 (resp. xn xn+1 ) pentru orice n N

(2) strict crescator (resp. strict descrescator) daca xn < xn+1 (resp. xn > xn+1 ) pentru
orice n N

(3) monoton daca este crescator sau descrescator.

Definitie. Fie (xn )nN un sir de numere reale si Spunem ca (xn )nN are limita + daca
pentru orice > 0 exista n N astfel incat pentru orice n N, n n sa avem xn > .
Spunem ca (xn )nN are limita daca pentru orice > 0 exista n N astfel incat
pentru orice n N, n n sa avem xn < .

Propozitie (Operatii cu siruri convergente). Fie xn x, yn y unde x, y R. Atunci

(1) xn + yn x + y

(2) xn yn xy

(3) axn ax, pentru orice a R


xn x
(4) yn
y
daca y 6= 0

Propozitie. Fie (xn )nN , (yn )nN si (zn )nN siruri de numere reale

(1) Daca xn x, zn x si exista n0 N a.i. xn yn zn pentru orice n n0 atunci


yn x.

(2) xn 0 daca si numai daca |xn | 0.

(3) Daca xn x atunci |xn | |x|.

(4) Daca xn 0 si (yn )n1 este marginit atunci xn yn 0.

10
Definitie. Spunem ca (xn )nN Rp este sir Cauchy (sau fundamental) daca pentru orice
> 0 exista n N astfel incat pentru orice n, m N, n, m n sa avem kxn xm k <
(daca (xn )nN R, adica p = 1 scriem |xn xm | < ).

Teorema. Daca (xn )nN un sir crescator (resp. descrescator) si marginit de numere reale
atunci el este convergent. In plus

lim xn = sup xn (resp. lim xn = inf xn )


n nN n nN

Demonstratie. Fie (xn )nN un sir crescator si marginit de numere reale. Fie

a = sup xn
nN

Fie > 0. Cum a nu este un majorant al sirului, exista n N astfel incat

xn > a .

Deoarece (xn )nN este crescator,

xn xn > a , n n .

Cum xn a < a + , n N rezulta ca

a < xn < a + , n n

adica
|xn a| < , n n .

Deci (xn )nN este convergent si limn xn = a. Similar se trateaza cazul in care sirul este
descrescator.

Limita inferioara si superioara


Definitie. Fie (xn )nN un sir marginit de numere reale. Fie

un = sup{xi : i n}, vn = inf{xi : i n}

Sirul (un )nN este descrecator si sirul (vn )nN este crescator. Pentru orice m, n N avem

vn um .

Numarul
v = sup vn
n

11
se numeste limita inferioara a sirului (xn )nN si se noteaza cu lim inf xn . Numarul

u = inf un
n

se numeste limita superioara a sirului (xn )nN si se noteaza cu lim sup xn . Evident
lim inf xn lim sup xn .

Teorema. Fie (xn )nN un sir marginit de numere reale si u = lim inf xn si v = lim sup xn .
Atunci exista doua subsiruri convergente (xkn )nN si (xln )nN astfel incat

xkn u si xln v

Demonstratie. Fie
un = sup{xi : i n}.

Construim un sir strict crescator de numere naturale (kn )n1 astfel incat k1 = 1 si a.i.
1
ukn +1 < xkn+1 + , n 1.
n+1
Avem
1 1
ukn+1 ukn +1 < xkn+1 ukn+1 , n 1.
n+1 n+1
1
Deoarece ukn+1 u si n+1
0 rezulta ca xkn u. Similar se arata ca exista (xln )nN
a.i. xln v.

Corolar (Lema lui Cesaro). Orice sir marginit din R contine un subsir convergent.

Teorema. Fie (xn )nN un sir marginit de numere reale. Atunci (xn )nN este convergent
si lim xn = a daca si numai daca
n

lim inf xn = lim sup xn = a.

Demonstratie. Fie (xn )nN un sir marginit cu limita a. Exista doua subsiruri convergente
(xkn )nN si (xln )nN astfel incat

xkn lim sup xn si xln lim inf xn .

Intrucat
lim xkn = lim xln = lim xn = a
n n n

deducem ca
lim inf xn = lim sup xn

12
Reciproc, sa presupunem ca lim inf xn = lim sup xn . Ca mai sus fie

un = sup{xi : i n}, vn = inf{xi : i n}.

Deoarece
vn xn un , n N

si
lim un = lim vn = a
n n

rezulta ca (xn )nN este convergent si lim xn = a.


n

Lema. Orice sir Cauchy care are un subsir convergent este comvergent.

Demonstratie. Fie (xn )nN un sir Cauchy. Fie > 0. Atunci exista n N astfel incat

m, n N, m, n n kxm xn k <
2
Fie (xnk )kN un subsir convergent cu limita x. Exista k N, nk n astfel incat

kxnk xk < .
2
Daca n n avem

kx xn k kxnk xn k + kxnk xk < + =
2 2
si deci (xn )nN este convergent.
Din Lema anterioara si Lema lui Cesaro obtinem.

Teorema. Orice sir Cauchy din Rp este convergent.

Exemplu. Sirul xn = 1 + 12 + 13 + + n1 , n 1 este divergent.


Intr-adevar, se observa ca
1 1 1 1
|x2n xn | = + + + >
n+1 n+1 2n 2
pentru orice n 1. De aici deducem cu usurinta ca (xn )n1 nu este fundamental si deci
nu este convergent.

13
Numarul e
Sirul  n
1
1+
n
este convergent si are limita e (2, 3)
1 n 1

Observatie. 1) lim 1 n
= e
n
2) Daca xn atunci
  xn  xn
1 1 1
lim 1 + = e si lim 1 =
n xn n xn e
n
3) Pentru orice x R, lim 1 + nx = ex
n

Propozitie. 1) lim n n = 1
n
n
2) lim n = 0, a > 1, > 0
n a
n
3) lim a = 0, a > 0
n n!
4) lim n!n =0
n n

Serii de numere reale


Definitie. Fie (xn )nN un sir de numere reale si fie (sn )nN sirul definit prin

s n = x 1 + x2 + + xn .

Sirul (sn )nN se numeste sirul sumelor partiale. Perechea de siruri ((xn )nN , (sn )nN ) se

P P
numeste seria generata de sirul (xn )nN si se noteza cu xn sau xn . Spunem ca seria
n=1 n1

P
xn este convergenta daca sirul (sn )nN este convergent; numarul lim sn se numeste
n=1 n

P
suma seriei si se noteaza cu xn . O serie care nu este convergenta se numeste divergenta.
n=1


P
Propozitie. Daca xn este o serie convergenta atunci lim xn = 0.
n=1 n


P
Corolar. Daca lim xn 6= 0 atunci seria xn este divergenta.
n n=1


1
P
Exemplu. Studiati convergenta seriei n2 +n
si in cazul in care este convergenta deter-
n=1
minati suma ei.

14
Solutie. Avem
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
sn = + 2 + + 2 = + + + =1
1+1 2 +2 n +n 1 2 2 3 n n+1 n+1

1
P
Atunci lim sn = 1 si deci seria este convergenta si n2 +n
= 1.
n n=0

q n este convergenta daca si numai daca q (1, 1).
P
Exemplu. Seria geometrica
n=0
Solutie. Intr-adevar, sa observam ca daca q 6= 1 atunci
2 1 q n+1
n
sn = 1 + q + q + + q =
1q
Deci seria este comvergenta daca q (1, 1) si divergenta in caz contrar. In plus, daca
q (1, 1) atunci

X 1
qn = .
n=0
1q

1
P
Exemplu. Seria armonica generalizata n
este convergenta daca > 1 si divergenta
n=1
daca 1.

P
P
P
Propozitie. Daca seriile xn si yn sunt convergente si c R, atunci seriile (xn +
n=1 n=1 n=1

P
P
yn ), (xn yn ) si cxn sunt convergente si au loc relatiile
n=1 n=1

X
X
X
(xn + yn ) = xn + yn
n=1 n=1 n=1

X
X
X
(xn yn ) = xn yn
n=1 n=1 n=1

X X
cxn = c xn
n=1 n=1

P
Teorema (Crieriul lui Cauchy). Seria xn este convergenta daca si numai daca pentru
n=1
orice > 0 exista n N astfel incat pentru orice n N, n n si orice m N avem

|xn+1 xn+1 + + xn+m | < .



P
P
Teorema (Primul criteriu al comparatiei). Fie xn si yn serii cu termeni pozitivi
n=1 n=1
astfel incat exista no N cu proprietatea ca xn yn pentru orice n n0 .
P
P
1) Daca seria yn este convergenta atunci seria xn este convergenta.
n=1 n=1
P
P
2) Daca seria xn este divergenta atunci seria yn este divergenta.
n=1 n=1

15
1
P
Exemplu. Studiati convergenta seriei 2n +3n
.
n1
1 1
P 1
Solutie. Evident 2n +3n
< 2n
.
Cum seria 2n
este convergenta deducem atunci din
n1
P 1
primul criteriu al comparatiei ca seria 2n +3n
este convergenta.
n1


P
P
Teorema (Al doilea criteriu al comparatiei). Fie xn si yn serii cu termeni pozitivi
n=1 n=1
astfel incat exista lim xynn = l.
1) Daca 0 < l < atunci cele doua serii au aceasi natura.

P
P
2) Daca l = 0 si yn este convergenta atunci xn este convergenta.
n=1 n=1
P
P
3) Daca l = si yn este divergenta atunci xn este divergenta.
n=1 n=1

n+1
P
Exemplu. Studiati convergenta seriei 2n3 +n
.
n1

n+1 1
Fie xn = 2n3 +n
si yn = n2
, n 1 Cum

xn n3 + n 1
lim = lim =
n yn n 2n3 + n 2
P P 1
iar seria yn = n2
este convergenta deducem din al doilea criteriu al comparatiei ca
P n1n+1
n1
seria 2n3 +n
este convergenta.
n1


P
Teorema (Criteriul raportului). Fie xn o serie cu termeni pozitivi.
n=1
xn+1
1) Daca exista r < 1 si n0 N astfel incat xn
< r, n n0 atunci seria este
convergenta
xn+1
2) Daca exista n0 N astfel incat xn
1, n n0 atunci seria este divergenta

P xn+1
Corolar. Fie xn o serie cu termeni pozitiv astfel incat exista l = lim .
n=1 n xn

P
1) Daca l < 1 atunci seria xn este convergenta
n=1
P
2) Daca l > 1 atunci seria xn este divergenta
n=1

n
P
Exemplu. Studiati convergenta seriei n1 3n .
n
Fie xn = 3n
termenul general al seriei. Avem

xn+1 n + 1 3n 1
lim = lim n+1 = <1
n xn n 3 n 3
si deci seria este convergenta

16

P
Teorema (Criteriul radacinii). Fie xn o serie cu termeni pozitivi.
n=1
1) Daca exista r < 1 si n0 N astfel incat n xn < r, n n0 atunci seria este
convergenta

2) Daca exista n0 N astfel incat n x 1, n n atunci seria este divergenta.
n 0


P
Corolar. Fie xn o serie cu termeni pozitiv astfel incat exista l = lim n xn .
n=1 n

P
1) Daca l < 1 atunci seria xn este convergenta.
n=1
P
2) Daca l > 1 atunci seria xn este divergenta.
n=1

Exemplu. Studiati convergenta seriei n1 ( n2 + 1 n)n+1 .
P

Solutie. Fie xn = ( n2 + 1 n)n+1 , n 1. Cum
 n+1


n+1 n n 1
lim n
xn = lim ( n2 + 1 n) n = lim = <1
n n n n2 + 1 + n 2
rezulta ca seria este convergenta.

P
Teorema (Criteriul Raabe-Duhamel). Fie xn o serie cu termeni pozitiva.
 n=1 
xn
1) Daca exista r > 1 si n0 N astfel incat n xn+1 1 > r, n n0 atunci seria este
convergenta  
xn
2) Daca exista n0 N astfel incat n xn+1
1 1, n n0 atunci seria este
divergenta.
 
xn
P
Corolar. Fie xn o serie cu termeni pozitivi. Presupunem ca exista l = lim n xn+1
1 .
n=1 n

P
1) Daca l > 1 atunci seria xn este convergenta.
n=1
P
2) Daca l < 1 atunci seria xn este divergenta.
n=1
P (2n)!
Exemplu. Studiati convergenta seriei n1 4n (n!)2 .
Solutie. Fie
(2n)!
xn = .
4n (n!)2
Avem
(2n)! 4n+1 ((n + 1)!)2
   
xn
lim n 1 = lim n n 1
n xn+1 n 4 (n!)2 (2n + 2)!
 
2n + 2 n 1
= lim n 1 = lim = <1
n 2n + 1 n 2n + 1 2
si deci seria este divergenta.

17

P
Teorema (Criteriul condensarii). Fie xn o serie cu termeni pozitivi astfel incat sirul
n=1

P
(xn )n1 este descrescator. Atunci seria xn este convergemta daca si numai daca seria
n=1

2n x2n este convergenta


P
n=0

Fie n n
X X
sn = xk , tk = 2k x2k
k=1 k=0

Deoarece (xn )n1 este descrescator, avem


n+1
2X
n
2 x2n+1 xk 2n x2n
k=2n +1

Prin urmare
s2n+1 tn si tn+1 2s2n+1
de unde rezulta imediar ca cele doua serii au aceasi natura.

Corolar. Seria 1
P
n=1 n este convergenta daca si numai daca > 1.

Intr-adevar, cu criteriul condensarii seria



X 1
n=1
n

are aceasi natura ca si seria


 n
X
n1 X 1
2 n =
n=1
2 n=1
21

care ste convergenta daca si numai daca 21 < 1, adica daca > 1.

Teorema (Criteriul lui Dirichlet). Fie (xn )n1 si (yn )n1 doua siruri de numere reale cu
proprietatea ca (xn )n1 este descrescator, lim xn = 0 si sirul sn = y0 + y1 + + yn este
n
P
marginit. Atunci seria xn yn este convergemta.
n=1

Corolar (Criteriul lui Leibniz). Daca (xn )n1 este un sir descrescator de numere reale si

(1)n xn este convergenta.
P
lim xn = 0 atunci seria
n n=1

P
Definitie. Daca (xn )n1 este un sir de numere reale, spunem ca seria xn este absolut
n=1

P
convergenta daca seria |xn | este convergenta.
n=1

18
Folosind criteriul lui Cauchy, avem.

Teorema. Orice serie absolut convergenta este convergenta.



P (1)n
Exemplu. Studiati convergenta seriei n
.
n=1
1
Sirul cu termenul general an = n
este descrescator si are limita egala cu zero. Aplicand
criteriul lui Leibniz deducem ca seria este convergenta.

P (1)n P 1
P (1)n
Observam ca seria n = n
este divergenta si deci seria n
nu este
n=1 n=1 n=1
absolut convergenta !

Observatie. Exemplul de mai sus arata ca nu orice serie convergenta este absolut con-
vergenta.

Multimi compacte
O multime A Rp se numeste compacta daca pentru orice familie (Di )iI de multimi
deschise din Rp cu proprietatea ca A iI Di exista J I finita astfel incat A ij Di
S S

Propozitie. Orice multime compacta K Rp este inchisa.

Demonstratie. Fie x Rp \ K si fie


1
Dm = {y Rp : kx yk > }
m
Evident
[
K Dm .
mN
Cum K este compacta existra n0 N astfel incat

K D1 D2 Dn0 = Dn0 .

Prin urmare
CDn0 = Rp \ Dn0 Rp \ K
Asadar,
1
{y Rp : kx yk < } Rp \ K
n0
p
Atunci R \ K este deschisa si deci K este inchisa.

Teorema (Heine-Borel). O multime K Rp este compacta daca si numai daca este


marginita si inchisa (demonstratie la pag 216)

Teorema. O multime K Rp este compacta daca si numai daca orice sir de elemente
din K contine un subsir convergent la un element din K.

19
Multimi conexe
O multime A Rp se numeste neconexa daca exista doua multimi deschise D1 si D2 din
Rp cu proprietatea ca

A D1 6= , A D2 6= , A D1 D2 = , si A = (D1 A) (D1 A)

O multime se numeste conexa daca nu este neconexa.

Teorema. O multime A R este conexa daca si numai daca A este interval

Sa presupunem ca A este conexa. Aratam pentru inceput ca pentru orice


x, y A, [x, y] A. Sa presupunem ca exista x, y A astfel incat intervalul [x, y] sa nu
fie continut in A. Atunci exista z (x, y) astfel incat z
/ A. Atunci

((, z) A) ((z, ) A) = A

si intrucat
(, z) A 6= , (z, ) A 6=

rezulta ca A este neconexa. Contradictie !


Fie
p = inf A, q = sup A.

Pentru a arata ca A este interval este suficient sa aratam ca (p, q) A adica este suficient
sa demonstram ca daca c A atunci (p, c] A si [c, q] A.
Cazul I. p =
Fie x < c. Cum p = = inf A, exista A astfel incat < x. Atunci

x [, c] A

si deci x A si cum x a fost ales arbitrar rezulta ca

(, c] A.

Cazul II. p R
Fie x (p, c). Atunci exista A astfel incat p < x. Deci

< x < c [, c] A x A

Asadar
(p, c] A.

20
Similar se arata ca [c, q) A.
Fie A un interval. Sa presupunem ca A este neconexa. Atunci exista doua
multimi deschise D1 si D2 cu proprietatea ca

A D1 6= , A D2 6= , A D1 D2 = , si A = (D1 A) (D1 A)

Fie
x A D1 , y A D2 .

si fie

z = sup D1 [x, y]. (1)

Daca z D1 atunci z < y. Cum D1 este deschisa, exista h > 0 astfel incat

[z, z + h) D1 [x, y].

Acest fapt contrazie (1).


Daca z D2 atunci z > x. Cum D2 este deschisa exista h > 0 astfel incat

(z h, z] D2 [x, y]

Cum z = sup D1 [x, y] exista t D1 [x, y] astfel incat z h < t z. Prin urmare
D1 D2 A 6= . Contradictie!

Teorema. Multimea Rp este conexa.

Demonstratie. Presupunem ca Rp este neconexa. atunci exista D1 , D2 multimi deschise


nevide astfel incat
D1 D2 = si D1 D2 = Rp .

Fie x D1 si y D2 . Defimim multimile

G1 = {t R : x + t(y x) D1 }

G2 = {t R : x + t(y x) D2 }

Atunci G1 si G2 sunt multimi deschise din R astfel incat

G1 [0, 1] 6= , G1 [0, 1] 6= , G1 G2 [0, 1] = ,

[0, 1] = (G1 [0, 1]) (G2 [0, 1]).

De aici rezulta ca [0, 1] este neconexa ceea ce reprezinta o contradictie !

21
Functii continue
Definitie. Fie f : D Rp Rq si a D. Spunem ca f este continua in a daca pentru
orice vecinatate V a lui f (a), exista o vecinatate U a lui a (care depinde de V ), astfel
incat pentru orice x U sa avem f (x) V .

Teorema. Fie f : D Rp Rq si a D. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente.

(i) f este continua in a.

(ii) pentru orice > 0 exista > 0 astfel incat pentru orice x D, kx ak < sa
avem kf (x) f (a)k < .

(iii) orice sir (xn )n1 de elemente din D, care converge la a, sirul (f (xn ))n1 converge la
f (a).

(i) (ii). Multimea

B(f (a), ) = {y Rq : ky f (a)k < }

este o vecinatate a lui f (a). Din (i) rezulta ca exista U o vecinatate a lui a astfel incat

x U D f (x) B(f (a), ).

Deoarece U este o vecinatate a lui a, exista > 0 astfel incat B(a, ) U . Atunci, daca
x D si kx ak < rezulta ca kf (x) f (a)k < .
(ii) (iii). Fie (xn )n1 D cu lim xn = a. Fie > 0. Din (ii), exista > 0 astfel
n
incat
x D, kx ak < kf (x) f (a)k <

(iii) (i). Sa presupunem ca (i) este falsa. Atunci exista V0 o vecinatate a lui f (a) cu
proprietatea ca pentru orice vecinatate U a lui a exista xU U D astfel incat f (xU )
/ V0 .
Pentru orice n N fie
1
Un = B(a, 1/n) = {x Rp : kx ak < }
n
Atunci pentru orice n N exista xn D astfel ca

f (xn )
/ V0

fapt ce contrazice (iii).

22
Teorema. f : D Rp Rq si a D. Atunci f este continua in a daca si numai
daca pentru orice vecinatate V a lui f (a), exista o vecinatate U a lui a, astfel incat
U D = f 1 (V ).

Teorema (de continuitate globala). Fie f : D Rp Rq . Urmatoarele afirmatii sunt


echivalente

(i) f este continua pe D;

(ii) pentru orice multime deschisa G din Rq exista o multime deschisa G1 din Rp astfel
incat f 1 (G) = G1 D;

(iii) pentru orice multime inchisa F din Rq exista o multime inchisa F1 din Rp astfel
incat f 1 (F ) = F1 D.

Corolar. Fie f : Rp Rq . Urmatoarele afirmatii sunt echivalente

(i) f este continua pe Rp ;

(ii) pentru orice multime deschisa G din Rq , f 1 (G) este deschisa in Rp ;

(iii) pentru orice multime inchisa F din Rq , f 1 (F ) este inchisa in Rp .

Observatie. In general, daca f este continua si G Rp este o multime deschisa nu


rezulta ca f (G) este deschisa.
De exemplu daca

1
f : R R, f (x) = ,
1 + x2
atunci  
1
f (1, 1) = ,1 , f (R) = (0, 1]
2

Operatii cu functii continue


Teorema. Fie f, g : D Rp Rq , : D Rp R, a D. Daca f, g si sunt continue
f
in a atunci f + g, f g, f g, f si
(daca (a) 6= 0) sunt continue in a. Daca f este
continua in a atunci kf k este continua in a.

Teorema. Fie f : D Rp D0 Rq si g : D0 Rq Rp astfel incat f este continua


in a si g este continua in f (a). Atunci g f este continua in a.

Teorema. Fie C Rp este conexa si f : C Rq continua. Atunci f (C) este conexa.

23
Demonstratie. Presupunem ca f (C) nu este conexa. Atunci exista A, B Rp deschise
astfel incat

A f (C) 6= , B f (C) 6= , A B f (C) = si f (C) A B.

Cum f este continua, exista A1 , B1 multimi deschise din Rp astfel incat

A1 C = f 1 (A) si B1 C = f 1 (B)

Atunci,
A1 C 6= , B1 C 6= ,
A1 B1 C = f 1 (A B) 6=
si
C = f 1 (A B) = (A1 C) (B1 C)
Asadar C este neconexa, ceea ce este o contradictie !

Corolar. Fie C Rp este conexa si f : C R continua. Atunci f (C) este este un


interval.

Teorema. Fie K Rp este compacta si f : K Rq continua. Atunci f (K) este


compacta.

Demonstratie. Fie (Gi )iI o acoperire cu multimi deschise a lui f (K). Cum f este continua
pentru orice i I exista o multime deschisa Di astfel incat

f 1 (Gi ) = Di K.
S
Deci f (Di K) Gi si cum f (K) Gi rezulta ca
iI
[ [
K iI f 1 (Gi ) = Di K Di
iI iI

Cum K este compacta, exista J o submultime finita a lui I astfel incat


[
K Di .
iJ

Deci
[ [
K= (Di K) = f 1 (Gi )
iJ iJ
si atunci
[
f (K) Gi .
iJ

In concluzie f (K) este compacta.

24
Teorema. Fie K Rp o multime compacta si f : K Rp o functie continua. Atunci
exista x si x in K astfel incat

f (x ) = sup{f (x) : x K}, f (x ) = inf{f (x) : x K}

Teorema. Fie K Rp compacta si f : K Rq o functie continua si injectiva. Atunci


f 1 : f (K) K este continua.

Demonstratie. Fie F Rq o multime inchisa. Atunci F K este compacta. Deoarece f


este continua rezulta ca f (F K) este compacta si deci inchisa. Avem

(f 1 )1 (F ) = (f 1 )1 (F K) = f (F K)

Cum f (F K) este inchisa din teorema de continuitate gloabala rezulta ca f este continua.

Definitie. O aplicatie f : Rp Rq se numeste liniara daca f (x + y) = f (x) + f (y) si


f (x) = f (x) pentru orice x, y Rp si orice R.

Teorema. Orice aplicatie liniara f : Rp Rq este continua.

Demonstratie. Vom presupune pentru simplitate ca p = p = 2. Fie

e1 = (1, 0), e2 = (0, 1)

si
(c11 , c21 ) = f (e1 ), (c12 , c22 ) = f (e2 )

Definim
2
X
M =( cij )1/2
i,j=1
2
daca x = (x1 , x2 ) R , atunci

f (x) = x1 f (e1 ) + x2 f (e2 ) = (x1 c11 + x2 c12 , x1 c21 + x2 c22 )

Atunci

kf (x)k = |x1 c11 + x2 c12 |2 + |x1 c21 + x2 c22 |2


(x21 + x22 )(c211 + c212 ) + (x21 + x22 )(c221 + c222 ) = M 2 kxk2 .

Asadar,
kf (x) f (y)k M kx yk, x, y R2

de unde rezulta cu usurinta ca f este continua.

25
Definitie. Daca f : D Rp Rp , un punct x D se numeste punct fix al functiei f
daca f (x) = x.

Teorema. Daca f : Rp Rp este o contractie (adica exista C (0, 1) astfel incat


kf (x) f (y)k Ckx yk, x, y Rp ) atunci f are un unic punct fix.

Demonstratie. Fie x1 Rp si pentru n 2 fie xn+1 = f (xn ). Pentru orice n 1 avem

kxn+1 xn k = kf (xn ) f (xn1 )k Ckxn xn1 k C n1 kx2 x1 k.

Atunci, pentru m n,

kxm xn k kxm xm1 k + + kxn+1 xn k (C m1 + C m2 + + C n1 )kx2 x1 k


C n1
< kx2 x1 k.
1C
Deci (xn )n1 este sir Cauchy. Atunci exista z = limn xn si avem

f (z) = lim f (xn ) = lim xn+1 = z.


n n

Daca v este un punct fix atunci kz vk = kf (z) f (v)k Ckz vk si deci u = z.

Functii uniform continue


Definitie. Fie f : D Rp Rq . Spunem ca f este uniform continua pe D daca pentru
orice > 0 exista > 0 astfel incat pentru orice x, y D cu kx yk < sa avem
kf (x) f (y)k < .

Teorema. Fie K Rp o multime compacta. Daca f : K Rq este o functie continua


atunci f este uniform continua pe K.

Demonstratie. Presupunem ca f nu este uniform continua pe K. Prin urmare exista


0 > 0 astfel incat pentru orice > 0, exista x, y K astfel incat

kx yk < si kf (x) f (y)k > 0 .

Fie n = n1 , n 1. Asadar, exista xn , yn K astfel incat


1
kxn yn k < si kf (xn ) f (yn )k > 0
n
Deoarece K este compacta exista (xnk )k1 un subsir convergent al lui (xn )n1 . Fie

a = lim xnk
k

26
Intrucat
lim kxnk ynk k = 0.
k
rezulta ca
a = lim ynk
k
Prin urmare
lim kf (xnk ) f (ynk )k = 0
k
ceea ce este o contradictie. (o demonstratie diferita se gaseste la pag. 226)

Exercitiu. Aratati ca functia f : R R, f (x) = 3x + 2 este uniform continua pe R.

Rezolvare. Fie > 0. Fie = 3 . Sa consideram acum x, y R cu |x y| < . Atunci

|f (x) f (y)| = |(3x + 2) (3y + 2)| = 3|x y| < 3 = .

Exercitiu. Aratati ca functia f : (0, ) R, f (x) = x2 nu este uniform continua pe


(0, ).

Rezolvare. Pentru a demonstra ca f nu este uniform continua vom arata ca

> 0 > 0 x, y (0, ) a.i. |x y| < si |f (x) f (y)|


1 1
Fie = 1. Sa consideram > 0. Fie x =
si y =
+ 2 . Asadar

|x y| = <
2
si 
1   1 2 2
|f (x) f (y)| = + =1+ > 1 = .

2 4

Functii derivabile
Definitie. Fie f : I R, unde I R este un interval si a I. Spunem ca f are derivata
in a daca exista (in R) limita
f (x) f (a)
lim , notata f 0 (a).
xa xa
Daca derivata f 0 (a) exista si este finita se spune ca f este derivabila in a.

Daca functia f : I R este derivabila in orice punct al unei submultimi A I atunci


spunem ca f este derivabila pe A. In acest caz functia

x 3 A 7 f 0 (x)

se numeste derivata lui f pe A si se noteaza cu f 0 .

27
Teorema. Orice functie derivabila intr-un punct este continua in acel punct.

Demonstratie. Sa prsupunem ca f : D R este derivabila in a D. Din relatia


f (x) f (a)
f (x) f (a) = (x a), x 6= a.
xa
rezulta ca
f (x) f (a)
lim (f (x) f (a)) = lim lim (x a) = 0.
xa xa xa xa

Deci
lim f (x) = f (a)
xa

si deci f este continua in a.

Propozitie. Daca f, g : I R, doua functii derivabile pe intervalul I. Atunci:

(i) functia f + g este derivabila pe I si

(f + g) = f 0 + g 0

(ii) functia f este derivabila pe I si

(f )0 = f 0 .

(iii) functia f g este derivabila in pe I si

(f g)0 = f 0 g + f g 0 .

f
(iv) daca in plus g(x) 6= 0 pentru orice x I functia g
este derivabila pe I si
 0
f f 0g f g0
=
g g2

Teorema. Daca f : I J este derivabila pe I si g : J R este derivabila pe J atunci


functia g f este derivabila pe J si

(g f )0 = (g 0 f ) f 0 .

Teorema. Daca f : I J o functie continua si bijectiva intre doua intervale. Daca


f este derivabila pe I si f 0 (x) 6= 0 pentru orice x I atunci functia inversa f 1 este
derivabila pe J si in plus
1
(f 1 )0 =
f0 f 1

28
Fie f : A R, unde A R. Un punct a A se numeste punct de maxim local
(relativ) daca exista o vecinatate U al lui a astfel incat f (x) f (a) pentru orice x U A.
Un punct a D se numeste punct de minim local (relativ) daca exista o vecinatate
U al lui a astfel incat f (x) f (a) pntru orice x U A. Punctele de maxim local si cele
de minim local se numesc puncte de extrem local.

Teorema (Fermat). Fie I un interval deschis si a I un punct de extrem local al unei


functii f : I R. Daca f este derivabila in a atunci f 0 (a) = 0.

Demonstratie. Sa presupunem ca a este punct de minim local. Exista o vecinatate


U a lui a (si putem presupune ca U I) astfel incat pentru orice x U I sa avem
f (x) f (a). Atunci

f (x) f (a) f (x) f (a)


f 0 (a) = lim = xa
lim 0
xa xa x<a
xa

f (x) f (a) f (x) f (a)


f 0 (a) = lim = xa
lim 0
xa xa x<a
xa
si deci f 0 (a) = 0

Teorema (Rolle). Fie a < b si f : [a, b] R, continua pe [a, b], derivabila pe (a, b) astfel
ca f (a) = f (b). Atunci exista un punct c (a, b) astfel incat f 0 (c) = 0

Demonstratie. Functia f fiind continua este marginita si isi atinge marginile. Fie m =
inf f (x) si M = sup f (x).
x[a,b] x[a,b]
Daca M > f (a) exista un punct c [a, b] astfel incat M = f (c). In plus c 6= a si c 6= b
(in caz contrar, ar rezulta ca M = f (a) = f (b), absurd). Asadar c (a, b) si cum c este
punct de extrem local din Teorema lui Fermat rezulta ca f 0 (c) = 0.
Similar se trateaza cazul m < f (a). Daca m = M atunci f este constanta si deci
f 0 (c) = 0 pentru orice c (a, b).

Teorema (Lagrange). Fie a < b si f : [a, b] R, continua pe [a, b], derivabila pe (a, b).
Atunci exista un punct c (a, b) astfel incat

f (b) f (a) = (b a)f 0 (c). (2)

Demonstratie. Consideram functia F (x) = f (x) + kx, x [a, b], unde k este o constanta
f (b)f (a)
pe care o determinam impunand conditia F (a) = F (b). Asadar k = ab
. Cu acest
k functia F verifica conditiile teoremei lui Rolle si atunci exista c (a, b) astfel incat
f 0 (c) = 0. Cum F 0 (x) = f 0 (x) + k rezulta ca f 0 (c) verifica relatia (2).

29
Teorema (Cauchy). Fie a < b si f, g : [a, b] R doua functii continue pe [a, b] si
derivabile pe (a, b) astfel incat g 0 (x) 6= 0 pentru orice x (a, b). Atunci exista un punct
c (a, b) astfel incat
f (b) f (a) f 0 (c)
= 0 .
g(b) g(a) g (c)
Propozitie. Fie I R un interval si f : I R, derivabila pe I.

(i) Daca f 0 (x) = 0 pentru orice x I atunci f este constanta pe I.

(ii) Daca f 0 (x) 0 pentru orice x I atunci f este crescatoare pe I.

(ii) Daca f 0 (x) 0 pentru orice x I atunci f este descrescatoare pe I.

Teorema (lHospital). Fie a, b R, a < b si I un interval din R astfel incat (a, b) I


[a, b] si x0 I. Fie f, g : I \ {x0 } R cu proprietatile

(i) f si g sunt derivabile pe I \ {x0 }.

(ii) g 0 (x) 6= 0 pe I \ {x0 }.

(iii) lim f (x) = lim g(x) = 0.


xx0 xx0

f 0 (x)
(iv) lim 0 = R.
xx0 g (x)

f (x)
Atunci exista lim = .
xx0 g(x)

Teorema anterioara se poate reformula, avand demonstratii foarte asemanatoare, punand


in loc de (iii) una din ipotezele

(iii)0 lim g(x) = .


xx0

(iii)00 lim g(x) = .


xx0

Spunem ca functia f : A R este derivabila de doua ori in punctul a A daca f


este derivabila ntr-o vecinatate a punctului a si derivata f 0 este derivabila in a. In acest
caz, derivata lui f 0 in a se numeste derivata a doua a lui f in a si se noteaza cu f 00 (a) sau
f (2) (a). Daca f 0 este derivabila pe A atunci derivata lui f 0 se numeste derivata a doua a
lui f si se noteaza cu f 00 . Similar se defineste derivata de ordin n.
Fie I R un interval deschis si f : D R. Spunem ca f este de clasa C n daca f
este de n ori derivabila pe D, iar derivata de ordin n, f (n) este continua pe I.

C n (I) = {f : I R : f este de clasa C n peI}.

30
Spunem ca f este de clasa C daca f este derivabila de orice ordin pe I.

C (I) = {f : I R : f este de clasa C peI}.

Fie I R un interval deschis, a I si f : I R o functie de derivabila de n ori pe I.


Polinomul
f 0 (a) f 00 (a) f (n) (a)
Tn (x) = f (a) + (x a) + (x a)2 + + (x a)n
1! 2! n!
se numeste polinomul Taylor de grad n asociat functiei f in punctul a. Definim

Rn (x) f (x) Tn (x), x I

Egalitatea
f (x) = Tn (x) + Rn (x), x I
poarta numele de formaula lui Taylor de ordin n coresp. functie f in punctul a. Functia
Rn se numeste restul de ordin n al formulei lui Taylor.

Teorema (Formula lui Taylor cu restul lui Lagrange). Fie I R un interval deschis,
a I si n N. Daca f : I R este o functie de (n + 1) ori derivabila pe I, atunci pentru
orice x I, x 6= a exista c (x, a) sau c (a, x) astfel incat
f 0 (a) f 00 (a) f (n) (a) f (n+1) (c)
f (x) = f (a) + (x a) + (x a)2 + + (x a)n + (x a)n+1
1! 2! n! (n + 1)!
adica
f (n+1) (c)
Rn (x) = (x a)n+1
(n + 1)!

Convergenta simpla si uniforma


Definitie. Fie (fn )n1 un sir de functii fn : D Rp Rq si f : D Rq .
1) Spunem ca (fn )n1 converge simplu pe D la functia f si scriem
s
fn f

daca pentru orice x D, lim fn (x) = f (x).


n
2) Spunem ca (fn )n1 converge uniform pe D la functia f si scriem
u
fn f

daca pentru orice > 0, exista n N astfel incat pentru orice n n si orice x D sa
avem
kfn (x) f (x)k < .

31
s u
Observatie. 1) fn f fn f
2) Daca fn : D R atunci
u
fn f > 0, n N, a. i. < f (x) fn (x) < , n n , x D

Definitie. Daca f : D Rp Rq este o functie marginita definim

kf k = sup kf (x)k
xD

Exercitiu. k k defineste o norma pe multimea functiilor marginite definite pe D.

Propozitie. Daca f, fn : D Rp Rq atunci


u
fn f lim kfn f k = 0.
n

Exercitiu. Pentru n 1
fn : [0, 1] R, fn (x) = xn .

Sirul (fn )n1 converge simlu dar nu converge uniform

Rezolvare. Observam ca
(
0 daca 0 x < 1
lim fn (x) = f (x) =
n 1 daca x = 1

Asadar (fn )n1 converge simplu la f . Cum,

kfn f k = sup |fn (x) f (x)| = sup |xn | = 1


x[0,1] x[0,1)

rezulta ca (fn )n1 nu converge uniform pe [0, 1].

Teorema. Fie f, fn : D Rp Rq . Daca exista un sir (an )n1 este un sir de numere
pozitive convergent la 0 astfel incat

kfn (x) f (x)k an , n N, x D,

atunci (fn )n1 converge uniform la f pe D.

Demonstratie. Fie > 0. Cum an 0 rezulta ca exista n astfel incat an < pentru
orice n n . Dar atunci

kfn (x) f (x)k an < n n , x D


u
si deci fn f pe D.

32
Teorema. Fie (fn )nN un sir de functii fn : D Rp Rq un sir de functii continue pe
D care converge uniform la fucntia f : D Rq . Atunci f este continua pe D.

Demonstratie. Fie > 0. Cum (fn )nN converge uniform la f , exista n > 0 astfel incat
pentru orice n n si orice x D avem

kfn (x) f (x)k < .
3
Fie a D. Deoarece fn este continua in a, exista ,a > 0 astfel incat daca x D si
kx ak < ,a sa avem

kfn (x) f (x)k < .
3
Fie x D astfel incat kx ak < ,a . Atunci avem

f (x) f (a)k kf (x) fn (x)k + kfn (x) fn (a)k + kf (a) fn (a)k < + + =
3 3 3
Deci f este continua in a si cum a a fost ales arbitrar, rezulta ca f este continua pe D.

Teorema (Dini). Fie K Rp o multime compacta. Fie (fn )nN un sir de functii continue
s
pe K astfel incat fn (x) fn+1 (x) pentru orice x K si fn f unde f : K R este o
u
functie continua. Atunci fn f .

Demonstratie. Fie > 0. Pentru orice x K exista nx, N astfel incat daca n nx,
avem

0 f (x) fnx, (x) < .
3
Cum f si fnx, sunt continue in x exista o vecinatate deschisa Ux, a lui x astfel incat
pentru orice y K Ux, avem

|f (x) f (y)| < si |fnx, (x) fnx, (y)| < .
3 3
Cum K este compacta, exista x1 , x2 , . . . , xm astfel incat
m
[
K Uxi ,
i=1

Fie
n = max{nx1 , , nx2 , , . . . , nxm , }
Fie y K si n n . Atunci exista i astfel incat y Uxi , si avem

f (y) fn (y) f (y) fnxi , (y) |f (y) f (x)| + |f (x) fnxi , (x)| + |fnxi , (x) fnxi , (y)|

<
+ + = .
3 3 3
(o demonstratie diferita se gaseste la pag. 220)

33
Teorema. Fie (fn )n1 un sir de functii reale derivabile pe un interval marginit I R
astfel incat sirul derivatelor (fn0 )n1 converge uniform la o fucntie g : I R si exista
x0 [a, b] astfel incat sirul (fn (x0 ))n1 este convergent. Atunci sirul (fn )n1 este uniform
convergent la o functie f : I R care ste derivabila si f 0 = g adica

( lim fn (x))0 = lim fn0 (x)


n n

Demonstratia se gaseste la pag. 291.

Exercitiu. Sa se studieze convergenta simpla si uniforma a sirului de functii


x
fn : R R, fn (x) =
1 + nx2
Solutie. Intrucat lim fn (x) = 0 pentru orice x R adica sirul converge simplu la functia
n
f : R R, f (x) = 0 pentru x R.
1nx2
Dar fn eeste derivabila si fn0 (x) = (1+nx2 )2
. Observam ca fn0 (x) = 0 daca si numai
daca x = 1n ; punctul x = 1
n
este punt de maxim si x = 1n este punct de minim al
functiei fn . Deoarece lim fn (x) = 0, aceste puncte sunt puncte de extrem global. Cum
  n
1 1
fn n = 2n rezulta ca
   
x 1
lim kfn f k = lim sup |fn (x) f (x)| = lim sup | 2
| = lim = 0.
n n xR n xR 1 + nx n 2 n

si deci (fn )n1 converge uniform la functia f : R R definita prin f (x) = 0 pentru x R.

Exercitiu. Sa se studieze convergenta simpla si uniforma a sirului de functii


1 xn
fn : (1, 1) R, fn (x) =
1x
1
Solutie. lim fn (x) = 1x
pentru orice x (1, 1). Asadar daca f : (1, 1) R, fn (x) =
n
1
1x
atunci (fn )n1 converge simplu la f .

1 xn |xn | (1 n1 )n

1 1 n
sup |fn (x)f (x)| = sup = sup 1 = n(1 )
x(1,1) 1 x 1x x(1,1) 1 x 1 (1 n ) n

x(1,1)

si deci  n
1
lim kfn f k lim n 1 = .
n n n
Asadar kfn f k 9 0 si deci (fn )n1 nu converge uniform.

34