Anda di halaman 1dari 10
- 196 - 20, INFLUENTA CORFICIENTULUI DE AER ASUPIA DEMPERATURIT DE ARDERE 1, GENERALITATI Combustibilii sint acele substanje la arderea cérora se degaj& céldura gi ‘care pot servi drept sursé economic nemgie termic& in industrie s1 economie, Arderea combustibililor este un fenomen de oxidare rapi- » exotermicdé, sub tempereturd inalté, a substentelor com astibile din combustibili, Prin ardere teoretick a unui combustibil se inyelege er rea acestuia cu cantitatea strict necesard de oxiven pentre oxidarea completé a elementelor combustibile (adicd cu oxi oul minim necesar rezultat din reactiile de oxidare), In yu zele de ardere nu se vor gisi nici componenti combustibili si nici oxigen, caracterul lor fiind neutru, Aerul care asiguré introducerea oxigenului teoretic (minim) este denumit "ser teoretic" sau “aer minim" 91 se noteazé cu "Ly" sau "L,, /’ Avotul care se introduce odat& cu aerul teoretic se aumeste “azot teoretic" sau "azot minim" g1 se noteazd cu "Ny," seu “euin > In cazul erderii reale pot exista doud situe 1. Cind se introduce mai mult aer decit cel derea numindu~se cu excedent de ser sau arderg exc Gezele de ardere au caracter oxidant datorit& prezentei ox eeoului, 2, Cind se introduce mai putin aer decit cel teoretic, erderea numindu-se incomplet&. In acest caz, gazele de ardeve __vor contine 4 compugi combustibili, Raportul dintre cantitatea realé si cea teorevicé de a (oxigen sau azot) poart&é denumirea de "coeficient de ser" ji se noteazd cu & : teoratis,a: L, 0. N, peers oer Xs gi zcxio By ae Moe indicele r si t se refer& le cantitatea reald si veoreti 21, unde - 199 - In urme arderii unui combustibil, temperatura este neuni- formé fn incinta de ardere. De aceea convenjional se stabiles. te c&i temperatura de ardere reprezinté temperatura gazelor se la evacuerea din spatiul in cere are loc arderea, ‘Temperatura reald de ardere se stabileste din ecuet bilany energetic in cazul arderii unttayii de combustivi = ite = = Cana® p+ Unt a Serko? tan Hy)+ Pps tole ty) - 28 re eae feo to rendamental focarului + puterea caloricé inferioaré a combustibilului px | t= cAldure specificé medie a eerului intre t, si is = c&ldura specifica medie a combustibilului intre t, $i te ee (ko Aks.4) pierderi de cildur& (KJ) ¢ = temperatura nediulut embiant [°c] ; t temperature aerului introdus [°C] ; temperature combustibilului (°c) Temperatura teoretick de ardere reprezinté temps. naxim& a gazelor arse corespunzdtoare condijiilor i desfégurare a arderii: Tp = 2i ty = ty = ty = 0%, 72, 2 Z wyBpy | at, Teprezinta entalpie gazelor de ert j= unde: my = cantitetes de component 1 din gasele de ardore tot _ caranra specifics medio a componearet 4 § © 0° gh tage In figure 1 este prezentata entalpia guvel yie de temperature pentru diferite regimuri ce ardere. Se observa c& pentru o valoare determinatdé a entalpici de intrere I, [I, = Q in cazul arderii ideale ],cee mai touperaturé se obtine pentru regimul teoretic (X= 1) de urdere, “pa Par fig. 2 Scopul lucrarii este acela de « dovedi « cea mai mare temperaturé corespunde regimulai ceore dere, Orice abatere in plus sau in minus, a cantitaéyid ow fayé de aerul teoretic duce la micgorarea temperaturit dev dere, 2, APARATURA DE LABORATOR In figure 2 eate reprezentat& schema instulajied cu cu ve vom verifica dependente dintre coeficientul de ser perature de ardere. Instalatia cuprinde dowd cireuite: ~cireultul de gaz combustidil, (care aici este gazu tan preluat de la conductele facultayiii ~ circuitul de aer comburant, Gacul metam are acces la insteletie prin rouinetul prio- cipal 11 91 conducta de legdtura 12 cu instalayis, Gasul tre ce prin contorul de gaz 10 si prin camera de ardere &, Presi unea de alimentare cu gaz meten este misurati cu manometrul = montat la intrarea contorului, temperatura t, de introducere a gazului in camera de atdere fiind misurataé cu termometrul % montat la degirea contorului, Pentru mentinerea flacdrii te camera de ardere 6, in special atunci cind instalatia es ce, s-a prevdézut un circuit secundar care alimenteazi o fis- cara pilot reglabil& prin robinetul cu ac 7, Circuitul carii pilot esate alimentat cu gaz motan preluat @ Bee HESwovewrunr recraaernnne fig. electromotor universal (cu colector) Ventilator tub Ventard micromanome tra milivoltmetru camera de ardere robinet cu ac manome tru termometru contor de gaz robinet principal conductaé de leg&turd - 202 -- torului (pentru a om se inregistra 91 debitul secundar), Aerul comburent este introdus in instalatie de un venti~ lator 2 antrenat de un electromotor universal (cu colector) 1, Regla jul debitului de aer se realizeazé prin variatia vitezed de rotajie a electromotorului 1, variatie obtinuta prin regle- jul tensiunii electrice, Debitul de aer este misurat cu debit- metrul format dintr_un tub Venturi 3 si micromanometrul de pre- cizie 4, Debitul de aer corespunzitor denivel&rii citite la micromanometru se determind cu ajutorul diagramed V, = t( §,) de la sfirsitul referatulut, Temperatura dintr-un punct al traseului gazelor este ma~ surat& cu un circuit termoelectric format dintr~un termoele~ ment Ni-Cr,Ni gi din milivoltme- trol corespunzétor mV, MICROMANOMETRUL 4 este un tub U cu reglaj de zero si cu a citire prin reflexte totalé per- mifind - 1a dispozitivul mloro- metric ~ citiri ou precizie de 0,02 mm, Cele dous guruburd R de la baza instrumentulud servesc la 5 reglajul orizontelitatli bazei, contorul se face la nivele n cu bulad de gaz, Bula de gaz tre- bude si se giseascd in central cercului trasat pe capac, Pentru c aducerea la zero a eparatului se roteste partea superioard o, a instrumentului, gredat& micro- fig. 3 metric, pin& ce pe reper apare gradatia O (aceiasi valoare gi pe scala verticalé), Privind in vizorul V (de sus in jos in oglindé, sau orizontal sub nivelul lichidului la vicerea di-~ rect&) trebuie si vedem imaginea a doud virfuri in prelungi- ve (£ig.3.a). Prin rotirea inelului r aducem cele doud ima~ gini in contact, Aducerea la zero se face cu ventilatorul oprit, In seria de citiri, imaginea din vizor poate fi ca in fig. 3.b, sau c, Citirea corect&é se va face numai dupd ce am adus, prin rotirea capacului c,, imaginea virf la virf ce in fig,3.a, Denivelarea in milimetri este citité in dreptul re- - 2030 - perului pe scala verticald, iar zecimile si sutimile pe «ra~ dajiile capacului Ope Rotirea capacului trebuie fdcut&é foarta lent pentru a evita oscilatiile lichidului din sparat, Observatie: Apropierea virfurilor se face fie prin roti- rea capacului Sn sens contrar acelor ceasornicului fie prin micgorarea turatiei motorului, indep&rtarea lor facindu-se prin operatii inverse, Atentie | In timpul m&suritorilor s& ‘nu se modifice orizontelitatea bazei aparatului, ~ 3, EXEOTUAREA MASURATORILOR 1 = Se verific&, eventual se regleazd, pozitia orizonta~ 18 @ bazei micromanometrului. 2 = Se verific& corectitudinea montajului dupé schema, 3 - Se verificd starea tehnick a racordurilor la prize de gaze combustibile gi la prize electricd, Inainte de racorda~ rea la priza electricd se va observa daca cursoral regulatoru~ lui de turatie al electromotorului este pe pozitia zero, Se contréleaz& prin rotirea regulatorului (in sensul acelor cea~ sornicului) dack electromotoruly’, se pune in migcare, gi in acest caz se readuce regulatorul la zero. 4 — Se Snchide robinetul secundar 7 si se deschide prin rotirea lui cu cca, 30°, Se apropie arzdtorul secundar (al f1&cKrii pilot) la cca, 3 mm de marginea de iegire a camoroi de ardere, 5 - Se aprinde o flacéraé deschisé (chibrit) le iegirea arz&toarelor gi se deschide, cu atenjie, robinetul sursei de gaze combustibile, Deschiderea robinetului trebuie facuté ur- m&rind uroarea coloaned de Hg in manometrul de gaze 8. Obs: Dac& instalatia a stat in repaus malt timp, inainte de a aprinde chibritul se deschide robinetul sursei de gaze combus- tibile, dupd cca 5-6 secunde (lasate pentru eliminarea acru~ lui din recordul de gaz) se aprinde flacira la desiree arzi- toarelor. 6 — Se depirteazd putin arz&torul secundar astfel ca fle~ céra lui s& fie Iber’, si prin rotirea foarte fink a robine- tulud secundar 7 se regleaz& luagimea flécdrii pilot la oce 15-20 mm dupi care se readuce arz&torul secundar la positia inijiald (pet.4). 7 -Se porneste ventilatorul la turajie cit se poate de scidutaé, co observa forma flacdrii exterioare, Observarea f1d~ card exterioare se face cel mai bine privind flaciira pe un = cote fond de culoare inchisi, Se roteste foarte incet regulatorul de turajie in sensul cresterii ei, urmirind evolutia formed fl&c&rii pini in momentul intrarii ef in interiorul cemerei ao ardere, 8 - Dup& cca 10 minute de la intrarea fldcarii in inte~ rior (lésate pentru stabilirea temperaturii camered de ardere), se poate departa arzdtoral secundar iar flacdéra pilot se poate stinge. Este bine ca fnaintea indépsrtiriiiflacérii pilot sé se fack o verificare a stabilitatii fldcdrii din camera de ar der se méreste treptat turatia ventilatorulut observind tem peratura gazelor arse la milivoltmetru, Temperatura acestora va creste apoi se micgoreaz&, Dacd pind la atingerea tempera~ _ turdi de cca. 900°C nu apar puisatii in camera de ardere se poate considera c& regimul acesteia exte stabilizat, Se inae~ pérteaz&é arztorul secunaar, se micsoreazd turatia ventilato~ rulud si se Inchide robinetul secunder 7, 9 - Se face citirea contorului de gaz (se va considera si gradatie rotijed din dreapta ultimei cifre a contorului), Citi rea se face in momentul cfind acul secunderului coasului perso~ nal este exact la zero (60), Se noteas& ora exact& si indicatia contorului in tabelul 1, le coloana notaté cu i, lo ~ Se citese gi se noteaz& in coloana respectivé a tab,1: Presiunea gazului (mm Hg) la manometrul cu mercur: al instale~ $iei, Temperature gazului (°C) le termometrul montat le iesi~ rea contorului de gazi _Presiunea aerului din laborator (m Bari) citité la barometrul gradat corespunz&tor; . Temperatura aerului din laborator (°C) cititaé la un termometra cit mei apropiat de instalatie. Obs: Citirile de la punctul 10 se efectueaz& dup& citirea con- torulud intr-un interval de timp cit mai scurt, ore citirilor se va considera ora citirii contorulut, 11 = Prin reglerea foarte find a turatjiei ventiletorului se caut&é 5% se obtind indicatia maxima le milivoltmetrul 5, Se regleaz& imaginea din vizorul micromanometrului 4 estfel ca ce~ le dou& virfuri s& fie in prelungire (fig.7.a) si se citeste presiunea cu o precizie de 0,01 mm, Se noteaz& denivelarea m- cromanometrului gi indicajia milivoltmetrului in coloana (mex) a tab.l, - 205 - 12 - Se variez& regimul de functionare al ventilatorulux 2 prin comanda dat& la regulatorul séu de turatie, pentru fie~ cere regim (Nr.1,2,3,ete) se fac citiri la micromanometrul debitmetrului de aer si la milivoltmetrul temperaturii gazelor arse. Citirile, fmpreund cu ora aproximativi la care sint efec~ tuate, se trec fn coloanele de regim Nr, 1,2,3, etc, din tab.l. Recomandare: Se recomand& a se lua drept regimari interme- @iare deniveldrile de bazd de 2,3,4,6,8,10,12 $4 14 mm HAO le micromanometrul debitmetrului de aer. Pentru aceasta, prin ro~ tirea capacului c,, al micromanometrulud se regleazé o denive~ lare de baz& (de ex.: 6 mm), Prin actionarea foarte fink a re~ gulatorului de turatie se cauté sé se objind in visorul micro~ manometrulud imaginea corect& (fig.3.a). Dac& nu se reugeste, se rectificd prin rotirea fini a capacului micromanometrulut pind la obtinerea imaginii corecte. Se fac citiri cit se poate de rapide de denivelare si de temperatura la milivoltmotru, si se noteaz& in coloana regimului respectiv, Se noteazi si ora eproximativé. 13 - Dup& ultima misuratoare indicat& la pct.12, se ci~ teste indicatia contorului de gaz (Obs.pet.9), apol oitires parametrului gazului gi ai atmosferei \obs.pct.10), notindu-se @atele in coloana notat& cu f (citire finala). 14 — Dup& terminarea lucrérii se inchide gazul combusti- bil de la robinetul reteled de gaze, iar dup& stingerea fluci~ rid se last si functioneze ventilatorul la un regim ridicat (cca.10 mm H,0) ca s& se réceascé eraitorul principal (camera ée ardere) Dup& 10 minute de functionsre se aduce regulatorul de turatie la (0) gi se scoate instalatia de la prize electrice. Obs,generale: Este necesar ca lucrarca si nu dureze pres molt timp din dou& motives 1. Degajarea de gaze arse in leborator, 2. Circuitul de gaze combustibile nefiind reglabil, debi~ tul de gaz depinde de presiunea de vegim a Centralei de gaze a Feoultatii, Micgorind durata de lucru micgoraim posibilitays~ le de veriatie a debitului- de gaz in instalayie. Este reco~ nandabil ca in timpul misurétorilor regimurilor intermediare s& se noteze gi indicajie manometrului gazulci combustibil Incas de veriatii importante ale presiunii se introduc ero. in calculul debitulud mediu de gaz. pee icoG a Ecuatia teoreticaé de ardere in aer a metanului este : 1 MmGH, + 9,54 NmLew1 Nm7C0, + 2 Nm7H,0 + 7,54 Nm>N, (1) Aerul teoretic este Ly 154 Nm L/NmPCH, . . Eo ape Es oo Raber 1 Regim iomxl 254 5 ¢£ Ore (6) Indicafia contorului de 5 gaz @ @) - ----- - Presiunea gazului (Pe), Gm Hg) 2° 6 ee ee Temperatura gazulud (te) (%) = = = = = = Pres,serului din labo~ rator (Py) (am Hg) - - - - - - = Temp,aerului din le- borator Ct) (9) oe Indicatie milivoltme- . trului ‘gaze arse (ty) (8) ~ Indic ,micromanometru- (mm, ) = - lui debit eer . Debit aer (dupa diagram’) (Vy) (unt Calculul valorilor medii fixe : Consumul de gaz (V) : VeVe - Vy Durata intre misurdtorile gazului (B) ‘ B = Ger By Debitul de gaz (V,) ye L- Prosiunea medie a aerulut e in laborator (Po): Py =(Pog +P og )/2 Temperatura medie a aerului in laborator (Ce) 2 fy =(tyy tty 9/2 Presiunes medie a gazului (P') PY a( Pet ePgP)/2 Temperatura medie a gezului (t) taa(t gy tty i ( i one Debitul normal de gaz (V,ny Vgnz0¥359) 273, 15+t, (a?) Core) (m3/n) (om Be) (oy (mm Ag) (°c) i, (#2) - 207 = Calculul regimurilor intermediare Tabelul 2 Regim nor, max.|2 | 2 [35 | 4 Aeral real (L,): Ly, = \ v ~ SoM 3 -« (mnt iw?oH, zl a Coceficient (QR) Crs L/yp=L,/9, 54 T Temperatura gaze. lor arse CES pentru fiecare regim din teb,l Obs: Durate intre misurdtorile le contorul de gaz combustibil este exprimaté in ore . Dack, de exemplu, s-a citit inijiel contorul la ore 9,30 si citirea finalé a fost la ora 10,15 du~ rata va fi: < 4! min, 60 (min/h) Cu ajutorul perechilor de valori t, si se traseazd dia~ grama ty = £(X). = 0,75 ore

Anda mungkin juga menyukai