Nr.

22
SOMESA
REVISTA ISTORICA-CULTURAL

CU -R S
- Pag.
-Virgil : Revolta Districtului
. 1755-1762

losif Naghiu: cultural-istorice 378

Stefan Buzila: Glum 193

- PAGINI SUPLIMENTARE
lulian Martian: I. Traducere din anonim: .

da nach Pressburg ....

Reise von Pressburg nach Siebenbiirgen und von
195 .

Muzeul
Din memoriile voevodului ardelean loan Kemny 200
losif Naghiu.:
dean . .
:
.
--
.. 207
. 220.

-FIGURI NASAUENE - -- . - .

luliu Moisil: Alexe Fortunat recte Leon- Hangea . . 227

Preotul loan . . 233

Redactia, administratia directia revistei:

VA SOME$ANk Sir. Vasile Nacu, 29
1937
.
www.dacoromanica.ro
,
 ARHIVA SOME$ANI
'REVIST ISTORICA-CULTURALA

Revolta districtutui ndsudean

1755-1762
Virgil
Antecedente
Unul dintre cele mai interesante importante capitole privi-
toare la trecutul Romnilor Rodnei ne luptele de
rezistent drz purtate de aceia impotriva orasului Bistrita, mai
cu seam anii 1755 pi 1762. cursul pi amnuntele
voltei, denumite pe vremuri actele oficiale Tumultus 23 pa-
gorum Districtus valachici Bistriciensis, pn astzi aproape
totul necunoscute, in baza documentelor vechilor arhive bistritene
guberniale transilvane, precum pi a altor documente contimpo-
rane, se va expune aci desfsurarea evenimentelor care au precedat
militarizrii regimentului grnicerese nsudean.
Cnd regele Mateiu Corvinul a decretat la 1475 ncorporarea
Viei Rodnei la orasul Bistrita, el expres a declarat c locuitorii
romni din acea vale au rmn in starea liber de mai'nainte
s beneficieze de toate drepturile privelegiile orsenilor bis-
Peste tot ncorporarea a fcut-o regele gndul ca prin
unirea puterii de rezistent a cettii ssesti bistritene cu
bratelor vnjoase a Romnilor someseni, s fie mai bine asigurate
pi aprate granitele nordestice ale sale Impotriva atacurilor
pi dumane dinspre rsrit.
Cu toate acestea Sasii bistriteni, nesocotind dispozitiile
gelui pi profitnd de imprejurrile sociale politice favo-

www.dacoromanica.ro
rabile diunitoare romnesc, dup savrsita
incorporare s nedreptteasc pi s asupreasa pe
mnii nostri someseni Tratamentul nedemn pi
s'a potentat att cursul timpurilor ce au urmat,
la inceputul secolului XVIII aflm pe srmanii
din Valea Rodnei in cea mai cumplit iobgie. Desi se legase
Unirea cu Biserica Romei, care promitea multe usurri Romnilor
uniti, pentru form organele statului, la tnguirile asupritilor,
mai fceau o cercetare in satele romnesti jcmnite pi maltra-
tate; Sasii bistriteni continuau nesuprati cu extorcarea
schingiuirea poporatiei bstinase romnesti, cnd aceasta
ajuns la desperare in se s apuce ultima arm de
aprare spre a-si croi o alt
Indat aci e de observat ci atunci existau Districtul
mnesc nsudean din Valea Rodnei 21 sate inchegate, adec :
Rodna, Maieru, Rebra mare,
Rebrisoara, Salva, Mititei, Mocod, Bichigiu, Telciu, Hordou,
Suplai, Runc, Poieni, Odureni pi Zagra. Cu aceste comune ins
s'au solidarizat intru toate pi satele de Dup i

devenite comune curat romnesti in jumtatea prirn

a secolului XVII pi sub jurisdictia bisericeasc a protopo-
pului din Nsnd. Pentru aceea se vorbeste de obiceiu in actele
oficiale luptele pi revolta celor 23 comune din districtul
valah bistritan, spre deosebire de cele 23 comune ssesti, cari
formau districtul ssesc bistritanc.
La desnodmntul care a urmat dup mijlocul sec. XVIII au
contribuit in parte pi certele bisericesti urmate dup unire, dar
indeosebi faptul ci dup 1700 au bntuit o multime de ani
economici, apa c suferintele poporatiei supte ajunsese la culme.
*
In actele pi documentele ce ne stau la aflm
numrate date privitoare la sarcinile pe cari magistratul bistritan
le impunea satelor romnesti somesene, ai cror locuitori trebuiau
s lupte pe pi moarte pentru fiecare palm de pmnt
pentru agonisirea hranei necesare vietii mizere.
Astfel altele la 18 Mai magistratul hotreste ca
Valahii din satele Giureni pi Runc s plteasa de aci con-

www.dacoromanica.ro
 anual cerealele cei refractari
(widerspenstig) fie anzendafi merit cu 40 fl. poafe
gndi omul ce storceau Sasii din celelalte comune romnesti, dac
amintitele 2 sate - care chiar azi tresc intre conditii destul
de grele - erau fortate plteasc grele impozite.
Alt pild mai edifictoare : Cnd la 1698, cu prilejul organ
zrii militiei regulate, li se cerea Sasilor chiaburi s contribue
la acelei inovatii magistratul bistritan -
vicAreli tnguiri - arta tablou datorii a
fost s fact anii 1685-1697 pentru diferite scopuri,
dup cari plteste 10 o/o creditorilor : gubernatorului Banffi
de Losoncz, nemesilor Apor, Banffi, Szt. Pal,
Kornis, Kollatovici, Maxai, Szcs, Macsksi, Teleki, Schnee-
berg, Srpataki, ecleziei reformate, ecleziei rom.-cat. etc. Aflm
datoriile dobanzile magistratul le-a repartizat nunumai pe
pe satele districtului ssesc, ci pe depertinenfa ,
adic pe satele districtului romanesc, care nu avuser nici un
ori beneficiu din Imprumuturile c9ntractate. Astfel aceste
silite plteasca anual sarcinile Sasilor anume: satul
Mocod 225 Mititei 130, Runc 250, Zagra 355, Poieni 80,
reni 123, Suplai 37, Bichigiu 103, Telciu 210, Hordou 73, Salva
513, Nsud 596, Bebrisoara 400, Rebra mare 82, Vrarea 55,
Feldru 275, 260, Lesu 387, Sangeorzu 525, Maieru 594, Rodna
362, total suma considerabil pe atunci de 5635
Privitor la consecintele nefaste ale intemperiilor, in rapoar-
tele trimise la 19 28 Sept. 1741 din Rodna de atre cApitanul
inginer Breann cetim, c Valahii districtului bistritan de ani
au ajuns mizer prin cderea timpurie a
frig extraordinar de mare ploi ;

cepnd iarna chiar din Septemvrie, cerealele nu s'au putut coace,

oamenii au fost s-si vnd tae vitele macine
pentru coaje de arbori. pentru anii viitori slab
dejde, districtul e cuprins de mare jale pi desperare,
auzi numai vaete.
Nu e deci mirare c Romnii de foame de sar-
cinile excesiv de grele impuse de atre orsenii bistriteni, au
atunci s bejenreasc cu toate c guberniul
1

www.dacoromanica.ro
transilvan aplica ede draconice pentru de-a impie-
suprima emigrarile.
Incepnd s fie strile suprtoare, mai ales in urma proce-
tdeului magistratului bistritan de a stoarce nemiluit de pe Some-
seni felurite impozite grele chiar acele timpuri triste, insfrsit
guberniul trimise in 17 Aprilie 1746 doi cancelaristi fiscali cu
dinul scruteze c satele romnesti din Valea Rodnei ce fel de
dijme, sau in locul acestora ce fel de alte servicii presteaza ora-
sului Bistrita; dau in cereale, oi, miei, porci, in miere,
dac cu bani prestatiile. Ca o urmare a raportului
acelor cancelaristi gubernatorul transilvan chem la sine pe depu-
tatii bistriteni, trimisi la dieta provinciala sseasc din Sibiu,
le spuse c dup cum a auzit, in tinutul Bistritei domneste ne-
liniste nemultmire printre contribuabili, ci multi dintre
acestia intentioneaza s vin plnsori la Sibiu. lar in 11 lunie
1746 amintitii deputati scrieau magistratului bistritan in aceast
chestie, >Excelenfa Sa magistratului incerce pe
toate de a restabili paceac
Cu toate acestea in 4 Septemvrie 1746 Maghiarii din Rodna
denunt magistratului ci Valahii machineaza impotriva dijmei
capii sunt: popa valah Nistor, Petru Croitor pi tefan
Mogovang, apoi : s nu se iste din scnteie foci, iar
5 Oct. 1746 primarul orasului Seiwerth a Rosenberg scrie
foarte indignat (mit grsstem Unwillen) senatorului inspecto-
rului ,depertinetii Samuil Schuller, la plata de ieri a
contributiilor s'au prezentat numai crainicii din Rodna Rune,
apoi judele vechiu nou din Nusfalu, pi au vrsat foarte
putini bani la cassieria orasului. Deci s fie trimisi imediat
bodnicii la juzii tuturor satelor, ca acestia s aduc
s verse Marta viitoare banii restanti, altminteri se vor trimite pe
sate executii militareg.
In Februarie 1747 din Sibiu delegatul bistritan loachim
Bedeus in chestia fantnilor de saramura, apoi urgenteaza revi-
zuirea arhivelor orasului, cci probabil in proximul timp Bistrita
va avea nevoe de multe date documente. Este foarte ingrijorat
de Valea Rodnei, tali ce in materia aceasta Bistri-
tenilor:

www.dacoromanica.ro
 5

Dl director (fiscal) vrea s cui apartin en

(mAcelrit, dijme, alte impozite orsenesti) din districtul
valah peste tot acel intreg district? Ieri dimineat au venit doi
cancelaristi fiscali ne-au admonestat in numele directorului asa:
DI director are ordin precis dela Maiestatea Sa ca inc in aceast
sesiune a dietei se asume< chestia Rodna Vlgye
curme, iar dup ce noi in
sse
chestie mai fusesem somati,
ne-a admoneat s scriem magistratului, ca acesta imediat s ne
trimit pentru aprare toate scrisorile documentele necesare,
el e s procead in chestie. Am rspuns : Intelegem
vom Eu din parte-mi nu de nici-o somatie care s
ni-se fi trimis in chestia juris territorialise, dar satele districtului
valah au fost interogate in cauza decimelor, eu insumi am
printre scrisorile dietei actul certificatioriam. va mai
bine raporta despre aceasta, ar fi necesar s fie atunci aci spre
a da informatii, cci mi se pare in afacerea aceasta nu vom
putea obtinea ca in procesul Banffy Pter. Cine ce
se mai poate intAmpla.
In 16 Febr. le rspunde delegatilor primarul Rosenberg
vor lucra in zor in chestia Rodnei. Apoi adaug
orasul are in district 2 vamesi 18 pe cari, tricesima-
torul numeste plac scuteste de toate contributiile,
dimpotriv orasul scutea numai de jumAtate. In le
delegatilor aceea in cauza depertinenteie s scoat dela
rector dilatie ori schimbare a procesului.
In 17 Febr. delegatul Bedeus anunt din Sibiu a reusit
la directorul fiscal s se prezentarea documentelor in chestia
Viei Rodnei la adunare dup Pasti. Directorul
a zis are ordin s finalizeze afacerea, pentru buna
chestia pentru proxima ocazie. Dar nu e de pierdut
nici un moment, atunci multe se pot schimba.
In 18 Martie iarsi li se scriu din Sibiu Bistritenilor
altele acestea:
Magistratii nu mai la robota,Fi din districtul
nu mai acorde de acestia nici juzilor stesti, ci numai trebuin-
telor orasului spitalului. se ia ins anual dela aceia, ca dela
toti iobagii orasului, 200 mt. cereale ca dijm care se trans-
poarte la magazia ; apoi fiecare gospodar din districtul
valah, care-in calitate de supus al orasului (Stadt-Untertan)-nu
e trimis la muna ca acum, va avea s plteascA

www.dacoromanica.ro
6

(Sasilor orseni) cte 2 ung., dup incassarea acestei sume

magistratii vor avea primeasc din ea 200 in schimb pentru
robotasii pe cari nu-i mai posed.
In 20 pro-judexl (viceprimarul din Bistrita) le im-
prtseste delegatilor in Sibiu c in cauza districtului valah lu-
: Tckelt, Gunesch, Klein, Schankebank spre a

scoate din arhive documentele care au s dovedeasc jus territo-

al asupra Rodnei. lar in 23 Martie tot vice-
primarul senatul comunic la Sibiu, c satele dis-
trictului valah vin grmada se roag li se calculeze
realele de furnizat in suma contributiilor de pltit, cci munca
nu pot agonisi nimic, iar timpul e nefavorabil. Vara vor putea
ceva in ori aiuria. Dac nu li se usureaz soarta,
atunci ei in aceast primvar au lase goale satele i piece
vor putea.
Prclabul Daniel raporteaz in 23 lanie
1747 c a plecat din Feldru pe sus, apoi a intors in
jos pn la Salva, publicnd satelor impozitele pe care trebue s
le rfueasc; zice in vre-o trei-patru comune a fost primit cu pro-
misiuni, iar in celelalte - mai seam in Nsud
Salva - cu refuz. Necuteznd mearg personal in celelalte sate,
a trimis in locul su pe slobodnici.
E evident c Sasii bistriteni slujbasii toate c se
priveau ca domini terrestresa, erau cam ingrijah de situatia
creat prin demersurile autocrate vexatorie, mai ales dup
ce - pe pagina 42 a guber-
niale transilvane din 1747 - ifscus ejus < constat c
magistratul bistritan mod abusiv pentru sine dijme,
ar fi proprietarul (Grundherr) districtului valah.
In anii urmtori strile se agraveaz. Pretentiile bis-
triteni merg acolo inct 1749 satele romnesti
Feldru Vrarea ajute la recldirea casei arse a preotului
ssesc din Pintic.
In 24 lanuarie 1749 comisarul Tckelt trimis incasseze
restantele din districtul valah, raporteaz c indeosebi satele Rodna,
Maieru, Sngeorz, Ilva Lesu impozitelor
prea grele. Totusi magistratul impune in Februarie satelor roma-

www.dacoromanica.ro
 '1

nesti ca bir pentru 1749 suma de 4269 fiorini rhenani, ordon

ca juzii restantieri s fie arestati; dar mai apoi acestia sunt demisi,
ameninfaser cd vor pleca cu plnsori la Sibiu Viena. In
acel an unii altii numai cu amenintrile, dar in 5 Febr.
1750 aflm in protocolul magistratului bistritan urmtoarea con-
statare: Se prezint juzii restaged din districtul valah pi declar
ch ei nu pot intretinea executia nu pot scoate impo-
zitele. Ca nu pe contribuabili, sunt trimisi in districtul
valah senatorii Tckelt, Keller parclabul orasului cu ordinul s
jurmnt dela juzii restaged s le conscrie toat averea
biliar imobiliar, care apoi s fie estimat de cte 4 steni ju-
rati. Obiectele mobile sechestrate fie aduse la cassieria ora-
sului, iar din cele imobile i se lase pentru subsistent fiecrui

Jude casa ceva din mosie, dar numai cu conditia dac el

in scris la acestea in favoarea orasului se oblig s
plteascd restantele in rate anuale. lar in 21 Martie li se
in spinare comunelor o companie din regimentul Kalnoki,
sediul : cpitanul in Maieru, locotenentul Sngeorz,
un sublocotenent in Rodna altul In Feldru, un sergent in
sud altul in Mocod.
Indat dup aceea, in 31 Mai, magistratul ordon ca pentru
stabilirea impozitelor se fac conscriptiile necesare districtul
valah, spre scopul acesta cercul de sus pe comi-
: Samuel Schuller, Georg Decani Samuel Schankebank; in
cercul de : pe Samuel Keller, loachim Schnell pe lacob Bertleff.
Sub numirea circulus superior se intelegeau comunele si-
tuate dela in sus pe Somes, cu circulus inferior cele
din jos de
de pe nedreptul erau impozitati Romnii, se vede din-
teun tablou al acelui an in care se constat cd impozitele se sta-
bilesc pentru cu 1000 pentru suburbii (in
joritate romnesti) cu 200 districtul ssesc 3650 districtul
valah cu 3650 laolalt 8500 IL, Sasii liberi pu-
teau plteasc neasemnat mai mult Romnii robiji
srmani.
Slujbasii din satele romnesti cari trebuiau s ajute pe
misarii ssesti la incassarea impozitelor, nu prea aveau

www.dacoromanica.ro
8

tihnit plcut, cci de o parte Bistritenii ii dac nu

jupuiau pe consteni, de alt parte acestia urgiseau pentru
servilismul mai ales pentru procedeele abuzive
crocheriile ce comiteau. Astfel stenii din Nsud astern in 1849
mai multe plnsori la autorittile provinciale, in care in primul
rnd pe inspectorul-sef al depertinentei, apoi pe cei doi
slobodnici romni ai cari nu se multmesc cu lefurile ce le
primesc, ci trebue s le mai fac pi zile de robot
dienste). Mai caracteristic este acuza pe care delegatii
tului i-o inmneaz in scris comitelui ssesc Stefan de
Adlershausen Sibiu, ridicat impotriva juzilor, slobdni-
cilor crainicilor, cari deopotriv pretind dela steni s le pres-
teze robot. Pra scris in nemteste este urmtoarea:
Hoch u. Edel Geborner Nahmhafter Hochgebietender
Gndiger Herr!
(Dem Hoch Edel Gebornen Hoch Gebietenden Herrn
Nationals Comitti unsers gndige Herrn -
von Adlershausen Ihrer Kng. Majestt Wohl Verordneten
Supplicieren -)
lhro Hoch Grfflicher Gnaden geruhen Unsere arme
Bitte gndig anhren, weil wir nchst Gott nirgendt
unsere Klage vorbringen knnen, wie wir von Unseren
Judezen, Slobodniken Kraynik die Uns auf das Hrteste
strappizieren dasz wir diesen dreyen alle Ihre Arbeit die
Sie im ganzen Somer-Herbst zu verrichten haben umsonst
als wenn wir Ihre Eygene Jobagien wren vllig thun u.
Unser Eygen arbeit versumen mssen, und noch dazu
sind diese alle drey von allen Contribution frey u. uns
dagegen desto Hrter berlegen, wie wir in unserem Brief
den wir jezo bey Uns haben und auch selbige Suplication
zwar in Walachischer Sprache gleich vorlesen knnen auf
Begehren und Suplicieren Unseres ganzes
Dorfes uns mit gegeben worden!
Wir Bitten Um Gottes Willen Ihro Hoch
Edel Geborne Grfliche Gnaden belieben die barmherzig-
keit an Uns erzeigen u Kraft Ihres Hohen Gebiethen
Commithal Ampdes gndigst befehlen dasz bey uns alle
auser Judezen Contribution geben sollen und wir der

www.dacoromanica.ro
 9

Grosem Cultualis Zins u. Robots Diensten so wir jhrlich

unseren Judezen u Krynik, Slobonik umsonst thun msen
auf das Knftige befreyen. Von welche hohe Gnade wir
lhro Hoch Grflichen und Hoch Gebietenden
Herrn lebenslang Gott bitten reichliche belohnung
und verharren unwrdigste Knechte: le Einwohner des
Dorfes Nasudt.
Dar este interesant ci in ce priveste plnsorile acuzele
impotriva magistratului cte odat districtul valah era secondat
chiar de districtul ssesc. Astfel in 1750 amndou districtele
stabileau gravaminele (doleantele) in urmtoarele puncte:
1. In anii 1742 pi 1744 au trebuit s plteascd mari
taxe suplementare, despre care nu ptiu s'au calculat
la contributii regeti ori spre alte scopuri. 2. Cer ca
tatiile in natura si li se calculeze la impozite pi despre
aceste li se extrdea dovezi in livrete. 3. In anul 1740
au cvartir dragoni pi alti militari pe cari i-au hr-
nit, pentru aceasta n'au primit nici o bonificare,
toate chitantele militare au fost predate magistratului
prin comisarul Decani. 4. Magistratul n'a pltit 2 transpor-
turi de sare, din 1743. 5. Cu toate de ctiva ani n'a
mai fost aproape nici o militie in pi districte, totui stenii
trebue s care oraului multe lemne pi fn, iar satele mai
deprtate plteascd in locul acestor prestatii bani, despre
care nu se plie in ce scop se folosesc. 6. Magistratul in
mod abuziv folosete unele parcele de pduri de ale
ritelor sate, pentru ingrpatul porcilor. 7. Unele sate sunt
silite si dea de punat pentru vitele unor anume per-
soane din magistrat 8. Satele nu-i vor mai putea ctiga
pstori, acetia se plng trebue s pl-
primarului orenesc anual o anumit tax, pi
nume cei dela vite mai mari cte 2 f I. 38 iar cei dela
animale mai mici cte un 70 cr. 9. Chiar pi figanii se
plng trebue si plteased judelui anual cte pi 2
10. Primarii satelor sseti incasseaz cte 3 dinari in
de 1 dup fiecare porc. 11. Sitenii districtelor sunt

www.dacoromanica.ro
10

fortati presteze gratuit la Rodna, care

10-40 stnjini de lemne acolo la mine, cutoatec aren-
daii sunt persoane particulare. 12. Cer s fie scutiti de a
mai ntretinea de hamuri, dar chiar diveri
vitori, pentru ora. 13. Cer ca toate prestatiile districtuale
precum livretele de impozite din 1740-1745 fie
cenzurate pi controlate. 14. Se prin sate pstori
scutiti de pe titlul c ar fi pstori domneti. 15. Pri-
vitor la robotele pe cari satele trebue s le presteze
gistratului, se plng ndeosebi districtualii valahi zicnd
c robotele fac mai mult dect 3 sAptmni la an.
de aceea se de pe sate o multime de discretii
(diverse daruri fcute streinilor). 16. Districtul
valah ridic acuza dijmele dup berbeci, porci etc. sunt
mai grele ca mai nainte pi ele se presteaz numai rna-
gistratului, in timp ce mai Mainte beneficia de ele ntreg
publicul. de aceasta satele trebue mai presteze
magistratilor praabilor deosebit berbeci, porci,
miei, alimente, daruri neindtinate mainainte. 17. Se plng c
prilejul dijmuirei trebue s dea deosebit oraului sena-
torilor pi prclabilor, fiecrui separat, cte un berbece ori
4 monede de 17 cr. tot separat magistratului cte
4 berbeci ; apoi la Pati miei la toate srbtorile unt,
psri, ou etc. Toate acestea ca discretie (dar). 18. Fie-
care jude stesc trebue plteascd primarului orenesc
pi cte un dar, almintrelea nu obtine oficiul.
odat sunt 3-4 candidati dintre cari este numit
ce ofere mai mult, dar ceilalti pierd darurile prestate.
Judele ales (numit) se despgubete pentru darul dat
l ciculeaz ntre cheltuelile satului. 19. Afar de juzii
cari sunt o mare pentru sate, 2
ani s'au ntrodus pi inspectori cari nu sate
de a primi ceva dar. 20. Toate satele districtului valah
pretind ca pe viitor juzii nu fie numiti de ctre
domnii oreni, ci fie alei de locuitorii satelor. Tot apa
se fac crainicii slobodnicii, prin ceeace
manele sate ar fi scutite de nenumratele cheltueli pe care

www.dacoromanica.ro
le au cu acei slujb4 cumprati. 21. Dup cum spun
trnii, stenii nu erau dui la alt munc dect numai la
lucrri ce privesc cldirile Cer ca se tin ve-
chiul obiceiu s nu fie fortati la alte lucrri. 22. St
mai plnge districtul valah c de cteori slobodnicii merg
s incasesze bani, stenii trebue s le dea pe lng mn-
care beutur 12 de zi ca de
cutie. Cer sa se stabileasc ca slobodnicii s se mul-
tmeasc mncare cte o jumtate cup de vin,
deorrece ei i au leaf pentru serviciile pe cari stint
ndatorati s le fac. Dintre celelalte sate st plng
sebi comunele Maieru Rodna c ele au foarte multi
divizi scutiti de impozite (pentru cari satul trebuia st pl-
teasc taxele cuvenite). Astfel satul Maieru are 16 per-
soane de acestea adec : pe jude, 2 crainici, 2hordei cari
adunt gini i ou pentru domni, 4 > braniti < dintre
cari 2 prind peti pentru domnii bistriteni, apoi alti 2 pentru
sublocotenentul din Rodna, < care le prinde raci,
slobodnic 3
Nu cunoastem rezultatul acestei plnsori colective, cci
cazul cnd erau amestecati Sasi, magistratul exercita tot felul
de presiuni asupra tranilor conationali ca acestia st renunte la
pr, astfel pkile ori se suprimau ori se
*

Incepeau s se ridice acum plnsori din multe sate rom-

nesti, mai cu samt ce - la acuza in 1751 tro-
nului de ctre Romnii din fondul regesc transilvan impotriva
pilkilor magistratilor ssesti, - imprteasa Maria Terezia ordon
s se cerceteze amnuntit chestia, cunoscut ca in 1713 sub
denumirea de Exturbatio Valadzorum. Comisiile instituite pentru
investigare descoperir in scaunele ssesti fapte uimitoare, dintre
cari unele privitoare la districtul bistritan, in special la tinutul
nostru, vor fi expuse studiu separat.
Nici numitul protector al baronul Bornemisza,
nici directorul fiscal Nicolae Endes nu erau in stare s apere
pe Romnii nostri de asupririle Sasilor. Inc in 20 lanuarie 1751

www.dacoromanica.ro
12

cerea inspectorul sas al depertinentei rodnene dela magistratul

Bistritei privitoare la stabilirea de impozite pe fiecare
cap, fr considerare la btrnete ori slbiciune pi vduvie, apoi
pe dieci, pe cei pgubiti de ap pi foc, pe piue etc. Merge pn
acolo inct chiar pi prclabul orenesc, cnd e trimis prin
satele romneti, incasseazg pe nedreptul pentru sine dela fiecare
sat cte I 2 cr. pi alte taxe dup berbecii anuntati. lar cnd
directorul fiscal s incumt ridice glasul in favoarea ste-
nilor romni, atunci senatorul Georg Tckelt scrisoare
tat din Sibiu la 23 Martie 1751 s mir cum de directorul ii
poate lua in aprare pe obraznide.
Dinteun tablou compus in 1753 s vede c satele distric-
tului rodnean plteau zciueli (dijme) dup fn, cucuruz, orz, ovs
cnep, seminte, rachiu etc., pi totui mai aveau
teasc pi impozitul numit nona, adec 9 prti din sut, 9
dup fiecare fiorin pltit ca impozit, ori 9/100 parte a cerealelor
dijmuite. Tot atunci se constat in alt tablou c din morile dis-
trictului valah au in cassa oraului Bistrita banii realizati
din urmtoarele cantitti de cereale: in 1749-21 cubuli, 1750-3
c., 1751- 17 c. pi 1752-3 c., calculndu-se cubulul cu cte 60
mierte.
In acest limp magistratul, precum amintisem mai sus,
aduna documentele spre a dovedi c posed toate drepturile asupra
Romnilor din Valea Rodnei. Astfel not din 11 Septemvrie
1753 se afl specificate urmtoarele documente, interpretate pro
domo pi expediate cu grab la Sibiu deputatilor bistriteni:
a) Confirmarea de ctre Regele Vladislau a dispozitiei
gelui Matia c pmntul Rodnean valah ad fie scos din comi-
>

lain! Solnocului interior pi incorporat la oraul Bistrita pi districtul

(Herausziehung oder Exemption des Rodnaer undt Walla-
chischen Grundes aus dem Szolnoker Intern. Comitat und
verleibung der Stadt Bistritz und deren District). b) scrisoare
din 26 Febr. 1609 a functionarilor comitatului atre
gistratul bistritan, in care aceia spun au aflat despre bunele
cesorii
vecintate.
-
privilegik eu
Alte 3
sunt inzestrati Bistritenii, deci - precum ante-
apa pi ei voesc s treasc cu Bistritenii in bun
din 15, 18 pi 21 lunie 1654 semnate
de Sigismund Banffi in numele oficiantilor din Solnocul in
care acetia cer permisie dela Bistriteni s poat circula pi

www.dacoromanica.ro
 prin satele ouA din 15 20
lunie 1654 ale lui Petru Torma cu informatii privitoare la tinuta
magistratului bistritan <. e) copie a scrisorii din 16 lunie 1654
care Bistritenii oficiantilor din comitatul Solnoc.
Voia adeci magistratul s dovedeasca cu aceste documente,
drepturile sale nelimitate incontestabile, admirate respectate
chiar de functionarii comitatelor invecinate, in toate ches-
privitoare la locuitorii districtului valah se adreseaz numai
cOtre magistratul bistritan.
In timp voinicosii deputati bistriteni nu inceteazi s
scrie din Sibiu in continuu despre renitenta Rodnenilor, iar in
scrisoarea dela 28 Sept. 1753 recomand s li se aplice acestor
chiar
COI de mare pond punea magistratul bistritan pe faptul s
aib in districtul valah ca reprezentant inspector pe cel mai
destoinic dintre se poate vedea din actul d.d. 12 Mai
1753, in care vorbindu-se despre diferite instructii date deputatului
lohann Friedrich Klein de Straussenburg trimis la Sibiu, intre al-
tele se accentueaza : devenind vacant postul de inspector in
districtul valah, in care in timpul inspectoratului senatorului Schuller
s'au o multime de neregularitti s'au iscat nenumrate
procese, spre a pune capt odat multor plnsori ale stenilor
valahi pentru de a cuvenit fru pe contribuabili; trebue
s se procead cu mult cumintenie trebue s se
inspector, dup exemplul antecesorilor, un funtionar care si stea
fat tuturor greuttilor. Acela trebue s fie rezolut
pentru de a suporta strapatele, apoi inomis trebue bine
limba deci pentru amintitul post corespunde
toate deputatul nostru lohann Friedrich Klein de Straussen-
burg.
In 6 Oct. 1753 se plng stenii din impotriva comi-
sarilor Martin Kreusel jun. Johann Kleinmann, ci acestia
au dela economi nonelec, totusi pe steni
in mod rusinos, injuri, ii bat pi le cer bacsise. pe
Vasile Pop legat nu dat liber ce nu s'a rscum-
Oral cu 4 mierte de gru; tot au fcut pi cu lui Ion
Poienar, care a trebuit le drueasca o de pi ceva bani.

www.dacoromanica.ro
Faptele erau alt de de ast dat chiar
tratul, spre a salva mcar aparenta, reprob procedeul comisarilor
som s nu mai s inapoieze untul cerealele
stoarse dela oameni; de alt parte ordon Nsudenilor
dea ascultare comisarilor, s nu-i defaime s le ofere mncarea
cuvenit.
Vznd magistratul cd locuitorii districtului valah pltesc
tot mai anevoios birurile, recurse la mijloace nedemne ls s
se publice in 6 Mai 1754 prin sate, dard oamenii vor plti
toate restantele birurile curente cari orasului
atunci vor fi scutiti de contributiile stesti. Dar momeala
nu prea prinse, cci dup aceea inspectorul depertinentei
s plngea c stenii nu voesc s plteasc nici o
stant de vamsug, taxele impuse pentru folosinta muntilor,
deci propunea s se ia msuri drastice.
Era apoi foarte mult magistratul de soarta crsmelor
sale, mai cu seam a celor din Zagra, Telci, indeo-
sebi Rodna. Aci era crsmar sasul Peter Roth, al crui nume figu-
reaz multe certuri. Cu toate c orasul in
1754 conventii severe crsmarii, ca venitele s ct de
bine, totusi Romnii adnc nemultrniti faptul cd i
venitele grase dup beuturile vndute in crsmele stesti s
tot in lada nesatioas a orasului, a manifesta ostil
aceste mijloace de acaparare. protocol din acel an
aflm cd ca ocazia soborului tinut in reprezentantii satelor
orasului se produse mare tulmut. La investi-
garea ordonat de magistrat se constat c la sobor au fost
prezenti protopopul toti preotii din circulus inferior, iar unii
steni depuser cd s'a iscat chiar la ndernnul preo(ilor.
E de remarcat c magistratul incepe acum s aib tot mai
mult de pi preotii mai ales ocazia conscrip-
tiei ordonate in 1754 in vederea introducerii noului sistem de
contributii numit Seebergian dup iscoditorul urzitorul acelui
sistem, comisarul pentru Ardeal consilierul de curte Martin Za-
Wankel de Seberg.1) Acesta la 18 lunie din Sibiu
') Vezi date in brosura lui I. O. Schaser : Denkwrdigkeiten aus dem
Leben des Frh. Samuel Bruckenthal, Hermannstadt 1848 pag. 6-7.

www.dacoromanica.ro
Bistritenilor in materia la minele de
din accentund sftuind c trebue s se
fac cu Cu acest slujbap parvenit Bistritenii intretinur
tot timpul intime legturi pi neintrerupt il informau despre
toate evenimentele de interes comun, trimeteau copii de pe
toate documentele expediate guberniului.
Privitor la preoti
constat
- intr'un conspect orenesc se
popii districtului valah datoreaz in 1754 taxe res-
tante de punat, pe oi, boi, cai pi porci, in suma de 108 11/2
cr. - not d. d. 12 Septemvrie 1754 magistratul zice ur-
mtoarele:
Preotimea din district caut s-i apere pe toate aile
rudeniile, ca s le scape de biruri. fac cei doi popi din
brioara, cari de altfel acapareaz cele mai bune moii. Contri-
butia acestora la vamsug-ul satului - la suma taxelor de
pltit pentru punatul oilor la munti - care pentru Rebrioara era
fixat in 1753 cu 1900 iar in 1754 cu 1842 78 cr. ar fi tre-
buit s fie in 1753 de 272 iar in 1754 de 160 11
cr. Ei att in anut trecut in timpul de 8 ani incoace
n'au voit s presteze nimic. Dac super-intendentul ssesc, ori
primarul orapului, ori vr'un senator ar voi s oi la munte,
ar trebui s plteasc vamzug-ul, pe care il pltesc preotii evan-
gelici. Preotii valahi aduceau mai ca vamsug magistratului :
desagi, lumini de cear etc., acum ipi libertate care
trece in lesarea drepturilor oraului. Ar fi bine s li-se publice
c nu li-se admit pe munti dac nu rfuesc taxele pro 1753-4.
Apoi tot ei, preotii, mai vnd rachiu pi mied, cum pi cui voesc ;
dup pmnturi censitare nu vreau s plteasa nici impozite nici
dijme; iar pe functionarii satelor pi pe slobodnici amenint cu
excomunicare (afurisenie), dac le vor trada moiile, oile etc.
De alt parte arhidiaconul nsudean se plnge in 17
Noemvrie la episcopul Petru Paul Aron de Bistra pentru nedrep-
ttile comise cu preotii, privitor la diferite contributii. Tot
arhidiaconul Atanasie adreseaz in 22 Noemvrie din Nsud
gistratului bistritan o scrisoare in care ii descopere multe doleante
imprtindu-i plnsoarea vldic declar cA niciun preot,
capelan, diacon ori subdiacon la un eventual
interogator, cci altfel are sA grea pedeaps.
In 15 Decemvrie 1754 episcopul Petru Paul Aron ii
arhidiaconului cA la conscriptie s prezente datele clespre toate

www.dacoromanica.ro
persoanele ecleziastice, incluziv pi cantori; la caz
acestia vor fi tns conscrisi contribuabili, ei n'au s pres-
teze nici un impozit pAmnturi, agriculturA etc. Dard veun
preot a prestat ceva in trecuti, s se noteze suma pi cate-
goria contributiei, fie chiar vr'o pedeaps ori alta
dela el, pi despre toate aceste i-se trimit un tablou episco-
pului la Blaj.

ingrijitoare pentru bistriteni determinA pe magistrat

adreseze in acest an guberniului o multime de plnsori impo-
triva Valahilor >antisignanos (conductori, corifei) accentuAnd in
deosebi a Rodnenilorc (unbndiges Wesen der
Rodnauer). lar privitor la ilntreaga depertinenf magis-
tratul face o de constatAri, d porunci aspre pi ia diferite
msuri, dintre cari aci ca unele, dinteo
1754, Mai 10. - se publice judetilor pi sAtenilor din dis-
trictul valah :1. nu se mai dicteze pedepse bAnesti, executii
pi legarea la stlpul de rusine (Pranger). 2. Toate zilele de lucru
pe cari stenii le fac pentru fie Insemnate pe rvape pi
contrarAvase. 3. Porunci privitoare la crsme. 4.
pi distribue scrisorile. 5. nu se imprumute nimic tirea
magistratului. In fiecare sat sO se insemne numele proprieta-
rilor de cldri de fiert rachiu. 7. Fiecare Wean repare casa.
8. SO fie tinute in ordine cvartirele militare. - apoi dife-
rite porunci privitoare : 9. paz; 10. lupi, cioare, pi ;
11. gunoae; 12, tors, 13. pduri pi stejeri ; 14. de contri-
butii ; 15. slujbe in munti.
Casa in care locueste Vasile a Popei Maftei, fiul cel mai
mic al proprietarului aceleia, este mai potrivitA pentru
Rvapele pentru impozite sunt gata in toate comunele, cu
exceptia Lesului pi Telciului.
In fiecare dintre cele 21 comune s'au distribuit cte un vas
de o (Vierteils-Maasz).
Mai 14 - Dintre judetii chemati la se prezent cei
din Maieru, Rebra mare, Sngeorz, Vrarea, Feldru, Rodna, Rebri-
soara, pi Salva. Acestia raporteazA altele in Salva
sunt 34 de fiert rachiu, parte ale preotilor parte ale
nilor. Li se ordon judetilor niciun Wean debitor s nu mai
cameti tirea instantei judiciare orpenepti, alfel
vor Si prea agravati cu plata dobtizilor ilegale.

www.dacoromanica.ro
 Rus dela Rebra mare cu doi ani
la ordinul magistratului s'au luat dela Valahi pucile, el a
dat-o pe a sa primarului de atunci Vasile Tocore; acuma e pier-
deci cere restituire.
Comisarul Peter Theil e trimis la Sntioana cu
aceste ordine : 1. Judetii fie serios ca
gata calculate adunate impozitele cu
renitentii conform ordinelor anterioare. 2. Precum
se face la impozite, juzii s predea Wean cte un
separat, pe care se insemne pe o lature zilele de lucru pres-
tate pentru ora in sat; pe lature cele prestate ora.
3. cu morarul se un deviz de cheltueli
pentru cele ce sunt de la 4. se caute
cu din Sntioana un pe care se construeascA moara.
5. S se construeascA din nou ori s se repare drumul din jos
de sat, rupt de
Sntioana. 7. Comisarul
. se repare i crma din
ordone ambelor sate ca in apropierea
comunei o de pajite.
Slobodnicului Lazar s i-se ordone ca, incepnd din
s viziteze in toate satele districtului valah noodle
monesteze pe pe funclionarii curAtenie
reparatiile necesare, iar despre cele experiate rapor-
teze. Tot acel slobodnic controleze ce au isprvit la
locuinta ofiterului. Apoi controleze in toate satele sunt
gata impozitelor. Strjile din toate satele s stea in tot
momentul la dispozitia juzilor, ca fi pu-
ziva-noaptea. In se incasseze verse restul de
vamsug : 86 dela fostul slobodnic Sandul. Apoi se publice
nimeni nu cuteze a cuiva vr'o de-a anunta
judecAtoria oraului, ca constate dobnzi legale
ori ilegale. NsAudenilor li-se ordone s-si crma in stare
slobodnicul Lazar va in cteva zile
peditia de mai sus, va avea in satele cercului din jos,
iar Todor Feldrihan din Rebra mare in cele ale cercului din sus,
ca publice ordinul privitor la plata datoriilor; apoi contro-
leze nu cumva s ici-colea rachiu strein i
ca satele valahe furnizarea lemnelor de foc pentru
oraului.
Mai 16. - Au furnizeze oraului Rodna: grinzi de cte
5 stnjeni, 2 lemne pentru pereti, 16 corni 333 ; Maieru :
7+2+17+334; Sngeorzul: 7+2+17+333.
Slobodnicul Ion Rebrean e trimis butoaie de rachiu
pentru crmele din Rodna Maieru.
2

www.dacoromanica.ro
 Mai 18. - Haiducul s Un utoiu de vin la
crsma din Rodna.
Mai 19. - La avizul in Mocod a un bou, e trimis
pstorul de din oras, cu slobodnicul Filip Rebri-
sorean cu un priceput din Terpiu al cerceteze cazul. Acestia
in 20 Mai raporteaz cA in Mocod se de vite.
Mai 22. - Din nou sunt trimisi slobodnicii Lazar Todor
Feldrihan sA controleze in sate rvasele sA le ordone stric-
judetilor, ca acele sA fie in ordine cA la poruna
datA sA le poat aduce gata in oras. Mai departe sA le
judetilor cA in viitoare slobodnicii
au sA se prezente in ; ceice vor absenta vor fi pedepsiti
25 lovituri de baston.
Mai 25. - Li se publicA judetilor observArile privitoare la
rAvase, apoi ordinul cA magistratului nimeni sA nu
teze a dela altul casA ori altA proprietate.
boal de vite in Beclean, Ssarm, Piatra Chiuza, este
strict interzis sA mn cineva boi din district pe jos.
a Hogii SAngeorzan raporteaz in numele
tului Maieru cA conform denuntului Isip, Maramuresenii
s'au sA-si mn oile pe ,
adiel pe Putredul pe Ineu. La acestea vamesul din Rodna ob-
servA cA pliesul de acolo a fost pe amintitii n'a
vite streine. In consecint, rapoartele contradictorii,
gistratul prin cApitanul Neubaur ca un
preun un stean din Maieru sA iscodeascA pe munti
sA aduc informatii sigure.
Inspectorul pliesilor sA ordone judetilor ca acestia sA dea
plAiesilor steni de cti au nevoie ca sA adune dela oameni
toate puscile.
Grigore lanul, Scridon Ion Tlnase, Ion Butaci
Ion se plng in numele Salvanilor, el Hordouanii au ri-
dicat o cruce pe un din hotarul salvan, aceasta ei n'ot pot
admite, deoarece cu 12 ani o comisie a privitor
la mejde cA locul din chestie rmne comun ambelor sate. Hor-
: Ion jude, Vasile Rus, Vasile Miron Vasile
Georgii afirmA cA n'au ridicat crucea ca semn de ci ca
semn de adorare divinA. partidele nu sigur unde le-au
stat movilele, magistratul hotreste ca ambele sate sA foloseascA
acel ca pAnA acum, iar dacA Hordouanii vreau sA se in-
chine crucii, s'o ridice pe alt din hotarul Altminteri au
sA in pace se va face constatare definitivA mar-
tori la fata locului, pn atunci cerealele au fie crutate de
cAtre amndou partidele.

www.dacoromanica.ro
 Din cele expuse ad se pot desprinde contururile
nenorocite, in care se gdseau Romnii tinutului nostru IS-
sati timp de trei secole prad arbitrajului Sasilor bistriteni.
matiile juste erau indreptate, multe altele, mai cuseam
impotriva cA erau priviti ca de cAtre
gistratul orasului Bistrita, pi ca atari erau nu numai irnpovrati
drile regesti, pe cari ei bine cA trebue s le plteascd
- nu ca iobagi, ci ca liberti, - ci erau extorcati felurite
pozite, suprataxe pi contributii ilegale pi ruindtoare.
E de observat cA in cadrul descrierii luptelor ce de
aci incolo va fi vorb de multe chestii, cari vor putea pi vor trebui
sA formeze obiectul unor studii separate, ca spre pild : chestii
preotesti pi muntii pi alte proprietti, raporturi cu
ramuresenii Moldovenii, certe de diverse comune,
procese particulari etc. Toate acestea vor fi atinse in mA-
sura in care stau in cu obiectul aci tratat.

1755
Conscrip(ii. - Soboarele din Salva. - Inceputul rAsvrtirilor
- Comisia
Urmeaz anul plin de agitatii 1755, dela care se poate zice
cA incep mipcrile mai serioase de revolt. In districtul nsudean
se continuau se controlau conscriptiile prin censorii
anume spre acest scop de apa numita comisiune diriguitoare (di-
recited) in fruntea sttea ca prezident contele Ga-
briel Bethlen, avnd sine mai apoi pi pe nou numitul
misar gubernial de Bistritenii defel nu
erau multmiti cu procedeul amintitilor censori, ceeace se vede
din punctele suplicii adresate in 2 lanuarie 1755 de magis-
tratul Bistritii, acelei comisiuni.1)
In timp magistratul scriea pi patronilor : consilierul

gubernial Midzael Czekelius de Rosenfeld secretarului Brucken-

acuznd pe censorii in districtul valah cA atenteazd
V. cArh. Som. Nr. 11 p. 90.
2) Ca s se ce puteau astepta districtului nisudean dela
astfel de oameni, e necesar se noteze ca o de extrem fariseism faptul,

www.dacoromanica.ro
la drepturile orasului ale natiuni att
tribuabili, adic pe locuitorii satelor romnesti, si nu se lase con-
scrisi ca iobagi, cu toatec fost posedati de totdeauna
ca atari, cum trebue si fie In sfrsit magistratul ruga
pe susnumitii doi functionari guberniali s in aparare pe Bis-
triteni cu drepturile s ordone censorilor, ca ei s se ocupe
numai cu afacerile de manipulare (conscriere impozitare)
credintate iar si nu critic amestecndu-se in chestii ju-
risdictionale.
Nu rmneau in urm nici comunele noastre romnesti
cari cu acel prilej asemenea adresau plnsori att contelui Bethleni)
ct tablei regesti din Osorhei (Trgul Mures); aceasta 24
Februarie 1755 publics decizia2) cd din comunele distric-
tulai viitor n'au privifi ca iabagi.
Dar si vedem ce se petrecea tot atunci in district. Inteo semi-
soare expediat in 5 lanuarie din Rebrisoara magistratului, prc-
labul Gunesch - care pe censori - scrie:
citat pe popii valahi, Mire acestia era Popa Mitru din
cnd am

i el a rostit vorbe inadmisibile, iar popii au declarat c conform

ordinului primit dela vldica nu vor lasa s fie conscrisi.

In 16 lanuarie comisarii lohann Hennrich Johann Gunesch
raportau lui lohann Friderich Klein a Straussenburg, inspectorului
depertinentei isprvit luerrile in Telci, Feldru,
Rebra mare, ci popii din Hordou Telci s'au
opus conscrierii. Ajungnd ei 15 la Nsud, au trimis pe jude
pe btrnii Ion Corni, Todor Cretul Vasile Matei (a Mte-
oaii) la protopop la preoh intrebarea dac se supun
decretului Maiesttii Sale, dac las, ori nu, si li-se consem-
neze propriettile. La aceasta protopopul In numele preotimii rs-
aproape patronii sasi ai Bistritenilor, dar mai Bruckenthal,
in nenumratele rapoarte inaintate guberniului transilvan din Viena
in chestii cari priveau peste tot pe Romnii ardeleni, ii prezentau pe acetia
ca stnd pe cea mai inferioard culturall in tot chipul
Valahilor nu li se pot da drepturi, ei n'au in cari
se cultive. Ei, dar de alt parte nu tot acei matadori sasi ii impiedecau pe
valahi dela cercetarea tratau in modul cel mai nedemn brutal ?
') V. Arh. Som. Nr. 11 p. 93.
2) V. Arh. Som. Nr. 11 p. 94-95.

www.dacoromanica.ro
 21

punse el el popii si nicidecum nu admit fie conscrii,

ei uniti pi neavnd dela episcopul nici un ordin in
privint. lar dac alti steni contribuabili vor cuteza comunice
manipulantilor date privitoare la preoti i bunurile atunci ei
in calitate de slujb4 ai altarului vor merge la biseria, dar pe
nici unul dintre credinciosii n'au sd-I mai cuminece pi cunune,
nu vor boleza pe copii, nu vor kmormata pe nimeni pi la Bobo-
nu vor umbla cu crucea. aceste chestii religioase -
continu delegatii oreneti - pentru cari nici comisarii nici
censorii nu pot lua rspundere, ca s nu li-se impute veun odium
religionis ei informeaz pe magistrat, ca acesta la rndul
raporteze instantelor superioare comisiei directive apoi
le scrie comisarilor la Feldru, c ce tinut s observe mai in-
colo in aceast chestie.
scrisoare de d. Rodna 24 Ian. inspectorul Klein rapor-
teaz magistratului a vizitat in Salva pe ceice la tabe-
lele de conscriere ; apoi spune imediat dup sosirea sa la
sud a pi pe la protopopul care i-a cetit o scrisoare a
copului valah >aus einen hohen Ton mit mir spiach . In
soare nici curatorii (Kirchenvter) n'au oh plteasa veun
impozit.
In 27 lanuarie comisarul Bressler scrie din Salva
spectorului depertinentei cl ceeace el a profetit privitor la dis-
trictul valah, s'a implinit. Adia, azi dup amiazi s'au prezentat
protopopul, popa Vasile, popa Mitru cu alti preoti
pi locuitori din Nsud, Mocod i Mititei dupke
(legten nieder) censorilor 3 monede de cte 17 cr.*) in nu-
mele depertinente, protestnd cl nu fie privifi ca iobagi,
ci ca oameni liberi fie conscript ; cerur li-se spun
c cine e Urheber derlei unverantwortlicher Sache. Dect s lase
s se intmple apa ceva, mai bine sunt gala s piece la Viena la
Carte. In viitor nu mai vreau dea nici dijma. Intre altele popa
Mitru zise: Domnii Bistriteni apa au distrus acest district, pi
acum vreau sd-i fach pe oameni iobagi, ceeace nu se va intmpla
niciodat. Bistritenii nu sunt grofi nici baroni ca iobagi
etc. Dupce contra sa a comisarului - zice Bressler - nu
Procedeu obisnuit la proteste ori initieri de procese,

www.dacoromanica.ro
22

vorbi nimeni nici nu s la el, astfel nici el nu zise alta

dect att, c popa Mitru bage de ce vorbeste, ca la caz
de va fi nevoie, s poat dovedi. Censorii se referir la ordinul
primit dela comisia directia Incidentul acesta dur multe
(Geschrei) o apoi dup o protestare, se
deprtar cu totii.

Scurt timp dup aceasta deodat magistratul comisarii si

aflar prin spioni c Valahii au tinut soboare i Salva.
Imediat fu ordonat investigatie chestie la somatie se pre-
zentar in 31 lanuarie fcur depozitii urmtorii :
1. Nechita Brdan, locuitor din Feldru depune ch ieri in 30 crt.
din fiecare sat al cercului din sus au fost citati cte 7 contribua-
bili spre a tinea sobor Acolo judele in prezenta protopo-
pului a altor preoti valahi i-a legat cu jurmnt ca, duphce
la coscriptie ei au fost insemnati ca iobagi, se opun superio-
rittilor, s inceap proces inaintea staturilor din pricina aceasta
dac va fi necesar s mearg la Maiestatea ; iar chel-
tuelile, orict de mari ar fi, le avanseze ei contribuabilii. Toate
s'au Mcut de ctre steni, dar numai in urma ordinului
primit dela protopop c celce la porunca sa nu se va prezenta
in numitul sat nu va consimti la chestiile propuse de el, acela
va ajunge la ocar batjocur.
2. Lupul Petri din Vrarea depune c la
din satul su au fost : Grigore Flore
Gavril leremie, Popa Vasile martorul. Intrunindu-se
acolo cu multi din alte sate, au fost de judele din Rebri-
soara casa popei Andreiu, c nu vor permite s fie conscrisi
ca iobagi.
3. Simion a din confirm ch intrunirea a fost
la Popa Andreiu; unde din pricina amintit au fost asemenea ju-
rati : Ion Bote, Toma Vrvari, Andrei a Preutesi
Nimigeanu (Cute).
4. Vasile Mrcus, jude Sngeorz spune la fel cum depu-
sese Nechita Brdan, cu adausul ch la au fost pre-
Leonte Buriac George din Rodna.
5. Ursul Savul ginerele lui din Rebrisoara zice c
trupopul a pe districtuali la revolutie.
6. Lupul a Mihalchi din acelasi sat zice c el a fost trimis
de sat cu ordinul, s numai la unde va afla
valachi care i vor spune ce are de fcut.
7, Ion din Nsud depune c de-a pleca el

www.dacoromanica.ro
 23

de acas, 7 steni de aici impreunf altii din fiecare sat

al districtului s'au adunat in sus de comuna Nsud apoi cu
impreun au plecat la Feldru, unde a fost protopopul
cu multi altii.
8. CrAciun a lui Gvrilut din Salva spune din cercul in-
ferior al districtului valah, adid din jos de Nsud, s'au adunat
din sat ctiva la Petru Zgreanu in Salva, unde a fost pi
ptrupopul diferiti preoti.
9. Tofan a Toader din Maieru spune c la conjuratia din
Feldru au fost de din Maieru urmtorii : Scridon Ciute, Toma
Olar, Pinte Bosca, Grigore Crciumar, George Prle, Demian
coae, Petru Socoae judele.
10. Judele din Ilva depune c la adunarea din din
satul au fost fat: Petru Gacii, Ion Crsti, Gavril Plies,
a lui Vasile Mare, Grigore a lui Vasile Mare pi Gavril Sn-
georzan, pe cari el judele i-a trimis, la un ordin inscris al pro-
topopului.
11. Judele din Rebra mare spune din acest sat au fost
prezenti la conjuratie : Simion Ciocan, Vrtolomei Vsies,
Grigore a Mriutii.
12. Judele din Vrarea mrturiseste c la conjuratia dela
Feldru au fost el martorul cu Grigore Popitan, Gavril leremie
cu preotul satului ; mai departe : protopopul i-a pus joare
c ei nu se vor supune intentiei magistratului de a-i declara iobagi.
13. Judele din Hordou zice la adunarea din Salva au fost
fat din satul Leghi Alexa Partene Miron.
14. Vasile Puiul din spune c dela ei au fost fat la
adunarea din : Simion Rusu i Ion Moran
Dintre 14 martori vedem pe unii fricosi, ori ireti, ori
indatorati magistratului, cari nu depun favorabil pentru constenii
popii despre ceeace altminteri ne dovedeste pi incidentul
petrecut cu o zi mai trziu protocol magis-
tratual astfel :
In Februarie 1755 cu prilejul cnd valahul din Feldru cu
numele Nechita Brdan, pentru vorbele sale necuviincioase i ne-
permise rostite la adresa superiorilor si avea s-si primease
deapsa meritat, subsemnatii s'au obligat sus pi tare cu strngeri
de mn, ei in viitor nicidecum nu se vor mai amesteca in
afacerile de deoarece ei sunt mai multi, cari
niciodat nu au consimtit acele chestii ; dac cineva din
mijlocul ar cuteza s intreprind ceva impotriva magistratului,
atunci vor suferi cu totii pedeapsa de 100 lovituri de bete.
Din Mocod: Vrtoc a Cotoc, jurat ; Mititei : Toader Du-

www.dacoromanica.ro
24

haschi, crainic ; Nicolae Echim, ; Zagra: Drgan Chifor

jude, Man Simion, jurat; Bichigiu: Toader Runcan, jurat; Telciu :
Ursul Hondrarului, crainic; Hordou: Ion Andrie, jude; Salva :
lacob Gavril, jade, Crciun a Gavrilutii; Nsud : Ion Corui,
Ursul Onigoae (a Negoae); Rebra mare: Vasile Borti,
rarea: George a Petri, jude; Feldru : Simion a Oniti, crainic, Ne-
chita Brdan, jurat ; Ion Vrrean, jude; Le: Vasile Puiu,
crainic, Mafteiu a Popii, jurat; Sngeorz: Vasile Mrcu,
Maieru: Tofan a Toader a Samsonesi, crainic; Pintea Boschi, jurat.
Se vede c dup tinerea amintitelor soboare au plecat dele-
gati ai stenilor la Sibiu reclamatii, deoarece in 7 Februarie
magistratul bistritan adreseazA guberniului rugarea, ca Valahii
tumultoi, cari din cauza conscriptiei au plecat plnsori nein-
temeiate la Sibiu, s nu ascultati, ad nu li-se dea crezare
de ce va sosi dela magistrat raport detailat in chestiec
Tot in acest sens magistratul in 7 Februarie pi coman-
dantului general conte Venceslau Wallis, adaugnd c tumultul
Valahilor poate avea consecinte funeste . Apoi roag pe general
s-i retin pe delegatii valahi acolo va sosi raportul magis-
tratului, cci rsvrtitii dovedesc ganz ausserordentliche Hals-
tarrigkeit und Widerspenstigkeite pi din partea unui sat s'a trecut
la Ttlichkeite; vreau s impiedice serviciul preanalt, deci
neralul s dea ordin cavaleriei din comitatele ca la caz
de nevoie s in ajutor.
Suplici pi rapoarte similare trimite magistratul i altor auto-
comisiei directive, secretarului gubernial Bruckenthal etc.
artnd urmrile dezastruoase pentru publicul bistritan pi cernd
s se tin inchizitie prin doi cancelariti guberniali, dintre cari
> unul s fie sasul In toate scrisorile se accentueaz
gexcesele calcine grozave<.
Altminteri, despre toate evenimentele extrem de ingrijitoare
pentru Saii bistritenie, petrecute in zilele precedente, sus numitul
inspector Klein adreseazA magistratului in 8 Februarie urmtorul
raport informativ :
Raport concepiat spre a informa deocamdat pe magistratul
din Bistrita fr' de vr'o inchizitie formal, ci numai in baza celor
aflate insemnate de I. Fr. Klein a Straussenburg, senator or-
enesc i inspector al depertinentii valahe.
Valahilor din depertinenta Bistritii niciodat nu le-a trecut

www.dacoromanica.ro
 25

prin minte s nege ct de putin supusenia fat de publicul

(orsenii sasi) de aid. Dimpotriv la fiecare ocaziune dat -
spre pila cnd vr'unul era reclamat de ctre un nobil strein -
se indatinau constant zic : Noi nu
ai . Acest drept de proprietate (jus possessorium) al
orsenilor nu l-a mai contestat nimeni din timpul cnd li-s'a
ferit incoace. Numai cu prilejul acestei conscripfii censorii ambelor
grupuri din districtul valah le-au pus locurile valahilor
nostri : Oamenilor, magistratul vrea s v inscrie ca
iobagi, deci v prefac atari ; sunteti multmiti cu aceasta?
Astfel de propozitii au auzit acesti oameni de prima dat in
timp, in Suplai, dou sate deprtate aproape cale de o
zi deolalt, in 25 26 Nov. 1754. Prin aceasta au fost natural
adusi la gnduri, pe cari nu le avuser niciodat. oare cine va
zice: nu vreau s fiu liber, dac este intrebat. cum s nu
vin recalcitranti, cnd noi, mrturisind adevrul, nu ne-am prea
indtinit s-i numim iobagi, ci domnarie muncitori ai orasului,
cu toatec-i priveam totdeauna ca iobagi legitimi. Despre ceeace
cenzorii ambelor clase disputau mult cu functionarii notri
(manipulatoribus domesticis) continuu corespondau cu
ei. Pncnd in fine in intelegere cu projudele cu ceilalti
gistrati afltori atunci aci, i-am determinat pe censorii dela cele
dou grupuri cari lucrau in districtul valah, se abtin dela
ceart pnke ne vom putea intelege mai deaproape cu magis-
tratul. apoi continuar in liniste lucrrile pn ce sosi timpul
cnd ambele grupuri ocupate ambele noastre districte venir
pe srbtori in oras. Cu acest prilej raportarm in scris comisiunei
directive, censorii in Ian., iar noi in numele orasului in 2
In urmare norocirea s primim 11 Ian. rspuns favo-
rabil, dup care toti censorii, cu exceptia lui Darvay Ferencz, se
linistir nu mai incurcau (irre machten) cu niciun cuvnt pe oa-
nostri. Astfel la grupul meu, unde sunt censori Paulus Nyilas
asesor din Solnocul mediu Nagy Ferencz din scaunul Mure-
sului, toate decurgeau mod cu totul linistit.
La celalalt grup insk pe care il vizitai in 23 Ian. in locul
projudelui, am aflat de tot alt situatie. Indatke simtii aceasta
aflai censorul de acolo nu lucreaz bine printre valahii nostri,
am plecat la grupul meu la Rodna de toate am dispus
ca, - dupke noi chiar conform noulor dispozitii aveam lu-
crrile gata corectate in concept, - pentru scrierea in curat cen-
sorii acestui grup in oras. Apoi am scris celuilalt grup
fac la fel. Darvai, care asemenea este. un asesor din Solnocul
mediu, contrazise de ctevaori voia continue in Salva cu
scrierea in curat, pe care o incepuse ca celalalt grup Rodna.
Atunci eu am scris secretarului nostru acel grup c cen-
clac

www.dacoromanica.ro
26

sorii lui nu vreau s vin cu buna in oras, el si impacheteze

scrisorile s singur la oras. Paulus Nyilas, pe care con-
vinsesem Darvai lucreaz ru, scrise acestuia din Feldru
despre cltoria la Bistrita, zicnd ca el, Darvai, vin la
spre a scrie in curat.
Intre timp fr' de functionarilor secretarilor
nostri, in 26 lanuarie in orele suspecte ale noptii, Darvai se
adune stenii din Salva la cvartirul su din nou le expuse ci
magistratul vrea s-i inscrie ca iobagi, apoi intreb dac vreau s
se recunoasc ca atari. Urmarea fu CS oamenii devenir extraor-
dinar de agitati. aceasta cu att mai vrtos cci preotii in
tot timpul decnd le era cunoscut nu-i priveau ca
bagi, in tot chipul s se magistratului ti la
nici un cz s nu permit s fie ca iobagi. Dup insti-
garea lui Darvai, in ziva urmtoare, adic in 27 la initiativa
preotimii, dar mai ales a protopopului ginerului sdu Popa
Mitru se tinu o adunare in Salva. La aceea chemati din fie-
care sat al cercului inferior al districtului valah preotii impreuni
cu un oarecare numr de steni. Indatke sosir ctiva din cei
convocati in Salva, se prezent protopopul cu ginerele
Popa Mitru, apoi ctiva alti preoti insotiti de o mare multime
de popor (Pbel), cam la 3 ore p. m. in conscriptorilor,
adresndu-se numai ctre censorii maghiari, puser pe 3
bani de cte 17 cr. apoi in numele intregului district valah pro-
testar contra inscrierii ca iobagi. Despre acest protest ei
rur un certificat dela censori, nu-1 primir. Darvai cel mai
btrn censor fi extrdat, censorul mai Beniamin
Nagy se opuse. In timpul discutiei att popii valahi ct poporul
a rostit foarte multe vorbe necuviincioase, dintre cari fie amintite
numai urmtoarele zise de Popa Mitru : din Bistrifa nu sunt
grofi baroni ca ; nici s nu dea Dumnezeu si
figureze Romnii ca iobagi ai aceste expuneri ne-
asteptate oamenii extrem de agitati (aufgebracht) cu mare tumult,
fr' de-a vorbi vr'un cuvnt cu secretarul nostru, se deprtar.
Intentionnd secretarul raporteze ce s'a intmplat in
Salva, trimise dup judele satului ceru un curier care si-mi
aduc o scrisoare la Rodna. Abia plea judele dela secretar
indat venir la acesta doi cari in numele protopopului
somari si spuni el a cerut curierul spre a raporta in
teria contributiei, ori privitor la alt prestatie imediat regal. In
cazul acesta va cpta curier, altminteri nu. Atunci secretarul
le rspunse c pe ei pe popi nu-i impoart chestia, dac
sfrsirea scrisorii nu va sta aci gata un curier, el imediat va or-
dona s fie bine ori judele ori subjudele. Abia
dela secretar cnd din nou veni la acesta judele,

www.dacoromanica.ro
 27

cArui secretarul inc atrase atentia s-i un curier,

dac nu vrea s'o pteasc rAu. Dup care judele rspunse c el
bucuros ar face-o, preotii le-au interzis lui stenilor,
nimeni nu vrea s mearg cu scrisoarea. Atunci secretarul se ho-
s in sat un argat orsenesc o funie porunca:
dac la somatia judelui ori a subjudelui cineva va denega s-si
indeplineasc cum se cuvine serviciul cu care datoreaz, atunci
s-1 aduc legat.
Indat se prezentar la secretar iarsi doi preoti in numele
protopopului declarar nu incerce de-a bate pe primar,
cum zisese, cci atunci nu va iesi lucru ; dac ins conscrip-
maghiari prezenti cunosc continutul acelei scrisort, atunci
poate s fie expediat. Astfel dupce argatul orsnesc
cu un dup opuneri necuviincioase, scrisoarea fu
trimis.
In 28 de mas la 10 ore venir din Zagra, una
dintre cele mai mari comune din cercul inferior al districtului nostru,
cu o multime de steni de acolo in fata amintitului
grup, repetar protestul fcut cu o zi Cu acest prilej
un Zgrean numele Dumitru Slvan se purt nerusinat stri-
garb mare: umblat acurna cu
ciune) cu . Atunci secretarul nostru
il admonest voi s-1 lege trimit magistratului. La ceeace
poporul ii secretarului s nu cuteze a face ceva
c va fi ru. secretarul de mare era larma ce tcuti
erau censorii cari nu c'o singur de-a retinea pe
oameni dela transgresiunile (Vergehungen) se adres Otre
censorul cel mai btrn Darvai, cum poate el suferi ca oamenii
s-i in deobste in fat c umbl cu Aceasta
o fcu de trei ori, iar Darvai totdeauna ii rspunse pe inconjur,
in s incerce de-a mulcomi pe oameni pe o cale ori pe
alta, ii zise secretarului : Oamenii sunt foarte agitati (aufgebracht),
pi bage nu pond pe el Atunci, - parte in urma
scrisorii ce li-o trimisesem, parte pericolul ce-i amenint
in acestui popor revoltant - conscriptorii in aceiasi
zi plecar la oras.
Pe ziva de 30 lanuarie protopopul convoc o asemene adu-
nare a superior al districtului valah Feldru, deprtare
de 4 ore dela Salva. in Salva in amintitul pro-
topop expuse poporului convocat c: magistratul vrea s-i
iobagi, ceeace ei nu chiar vor trebui
la Pentru cheltuelile ce se vor ivi, fiecare con-
tribuabil plteasc acum odat 3 cr., cum in unele locuri
s'a fcut. de prestat sd n'o la reap,
ci s'o seclzestreze i agze biserici. Imbltitorii zaciuelii, coman-

www.dacoromanica.ro
28

dati de un al orasului, In 27 lanuarie mash, la

dinul su al protopopului, ar fi plecat din dac nu ar fi
ezitat unii dintre ei. Crciumile deschise in sate in folosul
nilor -- baza ordonantelor comisiunii regesti a rezolutiei
magistratuale - s nu le sufer mai mult, ei vor
vasele cari vor afla beuturi de-ale Cu un cuvnt
s nu se magistratului nimic, dect numai in ce pri-
veste strict contribufia servicial preanalt. Acel distric-
care nu va tinea tare la aceste dispozitii, are fie coplesit
de rusine pi ocar, va rupe va
din district.
Chiar duel unii denuncianti au exagerat intru dtva,
e sigur ca preotii ocazia adunrilor au fortat poporul la ti-
nerea amintitelor puncte in scopul acesta le-au luat pi jurmt
solemn.
Indatke am sosit in Febr. in pi am primit despre
din districtul imediat am cu censorii
nostri din districtul valah ce se Ei au fost consternati
cu mine cu magistratul am pe toate dile
s mulcomim aceast agitatie. mai multi dintre ei in realitate
recunoscurh greselile comise, iar unii dela nu consim-
tiser procedeul preotimii valahe pi, precum referau astfel de
oameni, din acea caus trebue sufer mult.
In 2 Febr. trirnisesem pe un curier s prins pe
greanul care a vorbit defimtor in Salva despre ca
el s fie pedepsit bastonad, spre exemplu altor. Argatul ora-
sului il pe acest in 3 satul Mocod legb la
judele. Atunci preoti care asemenea se aflau atunci in Mocod,
mai ales un anumit Popa Vasile din Salva, il eliberar pe
arestant, pi garantar el nelegat va veni ei la pi se

unde e nscut
nelin4tifi dintre
-
va prezenta inaintea
la judele din
Abia sosi
trecut,
districtuali,
in 4 Salva -
Salvanii, cei mai
prietinii lui ii venir in
ajutor, poruncir piece acasb, apoi pe argatul care
pe arestant avea s-1 in oras, il apucar de traser
din casa judelui curte, pi btur rmase aproape
mort. Apoi legat duser drum de cam o orb la protopopul in
Nsud, care nu voi pe btut la sine ci-1
mise la Salva, unde pi acum zace foarte bolnav. Pe un alt ares-
tant, pe care pandur orsenesc in timp avea
la tot din Salva, incA l-au liberat Salvanii pi au apoi
sA se agite asa, pi argatul acesta era s'o pi sA fie
tratat ca dinti. Un comisar asistat de doi soldalti din regi-
mentul Puebla, care se afla tot atunci in Salva spre a incassa res-
tantele, nu se ziel la acestea nici o vorb. Unii l

www.dacoromanica.ro
 s stea linistit camer, unde d rmase se
mai moder rsvrAtirea. Apoi afl necesar retireze
executorii de tot trziu sosi ei in oras.
Intre astfel de circumstAri nimeni nu va mai cuteza usor
admonesteze sever pe valahii nostri ca s-si implineasc
toririle, nu va cuteza s pedepseasc pe cale judiciarA acel exces
al Salvanilor, fi doar sprijiniti de putere mai
spre a da o pild celorlalte sate.
*
Urmeaz acuma alte rapoarte vesti primite de magistrat
din diferite prti, si maicuseamA dela slujbasi stesti, cari
In cea mai mare parte alesi numiti de magistrat, deci
rati acestuia, adeseori servicii de spioni ori
putin jucau un rol indoelnic suspect. primite erau tot
mai ingrijitoare pentru bistriteni alarmante pentru popo-
ratia romn mult
Astfel comisarul Peter Theil 11 Febr. magistra-
urmAtoarele:
Raportez am voit s procedez conform indatoririi mele
lui din Ilva mare, care locueste pe pmnt rodnean,
i-am dat ordin, st adune cereale - prestate orasului ca dijm
la sine la sosirea mea s le care la Rodna. El inst mi-a dat
-
rspunsul c a fost avertizat sA ducA cerealele dijmei in bisericd,
totul s'a invoirea lui. Aceasta o confirm cu sub-
scrierea mea.
Alta. In 15 Februarie 1755 se lonascu din
Bichigiu, actualul crsmar orsenesc biru domnesc de acolo,
raporteazA cA locuitorul din acel sat, numele Todotan a
care tact a fost la cunoscutul sAbor din Salva,
in numele protopopului al tuturor cari au fost la sobor,
a interzis sd se cerealele din anul trecut ;
dacA el, Dolha, va lucra impotriva acestei atunci toate
cerealele imbltite vor fi duse la biseria. Apoi cA el,
Dolha, sA nu mai continue drciumritul, cAd aHfel i-se-vor distruge
vasele el va fi btut. Deoarece denunttorul se teme et n'are
s'o bine, cere ajutor ca sA neplAceri sA
belea, cum e amenintat. Afar de acestea mai raporteazA cA
pentru acoperirea cheltuelilor impreunate procesul
impotriva orasului - pe fiecare contribuabil din satul
-
s'au

www.dacoromanica.ro
repattizat trei creitari, mare parte s'au incassat, el
a 41/2 creitari. In sfrsit cd pe cel ce ar
cuteza s trdeze demersurile plnuite, l-au amenintat c-i vor
aprinde acoperisul casei, el cdrcimarul va fi cu pietri.
Toate cele depuse de acest denunttor le pi judele
tului, care atunci a fost
In aceeasi zi mrturiseste Ursul Zgrean judele din Runc,
c dela soborul din Salva au primit ordin s duc cerealele dijmei
adunate nu orsenilor (publicului), ci in biserica proprie. Tot
atunci li s'a ordonat s nu mai tin in satul crsmar orsenesc.
Jude le din Poieni raporteaz, c la soborul din Salva a fost
prezent Chira Zgrean, pi singur; iar la ordinul protopopului
privitor la dijme arcium a primit aceleasi porunci ca pi judele
din Runc. Pe lng aceasta a mai aflat c stenii nu mai voesc
s sindrile.
Jude le din Gureni raporteaz4 la soborul din Salva ce-i
drept din satul n'a fost fat nimeni afar de popa satului,
care conform hotririi i-a dat ordin similar cu cel al judelui din
Rune privitor la dijme pi pi c nu sindrile.
Cel ce nu va observa ordinul, s fie btut cu vergi pi pietri.
Vasile Rai crainicul din Zagra spune c la adunarea din
Salva au fost prezenti din satul judele, Todor Got, Costan
Lehaci, Oanca Lehaci, Dumitru lvan, Luca Zinvel, Andrei Dr-
gan, Grigore Cucu pi Toader Fansula, pi au primit ordinul ca
fiecare Wean s dea cte 3 creitari pentru continuarea planului
s nu toed sindrile, pi s li se restitue stenilor capacurile cl-
drilor de fiert rachiu, cari au fost adunate la birul satului.
Jude le din Rebra mare depune cd la soborul din Feldru au
fost fat din satul Vrtolomei cel Mare, Ciocan a Simion,
Grigore a Mriutii au ntors cu ordinul precis c fiecare
pentru planul s contribue cte 3 creitari, dijma s n'o dea
orasului ci s'o in biserica s nu rabde arcium, iar
crsmarul va continua s vnd beuturi, atunci s i se zdro-
beasa toate vasele.
Crainicul Ion a George din Salva confirm satul a
primit ordin similar cu al Rebrenilor, cu adausul nu mai
nu sd nu puste lupi (pentru oras).

www.dacoromanica.ro
Peste tot s se pun de-a curmezisul magistratului bistritan ; iar
dac cineva ar cuteza s lucreze contrar poruncilor primite dela
sobor, acela s fie btut pietri s i se aprind casa.
Crainicul Dumitru din Nsud c la
borul din Feldru din satul au fost fat: Vasile Toader
a Crutoae, Vasile Pascu, Mafteiu Ionasc Alexa Zgrean, unde
privitor la au primit ordin precum spune
crainicul Ion a George din Salva.
Crainicul Vasile a Grigore din Mocod raporteaza c
li s'a de ctre preoti c dijmele adunate pentru
s nu le acolo, ci in biserica s nu mai sufere in sat
carciuma.
Se mai iveste apoi in Nasud urmatorul caz neplcut pentru
magistrat : In 18 Februarie raporteazA judele Vasile Isip
Grigore Armeanu, c eri dimineata conform
primit voiau s vnd orasului, i-a intmpinat steanul
Vasile Pascu a adunat pe steni : Veniti oameni becisnici,
nu v temeti de nimica, numai veniti dup mine. La aceasta
aproape intreg satul S'a adunat in jurul fnului, apoi Vasile Pascu
Vasile au voit s-1 alunge pe Grigore Armeanu de
lngS zicnd n'are ce auta acolo. Deoarece el nu voi
s'asculte, cei doi l-au legat cu brul su propriu l'au dus la
protopop. Neinvoindu-se protopopul s s'amestece in cearta (Hn-
del) a intrat in cas Anton Ciot a strigat: s-1 dea pe mina
pe miselul acesta de Grigore Armeanu, s-1 toace'n cap,
el nu consimte cu cele intreprinse de steni nu tine cu acestia
ci impotriva cu magistratul. Dar protopopul pe cel adus la
el n'a voit s-1 cnd patru steni nu au ga-
rantat c nu i se va nimic. In casa protopopului in continuu
l-au amenintat palme l-au injurat de pe Armeanu
stenii Ion Ctiu Ion Andron. Pe urm stenii l-au dus
sine la unde acesta era deja bine clcat pe
9 sanii. Dupce aci judele le-a vorbit mult celor ce in mod arbi-
trar au sine fnul, zicandu-le n'au s'o
bine dup un astfel de procedeu, aceia l-au induplecat pe birul
domnesc s msoare in fine carele de cu stanjinul, msura
ins judele cu durerec cum tratau

www.dacoromanica.ro
 Armenu Ing fnul att popor
nefiind in stare s-1 apere, s'a s se adreseze direct la
instanta sa depArtndu-se ambii, Armeanu, de lng
fn, s'a s piece imediat clare la ora. a observat
aceasta Grigore Armeanu, el a urcat pe un cal pi a clrit
pe urma judelui. Cnd Armeanu a sosit in sat la locul unde
stetea fnul oraului, din grupul sAtenilor cari erau adunati
acolo a skit Vasile a apucat frul calului pi a sbierat
Grigore Armean vorbele: Cum vedem, tu judele voiti
clriti spre a ne Dar vedeti sA pkiti ca s nu
urmeze dinteasta nimic rAu, cci dimpotrivA la intoarcere pe amndoi
vA vA pltim cu satul, ardem din temelie casele
voastre tot ce este in ele, pe pi copii votri ii scoatem
de pe hotarul nostru alungme.
Altele. Conform declaratiei judelui din anul precedent Flore
Ciocan, a lui lin Grigore Toader Cordo, toti locuitori in
Mititei, locuitorul Ion Olasan din Mititei a dela contri-
buabili cei denari impui de popii valahi, banii se af
azi la el.
Impotriva ckciumarului Nicolae a Ciuti din Maieru s'au ridicat
violent urmtorii : Toader Clompo, Vasilica Hotoae, Leonte
Avram, Scridon Negrielu, Nechita Anisii, Hantig, Melean
Scridon a Savului, impreun cu alti multi steni, condui
de preotii : Popa lacob, Alexa, Vasile Larion.
in 20 Februarie 1755 se prezent din Rebrioara
Bota, Savul a Grigore pi Nicolae Bota in numele satului rapor-
teaz cA Popa Ignat locuete in casa fratelui sAu a contribuabi-
lului Ion a Popii Vasile sub pretextul cA el ca preot e scutit
de impozite, voete s-1 tinA pi pe fratele su cu totul liber de
contributii alte poveri. cornisarul actual trimis in sat
pentru executie n'a putut face nimic cu amintitul loan, l-a pus
pe el sub executie. La acestea a venit in sat protopopul pi
le-a zis sAtenilor cA dacA satul nu va vedea sA contri-
butia pentru Ion a Popii, atunci satul va fi in toat privinta
comunicat (afurisit). Ca dovad poate servi cA Nicolae Bota a
vrut s-i insoare pe frates-o, precum pi altii au voit s se
toreascA, cnd el Nicolae a mers ieri seara cu un la

www.dacoromanica.ro
protopop 1-a rugat de permkie se cunune, atunci proto-
popul le-a : la Sai, ei rd sunt de acu
ad ed cunune . Protopopul de aceea sprijineste in apa
sur pe amintitul Ion, pentruc acesta drueste protopopului
atta, dac ar da sumele in contributie, i-ar mai
mne peste impozitele ce datoreste bani de prisos. Suplicantii
se roag de sprijin ca nu fie impiedecati in preggtirile de nunt
deja fcute, s nu fie opriti de ctre popi, ca Maiestgtii Sale
i se poat inmultii contribuabilii.
In 25 Februarie se prezent pi se plnge Maria sotia locui-
torului Flore Ciocan din Mititei, c in seara de Vineri in 21 c.
mai multi steni intre cari Orza, Rosu, Ion Miron pi
Toader Mteie s'au in casa lui Dumitru Sacot pi au
ca Ciocan fostul jude din anul trecut restitue
satului fnul vara precedent pentru oras, evaluat cu 8
pentru necesitgtile Aceast a apro-
bat-o in 22 c. satul cu preotul Popa Toader. Apoi
la cu vorbele : a el
ocri injurturi ordinare totii s'au npustit asupra
casei lui Flore Ciocan ca s-i ia vitele. Cnd el incerc s
piedece aceasta cu depunarea unui gaj, l-au atacat mai cu
seam Toader Mteies, Arsinte Braica, Chifor Andreichi Vasile
Braica, 1-au aruncat la pmnt btut mil, necrutind-o
nici pe ea, sotia lui, pe care au lovit-o pumnii, au trntit-o
la pmnt au in picioare, apoi au trt-o de din cas
la poart. lar pe srmanul ei sot 1-au dus legat sub
la Mafteiu Oproae pi l-au lsat in starea aceea acolo. de
aceasta mai raporteaz capacurile dela adrile
de fiert rachiu luate dela la porunc, acestia iarsi pi le-au
luat indrt forta dela birul domnesc Toader Fontul, i fie-
care fierbe liber pi pe rachiu vinde dup plac. Apoi mai
spune c in timpul ce-I maltratau pe sotul ei, Grigore Artene pi
Toader Fontul, cari i-au desfatuit pe s procead asa, ase-
menea au fost tratati ca pi sotul ei.
*
Aci trebue s mentiongm pi reproducem intregime un
act remarcabil, din care cetitorul ipi poate face o icoan pi mai

www.dacoromanica.ro
bunk despre situatia in care gAsea districtul nostru.
Vznd autorittile civile militare ale Ardealului c strile
din Valea Rodnei din tinutul Bistritii se agraveaz tot mai mult,
gubernatorul conte Haller de llerstein adres secretarului
bernial Samuel Breckner de Bruckenthal o scrisoare in care il
dispune ca adjunct (delegatus comissarius gubernialis) pe
comisarul plenipotentiar regal conte Gabriel Bethlen, cu
narea ca amndoi s ancheteze chestia tumultului din tinutul
Bistritiig. Tot atunci comandantul general conte ordon in
Februarie contelui Potztatzky, comandantului regimentului de
curasieri Czernin, precum maiorului conte Ferraris s stea cu
trupele la dispozitia contelui Beth len.
Procesul verbal dresat cu ocazia acelei anchete pstrat in
vechea arhiv gubernial transilvan sub Nr. 1478 ex 1755 are
titlul : Investigatio occasione manipulationis in Districts'
Valachico Bistritziensi exorti, per Ill. D. comitem Gabrielem de Beth-
len regium comissarium, et Samuelern de Bruckentlzal peracta 24 Fe-
bruarii iar continutul acelui proces, tradus in romneste1)
este urmtorul:
In 24 Februarie 1755 a fost interogat subjudele (pro-
judex) orapului DI Georgius Teckelt.
In general : 1. Care stint acele sate, care ocaziunea
noii manipulAri (stabilirea impozitelor) luat
neala s se magistratului pi nu s'au supus dispozi-
tiunilor magistratuale?
Ad 1. de satul Rebrisoara aproape
din districtul valalz. Dupkum i s'a relatat, fiecare sat vi-a
trimis delegati la adunare. Locul ocup
Salva, de unde rezistenta s'a teritorul.
2. In ce a stat rezistent ? se inpire toate
motivele.
Ad 2. In susnumita comun Salva au de

pe un arestant,
cunoscut
-
in mijlocul unei zarve iscate pe neasteptate, din casa judelui
dup aduce arninte - bine-
Zagra, pe care 1-au lsat din numai dupke
1-au se poate de gray. Pe un al doilea arestant
Traducere din de dl Vasile Bichigeanu.

www.dacoromanica.ro
 35

liberat ei Atund 0-au pus st impiedece

ducerea la indeplinire a ordinatiunilor prescrise prin
comisiunea Seebergian menite serveasc pentru spo-
rirea fondului alodial, precum refuze vinderea in
obtesc a vinului i vinarsului; iar in sfrit nu
mai fie att de puctuali, cai mai prestarea
tributi uni
3. Ce a prilejuit toate acestea?
Ad 3. Motivul principal al tuturor acestor miscri a
fost noua ornduire de incassare a conditiunile
impuse cu ocazie satelor mentionate. S'a nscut
adec intre incassatori censori discutie, dac locuitorii
acestui district sunt a se considera liberi sau iobagi. Cnd
aceast controvers a ajuns la urechile locuitorilor, atunci
acetia att din propriu, ct sftuiti de preoti
s'au scuture jugul de iobagi se
gistratului la incassarea impozitelor fixate pentru ei.
In special: 1. Cine sau cari au fost acei censori, cari
au inspirat Valahilor din district acestea:
magistratul vrea s fiti conscrii ca iobagi
tratati in dupcum v'ati multumit acum
situatie.
Ad 1. Domnii Darvai i Nyilas, ct s'a putut constata.
2. De unde i-au fost cunoscute (lui Teckelt) aceste
cuvinte instigatie ? Le-a auzit el sau i s'au
comunicat prin altul prin cine ?
Ad 2. s'au raportat prin Domnul Johann Klein, care
umbla des pela ei calea slujbei ca manipulator domestic
(orenesc) i totodat ca inspector al districtului valah.
3. Care sunt acei censori, cari au discutat acest lucru
magistratul, au corespondat unii cu altii, are
Teckelt ceva mn din aceast corespondent, ori a
vzut vreo scrisoare? Care scrisoare, a cui e pi ce confine?
Ad 3. Tot din informatiunile date de acelai Domn
a aflat, et censorii au purtat corespondent sine,
dar nu cunoapte nimic din continutul ei, nici n'a vzut
vreo scrisoare.

www.dacoromanica.ro
 4. In care indeplinea ensorul
Darvai ?
Ad 4. In cercul inferior al districtului valah, satele:
Salva, Mititei, Mocod, Poieni, Suplai, Bichigiu,
Nusfalu, Santioana, Rune i Zagra.
5. Cine i-a atras atentia, cd Valahii sunt instigati pe
ascuns (de acel censor) pi cum s'a ajuns la aceasta ?
6. Cine a fost colegul aceluia? Amestecatu-s'a acesta
machinatiuni ? Indemnat-au poporul la revolt: unul din
ei sau ambii sau mai multi ? Ce mijloace pi ce indemnuri
au intrebuintat in acest scop ?
7. Cine a fost censorul, care a lsat st fie convocat
timp de noapte un sat oarecare?
8. Pututu-s'a constata, cd acel censor a avut convor-
separate cu arhidiaconul sau preotii ?
Ad 5, 6, 7 pi 8. Despre acestea nu nimic. Crede
c Domnul Johann Klein, instructorul acestei
are cunotinte temeinice privitor la de mai sus.
9. Din indemnul cui s'au locuitorii satelor
lahe din cercul de jos al districtului s prezinte protestul
fata censorilor?
Ad 9. Ct a putut afla din relatiunile aceluiasi Domn
Klein, protestul s'a prezentat la indemnul preotilor. Aceasta
o conclude din faptul, c preotii s'au prezentat
cenzorilor manipulatorilor au inaintat protestul.
10. Cine a chemat la adunare pe locuitorii satelor?
Ad 10. Tot din informatiunile aceluiasi Domn a in-
teles, locuitorii satelor au fost chemati la adunare de
preoti prin scrisori trimise in toate aceste sate.
11. Cine este protopopul, care s'a prezentat fata
censorilor ginerele mai multi locuitori ?
Ad Nu numele protopopului. Dar in acest
teritor nu este cunoscut alt protopop, deck din Ndsdud.
Numele ginerelui este popa Mitru.
12. Cari au fost cei doi preoti, cari s'au prezentat
secretarului numele protopopului, au fost aver-
tizati st nu vtmare judelui local caz contrar
au fost amenintati eu pedeapsa ?

www.dacoromanica.ro
 37

Ad 12. Nu le numele. Despre intmplare

nu are dect ce a aflat din descrierea
faptului.
13. Cine a fost secretarul acelui cine a fost
servitor public, despre care se spune, et a adus o
epistold, ce trebuia expres magistratului ?
Ad 13. Secretarul este loan Bressler, iar numele ser-
vitorului va spune acelasi secretar, care a raportat cazul
Domnului Klein.
14. Oare acelapi protopop, care, se spune,
a *fat poporul din satele de jos, a provocat pi adunarea
Valahilor din cercul de sus al ? care sate?
in ce ? pi prin cine ?
Ad 14. Cu ptirea pi la aceluiasi protopop
s'au trimis pe sate, lar locuitorii din au
fost - cum spune darea de despre aceast
intmplare, - se adune, ceeace au pi celelalte
sate. In adunare s'a ca pentru acoperirea
cheltuielilor necesare scuturdrii jugului de iobag, se
casseze dela fiecare din districtul valah cte o
(trei In unii Valahi au declarat, sunt
gata dea aceluia care va lua asupra sa aceast
o v duce la indeplinire, 300 de galbeni.
15. Ce s'a mai intmplat in sat pi celelalte
sate ale acestei circumscriptii pi din ce motive ?
Ad 15. Pe cele amintite mai sus, acelasi Klein
spune, i s'a anuntat, un oarecare Valah din comuna
Maieru, numele Gaspar Nicolae, i s'a plns, peste
100 locuitori din acea au intrat la indemnul preo-
filor curtea sa pi i-au cerut, s le dea vinarsul menit
fie vndut in folosul obstesc. Cnd el a refuzat,
fimea s'a aprins de mnie, a inceput secu-
rile in pi sprijinitd grinzi pi ame-
a incercat in tot chipul o pi s
vinarsul cu forta.
16. Cine a denunfat intmplrile amintite la pagina
a a procesului verbal urmdtoarele 1-au

www.dacoromanica.ro
38

fortat (pe Valahi) cu la plata dijmelor publicului

(oraului)?
Ad 16. Privitor la aceast chestiune va da lmuririle
necesare Domnul Klein.
17. Dela 28 lanuarie la 6 Februarie unde a
trecut referentul acestei
Ad 17. in Rodna.
18. sunt acele sate sau acei locuitori, care nu
au ascultat de indemnurile preotilor, nici la
la le-a prut de cele intamplate?
Ad 18. despre aceasta va da relatiuni susnumitul
Domn Klein. Crede c tot locul elementele mai
cuminte nu au luat parte la aceste rzvrtitoare.
19. Care este servitorul btut mai de locuitorii
din Salva, unde se acum ?
Ad 19. Petre, care acum nu e la
20. Care e servitorul, despre care se spune a su-
ferit acelai lucru din partea locuitorilor mentionati ?
Ad 20. Schottul (Ciotul).
Ad 21. Care e comisarul, care atunci a fost de
in Salva cu executorii publici pentru incassarea
restantelor?
Ad 21. Andrei Gottschick, care, - dup informatiile
primite - este legat de pat din cauza boalei. Despre toate
cele intamplate a un raport se poate de sincer
in msura, care le cunoate. In absenta functionarilor,
ocupati cu manipularile, greutatea tuturor afacerilor publice
i-a lui in dat toat nazuinta, ca s
vestigheze se poate de cu ingrijire cazul la
unele Intrebri nu a destul de de potivit,
cere iertare.
Dup aceste raspunsuri Domnul subjude este con-
cediat e chemat Domnul Johann Klein, senator in-
spector al districtului valah, care cuno*e
plarea motivele acesteia. La chestiunile puse
in felul urmtor:
In general : Ad 1. Primul sat, care s'a opus, a fost

www.dacoromanica.ro
 .

Salva, la care s'au alturat toate satele din districtul Nalah

cu exceptia comunei Toate satele amintite
trimis delegati acolo pentru a lua deciziuni
comune in privinta chestiunilor
Ad 2. Rezistenta au dovedit-o in cele ce se amintesc
in raportul despe ancheta fcut: au ref uzat vinderea, pentru
folosul public, a beuturilor spirituoase pi prestarea dijmelor,
pe care la indemnal protopopului al preotilor le-au
adunat biserici, apoi denegar plata singuraticelor taxe.
S'au s nu contribue nimic inafard de
pozitul obinuit, ba n'au voit predea notarului care a
despre aceasta magistratul prin o scrisoare,
nici registrele publice.
-
Ad 3. Primul inceput al acestei rsvrtiri, attate de
exagerrile multimii, fcut discutiunea dintre manipula-
tori censori privitor la situatiunea locuitorilor din district.
Continutul acestei discutiuni, prins de preoti, l-au
folosit pentru attarea poporului.
In special : ad 1. Toti censorii intentionau con-
scrie pe valahi, cu ocazia pregtirii registrelor de impozit,
ca pe oameni liberti. Dar primind rezolutimea comisiunii
renuntard la aceas hotrre, exceptia lui Francisc
Darvai, care pe lng prerea veche, mai ales la
indemnul domnului senator Sclzankebank. Acesta, dupcum
s'a relatat, a fost indemnat de contiinta sa, nu sufere,
ca valahii fie conscrii ca iobagi, cnd de fapt nu
erau atari.
Ad 2. Despre instigatie la rsvratire a auzit din
nurile, ce se ltiser in toate prtile. Totui aduce aminte,
c Domnul Beniamin Nagy de Gal, tovarul Domnului
Darvai, i-a povestit, c pe cnd din orap in
circumscriptia sa cu susnumitul Darvai, a jignit
in Dumitra pe un oarecare triertor valah din Rebrioara.
Atunci tovarul su Darvai i-ar fi zis acestuia valah :
lat, magistratul vrea impun starea de iobag, place ?
Ad 3. Censorii corespondau intre sine pi steteau in
corespondentd magistratul. primirea rezolutiunilor

www.dacoromanica.ro
40

comisiunii ceilalti numai Paulus Nagy

Francisc Darvai continuar corespondenta pnd la
sirea ultimului ordin. Din aceste epistole crede, cd are uni-
cul exemplar, pe care se ofere prezinte, dupkum de
extrasul se afl anexat ad sub litera B.
Ad 4. Rspunsul e la fel cu al Domnului subjude.
Ad 5. Chestia cu instigatia a mrturisit-o
cretarul, care spune c in timpul noptii dup ctiva
valahi au venit la dnsul chestiune. Despre ce-
lelalte nu nimic.
Ad 6. Colegul lui Darvai a fost Nagy, din
scaunul Marus. Nici el nici vreunul din ceilalti
censori nu s'au mai ocupat chestiune, dupce
au primit ultima deciziune. Numai Domnul Darvai, la sfatul
senatorului Schankebank, nu a renuntat la hotrrea sa.
Sub pretextul, cd vrea deosebeased pe iobagi de zileri
i-a intrebat: Vreau s fie iobagi sau nu? Se presupune
cd aceast intrebare a provocat mai multimea.
Ad 7. Nu se locuitorii comunei Salva au
venit la Domnul Darvai de bun voie sau chemati.
Ad 8. A avut convorbiri cu preotii.
Ad 9. Protestul prezentat protopopul in nu-
mele districtului valah.
Ad 10. La adunare a chemat pe oameni Domnul Pro-
topop, care in epistolele trimise intreagd regiunea le-a
indicat ca de adunare mai Salva, pe urm Feldru.
Ad 11. Acela protopop din Nsud, un linitit
de fire cumptat s'a prezentat in fata censorilor. A fost
iritat de ginerele su Mitru, vehement iubitor
de reforme.
Ad 12. Numele celor doi preoti nu le amintete.
Se cunosc din scrisorile sale.
Ad 13. Secretarul a fost loan Bressler, iar servitorul
public, dup ct aduce aminte, loan Rebrean.
Ad 14. protopop a fkut acel lucru in felul
amintit la punctul 10.
Ad 15. In de cele amintite in descrierea fap

www.dacoromanica.ro
 41

tului petrecut, care nu mai e nevoie se repete, se spune

in comuna Mititei btut sdravn, nu se din
ce motive, pe judele anului trecut. In comuna Maieru, cum
raporteazA valahul Nicolae care a fost de
fat, o mare de oameni s'a dus la casa sa cu
gndul, ca dac nu-i va da vinarsul incredintat lui pentru
substrage dela folosul - s-i sparg utile,
verse vinarsul pun mna pe dnsul pi pe ai
cum s'a putut constata cu deamnuntul din mrturisirea
jlbarului. In fine in Nsud poporul a atacat pe
satului, cu pe economul trimis aci pentru con-
statarea ratiunilor economiei publice. Judele a cumva,
econom care voia s fnul in folosul alo-
diaturei pretul stabilit de magistrat, atacat cu mare
furie, apoi legndu-i mnile la spate 1-au dus la protopop.
Protopopul i a desfAtuit dela o de fapt indrsneat
i n'a voit s retin pe prisonier. Multi au aprobat aceasta,
dar au cerut s li-se dea prisonierul, care are s-i ia
pedeapsa cuvenit. Toate acestea se pot constata pi
amnuntit din rapoartele care sunt la indemn. S'a trimis
raportul pi la Trgul Mure, pentru a se face ancheta
venit in chestiune.
Ad 16. Va spune numele denunttorului precum
ale care au fost amintiti mai
Ad 17. Denunttorul a petrecut in Rodna in ches-
tiuni oficiale.
Ad 18. Satul Rebriwara n'a ascultat de popi, iar in
alte comune mai multi locuitori, ale aror nume vor fi
intite.
Ad 19. Petre, care acum este aici, e servitorul
de Salvani.
Ad 20. Schott este al doilea.
Ad 21. Andrei Gottschick, comisarul a fost fat in
Salva.
Aceast anchet s'a terminat in ziva de 25 Februarie,
cnd venir P. S. Episcopulai gr.-cat. Intrebati,
ce indrumri au din partea autorittii rspunser e-i

www.dacoromanica.ro
42

vor face datoria in ce priveste adevrului,

pedepsirea acelora cari sunt vinovati. Apoi
instructiunile date redactate punct cu punct in limba
romnt. Li s'a cerut specificarea preotilor care au fost
vediti numele cu ocazia anchetei care au fost amin-
titi de lohann Klein, ca st fie chemati mai iute in
oras. Specificarea se gseste anexat sub litera C.
indeplinirea acestora delegatii au fost rugati dea -
pentru a fi comunicate autorittilor in drept - toate
tele indrumrilor traduse in latineste. Au promis
a doua zi vor face acest lucru.
E chemat aceasta Domnul censor Wer, care
interogat de ilustrissimul Domn plenipotentiar Bethlen in
chestiuni generale pomente ieri sub litera A - dt
informatiuni amanuntite.
Indance manipulantii incredintati cu fixarea impozi-
telor s'au apucat de lucru in primul sat, s'a ntscut
censori manipulanti discutie, cum se fie lo-
cuitorii districtului valah. Functionarii orasului au sustinut
sunt iobagi, censorii dimpotriva au cerut, fie con-
scrisi ca oamenii liberi din regesc. Aceast dis-
cutie a tinut timp. In au convenit, fie con-
siderati ca oameni liberi. A intervenit ordinul comi-
siunii regesti, prin care s'a poruncit, ca in privinta strii
sociale a locuitorilor districtului valah conscriptorii se
conformeze informatiunii trimise curtii regale de guberniul
regesc aprobate de Majestatea Sa, conscrierii fcute
deja ; urmare acesti locuitori fie considerati iobagi
sau mosneni. inst manipulantii aveau uncle motive
considere liber susnumital astfel au ca
privitor la aceasta s raport la comisiune. De aci au
primit o rezolutiune, s'au conformat temeiul
ctrei numitul district a fost tratat mai adesea ca un final
de iobagi jeleri Uneori ca deosebire
aceste categorii, pe oameni, ce doresc s
fie: iobagi sau jeleri.
Despre celelalte lucruri nu are anume

www.dacoromanica.ro
 43

atitat-a cineva poporul la revolt la ce fapte s'a dedat

Att a auzit, in comuna Salva un servitor public a fost
tratat locuitorii, indemnati de popi, au intervenit
printeun protest nu fie conscrii ca iobagi. Inct pri-
vete instigatorul, sunt diferite Cei mai multi sustin,
au fost protopopul unii preoti, unii afirm ar fi
fost Domnul Darvai, altii secretarul manipulator
Bressler. ocupat cu slujba districtul
comuna Aszu-Beszterce (Dorolea) etc. nu are cunotinte
precise despre cele intmplate in districtul valah.
terminarea acestora este chemat Domnul Fran-
Darvai, care la aceleai chestiuni generale
aproape la fel Domnul Wer.
primirea rezolutiunilor din partea comisiunii, comuna
Salva voiau redijeze procesul verbal despre fixarea
pozitului, cnd din intmplare celalalt cenzor, Domnul Ve-
niamin Nagy, lund, de praf de uscat, cerneald, a
intreg procesul verbal, au fost nevoiti
purizeze din nou. In vreme ce colegul cea acest
lucru, el s'a dus in aci a avut o convorbire mai
senatorul Schankebank. Acesta i-a comunicat,
cunoa$e bine arhiva de aci districtul valah este
liber n'a supus niciand de iobag, iar rezo-
lutiunea comisiunii nu trebue inteleasf in felul, locui-
trebuie iobagi deavalma, ci - avnd in ve-
dere situatia fiecdruia - trebuie conscrii unii ca iobagi,
alti ca jeleri. Insfrit ia mai amintit,
constrnge, ca aib de acei locuitori s nu
ca oamenii liberi s fie considerati nici o deo-
sebire ca iobagi. Influentat de toate acestea
de considerarea, cf din acest district se
pentru regesc, s'a imediat in circum-
sa a cercetat cu mai multf situatia locui-
torilor, mai ales, din scrisoarea Domnului Klein a
teles, locuitorii trebuie conscrii ca iobagi, iar
veneticii ca jeleri. Astfel a examinat drags inim pe
toti contribuabilii, sunt iobagi sau jeleri, dat

www.dacoromanica.ro
44

toat nminta atta

de preoti
Salva, - unde protopopul
de locuitorii unor sate invecinate a prezentat
in numele districtului protestul impotriva tratdrii drept
iobagi, - ct la lohann Klein, la care se adu-
naser juzii mai sate, ca st sufletele
tate i st-i dela planul fcut.
Intrebat asupra punctului 7 din chestionar
cd judele sat Salva a fost la dnsul
la un de vin, dar nu chemat, ci venit de bunt voie.
N'a avut nici el, n'ci altcineva vre-o con-
vorbire speciald, care ar fi putut servi ca motiv de agitare
a poporului. Intrebat dacd - potrivit raportului
fcut la 2 de Domnul Klein - a stat de vorb
in Dumitra cu un valah din Rebra mare, care triera,
punde, cd nici nu l-a pe orn. Dimpotrivd a
fuzat ajutor unui valah din Salva, care insofea
rugase, fact o petitie. Tot ce a fcut, a fcut
cea mai band mai mare zel nu va fi
nimeni, care imputa c a fdcut cuiva vreun ru.
Dup aceasta e chemat Domnul Nyilas, censorul
mitatens (judetan) din cercul de sus al districtului. Intrebat
el asupra acelorasi chestiuni generale, rdspunde
gnd putine lucruri noi la cele spuse de antecesori:
circumscriptia sa n'a fost de amintire de acest lucru,
ce au primit ultima rezolutiune, att el ct
ceilalti censori au toate chestiondrile astfel
totul s'a linitit, unii preoti i-au mdrturisit, cd ei pentru
aceea au luat asupra reprezentarea districtului valah,
ca acesta nu fie in situatia de iobag, fiinde
nici nu vor fi toti preoti vor ajunge ei
in acee4 situatie. Despre Domnul k tie
ceeace i s'a comunicat de Domnul Darvai.
E apoi Nicolae din Maieru, care face o men-
tiune la punctul 15 din raportul Domnului subjude, anume
el vindea, in baza autorizatii magistratului, vinars
comuna suscitatd cd de trei sAptmni
a venit in casa sa o multime mare de steni cerndu-i s

www.dacoromanica.ro
predea public al orapului, amenintandu-1
in caz contrar diferite chipuri. La aceasta el a liniptit
sufletele celor agitati cu vorbe blnde i le-a fdgduit,
banii adunati din vinderea narsului preda
Domnului Inspector i c de nu va mai lua
asupra-i sarcina de vinars. Multimea, micat de
aceste vorbe, s'a retras, jar el a dus numai inspec-
torului banii adunati pi l-a rugat, s mai incredinteze
aceast slujb. Dar din porunca inspectorului a primit din
insrcinarea avut. Din acest motiv multimea
in frunte cu preotii Jacob Vasile
au venit din nou in urmtoare casa sa, ce-
rndu-i asprime s predea vinarsul public. La refuzul
multimea a inceput s dea picioarele in
chis i sprijinit grinzi, s izbeasc cu securile apa de
tare, au fost nevoiti pun umrul la
insfarpit au s o sfrme in tot chipul. In tot
timpul acesta proferau la adresa cele mai grele ame-
nintri punndu-le in vedere lui pi la ai si moartea vio-
lent, uciderea, sfierea in mii de prti i altele de acest
fel. Apa s'ar fi pi intamplat poate, dae oameni mai
minte pi mai ca Nechita, Rusu Cobza-
pi Andrei Hantu, nu ar fi domolit agitatia pi nu ar
fi indeprtat multimea. Din cauza numdrului mare al celor
ce au fost de la aceast demonstratie nu cuno*e
corifeii pe autorii acestei rzvrtiri, crede c
trnii amintiti mai sus ptiu cine sunt aceia.
Dup aceast relatare i se ordon Domnului Klein,
ca intrziere citeze pe cei amintiti mai sus, apoi
pe corifeii desemnati de acetia i pe fruntaii rscoalei.
E de observat, c acest Nicolae pi-a fcut intreaga
turisire i la indoial, variindu-o cnd
fel, cnd fel, apa abia s'a putut constitui aceast
reproducere.
In ziva de 26 Februarie se ancheta pi e
chemat Andrei Bressler, notar al comisiunii de impunere
hi circumscriptia de jos a districtului valah. Atrgandu-i-se

www.dacoromanica.ro
atentia, ca Indeprtnd simpatie, fried bunvoint
pentru vreo parte, s spun purul adevr, rspunde
felul urmtor la singuraticele puncte:
La cele generale; In comuna Salva a auzit mai htdi,
i apoi a observat el cd poporul e fierbere pi
nu se supune ordinelor sale, in urmare nici celor ale
gistratului. In vreme ce el pi ceialalti censori erau ocupati
cu noua impunere, s'au protopopul,
ginerele popa Vasile (probabil Mitru) de alti
popi pi de o mare multime de Valahi din comunele
vecinate pi numai dect s'au indreptat vorba ctre Dom-
nul Darvai, ridicnd protest in numele intregului district
valah pi cernd, ca din prilejul acestei impuneri s nu fie
trecuti in rndul iobagilor, nu li se pretind dijm, nici
s nu exerdeze cr4mritul folosul oraului. Despre
acest protest au cerut dela Darvai o dovad
acesta nu a gsit nici o dificultate in alctuirea dovezii
cerute. Intre a sosit censorul Nagy,
cdruia Darvai i-a explicat cererea districtului. Nagy a
fuzat din partea sa darea dovezii. In timpul discutiei s'au
spus multe vorbe nepotrivite; altele popa Mitru a
declarat, c el vrea cine a vndut districtul numindu-I
iobag, cnd mai era liber, apoi c magistratul a
mereu acel district i acum vrea s-1 fac totul
iobag, pi altele de acest fel. In ziva urmtoare s'au prezentat
din nou preotii pi au protestul ieri. Cu
ocaziune Dumitru Slvan a invinovtit nici
o sfial magistratul, cd precum mai apa pi acum
mimai viclenii i Cnd notarul,
de mnie, i-a atentia, a supus jurisdictiunii
magistratuale pi l-a amenintat, va lega va trimite
la Bistrita, unii dintre preoti pi locuitorii adunati i-au strigat
s nu indrzneasc aceasta, altcum va Censorul
amintit voia raporteze despre aceasta inspectorului pi
pentru expedierea scrisorii a cerut dela judele satului un
curier. I s'a nimeni nu va indeplini porunca
Exasperat de acest rspuns, a amenintat pe judele

www.dacoromanica.ro
 aduce imediat curierul, va umbla
Intre timp doi preoti s'au apropiat de censor i-au
clarat numele protopopului, cd ei vreau ptie,
noua impunere au nevoie de registru sau de ordinul
imediat al Sale. In caz contrar nu se va obtine
dela ei nimic nu cread, c amenintrile vor avea
vreun rezultat, dimpotrivd vor iei un interval
oarecare a venit curierul, care avea sd epistola. Inct
privete celelalte chestiuni nu poate spune mai mult, dect
au mrturisit subjudele pi Klein.
In special : Ad 1. A auzit dela prclabul Gunesch,
Domnul Darvai ar fi spus aceste vorbe. Domnul
niamin Nagy i-a povestit, susnumitul Domn Darvai
i-ar fi zis in Dumitra unui triertor valah din Rebra:
gistratul vrea sd v ca iobagi, cum sunteti mul-
tumiti ?
Ad 2. Aceleapi.
Ad 3. Domnul Nyilas pi Darvai ipi trimiteau pi primiau
reciproc Ce contineau aceste nu
Ad 4. Ca Domnul subjude.
Ad 5 6. Domnul Benjamin Nagy, care att
s'a ferit se amestece in acele machinatiuni, mai
bine a urmat rezolutiunile comisiunii regale.
Ad 7. Nu ptie, dect ceeace i-a mrturisit Domnul
Darvai, c au venit la dnsul ctiva locuitori
din Salva. E nesigur, chemati sau de band voie.
Ad 8. Nimic.
Ad 9. Ct se poate presupune, din indemnul preotilor,
acetia, frunte protopopul, nu numai au pre-
zentat un protest, ci au declarat pe fat, e nu pot
suferi ca credincioii br spirituali s fie att de ne-
drepttiti, inct din liberi s devin iobagi.
Ad Aceastd chemare s'a fcut numele proto-
popului anume prin pi vestitori trimii in tot
locul s'a poruncit fiecrui sat, ca judele s fie a
zi in Salva sau in Feldru. s'au adunat, s'au legat
vor la ultima

www.dacoromanica.ro
 de sage nu vor nici o parte nid in
alta; cei ce se vor lpda, mai vor fi scosi din
sirul locuitorilor, apoi li se va drma casa, vor fi btuti
pietri omoriti.
Ad 11. Rspunde la cu ceialalti.
Ad 12. Nu le numele. Se vor cunoaste din raportul
judelui satului al lui Scridon al Popii.
Ad 13. Notar a fost el iar servitorul public
loan Rebrean.
Ad 14. lasi protopop in felul, cum s'a amintit mai sus.
Ad 15 16. Cele ce le-a spus Domnul Klein
privire la singuratecele puncte, el le numai din auzite.
Ad 17. Nimic.
Ad 18, 19, 20 21 rspunde la fel cu Domnul Klein.
E chemat Andrei Gotschick este somat, ca cele ce
s'a intmplat servitorului public in prezenta sa in Salva,
s le mrturiseasc constiintios totodat spun ce
stie privitor la noua agitatie a districtului valah.
La aceasta rspunde urmtoarele: A fost comuna
Salva, in calitate de comisar, doi soldati Puebleani ca
s adune restantele. Acolo a primit din partea Domnului
jude a Domnului loan Klein, inspectorul districtului valah,
ordin fac cercetare impotriva celorce au adunat bani
dela contribuenti cu ca s-i dea preotilor, care vor
merge la Sibiu pentru promovarea intereselor valahe; pe
acestia prind, s-i trimit in s restituie fie-
crui individ banii luati dela el. S'a conformat acestui ordin,
s'a ingrijit, ca toli Valahii, care au adunat bani, s fie prinsi
legati, era cIt pe ad expedieze la oras, dar
au intervenit preotii mai multi locuitori din
comunele Zagra, Mititei, Mocod Salva acestia au
tins, ca prisonierii nu fie trimisi la Bistrita, ci imediat
fie eliberati. El le-a rspuns, nu este in puterea sa
elibereze, fiindc au fost prinsi din porunca judelui.
Dac vreau, s le deslege ei ctusele in felul acesta
vina va trece dela el la Preotii n'au voi st se atingl
de cei prinsi, multimea i-a eliberat imediat.

www.dacoromanica.ro
 In timp ce se petreceau acestea, a venit un servitor,
care arestase pe un stean din Zagra, pe care
rase multimea locuitorilor din acel sat din alte localitdti.
Servitorul suscitat, a stat ctva timp la judele,
deodat a intrat in cas s'a plns (lui Gottschick), i
s'a furat din partea stenilor calul propriu. Nu mult dup
aceea servitorul a fost atacat de multime, scos pe
de cernd ajutor. Cnd Gottschick s'a coborit din casa
judelui in curte, a cum se in jurul
servitorului mai multi indivizi, care il trgeau de pr
loviau cu mnile picioarele. Ca s multimea
le-a vorbit cnd autoritativ, cnd rugaminfi, ca
nunte la intentiunile, ce le au. Dar n'a ajuns la nimic, mai
mult i s'a strigat intre in dac nu vrea o
teas& Un alt servitor care il a voit sar
teajutorul celuilalt servitor. i i s'a spus,
cask dac nu vrea s pnea celuilalt,
cum se exprimau graiul au intrebat, c din
ce motive au ridicat mnile asupra servitorului, i s'a
puns, datoreazd satului 16 floreni fiinda a refuzat
plteascd, poporul s'a aprins de mnie i altii
au lovit pe arestantul, pe care il liberaserd. In urma
acestora el (Gottschick) servitorul linititi
in cas. Pe servitor bunul
plac, apoi cu un il duser la
popul din de unde Salva.
Mai in comuna Rebrioara este un oare-
care diacon, numit Jurat, care locuete casa fratelui
mai Desi acela nu e preot, totui a avut atta tre-
cere protopopului, fratele
de aceasta cu 16 ani n'a pltit nici cea mai
contributiune. Cu ocazia noii impuneri a fost trecut el
irul contribuabililor. Aceasta i-a att de greu
topopului, in fata lui a spus sdtenilor, nu vor
achita contributiunea aceluia, va interzice preotilor le
boteze copi, cstoreasc pe logodnici ingroape
pe morti. Se spune satul a refuzat .

www.dacoromanica.ro
 In acest timp se et omnul Nagy
s'a inapoiat. Astfel dect este chemat intrebat
asupra punctelor generale. El se altturt punctele esen-
Vale celor spuse de Domnul Nyilas de ceialalti censori.
Privitor la punctele speciale adaugd, dupt a fost
la Domnul Darvai judele comunii ca al treilea, nu
chemat sau din indemnul propriu. Aci au vorbit unii
eu altii, dar n'a auzit nimic privitor la aceea, cum au ajuns
valahii st a se opune poruncilor date, fiinda
ei nici cu ocaziunea aceasta, nici de alit n'au fost
indemnati de censori la rezistent. El crede, motivul
agitatiei trebue ctutat mai ales in faptul, et din prilejul
noii impuneri s'a pus fiecrui individ, pentru a i se putea
stabili de contribuent, intrebarea, este iobag
sau jeler. Nu poate s nu mrturiseasa, et Du
mitrea Domnul Darvai a in batjocurd pe un valah
din Rebra, care imbIttia, a auzit, magistratul vrea
ca iobag. Valahul i-a et Atunci
Domnul Darvai i-a zis: fiinda nu iar deoa-
rece nu iat spun eu ca st
Acest Domn Darvai i-a oferit lui, ca s ia asupra-i
cercetarea cercul susnumit al districtului valah, deoparte,
cauzt e dreaptt in urmare va fi trium-
ftoare, de alit parte, nu e departe timpul, cnd
va putea revedea casa dact va indeplini acest lucru,
va primi galbini dela district. El ar fi primit cauzt,
dact nu ar fi fost att de departe. Amintete, in pro-
testul de Domnul protopop se cuprindeau trei
: ca manipulantii nu-i in registre
ca iobagi, nu presteze dijme erarului nu se des-
mai multe crme favoarea orasului. Acest pro-
test a fost fteut din nou ziva urmdtoare de preoti.
In sfrit e chemat Goarta judele satului Rebri-
oara, intrebat amnuntit, la fiecare punct
:
1. Oare locuitorii s'au opus chiar magistratului.: in
ce ? pentruce ? cine i-a ?

www.dacoromanica.ro
 ad 1. Nu are cunostint se fi Intmplat astfel de
lucruri satul su, dimpotriv stenii au in con-
tinuu poruncile date, au ascultat de magistrat i de aci

vor fi ascultare.
2. Care dintre locuitori s'a dus in comunele Salva
Feldru ce s'a tratat acolo ?
ad 2. Dup cte a auzit, au fost unii dintre
brisoreni anume Grigore mare Galbn,
acestia cu ceialalti s'au legat jurmnt,
vor tinea impreun, se vor nzui din toate puterile s
deprteze dela dnsii situatia de iobagi vor refuza
mele, administrarea crsmelor in favoarea orasului alte
servicii noi de acest fel.
3. Preotii au fost opriti dela functiunile prin cine
pentru ?
ad 3. Este un Jurat comuna sa, care asist pe
protopop nu ca presbiter, ci ca diacon.
Acesta are un frate mai vduv de mai mult timp,
care locueste cas. In anul trecut au
voit s-1 impun pe acesta cu un impozit proportional
averea sa, suprati, de 16 ani urma trecerii ce
o avea fratele la protopop, a fost scutit de mice sar-
cin. Cnd strngtorul de dri, dorind s Incassese res-
tantele, a trimis soldati executori casa acestuia, pro-
topopul a oprit pe preoti dela toate sacre. In
felul acesta mai miri au fost impiedecati dela
tonic, mncrile adunate pe mese pentru s'au stricat
spre marea pagub a celor interesati copilul unui
recare Lupul lui Morosan a rmas neinmormntat mai multe
zile, fiindc de geaba umblase dup preoti prin diferite sate.
4. Cine a dat bani pentru indeplinirea afacerilor ob-
cine i-a adunat cu ce scop ?
ad 4. Dup acest sat nu s'au adunat astfel
de bani.
5. Voit-au stenii s se jeluiasc ? Cine i-a impiedecat
dela aceasta: convingerea proprie, vre-o autoritate sau siliti
cu forta ?
4

www.dacoromanica.ro
 ad 5. Locuitorii din Rebrivara n'au avut de ce
se i nimeni dintre cei ce ar fi
psul n'a fost impiedecat s o fact aceasta.
Matd al Tofenii din acela sat Rebrisoara la
aceleasi chestiuni rspunde urmtoarele:
censori i-au ntrebat pe :
ad 1. oare ce sunt : iobagi sau jeleri ; acestia
au rspuns, niciodat nu au fost atari urmare nu
apartin nici unei din aceste categorii, ci din timpuri vechi
au servit orasului numai ca slujitori. Atunci aceiasi domni
censori au zis: Ei bine, nici de acum nainte nu v va
intrebuinta nimeni ca iobagi.
ad 2. Gligore cel Mare, Gligore Galben, Oane Pa-
raschi i altii, pe care nu-i tie. Privitor la celelalte puncte
rspunde la fel cu precedentul.
Aceea mrturisire, potrivit cu raportul de mai sus,
o fac Ignatu Popii, Vasile Buhai, Gligor Ilie
a lui Cifor Olarul, toti din acel4 sat
E ntrodus apoi Ursul Savul din acel4 sat, care
terogat rspunde la toate intrebrile la fel cu cei de mai
Mai el a fost cu cei
mentionati mai sus la adunare, unde preotul, al crui nume
nu-1 cunoaste, i-a legat cu sub blestem, s nu se
de satele, care au fcut invoiala i nu contribue
pentru Bistriteni. Tot aci le-a artat ce nedreptate li se
face, considerandu-i ca iobagi, desi sunt liberi,
du-le dijme, lipsindu-i de beneficiile particular,
silindu-i st adune public, precum i fortandu-i la multe
neobisnuite neindeplinite nici odat de printii
In 27 Februarie s'a fcut prezenta noastr o
chet din partea delegatilor Domnului Episcop gr.-cat :
vicarul general notarul sinodului. Chemat
popul din ntrebat privitor la aceleasi chestiuni,
urmtoarele:
1. Care a fost motivul acestei opozitii a
ctrii conscrierii cezaro-criesti ? cine e autorul, cari sunt
sfetnicii, promotorii capii ?

www.dacoromanica.ro
 53

ad. 1. Indatce poporul a auzit, c registrele noii

impuneri este trecut ca iobag, numai dect a fost cuprins
de mhnire. Rdspndinduse aceast veste, s'au adunat oa-
meni din satele vecine 1-au rugat ca pe tatl sufle-
st nu ingduie, ca o mulfime de mare st fie tri-
sub jugul de nesuferit de Miscat
de s'a dus in Salva. Aci, de unii
preoti de o mare multime de oameni, a salutat pe
Domnii incredintati recensAmntul, ocupati cu noua
impunere. Mai s'a adresat Domnului Darvai I-a
cu blndete: Oare este cale, ca toate satele
districtului valah s fie conscrise ca ? I s'a rspuns,
att din partea guberniului regesc, ct din a comi-
siunii regesti indrumtoare i s'a ordonat prin mandat
pe care i l-a s conscrie pe valahii din dis-
trict in aceast calitate. Atunci, punnd pe trei gro-
a protest in numele intregului district, ca s
nu fie trecuti in registre ca iobagi. Despre aceasta a cerut
dovad dela Domnii conscriitori, dar nu a obtinut-o.
In urmare poporul s'a miscat, de numele de iobag,
temndu-se ca nu cumva acesta s le fie cndva du-
ntor urmasilor
2. Cum au indrsnit preotii s motiveze impiedecarea
acestei conscrieri un ordin episcopal pe care persoa-
nele bisericesti trebuiau comunice prealabil Domnilor
conscriptori?
ad 2. Nu s'a cutat nici nu s'a intemeiat nici o pie-
diet a conscrierii pe acel
3. Dac ordinul episcopal era public, universal
pentru toat dieceza la fel, cum s'a intmplat, et atunci,
cnd Domnii conscriitori au intrebat clerul privitor la
acest ordin, preotii au incercat o tinuiasc nu au
prezentat-o acelora la timp ? lar dac s'a cerut prezentarea,
cnd a fost comunicat acest ordin Domnilor conscriitori?
Ad 3. Nu numai a comunicat Domnul Klein acel
ordin, ci i-a prezentat textul tradus in Nici un
censor n'a cerut acest lucru.

www.dacoromanica.ro
M

4. Care din a indrsnit s opreasc subt ana-

tem sau subt denegarea celor sacre pe toti locuitorii,
pe s comunice Domnilor recensenti starea mate-
rial pentru a fi trecut in registre ?
Ad 4. Nu deck c in satul Rebrioara
el a oprit preotii s castoreasc pe logodnici,
acetia nu vor aduce impozitul pltit anul trecut de fra-
tele Juratului, cu care acesta a trit in acee4 casa.
5. Cine din a indrsnit i st indu-
piece pe popor, st refuze magistratului bistritan supunerea
artat acum, care datora pi atunci ?
Ad 5. Nimeni.
6. Care dintre preoti a amenintat c va sfrma
sele ce trebuiau s stea, sau steteau deja in
scopul in favoarea ?
Ad 6. Niciunul.
7. Und, in reedinta districtului pe
pmntul regesc nu s'a fcut acum nici o mentiune
despre supuenie, cine pentru ce a provocat acea zarv
tulburare din cauza acestui nume? Fost-au intrebati
aceast privinta, cum se Domnii functionari
directorii fiscali ai principatului ?
Ad 7. Ca la punctul 1.
terminarea acestora, sunt rugati Domnii dele-
gati episcopali la aceleai chestiuni pi s nu
se supere, dac va fi nevoie se cerceteze raportul
fcut de Domnul Protopop.
1. Care sunt chstiunile care li s'au prut grave
ct pi poporului valah ocaziunea noii impuneri ?
de ce nu s'au plns in privinta aceasta pe cale legal i
cuviincioasa ? de ce au intrebuintat mijloace de vio-
lente ? la sfatul pi indemnul cui s'au fcut toate acestea ?
cineva a voit s se cine l-a in aceasta ?
Ad. 1. Ca fa punctul al articolelor de mai sus.
2. Pentruce i din ce motive a prezentat Domnul
Protopop Domnilor censori pi incassatori protestul in
muna Salva ? numele cui pi de cine imputernicit ?

www.dacoromanica.ro
 55

Ad 2. A fost incredintat de popor pi protestul I-a pre-

zentat in numele intregului district intentiunea ca nu-
mele pAgubitor de iobag s fie inlturat.
3. Din ce motive pi a cui autorizatie s'a tinut adu-
nare sau sobor Salva pi convocati locui-
din toate satele acestui district?
Ad. 3. Aceast adunare au convocat-o ei prin
trimise toate indemnati de poporului.
4. Ce s'a tratat acea adunare ? ce jurmnt au fcut
contribuentii, ce scop pi folosul cui au hotrt
adune dela fiecare epte ?
Ad 4. Nu s'a hotrt nimic dect cei de
fat s'au c nu vor fi niciodat iobagi, c nu se
vor prsi unii pe altii, nid nu se vor abate dela butt-
rrea adus. Ca deciziune s fie observat pi
mat ct mai mult ingrijire, au pus cetit de
un paroh, dae va fi nevoie pentru aprarea dreptu-
vor merge petitii la toate autorittile, chiar pi
la Majestatea Sa. Pentru acoperirea cheltuelilor necesitate
de aceasta fiecare va plti o (trei
5. Pentruce pi care paroh a impiedecat pe locuitorii
din Rebrioara ingroape mortii, boteze pe noii
nscuti pi cAstoreasc pe logodnici ?
Ad 5. Ca mai
6. Pentruce pi de cine a fost btut servitorul public
Salva?
ad 6. Nu pot spune dect cele ce le-au auzit: c
porul a adus legat pe servitor in curtea preotului, acesta
i-a dojenit pentru cele ce fac i-a desrtuit dela planul
dar n'a voit st primeasc pe prins. Atunci poporul
l-a dus sine.
Urmeazt st fie interogat Vasile din Salva,
care aceleai relatiuni caprotopopul. Adaog,
pi nu
tie ca cineva avnd st fi fost impiedecat a pi le
spune, att numai Domnul Klein a dat ordin, ca strn-
gtorii de banii hotrti in adunare a se colecta pentru
cauza comunk s fie detinuti.

www.dacoromanica.ro
56

E popa din Mocod, care la

ambele de nu rspunde nimic.
E chemat apoi popa Ursa din Salva, care chestionat,
la primele puncte se altur totul relatiunilor date
de Domnul Protopop. La punctul 2 din seria a doua adaug,
c cele trei groite pentru prezentarea protestului s'au dat
de juzii satelor Mititei, Salva. La punctul 6 spune,
in vreme ce servitorul era btut, el nu a fost de fat
la inceput, dar ceialalti preoti mai multi
laici s'a apropiat de casa Domnului jude. Aci colectorul
de bani Partenie Cleja a fost legat din porunca
magistratului, de comisarul trimis pentru incassarea res-
tantelor. A intervenit cu libereze. acesta
a refuzat, 1-a poporul.
Intrebat care au fost popii, care au somat pe notarul
Bressler, s nu dea curierul necesar pentru ducerea
sorilor la loan Klein, care in caz contrar 1-au amenintat
cu btaia, a declarat, c au fost trimisi din partea proto-
popului preotii Vasile a lai Simbor Vasile a lui On4or,
ca s actele redactate sunt trimise in ser-
viciul Majesttii Sale sau in chestiunea conscrierii ori pentru
trebuintele In cazul curierul va fi mereu
cesar, cazul al doilea era nevoie de un servitor public.
Preotii susnumiti s'au au raportat protopopului,
notarul vrea s bat pe judele satului, dac nu-i va da
imediat un curler. Atunci protopopul i-a rugat, s mearg
la notar roage, s nu trateze ru judele. Despre
amenintri nu cum a fost. S'a dat imediat un curier.
Este chemat din nou Domnul Protopop e rugat
de Domnii comunice cele ce despre cazul
din cu privire la despre din Maieru cu
privire la Rspunde nu altceva, c
poporul a adus la casa sa pe economul public (al ora-
ului), dar nu legat. Pe popor 1-a dojenit pentra aceast
pe economul plin de fric 1-a incurajat i nu 1-a
lsat din casa sa, garanti, au pro-
mis prin dare de c nu-i vor face nimic. Atunci 1-a

www.dacoromanica.ro
 57

concediat. Despre cazul din Maieru nu deck ceeace

a auzit dela altii.
In 26 Februarie este chemat senatorul Schankebank
pi : ce a zis, de ce motive a fost condus, ce docu-

mente are, pi cum s'a intmplat lucrul ? rspunde el in

calitate de functionar incredintat cu recensrnntul a avut
convorbiri prietenesti att cu ceialalti cenzori cu
Domnul Darvai altele, cnd a venit vorba despre
situatia a satelor Santioana pi precum
despre a comunei Rodna, a declarat, el nu cum
se poate ca locuitorii acestor comune s fie considerati
iobagi, cnd aceste sate sustin cd au
in urmare locuitorii au libertate ca Bis-
tritenii, ceeace se poate dovedi arhiva. De con-
form rezolutiunii amintite mai sus, nici comisiunea n'a avut
intentiunea, ca toti locuitorii osebire s fie conscripi
ca iobagi, unii dintre ei, care nu sunt bstinasi,
trebuiau trecuti ca jeleri. Acestea le-a spus Domnului Darvai
pi nimic Intrebat apoi, a apelat la conptiinta
aceluiasi Domn Darvai, s nu schirnbe in mai ru situa-
tiunea multimii, rspuncie n'a fcut ceva.
Pe urmb e chemat Vasile losif, judele satului Nsud
privitor la cazul fnul public, ce cdea pe
aceast comun, rspunde lucrul s'a petrecut casi in
celelalte comune. Din porunca magistratului s'a adunat
comun fnul public pi msurat cantitate de
15 care, apoi i s'a incredintat economului ca carul
2-4 floreni. a publicat in comunk cel
ce vrea cumpere se prezinte livada unde este
pstrat, pi acolo se economul. Au venit
mai multi cari l-au insultat pe econom, pi altii
Vasile a Pascului Vasile Gzdac deja s
came fn pe carele intrebati, cum au indrznit s
incarce fnul public economului, au c
fnul este al satului nu vor suferi ca adunat in
comun, s-1 cumpere unul sau altul bunul plac,
ci trebuie pe comuna, ca astfel

www.dacoromanica.ro
58

locuitor s-i capete partea sa. Dac va fi de pltit ceva,

st plteasc satul, duct nu, aibt fiecare partea sa
msurat de econom. Acesta a refuzat implinirea cererii
observand agitatia stenilor, constatat de judele
satului, s'a dus ca s nu i se ceva
Cu ocazie de stenii amintiti mai sus, s'au
purtat mai cu indrzneal Anton Ciotul, Chitul loan
loan a lui Andron.
E introdus dup aceasta economul Arman Gligore,
care raporteaz despre cazul suscitat ca pi
dele satului. Mai adaog, susnumitul Vasile Pacu, des-
legandu-pi cingtoarea, legat pe aa legat a
voit sf-I duc la Domnul Protopop, dar deslegandu-se
singur, a fost dus la Domnul Protopop. Aci plngnd
a fost primit de DSa, care i-a dojenit pe steni
a vzut, c mai ales Chitul loan in fata sa
s-i ridice pumnii asupra sa, ca st-I loveasc, le-a spus,
nu-1 las din curtea sa, pntce n'au dat patru garanti,
c nu-i vor face nimic. Dupt aceasta au mssurat
i clcat in picioare, i n'au mai mult de
nou care. in ceealalt zi a voit st se duc in orap,
Vasile i-a skit in drum pi calul de
1-a oprit ameninfndu-I fata lui Morar, c dac va
nunta pe steni, vor ucide cu pietrii. Insupi Morar a
mrturisit judelui din sat, c a auzit toate acestea.
Dup acestea sunt steni din
care erau de fat. Intrebati privitor la cazul de mai sus,
sunt de preri deosebite. Din acest motiv sunt dimii,
tinut numai Vasile cunoscut din cele amintite
mai Acesta declark c stenii temandu-se ca nu
cumva adunat dela in locul public s fie
altora pi astfel vitele st piar de foame, s'au sftuit
in prti egale intre sine dact va fi de pltit,
st plateaset In urma acestui sfat 1-au pe
vechiculele Economul veni numai deck i st
dojeneascd aspru pe popor, care 1-a rugat de ori
s msoare acesta a refuzat cu

www.dacoromanica.ro
 59

l-a legat din porunca satului apoi l-a dus la casa Dom-
nului Protopop, care l-a dimis numai dupice ei au
garantie, c nu-i vor face nimic; msurnd fnul n'au gsit
dect noui care. De cteori a fost intrebat, cine des-
legat cingAtoarea cine 1-a legat pe econom, totdeauna
rspundea, satul, cnd in sfrsit mare greu a
recunoscut, el a fcut aceasta din ordinul satului.
E introdus dupi Nechita Onisor din Maieru,
care despre silnicia intrebuintat fat de Niculae
spune preotii Popa lacob, Alexa Vasile
loan, intorcndu-se dela adunarea poporului, le-au
explicat, c acolo s'a s nu mai sufere ca
munele s mai fie crme folosul statului, nu
mai plteascd dijme, nici alte impozite noi de acest
Cu aceste vorbe au poporul, ca sub conduce-ea
s mearg la casa lui Nicolae forteze s trimit
in oras, de unde s'a adus vinarsul public. Nicolae artn-
du-le ordinul primit din Bistrita, n'a voit s dea vinarsul
a inceput vorbeascd ei obraznic; aceea s'a
retras Atunci multimea a inceput atace
securi pari casei a camerei, unde se gsea
vinarsul, mare greu a fost oprit de el de ceilalti
steni mai btrni. Intre altii au struit mai mult in aceast
intentiune Teodor a lui Klompos, Vasilica a Hotoaii, Leonte
a lui Avram, Drgan al Negruselului, Andrei Hantiu Melian
a lui Scridon a Savului.
Dup ascultarea acestuia e chemat Rasul, care a mr-
turisit privitor la toate ca de mai deo-
sebirea el nu a auzit pe Nicolae vorbind obraznic,
nici n'a fost de fat la atac. A doua zi inteadevir a vzut
zdrobit de securi pari.
In sfrsit e chemat Domnul Nagy din scaunul
secuiesc Marus, censor in cealalt circumscriptie a distric-
tului valah. Intrebat prin Domnul Plenipotentiar,
in urmtoarele privitor la chestiunile puse:
1. ii este chestiunea, cum trebuiau con-
valahii din districtul valah ?

www.dacoromanica.ro
60

Ad 1. Da.
2. primirea rezolutiunii Comisiunii cum
st chestiunea ? Explicatu-s'a poporului aceast rezolutiune,
temeiul fiecare trebuia cu pstrarea
turor drepturilor ori doar s'a pornit o contro-
vers din o parte sau alta ?
Ad 2. Indatce a sosit ultima rezolutiune a comisiunii,
el a renuntat la discutiune, nici n'a anchetat conditia
socialt a valahilor, duptce jobagii jelerii plteau aceeasi
de cap. Astfel in circumscriptia sa toate au decurs
in liniste.
3. Auzit-a sau inteles-a de undeva, et in ceealalt
circumscriptie valah Valahii s'au opus dispozitiunilor
gistratuale au provocat rdsmirit, ori doar s'a supus
ordinelor date ?
Ad 3. timp s'a ocupat chestiunea noii
neri circumscriptia sa, n'a observat nici umbr de opo-
zitie. Dimpotriv toate au decurs in modul ordinea
nuitt. a plecat de aci, a auzit dela altii, cd
acele prti poporul s'a
amiaz fu chemat din partea Domnilor Delegati
episcopali popa Lail Joan din Maieru i fu intrebat la
toate chestiunile tratate in ziva de ieri. La toate acestea
nu d vreun rspuns vrednic de notat. Privitor la cazul
din Maieru relateaz, ca poporul adunat, apoi el ceilalti
colegi in preotie popa lacob, Alexa Vasile stteau
piat, veni la ei Dorotei Otik, care rugt st fie
de buni, st la Nicolae acas sftuiascd,
et precum s'a fcut in celelalte comune, s fact aci,
adect s a mai vinde vinars in folosul oraului
beutura s o in ori altundeva. Preotii i-au
spus toate acestea cu bunAvoint lui Nicolae, care era in
curte. Acesta vehement turbulent, a
st tipe s vorbeascd in mod necuviincios, apoi s'a retras
in cas. Atunci tineri infuriati au btut tare in u,
dar au fost linititi indeprtati de preoti.
Dup acesta urmeazt uratul din Rebrioara, care la

www.dacoromanica.ro
 ci rspunsuriie, gsIm in ra-
portul Domnului Protopop. Adaug ceeace a spus i
mai Domnul Protopop nu a trimis o circu-
pentru chemarea la adunare a poporului ; mai apoi
lash depozitia afirmand, c o astfel de circu-
s'a trimis numai preotilor. In s roag ca fra-
tele su poarte grij de dnsul, care este vduv nepu-
tincios, pi s fie scutit de impozit
terminarea acestora dup plecarea Domnilor
e ascultat servitorul public Peter care a fost mal-
tratat Salva. Acesta face o mrturisire toate con-
form depozitia lui Andrei Gottschick, adausul c
oamenii i-au dus calul la popa Vasile. care a pus mai
pe l-a de pr pe se
Tnase. Acnta Partene a lui Cleja,
Gheorghe a lui lonac, Gherasim a lui
Prdan, Dumitru Slvan Grigora Pop altii, 1-au
dus legat la Protopop, care nu a voit sf-I primeasc
pe aductori i-a mustrat aspru. Au plecat cu el
i pe cale nu odat 1-au amenintat, vor spnzura de
primul arbore, ce-1 vor gsi. Aa legat l-au dus la o cas
particulark unde l-au tinut, tratndu-I ct se poate de
la miezul noptii. In a fost deslegat pi dus la
casa proprie, de judele satului. Acolo s'a pus pat pi a
Acut mai mult de dou de pe urma loviturilor
primite.
toate acestea au fost chemati juzii satelor pi
lis'a ordonat, ca ziva urmtoare toti aceia, au fost
amintiti rapoartele fcute au vreo se pre-
zinte, altcum vor cdea sub sanctiunile legii.
*

E de notat guberniul terii vznd situatia din

districtul nsudean, se vede apelase chiar pi la ajutorul
episcopului on, cci la actul gubernial Nr. 1520 din 1755
aflm nsemnate urmtoarele iruri: Revendissimul Domn Episcop
de promite s nu zAboveasc cu nimic ce ar putea s

www.dacoromanica.ro
62

contribue instig4tori1or tumultului izbucnit

districtul valah bistritan. (Rev. Dnus Episcopus Fogarasiensis
se nihil intermissurum pollicetur, quod ad concitatores tumultus
in valachico Districtu Bistriciensi erumpentis coercendos et
dandos conferri
*

Continum cu evenimentelor.
In 17 Martie aduce magistratul urmtoarea privi-
toare la muncitorii recrutati pentru din districtul valah :
Dupce comisarul regesc plenipotentiar conte Gabriel a
ordonat ca locuitorii districtului valah, la alt dispozitie,
nu fie mai departe ca acum ; apoi
orsenii bistriteni au trebuit s experieze anul trecut c
lucrtorii aplicati la public (oras) nu au putut exista cu alimentele
proprii (eigene Kost) pi ori fugeau (durchgegangen) ori nu inaintau
de cu lucrul ; apa muncitorii necesari de acuma trebue
s fie alimentati de oras (ihnen das Brot gereicht).
In 2 lunie scrie guvernorul conte Haller Bistritenilor, c din
investigatia contelui Bethlen s'a convins c ordinele Maiesttii
Sale pi ale comisiei directive nu li-se explia in mod satisfctor
Valahilor; mai ales din partea inspectorului; de aceea ordon foarte
strict tuturor organelor s caute a mpdciui pe poporul valah ca
s nu mai fie motiv de tumult pi sd nu se din cauza
observate fatd de ei (hozzjok viselt kemnysgek miatt).
In protocolul magistratual din 1755 se constat la data de
8 lulie c, dupcum se aude, capitlul valah din Blaj intentioneaz
sd din gremiu 2 popi depertinent pentru conscrierea
popilor pi statorirea pi estimarea mosiilor (fundorum) ecleziastice.
Deoarece delegatii capitlului, conform anuntului protopopului din
Nsud, au pi sosit in depertinent, magistratul deleag in 19 lulie
din partea sa in comisiune pe senatorul Thomas Ziegler, pe prc-
labul orsenesc pi pe notarul loh. Hennrich. Inainte de inceperea
lucrrilor s tin cu protopopul, cu delegatii capitlului pi cu preotii
romni din satele depertinentiei consultri in Bistrita in 20 21
lulie, dar se divirgente in urma instructiilor primite de popi
din Blaj, de magistrat dela guberniu. In sfrsit se hotreste s

www.dacoromanica.ro
 de prob Rebrisoara, la
acele s fie secretarul magistratual Martin Rohrmann.
In 23 lie incredinteaz magistratul adunarea dijmelor
pe decimatorii Johann Lang, Samuel Engesser, Michael Weber
Samuel Teuchert, 16 August hotreste si dea in
crsmritul din depertinenta valah.
In August, dupce perceptorul cassei contributionale
se plnge tare, ci satele din ambele districte ru
ci el nu mai poate purta socotele; magistratul hotrete s se
cu executii, primarii satelor s fie detinuti. La fel
raporteaz in 13 Septemvrie inspectorul depertinentei J. Fr. Klein
a Straussenburg c popii valahi nu vreau nici si de gostin
(impozit pe porci) - wollen sich nicht zur G. verstehen -
pretind ca rezolutie gubernial care ii priveste s li-se co-
munice imediat.
Ca dovad pentru faptul : ct de adnc mergea amestecul
orasului in afacerile satelor somesene, poate servi urmtorul caz
mentionat inteun proces verbal (Teilungs Protocol) din acest an:
In 29 Septemvrie, la porunca inspectorului judelui deper-
tinentiei Joh. Friedrich Klein, secretarul depert. loan Bressler face
Zagra in casa lui Luca Zinvel urmtoarea inchizitie: La
barea avut-a acesta bani gata lsat-a dup moarte multi
bani ? mrturisesc: 1. Ursul Buscoi (54 a.), e pe timpul invaziei
tresti Vasile Zinvel a adus un vas rotund de lemn cam de o cup
la biseria, plin cu monede de 17 cr. (siebzehner) l-a ingropat
acolo ; iar dup 5 ani in sa (a martorelui) l-a des-
gropat, fiind de fat fiul aceluia, Bita. 2. Heres Dumitru (68 a.):
Zinvel cu 3 ani in presenta sa a unui strin cu
numele Moldovan, cu ocasiunea cnd ambii au imbltit cereale in
sura lui Zinvel, acesta a desgropat din pmnt o oal, pe jum-
tate plin cu monede de 17 cr. in suma de 300 ung. fie-
crui imbltitor i-a druit cte 3 monede. 3. Drgan Chifor, jude
(67 a.): Dup moartea primei sotii a lui Zinvel, cu ocasiunea unei
resmiriti (Aufruhr) a vzut cu ochii si a ingropat cu mnile
sale o oal mai mare de o cupi cu bani care era a lui Zinvel,
dup molcomirea revolutiei, iarsi a desgropat-o a predat-o
lui Zinvel. Ce a fost, nu Cu totii depun jurmnt.

Dup toate cele intmplate, chiar dup investigatia tinut

de contele Bethlen, neputndu-se orienta precis susamintita co-

www.dacoromanica.ro
64

misie directiv asupra din coniunele rsvrtite, in

trimite alti doi : pe Mathias Czoppelt, jude regesc in

Media pi pe Thomas Kessler secretar judecAtoresc Sibiu, ca ei

s studieze mai amnunjit chestiile de controvers apoi s
porteze in cauz. Totodat la multele plnsori ridicate de Someeni
impotriva magistratului oraului Bistrijii, tot comisia directiv
compune o coal inchizitorial, in intelesul areia urmau se
fac investigafiile s se constateze faptele ilegale. Intrebrile
puse in acel act numit - unele pi privitoare la steni
sai - erau urmtoarele:
Impune magistratul pe district mai multe alte con-
tributii deck cea regeasa, sau ?
Impozitul de 7 cr. au toti s-1 plteasc, unde
ce se intrebuinfeaz?
In districtul valah s'au impus dup fiecare fiorin 18
din.; cine i-a impus pi spre ce scop ?
Oamenilor din districtul valah li-s'au luat capacurile de pe
cAldrile de fiert rachiu, pi s'au parte la ora, parte la Rodna ;
cine a ordonat aceasta timp au fost ei lipsiti de ele?
S'a vndut in sate mai mult rachiu ; al cui a fost pi cui i-s'au
administrat banii?
Cutoatec contribujiile impuse de magistrat pe districtul valah
s'au publicat, stenii valahi sau le-au pltit cu bani sau au
prestat munc, s'au administrat toate impozitele, au
rmas restanje; cine a ordonat s se insemne pi incasseze aceste?
Oamenii cari au fost la Directorul cauzelor fiscale au trebuit
s se ascund n'au putut petrece ctva limp pe la casele proprii
de c vor fi ; iar Macavei din Mocod a fost prins pi
arestat in ora; la a cui ordin, cine prins, timp a stat in
prinsoare, in ce mod a fost dimis deacolo ; n'a trebuit s produc
chezei, c nici el nici nu vor mai ridica acuze in viitor, ci
tot ce le va ordona magistratul, vor observa pi urma ?
Dl Keresd") slobodnicii ipi au salariile dela districtul valah,
vteii (haiducii) dela cel ssesc?
Magistratul pi altii cari cltoresc in chestii oreneti ori
proprii, trsurile le iau din districtul ssesc, pltesc ceva pentru
ele ori nu?
Prclabul comisarii cnd ies districtul valah capt
mncare, iar beutura cer s li-se plteasc in bani ? chi dela
cine au ordin s'o cear in bani?
Translator orisenesc pentru concipiarea traducerea actelor din
in ungureste : Ladislaus Keres6 de Kis-Solymos, secretarius hungaricus.

www.dacoromanica.ro
 la numaratul dela fiecare stn capat un
miel 12 den. pentru sine? oamenii trebue s plteascl
pentru fiecare (certificat) 12 den., iar cnd coboarl din
munte, 63 den.?
contribuabilii mn vitele la trebue s
pentru un cal ori cornut mare 6 d., oaie 3 1/2 d.? cine
banii pi pentruce se ia mai mult ca mai
Au fost chemati de magistrat in oras, din fiecare sat al dis-
trictulut slsesc, cte 2-3 indivizi cari scrie, pi li-s'a
impus sl-pi semneze numele pe o hrtie cu toated ei
au ref uzat (ausgeredet), numele au fost semnate de
senii numele Georg ler la dl Schnell, in prezenta magis-
tratului ?
Au fost din districtul lemne mai
de dranite leaturi etc., iar din lemne de stejar?
spre ce scop s'au intrebuintat, li-s'a pltit contribuabililor lemnele?
Pentru stnjinii de lemne pe cari att Valahii Sasii
ii aduc la orap pentru brutrie pi pentru militie, li-se ori
li-se calcul in alt mod?
Li-se plteste Valahilor lemnul pe care-I duc la varnite?
Li-se Valahilor pentruc aduc varul in oras, iar vinul
earl de aci la Rodna?
A auzit cineva zicndu-se c oamenilor n'are s le porun-
ceasc nici guberniul nici altcineva, dect numai regina?
Dijma ce din districtul valah se administreaza cassei
alodiale ori iau preotii din ea, pi
stupi porci se ia mai mult ca mai'nainte?
Satele au dus gratuit lemnele de la Oherla ; cine a
primit pentru acele, la a cui le-au dus?
Magistratul, ori cine a ordonat s se cldeasca casa de
a d-lui Daniel Klein, cine a pe lucrtori ?
Pretul chiriilor se sau nu, pi decnd nu s'a
la judele orsenesc pedepsele in bani dupa vitele ce se
vara in oras, pi bucat?
Mai capt magistratul ca mai'nainte?
Li-se pltesc oamenilor piatra lemnele de constructie, sau nu?
Cnd oamenii procese, magistratul aduce
dreaptl, ori se las mituit daruri pi d drept celui vinovat ?
Cei 16 oameni cari impunerea contributiilor au venit
la magistrat pi la inspector, au fost arestati ?
Din intrebrile aci puse se poate vedea procedeul urmat de
Sasii bistriteni fat districtualii.
*

www.dacoromanica.ro
 Tot acest an o specificare demnh
de retinut, fAcut sigur de organe de control ale statului
titulat : Taxae capitis juxta conditionem jobbagionalem occasione
Manipulationis pro Anno 1755 peractae incolis Districtus Valachici
Bistriciensis impozitae; nen non capitis taxae juxta conditionem
liberorum Valachorum projective elaboratae ernergentisque ex
babus his taxis differentiae. In acest tablou specificativ se con-
stat ch orasul Bistrita a in 1755 din cele 23 comune
ale depertinentei valahe (circa 3000 familii), denumind clasificnd
pe locuitori ca iobagi, suma de 2.981 08 cr. ca tax impus
capilor de familie. Deoarece iobagii plteau pe atunci ca tax pe
cap anual, libertii cte 2 se constat in acea
specificare dac louitorii amintitelor 23 sate ar fi fost taxati
ca atunci - cu scdere obisnuit - ei ar fi trebuit
s plteasc suma de 4.953 43 cr. Deci Bistrita, numai
ca uzeze de ca iobagi robi, a frustat statul
sigur an cu diferenta de 1972 39 cr.
La aceast constatare se mai poate adoga c frustarea era
mare, socotind numrul familiilor din cele 23 comune
nu era numai de circa 3.000, ci de 5.000, se poate dovedi
cu alte acte ulterioare.

Ca incheiere a celor petrecute in 1755 merit fie repro-

duse aci dou publicatii fcute cursul anului de magis-
tratul bistritan in satele depertinentei valahe. Dintre publicatii cea
dinti e scris cu Mere latine, iar a doua cu cirilice, continnd
amndou avertizri amenintri, ca venite dela guberniu. Aceste
par fie mai mult nscociri de ale magistratului speriat de
miscarea revolutionar a Romnilor nostri, cari se sturaser s
mai poarte jugul detestabil al orsenilor bistriteni. Scris intrto
limb pocit, continutul ambelor in original este urmtorul:
I. Ku maire szuperaire si voje re untzelese Gubernium Kreeszk
de la szvatul Bisztritzi kum kau voi rinduelele voje si porunke a
Kreeszi asa si tsele de multe rindur orenduelye a
niumului ne bagind en szana, aszkultatz kuvintele uni proszt,
vo a szemene kumi Makave den Mokod, si endemmitorilor lui
urmatz si ve punyetz en potriba toteror poruntselor Szvatului si
poruntselor Szvatului nu ve szuppunyetz, ke szau poruntsit Szva-

www.dacoromanica.ro
tului, de la voi nyimike alte sze poftaszke, nitse ku tseva sze
ve engroedze, fore de ku tsele tse vi sze kuvin, si a le
szintetz dator. Si assa nedesluim prekum ke numitul szvatul tziin-
duse de putere de la Analtzata Kreasza data affara de a tse nu
passeste si pofteste dela voi sze datz si sze issprevitz si tsele
ku kaire pe dreptaite affare den portzie szintetz datori. Pentru a
tse unke o data dam ku szkriszoare atsaszte ku putere a nosztre
Gubernetoreszk umvatzature fore de glume, si ve porontsim, pre-
kum vorbilor ametzitoarelor a tsellui szusz pominitului Makave
aszkultoi sze nu fitz desartelor szedarnicelor lui sze nu kredetz,
si mai binye aszkultatz de szvat si tziind rinduelele datz si fatsetz
si iszprevitz ka atsele tete szintetz dator. Ke aminterle fekend,
stitz adeverat ke gre pedapsze Kreaszke pe voi va kede, un sz
de kumva si szvatul un potriba nedesdi noasztra, mai ku mult de
kit voa szar mai kuvini si var ungreka, szlobod va fi a vini aneinte
Kreeszkul Gubernium, unde si vo dreptaite vi sze va false.
II.*) Gubernium cresc cu maire superaire voia re au
teles, de multe or v-au indemnat ca perinti (ca un printee)
se ascultat poruncele Domnilor ai vot, se isprevit toate rindu-
ialele, nu numai a naltata Criasi, dare pi a cele caire-s a oraului,
pi se nu ve potriva fore de obrezialele in alor
celor ; dare cum s-au auzit voi facet din zoa in zoa mai fore de
obraz, mai neazcultator. Precum s-au preceput nu de mult a
nume din sat de la Macot, unde au remas uni din satian in portie
a nltata Criasei dator, au mers gecutie Imperatasche cu gudele
Satului pe la dini, nu numai s-au sculat s-au ridicat pre din,
i le-au scos cu maire sudalma ruina din casele a dare
s-au laudat reu i moarte de nu vor din ogradele a
pi ve indemnat de facet multe fore de obriazele; pentru acasta
poruncete taire pi fore glume Guberniumul cresc, se ve intuercet
ghind al vostru acel reou, tisturile ale voastre se le beceluiti i
ascultat poruncele a cum se i cade, i se fit asculttor,
a naltate Cresi cum s'au poronci(t), fore sfade pi
vintele riale se dat, i se pliniti, pi se nu facet cum au focut uni
din Macot (care neglobit nu vor remune) in se ve fie, de
nu v-iti ghindurle ale voastre acele rele dupe un (in)
multe rindur poruncele date de la Guberniumul
crescu, nu numai prinsor dare i moarte pe uni din voi
Guberniumul vor globi.

Transcris de dl Dr. Nic.

5.

www.dacoromanica.ro
 6
Sobor Mocod. - Inceputul adevratei rscoale. - Comisia uni-
versittii - Anchetele Directorului fiscal.

In anul acesta se inspresc msurile magistratului pentru

scoaterea contributiilor din depertinent. Astfel la 15 lanuarie
seste in cpitanul Drux detasament din regimentul
de infanterie> Waldeck ca asistent la executiile de dare, iar
kistratul ordon comisarului Andreas Gottschick ca in deperti-
nent s se incasseze cu contributiile curente restantele
de tot felul. Dealtparte in 12 lanuarie intreabi inspectorul deper-
tinentiei Johann Friedrich Klein a Straussenburg pe magistrat:
ce s se vnd fnul fcut de districtualii valahi pentru oras,
magistratul ii rspunde c cu 3 Rhenani, ori cu 8 piese
de 17 (Siebzehner), eventual cum se va putea conveni cu
cumprtorul.
Erau foarte orsenii de carciumile prin
satele romnesti c in diferite locuri, dar mai ales in
Rodna, contribuabilii vnd beuturi mod clandestin. Magistratul
public deci stenilor ci li-e strict interzis carciumritul vor
isppi cu grea trupeascd cei ce merg s bea in cas par-
ticular, maicuseam la popi.
Poverile aruncate in spinarea satelor romnesti ins din zi
in zi cresteau, pi, intre altele, chiar detasamentele militare sosite
in orap se repartizau tot pe satele romnesti, ca spre pild in
25 Mai soldatii regimentelor Kalnoki, Krolyi Splenyi sositi
pentru cumprturi de cai. Acum romni erau nevoiti
ridice plnsori pentru fel de fel de necazuri. se plng in
3 Rodnenii c de un timp e cercat comuna de
o de (Herrschaften) pe care find siliti s-i
cu ei nu vor dispune in anul curent de nutret pi
nu de unde vor plti birurile. Deoarece vite streine le
neaz pajistile, vitele stenilor n'au cu ce se nutri. Apoi Mierenii
se plng tot atunci ci soldatii incvartirati in satul nu-i las s
mearg la vite in munte ce nu pltesc cite 3 cr. caporalului
comandant, c vitele nefiind ingrijite, le pot peri in munti.
In acelap timp juzii comunali sunt in continuu

www.dacoromanica.ro
s incasseze dela steni bani cu cari oraul inte-
resele dup diverse capitaluri imprumutate. Ba oraul mare
nevoie de bani, d in arena Peter Roth din Rodna
chiar dijma ovsului, s'o plteascA cu 12 creitari
de
In notri un nou
sobor, despre care aflm urmtoarele insemnri in protocoalele
gistratului :
In 14 lulie raporteazA Grigore Cobuc, jude in Hordou
cu 8 zile, adec in 15 cor. Zgrenii au trimis einen scharfen
Befehk satele incephod dela Mocod la
conform cAruia se din fiecare sat doi oameni la a5a
numitul sobor ce se va la Popa El Cobuc la
se s nu pe nimeni din satul fiind lush curios
s afle ce se va petrece acolo, a trimis pe Ursul al George
5i pe Pintelie a Sosind acetia in Zagra, au
soborul nu se va tinea acolo, ci Mocod la Macavei a
Florii, unde au plecat. La sosirea aci chiar (ange-
gangen) in amintita cas soborul, la care numitul Macavei a Florii
scoase o scrisoare, pe care le-ar fi adresat-o un grof Teleki.
scriseare, la propunerea lui Macavei, avea s fie
la preotal unguresc din Nimigea care s'o copieze, ca
s nu se magistratului bistritan originalul ci numai o copie,
ar fi de temut magistratul le va suprima originalul.
de aceasta la adunare s'a s'a ordonat, Dumineca
viitoare 18 c. din fiecare sat reprezentat atunci acolo, s se
prezinte cte iar pentru acoperirea speselor aduch
din fiecare sat 10 numitul Teleki le-a promis
oamenilor din district, la cas dach pentru osteneala sa vor
da din fiecare sat 20 cosai pe 8 zile, atunci el va elibera de
zAciuial, de fcut pentru de toate poverile (oneribus),
ba chiar de Astfel el, Cobuc, in Dumineca
a trimis un Wean la Mocod, ca s ce se va
sieren) mai departe acolo. La sosire lush Macavei a Florii
fi primit pe acela cam dur (ziemlich derbe angefahren) zicAndu-i:
Ce intentionez judele vostru, nu trimite bani?
ceeace vorn cheltui ce va pe satul nostru, totui va

www.dacoromanica.ro
70

trebui s Cu ocazia aceasta a acel Wean din

Hordou, in lui Macavei a Florii durmind un
intreband el cine e acela, i-a Macavei :
este de curte (Hofrichter) al lui Teleki, care venise deja
cosasi. Ei nu voesc s-i trimit cosasii, ce nu
vor merge inc'odata la groful, pi se vor mai bine asupra
afacerii.
La denuntul acesta fcut de Gr. Cosbuc magistratul citeazt
pe judetii slujbasii satelor implicate In aceasta chestie Pi
le pune Intrebarea: la a cui spre ce scop (wozu
anzuwenden) au ei de pe sate bani, i-au lui Ma-
cavei a Florii in Mocod ?
Din Salva Grigore Draban, ch satul a
prumutat dela Popa Vasile 10 ung. pi banii i-a trimis lui
cavei la Mocod, ca colt repartizat la porunca soborului pentru
acoperirea cheltuelilor pe cari le va avea groful Teleki, va
da nizuinta s le libertatea (Freiheit erlangen). Din Mocod,
zice judele, ch a lost absent, nu nimic. Din Zagra
seste judele din sobor ce e drept li-s'a cerut s dea pentru
spesele nobilului Teleki, el n'a dat nici un ban. Din Mititei
spune judele c nu nimic, nici despre sobor, nici despre
ce s'a acolo, din satul lui n'a fost nimeni trirnis. Din
Rune crainicul nu s spun nimic. Din Poieni judele ase-
menea nu nimic. Din raporteaza judele : a primit
ordin din sobor pentru 2 ung., n'a dat nimic nici
n'a voit st dea. Din Bichigiu crainicul : a auzit
judele a primit din sobor ordin Incasseze din sat bani, nu
stie inse oare s'a ceva, dach s'au administrat
banii. Din Telciu spune judele, a dat 3 ung. pentru ducerea
in deplinire a unei chestii, care priveste libertatea tntregului district,
deoarece Dl Czoppelt din Medias (Medvisch) a fost aci
le-a zis, ei ar fi iobagi. Din Nsud crainicul se-
n'au dat nimic, nici nu nimic. Din Rebrisoara judele ra-
porteaza, chestia aceasta sa a fost desbatut la
Grigore mare; pi att oamenii au umblat duph bani
(sich um Geld bemhet), nu are duct au
(aufgetrieben) Din Rebra mare zice judele:

www.dacoromanica.ro
 71

att, c fr lui s'a ung., dar c s'a trimis la

Mocod ori altundeva, despre aceasta n'are Din Vrarea
judele nu nimic. Din Feldru raporteaz judele, c fr tirea
sa a adus din satul Nimigean (Cute) 7 monede de
17 la Mocod ; spre ce scop nu tie.
Ca urmare a acelui sobor, in 2 August se prezent in fata
magistratului : din Mocod : Ion Sucea; din Zagra: Lehaci Oanca,
Haiduc ; Bichigi: Todor Zgrean, George ; Rebri-

oara: tefan Burduhos, Todor Tofeni ; Vrarea : Popitan Grigore,

Lupul Petri ; : Danci Filip a Sbrci, i soliciteaz
in numele district, ca s nu se mai dela ei zeciuial.
Li-se zeciuiala e dator s'o presteze fiecine, deci nici
ei nu pot fi absolvati (eximiert) de acest Dup aceasta
spun trebuia s se prezente azi din fiecare sat al
tregului district ctiva deputati, c porunca s'a dat din Mocod.
Ar fi bine - observ magistratul - s se caute prin cine
cum s'a luat aceast hotrire.
*

Nelegiuirile asupririle nu mai conteneau. Pe Romnii

someeni stori vlguiti cuprinse acum desperarea
dela nimeni nu primiau sprijin efectiv niciri nu li-se ascultau
plnsorile, in sfrit s ia cu magistratul
enesc spre a-i ctiga cu propriile puteri dreptate.
Adevrata a satelor romneti Impotriva Bistritii
incepea cu drzenie inverunare 18 August cnd in
baza hotririlor secrete raprezentantii intregului district valah se
prezentar Bistrita in fata magistratului un
moriu in care Romnii -
suferite din partea
orke serviciu prestat
- toate nedrepttile i asupririle
declar
acum
de ad nainte deneag

Atunci magistratul le puse Intrebarea, cine le-a redactat

Romnilor memoriul, la care Petru Dolha din Mocod
preotul reformat din Nimigea Apoi consternat de
temeritatea servilor de ieri, le c pn la inceperea cer-
amnuntite mandatarii prezenti sunt detinuti arestati.
Dup zece zile in 28 August, magistratul, tnfricat. de armi-

www.dacoromanica.ro
72

rile procedeului su, ii aduse pe arestati in fata sa, pi le puse in

vedere in mod cd pentru fapta nesocotit de
vor fi crutati pi pusi pe picior liber; daca viitor nu se
vor dovedi asculttori pi nu-si vor vedea de indatoriri ca mai
(sich ihrer Schuldigkeit bekennen), atunci se vor gsi mij-
load spre a-i aduce in modul cel mai (auf das Nach-
drucklichste) la ascultare.
Chiar pi universitatea sdseascd (directia fondurilor ssesti)
din Sibiu auzind informat despre cele ce se petrec in
Bistrita ingrijorat de situatia ce se cread Sasilor din Nordul
provinciei, trimise pi ea 28 Septemvrie o comisiune nationall
constttoare din amintitul Mathias Czoppelt jude reg. hi Medias,
Michael Bruckentlzal jude reg. in Nocric (Leschkirch), Joh. Georg
Honnamonn secretar pi Offner pi Michael cancelariti,
cu indrumarea s se informeze despre starea lucrurilor pi s ra-
porteze amAnuntit despre toate cele vzute pi experiate.
*

ContinuAm cu cele ce se petrec in vidic.

In noaptea din 24 Octomvrie din Salva inspectorul
Klein magistratului multe privitoare la repartizarea pe sate a
de plAtit dup datoriile orasului; spune Macavei a
Florii din Mocod intreg districtul denege plata cotelor de
apoi pi a impozitelor orsenesti de 7 pi 9 la sut, a dij-
melor etc. Macavei a fost la Directorul fiscal pi pi trimite
pentru investigatie doi cancelaristi, cari sunt deja pe drum. El,
Klein, a citat la sine pe Macavei, iar comisarul l-a pi adus
prins, pi acum expediazA magistratului sd-i aplice o pedeaps
bunk pe care o meritk numindu-I tot scelerat (Bsewicht). Tot
atunci Klein oa scrisoare, in care spune comunele
se opun intereselor, mai ales Mocodenii die allerunbding-
sten. Cere pedepsirea popilor. Pe capul Slvanilor sunt de adus
militari, ca pentru celelalte comune. In 25 Oct.
cA au la el 2 popi Zgreni pi Mocodeni zicnd cA garanteazA
pentru Macavei. Acesta e urzitorul tuturor relelor al memorialului
impertinent contra magistratului publicului. DacA ar fi sA se libereze,
atunci sA se facA aceasta numai dupA zile. AdaogA cA au

www.dacoromanica.ro
 73

s urmeze zile grele cci pi cancelaritii vin impotriva magistratului,

care trebue s se apere. Valahii vreau rstoarne toate dreptu-
rile ar trebui privilegiile, ca oraul s
ataa cancelaritilor un asistent regal (homo regius).
In timp ce Klein scria cele de sus magistratului, in aceeai
zi, adich in 25 Oct., se in fata aceluia Petre a Pampii
judele din Mocod cu urmatoarea prh: Cnd am chemat azi dimi-
neata prin crainic s se stenii, am
pe fratele lui Macavei, pe Costan a Florii eu ch el fusese
in la cancelari0 in chestia fratelui detinut I-am
intrebat ce a isprvit el la aceia acolo in favoarea fratelui su.
In dea ne-a injurat i pe mine i pe Martian,
zicndu-mi : Czine minte f...tje en suflet, mai stringe voi
de kaire atzs sztrns, nevoi si vom pune la un lok de unde
nu vitsz mai miska, voi szintecz talhair a sidiculuie).
Tot Petre a Pampii mai aceastea : Ieri seara a venit
la mine Nicolae pi m'a dach mai are vr'un
impozit restant. I-am eh n'are dect groitele pentru aco-
perirea bisericii i dac le i pe aceste, atunci e liber de
toate. Atunci Nicolai mi-a cerut un pe care fie
tot ce a I-am zis un lemn potrivit duphee
am increstat pe aceasta pi ii mi-a :

sh nu te mai sh vii la mine executie, cci n'are s

bine; i cnd eu i-am rspuns eh n'am vin deck
amintitele groite, a F...te en pi alte injurturi
amenintnd c acum le-am poruncit, dar de acum
n'au s asculte de porunca mea, ci vor face mine ce vor vreac.
In 27 Octomvrie ii inspectorul Klein, din Rebra
mare, magistratului, exprimnduli mirarea ch in Rebrioara a putut
scoate atti bani de pe srmanii oamenk. Numai der gottlosec
Macavei ortacii shi sunt de acum nu s'au putut
pi impozitele de 7 la Se laudh Klein c zi
i noapte. - In 29 Oct. tot Klein pe magistrat ch ar
fi bine s-1 libereze pe Macavei din inchisoare; dar s i se spun
ar merita fie izgonit din district, moia fie co-
Reproducere a textului de magistrat in procesul verbal luat
Petre a Pampii.

www.dacoromanica.ro
74

piilor. Dad se va purta necuviincios, s i-se msoare 50, ori cel

pufin 25 lovituri de baston.
Tot in aceeasi zi magistratul bistrifan le scrie cancelaristilor
Matei Ladislau Tordai la Coldu in chestia anchetrii
lui Macavei, pi c in privinta aceasta ei s se inspec-
torul Klein.
Se vede c timp temutii cancelaristi sosiser in Mocod,
comisarul 8 Noemvrie magistratului
urmtoarele: indat dup sosirea cancelaristilor la Mocod, li-s'a
prezentat acolo, aceia au zis deoarece ancheta nu e
ticular ci nu e nevoe de nici un delegat special al
gistratului, cl ei dup finalizarea investigafiei pi vor merge
la oras. Mai departe spune Gtsch c Macavei impreun cu alti
districtuali stau tot pe lng acei cancelaristi, iar mereu
se adun le-ar sosit ajutor din Israil La sfrsit
adaug in raport la el nu vine dect numai judele
satului, c domnii cancelaristi au declarat c nu se ancheteaz
in intreg districtul.
Indat in ziva urmtoare, adid in Noemvrie, comisarul
Daniel irnpreun cu translatorul Ladislau Keres ii expe-
diaz din Zagra magistratului un amnunfit raport cu urmtorul
confinut:
Sosind alaltieri seara cancelaristii fiscali la Mocod au durmit
acolo pi ieri pn dup amiazi s'au odihnit in stafiunea Mocod,
seara au venit la Zagra, unde intentioneazA s incead anche-
tarea, s'au incvartirat in casa de oaspeti a orasului. lndat dup
aceea am sosit pi noi pi ne-am incvartirat in casa judelui. Azi
dimineaf, de a incepe lucrrile, am mers la ei pi le-am
c conform legii Comp. Const. p. 4 4 art. suntem
trimisi de magistrat ca s asistm la interogatoriile ce le vor
vrsi, in calitate de mandatari ai magistratului. Atunci ei decla-
rar c in nici un chip nu ne admit ne-au comunicat
soarea semnat de Director, in care acesta zice expres c la caz
magistratul ar expedia pe cineva, s nu-1 fiindd
terogatorul e public pi nu privat. Din scrisoare am observat pi
aceea, c nu numai vidicul au s-1 ancheteze, ci se vor ex-
cu investigafia pi asupra satelor din comitatele invecinate;
apoi in scrisoare se mai porunceste c vor fi ct de putin
impiedecafi, s dovad pi s piece
noi c nici dup dispute pro contra nu ne admit,

www.dacoromanica.ro
 75

n'am indrznit s-i impiedecrn in misiunea dar am rmas

noi acolo. Din discutie am inteles directorul are ordin
superiori privitor la svrsirea acestei anchete. Deci nu oamenii
districtului sunt in materie actorii primari principali,
precum credea magistratul scriea dl I. Klein, in epistola sosit
azi, ci insusi Directorul. astfel nu putem cuteza s stiricium
c ei ce vor cerceta cine ce va depune, pentruc stnd lucru-
rile asa, nu indrznim s ne incredem in nimeni s iscodim
pe nimeni, ch chiar in cel ce ne incredem, va raporta
cancelaristilor, cum ce s'a intmplat in Mocod. In urmare aflnd
ei despre toate cele intmplate, am cauza mai mare necaz att
magistratului Apoi ar fi nepractic insem-
noi pe martorii cari vor depune, deoarece inch de
a-se apuca de lucru, cnd eram la cancelaristi Kegyelmeknl)
de timpuriu dimineata, steteau acolo cas ograd peste
o sut de oameni.
Instructia inceput-o acum aci in Zagra, au convocat in
intreg satul din fiecare cas pe oameni, zicnclu-i de sear bir'ului
nid nu absenteze ei, cancelaristii, numai dintre
Zgreni vor alege 100 martori cari vor avea s depun. Deci noi,
chiar dac am locui cu ei impreung cvartir, cum am
putea c pe cari i-au anchetat pe cari ?
Isprvind cu Zgrenii instructia, vor convoca aci pe stenii
din Mocod, Mititei, Poeni Runc sii vor lua pe
rnd, zi pe unii, pe altii. Dupce vor isprvi cu
am proxima statiune va fi Nsudul, unde
asemenea vor ancheta pe rnd vr'o sate. De acolo vor pleca
la Maieru unde vor continua la fel, apoi la Bistrita in satele
din judetele invecinate, vor petrece sAptmnile.
Numai aci in Zagra, precum am va dura interoga-
cu o intreag, in acest timp ei nu con-
voac pe nimeni din alte sate.
Conform ordinului magistratului, am anuntat cancelaristii
totodat am contrazis protestat in mod solemn ca nu
pe acesti vidicani ca oameni (libertinas), cum de
l-au numit pe Macavei a Popii din Mocod in scrisoarea
adresat din (Coldu) magistratului lui Joh. Klein. La
aceasta unul dintre cancelaristi, simulnd, zise cu regret eh ei in
scrisoare s'au adresat cu rugare in mod cinstit att atre dl Klein
ct ctre magistrat, dar nici dintr'o parte n'au fost invred-
niciti rspuns ; iar cellalt cancelarist observ: S nu disputm
noi asupra titlului vidicanilor, cu aceea nici nu-i
nid nu-i ; dar s &dim : inter duos litigantes tertius
gaudebit

www.dacoromanica.ro
76

lucrurile astfel am socotit s scriem conform dato-

rintei despre toate acestea magistratului, asteptnd dispozitia lui
ca in aceasta s la oras, ori s mai rmnem
mai departe aci. Dac ni se va ordona, noi pi mai incolo suntem
s stm dar dup prerea noastr, cu rmnerea ad
att nou magistratului ii csunm nu ci pagub pi
necaz; cdci cancelaristii vor zice vor scrie Directorului, c noi
tacite interogatorul public, pi e de temut cd mai ales
din cauza aceasta vom fi dati in judecat.
Supunndu-ne dispoziliilor magistratului, rmnem asculttori
servi Ladislau Daniel Gtsch.
Zagra, la ora unu dup'amiaz, in 9 Noemvrie
Despre toate aceste neplceri de cari se simt se cred n-
Bistritenii raporteaz in 10 Noemvrie din fir in acomi-
siei regesti a ssesti la Sibiu tnguindu-se, altele,
cd Valahii districtuali nu mai voesc s plteasc niciun impozit,
pi peste tot nu pot fi in niciun chip ;
c acum s mai trimit pi doi cancelaristi la invetigatie, la care
acestia nu admit pe mandatarii (regios) magistratului. In fine roag
pe amintita comisie sA le dea sfat cd ce sA toed astfel de
circumstante.
*
Investigatia amintit sus a durat timp de douA luni
pi despre rezultatul aceleia functionarii fiscali insdrcinati cu
vrsirea ei, prezentar urmtorul raport detailat :
Raport despre investigatia contra functionarilor ora-
sului -la cererea Valahilor districtuali -
de cdtre cancelaristii reg. fiscali Matei Gyrffi Ladislau
Tordai, la ordinul Directorului fiscal Joan de Sellye,
in Noemvrie Decemvrie 1756.
Utrum (coala intrebrilor puse).
$tie sigur, a experiat ori a auzit martorul :
1. in vidicul Bistritii poporul contribuabil
impozite conform conscriptiei pi manipulatiei regulate, dupd
puteri (facultas)? ori se scot mai pi
mai mari ? in anul trecut pi prezent cine a prestat pi
presteazA mai mult?
2. Cd in anul precedent bind trimii in oraul
pi vidicul Bistritii, ei greeli la contributii au po-

www.dacoromanica.ro
 in plus st i-se restitue
poporului contribuabil, i s'a restituit de ctre magistrat
ori nu?
3. Spre ce scop magistratul acele
cedente ?
. 4. in vidicul Bistritii multe sate de multi ani
coace azi au pltit pnd'ntr'un ban contributiile
impuse?
5. atunci cnd poporul contribuabil a cerut dela
magistrat st ptie pi st fie informat, spre linistirea sufle-
tului, et pentruce se repartizeazd asupra lui impozite cari
trec peste puterile sale, amintitii Domni bistriteni au ame-
nintat pe poporeni pi i-au nchis? apoi c unii stau i
acum arestag altii de au fugit din vidic?
6. Dela cine, mgistratul, Maj. Sale
regine-i, nu-i poruncete nici guberniul reg. nici comisia
directiv ?
7. dintre functionarii ordpenepti unii, cari, fac
pe poporul contribuabil st-i slujascd? de unde pi cti oa-
meni au adus la lucru cu ce fel de pretext?
8. functionarii oraului fac preciziune drep-
tate poporului contribuabil, ori favorizeazd pe unul-altul
le promite, druieste ori le ceva ? care,
in ce ?
9. magistratul bistritan in fiecare an mari
vntori concursul cheltuiala vidicului valah, pi duct
din intmplare valahii nu pot prinde animale mai
mari, atunci magistratul pretinde ca vidicul s
in bani valoarea animalelor ? pentru cari animale, pi ct
de pe vidic ori sat?
La toate aceste st martorul spre mntuirea
sufletului sta.
au fost: din Zagra 99, Mocod 20, Mititei 20, Runc
13, Poieni 5, Suplai 9, Nsud 41, Salva 47, Hordou
11, Bichigiu 5, Telciu 18, Rebrisoara Feldru 44, Rebra m. 13,
18, Vrarea 14, Maieru 39, Lesu 13, SAngeorz 28, Rodna 19.
Suma martorilor districtuali: 558.

www.dacoromanica.ro
 Din ung. 6: Zsigniond, Johannes sig-
mond, Johannes Moroan Petre, lepure losip, Petrar Nic.
Nimigea rom. : Brende Ion, Benta Alexandru,
mion, Pinte Mihai, Pinte Gavril, Opre Andreic, Rus Echim, Ilvan I.
Mintiu (Nmeti) : Popa Alexandra, Avram Ursul, Moldovan
Ion, Alexa, Martian Oiiiga, Petre, Rus Lupul.
Prislop : Gabora Dabut Todor, Zogrean Simion, Boica
Andreica, Lucan Gavril, Merut Savul.
Cepan : Casalup, Ilvan Grigore, Alladr Jnos, Tglas
Alladr Jnos, Prall Mihai, Grusik Simon.
Vireag 7: Demian Mitru, Berbecar Gavril, Sunca Timoce,
Furca Mihail, Zgrean Dan, Rus Cosma, Andrei Eles.
Peatra (Kfarka) : Mierean Gavril, Turda Vasile, Roman
Grigore, Ardelean George, Precup Nicolae.
(Olh Nyires) : Cosma Todor, Conea Nechita,
Cosma Ion.
Krtvlyes) 6: Frsincas losif,
mitru, Leah Nicolae, Popan Todor, Leah Lazar, Zgrean Mihaiu.
Nimigea ung. Andreas Vdsdrlzelyi alias Ballog
Pastor Reform.
Terpiu 19: Martinus Bogner, Martinus Fejr, Katisor Gerig,
Michael Roka, Michael Breivert. Michael Klimann, Michael Broser,
Mathias Lrincz, Mathias Klimann, Johann Feuser, Georg Klimen,
Johann Vendrig, Mathias Seivert, Johann Fridelt, Andreas Gottsick,
Georg Kutsor, Mathias Broser, Johann Broser.
Dumitra mare : Johann Kovacs, Georg Cseisz, Michael
Csalner, Gerig Markler, Petrus Deichendt, Gerig Arelt, Michael
Weis, Gerig Vints, Michel Rmer, Michael Kovts, Michal Thomes,
Martin Thomes, Georg Rendelt, Mathias Los, Stefan Frank, Mi-
chael Bart, Gerig Rendelt, Gerig Kroner, Mathias Bart, Simon
Schwarz, Johann Lennert, Gerig Jossing, Simon Weis, Johann Re-
lent, Johann Csank, Martin Relent, Mathias Lutz, Michael Hantso,
Michael Weis, Gerig Verner, Petras Bart.
lad : Andr. Klesler, Georg Kugler, Georgius Gross, Thomas
Klein, Johann Widmann, Paulus Steutz, Talabinus Kugler, Math.
Kessler, Simon Klsler, Andr. Girescher, Math. Gibel, Thom. Klein,
Simon Engler, Mich. Girescher, Georg Steiner, Thom Engler, Thom.
Gbel, Mich. Frim, Thom. Reinn, Mart. Girescher, Joh. Engler,
Thom. Gbel, Simon Frimm, Math. Streiffest, Mich. Fuhrmann,
Mich. Frimm, Mich. Frimm jun., And. Penteker, Math. Hlztrger,
Mich. Frimm.
Pintic : Joh. Pal, Joh. Luts, Mich. Hennig, And. Keitler,
Georg Andr. Henig, Philip Bart, Math. Theil, Georg Paal,
Jolt Schuller.

www.dacoromanica.ro
 Aldorf : Mich. Seidl, Mich. Barth, Mich. nger, Johann
Bressler, Daniel Nuszbcher, Andr. Lukats, Thom. Bressler, loh.
Alpert, loh. Veiner, Veiner, Mich. Adam.
Sntioana : Vrrean Ion, Timoce Fiore, Macavei Mi-
hil Nutul, Crciun Vrrean.
Nu$falu : Cotoc Urs, Rus Simion, Botha Tnase, Botta Lup,
Moldovan Echim, Cosma Moldovan Todor.
Suma total: 728 martori anchetati.
Dintre ace$tia parte sunt liberti ori onorabili preoti, parte
iobagi jeleri (inquilinii), locuitori pe propriettile ori ecle-
siastice ori domne$ti.
Zgrenii depun : In afar de contributia regulat noi pe anul
1755 am pltit 180 R. pi cei cte 9 pi 7 cr. pe cari ii
dijmuesc cu executie strict. Restantele de pe ariii precedenti le-am
pltit pn'ntr'un ban. Intre multele plnsori tot ei spun c pentru
biserka din dl Joh. Klein i-a s furnizeze cu mare
gub grinzi, corni, leaturi etc. Unii au primit ceva pentru cru$ii,
altii nimic. Drgan Chifor se plnge c dac cuiva ii ard acare-
in vidicul ssesc atunci aceluia i-le con-
struesc pi-i mai dau pi unelte pi mobile (hzi eszkzket),
dimpotriv pe Valahi nu-i ajut la fel. Apoi pe titlu de arend
dup Zagra a pltit 30 R., cu toate acestea nu li-s'a
permis sh fiarb pe sama proprie nici rachiu. Mai departe
Klein Johan inspectorul depertinentei ar fi zis c lui de
iestatea Sa nu-i porunce$te nici guberniul nici comisia directiv
pi nici Directorul fiscal. Chinch Daniei comisarul a amenintat
porul dac nu dau ptacii (ban 3 cr.). ti vor ca pe Bd-
Birul din inch cu altul au fost in Bistrita pi au
observat magistratul stoarce esceviv de mult de pe noi, pi au
poruncit restituirea unor sume. Ctorva le-au pi restituit, multor
lash nimic, pi dac au cerut, i-au amenintat. Dac ne-am
vorbim despre acestea, ne-au prins pi arestat. Unii de fric au
fugit din vidic. Anume Macavei a Popii din Mocod pi Scridon a
Popii din Salva fugind la Nimigea ungureasc au pribegit mai
mult de trei luni, nu pi-au vzut toat vara casa, cci pandurii
nemte$ti au umblat dup ei prind pi in fine i-au
piprins.
Mocodenii spun : In a. 1755 afar de contributiile regulate
am pltit 160 R. 38 cr., apoi cte gro$i 10 cr.) pe titlul de

www.dacoromanica.ro
impozit de 7 duph sul; dup cldrile de tiert rachiu
atta contributie ca dup un bou, afar de aceasta am pltit
lui Klein Johann dup fiecare cte Rh. Comisarii sai
trimii de guberniu au comunicat ch ce ni s'a luat peste compe-
ting, are ni se restitue, spre pild in satul nostru lui Zaharie
Cornea 2 R., dar nu s'a restituit nici un ; dac a cerut
careva, i s'a rspuns cd-i va regina. l-au prins pe
Macavei l-au in arest 15 zile 5i in fiecare zi magistratul
aducea in sa silea jure s garanteze c mai
nimeni nu va merge se plng impotriva oraului, zicnd c
numai il vor lar de nu se oblig la aceasta, ame-
nintat ch fiecare zi il vor bate cu bastoanele cari stau gata.
Dar el n'a voit sh promit nimic vznd cd nu pot face
ce vreau, i-au dat in sfrit drumul. - Apoi ceice au sh
dece sh fach dreptate, ateapt daruri ; din pricina
chinurilor de ctre executori se vor prpdii oamenii.
Mititenii : Dela noi au stors plus de impozite 96 R.
manul vidic acolo a ajuns a inct arareoti pori
care Functionarii bistriteni pun pe
porul srman vidican le lucreze; cnd mn la lucrul ora-
ului fac le lucreze cte o sAptmn. Acela care duce
bun (Discretion), sentint. La cmp le-am
bunttit ogoarele fnetele pe cari le lucreaz srmanii s-
teni. Pe aceia cari au mers se plng la Directorul fiscal, i-au
alungat hituit voind s-i prind ; n'au cutezat toat vara
sh mearg acas, ci au pribejit prin satele judetelor invecinate.
Functionarii pun pe srmanii oameni din vidic le
coseasa, are etc. cu ; iar dreptate numai acel caz
li-se face dac le duc bacsise, ori porci grapi ori berbeci pi miere
de stupi.
Runcanii : Au pltit peste contributii 26 R. 40 Apoi
pentru fiecare o poltur 3 cr.), chiar i dac srmana
femeie agonisete pnea fusul. Impozitele septime (de 7
scoase din satul nostru fac. 60 R. 35 iar nonele (de 9
75 R. 54 De patru ani pun taxe separate pe vitele
mnate de pe muntii proprii. Klein Johann a adunat toamna
capacurile de fiert rachiu numai trziu toamna le-a

www.dacoromanica.ro
restituit, dar in interval de aruncatul
s'au deteriorat, srmanii oameni au fost necesitati s-si
cumpere altele locul acelor. de aceasta circa 13 ani
hotarul nostru a fost btut de grindin atunci timpul
lui Klein Daniel magistratul ne-a iertat din contributii 100 ung.
Doi ani mai apoi timpul biriei lui Seifert au voit s-i scoat
de pe ; dar am mers sfatului, ne-am rugat
ne-au iertat aceea sum au revocat pe executori. bucat
de vreme dup aceea n'au pretins nimic ; acum din nou pretind
dela sat acei bani amenint executori. Prdlabul a luat in
Telci dela Ion doi berbeci, fr s-i plteasa ceva.
Poienienii : mrturisesc la fel.
: Dac nu se'ndur cineva de noi, ne prpdim.
Eu, lepure Vasile am auzit cnd Klein Johann amenintndu-ne
foarte mnios degetul zise dac nu ascultm de cuvntul
magistratului, ne tae cu sabia ca pe adaognd c chestia
aceasta nici guberniul nici altul, afar de regink nu le porunceste.
Suplienii mrturisesc la ; aseminea Nsudenii Silvenii.
Acesti din urmi mai adaog: noi acum lipsiti de gru, ctiva
am luat din grul destinat dijmei. Cu Daniel
ne-am
Eu Cionca
s-1 pltim la Sf. loan
am dus atunci in trg gru de vndut
stnd prcAlabul lng mine cnd trguiam - nimeni n'a imbiat
-
pretul grului de pe piat.

mai mult de 9 polture. Vznd aceasta prclabul zise c nu-1

ci va aduce el care va 13 in
curnd veni alt Sas care imbie 13 polture. acum
pretind pentru grul imprumutat acel pre) urcat siretenie. Tot
au fcut-o pretul ppusoiului.
Hordouanii adaog: La noi numai Cosbuc Gligore are
dare de fiert rachiu, el nici un chip n'a voit s se lege si
asuprasi arenda arciumei, dar Klein Johann forta l-a fcut
plteasc 12 Rh.
Bichigenii Telcienii mrturisesc ca cei precedenti.
Rebrisorenii spun : Daniel prclabul pelng
petinta sa de vehicul alimentatie (equilis et oralis portio)
ne mai ia numai pe titlul beuttirii care i-ar compete, cte 12 cri
*

www.dacoromanica.ro
 hi ar fi de c Romnii din
adresaser in acest an, multe altele, un memoriu bine
instruit comisiei dirigiuitoare, pe care aceast comisie in lunie
l-a expediat magistratului ca s rispundi la gravaminile cuprinse
in patru puncte. Rspunsul dat*) este pe ct de intortochiat, pe
att de insolent.

1757
Resmerita din Mocod - Conflicte Nsud Rebrisoara -
vestigatii - Petitii apeluri - Comisia Teleki-an - Comisarul
Mara - Diverse incidente
Indat dup intrarea in acest an - care Johann Friedrich
Klein a Straussenburg, promovat la rangul de primar al orasului,
propune ca agendele importanteg ale depertinentei valahe de aci
s le poarte senatorul Georg Gunesch - se petrece in
Mocod un gray incident, care cu consecintele sale dovedeste c
abisul dintre Sasii bistriteni Romnii districtuali se lrgeste
adnceste tot mai mult.
Crainicul Dumitru Lucaci slobodnicul Dnil Ciot din
Mocod raporteazA 17 Martie ci att cnd a venit slobodnicul
Pinte, ct a doua oar slobodnicul Petre in sat cu ordinul sever
se de cereale pentru public (oras), in amndou
rndurile au psit ctiva steni, adia Macavei a Florii,
remie a Todor a Bodii Simion a Ion a Gafti, precum fratele
acestuia Zaharie cu altii, pe cari birul
i au zis: S nu dea Dzeu, ci bucatele acele s fie
imbltite pentru public, ci noi ne vom ingriji de le vom i
le vom aseza (versorgen) ceeace s'a intmplat,
ce le-au le-au dus in bisericl
Atunci imediat cu intregului magistrat, sunt trimisi la
Mocod comisarul Andreas Gottschick un vtsel orsenesc cu
porunca sever opriud pe instigatori
lege aduc oas, iar in locul cerealelor publicului instrinate,
le ia corifeilor vite in pret mai mare deat fac bucatele, s
le mn la ora la dispositia mai departe a magistratului.
V. Arh. Nr. 11 p.

www.dacoromanica.ro
 Comisarul Gottschik, de Hanes Bidner,
la drum, zile despre cele in Mocod
face urmtrul raport : La a plecat imediat la Nsud, de
acolo spre mai reusit a insrcinrii primite a luat cu sine
pe slobodnicii Lazar Vasile, iar din Salva pe slobodnicul Petru
cu ei a la Mocod. Sosind aci a descalecat
la jude a despre instigatori, cari sunt : Oniga
Foslui, leremie Bocsa, Gerasim a Petri, Scridon a Ion a Torni,
Znovie a Foslui, Larion a Todori Costan a precum i-s'a
relatat. a trimis pei cei trei slobodnici se-i pe
cari au fost adusi la jude, cu lui Costan a
Florii. A lsat apoi fr mult vorbe (ohne Anstand) se-i lege
a ordonat slobodnicilor s pun pe vitele de
asemenea s le acolo. veni slobodnicul Petre
cu vestea, s fie cu atentie (man sollte sich vorsehen) cci Costan,
pe care era la jude, i-a : in pace
caut-li de drum ; eu nu merg la jude, ca s lege pe mine,
ci voi merge la biseric voi trage clopotelec. Slobodnicul a
observat ce la deja erau adunati multi steni. La vestea
aceasta Gottschick cu vtselul cu slobodnicul Petrea
au plecat cu oamenii spre a-i aduce la oras.
sosir la prima ap din sat cei legaji puntea,
aci erau deja adunati multi steni, femei, cari la strigtul
celor legati : tulai, nu ne parte ii deslegara,
parte le franghiile, din rsputeri : la moarte,
ceeace le suna comisarului Gottschick aju-
toarelor sale. Stenii s arunce pietre asupra s-i
loveasce pe ei pe cai cu lemne. Trei din grmada
calul al comisarului, de de cari el nu se putu
libera lovind pe unul pe cellalt cu pistolul peste
apoi dete pinteni calului trecu celare peste unul dintre
aceia (einen den Haufen geritten). In modul acesta au scpat
cu greu de pericol, stenii i-au mai urmrit tot arun-
ei pietre.
In legtur cu cele de sus, totatunci slobodnicul Lazar ra-
porteaz conform ordinului primit, el adusese la casa judelui
vite de ale instigatorilor. Aci era deja o grmad

www.dacoromanica.ro
de sten), cari nu lisat si ogradA, ci i le-au
luat : Vent)! si omorim pe acesta, dupice
ne-au din La ceeace el a :

daci aveti drept la aceasta (wenn ihr dazu befugt)c, a fost

tras in (ins Handgemenge), unde Oniga Foslui l-a
lovit pumnul in spate. de acolo, a in urma
lui Gottschick l-a ajuns in
Rapoartele aceste precum alte informatii primite
sunt luate la desbatere in a senatorilor
gistratuali, in 19 Martie, se in principiu ca de
vreme se ia toate necesare pentru prevenirea
unui mai mare. aceasta maicuseamA judele
Onu Zinveliu din Zagra aduce el a fost ieri in Mocod
vorbind acolo cu Arsinte a lui losip, Ursul Luntrasu
cu alti Mocodeni cari steteau la i-au declarat ci se
vor tot aa, de ori vor fi trimisi la ei oameni ca
Gottschick. Deci magistratul : 1. SO se expedieze la

Mocod 100 oameni ; 2. piece ca fie Joi dimineata acolo;

3. Cei doi Mocodeni cari vin mine in fie ; 4. Toti

judetii si fie citati pe Miercuri in ; 5. Comanda expeditiei la

Mocod se lui Quartirmeistert Lang.

In 22 Martie senatorul loachim Bedeus ceteste iar magis-
tratul aprobi instructia oamenilor cari la Mocod.
tuelile impreunate cu acea expeditie au si le plteasci Mocodenii
cari le-au cauzat, iar autorii rezmeritii au si fie adusi legati la oras.
Comisarilor cari in fruntea expeditiei la Mocod li se
urmAtoarea instructie : Deoarece locuitorii din Mocod s'au opus
in mod criminal (frevelhaftig) tuturor dispositiilor, mai ales
manipulatiei alodiale ordonate de comisia nationalA prestArii
au depositat zAciuiala de cereale in au de-
negat extrAdarea acelei ; iar magistratul a trimis pe comisarul
Andr. Gottschick pe Johann Bidner 2
slobodnici cari pe cApetenii (Redelsfhrer) pe instigatori aveau
in oras, legati, pentru cerbicoia (Wieder-
spenstigkeit), satul s'a opus, a revoltat, a liberat pe cei prini
mod tacit comisarul numai cu pericolul vietii
au putut scape, ceeace au relational per extensum ; deoarece

www.dacoromanica.ro
 85

un astfel de procedeu poate avea rele poate produce

cine ce excese in sate - se ca foarte necesar se
foace dela (Auflehnung) ca pildt pentru
sate. Spre scopul acesta Daniel Joh. Lang sunt expediati
acolo cu o considerabil cu pusci, care are st
asculte neconditionat de comandantii Se Fiecine st
dea neconditionat ascultare ambilor deputati ; 2. Oamenii st se
adune mAne in sara st fie in Dumitrea mare, unde 3. St
fie impArtiti in plutoane st fie puscile; 4.
des de dimineaft st piece de acolo, provezuti cu lanterne,
in zori de zi in cea mai mare ordine in st
in Mocod ; 5. Aci st fi postati in grupe de zece
in stradele in jurul satului ca nimeni st nu fugi din sat;
6. Deputatii, cum vor afla de bine, st pue cu toat pre-
pe capeteniile cerbicosilor precum pe aceia, fie
fie femei, cari au atacat pe comis. Gottschik, st-i aduct la oras;
7. expeditia se decurgt, se poate, in liniste, s nu
se nici o numai in caz de (Not-
wehr) dart cineva va putea altcum salva dinaintea
Valahilor; 8. St se evite omor totul st
liniste.
Urmeazt numele celor ce s'au opus in Mocod comisarului
Gottschik pe cari conform ordinului primit susnumitii doi co-
aveau st-i in : Oniga Foslui, Zinovie Foslui,

Scridon a Anton, Irimie a Todor a Bodi, Grasim a Petri, Pinte

a Bodi, Costan a Popi, lacob a Larion, Lupul Vasies, Larion a
Todori, Andries, Simion Gabriel Vasies.
Despre cursul acelei expeditii amintitii doi adre-
magistratului urmAtorul raport:
In 22 Martie 1757 am fost trimisi de magistrat
impreun cu un de armati din districtul
stsesc, circa persoane la Mocod, spre a prinde a duce in
pe Valahii cari In 19 Martie s'au opus, au atacat pe
misarul Audreas Gottschick pe un (Stadtreiter) trimisi
acolo. Am plecat in 23 amiaz seara la 6 am sosit in Du-
mitra, unde am peste noapte. In 24 dim. la 4 ore conti-
nuandu-ne drumul, spre a trece mai iute apa, in Dumitra
ne-am Cu o am plecat eu Lang spre

www.dacoromanica.ro
86

Rebriwara, cu cealalt jumtate am mers eu Daniel

spre Nsud. Norocos am trecut luntrea peste
am ateptat pe cei plecati la Rebriwara, cari ne
ajunser de or. Aci n'am ci am mers in
mar la Mititei, unde ne intmpin Popa valah de acolo, se
prezent i ne rug s mergem cu bun la Mocodeni, cari
nu intentioneaz SP se opun. Dar mai adaose c acolo e
grozav de popor. Pe nu-1 lsaram liber, ci-1
noi. leind din Mititei am vzut nunumai pe dealulurile
oameni, ci i o multime nenumrat de Valahi
Mocodului. Cu toate acestea am sub deal,
acolo ne-am oprit, am vizitat pucile oamenilor notri, apoi ne-am
consultat cum s'o facem ca nu nici de putin
potriva instructiei primite. Planul conceput de a
oamenii ca s imprejmuim satul, a fost impedecat, cci era
cu neputint mergem spre Zagra, din cauza cetei de Valahi
dispui in ordine. Am indrznit mergem ctr ei la depr-
tare de o ne-am oprit, apoi impreund cu doi vtei
clri i cu doi argati (haiduci) am spre ei. Dela ei
se apropiar de noi 5 brbati, ne artar o scrisoare cu pecete
regeasc, nu voir ne lase s'o citim i st-i vedem con-
tinutul, ci numai protestar impotriva incercrii noastre. Noi am
rspuns n'am venit s incepem cu ei sau s facem
de mic pagub in satul i-am ce vrea aci mul-
timea de popor. Ei c au trebuit ajutor,
cci li-s'a relational (hinterbracht) c s'au expediat o muttime de
oameni n temelie satul, sd-i
cu Le-am rspuns, cd suntem trimii cerem
dela ei pe acei, cari s'au opus in mod att de obraznic ordinului
magistratului. Cernd extrdarea acelora, Valahii ne nu
cerem aceasta dela ei, aceia nu sunt cu mai vinovati
toti ceilalti. de cteva ori i-am agrit lase pe acei
oameni s cu noi, cci nu li-se va absolut nimic,
ci vor avea numai dea seam magistratului. Ei
punser cd e imposibil s'o fac aceasta ; i c satul i-a
dus femeile, copii i vitele sigurant (geflchtet) pe pmnt
domnesc (Edelboden). Spre a ne convinge despre aceasta, ne
mergem in sat spre a putea lua acolo msuri, ca in
nu se
intelesul instructiilor primite, nici o resmerit
ori veun omor. Ei se pi cerur dela noi s'o facem. Noi
puserm conditia ca impreund cu noi nu vin sat alti
oameni din fiecare sat dou persoane. la acestea se
invoird. Dup care noi, adic: Daniel Lang, co-
misarul Kreusel, fiul lui Lag, fiul lui Georg Gottschick, un

www.dacoromanica.ro
 87

clare pi 2 argati, cAlrirm spre sat. La sosirea noastd ei des-

chiser pi dudce clri printre ei inchiser
cercul, s inluntru niciun alt de-al nostru.
cu ei la casa judelui unde ne indemnau s in ca-
; noi nedndu-le crezgmnt, am rmas numai ograd
pi am repetat pretentia noastr amintit adaosul, ca impreun
persoanele reclamate trimit din fiecare sat
alte persoane.
Cererea aceasta am repetat-o de cteva ori, ei
rspunznd CS n'o pot face, deoarece posed deja
Directorul cauzelor fiscale, in fiecare sosirea
torva cancelaristi ; acestia vor veni oameni din intreg
districtul fata magistratului, dupcum vor aceste
partide, se vor conforma ei, nu se vor opune in nici
un chip magistratului. Intre discutiile acestea zise un din Rune,
numele Lupul Flore (Fluare): Darea voim s'o
bucuros, afar de aceasta ins nimic, maicuseamg
reale nu vom da-o, face Dup aceasta am trimis
pe comisarul Kreusel contrasul (controlor, paznic) Gabor s
viziteze casele dac e adevrat c oamenii dus femeile,
vitele la de Intorcnd comisarul ne raporteaz
este casele sunt goale de femei copii pi vite.
Atunci de-a mai zbovi, mai intrebarm inc'odat de
prisos vreau se acomodeze propozitiilor noastre sau
nu. La aceasta ei protestarg in fata lui Dumnezeu a lumii
cnd de se va ceva, ei nu vreau poarte nici o
sunt act oameni din trei sate ale judetului invecinat,
acestia vor avea s mrturiseascg odat despre toate cele petre-
cute. Atunci plecadm la oras. Bistrita, 26 Aprilie 1757.
Daniel Johann Lang.
*

Despre intmplarea din Mocod va mai fi de multeori vorb,

cci cunoscutii cancelaristi pi Tordai din timp in timp
apreau pe teritorul districtului pi interogau att asupra motivelor
detaliilor acelui caz, ct asupra altor evenimente pi chestii
de intre vidic magistrat. Faptul acesta nelinistea foarte
mult pe Bistriteni ei de continuu iscodeau pe
la toate oficiile pi cancelariile terii au umblat pe acolo Va-
lahi vidicani cine cti au fost etc.
Ar mai fi aci de mentionat intoarcerea expeditieit
dela Mocod magistratul toate vestile detaliile

www.dacoromanica.ro
88

plrii, povestite de oamenii cari luaser parte la acea intreprin-

dere. Astfel in nite acte rslete se gsete nota cd la incercarea
de resmerit a Mocodenilor le-au venit in ajutor acestor multi
oameni din Mititei, Runc, Zagra, Gureni, Bichigiu Hordou,
apoi chiar din sate invecinate cu districtul nsudean ca d. e.
din Piatra, Nimigea ungureasa Nimigea romneasa. Mai
parte sunt insemnate urmtoarele depozitii demne de retinut: 1.
Alexa din Gureni: Sluga sa Gavril, din satul a auzit dela
un sas din Terpiu, c vor fi trimii multi oameni la Mocod, cari
vor aprinde intreg satul, pe steni vor tia (klein
und grosz zusammenhauen und umbringen). Urmeaz depozitiile
unor Sai dintre cei cari fuseser trimii la Mocod. 2. Mihail Bertleff:
Mocodenii au intrebat, cum de au venit Sai din districtul
armati cu puci, pe pmntul Romnilor? 3. Simon Frhm: Un
Valah zice c ateapt vor cdea dintre ei la vr'a 20, atunci
s vad ce vor face ei cu Saii. 4. Joh. Schuller : Valahii zic
cd ateapt numai o scrisoare din apoi se vor prezenta ei
in ora. Pe care Sas vor pune mna il vor lega duce la
nit in Reteag. 5. Paulus Niedlich : Grigore Galben din Rebri-
oara i-a spus, c toate satele pn la Rodna au fost avizate
despre actiunea aceasta. 6. Georg Gottschick l-a spus un
Dumitrean, multi valahi stau cu puci dup deal.
Tot aci pentru de a fi multe din cele ce vor urma
reproducem o important afltoare inteun act magistratual.
Anume, pe un tablou de evidente aflm insemnate de magistrat
numele urmtorilor matadori instigatori ai satelor valahe :
Mocod: Macavei a Costan a Florii, Oniga Folui, Irimie
Bodiu, Lar Ion a Todorii (care a lovit pe Gotschick mai
Vasile a Ceter, a Todosii, George Dolha ; Mititei : Todor
Fontu, Sucota ; Runc : Ion Crainic, Lupul Ion
Morar; Zagra: Luca a Zinvel, Oanca Lehaci, Dumitru Zinvel ;
Hordou : Gavril Cihrean, Ion Buha ; Salva : Ion Fetinca, Grigore
Zgrean ; Nsud : Todor Cretoi, Todor Granciul, Ion Crainic, Ion
a Rorii, Vasile Isip, lacob Ion Vasilichi, Simion Vasilichi,
Macave Ctiul ; : Grigore Galbn, Grigore Ciut, Gri-
gore cel mare, Petru a Popii, Simion Leluti, Ion a Cotului,
a Domnitii ; Vrarea: Grigore Popitan ; Feldru : .tefan Nimigean

www.dacoromanica.ro
 89

Ion Costinn George a Popii, Nechita Brdan, Macavei

Cionca ; Petru Gacii, Nicolae Rognean ; : Opre a

Pintelesii, Oniga Plia Varvari, Grigore jude Varvari, Ronca;

Maier : Todor Clompo, Tofan a Samson, Ilie a Hogii, George
Prle, Demian Ureche ; Rodna : Mogovan, Todor Cosofret,
Petre Jugan, Georgita Boldi; Nufalu : Tudor Sptar, Onul
tului, Ursul Cotoc, Rus Todor.-Apoi mai sunt numiti din Mocod :
Costan a Preutesii, Scridon a Ion Torni, /crania a ;
Todor a Georgi, Feciorul Dncului ; Salva : Scridon a Popii.
Se va vedea din acest act c acetia au fost anchetati in Mocod
de chine o comisiune constttoare din: fibirul Mosa din Dej i
notarul Als Jnos din
Amintind aci faptul c cei doi cancelariO Gyrffi pi Tordai
recomand i ordon in 23 Martie din Bistritenilors
cu abuzurile impotriva Romailor din districtul nsudean, 1)
continuAm cele ce se in vidic.
In 23 Martie se prezint judectii Ileana
a Cota Filip o srman vduv din Gureni i se tngue
ch atunci cnd circa 14 zile au fost in sat cei doi frati
Martin pi Johann Pfingstgrf spre a distribui contribuabililor r-
vwle de dare, ea inch a trimis la jude pe fiul ei Rh.,
-unde erau pi cei doi s inmneze judelui banii
aceia in contul sale din anul curent, fiul a pi fcut
pi i-a dat banii judelui. In inst ca acesta s banul pe
rvaul ori pe ei, i-a pus ulcior, pe care l-a
atrnat de un cui. Apoi comisarii unul dup altul au nvlit (los-
gedrungen) asupra fiului ei, ca s se fac soldat. Cnd acesta a
refuzat s fac aceasta, au lsat s-1 lege i paza satului s-1
zeasc in ziva urmtoare, in casa din vecini. In ziva proxim
din nou ncjit (in ihn gezetzet) s se fac soldat, cci
il vor trimite legat in ora. Fiul ei le zise, s fac el ce
vor voi, el tot4 nu vrea s fie soldat, cci are o srman mum
slab, de care trebue grijeasc. Dup'aceea comisarii pr-
sir pi merser iar la jude. Atunci srmanul fecior speriat, spre
mngierea sa c in sat ar fi de vndut o piele de vulpe,
el agri pe un Wean numele Petru Man st i-o ctige,
1) Vezi Nr. 12. p. 216.

www.dacoromanica.ro
cici astfel de prezent probabil va scipa. Acesta
rost, acordi pielea cu 6-17 1-7-eri i-o aduse. lea
nu-i plies fratelui mai Martin el intrebi, de scump
este cumpirati. Comunicndui-se pretul comisarul zise :
Dac vrea si scape s dea incoace cei 6-17-eri apoi
se poate Srmanul captiv rug atunci pe jude dea
florenul Rh. care nu e pe (nicht
aufgeschnitten), zicnd ci va imprumuta restul ca suma si fie com-
Jude le ii dete florenul astfel apoi el trebui si le
teasci comisarilor 6-17-eri 1-7-eri pentru ca s fie lsat
liber. Cei doi sunt confruntati eu fiul ei
in prezenta judelui a lui Petru Man, se constati ci chestia
e precum a expus-o Ei spun ci judele i-a indemnat
la aceasta recunosc banii primiti i-au intre sine
ci fratii retinut cei 6-17-eri restul, 1-7-eri I-au dat
delui. Li-se ordoni judecitoreste ci mox et de facto si restitue
banii viduvei, ceeace fac, iar adauge la 1-7-eri
att ca si faca Rh. 11 care contributia
din anul prezent. Comisarii judele sunt avertizati (eingeschrft)
si se pizeasci de lucruri de natura aceasta de astfel de
Grigare Cobuc din Hordou raporteaza 24 Martie
ci find trimii din partea Directorului (causarurn fiscalium)
de Crciunul trecut in depertinenta cei cancelar4ti zu ihrer
vorhabenden Verrichtung(, el ca pi altii citat la Nsud
cum sigillo compulsorio, a urmat inaltei citri pi la intrebarea
pus de aceia a mrturisit contiincios, ce a Dupi
timp a primit din Mocod dela acei cancelariti, prin steanul Ion
a din Hordou, ordinul oral ca pe socoteala (auf Ration)
cancelaritilor s repartizeze pi scoat de pe sat 10 ung. La
ceeace el a ci aceasta n'o poate face prea-
labia a superiorittii sale ; vrea s'o altcineva din sat
el nu vrea si repartizeze (auschlagen) nimic, pini-ce
nu i-se va porunci din partea superiorittii. Dupce amintitul Ion
a pi Cihareanul din satul au luat asupri-pi
chestia (solche Verrichtung), ei au repartizat suma de pi au
pi (exigirt). Cu incassarea banilor a mers foarte greu

www.dacoromanica.ro
 s'a intrziat mult, doarece oamenii parte pretextau srkia
alte necazuri (Beschwrnisse) parte nici buna nu voiau
dea nimic, astfel adunarea banilor s'a amnat (verzogen) cu
circiter 3-4 Intre timp cancelaristii trimiser din Zagra
printeun Wean de acolo ordinul (mandatum conpulsorium), c
el (Cosbuc) s aduc banii ceruti se prezente in persoan.
Atunci el a trimis la cei doi jurati ai satului, cari au avut s
casseze banii, pi a lsat s li-se spun, c dac banii vor fi adu-
nati, s-i duc le Zagra, pi, precum s'a cerut, s-i can-
celaristilor. Pe el (Cosbuc) deastdat s-1 scuze, c n'a
mat poruncii cci a dzut calul pe drum, cnd era c-
lreasd din dela administrarea banilor spre cas, din
derea aceia un picior i-s'a tare e foarte contusionat
(bel zugerichtet), deci nu cutea0 piece la drum pe frigul
acesta. Acei doi oameni apoi au dltorit cu banii la Zagra
i-au cari tusk din motivul cO judele n'a
venit in persoan, au luat-o foarte in nume de ; dar la scu-

zele fcute in tcur mulcom. Ieri i-a comunicat (lui Cosbuc)

judele Onul Zinvel din Zagra, c Popa Vasile din satul
care de curnd fusese la Directorul cauzelor fiscale - a adus
ves tea c Cosbuc e la Director cu o amend de 60
In urmare Cosbuc roag pe magistrat s-i stea in ajutor, ca 55
fie liberat de acea pedeaps.
Cazul dela Mocod precum tinuta suspectc a cancela-
ristilor pi Tordai le mari griji Bistritenilor. Din
acest motiv urmriau fiecare pas fcut de acei functionari pe
ritoriul districtului, prin spionii magistratul afl,
mitii cancelaristi au primit dela Romnii districtuali 225 67 cr.
ar mai avea de primit 32 03 Se poate c Romnii nostri
au dat cancelaristilor o recompens pentru aprarea just din partea
acestora, dar se poate aceea c i-au despAgubit pentru chel-
tuelile impreunate multele dltorii.
Tot privitor la cancelaristi raporteaz in 28 Martie steanul
Vrtolomei Mare din Rebrisoara indat sosirea in
Mocod, aceia au somat toate comunele la Feldru s-si tri-
mit in 26 delegati la Mocod. el a fost delegat de comun
dar a refuzat, Dealtparte tot in 28 Martie secretarul

www.dacoromanica.ro
92

magistratual Mih. Rohrmann scrie din Ujfalul ssesc, trimis

in urma cancelaritilor in calitate de regiusc, acetia n'au voit
accepte ca atare, dar a vorbit mult cu ei despre cazul dela
pcod pi ei au negat c ar fi pe Valahi s nu pl-
teasc dijme.
Ingrijorarea pentru recente se poate vedea din
faptul tocmai cnd decurgea expeditia de pedepsire a Moco-
denilor, magistratul cita 24 Martie pe toti judetii districtului
valah pi expunndu-le in cel mai accentuat mod (nachdrcklichst
vorgestellet) delictul satului Mocod, avertiza s se poarte cu
ascultare pi linite. - 11 impresionau adnc pe magistrat unele
tiri ca pi acele aduse de preotul Michael Fogarassi din ;

acesta raporteaz in 29 urmtoarele : Smbta trecut a

venit la casa lui un Mocodean pi nefiind el acas, preoteasa
trebat c ce s'a intmplat in Mocod. multe allele Valahul
punse c primarul Johann Klein i chinue* pe Valahi, dar
a avut noroc c n'a mers la ceilalti oameni (Sai), 1-ar fi
ei cu
dac le mni. lns pi apa s bage sama, dac
prind, n'are s mai calce iarb verde (zld nem nyom); iar
dac nu vor putea pun altfel mna pe el, il vor trage pi din
pat vor ucide. Pe acel Romn magistratul mai apoi cauta
ca in bobi.
In 29 Martie, Drban din Salva raporteaz, c in
anii 1754-55 a fost numit (aufgestellet) biru domnescc, din
care ani iau rmas in restant steni din Salva nete bani
pentru cerealele de zkiuial imprumutate. La porunca inspecto-
rului de atunci el incepuse s scoat restante de aceste pi a :

pentru 70 metr. gru h 36 den. facit 25 ung. 20 den. pentru

9 mt. cucuruz 21 den.= 1 89 den., fine pentru 5 met.
ovs 12 den. = 60 den. Din aceti bani el a provizo-
rului Daniel Gtsch pentru 50 met. gru 18 ung.; 7 mtr. cu-
curuz 47 pi pentru 5 met. ovs 60 den. = suma 20 07
den. Restul de bani a rmas la el (Drban), fiinda el
aceti bani, dupke vrsase suma de sus.
Alalteri a venit la el Petre a loanii pi Todor a Surdului pi
i-au cerut banii ce-i aduser pentru cerealele primite. De fric
i-a pi restituit primului 72 den. pi celuilalt 72 den. Acum ame

www.dacoromanica.ro
 restul bani va drapului,
vor lua vitele nu va mai avea odihn in ; mai ales judele

i-a luat in nume de ru, a administrat la restul de bani.

Afar de aceasta raporteaz (Drban),
atunci cnd Salvanii au mers in ajutor Mocodenilor, ocasia
(Aufstandes) acestora intmplat cteva zile,
Onisor Zgreanul, Simion Cisa Onul 1-au apucat (pe
denunciant) de ambele brate zicnd ; Vino cu noi la Nsud !,
cnd n'a voit s mearg ei i-au : totdeauna te
retragi, tu (unntzer Kerl) f... e in suflet ; tu cu domnii,
dar ti-se va zama (sauer werden). De vrei s triesti cu noi,
trebue s cu noi Is Roag deci de sprijin pi aprare, altfel
va trebui sA se care (rumen) din sat se aseze altundeva
in sigurant. Cci astfel de imprejurri (so gestalten Sachen)
nu cuteaz existe oameni destrmati (bei diesen
losen Leuten zu bestehen).
*

In situatia in care se gseste, magistratul bistritan - ca de

obiceiu - se adreseaz in 30 Martie comisiei natiunei
sesti pi referindu-se la plnsoarea din 10 Noemvrie
petind cele expuse atunci, mai adaug c acum
vreau ad imiteze pe Mocodeni, cci au pi intre steni dij-
mele orasului. imprejurri att de revolttoare niciun comisar
nu mai cuteaz s mearg in districtul valah, nu se pot urma
indeplini ordinele, privitoare la serviciul preanalt (Allerhchsten
Dienst) pi nu se pot contributii. comisia inter-
la guberniu in favoarea Bistritenilor. reeditnd ve-
chile plnsori, expediaz suplici guberniului prefectului comi-
tatului Solnocul interior, insistnd mai cu seam asupra cazului
din Mocod.
*

Continam insirarea intmplrilor din vidic.

Ignat a Popii din Rebrisoara, birul domnesc din anul crt.,
raporteaz in 5 Aprilie acestea: Dup intoarcerea in 25 Martie la
a armatei (Mannschaft) trimis in 23 Mart. la Mocod, a 3-a
zi dup'aceea aded in 28 Martie s'au intors acas din Mocod
pi Origore Galbn, Origore Mare, a Domnitii, Ion a

www.dacoromanica.ro
Lichi, a Popii Gavril acas, au satul,
judelui, satului adunat au strigat in gura
mare (aus vollen c nirneni nu cuteze viitor s sernene
bucate pentru ora (auf Stadt Ration), fard fdn pentru public
dea aciuielile in bucate, fie gru fie porumb sau
altceva s fie adunate duse in biseria Pentru ducerea in
a acestei intentii (zur Ausfhrung solcher Absichten) ime-
zi a venit o la el (denuntiantul) tri-
mis de instigatori, ca s duc bucate. El i-a rspins (fort-
gewiesen) n'a voit s lase a li-se administra bucate. Mai
parte instigatorii deter ordin ca, la caz daci va sosi la
ap (s treac apa) veun trimis din fie comisar fie
alab, fie oricine, si nu cuteze nime s-1 tieac dincoace cu luntrea,
de-a trage clopotele convoca satul a se in
postur in drumul ce duce dela ap, spre a putea intreba pe omul
sosit din ce Dac el ar veni in chestia zAciuelii
(in Verrichtung des Zehend Wesens), atunci s-1 ucid (umbringen)
acel Wean, care l-a trecut la trasul clopotelor nu se va pre-
zenta imediat la locul destinat (am behrigen Ort), la casa aceluia
s alerge s-1 omoare pe ai si. La sunetul
telor s se prezente deci femei copii. Pe el (de-
mascatorul) l'au amenintat c-1 vor indatce vor afla, c el
a fcut cunoscut aceste (Unternehmungen).
Toate acestea le-a auzit slobodnicul Ion Rebrean. lar a
Luchienii confirm cele expuse mai sus, cu c nu
nimic despre carul, care era si aduc zAciuiala de bucate dela
birul domnesc. - Tot atunci se prezent Arsinte a IoSif Corne
din Mocod spune c la revolta, rind Gottschick a fost in
Mocod, au excelat (die Vornehmsten gewesen): Oniga
fratele sin Zenovie socrul lui Oniga Lupul To-
cu 2 ai si Timoftei Andreica Lupul, Larion Todori,
lacob a Larion, Simion a Vrticoaii, Rusul Irimie Grasim a Petri.
In Aprilie Patilimon a BogAtesii Vasile din Mocod rapor-
teaz urmtoarele: Lui Gabor contrasul i-a fost de 3
Mocodeni, alltori in arest, a voit si-i scoat de acolo cu che-
; spre care scop a in satul Mocod insi, cari se
invoiser s garanteze pentru cei 3 arestati, rugaser (be-

www.dacoromanica.ro
 preotut magkar din Nimigea
scrisoarea de (gaj). Cnd au auzit despre aceasta Macavei
a Bucsa Irimie, au strigat in gur mare inaintea
sat, care era atunci la casa judelui : bage bine de seam
menii cari voiesc s piece la spre a garanta pentru cei 3
arestati, cf ce fac, s garanteze asa, ca ad nu mai
sat, ii vor cu Macavei a trimis imediat pe
Bucsa la preotul maghiar a lsat s-i spnn, ca nu cuteze
a-le compune acelor oameni scrisoarea de gaj. Atunci oamenii de
fria au ofere chezesie.
Urmeaz un conflict serios ce se petrece in Nsud
brisoara. Simion, fiul cunoscutului econom (Wirtschafter) Grigore
Armanu, plasat de Bistriteni in Nsud, raporteaz in 15 Aprilie
acestea: Alaltieri in 13 sara a adus steanul Simion Crnoi
din Rebrisoara o poruna la Nsud, la tatl su, ca acesta im-
preun cu alt Wean, la cererea prclabului, s se prezente in
ziva urmtoare in oras. Auzind despre acest ordin Simion a
Vasilichi, Todor Granci, George a Balaa Ion a Mihoc, au venit
la tatl interziser s mearg a doua zi, impunndu-i s
piece numai Vineri a treia zi, la oras. Tatl su nevoind s as-
culte de aceast opreliste inseu calul plea clare la oras,
cum i-se poruncise. Vznd aceasta amintitii steni, au adunat
(aufgebracht) intreg satul strigte de au urmrit
cu tot deadinsul (vollem Eifer nachgesetzt) ciomege pari
pe tatl su, acesta retrgiudu-se de fria la Rebrisoara, l-au
putut ajunge numai acolo. Ce s'a intmplat el Nsudeni
in Rebrisoara, o povesteste economul orsenesc din acest sat,
Ignat a Popii astfel : Grigore Arman din Nsud a venit foarte
speriat la el l-a rugat s lase, tot satul vine in urma
lui vor omori. La aceasta Ignat i-a zis: Prietene eu bu-
curos ajuta, la mine in cas nu prea sigur, vino
cu mine la fratele meu Popa Dumitru, acolo vei fi in sigu-
pi l-a dus acolo unde au aflat pe
Popa Petre. Abia a sosit cu el casa Popii, cnd vzu c o
ceat ingrozitoare (entsetzlicher Schwarm) de Nsudeni i-au
cunjurat casa (lui Ignat) in credint vor afla acolo pe Grigore
Armanu. Vzndu-se pi acesta e la Popa,

www.dacoromanica.ro
plecarh acolo, in canier strignd in gura mare: s le
extrdea pe tlhar, ch vreau s-1 duc pe hotarul unde vor
sfrtica in (Fleckstcker)
Auzind Popa vorbe de aceste, in baza puterii dela vlhdica
le interzise in casa lui (sein Haus auf Ihres Bischoffs
Krafft verboten); oamenii nu se multmir, ci scoaser dou
grosite, pi cerur fnc'odat extrdarea, ceeace Popa totusi n'a
voit s'o fac. Vznd ei ch nu pot cpta pe mnile
a striga: preotii s se ia bine pe sam ce fac, dac
nu vreau le pe atunci ei s-1 lege pi
s-1 pAzeasc, ca s nu le scape; el sh poarte rspunderea.
Atunci Popa Petru leg Armanului picioarele cu un
(ein Pferd Fessel an die Fsse gelegt). Dup ce se
ceasta, Nsudenii plecar spre cas. Dup cteva ore intoarser
cam 40 la numr, aduser amintitilor doi preoti din
brisoara o scrisoare dela Popa Mitru din Nsud cu somatia (Be-
deuten), c cei doi preoti cari au sub paza pe
preunh cu alti doi steni s-I aduc pe acesta legat la Nsud.
Imediat cei doi preoti poruncir lui Grigore a Ciuti (Ciuta) lui
a ambii din Rbrisoara, s-1 lege pe Armanu; iar
cnd acestia se cam codiau asculte, Nsudenii prezenti cu
ocri pi amenintri silir s-1 lege. Astfel legat cu dou funii
pi strns avan (allerhrteste) a fost tras dus mortis la Nsud
de ctre Simion a Lelut pi Ciuti, c i s'au
tare amndou bratele. In Nsud a fost dus la Popa Mitru, unde
de prezent st sub paz (in Verwahrung), cu un
Apoi mai spune Ignat din auzite, c totasa pe sotia pi fiul lui
Grigore voiesc s-i prind lege. Ce priveste persoana sa, tot
amintitul econom Ignat a Popi din raporteaz, c
in Marta de Pasti a doua oar l-au oprit strict, sh nu
cuteze a permite ca se extrdea publicului numai o singur
miert din zciuiala de bucate; chci din vor alunga din
sat si-i vor arde casa cu toate ce se ea (sammt
Vorrat).
In aceeasi zi fu trimis din partea magistratului slobodnicul
George la ca la Popa Mitru, ch de ce s'a
procedat astfel din partea preotimei a satului fat de Grigore

www.dacoromanica.ro
Armanu, pentruce se ei preotii in astfel de chestii ?
Intorcnd sara, amintitul slobodnic raporteaz: Sosit la Nsud,
conform ordinului primit a mers la Popa Mitru de
procedarea sa detinerea lui Armanu. A primit rspunsul
et acesta nu mai este prins, et motivul pentru care stenii au
procedat fat cu el in modul acela, nicidect e zAciuiala de
bucate, ci satul a cerut dela el rvasele zciuielii de bucate, spre
a le controla, ca nimeni s nu fie Grigore lust a fost
beat a rspuns, c dect st el rvasele, mai bine ei
totii st-I srute in c...r. Apoi s'a pus pe cal
a voit s (ausreissen) cu rvasele, stenii urmrit,
ajuns in Rebrisoara ti 1-au adus de acolo legat la el, la Popa
Mitru. ce au sosit el, imediat a tinut sobor, in care
pentru crima sa i-s'au dictat (zuerkannt) ca pedeaps 50 lovituri
cu bastonul. Rugndu-se el foarte tnguitor (fleentlich) ca st-I
crute de o pedeaps att de soborul a renuntat la
aceasta, dar cu conditia ca el cu lantul de picior s incunjure
biserica. Ceeace a ti fcut numai a fost liberat de catuse
ti din arest.
Despre cele intmplate in Nsud, la ordinul primit, secre-
tarul districtului valah Johann Bressler imediat drest un proces
verbal pe care, cu alte pri impotriva Valahilor
districtuali, in aceeasi zi magistratul expedi guberniului.
Tot in 15 Aprilie sosir in Bistrita 2 caporali cu 24 infante-
din regimentul Gyulai spre a asista la executia impozitelor
curente restante. Din cauza marilor restante a indrtniciei
(Halsstarrigkeit) districtului valah. - cum zice magistratul - sol-
datii sunt dislocati in modul 5 in districtul valah
pentru incassarea drilor curente; tot aci caporal 6 pentru
scoaterea restantelor ; cap. 7 in districtul ssesc; 4
in orat 2 in mahalale.
In aceeasi zi de 15 Apr. s iau msuri fat oamenii
de cari posed pusci. Magistratul hotreste s fie somati toti
judetii din districtul valah ca sub jurmnt s mrturiseasc
mrul puscilor din fiecare sat, pe care imediat st le ia dela
proprietari. Apoi st fie intrebati primarii (Grben) satelor
sesti de numrul felul armelor afltoare la oamenii din comu-
7

www.dacoromanica.ro
hele bor. In acesie bistriteni
mai iau caracteristicA s se informeze la instantele su-
perioare ordinul privitor la strAngerea armelor se refer pi
la Sasii liberi pi Maghiarii contribuabili, din partea nu e de
temut de nicio hotie (Ruberei); ori se numai la Valahi <.
Desi nu st cele expuse aci, dar
pentru cunoasterea situatiei in care se &eau pe atunci satele
noastre, amintim hotrirea din 16 Apr. a magistratului ca: In con-
siderarea depArtrii la care locuesc oamenii din mare') apar-
tiitoare Rodnei, li se ca certuri pi procese mai mici
s le isprveascA sine, numai In cazuri mai insemnate s
deplasarea functionarilor (sasi maghiari) din Rodna.
In 18 Apr. Todor din Zagra magistratului
Flore Zinvel ar fi Zagra unul dintre cApetenii (Vornehmsten),
care in toate chipurile si satul contra orsenilor
totdeauna el banii, cari s'au repartizat pentru purtarea
(Bestreitung) procesului contra publicului. Apoi mai
atunci la ordinul (Veranstaltung) magistratului erau s piece
sasi la Mocod, Zinvel
el, denuntAtorul, se aflau chiar in oras. Inainte de a pleca
aceia in mars, ei ambii au petrecut noaptea in Terpiu. Dimineata
s'a sculat Zinvel mai de timpuriu el, denunttorul, pi a e-
lrit la Mocod. a descoperit el acolo ceva despre
tentia orsenilor, ori nu, nu sigur s spun ; presupune
a trebuit si se intmple ceva, pentru a singur
pi la sosirea sa, a denunciantului, Mocodenii l-au
intrebat: este nou in oras? Am auzit c pornesc tabr
asupra noastri pi vreau doar chiar s ne pi El a rspuns
la acestea, ci nu nimic pi nici n'a auzit nimic. In fine Moco-
denii l-au rugat, va sosi in Zagra, le cunoscut
prin Jude stenilor, ca din fiecare cas vin cite
un brbat. El denuntiantul n'a ci a tcut mulcom.
Cam pe la miezul noptii a sosit din Mocod un trimis (Bote)
la ei Zagra. Nu la cine s'a acesta mai
destul ci sosirea lui s'a dat clopotul ;
*) mare figureazi numai pe timpul granitei militare ca comun
inchiegati.

www.dacoromanica.ro
numitul Flore Zinvel a urcat dealul ce se afl in sat i a strigat
de acolo, c din fiecare cas a satului s ias cte un orn, ca sh
mearg in ajutor Mocodenilor invecinati, cci oraul intentioneazA
ceva ru fat cu ei (bel auf sie abgesehen). Merse apoi din cas
in casA la fereastr, ceru dela fiecare cte un brbat,
servarea (Bedeuten) cA din casa care nu va da nici un orn, pro-
prietarul ei va fi pietri din sat. Cu aceasta ocaziune a
venit acel instigator la fereasta lui, a denunttorului, la che-
mat cu sine; opunndu-se ins i-a zis gurA rnare (grsstem
Tu eti singur necredincios (abtrnnig) cu magis-
tratul, dar te vor alunga cu pietri din Adunndu-se o mare
multirne de steni le porunci s-i lege coase de pari, ca
sA se poat opune (trotz bieten) Bistritenilor provezuti
(Schiess Gewehr). acest Flore a plecat in fruntea stenilor
din Zagra, ca adevrat apitan, spre Mocod.
In 19 Aprilie Toma Ion din Mocod denunt, cA Macavei a
Preutesii, leremie Buca, Scridon Alexi, Grasim a Petri, Gavril
Niculai Costan a Preutesii au s strige impotriva dijmei
de cereale in districtul valah i au cltorit la Directorul cau-
sarum fiscaliumc. Nu se odihnesc, ci continuu inceard s
nunurnai pe Mocodeni ci pe alti steni din districtul valah
contra publicului (orwlui). ieri au vorbit ei steni
din Zagra le-au povestit, cA ateapt in fiecare ceas pe can-
celari0i.
La multele pri inaintate de magistratul bistritan sustinute
de patronii sibieni ai aceluia, guberniul transilvan - aproape
totdeauna unilateral informat - expedia ordine
dine de cetit comunicat Valahilor . Dar trimetea

diferite ordine sornatii autorittilor cornitatelor (judetelor)

vecinate districtul nsdean, ca acele s in
Romnilor notri. lath spre pild un astfel de ordin din
19 Aprilie al guberniului, semnat de prezidentul comite loan Lazar,
cancelarul br. Henter David de Sepsi Sz. Ivan de notarul Sarnuil
Bruckenthal, adresat functionarilor comitatului Solnocul interior:
Cu regret am auzit despre cele ce comit Valahii impotriva Bistri-
; deneag pltirea dijmelor i quantumului con-
tributiei nu vreau s presteze nici dobnzi, nici taxe alo-

www.dacoromanica.ro
diale (feudale), nid dijme. Cnd a la Mocod
Sai din vidic, Valahii (vakmer6) pi revolutionari
au adunat oameni din 7 sate din varmeghia (judetul) D-voastre
din 3 sate, tot felul de arme, s'au opus pi n'au admis pe
oamenii trimii de magistrat. Deci ca s nu serveasc de pild
rea altora, trimiteti imediat doi din gremiul comitatului,
cari s convoace din fiecare sat pe btrni pe - mai-
pe Mocodeni - s-i avertizeze (adhortlyk) ca nu
mai cuteze a atari fapte scelerate pi temerare (gonosz s
vakmer6), ci si asculte de poruncile date, cci au se simt
neconditionat averziunea grea a guberniului (a gubernium nehz
animadversiojt). Guberniul ateapt s i-se raport detaliat,
stenii din comitat s nu mai a sprijini astfel de tumulturi.
lndat dup'aceea, la 21 Aprilie rspunde la pra denuntul
Bistritenilor consilierul gubernial Mihail Czekelius de Rosenfeld
in calitate de prezident al comisiei nationale sseti, spunnd c
la interventia acesteia a fcut guberniul paii pi a luat msurile
amintite mai sus. Se mir - zice numitul consilier - c Valahii
indrsnesc s retin dijmele, doar Bistritenii au privilegii in
baza ciror le incasseaz. De sigur Valahii sunt instigati pe as-
cunsul de altii.
Ca s se vad cum tratau Bistritenii pi paznicii dela cordon,
adea stenii vidicului s pzeasc granitelele districtului
inspre Moldova Maramure, amintim aci cazul lui Ion
alias Ion a a Popii din Mititei, care ornduit din satul sin
ca pzitor de cordon, fugise siptimina Patilor dela postul
Hind prins in 30 Aprilie adus la ora, face in 2 Mai
depozitia : afar de el au mai dezertat Pinte Ciocan din Feldru,
Nicoar a Gradi din Dorolea pi Ion a Alexi din Brafalu. El apoi
a fcut servicii pentru Telcieni ; despre Ciocan nu unde e,
loan Alexi e in Brafalu la sotia sa, iar Nicoara a Gradi aci in
orap arest. Pinte plecase spre Pintic, la desprtire pe
ora. Au fugit cci n'au mai avut schimburi, era
de pduchi ; apoi au suferit foame, cci nici nu primeau leafa
(Lhnung) regulat pi nici pe bani nu puteau cumpra alimente.
cereau leafa, erau alungati, ori dup 3-4 zile li-se
pltia pe o zi numai o ; astfel n'au putut exista.

www.dacoromanica.ro
 101

In 17 Mai raporteaz un anume Cristof Taubert c ocazional

find el in Terpiu s cumpere vin, i-a vorbit un stean de acolo
Rhrig despre un Valah mocodean care a afirmat urmtoarele:
Atunci cnd magistratul trimisese orseni sasi din district
la Mocod in oarecare chestie, Mocodenii au avut considerare (an-
gesehen) numai fat de teranii sasi, altfel pe pe tali i-ar
fi tocat cap
In 21 Mai scrie cu durere Paul Klein a Straussenburg, un
frate al primarului Klein, c acum cercul din sus de
imiteze pe Mocodeni, satele nu vreau s dea muncitori vehi-
cule. Acum el pentru ce George Prtii
instig poporul s nu plteasc dect numai singur darea regeasa,
cci citati in fata sa, au mrturisit c i-au instruit cancelaristii
Mocodenii. Toti Mierenii sunt cu acei doi instigatori
zic c nu vor misca niciun picior pn'ce nu vor veni la muna
Valahi din celelalte sate ale districtului.
*
La sus amintitul ordin gubernial din 19 Aprilie trebuia s
se trimit acum din comitatul Solnocului doi cari s
dojeneasc aspru pe Valahii malcontenti. Primarul Klein dedea
instructii cum s fie primiti condusi prin district acei
toate dispozitiile se luau cu siretenie' impotriva Romnilor dis-
trictuali. Mai limpede se poate vedea aceasta din corespondenta
orasului cu Mosa Laszl fibirul din Dej, care cuta pe toate
predispund pe functionarii maglziari in contra Valalzilor. Din in-
tmplare fur delegati ca vechii cancelaristi
cunoscuti Matei Gyrffy Ladislau Tordai, cari spre uluiala
gistratului incepur activitatea cu o amnuntit investigatie a
mult discutatului faimosului caz dela Mocod. lat continutul
procesului verbal din chestie:
Extractul interogatorului pi cercetrii fcute la ordinul
Directorului fiscal prin cancelaritii reg. Matei
Ladislau in 27 Mai 1757 in chestia resmeritei
din satul Mocod al vidicului bistritan.
Intrebrile au fost urmtoarele :
tie martorul sigur, a vzut, auzit din izvor
sigur:

www.dacoromanica.ro
102

1. 24 Martie 1757 s'a iscat

valah Mocod din vidicul Bistritii?
2. Prin cine cum s'a produs acea resmeritd?
e s'au trimis multi oameni armati asupra acelui sat, cti,
prin cine, pentru ce? Acei oameni armati de unde din
a cui au ctigat arme ce fel de arme? Cine
pi prin cine s'a dispus comandantul acelor armati, pi cu
ce instructie?
3. Aceti armati s'au in oraul liber Bistrita,
ori anumit afard de ora, unde ? de plecare
li s'au cetit instructiile, prin cine? Intre amti oameni
armati fost-a veun senator de al oraului Bistrita pi la a
cui porunc?
4. Armatilor cine le-a cumprat praf gloante pi din
al cui ordin? Acest praf alicele unde le-au distribuit,
cte au primit singuratice persoane coman-
dantii au avut corniti (trmbitai)?
5. vzut-a pi auzit-a martorul, cd aflnd Moco-
denii despre nvala oamenilor armati asura
de sosirea acestora acolo,
era frig i timp foarte noroios, -
pi copii, - cutoatec
cai dinaintea Ttarilor,
toti pn'ntr'unvl au fugit; pi cari n'aveau vite au fugit
copii in spate; ba chiar vitele toate le-au mnat
deacolo, la sosirea armatilor n'a mai fost sat nicio
femeie, nici copil, nici vit, ci tot satul a rmas pustiu?
6. S'au opus Mocodenii, c ei nu pltesc contributia
regeasc nu de ordinele ; ori au declarat
in fata armatilor cd ei sunt gata s contributia
implinease fr ezitare ordin regal?
7. vzut-a pi auzit-a martorul, c
19 Martie
trimis in satul Mocod comisarul Andreas Gottschick
un (drbant) slobodnici,
a legat avan pe pase cte pe trei laolalt, apoi pe
acetia pe sotiile le-a btut lsat st le bat, pi
asupra unuia a pucat, sau a tintit cu puca spre ;

neindestulindu-se att, le-a mnat toate vitele i-a

mai chinuit i in alt chip?

www.dacoromanica.ro
 103

8. i auzit-a martorul, c de aceasta la

diferite ocazii, pe stenii valahi din vidicul Bistritii ge-
neral sau particular, anumit pe Mocodeni, veunul dintre
domnii bistriteni i-ar fi amenintat cu astfel sau similare
vorbe: Dach nu vor presta totul ce magistratul,
atunci vor pti-o ca Bntenii ?
Au fcut depozitil urmtorii :
Din Uifalu : 1. Schuster, 2. Johann Foisel, 3. Johann
Berger, 4. Mich. Siberth, 5. Johann Hoffgrf.
Bistrita : 6. Daniel 7. Joh. Lang. jun., 8. Martinus
Lender, 9. Georgius Lang, Andreas Gottschick, 11. loan Lang
sen., Quartirmacher magistratual.
: 12. Joh. Grau.

Sicmir : 13. Joh. Dorfi.

Aldrof : 14. Mich. Bresler, 15. Mich. Barth.
Jelna : 16. Joh. Schuster.
Nimigea ung.: 17. Nechita lepure, 18. Todor Morosan, 19.
Lazar Marosan, 20. lepure losip, 21. Forrai, 22. Petru Veress,
23. George Zsigmond, 24. Petre Morosan, 25. lacob Zgrean, 26.
Ion Sangeorzan, 27. Prt Virtic, 28. Gurean, 29. Vasile
Moldovan, 30. Tnase Nsudean, 31. Vasile Morosan, 32. Ion
Nsudean, 33. Urs Runcan, 34. Veress, 35. Csillag,
36. Pinte Sngeorzan. 37. Ion Mititean, 38. Nechita Zgrean.
Piatra : 39. Todor Roman, 40. Lazar Mierean, 41. Grigore
Mierean, 42. Gavril MAierean, 43. Vasile Torda, 44. Ion Petras,
45. George, 46. Roman, 47. Ignat Precup, 48. Grigore
Roman.
Nimigea ung.: 49. Miron Zgrean.
Mocod : 50. David Belei, 51. Simion Nechita. 52. Ion,
53. Ciocan Ion, 54. Pop Costan, 55. Vasile Zgrean, 56. Pintilie
Drgoi, 57. George Oniga, 58. Todor Cotoc.
Nimigea rom.: 59. Ion Ilovan, 60. Mihai Pinte, 61. Brende
Doroftei, 62. Nechita Turca, 63. Mititean, 64. Echim Rus,
65. Vartolomeiu Slvan, 66. Ion Brende.
Zagra : 67. Zinvel, 68. Ursu Drgan, 69. Popoliga
70. Andreiu Rus, 71. Grigore Cutean, 72. Pinte Morar,
73. Urs Bobol, 74 Ion Sani.
Mititei : 75. Dumitru Sacota, 76. Lazar lacob, 77. Oniga Popii,
78. Lup Onita, 79. Ion Bot, 80. Ion Vasilca, 81. Ion Ursu, 82.
George, 83. Gavril Morosan, 84. Miron Orz, 85. lacob
86. Nica Tisu.
Salva: 87. Ursu Titieni, 88. Tnase 89. Pavelea Avram,

www.dacoromanica.ro
 104

90. Lupu 91. lonut Tenasi, 92 -, 93. Puica Ingnat, 94. Maftei
Tuturuga.
Depozitlile
1. Din Fiecare sat ssesc al vidicului bistritan precum
din a adunat birul din Bistrita multi oameni armati flinte
pistoale i-a trimis apoi la Mocod. Martor 1.
2. In amintita zi birul din Bistrita magistratul au
vocat mare resmerit in satul Mocod, trimetind asupra satului
numrosi oameni armati sub comanda orsanului Joh. Lang a
pralabului Andreas in scopul s prind pe unii oameni,
pe cari mai lsase magistratul s-i prind, dar sotiile
cu forta i-au pe prizonieri din mnile comisarului Andreiu
Gottschick. Mart. 6, 7, 8, 9, 10, 11, 67.
3. Intrunindu-se Bistrita multimea armat, a mers in mij-
locul ei senatorul Bedeus secretarul Gunesch in numele
gistratului i-a trimis pe armati, sub amintitii comandanti, la Mocod.
Mart. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11. Atunci a fost prezent vice-
notarul Schankebank. Mart. 10, 11.
4. de plecare numitul secretar le-a cetit instructii.
Mart. 7, 8. Instructia suna cl : cari au pe comi-
sarul Gottschick pentruce n'au voit s plteascA dijma, s prind
pe cei culpabili Mart. 8. Dac se vor sd-i taie
Mart. 6. S se apere M. 10. SO puste dac va fi trebuint M. 11.
5. Magistratul a cumprat praf alice poporului armat M. 6.
Anume birul Klein M. 10, 11. Aceste li-s'au distribuit
de plecare. M. 2, 3, 4, 5. Le-a distribuit comisarul Gottschick.
M. 6, 7, 8, 9, 10, 11.
6. Armata lrmuitoare avea gornisti in Dumitra mare
unde durmiser, dimineata au suflat de gtire. M. 7, 10.
7. In acea zi a fost mare resmerit (tumult) in Mocod, pro-
vocat de magistrat prin trimiterea unei mari multimi de popor
armat. M. 12-19, 21-49, multi altii. Numrndu-i pe armati
s'a constatat sunt 150. M. 75-86. Au fost 250. M. 87. Afard
de sat pe cmp se adunase mare multime de Valahi. 10 11.
8. Comandantul a reclamat dela Mocodeni pe oamenii ce
erau s fie detinuti, dar aceia nu i-au extrdat M. 11.
9. Armatii de a se apropia de sat
puscile M. 24-27.
10. Observnd Mocodenii intentia magistratului sosind
stire magistratul vrea s-i taie, mai timp
roios rece, femeile copii din intreg satul au fagit ca dinaintea
au mnat vitele au lsat satul pustiu. M. 7-11,
17-49, 59, 66, 68, 75-94. Cu prilejul acesta o femeie gravidd
de timp a nscut un copil. M, 40-48.

www.dacoromanica.ro
 105

11. Mocodenii nu s'au opus ordinelor Mai. Sale, au dedarat

c sunt gata plteesc s implineasc alte ordine.
M. 18, 19, 21-23, 28-33, 40-48, 59, 68, 75-86. Au zis
c dijm nu dau, judecatk precum n'au dat nici pn
acum. M. 10, 11, 24-33, 38, 39, 59, 68, 75-86.
12. de aceast resmirit, cnd comisarul Andreiu Gott-
schick prinsese pe cei vase Mocodeni femeile acestora
liberat sotii cu forta, atunci comisarul si-a afintit pistolul spre o
femeie, sotia lui leremie Bodiu, dar arma nedescrcndu-se, comi-
sarul a btut cu pistolul acea femeie pn'ce a s-i curg
sngele. M. 50-58.
13. Tot de acea resmerit prclabul vidicului valah
a rostit vorbele: Voi vidicanii nu v veti astmpra pn'ce nu
veti pti-o ca Bntenii*). M. 67-74.
*

sfrvitul lui Mai comisarul Samuil Weber fu trimis

de magistrat in depertinenta valahin s iscodeasc strile din ea
mai ales dispozitia sufleteasa a populatiei. Comisarul
cu experiente deplorabile, despre care raport in 1 lunie. Faptul
acesta Mcu pe magistrat se plng in 2 lunie din nou cu
mult amreal comisiei natiunii ssevti, poreclindu-i pe Valahi
Dungehorsames care numai prin mijloace eficace prin
statuarea unui exemplu ar putea fi adus la rezon.
Tot atunci adresi magistratul atre guberniu o lung pln-
soare impotriva celor doi cancelarivti Gyrffy Tordai, alturnd
la ea altele urmtorul act de investigatie:
In 2 lunie 1757 e adus George Prle de 63 ani, locuitor
din Maieru e interogat la ordinul primarului astfel :
A fost in Mocod cu cine? Da, a fost cu circa 3
cu Todor Clompov.
Cine i-a trimis acolo? Intreg satul.
In ce chestie i-a trimis satul la Mocod ? Cancelarivtii fiscali
au chemat sigil reg. din fiecare sat cte 2 brbati, deci satul
la acest ordin i-a trimis pe ei doi.
Ce a isprvit el in Mocod ce au vorbit cancelarivtii ?
Cancelarivtii i-au satul vrea s tin cu celelalte
*) Se face aluzie la masacrarea Romdnilor din 1739 o
multime de sate au fost aprinse, nimicite extirpate de locuitori, de ctre
armate austriace, sub pretextul c Valahii au sprijinit pe Turci impotriva
striacilor. Cauzele adevrate ale atrocittilor comise de au fost ins
acolo tratamentul slbatec aplicat fat de acestia, poverile grele aducerea
de colonisti pe gtul - Dir. Arh.

www.dacoromanica.ro
sate la procesele incepute. La inceput au promis ch tin cu ceilalti,
mai apoi au ezitat, deoarece in cercul superior pn acum
s'au gsit circa 20 steni cari zic ch ar fi mincinosi cancela-
>

ristii, numai scoat de pe district bani. Atunci

au expus c ei servitorii triesc din
banii proprii tin pe banii proprii cu fn ovs. Dis-
trictul intreg le-a promis doar blni de lup, dar nu le-au
dat. La aceste vorbe ale cancelaristilor districtualii prezenti s'au
c, timpul de-a cstiga piei de lup a trecut, oare
n'ar putea se rfueascd cu bani. Invoindu-se au intrebat pe
s
c ce sum ar pretinde in locul pieilor de lup. Aceia
au rspuns 24 dar au lsat pn la 20 Mai departe
i-au cancelaristii ce districtualii pentru
la ce munc sunt ei de orseni. La care au rspuns,
c ei trebue s fach lemne de cldit trunchiuri pentru scnduri,
apoi s le duc la ferdstraele orasului ; trebue lucreze tot
ce li-se cere pi porunceste. Atunci cancelaristii au : Dac o fac
de bun voie, o pot face, dar datori nu sunt s'o tack n'a
ordonat-o regina.
Cine a retinut pe din Maieru ca s nu tae trunchi
s-i duc la ferestrul orasului ? El interogatul Clompos,
la indemnul cancelaristilor, pentruc districtualii cnd au fost
Mocod le-au spus numai atunci s care orsenilor trtmchi
lemne de cnd vor face-o aceasta cei din cercul inferior.
A hotrt satul s'au inteles s duc trunchi sau
? De atunci n'a mai satul in chestia asta, pn cnd a
venit Paul Carl Klein de Straussenburg la ei i-a dac
au tiat trunchi. Atunci judele i-a rspuns, c ;
acela ch din ce motiv, judele rspunse ch satul s'a opus s fac
aceasta, cci au trimis pe George Prle pe Todor din
satul la Mocod la cancelaristi, cari le-au imprtsit c n'ar fi
indatorati s'o fack deatunci ei nici n'au mai fost fortati s
presteze munca aceasta.
Semnati : Georg Gunesch senator, depertinentiae inspector ;
Daniel Gtsch, Bressler, secretarius depertinentiae.

In 4 lunie steanul Ion a Lupsii Cosmi din Zagra imphr-

magistratului urmtorul epizod : A fost cu Oanea Lehaci
chestie procesual la comitele ssesc in Sibiu. Venind vorb
despre diferendul dintre oraul Bistrita districtul valah, comi-
tele le zise : Ce vreau oamenii votri de se opun mod
att de neiertat stpnilor superiorittii impus ? Nu vreau
s presteze nici dijmele nici munca cu care sunt datori orasului.

www.dacoromanica.ro
 107

Dar dijma trebue s'o dati pi munca la orap trebue s'o impliniti,
cci iat spre un muncitor) acesta e pe la
mine la lucru, cte unul de acestia am in fiecare ;

deci pentruce v opuneti ? Nu cte trebue si lucrim pi noi

pentru ? Voi ginditz itz fatse krutse, dara assa sze stitz vitz
skuate otjele (ochii) den
Delegatul magistratului loachim Bedeus trimis la Sibiu ca
prezente locurilor persoanelor competente memorii pi pro-
teste in chestia vrevoltei valahee, in 11 lunie ci acolo pA-
sunt imprtite pro pi contra, cA in conjuncturile actuale,
dupA impresia primit, nu e nddejde urmeze o remediere grab-
A auzit cA nu numai din partea Valahilor, ci pi din
partea Directorului fiscal au sosit la guberniu o multime de pln-
impotriva Bistritenilor. DealtAparte e semnificativA scrisoarea
pe care o primeste in acele zile delegatul Bedeus din Bistrita,
dela primarul Klein, care vorbind despre Emprung unseres walla-
Distriktsc zice altele : SA i-se spun secretarului
gub. Bruckenthal cA nu va fi liniste nu i-se va ingidui
gistratului s pedepseasa cum se cuvine pe urzitorii grozavelor
crime (entsetzlichen Vergehungen), - primul rnd pe acela care
pe mine m'a amenintat moarte,--$i nu vor fi
zurati dintre aceia. Marta trecut am prins in piata orasului
pe Foslui din Mocod de atunci incoace au fost la mine mai
multi Mocodeni cari mi-au : De s'ar spnzura Foslui pi
cavei foci veunul-altul, intreg vidicul minteni s'ar asezac.
rul roade tot mai tot creste. Sin-
georzenii, MAierenii, Rodnenii alte sate incA nu voiau s
mic despre isprvile Mocodenilor pi altor sate din cercul inferior.
Acum cei mai multi s'au la acestia, maicuseamA
MAierenii in curnd vor deveni la fel Mocodenii. Dintre aceia
ieri am mai bgat la arest pe Prle. SA spuneti in Sibiu,
cA de nu vor fi pedepsiti in mod exemplar ceice au voit
omoare cu pietri pe Gottschick, atunci nici eu nici altii nu suntem
siguri de viat, pi mA voi pentru onoarea de a fi pro-
motorul zelos al tuturor ordinelor ce ne sosesc dela guberniu
dela comisia nationalA. Bucuros las s mA spAnzure, dacA pre-
Text reprodus din protocolul magistratului.

www.dacoromanica.ro
108

meditare comite ceva impotriva inaltelor autoritti ori impotriva

intereselor preanaltei domnitoare (imprteasa Maria Terezia).
Ingrozit de multele plnsori guberniul ii trimite in
13 lunie magistratului ordinul ca, pentru de a se face o incer-
care de pacificare a districtului valaz, s trimit in 27 c.
dintre cei mai priceputi valahi districtuali la Sibiu, cu
delegati magistratuali provzuti cu documente doveditoare despre
drepturile orasului fat cu districtul valah. Ordinul acesta
nu prea le era Bistritenilor pe plac, spre a iscodi intentiunile
guberniului aflm c primarul Klein raporteazA in 18 lunie
gistratului cum a decurs cltoria sa a expeditorului ungar
dislau la consilierul gubernial conte loan Lazar in Arcalia,
cum acesta le-a promis cf se va interesa (sich annehmen)
se poate de bine de certurile ce le au orsenii cu districtul valah
rebel. lar in 21 lunie raporteaz5 senatorul Bedeus despre cele ce
a putut isprvi la Cluj la Sibiu. Totodat la ordinul din 13 c.
al guberniului se hotreste ca la intrunirea din 27 c. s fie
din partea magistratului senatorul Georg Gunesch exp.
hung. Ladislau
In acest timp invindu-se conflicte cu Maramuresenii pentru
psunile de pe munti pe care orasul cu neobrAzare le privea ca
o proprietate a sa - un anume Gavril Crcul din Sngeorz
urmtoarele : A fost Smbta in munte, unde cu
ocazia unui schimb de vorbe cu Maramuresenii in chestia mun-
tilor, pcurarul protopopului din a spus c de curnd a
fost Scridon a Popii din Salva cu ativa altiila judele
fruntasii acelui sat, cutnd ajutor in procesul contra orasului ;
le-au promis cf au s muntii cu Maramuresenii dac
acestia ii vor ajuta, au adaus c au s mearg chiar la Maies-
tatea Sa in chestie.
Comisarii Johann Pfingstgrff Samuel Weber raporteazA
25 lunie oral in scris c locuitorii districtului valah se opun
la plata dobnzilor pro a mers foarte greu (hartnckig
zugegangen) cu numerotarea vitelor de mnat la munte; apoi cum
nu se gsesc paznici in sate, cum Valahii au distrus (umge-
rissen) spanzurtorile ridicate de magistrat la ordin mai ;

intreg districtul este (vollen In

www.dacoromanica.ro
 de acd comisari anexate la ramarlek se
stat urmAtoarele:
: Nu vreau s dea impozitul de 7 nu
seste rspuns din Sibiu. Ion Andronie e oratorul Rebrisoara :
In chestia pltii celor 7 pe Mocodeni pi Grigore Galben
nu vrea extrdea flinta, zice cd are nevoie de ea. Rebra
mare : pe Mocodeni pentru cei 7 dar las s se adune
pii$cile. Vrarea : Nu vreau s dea 7 cr. sose$te rspuns
din Sibiu. Feldru : Judele pi satul nu vreu s presteze 7 ;
pupcile le-au adunat judele in casa sa pi nu vrea s le extrdea
va vedea ce fac alte sate. SAngeorz: Nu vreau dea
nimic celorlalte sate. Maieru : pe Mocodeni. Con-
ducAtorul li-e orb de un ochiu, dar nu vrea s-si spun numele.
Rodna : Judele indatdce a primit porunca, a plecat la pi n'a
mai : alte sate. Ilva : Protesteaz depu-
nerea 2 apoi 9 contra ordinelor magistratului nu vreau
presteze nimic. Dijma au sine pi pe vechiul jude
l-au alungat pe Nsudenii pi Rebri$orenii au
de pe pmnt domnesc, din Prislop, pe brbati ca aadd
pi ei ce li-se cere de magistrat, lucruri de cari Prislopenii ca
iobagi nu pi turd n'au auzit. Salva : intreg districtul
valah ; vor primi toti impozitul de 7 atunci pi ei pres-
teaz. : Tot rspund. Mititei : Asemenea. Mocod :
voac oamenii pe cari i-au trimis la Sibiu; se vor acomoda dup
rspunsul vor aduce. Zagra: Ca Mocodenii. : nu
se la ; vor imita districtul. Poieni : rspuns.
plai : Asemenea. Bichigiu : Judele a pi a zis oamenilor s
nu calce porunca magistratului ; dar satul intreg s'a opus. Telciu :
a voit dar stenii nu. Hordou : pi laid' su au voit
accepte, dar stenii nu. - Johannes Pfingstgrff.
E de mentionat cd tntr'un tablou din 25 lunie, semnat
de comisarii Mihail Werner Johann Pfingstgrff se constat la
cererea comisarilor guberniali unele taxe pro 1755-1757, de cari
se plng Romnii districtuali cd au 55 le anual pe titlul
de impozit regesc domestic (orsenesc). Pe
pi disproportia
acelor taxe, se poate vedea procedeul incorect pi abuziv al
magistratului din faptul, ed conform afirmatiel Romnilor acestia
pltesc pentru : un cal ori bou 57 o 42 un de
smnturA, o oaie, un porc ori un stup 6 cr., un car de fn cr.
pi pentru o de fiert rachiu (cacabus ustorius) 57 ; iar
numitii in acele sume : 54-36-6-3-16 cr.

www.dacoromanica.ro
 Trabantul Vasile Ursu delegat pe Oanca
haci din Zagra ca s adune aici dijma s'o aduc in oras,
porteaz in 28 lunie c Oanca dat truda, a avertizat in
tot chipul (auf alle Weg und Weise) pe steni, acestia n'au
voit nicidecum zicnd : Noi nu vrem dijma pn'ce nu pri-
mim rspuns pi rezolutie (Ausrichtung) dela cancelaristi. Dac
acestia vor zice s dm dijma, o vom da, ba, chiar pi dac
ar veni zece oameni porunci dela oras. Tot cu ocazie
mai comunic denunttorul judele din Zagra i-a spus ieri acestea:
Din fiecare sat al districtului valah stint comandati doi br-
bati, cari ieri au trebuit la Gherla spre a aduce cu sine
pe cancelaristii cari sunt acolo. Spre acest scop a plecat pi din
satul Todor Fausul 8 f I. ung. incredintati lui de intreg
districtul.
Un caz de servilism. Tnase Lrincz Grasim Musina din
Ilvamare de partea Rodnei, se prezent 28 lunie orap
se roag in numele tuturor conlocuitorilor, ca magistratul nu-i
numere Mire oamenii neasculttori ai districtului valah, cci ei
stint gata, ca pi pn acum, dea dijmele, s plteasc impo-
zitul de 7 cr. pi respecte porunci ale magistratului
cum se cuvine supusilor devotati pi credinciosi.
Cum amintisem mai sus, Bistritenii delegar pentru intru-
nirea din 27 lunie la Sibiu pe Gunesch pi Keres6, cari
car ducnd sine din partea magistratului urmtorul memoriu,
indreptat cum se zice in titlu impotriva locuitorilor din Rodna pi
Valea Rodnei :
Am primit ordinul d. d. 13 c. ca in 27 ne prezentm in
Sibiu producem documentele privitoare la pretentiile ce le-am
avea impotriva Valahilor vidicani rodneni. Deci prezentndu-ne,
toatec n'am fi datori le producem de jure radicali pro
hic et pentruca guberniul vad ex fundamento. c domi-
natia orasului Bistrita nu s'a in vechime arbitrar in Valea
Rodnei, prezentm documentul nostru de instalare din 1475, nu
pentru sporovial (ruminando ac ventilando), ci ca vad
guberniul cresc cd fr contrazicerea cuiva, orasul Bistrita, prin
donatia fcut de regele Mathia, a fost introdus posesiunea
perpetu (ad perpetuo possidendum) a Rodnei, a pertinentielorg
ei pi a vi rodnene.
De atunci adevrat c, desi orasul pe locuitorii rodneni pi

www.dacoromanica.ro
 la moclaHtatea pi preciziunea ca
fiecare s presteze munci de 3-4 zile, n'a cerut
aceasta dela ei pi nu exercitat dreptul ; totusi niciodat nu
i-a privit ca pe sau ca pe alti oameni liberi ; ci dela inceput
totdeauna orasul pi-a exercitat fat cu ei dominatia real, apa c
ei niciodat n'au fost .sui jurisa (n'au drepturi), niciodat
n'au locuit in Valea Rodnei ca pe propriu sau ca in
fundus regiusc, ci ca pe pmnt or4enesc, pi totdeauna au stat
sub stpanirea orasului; dac s'a pretins, au prestat servicii,
pi dijme.
In memoriile noastre am declarat pi ne-am cum ei
acum au a-se opune, a-se impotrivi, a pi a-se
dica impotriva noastr a proprietarilor de (mo$ierilor), pi
cum nu s'au supus nici in urma admonestrii printesti a guber-
niului criesc de ale drui sfaturi dealtdat au ascultat dac au
fost printe$te admonestati, ceeace s'a raportat informative guber-
niului de functionarii judetului Solnocul interior.
Deaceea pe in. guberniu s afle modalitatea de-a infrna
pe acei Valahi cerbicosi pi indrzneti revoltanti, pi de a-i forta in
mod efectiv la ascultare fat de stpnul proprietar (ad praestandam
Domino terestri subditalem obedientiam efective compellltatni).
Noi imediat pretindem dela ei st presteze servicii de iobagi;
s dea orasului, ca proprietarului, dijmele conf. Approb. Cost. p.
3 5 art. ; s plteasa conform tabelelor din repartitie suma
ce cade pe ei a proportione din interesele dup capitalul
mutat de vidic, cci aceste nu sufr ; apoi st se
supun ordinului gubernial privitor la adunarea armelor, pi s nu
dea cu piciorul (ne rugoldozzanak).
La acest memoriu se extrad in 7 lulie 1757 prin secretarul
gubernial Samuel de Bruckenthal urmtoarea rezolutie: Deoarece
Valahii districtuali au nesocotit ordinul gub. de a-se prezenta prin
deputati la ziva fixat, guberniul se va ingriji de de
remedierea plansorilor, oranduind prevzuti instructii.
Dar se delegatii Valahilor urgisiti, desi nu in
27 lunie, inst in 7 lulie totu$i sosir in Sibiu pi in ziva urm-
toare expuser comisiei guberniale un lung pie de gravamine pi
acuze la adresa magistratului bistritan. Atunci delegatii bis-
triteni, cari pe memoriul reprodus mai sus, pentru
eventualitate mai aveau in buzunar pi duceau Sibiu un act de
un fel de species confectionat in intelegere cu
gistratul ; putine adause pi modificri asemenea
guberniului. lat-1 :

www.dacoromanica.ro
 Impotriva locuitorilor din Valea Rodnei de sub
noastr, intre cari primii mai faimosi in neascultare sunt
Mocodenii, iar acestia cei mai celebri corifei capi cei doi
Valahi Macavei Irimie Bodiu afltori in prezent aci, de
aceasta in apelurile instantele inaintate cu diferite prilejuri
anuntasem c:
1. Mocodenii au luat cu dela sine putere dela birul econom
al orasului putina dijm adunat in au imbltit-o, au
biserica si au incuiat-o, zicnd ei nu sunt datori dea
dijm nici orasului nici allora declarnd c cu exceptia con-
tributiei regesti nu nici interesele dupi datoriile
cului (orasului) nici impozitele alodiale (dup mosie) statorite pentru
natia conform dispozitiilor comisiei reg.; un cuvnt
nimic ; pentru ceeace:
2. Magistratul a expediat in vidic un comisar de un
vtsel orsenesc de slobodnici ca aduci legati la pe
autorii acelei fapte criminale (patratum), spre a se indrepta aduce
la subordinatie. Mergnd acolo au legat Mocod pe dintre
dar cnd au voit sA-i scoat din sat s'a impotriva
intreg satul Mocod ; multi au
atacat pe comisar pe insotitorii lui cu pari ghioage, au aruncat
pietre asupra pe legati i-au liberat, comisarul sotii
sii abia au scpat fuga, altfel tocati in cap ucisi.
3. Pentru pedepsirea acestui fapt a expediat magistratul 120
i vidicani frunte cu doi ordo-
nndu-le in secret s aduc 'n la pe corifeii mocodeni.
Dar Mocodenii aceasta, au adunat zece sate din din
Solnocului interior gata de s'au opus Sasilor
vidicani expediati. Vznd acestia multimea Valahilor
adunati laolalt, n'au indrznit si se apropie de ei, ci au
in oras.
4. Raportnd magistratul aceste fapte atentate, guberniul
cr. a ordonat functionarilor judetului Solnocul interior s piece in
vidicul valah bistritan in numele guberniului admonesteze mai
ales pe Mocodeni s se dela astfel de fapte asculte
fr impotrivire (tusakods de ordinele binevoitoare al
gistratului, cci dimpotriv nesmintit vor fi aspru pedepsiti de
atre guberniu.
5. Cum ei nu supus acestei admonestri
a guberniului, pe ale crui sfaturi le ascultau de ; apoi
de necuviincios au primit ei pe oficiantii pe
titorii de magistrat, se poate vedea din raportul acelor
comisari.
. Dup multele acte de resistent opunere

www.dacoromanica.ro
 pi aceea c n'au voit s predea armele cari con-
form ordinului guberniului cr. trebuia fie adunate. In urmare
la apelul magistratului :
7. Guberniul a ordonat ca in 27 lunie Valahii su se prezinte
in Sibiu spre a-si expune motivele faptelor pi purtrii pi tot
la acel termin se prezinte pi deputatii magistratului. Noi ne-am
pi prezentat din partea magistratului, dar ei, precum de
pi in alte apa pi acum au nesocotit porunca guberniului
pi ne-au cauzat cheltueli amnri de termene, numai
ieri dup 11 s'au prezentat pi ei.
In consecintA rugm pe guberniul ca:
1. Pentru aducerea la obedient cuviincioas pi la
punere, find aci prezenti chiar corifeii pi conductorii spre a-si
expune motivele multelor fapte pi mai ales a neprezentrii la
termen, dupce guberniul plie nici mai nici acum nu
s'au supus ordinelor pi sale printesti, ei fie
carcerafi ad, i sd fie pedepsiti mod exemplar precum merit& ca
vznd aceasta pi altii, mai usor 55 fie dispusi la obedientu.
2. fie totii constrnsi presteze supunere cuve-
nit serviciile regulate obisnuite pi acum.
3. dea impotrivire orasului, ca proprietarului, dijma
conf. App. Conf. p. 3 tit. 5 art. 2.
4. plteasc daph dtoriile ce incumb tuturor
orasului pi vidicului quantumul de interese ce a proportione cade
pe ei.
5. Conform ordinului guberniului 55 predea armele pi 55 nu
se opun (rugoldozzanak).
6. Conform dispozitiilor comisiei reg. nu se impotriveasc
continuArii mai eficace a manipuldrii alodielor natiunei ;
un cuvnt s se toate cuviint dispozitiilor
magistratului.
7. Pentru neascultarea piopunerea indrzneat dovedit
acum primeascA dojana pi pedeapsa exemplar& Sibiu
8 1757. Ai guberniului supusi servi, deputatii bistriteni.
de a pleca spre cei doi delegati ai orasului mai
adresar guberniului pi aceast scrisoare :
In ordinul expediat la 13 lunie guberniul a poruncit
gistratului bistritan trimit la Sibiu in 27 lunie deputatii
cu documentele contra Valahilor rodneni pi din Valea Rodnei;
tot atunci li se pi Valahilor ca pi dintre ei s vase
mai priceputi spre a expune motivul faptelor recente. Primind
gistratul ordinul, momentan ne-a trimis pe ; iar noi venind
mare grabS pi prezentndu-ne in fata guberniului toa-
Valahii, nesocotind ordinul gubernial pi de astdat, nu s'au
8

www.dacoromanica.ro
ii4
prezentat, totupi considernd ciemn de re-
dint (mlt), pentru remediere guberniul a binevoit s orndu-
iasc de investigatie. Dar mai trziu ivindu-se piedici,
am cd consilierul conte Teleki de proxima
diet n'ar putea s piece la Bistrita. Deci ne-am temut cd
cndu-ne fr rezolutie, magistratul ne va reprosa c nu ne-am
indatoririle cum se cuvine , apoi cd i de dup
attea apeluri pi instante numitii Valahi neasculttori nu se vor
corija, dac nu vor fi admonestati ; mai departe, acestia ne vor
lua in ris rmnnd ei acas, se odihnesc, iar noi nici atta
osteneal nu primim vr'o rezolvare pentru corectarea ; deci
vor putea dejuca (eludlja) att mai mult dispozitiile magistra-
tului. Astfel tot ordinul guberniului, magistratul nu-si poate
exercita autoritatea privitor la adunarea dijmelor, la incassarea
nilor cari sunt impozitati a proportione spre intere-
la adunarea pi la alte ordine guberniale de exe-
cutat. lar ei posednd arme numeroase, nu e de temut,
c usor se va putea ivi un incident primejdios.
Deci pentruca noi in fata magistratului, iar magistratul
intea guberniului pi M. Sale s fim justificati dac s'ar intmpla
ceva: pe guberniu s autorizatie
pi instructie ca ei s poat sdvdrpi o remediere efectiv. lar dac
acum din pricina piedecilor n'ar putea veni comisarii, binevoiasc
guberniul s pi alt chip de-a nfrna pe acei Valahi neascul-
cerbicosi, pi a-i sir in mod eficace la subordinatie, ca
gistratul s poat fr piedec ordinele guberniului pi dis-
pozitiile comisiei regesti ornduite de Mai. Sa.
N'a fost destul alt. Magistratul mai rsgndindu-se pi
temndu-se ca nu cumva conditia social a Romnilor nostri s
fie pus seriozitatea la ordinea zilei s fie eventual
rezolvat defavoarea pi paguba orasului, dup intoar-
cerea deputatilor si a mai adresat atre gubernator pi guberniu
urmtorul memoriu de surubrii, chitibusrii pi sofizme pseudo-
juridice :
Memoriul magistratului bistritan adresat guberniului chestia
a ValaNlor din vidicul Bistritii, pi resti-
tuirea drepturilor magistratului suficient securitate.
Write Gubernator mrit guberniu Dup
tarea memoriului noastre pentru excesele recente
ale Valahilor nostri din Valea Rodnei am crezut c, dupce
guberniu r. a poruncit s se prezinte hrizovul nostru privitor la
acea Vale a Rodnei, probabil vrea s judece asupra strii pi con-
ditiei acelor Valahi, statorind dacd stint lobagi ori oameni liberi.

www.dacoromanica.ro
 115

consednt dorim supunere noi pentru aceasta

n'am fost provocati, cu ei nici nu ne-am certat despre aceasta;
ci ei au nesocotit jurisdictia noastr magistratual s'au
contra magistratului, numai att am ca in privinta
aceasta fie pedepsiti. Intrebarea sunt ei iobagi
ori ba, n'am discutat-o, acum n'am supus-o nici n'am
putut s'o supunem ;
1. Pe titlul acesta n'am fost provocati n'am fost atacati
ordine juridia, deci
2. In urma numai unei simple plnsori, nici nu se poate face
judecatA,
3. Sau au fost priviti dela inceput ca iobagi, sau nu.
n'au fost priviti, atunci fiecare an trebuia fim chemati in
mod legal la proces (processum quaerulosum). au fost
priviti ab initio ca iobagi, atunci in ordine legal trebuia fim
chemati la forul competent unde se examineze privilegiile
noastre. Dar
4. Mai nu numai conditie de iobag ci de incvilin
(jeler). Deaceea chiar dac n'ar fi fost priviti ca iobagi, e
adevrat n'au putut fi locuitori din vidicul
nostra cari ab origine apartin fondului tegesc li s'a con-
ferit fondul regesc; ci au fost priviti ca oameni cari din timpuri
imemoriale, intre altele, au prestat taxe dijme. Deci nu pot se
scape forta de aceste; iar ei au voit s caute libertate,
atunci n'ar fi trebuit s'o rezistenta arbitrarA atac
contra ci ar fi trebuit caute calea Astfel numai
din faptul ei s'au ridicat impotriva magistratului, nu se poate
doar judeca asupra unui drept vechiu ; ci mai mull, chiar
ar putea ei s oarecnd pe calea pretinsele
drepturi, atunci ar trebui fie indrumati forta la ordine.
5. noi am s fie indrumati la dependenta de
gistrat, ca ceilalti vidicani ai nostri, aceasta am pentru ca
serviciul preanalt nu fie impiedecat dispute mai lungi ;
in nAdejdea, dac ei mai vor fie indrumati la ascultare,
atunci opcirea serviciului regesc le vom putea in
mod competent despre dreptul nostru.
acum rezervndu-ne dovedim conform dreptului
nostru de ce conditie trebue fie, deocamdat numai aceea dorim:
ca se rAsvrtesc contra magistratului, s fie pedepsiti
merild fie indrumati la supunere, precum am expus in
moriul nostru.
se pare nici nu se poate aduce judecat suficientA
privitor la dreptul nostru numai din acel decret, desi in el
se zice numai se (Valea Rodnei), din aceasta
8*

www.dacoromanica.ro
nu conditia cloar poate nid
presupune cd ei mai ca putut fi liberi
i c acela ar fi putut fi al bor. Ceeace reiese pi din
faptul cd s'au ; n'ar fi stat sub o domi-
natiune, atunci nu s'ar fi incorporat tot. Apoi
corporatia poate fi ca deoarece localitAtile
pe cari Sasii le posed pe cale de donatie, ei le-au ori
le-au incorporat donatie, la fondul regiu; dar prin aceasta
noii locuitori n'au devenit pi n'au putut fi liberti, ci erau
in situatia care au stat in domeniul donatorului.
De aceea din nou ne numai de att - rezervndu-ne
alte drepturi - ca guberniul r. acum la obedientA pi
sd-i avertizeze cu severitate pentru indrAzneala DacA ei vreau
doar s-si formeze o pretentiune, atunci sA fie indrumati pe
legii. In cazul insd cA aceasta nu s'ar putea face in apa chip, iar
guberniul r. ar voi deodat sA judece asupra conditiei pi drep-
tului nostru ; atunci sA nu se amne pe veci actiune,
ci sA ni se dea posibilitate facultate suficientA pentru
garea dreptului nostru. Dar s nu se ia msuri privitoare la o
astfel de remediere, pentru care caz ne dreptul de a
protesta pi a ne apra, deoarece la o nouA remediere nu ne-am
putea supune, neavnd acurn ei nido care ar fi
pornit pe cale de actiune (penes litis motionem)
Ai Ex. Tale pi ai guberniu supusi servi: Magistratul bistritan.
Despre msurile luate de magistrat pentru adunarea pi pre-
materialului cu care va incerca sA combat asertiunile
districtuali, ne dau indicatii urmtoarele note anexate la
un protocol magistratual :
1. E de sA se aduc din Rodna protocol, iar
aci in orap incA sA se caute vechile protocoale socoteli (ratiok),
pi
din care sA reias, cA locuitorii din Valea Rodnei pi de
aceasta au sau in rdscumpdrarea dijmei anumiti
cubuli de grin, ovAs, in de ceeace se depozita in magazii,
cof. Appr. Const. p. III tit. 5 art. 2.
2. SA se producA dispozitiile comisiei regesti a natiunei
3. Livretele de confruntare vor dovedi, ce
4. SA se producA dovada impozitului de 7 pi 9 creitari.
5. Cei trei mAriesi ca rdscumpdrare a au pro-
mis-o vidicanii sasi numai ca a aratului, semnatului
pi cositului.
. a) Trebue cercetat senatorii Keller pi Dinges pi dela
dacA e raportul Valahilor, cA mai demult li s'au

www.dacoromanica.ro
 117

luat din 50 oi numai una, mai apoi din 25 una, din vite
nimic. trebue dovedit cd acum din ce motiv li se iau o
vit polture, I oie I poltur pi un miel 1/2
turn. b) Se poate dovedi c nu
atat din sentintele aduse privitor la munti, pi din scrisorile
de cerere a unor proprietari Maramureseni, in cari acestia tot-
deauna dela magistratul Bustritii pi nu dela satele Vdiei Rodnei
au cerut munti, pltind taxele fixate pentru psuni, att in secolul
acesta pi in cele trecute. Aceasta o dovedesc protocoalele
de o sold pi mai multi ani, pi d) Uzul continuu dovedeste
muntii totdeauna au stat la dispozitia magistratului. Chiar pi
lahii recunosc ei in fiecare an cereau muntii, pi aproape in
fiecare an magistratul distribuia in alt mod, cd dacd un sat
a folosit (birt) an un munte, pe acela in alt an da
gistratul altui sat. e) In timpul cnd au fost de Moldoveni
unii atunci satele cari folosisera mai'nainte acei
tot dela magistrat au cerut spre folosint alti avnd
magistratul facultatea dispun liber de Astfel
gistratul a distribuit locuitorilor din Valea Rodnei
ci pi satelor din vidicul ssesc : Terpiu, Dumitra mare, lad,
Aldrof, Dorolea, Crainimat altor sate, ba chiar pi streinilor,
pi pi
Armenilor pi Maramuresenilor. Toate acestea sunt dovedite in
protocoalele deaspre distribuirea (elocatio) pi chiar pi
Valahii le vor recunoaste.
7. Volenti non fit injuria.

Slobodnicul Todor Fldrihan trimis in 28 lunie la Maieru

pi Sngeorz ca s porneasca pe steni impotriva Maramuresenilor
cari au pi raporteaz in I lulie acestea:
Sngeorzenii au zis cd ei nu voesc risce gtul (ihre Hlse ent-
gegen tragen) contra Maramuresenilor, ci s acolo vtseii,
haiducii pi cu capitanul pi cu comisarul Peter (Theil)
pi sd-pi apere dupd cari ei trag miei, alte foloase
pi despre cari zic cd sunt ai orasului pi nu ai nostri <.
In lulie holdrepte magistratul dijma, s'a putut aduna,
s fie dus dela Maieru la Rodna , apoi cd Valahul rebel Prle
din Maieru s fie dimis din arest, pe ; tot s fie
deocamdat pusi pe picior liber: Valahul rebel Voniga Foslui din
Mocod, pentru care chezsuesc contrasul Laszlo Gabor cu Todor
a Lupii ; apoi Oanca Lehaci din Zagra, unul dintre corifeii (R-
delsfhrer) Valahilor rebeli, pentru care garanteaza: fiul sdu Oniga

www.dacoromanica.ro
118

Lehaci, Cosma Damian din Suplai, Morar din Rune

Turicea Ion din Mititei.
Faptul c Bistritenii arogau in mod obraznic dreptul de
proprietate chiar asupra muntilor districtului romnesc se vede
din pra Sasilor din satele Terpiu Crainimt in lulie, cd
Slvanii au mnat munti o multime de porci cari scurmnd
acolo cauzeaz o pagub foarte mare. In urmare birul oaului
ordon toate satele cari au porci in munti, s-i coboar in
timp de 8 zile, dup care termen porcii aflati acolo vor fi
cati. Tot privitor la alte vite mnate la munte nedeclarate la
numerotare, deci ca contraband, magistratul hotgreste in
14 lie cd dup astfel de vite se ia dela proprietarii valahi
ca pedeaps tax dubld, din care trei ptrimi se verse
in casa alodial, o ptrime s'o capete comisarii provizorii
pentru osteneala ce o pun la descoperirea acelor (Un-
terschleife).
*

Incepeau sd se fac acum in Bistrita pregAtiri febrile pentru

primirea comisiei de investigatie delegat de ctre guberniu.
natorul Gunesch pi translatorul Keres6 din Sibiu fcuser
raport detailat despre rezultatul misiunii Keres fu
cinat caute ordone toate documentele necesare in
chestie. In comisia numit de guberriiu aveau s fie: consilierul
gubernial conte Ladislau Teleki de Szek ca prezident, apoi Baronul
Huszr fispanul (prefectul) comitatului Turda Oh. Pildner
primarul Sighisorii. Conte le Teleki comunic in 25 magistra-
tului c dac nu va fi impiedecai de boal, va sosi in Bistrita la
3 August. Deci in vederea sosirii delegatiei magistratul ordon
comisarilor orseneti Martin Kreysel Michael Werner urm-
toarele: Comisia instituit de guberniu pentru rezolvarea rt-
cirilora (Irrungen) din districtul valah va sosi in curnd. La po-
runca prezidentului conte Teleki din fiecare sat vor avea sd se
prezente pe Marta viitoare in cte doi oameni priceputi (ver-
nnftig), se anunte la stpnic (Grundherren), aduc cu
sine tabelele de dare rvasele din 1755; apoi ad vin in
pi judetii din spre a lua in primire repartizarea dobnzilor
de pltit pentru acel an. Toate aceste imediat s se publice sa-

www.dacoromanica.ro
 119

telor. In 28 lulie notarul magistratual Rohrmann scrie comisarului

Werner s aduci sine din Rodna documentul la care atirni
pecetea opidului (orselului); dar Werner ci Rodnenii
si-I extradea; unul dintre acestia a strigat ci liberttile
drepturile sunt acum in casa sfatului, deci la che-
remul magistratului, nu placid ce le-a mai
ailed documental.
Amintita comisie gubernial sosi la Bistrita in 3 August,
inlocuit membrul Iluszar contele Paul Teleki de Szk,
panul comitatului Dobca. Bineventat de magistrat intimpinat
fast, ea imediat lucrrile interognd att pe magistrat
cit ti pe delegatii Rornnilor vidicani. Acestia, cum amintisem
la alt aratasere 8 lulie plnsorile fata guberniului din
Sibiu, la cari plnsori acum in 5 August magistratul
misiei guberniale rspunsul Acuzele Romnilor nostri in cea
mai mare parte se pot vedea 5i din raportul comisiei d. d. 6 Aug.,l)
deci aci reproducem numai urmtoarele obiectiuni ale Bistritenilor :
Rspunsul magistratului bistritan la plnsorile locuitorilor
districtului bistritan valah expuse in fata comislei guberniale in
ziva de 8 lulie ; dat in sesiune
Ad 1. Omitnd altele, conf. Appr. Const. p. 3 5 art. 2
Valahii vidicani datoresc prestarea dijmei, iar dupce acest
neficiu altele de aceasta au format o
anumit parte din salarul senatorial, in privinta aceasta ei s'au in-
voit unul-altul (senator) noroc cu eventual
Apoi find pmanturile deluroase, coaste in mare parte
curi putinele cereale ce se fceau pe acele locuri le
in disordine cli, numai pe hotarul sat fceau
din 30-40, altii de 70-90 mai multi
snopi. Deci acestia tratnd magistratul ca cu proprii sii oa-
meni, le-a ca drept rescumprare a dijmai si dea fiecare
sat un anumit de cubuli de grin ovs ; ceeace au dat
an de an; vor fi intrebati, ei vor voi ade-
vrul, in5i5i vor recunoaste aceasta, mai cu seami vor fi
terogati separat nu fata celorlalti turbulenti.
Meriti si se observe ei, cari acum se agiti, sea-
mn ceva pe hotarele judetelor invecinate, din aceea fr nicio
impotrivire dau ; acum se plng, cu ori va con-
sidera cineva Valea Rodnei ca mosie a acestui oras, ori ca fond
regesc, in niciun chip nu pot scipa de
V. Arh. Nr. 12 p. 219-224.

www.dacoromanica.ro
120

Ad 2. Intre alte alodiaturi (indatoriri iobAgesti) sunt datori

are, semene pi ; dar pi ei vor face ca vidi-
canii sasi, cari in fata comisiei reg. a natiei au promis
drept a acelor vor presteze de individ
ung. pi 1-au pi atunci magistratul bucuros ar fi
la propunerea comisiei guberniale, ceva din taxa aceasta.
Considerand ei, ca iobagi, ar trebui presteze mai multe
servicii vidicanii sasi, pi totusi vidicanii sasi cu mult
mai mari poveri deck ei, Sasii presteazA lemne pentru toate
trebuintele : ca lemn de foc, pentru pi poduri, apoi iarbf
pentru pi mai departe ei mai
aproape de orap implinesc deosebit pi munca ceeace
vidicanii valahi nu fac; deci pentru alodiaturile prescrise i-am
presteze mai putin Saii vidicani, atunci cu tot
dreptul ar trebui ne temem noi pi guberniul am
avea de suferit din partea vidicanilor sasi tot aceleasi neplAceri,
pe cari le suferim acum din partea Valahilor.
Ca un expedient ca ei mai usor
pi fie usurat, magistratul e de se cal-
cule suma ce ar intra indivizilor ca
a acelor alodiaturi, pi acea magistratul s'o repartizeze in
proportia contributiilor reg. apa s nu la fel cel
cel bogat.
Ad 3. se plng pi in privinta aceasta motiv,
comisiunei vor dovedi-o tabelele manipulantilor confruntatorilor,
de aceea nu mai importunAm comisia alte declaratii.
Ad 4. PrezentAm aci repartizarea pe un an a impozitului de
7 cr. in scopul intereselor datoriile publicului (orasului).
N'avem acum facultate interese din fondul
impozitelor de 13 cr. Altminteri acel fond abia e suficient
pentru trebuintele interne ale orasului, cari la un astfel de orap
sunt cu mult mai multe la judete, cum se vede din socotelele
anului 1750.
Privitor la plansoarea contra impozitelor de
se poate vedea din specificarea ce le-am administrat in
cei doi ani 1754 pi 1755, dar nu pot zice li-s'a cerut pi numai
un pentru anii pi 1757. Apoi repartizarea pe anii 1754
1755 s'a apa din motivul, observand magistratul cA
vidicului valah cheltuesc prea mult, iar bogftapii asupresc
pi agraveazA pe cei ; la plangerea sAracilor s'a calculat
suma pe care o cheltuesc in fiecare Apoi s'a
ordonat ca pentru cheltuelile acelor ani pi sA contribue
conform proportiei, dupA fiecare fiorin 9 sAr-
sA dea mai mult. In modul acesta in ani au admi-

www.dacoromanica.ro
 121

nistrat la suma de 1154 Rh. 40 restul cheltuit

pentru sine.
Ad 5. Ca la punct 2, ar fi datori s cum
vidicanii sasi.
Ad . muntii apartin orasului, reiese din sentintele
vitoare la precum din scrisorile unor proprietari mara-
trita-
mureseni, in cari ei cer muntii totdeauna dela magistratul din Bis-
nu dela locuitorii
pe aceia
Rodnei, - ca pe
vitele. Apoi in secolii trecuti o dovedesc
aceasta improtocolArile de o mai multi ani, ale ciror
copii le ; dar o dovedeste uzul continuu muntii
totdeauna au stat la dispozia orasului ; ceeace recunosc Valahii,
deoarece in fiecare an au cerut muntii, acestia s'au distribuit
in fiecare an in alt chip. La acestea se mai pe cind
Mocodenii au ocupat unele din munti, satele cari le-au
sedat atunci dela magistrat, au cerut le dea altele in locul
acelor, magistratul le-a dat. Apoi magistratul a distribuit
distribue acu in fiecare an munti satelor din vidicul :
Terpiu, Dumitra, lad, Aldorf, Dorolea, Crainimet, altora, apoi
Armenilor, locuitorilor din Maramures, cu un acelora cari
mai bine taxa ; ceeace dovedesc actele mArturisesc
Valahii. lucrurile astfel ei n'ar avea ce privitor
la taxa muntilor. Cu toate acestea land la cu supu-
nere respect, in privinta asta, propunerea comisiei,
lahii se vor acomoda
- dac Va-
cuviincioasA subordinatiei
datorate ; vor dijma ; apoi
continuarea alodiaturei aratul, da
le este mai spre vor rscumpAra aceasta prin plata indi-
vidual de ung., ca vidicanii ; daci vor plti ca
acum datoriile ce zac pe vidic precum interesele dupi
acelea ; in fine dac vor cu supunere cuvenit toate dis-
pozitiile aceasta o vor promite in fata comisiei se vor obliga
s'o fack - atunci magistratul deocamdat, - in
dieta viitoare se va statori mai bine, cum au fie tratate eco-
nomii similare instituite pentru cassa alit la natia
in alte locuri, -reduce taxele indatinate pentru vitele ce se
trimit in munte, asa: pentru vite mari 2 cr., o oaie cr., un
miel 1/2 ; deci valahii proprietari de vite (marhs emberek)
in privinta aceasta pot avea considerabile.
Ad 7. La aceasta au deputatii nostri in Sibiu ; altfel
ei munca pentru alodii, ca vidicanii sasi,
atunci se omit dificultatile.
Ad 8. La aceast au avut mai putin motiv, pentruci
au fost sunt pe

www.dacoromanica.ro
122

Atunci, ca cu alte prestajii, au i cu furnizarea bustenilor

pi scndurilor, cum au mArturisit in comisiei.
Ad 9. Au fost datori s presteze totdeauna acel serviciu,
pi in comparajie cu vidicul sAsesc, ei totdeauna au prestat
pi au suportat poveri mai
Ad. a excedat veun comisar, sa-1 fi
tratului, pi lucrul s'ar fi corectat, deci n'a fost caus s se
lesteze guvernul pi alte instanje. pi acum pe comi-
sarul care s'a purtat asa, i imediat va fi pedepsit pi dojenit. Dar
i aceea o niciun comisar nu poate sta intre ei
alimentare, i ei in unele comune nu pot presta alimentajia,
locul ei doar trebue s contribuie ceva, din care s se poat
plti o alimentajie moderat.
Ad Cnd de aceasta mnau oile la munte i in
timp ce steteau sub comanda i a tricesimatorului,
deauna praabul vidican, tricesimatorul pi pliesii le
oile i controlau oamenii cu vite merg la munte, ca s
nu se poat amesteca mai ales cu supusilor din alte
Pentru numerotarea aceasta dela s'au indatinat oamenii
s dea dela o turm de oi un miel sau ca rscum-
*are 36 den. pi pentru alimentajie 12 den., apoi celor doi
c
bodnici cari asistau: 6 den.; mai departe, totdeauna necondi-
tricesimatorului 48 den. pi un (in natur), 6
den. Magistratul ori orasul din acesti bani n'au avut nici o parte.
Avnd acum pliesii un inspector separat, numerotarea - pe care
mai nainte o prcAlabul cu doi slobodnici impreun
tricesimatorul pi doi - o face acum in mod mai
costisitor inspectorul ; inspectorul
primeste acei 48 den. pi un cap pentru osteneal, iar cei
6 den. Cnd magistratul a ceva din acea plat,
atunci inspectorul a declarat, pe unica lui plat i-se
va micsora pi acest venit extra ar, atunci la
postul
Dar s judece comisia c ei cari acum au
dat acea retribujie tricesimatorilor de nici o impotrivire, acum
cnd de vreme o dau unui compatriot al (haza finak),
o dificulteaz.
Deci pentruca dl conte consilier pi prezident pi comisia s-i
dispun pe acei oameni neasculttori i indrzneti la subordinajie
cuvenit; pentruca serviciul regesc din causa neascultrii s nu
sufere in oarecare parte pi noi s nu fim ; pi pentruca
ei inpipi s-si mArturiseasc opunerea
1. Admonestarea pArinteasc a guberniului i anume a
jionarilor delegaji din judejul ;

www.dacoromanica.ro
 123

2. Hotrkea dlui conte cancelar atunci in calitate de

misar regesc, adus 1755 cu prilejul manipulatiei, pentru
potrivirea pi agitatia ;
3. Ordinele comisiunei reg. instituite la s.seasc prin
Maiestatea ;
4. In fine, cu noi domnii terestri magistrati cu ani-
pi
mozittile pi cutezatele atentate; precum de curnd cnd nu
pi
s'au prezentat la ordinul guberniului cr. la termenul fix spre
expune motivele, ci pi atunci au umblat altele pi au petrecut
in Oherla pi Ogorheiu att timp, nesocotind termenul pi per-
vremea aiurea cu aceiagi indrzneali, s'au prezentat numai
11 zile dup termen ;
Deci ei c cu toate aceste fapte au greu
nu pot rmnea sever pedeaps, apoi pentruca, rmnnd
nepedepsiti, s nu curaj pentru alte fapte scelerate ; ne
de comisie ca in vrtutea autorittii sale, pentru multele fapte
s procedeze demn sever contra pi s pedepseasca aspru
exemplar pe corifei ; sau dac aceasta n'am putea-o spera, atunci
mcar pe ctiva dintre corifei cari sunt cauza agitatiei din
vidic, s-i incarcereze acum aci; aceia pi aci
cnd se va vedea rezultatul la tot ce ei acum promit
comisiei, apa c vor preda armele etc., cu un cuvnt pn ce se
va observa cursul lucrurilor pi efectele. Dimpotriv corifeii
pi acum vor scpa fr sanctiuni, pi peste tot vor vedea c toate
nelegiuirile rmn nepedepsite ; plecati de aci, nu vor preda
armele, pi devi promit, fr pi mai incolo vor atta la
vrtire satele negtiutoare pi neintelegtoare, precum pi acum in
Sibiu au cutezat ziel, c dac nu li se va rezolva chestia con-
form dorintei atunci protestnd in fata comisiei vor depune
gajul de 3 mriegi pi vor merge deadreptul la Sa.
Ai in. comisiuni supugi servi : primarul pi consiliul Bitritan.
In August comisia deja isprvise cu investigatia pi re-
dijase sus amintitul raport guberniu, cunoscut sub denu-
mirea: Relatio Telekianae. Magistratul putea s fie
multmit de activitatea acestei comisiuni, care numai favorabild

care, - ca pupk pe colac - cu

n'a fost pentru Romni ; deaceea o pi petrecu cu osanale la

soare denunttoare impotriva Valahilor pi

o
doi cancelari$i
incomozi Bistritenilor. Iat-o :
Cu ct de mare animozitate pi cutezant s'au opus
triva noastr locuitorii vidicului valah afltor sub jurisdictia noastr,
ori cum se zice: Locuitorii Rodnei, iar intre ei maicusearn

www.dacoromanica.ro
 124

Mocodenii ; i conform observrii noastre cine i-a la

aceasta, am raportat guberniului cr. in apelurile noastre din 30
Martie, 15 Aprilie pi in urm in 2 lunie. Am atunci c in
lunile Nov. pi Dec. 1756 stnd in mijlocul acelor timp de cteva
doi Gyrffi Mtys Thordai Lszl, res-
pingnd ei, impotriva sensului leg. Comp. Const. 4 tit. 4 art.
a ordinului gubernial, pe omul nostru regius ori pe cetteanul
delegat de noi, pi neadmitndu-1 lng ei, - numai de capul
. pi cu cea mai mare comoditate au svr$it un interogator foarte
lung i costisitor, ei doi au Jost In mare parte pricinuitorii
pi nesupunerii numifilor valahi. n'a fost destul c ei
cu discursuri perorajii tinute prostimii ignorante (tudatlan) au
dat prilej la rsturnarea subordinajiei, ci mai mult, cnd magistratul
a voit s-$i exerciteze fat de aceia jurisdictia, atunci acei doi
parte prin subscrieri, parte prin scrisori anonime provoctoare pi
insulttoare pi magistratul, apoi venind pi
persoan in oras, unul din ei: Thordai Lszl pe primarul nostru
Johann Klein de Straussenburg l-a ocdrit oamenilor de omenie,
e prost ; desprejuitor aut tratat pi cu altii. Au citat
i apa
inaintea judecjii pe magistrat, pe popii de aci pi pe altii, iar
mandatul de citare 1-au cetit apa de neclar, ori prea ori prea
iute, nici n'au putut
unii cauzele citrii ; dac
ace$tia au cerut copie de pe citatie pi au taxa obicinuit
de 3 ei n'au voit s'o dect numai pentru 6 pi 12
bani, apa c cei citati in timpul acest greu pi scump de bani nu
$i-au putut scoate copii.
Nu s'au sfiit numitii cance1ari$ti s vorbeasa pi aceea,
ei vor avea mare din intregului vidic valah, ei fac
conscripjia pe sama fiscului regesc pi intinzndu-se acea con-
scripjie pe lung timp, in acesta dijma le va apartine
La aceste pi alte vorbe poporul prost s'a rsvrtit, cavi-
cnd nu ne-ar fi supus, pi fr rezerv au cutezat oamenii
s declare c exceptia contribujiei reg. nu le mai pas de
nicio dispozijie de-a noastr, ceeace au pi dovedit, cci au ne-
socotit dispozijiile noastre privitoare la alodiaturi, la predarea
melor repararea drumurilor pi podurilor. Mai mult, ei au mers
pn acolo nu numai au atacat, pi aproape au omorit
pe comisarii pi slobodnicii no$tri trimi$i pentru diverse trans-
gresiuni, ci un mocodean scelerat a cutezat s zic aceea,
nu vor In mnile pe nostru Johann Klein,
vor chiar pi din casa sa vor
Avnd antecedentele aceste ca consecinj rsturnarea
a administrajiei noastre, nu putem executa din pricina aceasta
guberniului, nici nu putem plti interesele dup datoriile

www.dacoromanica.ro
he pe i vidicul puteni plti saladile
functionarilor impiedecate venitele alodiale; acestia ne-
lefurile vreau s renunte la posturi, din ceeace rezult
pentru mare pagub, iar pentru serviciul reg. mare piedec
decadent.
Toate acestea le-am descoperit guberniului, mai in in
2 lunie, dar din pricina multelor poate acele n'au putut fi
inc apreciate.
Deci pe dl conte consilier prezident pe comisie
ca pe numilii cancelaristi pentru faptele s-i pedepseac cum
merit, iar pe oamenii nostri necunosctori mijloace mai severe
s-i dispun la subordinatie. dac aceasta nu s'ar putea astfel
atunci binevoiti a interveni la guberniu, ca
in curs jurisdictia activitatea noastr, s putem satisface ordi-
nelor guberniale fr nici o piedec.
Bistrita 6 August, 1757. Ai Dv. umili servi, birul sfatul
bistritan.
*
In 11 August hotreste din nou magistratul c, conform
datinii de acum, aprobat de comisia pentru
linistirea (Besnftigung) districtului valah rebel, oricare comisar
orsenesc trimis in acel district in comune in cari nu poate
pta One, vin, otet, legume, condimente etc. deci trebue s se
aprovizioneze in oras, are s primeasc dela respectiva comun
in locul intretinerii, pentru fiecare mncare cte 18 cr., deci pentru
o zi 12 grosite. Aceasta e taxa zilnia chiar dac zi trece
prin mai multe comune. Slobodnicul, trabantul etc. are SS pri-
measc pe o zi 9 trebue evite
In 17 August stint expediati in districtul valah provizorul
Peter Theil, parcalabul Daniel Gtsch comisarii Martin Kreisel,
Johann Schmidt, Johann Hammerdner, Samuil Weber Georg
Werner ca, sprijiniti de 7 husari din regimentul Krolyi, s
casseze dela cotele de dobnzi pro 1756. Aceia ra-
porteaz c in fiecare sat li s'a rspuns din partea Valahilor ava:
Printr'un expres din Salva Mocod ni s'a poruncit s nu
pltim nici cota de dobnzi, nici dijme, nu facem nici
pentru oras, in chestia aceasta nu vom primi ordin direct
dela guberniu, ori dela directorul nostru (directorul causelor fis-
cale), deoarece cu prilejul venirii recentei comisii guberniale dis-
trictualii au protestat impotriva acelor pretentii nedrepte.

www.dacoromanica.ro
 Se vede magistratul cauta se aile pentru care
mnii nostri legau nddejdi de persoana amintitului director
fiscal, numindu-I chiar directorul ; deoarece not
din 21 August aflm raportul slobodnicului Vasile
rrean din Rebrisoara, crui i-ar fi spus Ursul Onigoae din
sud districtul valah i-a promis directorului 100 100
plmasi, dac ii va sprijini pe vidicani in cearta cu magis-
tratul
In 29 August magistratul din nou ordon provizorului Theil
prclabului Daniel incasseze in grab din satele ro-
mnesti taxele pentru psunatul in munti, numitul vamsup.
curioas ia magistratul in Septemvrie, adic :
Acei locuitori ai districtului valah rebel cari nu voesc plteascd
cota impus din dobanzile ce are de pltit orasul dup
toriile sale, cu ocazia proximului iarmaroc fie ;
s nu fie lsati liberi pn'ce nu vor Tot fie
depsiti ceice se vor purta in mod necuviincios
Comisarii Martin lohann Pfingstgrff trimisi in sate ca
s conscrie pe ceice vor avea plteascd contributie reg. in
1757/8 raporteazd in 8 Septemvrie Salvanii s'au opus
scriptiei. In raport e descris incidentul : S'a adunat satul
in numele tuturor declar Homei c ei nu admit s fie
conscrisi, apoi plecar cu totii acas. Chemati a doua oar,
trimiserd pe Maftei a lacob rspuns. Cnd am in-
cercat s-1 prindem m'a apucat pe mine, Johann Pfingst-
grff de piept cu vorbele: F... te'n suflet Sasule, pe mine nu
m vei deodat sri satul, nvli asupra noastr
cu pari furci ne prin curte. Temndu-ne viata am plecat
spre insotiti de husari de slobodnici. In deasemenea
declarard stenii c n'au nevoie de conscriptia suspect, pn'ee
nu va sosi porund direct dela guberniu. Numele instigatorilor
de apetenie (der grssten din Salva sunt : Maftei a lacob,
Ion Puica, Ion Tnase, Androne Iftinoaii, Nicoar al
celui mai mare : Ion a Ignat.
La ptesc comisarii trimisi in celelalte sate. Michael
Werner Michael Weisz in Telci Hordou, dar maicuseamd in
Nsud unde se protesteazd: Todor Cretul, Ion Hunt,

www.dacoromanica.ro
 Luca Macavd Chitul, lacob Va-
a Dnil, Petre i Todor Granci. Acest din arm'
c ce-i mai trebue orasului, doar i-a supt destul pe
oameni, de au ca degetul.
Nu se las conscrisi stenii din Rodna, Maieru ; nu vreau
s nici (impozit pe porci) nici alte impozite ;
apoi le merge ru in Rebrisoara comisarilor Daniel Gtsch
Peter Theil ; cu un cuvnt toti comisarii se plng pretutindeni
i stenii nici nu vreau s le
la dispozitie, c ei trebue s piece pe jos dinteun sat
Se'ntelege despre toate acestea magistratul raporteaz in
mod tendentios exagerat guberniului, invocnd adeseori pe
tronul Teleki. In 9 Septemvrie scrie magistratul pritnarului Klein
delegat la Sibiu, despre districtul valah nu-i poate imprtsi
nimic bine, neascultarea impotrivirea sunt in se opun
confruntgrilor in mod tollkhnt chiar contributiei
gesti. Doar se vor afla mijloace de-a aceasta plebe nelin4-
; deoarece nu se poate reprosa nimnui nu s
la ei i s-i pun capul in joc. scrisoare din 11
Septemvrie primarul Klein informeazg din Sibiu pe Bistriteni c
acum chestia Valahilor districtuali a ajuns fie desbtut la gu-
berniu. Cancelarul Henter s'a exprimat aspru despre Bistriteni.
Cei patru Valahi afltori in Sibiu n'au dat fat cu Klein, dar acesta
a zrit ocazia unei inmormntri pe dintre aceia i-a in-
trebat de unde sunt. Au rspuns c sunt din Zagra ; dar dele-
gatul Decani i-a recnnoscut unul e din Nsud, al doilea din
Mocod nici al treilea nu-i din Zagra. sunt oa-
ace*tia.
In 9 Sept. depune infanteristul Petru Tihrean (Cihrean)
el in chiar cnd comisia gubernialg fcea inves-
in Bistrita, a auzit cum stenii nsudeni ziceau : Pentruce
nu vin domnii aceia la noi s ne asculte ? Dar f... le'n suflet,
ei le in potriva <.

Cum trata magistratul cu Valahii se poate vedea

din urmtorul : La denuntul contrasului Dnil sunt citati in
Sept. la ora pentru prevaricatie de (slating) Petre
Lupu, Chifor Istrate, Isip Ursu, Ion Filip din Vrarea Alexa

www.dacoromanica.ro
Puiu din Zagr, stint s astepte acolo zile
denunttor, care nu se prezent. In fine dimisi acas, dup
zile sunt din nou adusi la iarsi degeaba, Dnil
nici de ast datO nu se prezent. Ce abuz pierdere de
vreme.

Incep s curg din toate prtile pri denunturi

potriva Valahilor someseni pentru tinuta agresiv
Aceste determin pe guberniu s expedieze in 19 Sept.
la adresa magistratului un ordin care
leag pe fibirul comitatului Dobca cu un ajutor, iar
orasul se delege deputati plcuti Valahilorg, cari
toti s-i someze pe acestia s se abtin dela opunere
etc. amenintndu-i cu grele urmri. lat ordinul original :
Sacrae Caes. etc. Nomine, Prudentes etc. Incrementum.
Kedvetlenl rtette a Regium Gubernium kzeleb rkezet bizonyos
latiobl, hogy kgytek Districtusban kivltkppen pedig a Rodna vlgyin lako
Olhoknak eddigis sok izben tapasztalt aususok 's engedetlensgek annyira
harapozott yolna, hogy mr mg az Felsge Kgymes pro
1757/8 peragaland6 Confrontatiot inpedialni akarjk, a kzekben ment s a
dologhoz hozza fogott Confrontatorokat nemcsak illetlen szokkal ilettk, hanem
er6szakosan invadaltk volna. Melyre nzve egyet rtvn kigytek a Doboka
Vrmegyei F5 Biroval, kinek is ment mr parantsolattya, hogy tudniilik sze-
mlye szerint maga mell vevn mg egy ms Tisztett, az renitens Olh
lukba comparllyon, kgymetek Gremiombl pedig ollyas szemllyek deputal-
tasanak kik azon eltt inkb kedvesebbek, kik egytt azon Olh
lukba elmennyenek, az hollot is a Regium Gubernium nevvel az egsz falut
convocltattvn, ket placidis moneljk s adhortllyk, hogy minden oppo-
sitioktol supersedellyanak, az Felsge rendelsbl vghez Con-
frontantio magokat ne opponljk, hanem submittlljk, egedelmesked-
jenek, a Gubernialis Commissio ltal hozzajok lett intseknek s a subordina-
tionak vinculumt semmiben is megvontani vagy szakasztani ne merszellyk ;
ha kemnyebb animadversionkat, stt tovb vallo engedetlensgek ltal
gokra hritando s bizonyoson elkvetkezend6 Capitalis poenat is kivnnyk
magoktol el tavoztattni. Secus non fact. etc. Cibinii Die 19-7 br. An. 1757.
Baro de Sala, Gub., Br. Day. Henter Samuel de Bruckental Secr.
Tot 19 Sept. primarul Klein le scrie din Sibiu, cu mult
malitie batjocur, ortacilor si bistriteni, c cu con-
silierul gub. Mich. Hutter > au pus ei bine la cale chestia ,
apoi deputatii Valahilor nunumai c n'au isprvit nimic, dar

www.dacoromanica.ro
 29

acum sunt Incarcerati. La aceast scisoare 24 Sept.

senatorul Georg Gunesch secretarul Rohrmann in numele
gistratului, : Pdcat nu se gsesc pi mai multi Valahi
cu cei ce-si gusta acum soarta in dem stinken-
den Cabinetc. Acum doar se va cuminti din plebea rdsvrtit.
La scrisoarea de invitatie recomandatie din 28 Sept. a
magistratului bistritan Ladislau Mara de Szlls-
Pataka pi plea la Bistrita, de asesorul Sigismund Fodor;
iar de aci cu delegatii orasului, in satele romnesti, spre
a-si implini misiunea. Despre isprvile scrisoarea din
3 Octomvrie a magistratului primarului Klein la Sibiu
acestea : ce a sosit Mara Lszl la Bistrita, insotit de
legatii Samuel Keller Daniel de comisarii confruntatori
pi de condeputatul Fodor Sigmund, a plecat districtul valah
in
ca se convingt despre strile de acolo. toate incercdrile
Valahii au declarat cu drzenie cu exceptia contributiilor
gesti nu mai presteazd nirnic altceva orasului. Mara a zis acum
s'a convins despre purtarea Valahilor va vorbi despre aceasta
pi altora.
Raportul fibirului Mara guberniu este urmtorul:
Ordinul d. d. 19 Sept. mie I-am primit in 28 Sept. in
care locuitorii valahi din Valea Rodnei perzistnd
in neascultare s'au opus ordonate de Mai. Sa pro
1757/8, iar pe confruntatorii delegati la ei nu numai i-au intmpinat
cu vorbe necuviincioase ci i-au atacat. Pentru linistirea acelora
am luat mine pe un membru al judetului, intelegndu-m cu
magistratul din Bistrita el imediat deputati cu
cari ne prezentdm in satele Rodnei, apoi con-
form ordinului primit pe locuitori fat'n fat in
mod eficace cu frumosul pi dojnim ca
cu opunere pi nu impiedece confruntarea ordo-
de Mai. ; ci si se aceleia pi asculte cu supu-
nere avertismentele salutare ale comisiei guberniale, pi s nu cuteze
a strica pi desface subordinatiei, doresc inconjure
msuri pi mai aspre pi eventual, pentru neascultare repetitd, pe-
deapsa capitald care negresit are urmeze.
Deci primind ordinul, cu indatorire omagial am lsat la o
parte alt lucru, am luat cu mine pe asesorul judetului
bca Fodor Zsigmond, corespondnd cu magistratul
bistritan de-acolo s'au numit ca deputati senatorul Samuel Keller
9

www.dacoromanica.ro
 aniel Otsch, cu impreund am piecat in
valah al Rodnei. Mai am mers in comuna Salva unde de
prima s'a intmplat opozitia impotriva confruntatiei.
tnd aci pe locuitori in prezenta a stenilor ct a confrun-
tatorilor, a ieit la lumink c Valahii vidicani in cea mai mare
parte s'au s nu admit confruntatia, pretextnd c s'au
temut, ca nucumva magistratul bistritan sub titlul confruntrii sa-i
sileasc s plteasa suma de cte un pitac fiecare fiorin
rhenan, de ca restant dup datorii. Din pricina
neadmiterei confruntrii, procednd confruntatorii fat cu ei
asprime, Valahii i-au atacat pe confruntatori vorbe necuviin-
cioase murdare, dac nu erau fat la tumult soldatii executori
nu i-ar fi amenintat, atunci lucrul putea s aib eventual
urmri mai rele.
In consecint convocnd noi acele sate ale vidicului valah,
conform ordinelor printeti primite i-am admonestat frumosul
dar apsat, i-am dojenit in general in special s
opunerea s observe subordinatia. le de
roade amare ale altor opuneri de felul aceMa, dup multe alte
vorbe conversri, toti vidicanii valahi gnd unit au declarat:
ei in niciun chip nu vor impiedeca confruntarea ordonat de
M. Sa, cum nici n'au voit s'o impiedece, ci i-se supun (precum
s'a confruntatia in prezenta noastr ambele clase
ale vidicului valah); apoi presteaz contributia regal
puterile; nu se subtrag dela prestatia de cvartire alte servicii
; dar pitacul impus de magistratul bistritan dup fiecare
fiorin rhenan, de ca dobnd, nici un chip nu-1 ;
asemenea nu presteazA nicidecum dijma in cereale apoi fiorinul
ung. statorit pentru rscumprarea alodiaturelor ; in fine nici dijma
in oi albine. Nu voesc mai nimic alta ce au auzit
c'au prestat antecesbrii ; nu urmeaz admonestrile dis-
pozitiile salutare ale comisiei guberniale ce nu vor fi ascultati
de Mai. Sa. Sunt gata s-i prseasc moiile, s se
supun la acele prestatii. in privinta aceasta zadarnic (haszon-
talan) explicatie, - c adic inaintea manipulatiei li-s'a
impus in mod global (in uno corpore) suma de pltit ca
ei rspunser c aceasta n'au au pltit-o ca contributie
regalk dar acum nicidecum nu o pltesc. Nesocotind astfel
dojan fcut vorbe frumoase, s'au opus in mod
drtnic (contumaciter), deoarece trei ani ei juraser e
nu vor intreprinde nimic unul fr altul nu se vor prsi unul
pe altul in nici un chip. Aceste le raportez recomand etc.
umilit serv Ladislaus Mara, fibirul comitatului Dobca. Bistrita,
2 Octomvrie 1757.

www.dacoromanica.ro
 131

In 4 Octomvrie se prezent Vasile Mrcu$, Origore Varvari,

Origore Origore Popii Oniga Varvari din Sngeorz
declar fata inspectorului depertinentiei, c ei voesc s se su-
pun toate ordinelor magistratului, vreau s-i serveasc un-
terthnigc precum au fcut-o predecesorii c opunerea
din partea celorlalti steni s'a intmplat impotriva vointii
Magistratul in 14 Oct. primarului Klein la Sibiu c
in districtul valah merg tot lucrurile; oamenii nu de
nimeni nu respect porunc, chiar se publics de
trei ; cei citati nu se prezent, c omul trebue se mnie
foc, cci ei fac numai batjocur cu ordinele primite. Aproape
meni nu mai ias la ei in district; iar stenii nu
prea apar in oras, ori trimit de aceia cari n'au nici-o vin. Cu un
cuvnt, in neobrzarea (Unart)
La repetitele pri denunturi guberniul someaz in 19 Oct.
pe contele Paul Haller de Hallerstein, fispanul comitatului Sol-
nocul interior, c deoarece Valahii bistriteni nicidecum nu se mo-
dereaz hi dimpotriv - cum magistratul - sunt mai
; comitele imediat cear tabloul corifeilor valahi pe
ace$tia oriunde va in Dej, ori Reteag, pe unde
umbl ei incunjurnd localittile sse$ti bistritene - s-i prind
s-i iar despre rezultat sA informeze guberniul. Tot
atunci guberniul roag pe comandantul general al trupelor arde-
ca la avizul magistratului bistritan s-i dea acestuia asistent
militar. In consecint comandantul garnizoanei Bistrita hi d
ordin soldatilor si in acest sens, adaugnd c acesta
se face in Schrankenbringung dieses boshaften Volkes
La scrisoarea din 14 Oct. a magistratului, rutciosul primar
Klein rspunde in 19 Oct. din Sibiu acestea: Inteun memoriu
inaintat guberniului i-am descris pe Valahii antesignanosc
cum Se vede vom mai avea malt de fared cu ei pentru
de a le renitenfa. Privitor Valahii detinuti aci am propus
sA fie transportati inteo hi muiati bine. De arestul in care
se gsesc nu se sinchisesc mult misei destrblati (lieder-
lieche Kerls), desi rbda destul CApeteniile nu le aduc
nimic, cci nu sA vin pn'ce sunt eu aici,
de$i vin numai
9*

www.dacoromanica.ro
 Despre amestecul abuziv ce aroga magisfratul in toate
afacerile satelor romne0 poate servi ca cea mai bun
Taptul el instituia in fiecare an pe primarii comunali, alei, in
cele mai multe cazuri asa, ca fie cele mai servile creaturi ale
sale. Astfel in anul acesta in Octomvrie se
ca judetii de instalat pentru anul 1758 nu mai fie desemnati de
comisarii confruntatori, ci fiecare sat sO candideze trei per-
soane, le prezente la o zi pentru magistratului, care
apoi va alege numi pe cei mai corespunzAtori. In modul acesta
sunt numiti pentru 1758 urmAtorii primari :
Mocod: Hontil, Mititei : Todor Fontul, Rune : Tnas
Zagra: Alexandru Dmbu, Poieni : Chifor Rosca, : Costan Miron,

Suplai: Popan, Bichigiu: Dnile Todoran, Telciu : Ion Scuturici, Hor-

doe : Doroftei Sngeorzan, Salva: Ion a Tmas, Nsud: Nicolae Sandu,
brisoara: Filip Goart, Rebra mare: Durnitru a Ion, : Ion

Feldru : Zaharie Sandu, : Todor : Todor Motu, :

Grigore Maieru : Vasile Migovan, Rodna : Andreas Todt, :

Mihil Huntului, : Tnase Botta. Dialer acestia pe Filip Goart din

Rebrisoara preste un fie exceptat, doarece clad acela
fusese scpat peste munti pe un iobag al d-nei Fekete.
In 8 Noemvrie comisarul Samuel Weber, de patru
soldati din garnizoanA (regimentul Gyulai) este trimis in districtul
valah pentru incassarea (Exigierung) impozitelor publice pro
cu urmAtoarele instructii :
1. I-se comisarului tabelele din fiecare sat al dis-
trictului valah, din care se vede are de solvit fiecare conform
proportiei florenilor de contributii, ce a solvit acu. 2.
inceputul in Zagra, convoace tot satul s pe
au increstatA pe cota dobanzilor
de pro Duel nu, atunci judetii numaidecat s'o fac
conf. tabelelor. 3. Judetul care se opune, nu la impo-
zitul, fie adus cu forta in ora. La cas se
ascunde, i-se ia vitele se sub pazi in oras.
4. SS nu comisarul pe nici unul din cei 4 soldati executori
diferite sate; ci sine, din sat sat. 5. SS nu
miste sat, ce nu s'a a 4-a sau a 3-a parte
din contributii, apoi
in . SO
tereselor nu e gluml, ci e
in altul ; fine
serios cunoscut in fiecare sat
inceapl
impozitul
(rezolviret) de Mai. Sa, iar exe-
cutia e de Ex. Sa gubernatorul ; apoi e tot stabilit
pentru districtul pentru oras. Deci nu se

www.dacoromanica.ro
 133

asteptnd coercitive, pedeaps etc. ci s ci cas de opo-

zitie se expun disgratiei M. Sale, pi totusi vor trebui in sfrsit s
7. Si li-se explice stenilor ci impozitul acesta a trebuit
s se statoreasc din causa datoriilor publice ale ambelor districte
ale orasului, datorii fcute in timpurile nelinistite trecute, pentru
acoperirea contributiilor; pi ci impozitul acesta nu e nimic nou,
cici pi mai se incassa impreun cu celelalte dri, acum
trebue pi pltit separat. 8. Si nu s comit excese,
s se observe seriozitatea. 9. Comisarul pentru fiecare
zi are in de intertentie, 6 pe cari are le scoat
judele din 1756; pi din acele are s se mncare
executor i-se cuvine zilnic pentru
beutur, 2 fonti pine font carne; cari sunt apa de incassat,
ca s nu fie dublu adeci din cte 2 sate din aceeasi zi.
Comisarul va cuta s-i fie calul in fiecare sat, iar
pentru dintr'un pentru executori se va
griji sau de cai de sau de crut. La plecarea din fie-
care sat, comisarul s trimit in orap o foit (Zettel) pe care s
raporteze: uncle a fost, ct a adunat, merge? Si fixeze
pi ziva pi ora cnd pleac, ca s se plie totdeauna uude e de
aflat? s nu se scoat deodat in acelasi sat pi contributia pi
interesele. 12. Si se numere banii in prezenta juzilor din 1756;
oamenilor s li-se increste pe rvas; banii s fie ; pe o
s se insernne cti sunt, s se pun la bani; pi s se
trimit sau prin amintitul judet in in ziva urmAtoare de trg,
sau cu ocaziunea altor plti (Lieferung). Numai s insemne comi-
sarul in fiecare sat precis cine pi ct d, raporteze sir-
guint, cum procede intru toate.
Susnumitul comisar Weber deja in 10 Nov. din
Runc pi face un lung raport magistratului, care
mandantul garnizoanei, dup o lung consfAtuire hotresc, ca
misarul cu cei 4 soldati numaideat s intoarci la
s se tin de instructie pi s nu se miste din Rune satul
nu va plti a 4-a ori a 3-a parte a intereselor, ori va primi
alt ordin. Daci oamenii se vor supune, e bine; daci ins ba,
comisarul impreuni eu soldatii si rmn in chiar pi daci
nu pot incassa nimic, iar pentru siguranta proprie comisarul n'are
s niciodatA singur, ci soldatii sine. Soldatilor
li se spune ci au s se de netrebuincioase, dar
au urmeze strict ordinile primite pi acum repetate de coman-
dant. Comisarul s raporteze sirguincios despre cele ce se

www.dacoromanica.ro
134

se ceva bani, comisarul sA-i sigileze, dar

nu banii judelui, ca se ca in Zagra; ci
datAce are o sum adunatA, printr'un demn de incredere s'o
trimit in spre sigurant s cu el un soldat.
caute s banii, se poate, numai prin slobodnici,
oras.
Amintisem la alt cd Bistritenii intretineau strnse
turi continuu corespondau cu persoane influente la guberniul
din Sibiu curtea din Viena, asaltndu-le neincetat infor-
matii tendentioase privitoare la din Valea Rodnei
la eel din vidicul Bistritii. Unul dintre cei mai ferventi
troni sprijinitori ai era consilierul aulic Wankel Seeberg,
despre care a mai fost care din stetea iarsi in
Viena, in umbra curtii. Acestui parvenit adreseazA in 12 Noem-
vrie din Sibiu primarul bistritan Fr. Klein urmAtoarea
soare, in care, informeazA despre intmplrile din vidic
la vaicAreli sprijinul:
alaltAieri dupA lunga petrecere la dieta s'a cetit
catalogul staturile terii au fost demise, am primit din Bistrita
stirea ctiva Valahi din districtul valah de acolo, cAtre
lunei trecute Octomvrie, i-au luat dintre ei forta un cal
bun i-au dat in schimb un cal rAu, cu scopul ca cu calul cel
bun sA pe oarecare dintre ei la Viena.
Valahii nostri, precum s'a aceasta aiurea printre
Sasi, au dovedit mare nemultumire prilejul aplicArii noalor
econwnii alodiale introduse. Cu ocazia manipulatii s'a intmplat cA,
de oameni, n'au voit nici cu un chip sA lase a fi
conscrii ca iobagi ai bistriteni (Publico), precum ei in
realitate sunt. Astfel urm o nemultmire dupA alta dupA toate
s'a ajuns departe, cA Ex. Sa prezidentul conte plea
in persoan la Bistrita. Cu acel prilej Valahii plnsori
contra circumstante. Ex. Sa buna aceste
verse. DacA aduc bine aminte, el le spuse cA ei vor trebui
sA presteze munca alodiald atunci, cnd M. Sa va ordona in
aceasta altminteri. Apoi dispune ca, cu indatorirea
taxei iobAgesti, acei oameni fie in tabele ca Valahi
districtuad ori vidicani. Astfel a fost mulcomitA de agi-
(Lrmen) care prilej ei aproape au omorit pe un vA-
tsel au (zerschlagen) in mod pe unii
atunci nu s'au dedat la atentatele gretoase,

www.dacoromanica.ro
 135

Dup aceste pe sub mn au alergat in toate prtile s-si

caute patroni, cari s-i sprijineasc la plnsorile pn in fine
cineva i-a pi indreptat la Directorul cauzelor fiscale, care, la
punerile bur, chiar cu un an trimisese doi cancelaristi fis-
cali in districtul valah. Acesti indivizi svrsir cercetrile ordo-
nate asa, inct la plnsoarea magistratului bistritan, chiar pi
berniul a aflat motiv fie nemultumit cu activitatea bor. Pornind
din principiul c ei fac cercetri contra magistratului, ei nu voir
s admit oameni regii (Regios). In fine guvernul scrise Directo-
rului c caz analog el are s cear dela comite neprti-
nitori. era prea trziu, cci cercetrile in cea mai
mare parte erau deja isprvite. Spre sfrsitul acelor cercetri amin-
titii cancelaristi totusi cerur dela orasul Bistrita delegarea unui
la interogator. In acel timp plebea valah deveni att de
cerbicoask inct nicidecum nu voi s-si implineasc indatoririle
alodiale, nici presteze interesele dup datoriile generale ; iar
dijmele alodiale cuvenite orasului Bistrita pro 1756, stenii pi-le
plasar in biserici, pi pentru 1757 nici nu voir s se mai lase
a fi dijmuiti.
Magistratul bistritan un an a s detin
pi incarcereze pe urzitorii acestei violente pi malitii neobisnuite,
cari se aflau in satul Mocod. Spre scopul acesta trimise acolo
pe un centumvir pi comisar impreun cu un vtsel alare. Acela
ii descoperi, ls s-i lege pi era iesit din sat, cnd pe el pi pe
sot urmrir imediat multi steni valahi, cu sotiile
unora dintre cei prinsi, ii ajunser la o ap care trebuia trecut
in drumul spre oras, h atacar vehement, legtorile prizo-
nierilor liberndu-i, iar pe comisar pi pe vtsel ii gonir
(verfolget) cu bte pietri precum ei afirm, de sigur i-ar
fi ucis, dac nu s'ar fi salvat cu fuga, cu ajutorul cailor buni.
Guberniul a toate pentru promovarea serviciului prea-
pi pentru de a restabili, in favoarea orsenilor, liniste
dine intre acei oameni. Cu toateacestea la inceputul actualei con-
fruntri au impiedecat actiunea aceasta, pe confruntatori i-au
alungat in mod att de rusinos, unii dintre ei erau in
ricol de-a fi tocati in cap, iar altii au trebuit se salveze pe
in alt sat.
guberniul a luat informatii suficiente despre
sorile nebazate ale revoltantilor pi despre purtarea inadmisibilk
in fine a lsat incarcerati aid Sibiu) doi dintre aceia,
cari alti trei veniser la inceputul dietei con-
tinue plnsorile in fata inaltei instante. Ceilalti trei apucaserd s
intoara acas. Dup'acestea, cum mi s'a raportat din Bistrita, Va-
lahii nostri s'ar purta ceva mai linistit.

www.dacoromanica.ro
136

Pentru renitenta la ordinul

guberniului au fost admonestati de cMre o deputatie din Dobca,
in deputatilor nostri bistriteni, att de
ei n'au mai impiedecat confruntarea. Chestia esentialA
este, nu vreau s fie iobagi. Nici nu le lipsesc unii patroni,
cutoatecA cea mai mare parte dintre domnii cu cari am avut
onoarea vorbim despre chestia aceasta, prea tin justificat
dreptul publicului (orasului) bistritan.
Eu din parte-mi cred cf pentru natiune
ar avea mari consecvente, noi Bistritenii avnd documentele
privitoare la aceste drepturi, nu vom fi sprijiniti. Orasul
nesmintit va decAdea totul, i-se va schimba con-
stitutia dela inceputul renitentei districtului valah
aproape nu am putut niciun salar, in urma tnguirilor
neincetate ale sArmanilor salariati orasul se poate administra foarte
greu nu poate face nici un pas Eu insumi ca senator
am la pretentie de 900 ca functionar n'am primit
nici un ban. consum cu totul, deci se poate gndi cum o
duc
Dup care, la caz Valahii nostri dus deja, ori
vor duce plnsorile la rog recomandati orasul
(publicul) nostru bistritan fie conservat sprijinit pe
organizarea lui actual/ Dzeu va iar Bistritenii pururea
vor aprecia sprijinul dat aceasta mare nevoie
Din scrisoare a Klein se vede rezistenta
a Romnilor le fAcea serioase griji pentru
tenta materialA a orasului. Romnii nu mai voiau se lase
iar orasul lipsit de obisnuitele sale venite abuzive, era pe
cale in Mai mult, pe Sasi cuprinse
frica de Romnii vidicani, comisarii orasului greu mai
neau intre prin satele romnesti, chiar erau de
soldati. de ordine din acel timp ne dove-
desc magistratul temea incredinteze, ca mai 'nainte, afa-
ceri mai de chiar altor indivizi valahi ser-
vili. Astfel in luna Noemvrie a acestui an dete ordinul ca trans-
portul recrutilor la Osorheiu sA se facA exclusiv prin gardisti ;

de avnd nevoie de oamel la serviciul de in oras,

magistratul in 15 Nov. judelui din lad sA sub grea
pe cinstea patru steni sasi, dai nicidecum valahi
(vier starke und vernftige schsische bei Leibe aber
nicht Wallachen).

www.dacoromanica.ro
 137

Intr'o scrisoare din Nov. magistratul e dup

Mocod acum se revolt Rebrisoara e de temut c
vor urma pi celelalte sate; in 23 Nov. cere dela
poarte urgente despre purtarea districtualilor valahi, maicuseamd
a locuitorilor din Rune. Tot ziva de 23 Nov., intors din Sibiu,
primarul Klein raporteaz despre toate ce s'au discutat acolo pri-
vitor la districtul valah rebel, precum despre scrisorile in
teria aceasta adresate de el guberniului, generalului comandant pi
consilierului Seeberg.
In 25 Nov. i-se expediaz comisarului Weber, - care
sotit de 4 soldati colinda din 8 c. satele romnesti - urmtoa-
rele instructii suplimentare: 1. In scopul intetirii promovrii
cauzei (besserem Nachdruck und Befrderung) se comi-
sarul Georg Werner, care Weber cu executorii
s stea tot la olalt, s lucreze obser-
vnd strict instructiile date lui Weber. 2. Dac vor incassa ceva
bani, s-i numere in prezenta judelui, sA noteze unde pi cti sunt,
pi imediat s-i expedieze in oras, un executor de vr'un
Wean modest . 3. Comisarii desfsure tot zelul ; dac ins
intr'un sat ori altul vor vedea c nici vorbe bune pi nici
avertizri severe nu pot isprivi nimic, s le spun stenilor
bine cerbicia (Widerspenstigkeit) pi mult-
measc de cele ce vor (widerfahren). Nici comisarii pi nici
soldatii s nu se expun primejdiei de moarte, dar s procead
seriozitate pi cumpt (Glimpf). Daci intr'un sat nu vor putea
nimic vor observa veun pericol, atunci s probeze
afacerea (Verrichtung) in alt sat, continue conform instructiilor
raporteze despre toate.
Intre insemnrile primarului Noemvrie notate
mtoarele: Stenii din Zagra se opun dobnzilor. Ce e drept
s'au 121 dar satul adunat i-a luat dela jude i-a pus
spre pstrare la un pop valah, declarnd c nu-i va extrda,
pn ce nu vor intoarce oamenii trimisi la Director (crui cum
zic Sasii, i-au dus piei de urs rs) in alte prti. Aseminea
s'au opus pi Runcanii. In 29 fiind zi de trg s'a dispus ca la fie-
care poart a orasului si stea cte un comisar un haidue
s pe din satele Multi au fost ares-

www.dacoromanica.ro
138

tati, s'au ascuns prin oras, acestia au fost autati de

haiduci dimineata la 4, detinuti in numr de In
30 Nov. au fost prinsi unii, c toti impreun au fost
circa 200. A fost chemat la casa sfatului comandantul, care a
venit cu 2 ordine primite. Au fost avertizati oameni fel
s plteasc aci interesele 0i apoi liberati induplece 0i
pe ceilalti acas datorintele. Astfel primindu-se
74 39 cr. unii au fost liberati, au lsat s li-se
birul pe rvas. Cei mai cerbicosi din Zagra ins au fost retinuti,
14 la numr, numai alli 2 acas s spun c ceilalti
nu vor fi liberati pn nu aduc pentru ei 121
In 3 Decemvrie raporteaza slobodnicul Dnil din
Mocod vestea important cu 14 zile a
cu Filimon, fiul lui Macavei a Florii, la trg in Baia mare. Cu aceast
ocazie i-a povestit Filimon c tatl su a o piele de urs
una de rs spre a le duce ca prezent (Discretion) Directorului
fiscal, ca acesta s le ajute vidicanilor in procesul contra ora-
sului. Indat ce va 'ntoarce dela Directorul, tatl va pleca la
la Balya, de aci - provezut scrisori - im-
preun cu alti doi oameni va pleca districtului valah
la Viena la curte.
Tot 3 Dec. depune Chifor Drgan din Zagra
vorb s se adune pentru de a libera pe cei arestati in Bis-
stenii au strigat : Pentru ce s mai mergem tot la Bistrita?
Odat cu capul nu vom mai da alti bani. Apoi s'a iscat mare
ceart. CApeteniile cari se opun magistratului sunt: Luca Zinvel,
Oanca Lehaci, Todor Got, Andrei Bumbul, Onul Mrgitanul
Cucu.
Magistratul citeste in din 7 Dec. procesul verbal
dijat de ctre judectoria depertinentei valahe privitor la purtarea
locuitorilor din Zagra cari refuz plteasca dobnzile, precum
privitor la depozitia din 3 c. a lui Chifor Dragan. Spre acest
scop este citat in fata magistratului actualul jude Alexandru
Dmbul din Zagra, care depune la fel ca in procesul verbal,
spunnd despre fostul din Luca Zimvel, c suma de
121 f I. Rh., interese adunate de comisarul Samuel Weber au rmas
la el (Luca), cnd Dimbul a voit s aduc acei bani in oras,

www.dacoromanica.ro
 139

nu i-s'a permis din partea satului, ci dup cum se spune, banul

ar fi pstrat la Popa Ursu. Jude le Hontil din Mocod spune, c
Macavei din Mocod un anumit Pascu Pintioaii din Zagra au
mers pn acum de dou ori la Directorul cauzelor fiscale,
de 21 Nov. a douaoar in 5 c., tot in chestia distric-
tului valah revoltat, (Fletzereien) contra magis-
tratului, cari vreau continue la instantele Intrebat
despre aceasta judele din Zagra (Dmbul), el se face c nu
stie nimic de cltoria lui Pascu ; mai apoi incepe a mr-
turisi mai mult, adea in rndul prim, insf nu acum, a avansat
ceva bani deputatilor. Intrebati subjudetii din Mocod Mititei
precum pi crainicul prezent din Rune, pentru ce nu presteaza
(vorlegten) satele interesele, rspund, oamenii nu vreau s
teasc, subjudetii nu pot isprvi ei nimic, oriat de bucuros
ar vrea. Atunci sunt chemati (vorgelassen) in fata magistratului
toti juzii satelor li-se porunceste strictissim (eingeschrft) pres-
tarea att a contributiei ct pi a intereselor. Toti fac pro-
misiuni, afar de judele din Zagra. Precum se vede, acesta in
adins nu adun banii, nu se la plata contributiei, pi acum
la cea din urm zi de plat, in restant, n'a adus nici atM
ct era dator s verse singur rnd din satul Zagra. Din
aceste motive pi in urmarea nesupunerei e detinut, cu admones-
tarea (Bedeuten) porunceasca acas, ca stenii plteasc
contributiile pi interesele in de nici o amnare,
le aduc in oras, pn atunci el, judele Alex. Dmbul, nu va
fi liberat din arest. Tot cam pentru neascultare, alte
infractiuni cum se zice in hotrirea magistratului din acea
este demis din serviciul de in Rodna Petru Croitor,
in locul lui e numit Georgius Todt.
In 9 Dec. denunt pliesii Jugan Vasile Pupza din
Teki venind cu 8 zile acas impreunf vamesul,
zir fostul jude Ion a Popii cu familia sa, pi Todor a Petri au
adunat dela steni bani pi i-au trimis la Maramures pentru pur-
tarea procesului impotriva magistratului. Oamenii pretutindeni se
intrunesc vorbesc de chestia aceasta.
Din protocoalele magistratului de atunci aflm c erau no-
tate acum intmplrile din districtul romnesc, chiar in-

www.dacoromanica.ro
140

cidente nicio important, spre a forma materie de acuze

potriva vidicanilor. Aproape tot la 3-4 zile se expediau informatii
diverselor se publicau porunci pi amenintri prin
satele districtului pi se chemau la raport ori alti indivizi con-
fidenti ai orasului.
Astfel in 18 Dec. ii magistratul comisarului Pfingstgrff
afltor in district precum sigur auziser pi vidicanii, au
in 19 valahi districtuali dintre ceice disconsider
dinea se opun stpnilor. Spre a-i admonesta cu
gistratul a dat ordin tuturor satelor ca pe Mercurea viitoare s
vin la orap din fiecare sat judele 3-4 steni.
Pfingstgrff s le publice c cei ce vor veni de bun voe, nu vor
fi retinuti pi arestati pentru renitent, iar pe cei ce nu vor voi
vin, magistratul va prinde pe alt cale pi va aresta cum
se cuvine ; apoi o vor simti aceasta pi cei arestati in Dej. Stenii
cari vor veni la orap aduc sine toate puscile pi pistoalele
din sate, exceptia celor ce le au pliesii, altminteri stenii
incarcerati in Dej nu vor fi liberati.
In ziva de 21 Dec. fixat pentru in prezenta pri-
marului orasului, a inspectorului depertinentei, a notarilor magis-
tratuali, a translatorului Keres pi a pralabilor se constat c
la ordinul primit s'au din satele districtului urmtorii:
Din Mocod : lacob Hontil Jude, Martian Hontil, Petru
rosan, Vasile Cincu pi Petru Pampii ; Mititei : Todor Fontu jude,
Grigore a Popii pi Ion Ursu; Costan a lui Filip Crainic;
Zagra : Alexandru Dmbu jude, Chifor Dr'gan, Onul Mrgitanu
pi Mot Nica ; Poieni: Rosca Cifor jude pi Bunculet George;
reni : Costan a lui Folte jude; Suplai : Popan Grigore jude;
chigiu : Dnil Todoran jude, Popan Todor pi Niculai a Dmian;
Telciu : Ion Scuturici jude, Ursu Hondrar, Pupz, Du-
mitru Homei, Vasile Bondane; Hordou: Doroftei Sngeorzan Jude,
Grigore a Kosbuc; Salva: Ion a lui Ignat jude, a lui
Gvrilut, Ion a lui Tnase, Ion Homei ; Nsud: Sandu Neculai
jude, Costin Brinau, Maftei Olarul ; Rebrisoara: Filip Goart jude,
Simion Crcul, Groza Luchienii, Ignat a Popii; Rebra mare :
mitru al jude, Vasile Tokori; Vrarea: Ion jude, Ion
a lui Vasile Ani; Feldru: Sandu a Zaharie jude, Macavei Cionca,
Todor Bogolin; : Todor Maciuca jude, Petru a Gavril, Cosma
Gacii ; Les: Todor Mot jude, Simion Pravi, Ion Morar, Ion a lui
Precup; Sangeorz: Grigore Varvari jude, Grigore Gacii, Grigore

www.dacoromanica.ro
Popii ; Maieru : Vasile Mogovan jude, Larion Bizom, Ion a Scrid-
nesi, Grigore Rodna: Andreas Todt Richter,
;
Boldis, Ursu Rat Moldovan Sntioana: Mihail a
Nutului Timar Mihai; : Bota Tnase jude,

Intre multe altele discutate prilejul acelei intruniri,

de procedeurile comisarilor, iar magistratul -
romni s'au

Schankebank
-
simulnd simt de dreptate imediat functionarilor Samuil
Michael Hennrich s supraveghieze pe
ca s nu comit excese district s se intretin din diurna
pe care o primesc. Mai malt, e citat comisarul Johann
grff i-se pune Intrebarea: Dela cine a primit ordinul ca
pretind dela Zgreni Mocodeni unt, ou, rate etc., pe
care stenii s le aduc la oras, pe seama superiorittilor, de sr-
btori. Comisarul rspunde, judele din Zagra confirm, c acesta
l-a determinat astfel, cu intentia poat da prezente
(gratificieren) unuia altuia, de srbtorile Crciunului. Deci
la aceasta judele din Zagra, comisarul a
in Mocod pentru acele prestatii, dar n'a obtinut nimic. Dup care
comisarul primeste dojana (Verweis) s nu mai In viitor
astfel de lucruri, poate pierde slujba.
Nu se poate din care anume motive, probabil spre a in-
cerca cu o in 29 Dec. magistratul adreseazA guber-
niului rugarea, c hind ndejde de o intoarcere la ascultare din
partea Valahilor, s fie liberati cei doi arestanti din Sibiu, precum
cei 14 din Dej, respectiv din Olpret. Totusi pentru viitor -
dac va fi necesar - roag s fie indrumate comitatele invecinate
de a da ajutor orasului Bistrita.

1758
Petitia la bar. Kemeny - Deputatia la Viena; canonicul Grigore
-delegatii - Judeatoriile stesti - Declaratia din Mocod
deputatie la Viena - Comisiuni - Preotii din Mocod -

Dac spre anului expirat Sasii bistriteni chiar ar fi

avut ceva ndejde c Romnii districtului ar st
la obedient, adic ar renunta la continuarea luptei ar rbda
fie mai departe spoliati de nemiloii ; acea ndejde

www.dacoromanica.ro
curnd a fost spulberat prin Josh evenimente ivite in primele
sgptmni ale acestui an : adic adresat de Romnii nostri
baronului Ladislau Kemny de Monostor, prezidentul curtii
de conturi, i plecarea deputa(ilor din district la Viena spre
a se in persoan la curte.
Din amintita trimis prezidentului Kemny se poate
vedea ce mod mizerabil erau jcmnite satele romnesti de
cAtre asupritorii i numai un popor extrem de rbduriu a
putut suporta timp de ctiva secoli o astfel de impilare.
Actul instructiv este adresat Ad Domi-
num Comitem Dominum Dominum Ladislaum Kemny Sacrae
Caesareae Regiaeque Majestatis Supremi Exactoratus Praezidem
Dominum Gratiosissimum, i are urmtorul continut:
Noi locuitorii valahi din vidicul nobilei cetti Bistrita
supunere trebue aducem chiar la cunostinta Mrii
tale ce in fiecare an din toate in mod specific,
ceeace din vorb'n vorb scriem precum
1. Bani de fiecare fum, oricht de srac ar : 3 rhe-
nani. 2. Oricare : 1 30 3. Pentru doi
:3 4. Pentru doi :3 5. Pentru o :
6. Pentru zece : 7. Pentru o cldare de fiert ra-
: 8. Pentru o moar de :2 9. 0 :
10. Un porc: 7 11. Un stup : 71/2 12. 0 clae
de gru : 2 13. 0 clae ovz: 14. 0 clae orz:
1

2 15. 0 clae 2 16. Un car : 20

17. Pentru o clae de 5
Apoi in intreg vidicul dela fiecare
s'a indatinat s plath taxe cnd oameni
ipi mn oile la munte, pi anume pentru din cele
24 sate precum urmeaz :
Dela o un miel pi ca, bani 30
de aceasta, toamna din fiecare sat dornnii 1)
dijmh pi anume satului 20-40 berbeci pe
cari intre sine; nu le place veun
berbec, bani in locul lui. Apoi din fiecare sat mai
Senatorii magistratuali.

www.dacoromanica.ro
 ac6sta prezent de pe
noi cte 4
berbeci. Trebue s plteascd in aceast contributie
ce nu posede chiar nimic.
de aceasta cnd vin domnii s dijmuiasc, din
fiecare sat iau cte un berbec pentru buctria iar
dac pielea vrem s'o tinem, ne ia pentru ia 30 Tot
acea ocazie fiecare din cele 23 sate e indatorat
pentru bucdtria domnilor cte un porc bun de slnin
fripturk sau plteasc in bani : 2 Tot atunci noi
separat prestm ori pltim unt, gini, beuturk
Din porci ne iau cte ca 3-4 din
fiecare sat, mai adesea in de cte un porc ne iau
cte 9 (Maria, (mriasi).
Duph un stup, ori roiete ori ba, ne iau dijm cte
21/2 din zece stupi ne iau cte un stup.
Mai demult lucram fiecare pe sama oraului cte trei
cnd avea trebuint de ; dac era ceva stricat
(la fortificatii, etc.) chiar o spfmn. Acum
multi dintre noi de o sptmn lucreaz trei
sdptmni, deoarece cnd muncitorii la ora, domnii
sine aceia, dupcum e nevoie de femei
ori brbati, pe sama domnilor nu a oraului.
Butile var le pe care (din Rodna), de cte
ori au nevoie, ca ne ceva. var-
nite grtuit lemnele anume fiecare sat cte 20-30
stnjni, iar la din chrhm grtuit cte
20-30 care, fiecare sat.
La trgul de toamn al Bistritii pralabul trage de
pe fiecare sat din vidic ca prezent cte doi berbeci ; apoi
tot ca dar fiecare sat are s presteze vara iarna cte un
car reglementar de fn 24 mierte de gru.
Toamna cnd domnii sai repartizeazd contributiile
in sate, pentru osteneal de fiecare sat trag cte 2
mriei.
Toamna cnd fac rvaele de contributii, domnii iau
jurmnt dela oameni privitor la numrul care li s'au
nmultit vitele, la recolta avut in cereale. trei

www.dacoromanica.ro
siptimni din nou vin care ct are de
contribuit Apoi pe fiecare despre vite
recolt, dach cineva uit nu spune cum e
smnat la ei, pentru vina aceasta misoari 30 bastoane,
sau iau 3 Rh. Speriindu-se oamenii de pedeapsa
aceasta, s'au cu domnii aa c pltesc de
sat 20 ori dau un cal sau o piele de urs.
La Crciun, Rusalii totdeauna trebue s du-
la in dar: unt, peti.
De pe oamenii cari sunt datori cu contributii, per-
ceptorii trag sau polturel), sau zloage, cari,
dach nu le rscumpar acolo.
Land considerare toate aceste multe prestatii
contributii cari apas vidicul, induri Mria Ta
afli mod ca se ridice de pe noi mizeria aceasta,
altminteri ne pustiim. Pentru aceasta Dumnezeu s bine-
cuvinteze pe Ta, pint la moarte
gata de serviciu, ai Mrii Tale, d-le conte, supui
servi: vidicul valah al Bistritii.
Privitor la drumul lung anevoios la Viena e de observat
c Romnii nostri de mult intentionau s mearg cu psurile
direct la curte, spre a se plnge in fata imprtesei Maria Terezia.
Le era oamenilor simpli neumblati lume p-
seasc pe crri intortochiate pline de obstacole, povtuitori
indrumtori. Dar acum s'au gsit in sfrsit ei oameni
rezoluti indrzneti, ca Macavei a din Mocod 1i mai ales
-cum vom vedea-$tefan Cute din cari trezit sotii
de suferinte din ezitare toropeal, le-au cutat pi aflat - fie
chiar cu bani ori cu alte mijloace - sprijinitori pi protectori ca
pe misteriosul preot reformat Ballog din Nimigea
reused pi pe avocatul Mihail Balea de feud') din Siglzetul Mar-
Acestia povtuiau pe Romnii districtului nsudean in
toate chestiile grele juridice, le redijau rugrile pi protestele, cu
un cuvnt le dedeau instructiunile necesare pentru de a se putea
opune asupririi Bistritenilor.
0 poltur denar; un denar =3
1) V. Arh. Nr. 8, pag. 133-135.

www.dacoromanica.ro
 145

'In cursul lunilor de iarn Romnii satelor din district adu-

in secret banii necesari pentru cheltuelile impreunate cu tri-
trimiterea deputatilor la Viena, pe la lui lanuarie
aflm pe la amintitul avocat Balea in Sighet, de unde
struiti provzuti cu toate scrisorile de lips, ei plecar la drum.
lati paaportul redijat predat de ctre Balea acelor deputati:
Praesentium Exhibitores Pop Pasku Pintye
et Step Kutyie ex Inclyto Principatu Transylvaniae,
Districtu autem Bistritzensi, Nobis vicino oriundi, et Wien-
nam Austriae certo in negatio praefato Districtui communi
proficiscentes, tamquam ex Loco Dei salubri et ab
omni pestiferae luis contagione immuni moventes Prae-
sentibus passuantur, et ut eisdem ubique liber passsus et re-
passus concedatur Sacrae Caesareo-Regiae MajestOis
Marmatiis Die 15 lanuar 1758. -
delibus competenti cum respectu recommandantur. Szigeth in
Michael Balya de lood.
Sositi in Viena stenii notri someeni gsir acolo intim-
pltor pe canonical Grigore Major, viitorul episcop unit, care ve-
nise in capital in chestii personale. Acestui bun arhiereu im-
prtir ei toate psurile canonicul mhnit adnc de ne-
drepttile ce au de suferit conationalii si din Nordul Ardealului
ii lu pe cei trei deputati sub scutul su interveni la curte ca
s fie admii la audient. Imprteasa ii primi cu vorbe
toare ci va lsa s se cerceteze doleantele pi grava-
minele cuprinse in cele 31 puncte din ei. Dup
canonicul - pentru mai mare sigurant - le viz pava-
portul : Visa Vienn den 23 April, Domherr P. Gregorius
Mayr; iar la desprtire le dete s duc acas o scrisoare adre-
sat preotilor din district: Honorabiles in Christo fratres ac
patres nostri, tanquam filiis salutem et m felicitatem preca-
pi semnat: Viennae, die 1-ma apr. 1758. Fratrum
rum ex animo servitor canonicus Gregorius Major. Continutul
memorabilei scrisori 1), tradus in romnete, este urmtorul:
Suspinele srmanilor Someeni au strbtut
la Viena, s'a auzit acum s'a ridicat cineva2)
V. Revista istorica 1923. A. IX. Nr. 1-3 pag. 22-25.
2) Magistratul ssesc din Bistrita.

www.dacoromanica.ro
bratul nu st le posedate din moi-
strmoi, ci s-i apese i alte procedee ilegale. Pentru
indeplinirea acestora au fost numiti chiar din mijlocul
ziii birdi domnesti spre a-i duce la jugul servitutii.
Despre toate acestea Imprteasa nu nimic, nici nu
vrea ca tara ei s-i ridice cineva creasta spre ruina
celuilalt; in fata ei toti sunt egali : cei mari i
mici, bogatii i sracii, cei tari cei slabi. Deci oamenii
- dac se pot numi oameni -- cari iau astfel
de slujbe, lucreazt contra intentiilor Domnitoarei merit
pedeapsa cea mare: ca pmntul s-i de vii,
tocmai ca pe lzraelitii ari s'au ridicat impotriva pro-
priei natiuni impotriva lui Moise. Vai de ei nevrednicii,
cari incearct s-i neamul i s sug sudoarea
racilor sngele vecinilor, cari pe frati sap
groap siei propriilor copii ! Nu sunt vrednici s fie
mormntati in pmntul lui Dumnezeu i ca preotii s le
fact slujbe pe la casele ci merit ca s se nurneasct :
lepdturi, i s li-se strige : anatema, s se nutreascd cu
hrana vitelor, dac nu vor arunca dela sine numele :
<, de care nu s'au mai auzit locuitorii de
acolo. Se mai aude c birii trag de pe oameni attea con-
tributii vreau, i nu le libereazd chitante despre su-
mele percepute, ceeace deasemenea se face impotriva
tentiei Imprtesei. Nu sunt datori srmanii terani s con-
tribue orbete pe sama nimnui, pn'ce nu li se va da chi-
tante despre toate sumele pltite.
Privitor la imprtesei e de observat c aceea
a fost expediat dela curte 13 Aprilie guberniului transilvan,
de atre acesta 6 Mai magistratului bistritan, spre a rs-
punde la acuzele Romnilor a face raport neintrziat. Magis-
tratul ceru in lulie amnare, pe titlu et cu ocazia marelui
incediu care mistuise o considerabil parte din ora, documentele
necesare au fost trebuiau mai adunate i or-
donate. In sfrit in 18 Septemvrie fu expediat rspunsul la punc-
tele de acuz, rspuns destul de slab argumentat.1)
V. som. Nr. pag. 31-57. Nr. 12, pag. 224-229.

www.dacoromanica.ro
 147

Dar intoarcem la cele ce se petrec in acel limp in oras

vidic. In primele zile ale anului Arlzidiacouul din Nrisad,
cu preoii satelor, adunati in sinod se adreseazA
gistratului cu plnsoarea, c privilegiile preotilor romni din
1699 au fost confirmate la 1745, in 1746 comisia mixt a declarat
c preotii romni uniti posed aceleasi imunitti drepturi pi liber-
tti ca ceilalti preoti ai religiilor recepte ; Maiestatea Sa
a ordonat in 1754 s se dea preotilor romni pmnturi pentru
artur locuri de case, apoi s fie scutiti de dijme alte
pozite ; totusi preotii din district sunt expusi tuturor vexariilor,
se iau vitele pi se vnd, in continuu sunt interogati,
alungati, impovrati cu tot felul de impozite. Deoarece
toate acestea s contrar intentii Mai. Sale, preotii cer s
li se restitue tot ce li-s'a luat pe nedreptul trata-
mentul nedemn.
Pe o notate numele celor 14 inch
in anul trecut in Dej; adia: Costan Pop, Nicolae a lonesi, Vrtic
Olar, Chifor Sichei, Vrtolomei Scridon Mihail Ciocan din
Mocod ; Dumitru Ion Andrechi Onul Todor din Mi-
titei, Ursul Zegrian din Ion Hosta, Drgan Ordace, Haiduc
Pintilie Todor Rus din Zagra.
Pe fil aflm notate : Comisarul Andreas
Gottschick se plnge c mergnd la Salva s pe omul care
a bani la indernnul (Anstiften) preotilor, descoperit pe
incassator, legat pi a voit trimit cu escort de 4
la oras. Dar atunci de satele dimprejur, Salvani au srit
l-au pe cel legat pi s'au aruncat asupra slobodnicului
Petru Alexi, 1-au btut de moarte pi l-au dus legat la protopopul
din Nsud. Acesta refuz se amestece in chestie, astfel l-au
dus pe slobodnic la Salva, zicndu-i c vor aduce cte
10 steni din Salva, Mititei, Zagra pi Mocod, care distrug
casa. Pentru un limp comisarul se deprt de acolo, apoi
intoarse pi cit pe ceice btuser pe slobodnic, dar nu se pre-
zent nimeni. Dimpotriv lsar s i-se c magis-
tratul nu mai are le ei au asculte numai la po-
runca Mai. Sale niciodat la a orasului. lar popii adaugar c
magistratul vrea s ridice crciume, s'o fac pe teritorul su,

www.dacoromanica.ro
pnobiliar. (Edelboden), in d n'au s
ceva. Tot atunci judele Vasile Isip din a fost ame-
nintat vor alunga pietri din sat dach nu va linea
popii districtul valah ; judele Mihai a Popii din
chigiu raporteazA cf socrul popii n'a voit impozit pe
titlu locueste popa. La sosirea executiei militare
de a pltit, dar ginerele su popa a declarat c nu mai
in casa judelui pi n'are sA-i mai facf nici o bisericeasc.
In 4 lanuarie magistratul ca cele 30 butoaie de fin
cerute de comisarul districtual s fie transportate pe 15
care din districtul ssesc pi 15 din cel valah. lar in Ian. se ho-
treste privitor la nvamsugs-ul (taxe pe oi) pi alte impozite
diale de incassat pro 1757 din districtul valah, Valahii
vreau s plteascA de aici ca pi acum, toate impozi-
tele alodiale, dijmele etc. atunci magistratul deastdat se multumeste
cu 82 2/3 dimpotriv pretinde suma de 1.090
24 cr. In 10 lanuarie i-se ordon inspectorului depertinentei s aver-
tizeze pe provizorii districtului valah, ca acestia s noteze precis toate
restantele de spre a se putea socotelile alodiale.
In 11 raporteazA Chifor DrAgan din Zagra in satul
a fost o adunare, 'imp de noapte, in casa lui Dumitru Zinvel,
Luca Zinvel pi Oanca Lehaci. S'a discutat despre
cheltuelile pe care le vor avea Macavei a Florii, care stA ascuns
in sat, Pascu Pintioaii pi Ion Fram in drumul
la Maramure$, la Mihail Balea, de ad la Viena. In Zagra s'au
adunat bani de cAtre Precup Uli, Luca Zinvel pi Costan Popoliga.
Din adunare a fost trimis Bobol Andrei la Rune, ca pi de acolo
incasseze bani. Cu banii adunati amintitii trei soli s'au dus la
Balea, care le-a declarat oamenilor cA el ca btrn, in timp
rece, nu poate sA-i la Viena. Vznd apoi banii adusi,
Balea le zise sA mai aducA 100 atunci le va da el pe alt
care sA-i insoteasc pe drum. Fram a acas, iar Ma-
cavei Pascu au rAmas acolo. Ce s'a Intmplat mai departe, nu
stie sA spun. - Tot in Ian. raporteazA magistratului slobod-
nicul Dnil Ciot din Mocod cA i-a spus cumnatul
TAtar din Mititei, acolo a adunat Fetinca 8 pi
i-a predat lui Macavei pentru cltoria sa la Viena.

www.dacoromanica.ro
 149

In 22 Ian. ii scrie primarul Klein comitelui Paul Haller din

Solnocul interior ci izbucnind robii valahi incarcerati in Dej
boal, unul dintre aceia s fi murit, iar guberniul
de chestia aceasta ; pentru evitarea eventualelor neplceri
ar fi poate bine st se sloboad acas acei robi. Ce priveste
lui la Viena, a auzit et acela pribegeste
tot prin Maramures, n'are destui bani, iar Balea,
incassat banii nu le mai are grija Valahilor protejati de el.
Chiar dac Macavei va merge la Viena, nu va malt
acolo, deoarece el (Klein) s'a ingrijit de a despre
toate la Viena. In 26 Ian. rspunde Haller lui Klein a lsat pe
robi s piece acas.
In 25 Oniga din Mocod, arestat pentru opunere
fat cu magistratul, consensul primarului e liberat,
promite solemn pe viitor niciodat nu se va mai opune
runcilor magistratului intru toate va dovedi datorit cuviin-
cioas ascultare, 5i dopier pentru el chezsuesc: Ion Tnase
Stefan a Ion din Salva, precum socrul sAu Lupu Todor din
Mocod. - Tot astfel in Febr. este arestat Ordace Luntrasu din
Mocod, asemenea pentru neascultare, apoi liberat chezsia
delui lacob Hontil a steanului Toma Ion din Mocod.
In Februarie denunt crainicul Ion Cret din Telci, c un
tnr din satul la Balea hi lend a vzut pe Ma-
cavei din cum a stat la su patru zile a
acolo la scrisori cu alti patru procatori ;
apoi in alt a mai stat dou zile, dup care a plecat pe jos la
Viena.
In 18 Febr. se constat c rebelului fugarului Macavei
din Mocod i-s'au sechestrat s'au adus la fabrica de bere a
orasului. Pentru ca s se crate nutretul se hotreste ca se
fie licitati (auf den besten Pfennig zu verkaufen), iar inspectorul
fabricei Paul Herberth s pun in pstrare la senatorul Georg
Gunesch banii obtinuti.
Tot din 18 Febr. e datat scrisoarea semnificativ expediat
de subprimar pi de senat (magistrat) primarului Klein la Sibiu,
care se zice: Orasul e prea srac ca s mai poat da discretiig
(bacsise), s'au epuizat toate fondurile destinatia aceasta ; iar

www.dacoromanica.ro
150

comunitatea (centumvirii) convocat s'a exprimat

pe motiv Valahii, pentru ale aror acuze s'au
dat la locurile competente, nu ridic acele acuze
triva comunittii ori a intregului magistrat, ci numai unot
magistrafi comisari. De aceea ar fi la ca magistratul s
permit unei deputatii a comunittii s mearg in districtul valah
s caute motivele nemultmirii stenilor. ordinele prea-
nalte interzic oferirea de bacsise.
In 24 Febr. se publia prin sate et contingentul de
cruti complet, nu are s mai poarte fria nimeni c va fi fortat
s la serviciu militar; deci oamenii ascunsi fugiti st
toara pe la casele lar in 13 Martie se ordon senato-
rului Bedeus, care pleac la Sibiu, intervin la guberniu ca cu
prilejul recrutrilor s se dea suficient asistent militar, spre a
se incunjura multe inconveniente, maicuseam cnd popii valahi
s libereze dela serviciul militar cte 5-6 oameni, pre-
textnd et le sunt slugi (gedungene). Peste tot, s fie
avertizati cei mai multi de o sut preoti valahi din districtul
voltant, c n'au facultatea s ocroteasa o grtmad de haimanale
pe titlul c le sunt servitori.
In 3 Aprilie raporteaz slobodnicul Todor Miholca faptul
ingrijitor ctiva Maramureseni au adus in districtul valah niste
scrisori, in urma cror Valahii nunumai din nou plata
sugului a gostinei, ci fiecare sat e obligat s contribue cte
10 s-i trimit la Zagra spre a fi predati acelor Maramure-
La fel raporteaz Daniel Gtsch cu adausul c Valahii
vreau s sileasc pe
acele contributii din
rii domnesti (Herren Grben)
In urma acestor
s dea
magistratul
hotreste ca corifeii (Rdelsfhrer) miscrii fie iscoditi prinsi
la proximul trg, iar birii nu indrzneasc de a da vr'un ban
pentru amintitul scop, cci dimpotriv vor avea s poarte res-
titue paguba (Zubusse).
In 8 Aprilie primeste magistratul dela vtselul
Eichhorn i dela mcelarii Andreas Michael Schuller din Rodna
c o multime de tineri valahi se adun cu grmada (zusammen
rottirten) prin pduri. Chiar atunci soseste se public
ordinul gubernial semnat de preziclentul guberniului episcop baron

www.dacoromanica.ro
 151

Sigismund Anton Sztoika de Sala pi Kricsfalva de secretarul

Samuil de Bruckenthal, in care sunt somati multi, dar mai ales
gemeine Leute von dem wallachischen jungen Mel, fugiti de
frica militiei prin pAduri pi alte ascunzAtori, s pe la
sele fie jeleri, fie iobagi, nu au fie siliti s mi-
litArie. S'au auzit aceia cete, neliniptesc satele, jfuesc
pe deci s se afiseze pe usile bisericilor, ceice nu se
vor coforma ordinului, se expun la grele pedepse, chiar la
pedeapsa capitall
E de notat tocmai in acele zile, 18 Aprilie Bis-
a fost de nenorocirea a o mare parte din
dup aceea ameninta o alt pacoste,
rilor pi Turcilor. In 9 Mai primele se con-
centreazA in Moldova spre a nvli in Ardeal. MAgistratul ime-
diat s ca pi cu ani, ca spioni pe
iesii Bdian pi Morar, cari pretind ca de ast
s li se acorde o remuneratie bunk pentru serviciul
in rndul trecut, cnd li se promise 15 pi nu li s'au
pltit numai 5 Constatandu-se acei doi atunci
nu misiunea cum se cade, ci a trebuit s fie trimis
pe urma spionul Lupu Lesan din Borgo-Rus, care a raportat
toate cu credintA; se hotreste de astdat s fie trimis
acesta ca pi s fie in chestie Sasul
care chiar sosise din Moldova in Comitele Teleki care
stetea la mosie Posmus, astepta dela Bistriteni ca
raporta imediat guberniului.
Bota din Nusfalu denunt in 16 Mai oa-
din satul au vndut pe ascuns dijma de cereale a ora-
sului, banii obtinuti i-au lui Marcu pentru cheltuelile de
la Sibiu in procesului contra orasului. Merta de
cucuruz s'a vndut 12
In 7 lunie contele Paul scrie procesul cu Mara-
murepenii pentru certele de in se va pune iarsi in
curs pi se va continua; s se lack pregAtirile. se
lui o resolvare definitivA va fi greu de adus, mai ales
ultimul cu ocasia comisiei, Maramuresenii au amenintat
1) V. Arh. Nr. 1 pag. 69.

www.dacoromanica.ro
152

pe deputati chiar cu moartea. .aceea asistent protectie

militar va fi imposibil de-a aduce o hotirire in chestie. Apoi in
13 lunie se hotreste si li-se scrie Maramuresenilor, ci in cauza
certelor de hotar e imposibil ca deputatii si se prezente, deoa-
rece orasul nu e sigur in nici o or, se teme si nu-1 loveasc
iarsi o nenorocire prin foc, ca care a avut-o, mai ales c
natiunea tot cu el ; apoi orasul ars
trebue recldit, deputatii n'ar putea fi trimisi acum mare
pagub.
Comisarul Joh. Pfinstgrff raporteazA 10 lunie primarului
c ieri 9 spre Salva a pe Macavei din Mocod
din Viena) cu o ceat (Banda) din toate satele
districtului, cte 7-8 brbati cu plriile in mini. La intrebarea
unde merge cu multi oameni, rspunse c are in mnd o scri-
soare pe care i-a dat-o Sa, pi care suni ca cea primit de
primarul orasului. lar scrisoarea (Brief) trbue s'o comunice (am
Tag geben) intregului district, ca s nu cread oamenii cd a um-
blat de geaba in Viena. Cu acestea s'au deprtat. Intreband
misarul azi, 10, pe aceiasi oameni, cari fuseser in consilio<
in Nsud, cu vorbe frumoase, c ce contine acea scrisoare,
rspunser scurt, c nu mai sunt datori numai
darea nimic mai Apoi avind ei s mearg cu
unelte la lucru in oras, se opuser crainicul zise c pe
judele care ar s le intre case, toca in cap, precum
pi el crainicul a cptat btaie.
In 13 lunie magistratul c find cerealele scumpe
si se vnd cele adunate ca zAciuial, precum pi orzul din fabrica
de bere pi vitele de acolo. Din vinul zAciuelei se dea
mritii din Rodna trebue pentru anul, iar restul s
fie distribuit vndut publicului (orsenilor).
In aceiasi zi judetii districtului valah chemati
gistratului sunt avertizati s nu se lase sedui (anfhren lassen)
de valah Macavei din Mocod, ci conf. ordinului preanalt
si rfueasc (erlegen) impozitele interesele ; deoarece
ordinul preanalt sunk nu cum spune (angebe) in mod
numitul Macavei, c Valahii n'ar avea s mai plteasc nimic
alta dect numai darea reg. Spre a se convinge exact despre

www.dacoromanica.ro
 153

aceasta, judetii pot trirnite la pe un pop, ori pe alt care

latinete, atunci acelora li-se va arAta ordinul preanalt
in original pi li-se va citi, ca s se poat convinge cu ochii proprii
amintitul Macavei, in caz de refus (Erweigerung), arunc natia
valah mare nenorocire.
Popii valahi Forgcs din Bistrita s i-se dea un galbn ca
prezent (Discretion) dac va putea descoperi, cine a s
circule prin districtul valah scrisoare de excomunkare prae-
fatarum circumstantiarumc.
Dupce multarnintitul Macavei din Mocod (an-
gebracht) plnsorile nebasate pi mincinoase contra publicului, la
curte, a intors acas pi numaidecAt a lsat se convoace
toate satele districtului valah, pentru de-a inscena cu
ele o rebeliune (neue Aufwicklung). La acea intrunire, dupcurn
s'a aflat, nu s'au presentat urmtoarele comune ale districtului
valah : Rodna, SAngeorzul, Maieru, Bichigiu, Nufalu Sntioana.
Cornisarul Bethleni cere Ian. s i-se permit s
un butoiai de minerald (Sauer Brunne) din Rodna la Uifalu
pe taxa regulamentar. i-se dorinta gratuit.
Lui Bethleni are i-se o de 117 07 Se
hotrete c pAn'ce districtul valah este foarte nelinitit pi nu se
pltesc interese, nici oraul nu-i poate achita datoriile. I-se rspunde
mandatarului lui Bethleni, tricesimatorului Matei Szegedi, ca s
se pOn'ce se va Valahul cerbicose (widerspenstig).
Primarul raporteazA la porunca lui Macavei, pe care con-
fidentii si nationali (National Vertraute) 11 nurnesc s'a
zAciuiala de ceeale pstrat (versorgte) in bisericA,
Mocodeni, dar numai aceia cari se tin de partida (Anhang)
lui Macavei.
Azi Ionic e ziva pe care s'a statorit distribuitea munfilor,
precurn s'a pi notificat ; iar dupce s'au prezentat numai

din Gureni, Feldru, Maieru pi Rodna, se afacerea

pe ziva urmtbare. In 17 Iunie magistratul e nevoit constate
faptul trist districtul valah cerbicosia sa,
cci pe cei de ieri, mai apar dintre cei citati la numai
Ilvenii Bichigenii cari se intretine (agieret) slobodnicul
nil iot din vrnd s aib impreun ei parte de

www.dacoromanica.ro
154

Se vede districtul vrea s se fac independent privitor

muntii apartinAtori pentru cari in fiecare an pn acum
s'a rugat. Cu toated unii se roag s se schimbe repartisarea
din anul trecut a muntilor, totusi se afl de consult, cd
circumstantele nelinistite din prezent, s se mentin imprtirea din
a. 1757 s nu se dea ocsiune la nenorocite.
repartisarea muntilor, cu esceptia unei mici schimbri, se face in
urmtorul :

Mocodul : nimic, nici in 1757 n'a voit s munti ; Mititei :

Petrisa Basaraba, Muncelul ; Zagra : Branul, Ste-
Arsul ; Poieni: Arsul Nedii ; : lzvorul Bichigiului;
Suplai : Muncelul ; Bichigiu : Cormaia; Telciu : Stniga, Obriceasca,
mare; Hordou : Mesteacnul Bujde; Salva: MihAiasa;
sdud: Isvorul Lapti, Saca 1/2; Rbrisoara: Gusetul, Btrina, Craia
Rebra mare: Craia 1/2; Vrarea: Cernucul mare; : Negri-
leasa, Corungis; : Persa 1/2, Cucureasa 1/2; Les: lzvorul Oan-
cului ; Sngeorz: Budinul, Puntisa, Cisa 1/2, Putredul ; Maieru :
hardul maierenesc, Lopatna, Gajele, 1/2, Saca 1/2;
Rodna: Benes, 1/2, lzvorul Fgetelul, Dealu
Glodului, Ciungii ; apoi satele ssesti Dumitra : Brlea ; Terpiu
impreun Salvanii Dorolea
: Putredul ; Cisa 1/2 pentru cai, Luc-
ceasca pentru ; Crainimat Telciu : ;
Budacul ; mare: Lala); Pinticul (dupce
Feldrihanii nu voiesc aib ei) LucAceasca.
Mai departe se c taxa de 48 incassat dela
tot omul care vite la munte, s se plteasd inspectorului
iar acei bani pe cari reclam Szegedi, s nu
fie predati unuia dintre ci ori primarului orasului
ori inspectorului depertinentiei sub sechestru,
se va aplana chestia. s'ar intmpla ca tricesimatorul (va-
mesul) s fac s i-se plteascA lui taxa pentru vite, atunci
tribuabilul va avea s publicului, deci de
dou ori.
Se mai hotreste s fie slobodnici in districtul valah,
cari s (adigiren) pe Valahi s ducA pmnt lemne
la fabrica de silitr.
Tot atunci Lrincz din mare se sA i-se
vnd pentru totdeauna 2 la Borkut la Spini, cari dau

www.dacoromanica.ro
 155

ambele un car bun de Magistratul hotreste ca inspectorul

depertinentiei Georg Gunesch sen. s mearg in persoan ori s
trimit pe provizori ca s estimeze (in Augenschein nehme)
locurile cerute pi celelalte pe cari publicul le posede ca ere-
pe toate s le arendeze plusoferentului.
In 25 lun. se Sasii din lad, precum s'au indtinat in
alti ani a mna vitele pe le Valalzilor Sngeorzeni, apa au voit
s fac acum ; tranii din Sngeorz le-au trimis veste s
nu indrzneasc mn vitele pe muntele acolo sunt
multi valahi sngeorzeni ; deci ledenii pot s acolo, dar s
vad apoi cum vor intoarce. Astfel ledenii stau pe vitele
pi se roag de ajutor dela magistrat. Acesta o
nire hotreste, c deoarece natiune valah in districtul
de un timp se opune poruncilor stpnilor, vor
fi trimisi in districtul valah inspectorul depertinentiei Georg Gu-
nesch, Joh. Bressler Peter Theil ca in toate satele s le explice
Valahilor nesocotinta (Missverstand) procedarea ;

pe aceia cari totusi se vor arta cerbicosi, vor avea s-i noteze
despre aceasta s raporteze magistratului.
*
In ziva urmtoare, 26 lunie, magistratul pi hotresta definitiv
s expedieze pe Georg Gunesch, mai btrn senator toto-
inspector al depertinentei, pe secretarul Johann Bressler
pe provizorul Peter Theil in districtul valah spre a-i dojeni pe
sateni pentru tinuta spre a abate pe popor (Pbel)
dela credinta sa fals (seinen irrigen Wahn zu benehmen), cd
contributii regesti, n'ar mai avea s presteze nimic. Tot-
odat magistratul prefectului comitatului s trimit
doi asesori cari s se cu chibzuire (behutsam)
procede magistratul pi de printeste cu oameniic.
Instructiile date delegatilor orasului sunt urmtoarele: 1. Dup
sosirea sat comisarii vor chema pe jude, pe btrni pe
toti stenii le vor expune de netemeinice sunt plnsorile
mincinosului Macavei. 2. Se vor expune oamenilor drepturile
(Gerechtsame) orasului asupra muntilor, acestia nu apartin
hotarului satelor ci publicului (orasului). doar toti bine cum
strabunii bunicii lar pentru psunile cptate pe munti
deauna au pltit ; deci nu s'a nimic ci

www.dacoromanica.ro
156

numai o metod mai de-a incassa vamsugl-ul, ca fiecare

s contribue conform averii sale cei sraci s nu fie asupriti
(praegravieret) de cei bogati, cari obisnuesc sA psuneze gratuit
vitele 3. SA li-se spun cA pi districtul liber ssesc trebue sA
presteze orasului munc totfelul de produse ca lemne de
pi alte materiale, nevoit sA facA adesea drumuri indeprtate. Pentruce
sA nu fie datori sA facA asemenea pi locuitorii districtului valah ;
mai aduc aminte de (munch domneascA, prestatA
domnilor) alte lucruri ca transportul de lemne pi var, ceeace
mai de mult implineau fr murmur. 4. Ce priveste contributia
intereselor (Interessen Umschlag), aceea pi pn acum au
(abgefhrt) totdeauna, precum pi alte prestatii (Erfordernisse);
numai ct interesele se global cu celelalte Acum
lash la expresa preanaltA a M. Sale, ele trebue sA se
partizeze pi incasseze deosebit, deci nici acesta nu e nou lucru.
dacA interesele iarsi s'ar impreunh cu contributia reg.,
atunci contributia de azi ar creste cu att mai mult ; deci tot una
este. 5. SA li-se rearninteascA Valahilor avertismentele comisiei
berniale care anul trecut a fost aci, pi al altor oficianti comitatensi
trimisi la ei de guberniu, cu un cuvnt toate admonestArile (Wa-
rnungen) printesti de acum ; pi sA li-se imprimeze ct sA
poate de apsat indatoririle legale, indrumndu-i (anzuhalten) la
ascultarea ce o datoresc. . Cu zeciuiala stA ca pi cu
in locul zeciuielei obisnuite ei mai de mult se a
furniza un anumit cvant de bucate; pi ipi pot gndi, cA in
intreg Ardealul numai ei singuri sA fie liberi de-a plti dijm.
7. Cu deosebire sA li-se facA evidente Valahilor minciunile lui
Macavei, pi cum acest poart de nas, el n'a adus
cu sine din Viena alta dect un mernoriu de el de
neadevruri de pretinse gravamine contra procedurei nouA pe
care o cere preanaltul serviciu, pi la care mernoriu se va rspunde
cu date veritabile. 8. SA fie deci avertizat districtul, ca sA nu se res-
coale (aufzulehnen) contra superiorilor sAi (Obrigkeit), cari il
nu de capul ci conform prescriptiilor instantelor mai
sA intoara intre marginile supunerei de mai'nainte; chci insti-
gatorii le vor face mari speze, pi tuturor instantelor suprri,
ceeace totusi in fine nu le va ajuta nimic; M. Sa
berniul vor sA infrneze sA aduch la ascultarea datorit
plebea tumultuoas, pi incA probabil cu grea pedeaps pentru
revolta cerbicoas (hartnckig). Deci districtul mai bine s-si
prime (zum Ziel setzen) admonestarea printeascA ce din belsug
inc'odat i-se adreseaz, pi sA nu se lase nebunit sedus spre
peirea sa (Verderben) de cAtre Macavei pi alti instigatori. 9.
misiunea in fiecare sat, dupA expunerile clare, va intreba pe fie-
care locuitor singuratic, unul dupA altul, dacA vrea sA dovedeasch

www.dacoromanica.ro
obedienta (vorige Parition) pi ascultarea ce
le va primi ; pi dac ipi va indatoririle ori ? Vor fi de
notat numele. Dac nu va psi nici unul din grup (Haufen) pentru
a se declara, va fi semn c intreg satul revolteazd, deci comisia
nu va mai zbovi in acel sat.
De altmintrelea comisiunea va proceda prudent zel
conform circumstdrilor aflate, pi va dispune cele necesare.
La cererea Bistritenilor prefectul Teleki trimise din comitatul
su pe asesorul Szkely pi pe nemesul Fogarassi
cari sosind in 29 lunie district, conform ordinului primit
asistar ca martori la Incercrile de pacificare ale delegatilor sasi
naintar raportul l) data : Mocod, 30 lunie 1758, care
raport ins nu este identic toate al delegatilor bistriteni.
Raportul comisarilor sasi numiti de magistrat era urmtorul:
In 27 lunie 1758 in Ilva, la propunerile fcute conform
structiei, primir prin Vasile a loanei, care vorba, rdspunsul,
c toti au jurat rind cu Macavei pi s astepte ce va trimite
Dumnezeu. Asemenea rspund pi Lepenii adunati in Dup
amiazi in Sngeorz stenii rdspunsr, cf nu ce a
Macavei la curte, dar privitor la dijme, la impozitul de 7 pi
la taxele pe psuni, sunt una ei pi se simt nedrepttiti. Nu
vor presta nimic, pnce nu presteaz cei din cercul de jos.
Gur mai mare fac Oniga Budesanul pi Titieni.
In 28 a. m. in Maieru li-se zice comisarilor c stenii ca pi pre-
decesorii, au fost totdeauna ascultdtori publicului pn acum cnd
impus dijme, impozit de 7 pi taxe pe oi, pe cari
nu le-au prestat. Nu pot exista ; s'au unit deci satele cer-
cului de jos pi la terminarea procesului nu vor presta nimic.
In 29 in Rodna, unde Sapii pi Ungurii s'au rugat s fie ascultati
separat, aces.tia declar, c din vechime au ajuns sub stdpnirea
(Botmssigkeit) magistratului bistritan pi nu vreau s se sustrag
nici in viitor - Valahii s ce vor voi - numai magistratul
s-i ia in aprare. Vin apoi pi declar au primit dela
preoti urmtoarea porunc: Toti de religie valah cari se
vor sustrage dela revolta impotriva magistratului pi nu vor tinea
laolalt, fie afurisi# exclusi din comunitate. Ei nu voiau s
revolteze, pi c magistratul a fost capul predecesorilor,
pi este pi al dar unindu-se oamenii din cercul de jos, nu
pot se ordinelor magistratului pnce nu se va ter-
mina cauza pi nici nu vor presta mai mult dect satele din
cercul de jos. Numai : Georgita a Boldip pi Nistor Gorgon

V. Arh. Som.c Nr. 12 p. 231-234.

www.dacoromanica.ro
declarar comisarilor de plecare, c ei, ca Sasii Ungurii,
st supun toate magistratului.
In 29 se intlnir comisarii sasi cu deputatii comitatensi
Szkely Gabor Fogarassi
Feldrihanii declarar ca celelalte sate.
In 30 in Rebrisoara, unde erau citati Rebrenii Vrrenii
inst Rebrenii nu se prezentar - le denegar comisarilor chiar
-
iarba pentru Rspunser ca celelalte comune, cu adaosul
c dac dela guberniu vor primi un rspuns nefavorabil, iarsi
vor merge la regina, dac ea nu-i va ajuta, se va mai afla doar
un alt rege care s-i
In Nsud primir rspuns analog. In Salva, -
citate satele liordou Bichigi, nu se prezentar - pri-
tot acel rspuns.
In Mocod, se adunar Runcanii, Zgrenii, Mititenii
Telcienii - iar Poienenii, Suplaienii nu se presen-
tar - primir rspuns ca in celelalte sate, ca pi cnd ar vorbi
dintr'o gur. memoriul aceiasi
cari au cu ei iuvesigafie 1756.
Intretinere n'au primit in sate, dect in Ilva, Les, Sngeorz
Maieru ceva pentru cai.
*

Magistratul tine in 4 lulie o mai lung in care se

desbat diverse chestiuni se aduc hotriri, precum urmeaz :
Inspectorul depertinentiei G. Gunesch, cum se plecase
in districtul valah ca dojeneasc pe rebeli s-i deter-
mine la ascultare cuviincioas, intoarse cu rezultatul c Valahii
nu mai vreau implineasc lucrrile obisnuite pentru nu
vreau se supun mai mult ordinelor magistratului. In conse-
cint primarul Joh. Fr. Klein propune ca - la sosirea
zolujiel guberniale pi avnd orasul mare nevoie de muncitori la
economia sa - zile de trg acei Valald cerbicosi
fie (einfangen und mit Gewalt anhalten) la
munca Se hotreste ca fortarea aceasta se mai
vrio 8 zile va vedea dup toate admonestrile bine-
voitoare nu se vor lsa cumva induplecati Valahii s-si
neasa datorintele.
Mcelarul Andreas Schuller din Rodna raporteaz,
ramuresenii mnat vitele pe Muntii adic pe
Obrsia care munte i-a fost avizat in toat regula lui,

www.dacoromanica.ro
el plteste arena (Zins) pentru acela. Cnd slugii i-au mnat
vitele la munte, au aflat aci pe Maramureseni cu multe vite de
ale pi intrebndu-i c ce fac pe muntii nostri, aceia
au rspuns, c noi pi cu Maramuresenii am fi acum una, deci
pi ei au tot atta drept aci ca pi noia. - : Andreas

Schuller dup putint s nizuiasc s mna pe jumtate din

pzitorii vitelor Maramuresenilor s-i aduc in orap la arest,
iar pe cealalt jumtate vitele s caute alunge, cu averti-
zarea, c acestia sa grij de vitele pentru cari nimeni
nu garanteaz.
Simion Friehm din lad se plnge, c Jedenii au voit s-i
mn vitele pe muntele avizat la Sangeorzul valah, pi in parte
le-au pi mnat. Acolo s'a strigat din partea Valahilor
georzeni, s piece de acolo, cci ori vor alunga forta pe
deni de pe muntii ori le vor mna vitele in deprtri, inct
nu le vor mai vedea. La fel se raporteazA pi din alte cteva sate
sseti. - Rezlov.: Din toate satele valahe, cari nu voeiesc s
pe Sasi s-si mn vitele pe muntele avizat s fie prin$i
aceia cari vor fi de fat in orap la trgul de acum
de Deoarece Baronul Huszr se afl de prezent toc-
mai in Rodna, pi natiunea valah de repetiteori pi-a
refugiu protectie la acest se hotreste ca expeditorul
ungar Keres6 s piece la Rodna cu toate scrisorile pi ordinele
chestia valah, s informeze pe Baronul Huszr despre toate,
s-i explice procedarea (Verfahren) ilegal a Valahilor, pi c ce
mod precaut pi cruttor au fost tratati pn acum. Cu Keres6 s
mearg la Rodna pi secretarul judeatoresc Saal.
Secretarului gubernial Bruckental s i-se trimit ca pre-
zent dou piei de rs (Luchs), deoarece a intervenit (sich ange-
nommen) totdeauna pentru public la guberniu, in mod binevoitor;
pi chiar acum orasul are foarle mare nevoie de ajutorul spnjinul
lui spre a accelera (Beschleunigung) cauza orasului privitor la
Valahii din districtul nostru, care dimpotriv poate aduce mare
desavantaj pentru noia.
La cercetarea controversei dintre pop pi alti Valahi din Mocod
nu fie admisi popi.
Toate satele ssepti, cari voiesc s-si mne vitele la munte,

www.dacoromanica.ro
iar nu le permit s un tablou despre
ritele vite, ca s se poat calcula, ct pierde prin aceasta
blicul.
se raporteze guberniului, Valahii mn vitele pe
muntii opriti ai Moldovenilor. Dac cutezanta aceasta va avea ur-
mri nefavorabile neplAcute, atunci pentru lucrul acesta
gistratul dela sine rAspundere.
In 8 lulie Valahii din Sngeorz Telcia, cari cu ocazia
din Marta au Jost pentru cerbiccia
sunt citati magistratului mai intrebati de
Din Sngeorz sunt prezenti: Sirnion Tranca, Scridon
Filip a $teopului, Ion Pintilesi, Lupul Gabor a lui
Vasile a Sandi, Onisor a Bert, Andrei a Nearntului, a Soci,
Andrei a Ion a Preutesi, Grigore a lui Cesan, Eftim a lui
Silvestru, George a Grozi, Vasile Flocii, Vasile Sofron, Flare a
Nicoari; din Telciu : Ion Blidarul ori Bartol, Lupul Rusul, Todor
Sandu George a Dunchi. Se magi toti fie dimisi din arest
vreau s se supun toate ordinelor magistratului,
vreau s lucreze ca satele fac asemenea. Dup depr-
tarea magistratul la inceput hotreste s demit 3 din Sngeorz
2 din Telci ca se dac vor tinea vorba, ceilalti
deocamdatA s fie tinuti rnai departe in arest. Valahii iar
sunt adusi in fata magistratului auzind ei acestuia,
din nou se roag toti se fie demisi din arest, la cas ci nici ei
nici satele nu se vor supune intru toate poruncilor magistra-
tului, atunci s fie decapitati. Iarsi pleac, de se
hotreste c Mire astfel de imprejurri li-se satisfacA cererii,
mai ales ci se joar tare (so hart verschwren). Cu toate
aceste s fie retinuti 3 SAngeorzeni: Gabor alui Andrei
a Tonal Ion a Preutesi 2 Telcieni : Todor Sandu George a
Dunchi, dar nu in arest ci numai in oras, cnd se va con-
vinge magistratul c SAngeorzenii lash pe ledeni, iar Telcienii pe
Sasii din CrainimAt - cum au promis - ca s-si mn pace
fr piedec vitele pe muntii avisati ; in Marta viitoare
in 11 c. seara vor avea s se prezente din Sngeorz 10
cosasi, din Telci 8 cosasi. Din nou sunt chemati arestantii,
cari promit srbtoreste, c nu numai casul ci oricare

www.dacoromanica.ro
 cas vor presta magistratului ascultarea ; dup
ceeace sunt dimisi din arest.
Sasii din lad anunt in 10 tulle c ei au voit vi-
tele pe muntii acordati, acestia ocupati de Maramureseni,
cari n'au voit s-i sufere pe ledeni cu vitele acolo, dar s'au
inteles bine Valahii Sangeorzeni. Intreband pstorii maramu-
reseni pe ledeni: Nu sunteti voi Sasii cari ati cerut si fie arestati
Valahii sangeorzeni? ei n'au rspuns nimic ci s'au deprtat
vitele acum se roag de sprijin. Chestia trebue
bine cumpnit de magistrat, cici incercarea aceasta a Maramu-
resenilor poate servi ca mare prejuditiu publicului. Se hotreste
ca dintre pstorii rnaramureseni afltori pe muntii
s fie prinsi de pliesii de aci adusi in in arest ; spre
acest scop s i d ordin pliiesilor, ca imediat s se prezinte in
ca s ia in primire ordinele. Se pi prezint in 13 urm-
: Maxim, Ion Ciaau, Moldovan din Nsud,
Droiman Mihai din Bichigiu, Onul Oanchi din Varga lacob
din Poieni, Heres Ursul din Zagra, Demian Cosma din
Lupul Bie Cosma din Rebrisoara, Brindus Vasile
Capota din Rebra mare, Ion Popitan Login a lui Arsinte
din Vrarea. Dup asigurarea c-si vor face datoria, se roag de
un cvartal al salarului Li-se lichideazA pro Mai, lunie lulie
avans fiecruia 3 Rh. in total 42 B. Rh. ei pleac dup
primirea poruncilor.
Tot in 10 lulie se prezent doi popi valahi din
rugarea s li-se dea in arena muntele nostril Cdrsti.
Deoarece ei numai 7 ung. ca arena, nimic mai
iar acolo anual se pot face circa 50 care de fin, popii sunt
respinsi cerea (mit ihrem unvernnftigen Begehren).
Translatorul Keresi pleac la Rodna in chestia unui proces
Nistor Vasile Pomahaci pentru un Mult
vorb incoace Se aminteste faptul, c Gorgu fugise
in Moldova, a petrecut lung timp acolo nimeni n'a garantat c
el va vrodat de acolo ; contractul lui Pomahaci alias
privitor la din nu e corect acesta n'a
fost in regul, deci proprietatea e dubie. Se vede c Gorgu
a cumprat locul dela Pomahaci 16 u. Acesta trebue s-1
11

www.dacoromanica.ro
dea spesele o parte
2 prti Pomahaci. Se impach.
Guberniul trimite in 13 lulie magistratului pentru investi-
gare opinare rugarea popii din Salva privitoare la o moar
rmas dela strbunicul popii, dela popa Lucaci, care avuse
patru : George, Nicoar, Isac Petru. Moara erezit i cum-
prat o pretind acum doi : Lupa Hente Petru Ion.
*

Urmeaz un incident in Mocod. Slobodnicul

Ciot - despre care a mai fost vorb - lucrase zi de sr-
btoare, i din cauza aceasta preotii judele satului, ca pedeaps,
trimiser pe Ion asian s-i sechestreze Slobodnicul se plnse
despre aceasta magistratului el ppersoan grat, primarul
imediat dete ordinul fie adus acel Casian la ora
fie incarcerat. Atunci Mocodenii adresar primarului Bistritii o
scrisoare,I) - redijat probabil de popa reformat din Nimigea -
in care fr de-a aminti faptul c Ciot a lucrat in zi de
toare, roag pe primar c acel Casian nevinovat s fie liberat din
inchisoare, doarece lui i-s'au sechestrat din motivul c
el din timpul cnd a fost judet rmsese dator satului cu
23 60 cr. n'ar fi permis ca cineva s fie arestat chi-
nuit pentru o astfel de bagatel (aprsg).
Este interesant corespondenta dintre primarul orasului
i popii din Mocod, in chestie. lat transcrierea textului
originar al acelor scrisori :
Sntate viat fericite poftesc cinstiti preotilor din Mocod,
betak (beteag) mriasa Domnul de vidic (inspectorul vidi-
cului) i-au ponosluit Dnil lotul (Ciotul) slobodnicul precum s
hie luat patru boi a lui Domnie voastre pentru acea hi el
ceva lucrat la casa lui find srbtoare Dumnilor voastre. Dela
altii am preceput anume la Zagra alte locuri a vidi-
cului s hie lucrat multi oameni in ziva de lo c
tot vidicul romnesc a Bistritii una tine lege, dac nu s'au
globit pentru lucru de nu poate fi altminterle s'au
fcut npaste lui Dnile numai din pisma a cuiva. Alte ciude mi
despre lucru aiesta aceea c n'am pn acum s se iee
dela srac patru boi pntru o cau aiesta. Socotind
aieste mf roc Domnilor voastre dati cu bine boi a Dnilii
3) V. Arh. Nr. 12, p. 229-30.

www.dacoromanica.ro
 163

acash s cercantraba bune ce au va afla

c au adevrat cu sama lotul s se
impace cu Domnelor voastre, cum s'au alti pntru gre-
selele cum spune c'au fost grepala aieste. De nu s'a tocmi lucru
cutn i obli (fierul) la vidicul al multmasc pismasi
ce hasn or ave din pism cari fac lotului cu multe gresale ale
grele pi atre altii. a vostre voitor de bine
Fridericus Klein de Strausenburgjudetul maire dela Bistrite. Scris-am
la Bistrit in patrusprezece ziao de de lulie ai anului 1758.
Kessian von Macod ist den 14 luli so lange eingesperrt
worden bis die Macoder dem Danil Schotul seine Ochsen zu-
rueckgegeben werden.
Rspunsul preotilor:
In facem Mrii Sale Bistrifii pntru Ciotu,
noi popii din Mocodu amu avutu srdbatoare, elu au
chrat, am mnat tri rnduri djudele, prgari,
iel au zis nu-i poroncete popii djudele pi satu ;
apoi s'au dus popii pi satu a luat pintu ce n'as-
de pop pi de legi pi de ; de sar mnie
Dumnezeu ne bath farina, ce oru plti, Ciotoae
au zis ch s c... gura popiloru i-n gura sdteniloru,
pi Ciotu au zis oh in (Crdiesii);
plie la Cdrhiasch sup4 hri-
suta amin.
Altminteri vedea indat cum e prezentat de
gistrat incidentul - Ciot guberniului.
*
Despre toate cele intmplate in lunile precedente magistratul
tine informeze autorittile persoanele influente din Sibiu.
Spre acest scop deleag pe senatorul Decani care in 17 lulie,
de plecare, in primire urmtoarele ordine pi indrumri :
Instructia pentru senatorul Georg Decani trimis cu hotrirea
magistratului la Sibiu in chestia insolentelor renitentei ce se
rnanifest tot mai des Valahii districtului valah de aci.
lndat dup sosire, delegatul are s isprveasc acestea:
Tuturor, dar mai ales consilierilor secretarului gubernial Samuel
de Bruckenthal, are s le raporteze amnuntit, din zi in zi tot mai
multele insolente ale Valahilor, pi despre faptul ch cu toate
monestrile printesti avertismentele dese ei se opun tuturor
ordinelor pi dispozitiilor magistratului.
lt.

www.dacoromanica.ro
 Resping chip pe comtsarii trimii alit pentru
incassarea contributlilor, pi pentru consemnarea pagubelor
cauzate de grindin pi ap, consemnare fcut spre binele reni-
tentilor, acei nu sunt siguri de viat conse-
cint nici nu an nici nu voiesc sd n dis-
trictul valah.
In niciun chip nu mai vreau care lemnul trebuitor in
brutria provianturii, precum nici pmntul lemnul necesar la
fierberea silitrei, pi astfel cu premeditat tot chipul
pe toate impiedec serviciul domnesc.
La instigatia Maramurwnii au de moarte, in muntii
oraului, pe pstorii din Aldrof Ohinda, in mod au
chis strmtorat intr'un unghier stava de cai a Ghindenilor,
aproape n'au ; deci Sai sunt nevoiti s
(weichen) cu vitele muntii repartizati de ctre magistrati
pi folosifi de ei a hominum ca intre circumstan-
tele de si fie in stare magistratul si apere drepturile oraului.
Cu prilejul cnd, nu de mult, inspectorul depertinentiei Georg
Gunesch se afla districtul valah, Rebri,sorend au rostit urm-
toarele vorbe scelerate (gottlos) care s'au omis in raportul lui
Szkely dar s'au in procesul verbal : ei
Valahii n'ar putea obfinea ajator in Viena, atunci vor afla ei la
altd ajutor
Afar de aceste infractiuni ale Valahilor, delegatul va pre-
zenta scrisoarea predicatorului orenesc de ad privitor la cazul
ce i-s'a intmplat; asemenea va imprti extenso inci-
dentul slobodnicului Dina Ciot din Mocod, :
Dupicum insupi Ciot spune, el de frica apei a
tentionat s-i mute casa sa din Mocod, din locul unde odinioar
a fost cldit, la alt mai deprtat de ap. Pentru executarea
acelei intentii in 13 c. s'au la lucru diferiti Mocodeni. Find
zi de srbtoare, s'a incunotiintat mai la unul
dintre popii dac o poate el face aceasta de-a fi
vtit. Popa, fiindu-i prietin, i-a dat permisiunea. Atunci el lu m-
suri s mute casa cu ajutorul alor si al celorlalti oameni gata
de sprijin. Dar abia s'a apucat de lucru autorul tuturor agi-
tahilor Macavei a Popii merse la popi induplec ca
ei in numele Intregului sat nunumai s-i interzia lucrul, ci s-i
pi 4 dintre cari dui la biru, au fost
nati la Zagra la juratul Popa, cu toatec cum spune la prima
avertizare el a cu lucrul. Partida contrari neag
afirm ci Ciot de trei ori a fost in zadar avertizat. Mnati
la Zagra, acolo s'a aflat c Zgrenii au lucrat in acea zi,
Probabil se refer la imprteasa Elisabeta a Rusiei.

www.dacoromanica.ro
ei mult s'au mirat, pentruce din aceast pricing popii din Mocod
i-au luat lui Dni Ciot bout. Totusi in Zagra. Ce-i
drept, la o scrisoare a primarului orsenesc in aceast
chestie juratului Popa din Zagra, acesta a lasat fie imediat
trdati dar ceilalti doi boi in Mocod sceleratul
rifeu Macavei a Popii nici chip nu vrea s-i libereze
ce Dnil iot nu va rgfui un rest de de 23 60 b., pe
care satul pretinde dela el din timpul cu
ani Ciot era biru. Pentru aceast s'au fcut diferite cer-
cetri, dar totdeauna s'a constatat cO in sarcina amintitului Ciot
nu zace nici un ; deci procedeul rutcios a lui Macavei nu
pare s alt scop s pe aceast cale la bani
pentru executarea planurilor sale pernicioase, sau s-si bat joc
premeditare de jurisdictia publicului (orsenilor) de aci; mai
ales acel corifeu Macavei a Popii, lui
Ciot la judele, ii zise aceluia: Poti merge arum la Sasi, tn-
gaiepti ca te ajute .
Cu acest prilej poate fi comunicat in Sibiu scrisoarea
drtnic (trotzig) adresat din Mocod primarului orsenesc.
aceste informatii date cu toate detaliurile, consi-
lierilor lui Samuel Brnckenthal, delegatul nu va pregeta st
laude efectul salutar pe care l-a pricinuit ordinul gubernial adresat
toamna trecut fispanului judetului Solnocul interior, conform
ruia Valahii cerbicosi au fost prinsi arestati in Dej, in
consecint in districtul valah a inceput s se resimt o li-
niste favorabilg. Aceasta ar urma din nou
rifeul tuturor relelor, Macavei a Popii aliati
partizani ai ar putea fi intemnitati. Deci nici un alt n'ar
fi mai bun mai sigur pentru promovarea serviciului dom-
nesc, pentru nimicirea complotului extrem de periculos pentru
publicul (orsenii) de aci, in pentru restabilirea linistei
conservarea privilegiilor fat cu districtul valah, acela ca
in prezent in aceste tinuturi nu se afl militie suficient,
guberniul s se milostiveasca s dea ordin fispanilor judetelor
bca Solnocul interior, precum nobililor afltori in apropiere,
ca d. e. contelui Bethlen etc. s ne stea in ajutor ca
fi prinsi capul complotului Macavei a cu ctiva
tovardsi criminali ai Cu acest mijloc se poate cu siguranit
spera st i-se punt capt in scurt timp renitente.
Pentru promovarea ajungerea acestui scop salutar, ca
in toamna va fi foarte necesar sprijinul consilierilor al
lui Samuil Bruckenthal. Deci delegatul va ruga cu toat supu-
nerea va asterne apoi scrisoarea adresat guberniului.
La cas cineva ar obiecta o astfel de s'ar

www.dacoromanica.ro
166

1mpotrivi sensului decretului reg., atunci delegatul

nu se pi c apelul publicului de niciodat nu
va servi spre rul celor ce au apelat la curte. magis-
tratul de aci nutreste speranta nu i-se va lua nume de ru,
el roag s se incerce prin mijloace potrivite ca st se
piedice inconvenientele urmrile grave care ar rezulta din reni-
tenta i rsvrtirea supusilor afltori sub jurisdictia sa. Maicu-
seam deoarece situatia este apa de periculoas, e de temut,
la caz de amnare a ajutorului din partea guberniului pentru
salvarea onoarei orasului cu desvrsire in picioare de
atre supusii si valahi, i pentru mntuirea privilegiilor orse-
nesti, constrns de imprejurri, magistratul va trebui s cuteze
de-a intreprinde ceva cu dela sine putere, pentru care eventual
ar trebui poarte consecintele. Bistrita 17 lulie 1758. Jude le
pi senatul orasului regesc liber Bistrita.
Pe actul care contine aceste instructiuni, senatorul Decani
scrie la cu mna proprie urmtoarea observatie : ordin
mi-s'a dat de atre magistratul bistritan spre executare, eu I-am
dus la satisfctor, in Sibiu, in cursul lunei August 1758.
Pentru ca Decani s aib in Sibiu la toate mijloa-
cele necesare, magistratul ii predete documente privitoare la ches-
de expus pi pe deasupra bani, apoi iarsi cteva
mri i sfaturi insemnate pe o fil in urmtorul :

1. Memoriul lui Macavei a Popii din Mocod contra magis-

tratului, hotrrea ordinul gub. 2. Scrisoarea
canonicului Maior adresat din Viena preotimii din district,
la lui Macavei. 3. Suma de 200 f I. care cu ordonantarea
semnat de consistorul reformat s fie inmnat Ghernesig,
ori Sibiu contelui consilier gub. Teleki Lszl pe lng
4. Dac se vor cere alte s spun Decani
pricinile neexpedierii acelor la timp au fost focul mare,
boala secretarului Rohrmann pi renitenta valah. 5. Replica ora-
sului in chestia valah procesul verbal a lui Szkely Gbor. 6.
intime pentru unii binevoitori pi partizani in cauza noastr
la guberniu. 7. Distributia muntilor in 1641, 1750 1757. 8. In
sfrsit deputatul s spun accentuat pretutindeni e publicul de
aici intre imprejurrile actuale se afl den Nchsten Grad
seines gnzlichen Verfallesc, pi dac nu i-se d ajutor, atunci
amenint mai mare pericol. Au slujba toti vtseii pi
vor face la fel pi salariati.

www.dacoromanica.ro
 167

Un Constantin din Maieru primeste in 21

o citafie si se prezinte deodati Lazar Sucoae in din cauza
unei incaerdri. la rspunde judelui c n'are ce s caute in fata
judedtoriei orasului, ci va merge la Nsud unde vin domni
din spre a > scaun ; dac cineva are
a face cu el, s vin acolo.
In 25 Klein din Sibiu magistratului c
aflnd el despre numirea contelui Kemny Lszl ca gubernator,
imediat a alergat la llyves (Ulias) spre a-1 felicita pi a-1 informa
diverse chestii, maicuseam in cea valahl Excel. Sa a zis
insolenfa Valalzilor a ajuns la culme pi pretinde ca neamnat s
se statueze un exemplug. Mai apoi Klein c ar trebui cerut
interventia secretarului gub. Bruckenthal spre scopul de a fi so-
mati prefectii din Solnoc Dobca s prind pi intemniteze
pe corifeii valahi.
act din 27 lul. se vorbeste mult despre certele de
hotar Maramuresenii, e trimis din o deputatie ca
si caute contact prefectul pi cu generalul Bar-
kotzi spre a informa pi pe acestia despre turburrile pi agitatiile
din districtul nsudean.
Guberniul it in 28 magistratului c desi cele 23
comune valahe cerbicia ar fi indicate misuri
mai drastice ele, re.spect la Mai. Sale ca
nu se aplice fafd cu Valalzii suplicanfi; apa magistratul
si inc'odat linistirea domolirea districtului pi nu
detin pe Macavei. Apoi adune documentele rspund
la acuzele inaintate de Valahi la curte.
Ordinul gubernial in original era :
Sacrae Caes. Nomine ! Prudentes etc. Incrernentum !
Kgymtek informatiojbl rtyk, hogy a Districtussokbeli 23 olh falusi
Lakosok a Mgtushoz tartoz Subordinatiot mg be nem akarnk venni,
mindenekben engedetlensggel viseltetnnek, Ambr a RGubernium ezen
dologban kivnn a Subordination, mely nlkl az administratio meg nem lhat,
ha szp szervel nem lehetne, kemnyebb s kedvetlen modokkal is helyre
hozni, mindazonltal Asszonyunk Kglmtekkel is kglrnes Res-
criptumban parancsoltatvn, hogy erszak az instans Olahokon ne ttessk,
arra val nzve jobbnak tallta a RGubernium hogy ezen itten accludlt
rentalis levelnk ltal le csendesithsiket s a subordinatiora valo viszszat-
rittethetseket mg egyszer mukba venni, mint sem hogy Makave el fogatta-

www.dacoromanica.ro
168

tst parantsolni, s az alatt a dologrol a Fsges Udvartis in antecessum

formalni. Ezt pedig cselekszi a nem tsak az emlitett lmes Res-
criptusra nzve, melynek tenora klmbenis e szernt nem magyarztathatik,
hanem hogy az alatt kglmetek is az Olhsgnak panaszirol maga genuina s
specifica Informatiojokat el kszithessk s a Gubmnak Felsghez val fel
kldse vget bkldhessk. Mert mbr engedgyen is a az
hozott ratioknak, mindazonltal szksges stt committaltatik is, bogy minl
hamarbb azon elhnyodot irsokat keressk s az parantsolt informatiot
elkszitvn be kldjk, hogy a RObum is vvn, azt e6 Fsgnek fel kldhesse.
Tovbb rtjk kgytek itten ben Deputatusstol, hogy Klein Daniel
jssok Inspectornak tttetett, melyetis approbalunk, tsak mr maga
telessgt telyesittse sfolytossa. Cibinij 28 Iulij 1758. Emericus C. de Beth
Praes. ; Samuel de Bruckenthal, secret.
La acest ordin era anexat o scrisoare de avertizare
Romnii districtuali, in care guberniul nu asculte
de un Oran prost ca Macavei, care de geaba, ci s dea
ascultare magistratului s presteze ce acesta cere. Dac magis-
tratul va pretinde ceva ilegal, Romnii se pot plnge li se va
face dreptate. Altminteri se pot atepta la grea pedeaps din partea
Maiestgfii Sale.
Aceasta scrisoare mustrgtoare in limba sun
Copia Patentalium in 23-bis Pagis Dstrictu Bisztricziensi existentibus
et commorantibus Valachis expeditarum d. d. Cibinij 28 Julij P. T.
kedvetlen rti a Reg. Oubum a Beszterczei Mgtus Informatiojbl hogy ti
mind az e Felsge Kgmes Rezolutioit mind pedig a Gubernium sok rendbeli
ordinatioit meg vetvn kztetek lev6 egy kznsges paraszt embernek ugy
mint Mackodon commoralo Makav Olhnak szavt fogadgytok, s
annak ingerlseinek engedvn magatokat a fellyebb irt Mgtushoz mindenekben
nagy engedetlensggel viselitek. Minthogy pedig a Mgtusnak parantsolattya
vagyon, hogy tlletek semmit egyebet ne kivnnyon, semmivel ne terhellyen
hanem tsak a mivel tartoztok, s vghez vinni ktelessgtekbe ; s ugy is
remnlyk hogy az emlitett Mgtus magt az nki engedett
ritsshoz tartvn azon kivl, nem lpik ; hanem kivnnya azt praes-
taltatni, a mivel igazsg szerint a Cuantumon kivl is tartoztok ; Annak okrt
mg egyszer per praesentes authoritate Nostra serio monealtattok, hogy
a fellyebb emlitett Makav hiteget szavainak halgatoi ne legyetek,
talan biztatsnak ne hidgyetek, hanen halgassatok a Mgtl s a Subordinatiot
mg tartvan a mivel tartoztak praestallytok s vigytek vghez ; mert
lmben tudjtok meg, hogy Felsge kemny animadversioja minden
zonyal rtok el fog kvetkezni ; hogyha pedig a Mgtus is remnysgnk
fog az ordinationl fellyebb tteket terhelni kivnni, szabad lszen a ki-
rllyi folyamodni s igazsg ttetik.

www.dacoromanica.ro
 169

Este semnificativA scrisoarea din 8 August de

cretarul Bruckenthal magistratului, in care acela exprim
dejdea cd la interventia sa Valahii in scurt timp vor fi la
ascultare (Nach meinem wenigen Eingehen habe ich mich
mhet die Sache der Wallachen so einzuleiten, dasz ich in
niger Zeit ihre Rckkehr zum Gehorsam hoffe).
Pentru de a satisface poruncii guberniului, magistratul in 14
August expediazA pe senatorii Georg Gunesch pi Decani,
precum pi pe secretarul loh. Bressler in satele districtului valah,
spre a din cu tratative, dojane amenintAri a-le
publica sAtenilor ordinul gubernial privitor la neascultarea
Tot in acesta pi spre a asista la actiunea
acelei delegatii orsenesti, la cererea magistratului bistritan fibi-
Ladislau Mara din comitatul pe functionarii
Erdly Gyrgy pi Orban Lszl. In locul acestui din urm
in comisie Nemes Pter.
In cu aceste delegatii mai e de amintit in 25 Aug.
guberniul din nou pe magistrat in fine la
plAnsorile duse la curte, trateze pe Valahii
vidicani cu moderafie pi nu-i lucruri
mai prin ceeace i mai mult. acel ordin:
Sacrae etc. Nomine ! Prudentes etc. Incrementurn! Kgymetek distric-
tussabeli Olhsg, els6ben Flsgnek feladott s per consequens kgtekkel
panaszszira mg eddig semmi vlaszszat nem vvn a Fsges Udvar,
annak admaturatioja ujjobban rkezett Kegylmes Rescriptumbanis urgeltatik,
arra val nzve per praesentes iterato et serio comittltatik hogy emlitett
vlaszszt minl hamarbb elkszitsk a Reg. Gubnak ed Felsghez valo fel-
kldse vget submitllyk. Az pedig szevere interdicltatik hogy a Dis-
triktusokbeli Olhsggal csendesen bnnyanak s ami ez eltt szoksban nem
volt, ollyas 's aggraviummal ket ne illesse, ne hogy jobbanis irri-
tltassanak; hanem inkbb minden uton modon legjenek hogj szp szerivel
lecsendesedgyenek, s csendessgbe legjenek. Secus etc. Cibinij 25 Mens.
Aug. 1758. Ladislaus Corn. Teleki, Interim. Praeses. B. David Henter,
Samuel de Brukenthal
Cum afla de bine magistratul se conformeze ordinelor
guberniale, se poate vedea din hotrirea adus in din 26
Aug. in care se zice: se incasseze in districtul valah contri-
butia la dobAnzile ce are de pltit or*l, iar la caz de refuz die
und Ungehorsamen zu deren Praestirung mit Arest

www.dacoromanica.ro
170

gezwungen werden sollen. De parte pe Valahii din Snti-

oana, dupce ei rfuesc impozitul de de cap, in 9 Septemvrie
ii dispenzeaz de plata dijmei dup porci de munca de
la economia oraului.
Delegatii oraului trimisi in 14 Aug. in districtul romnesc,
convenind cu comisarii din Dobca, vizitele prin sate
in Mocod unde erau prezenti Mititenii. Conform raportului
din 18 Septernvrie, Valahii din aceste sate declarar c ei au ales
deja 6 persoane, cari au piece la Sibiu la guberniu, la
toarcerea acelora nu vor presta dect servitium regiuma ; dac
rezolvarea din Sibiu nu le va fi pe plac vor apela din nou la
Publicului nu-i presteaz nimic. Apoi puser 2 pe
mas strignd in gura mare: interzicem mai mergeti in
alte sate in chestia aceasta. In Zagra, unde se adunar satele
Poieni, Suplai, Gureni, li-se ceti ordinul gub., rspunser
ca Mocodenii Mititenii, la intrebarea de ce nu pltesc
gostina, prin gura lui Alexa Andrechi din rspunser:
c muntii sunt ai privilegiile despre aceasta le au in
ramure. In 12 Sept. cptar rspuns in Salva unde erau
fat cei din Bichigiu, Telci, Hordo ; dar acetia se obligar
se e pmnt la Saliter Siederei. In 13 in
sud rspuns ca in Salva ; s'au purtat cu deiben Worten
Todor Putilean Vasile Matei. In Rbrisoara vorbir foarte frech
Lazar Simion Mihalca ; rspuns cu adausul c din ve-
chime au avut conexiuni cu Maramureenii. Tot rspunser
ad Rebrenii. In Feldru, unde fuseser Vrrenii chemati ins nu
se prezentar, li-se ceti stenilor ordinul ; primir tot acel rspuns.
Nimigean zise cd advocatul chestia aceasta e
Balya Mihai din Maramures. Sosind Vrrenii mai trziu,
rspuns. In 15 in Maieru, unde erau Sngeorzenii, rs-
puns. In Rodna dela Valahi acelai rspuns ; Maghiarii Saii
se supun ordinelor magistratului. In cei din Le, chemati
la Rodna, se prezentara persoan judelui a lui Vasile a George
Glan declarar c tin cu celelalte sate, ce vor presta aceste,
vor presta ei, cci au jurat. In 17 in tot aa:
jurat impreun, tinem ori ce va da Dumnezeu.
Inspectorul depertinentei Georg Gunesch in 20 Sept. mai

www.dacoromanica.ro
 171

face magistratului un raport separat in care spune acestea: A

blicat ordinul gubernial in districtul valah, c adica, aceast
s asculte de mgistrati i s plteasc impozitele
bnzile. au fost ceva mai (hflich) dect mai
au oferit i ceva hran deputatilor.
in cerbicia (halsstarrige meinung) declarar c nu vor plti
dect numai contributia regeasc, dac guberniul nu le satis-
face cererilor, din nou vor apela la curte; iar nici aci nu
vor afla sprijin, atunci 41 vor un alt
In 23 Sept. vine la Bistrita baronul losika Imre i cere s-i
oraul dobanzile capitalului imprumutat mai de mult.
l-se rspunde ch din cauza districtului valah neasculttor re-
voltant oraul e sisteze s amn plat/ cnd
baronul roag i-se dea in contul datoriei cel putin 100 galbeni,
magistratul ii sum, dar numai dupce Josika pro-
mite ch in curnd va mai imprumuta 20-30.000 R.
i privitor la va interveni favoarea la
prietenul sOu intim Exc. Sa cancelarul Gabriel Bethlen.
Tot in 23 Sept. hotrete magistratul ca dinteun sat valah
s se rechizitioneze care pentru transportul vinului la din
Rodna ; apoi la caz Valahii din Nufalu (Grossendorf)
vor denega plata dijmei, aceasta fie scoas cu forta.
In 5 Octomvrie se prezint in fata magistratului cancelaritii
comitatensi Belnyesi Samuel Szeki Istvn cu plnsoare din
partea contelui Adam Teleki ch un anume Natu Chifor din Poieni,
in anul in care a fost jude, a chinuit pe un iobag al contelui, iar
cnd acei au mers in sat fac inchizitie, Chifor a
fugit. In urmare magistratul crainicului Oniga Silvestru
steanului Demian Cosma din Poieni dea toat silinta s
prind pe Chifor, cci altminteri vor plti de 200
mai ales c Chifor n'a dat socoat despre banii incasati de el
ca jude. Atunci numitii cancelariti magistratului ch
Cosma ocrise pe magistrat zicnd ch nu dreptul ju-
dec injust, ca cnd n'ar avea Dar magistratul
zerv pe mai trziu pedepsirea lui Cosma, ca s nu-1 impiedece
la autarea lui Chifor.
Urmeaz acum o hotarke a Romnilor clistrictuali, care era

www.dacoromanica.ro
172

aibe grave consecvente pentru Sasii orseni. Locuitorii satelor

rsvrtite, de Macavei a Fiord din Mocod dar maicuseam
de Cute Nimigeanul din care de acum incepe
figureze tot mai mult ca pi autor intelectual al
pornite impotriva Sopi asupritori luar decizia sO nu se
mai supun forurilor judecAtoresti bistritene, ci sO-pi aplaneze
sine chestiile litigioase. Astf :
In 10 Octomvrie raporteazA judele Sandu a Nacului din Nd-
cteva zile loan a Popii din Telciu, Bucsa
Eremei din Mocod, Nimigean (Cute) din Feldru Pintelie
Petra) din Hordou au venit in la Luca German au
jurat acolo pe 4 sdteni, ca o repartitie pe tot satul, ca fie-
care cap de familie s dea cte o moned de 17 cr. pentru aco-
perirea spezelor procesului cu orasul. Tot acei patru oameni dis-
trictuali au dat apoi porunc in satul, cf de acum
nu mai mearg oamenii cu nici o la magistrat ori la alt
judecat instituit de districtul valah, ci totul se
ceased de bdtrdnii o nu va fi
mit sentinta, atunci din 2 ori 3 sate invecinate sd fie
2 cari sp cerceteze pi mai bine cauza s aduc
sentint. In cas cineva n'ar fi nici cu sen-
atunci se convoace satul sentinfa acestuia s
Nimeni nu mai cuteze a urma unui signet
din oras. va veni vr'un slobodnic s-1 lege pe cineva
atunci stenii s nu-1 lase lot satul se Chifor Drgan
din Zagra la fel, cu adaosul porunca privitor la
calf in sat deriv dela Balya Mihly din Maramures. Grigore
Cosbuc din Hordou cele zise de judele din Nsud.
Ignat a Popii din Rebrisoara spune patru districtuali
au fost pi in satul au jurat 7 steni, cari adune dela fie-
care pereche cAstorit cte un ban de 17 cr. pentru acoperirea
spezelor procesuale, cineva va avea vr'o plAnsoare, s nu
cuteze a o duce in oras, ci s'o in Nsud la Ion Mihoc,
acesta va la Mocod Zagra, Macavei va da apoi
ordin cd unde s se rezolve cineva ar fi legat pentru
neascultare pi dus la oras, atunci stenii local lui s pun mna
pe cel dinti care veni in district, fie un comisar fie chiar

www.dacoromanica.ro
 primarul, s-1 aresteze pi s nu-I libereze, nu va fi lsat
liber steanul legat pi transportat.
In 11 Oct. sunt desemnati de magistrat in calitate de
juzi in satele romneti, cu exceptia celor din Leu Rodna ur-
mtorii :
Dumitru Vasie, Mocod; Vasile Mititei; Tnase Basota,
Ion Drgan, Zagra ; Varga, Poieni ; Costan Miron,
; lacob Fetea, Suplai ; Nicolae Dmian, Bichigiu; Ion Scu-
turici, Telciu ; Doroftei Sngeorzan, Hordou ; Ion a lui Ignat Tmas,
Salva ; Sandu Nacului, Nsud ; Nechita Cotului, Rebrisoara ;
Dobasul, Rebra mare ; Dumitru Savu, Vrarea ; Ion a
Feldru ; Grigore Durchoi, Ilva ; Varvari, Sngeorz; Isip
Morar, Maieru ; Florea Timochi, Sntioana; Tnase Bota,
Comisarul suprem provincial Paul scrie in 12 Oct.
magistratului c acesta nu incasseaz contributii din districtul
valah pe motiv districtul ar fi in renitent. Conform informa-
primite acea s'a iscat numai in urma altor pre-
separate exagerate ale orasului, cari stau in contrazicere cu
ordinele ; magistratul va putea scuza negligenta.
AvertizeazA pe functionarii orseneti s ia toate msurile nece-
sare pentru incassarea drilor. Chiar in aceiap zi ia magistratul o
care dovedeste temeinicia observrii comisarului Bogathi.
Adic lundu-se la desbatere intrebarea cd ce cantitate de cereale
ar fi s dea fiecare contribuabil districtual perceptorilor comi-
sarilor confruntatori, cnd acetia fac repartitiile de contributii,
gistratul in baza unui silogism pronunt urmtoarea deci-
ziune ipocrit: Deoarece satele valahe din munti presteazA
mai grea pi istovitoare, cele ssesti produc un cvant niai mare
de cereale ; in consecint fiecare sat ssesc va avea de dat amin-
titilor functionari cte 25, iar cel valah cte 30 cubulil) de
reale. Minunat logic pi dreptate.
In 16 pi 17 Oct. primeste magistratul diverse plnsori. Astfel
un sublocotenent din regimentul Gyulai, care stetea in garnizoan
in Bistrita, anunt valahil din Rebrioara au amenintat cu moarte
pe soldatii cari asist la incassarea contributiilor restante. Comi-
trimisi la incassri raporteazA cd satele romnesti nu voesc
nicidecum s plteasc contributii. Tezauratul reg. ora-
') Un cubul = 4 ferdele.

www.dacoromanica.ro
 ci muntii odnd vitele aleargi teritorul
minelor cauznd mari pagube erarului. Magistratul trimite pe
natorul Decani pe secretarul Saal in district s pri-
vitoare la cordonul de la granit, pentru mondirele pli-
Valahii vor refuza intrttinerea ori echivalentul
bani fie fortati la aceasta.
bistriteni, cum se amintise la alt pe lingo
altele erau acum extrem de ingrijafi speriati la vestile despre
o eventualA invazie a Ttardor I). Se luau mAsuri de apArare pe
linia; se apela la vidicani ca sd bund
infelegere Sasii, primejdia remand ; de parte
gistratului nu-i convenea ad pe Valahl Era
mare dilemA, mai ales din Sibiu nu somatiile ame-
la adresa senatului si din fundul
tului &rile restante.
In 30 Oct. guberniul se adreseazA prefectului din
mitatul Solnocul interior ca in cauza Valahilor renitenti din vidicul
Bistritii din nou trimit la fata locului doi cari vor
avea convoace in fiecare sat pe primar pe 2-3 pi
avertizeze in tot felul, amenintndu-i cu pedepse. le ce-
teasci de repetite ori patentag gubernialA: cum ei in
cerbicie, nu respecteazA ordinele preanalte, se opun ca de curnd
in Mocod chiar executiei militare, ameninji cu moarte.
li-se spun ci pe neascultare vor refuza plata
drilor, atunci vor pedepsi(i cu ci cu moarte.
Tot in sensul acesta scrie gubernatorul Kemny magistratului,
care bombardat din toate laturile magi pe prefectul din
Dej si amn pentru ctva timp expediarea celor doi
pini cnd vor sosi dela hotare mai linistitoare despre Mari.
Nu-i poate pe Bistriteni nici secretarul gub. Bru-
ckenthal cu scrisoarea sa din 3 Noemvrie care altele
cearci asigure chestia se va sfrsi bine pentru ei.
(In der vallachischen Sache gehet es endlich wie es ich
hoffe guten Erfolg(). Frica de Mari de Valahi, zi
noapte. Sunt spioni in toate laturile spre a iscodi
1) V. in Valea de V. in Anuarul Inst. de ist.
1825.

www.dacoromanica.ro
aduce sigure, se inmagazineaz cereale sunt nimiti
mercenari se cere ajutor dela comitatele vecine. Se ingrozesc
orsenii cnd la lui din plieii valahi
refuz mai fac paz la granite, la de pe Dieci
Pnasuri la pasul Bargului. Comisarii sasi din depertinent
sunt indrumati ad trateze (mit pe
Valahi s le reaminteasc promisiunea c vor aduce lemne la
fortificatiile orasului conform privilegiilor acestuiac. Comisarului
Georg Werner i-se ordon s piece la Rodna pi transporteze
la oficiul de din pe paznicul sngeorzan arestat,
iar li-se distribue pne gratuit; totodat se cer-
ceteze chestia Todt, care a incassat pe nedreptul
pentru tricezimator.
In sfrsit ctre lui Noemvrie oh se mai cal-
meze frica de pgni, Bistritenii iari pot continua s-si vad
de nevoile interne. Magistratul primeste in 13 Nov. o nou
lung scrisoare dela guberniu in care acesta probeazh s cnte pe
alte coarde. Gubernatorul Kemeny cancelarul Henter dau
presie ingrijorkii guberniului din cauza strii incordate dintre
gistrat districtul valah. Acesta neintrerupt se tngue c pe dea-
supra drilor regesti, mai este agravatc multe alte impozite,
iar la plnsorile districtualilor magistratul c nu rspunde
ci pe mandatarii acelor, dnd astfel nastere la o
mare confuzie privitoare la situatia Valahilor vidicani, cari se de-
dau la nesupunere revolt. Magistratul trebue s
documentele ce de iobagi a Valahilor districtuali,
numai s'ar curma nesiguranta opozitia. Aceasta ar fi sh
se fach in luna Februarie a anului viitor, iar pentru de-a
evita plnsoarea Valahilor ei nu sunt ascultati, trimit ei
la acel termin deputati priceputi cari deasemenea sh aduc
sine documentele pe cari le au. Numai va putea guberniul
judeca toak dreptatea.
Conform ordinului gubernial dela 30 Oct. din comitatul
vecinat sunt trimii doi cari delegatii
sului vor avea constate in ce mod au procedat Mocodenii cu
executorii militari de dare, vor avea le ceteasa i explice
Valahilor patentag gubernial. Despre isprava delegatilor rapor-

www.dacoromanica.ro
 deputatii orapului, senatorul Samuel Keller praabul
Daniel urmAtoarele:
In 25 Noemvrie 1758 venind la Mocod delegatii provinciali
Csiks Pl i Ferencz ca publice ordinul guberniului,
in prezenta Valahilor vidicani, de a svri publicarea Buzs
a a numele unor steti,
din Feldru, care a fost in Viena, l-a impiedecat zicnd :
1. nu le insemne numele pn'ce nu vor spune spre ce scop
treab de numele oamenilor i de ce le cci pn
atunci nu-i vor spune numele. La aceasta Buzs sculndu-se dela
mas zise: Eu voiesc implinesc ordinul guberniului, deci dac
D-voastre impiedecati pi nu v spuneti numele, momentan plec
raportez guberniului. ei pi auzind aceasta, i-au spus
numele, i consemnndu-i Buzs c de unde cine e prezent, se
publia apoi tare in fata ordinul guberniului. Atunci ei prin
marele advocat Cute din Feldru protestnd in mod so-
lemn rAspunser, c cnd chestia nu se va in
mod legal in Viena, atunci, de contribufia regeasc,
nimic presteazd. Anume refuz urmtoarele: 2. Plata intereselor
dup datoria oraului i vidicului; 3. Dijrna; 4. Plata taxei pe
munti; 5. varului ars, pe sama orwlui, in Rodna; 6.
ratul lemnelor necesare la cldirile oraului; 7. Provederea
turei, ori in locul ei; un cuvnt cu exceptia contributiei
regeti ref uz toate ordinele pi dispozitiile. Protesteaz apoi solemn,
in chestia celor aci,magistratul sa delege pe cineva
mearg la ei, cci dac ii se va cuiva vr'o nenorocire,
ei nu vor purta vin. Cu exceptia contributiei regeti numai singur
aceea au promis, c la caz dac s'ar strica zidul din jurul oraului
Bistrita, pentru repararea acestuia vor da ajutor pentru bani; dar
fr plat nici aceasta n'o fac. Sunt mai bine gata
cu regelui cu arma, sd presteze cele prestate acum,
ei acest vidic stint mai vechi cu 300 de ani.
8. Cnd din ordinul guberniului ctiva dintre ei au fost detinuti
in Dej, cnd au fost liberati pe garantia vidicanilor,
se obligaserA la ascultare cuviincioase fat magistratul,
pi acest oblilgament insemnar i scrisoare de gaj. Amin-
tindu-le acum deputatii acea scrisoare, ei strigar tare c scrisoarea
e i ei nu s'au indatorat la apa ceva. 9. Dap multe vorbe
rostite in mod necuviincios pi slbatic unii dintre ei, dar mai ales
$tefan Cute din Macavei a Popii din Mocod, Costan a
Popii Irimie Bodiu au tare ziand, c ei cu aceasta
nu ci din nou merg la Viena ; Cute cu gur
mare strigind, ii pe vidicani dac dau vidicanii bani de
cheltuialA pentru acel drum. La aceasta multi zicnd :

www.dacoromanica.ro
 177

da, vor contribui chiar mii 10. Dup ce s'a fcut

publicarea i ei au pentru ce scop au fost trimii la ei
acei delegati, chiar atunci dovedit nesupunerea prin faptul,
c pentru numai de o or n'au voit dea delegatilor
pentru bani fn ovs pe sama cailor. Despre aceasta a raportat
argatul orenesc Gabor, care stetea lng cai. Samuel Keller, se-
nator; Daniel aitsch.
La repetitele somatii primite dela guberniu, magistratul Bis-
tritii incepe s-i adune ordoneze documentele privitoare la
privilegiile ce le-ar avea fat cu Valahii districtuali spre a dovedi
c acetia ar fi datori presteze orenilor tot felul de munc,
s lucreze la reparatiile zidurilor oraului, si furnizeze lemne de
cldit pentru casele orenilor a. E nevoit s'o fac aceasta mai
ales din motivul Rominii notri acum neincetat ridia acuze
nou impotriva Sailor acuze inaintate guberniului sau
in scris sau prin delegati trimii anume spre acest scop la Sibiu.
Una dintre acele ii se trimite magistratului 7 Decemvrie prin
prefectul din Dej, cu somatia si rspund imediat la acuzele ridi-
cate de vidicani. Mereu incoltit, senatul orenesc aproape din
fiecare trimite rapoarte informatii - se'ntelege, tenden-
tioase - guberniului, gubernatorului, secretarului Bruckenthal
altor patroni ai si, maicuseam dupce in 13 Dec. Ion Margitanul
din Zagra c porunca lui Macavei iar4 se in
districtul valah dela fiecare cas cte un ban de 7 cr.
unei noud la Viena. Mai mult, magistratul consternat
in 20 Dec. dela judele Sandu din Nsud, Dumineca
cut s'a cetit in fata bisericii o scrisoare adusi din Sibiu de
Ion a Floroaii, in care ar sta c, cu exceptia drii regeti, stenii
districtuali n'ar mai avea s presteze nimic, nici prcAlabului pentru
intretinerea slobodnicilor, nici altcuiva vr'un ban.

12

www.dacoromanica.ro
 Comunicri
losif Naghiu: Mruntisuri cultural-istorice nsudene
I. Colaboratori la ziarul Traianu (1869 -1870).
Ziarul Traianuc a cgrui conduator spiritual era Bogdan-Petri-
ceicu incepe SS apar la 16 Aprilie 1869. Bogdan-
Duic, il numeste un cuib daco-romn (Hyperion, 1933,
An. II, p. 67). Caracterizarea rposatului academician e foarte
trivit, avea colaboratori din toate regiunile locuite de
ca Miron Pompiliu, I. Lapedatu. S. Florian etc., cari
publicau alte poezii populare din Maramures, Crisana,
Bucovina etc.
La acest ziar au colaborat intelectuali din regiunea
Nsudului. Doi invttori: Domide Soroboteanu public
poporane de pe Valea Rodnei, in Nordici ai Transilvaniell)
Primele poezii nsudene apar 27 lunie 1869 (An. I, Nr.
26, p. 104). Sunt poezii De exemplu:
Mndru-i codru 'nfrunzit,
Mie-mi pare negrit
cu urt !
codru
Mie-mi pare uscat
Dac tresc cu ;

De urt, mnca-l-ar para,

ca ceara.
De urt, mnca-l-ar focu
Gilbenit-am ca socu!
1) Neurmrind scopuri filologice, transcriem cu ortografia de azi.

www.dacoromanica.ro
 codru
SupAratu-s de nu-i modru.
Cucul mierla zice,
Taci inim, nu mai
cu nu-i
Ca o a deselor locuitorii din regiunea
Nsudului 5i cei de peste , e faptul c gsim o poezie
astfel:
Sub roata Humorului
Arde para focului.
In 27 lulie, 1869 (Nr. 28, p. 112) gsim popular
nsudene culese tot de invttorii amintiti. intre acestea gsim
dou poezii, cari vorbesc despre raporturile cu Moldova.
1. apt lint
Trece-mA'n strin,
De treci
nu
CO n'ai bani nob
Nid fete ca cnte
Nici copii colinde.

3. de boer
Vin cu badea la Ardeal
Ardeal e mare bine
Cine merge, nu mai vine,
cine-i de cne.

poezie, ar fi susceptibil de interpretri mult mai

mantice, incepe astfel :
Peste Nistru, peste Prut,
Murgul n'a beut.
Partea ultim a acestei colectii se public in 9 August, 1869
(Nr. 44, p. 174-175).
In 27 Noemvrie, 1869 (Nr. 85, p. 344), tot folkloristii amin-
titi public oDoine de pe Valea Rodneic.
In 1870, pe lng cei pomeniti, mai public poezii populare
un alt grnicer nsudean. O. Longin, profesorul A. P.
Alexi dela liceul din Nsud public o nuvel istoria referi-
toare la revolutia din 1848, (An. H, p. 55, 103, 186). Regret c
la Biblioteca Universittii din Cluj, n'am gsit 5i colectia ziarului
12'

www.dacoromanica.ro
 pe 1870, aa pentru ail nu pot deck
mai putin precise deck pentru anul 1869, din care se
gseste colectia complet.
II. Vasile Alexandri felicitat de Ndsudeni. In Observatoriul
1878 (An. I, Nr. 49, p. 3-4 gsim o informatie interesant
ritoare la viata cultural a Nsudului de acum 6 decenii.
Vasile Alecsandri, fu premiat la concursul dela Monpellier,
organizat in luna Maiu, a anului 1878, pentru Cntecul gintei
latine. in acel an, apru in brosur textul romnesc
ducerea francez italian, cu titlul urmtor : B. Alexandri. Cn-
tulu gintei latine presentatu societatii limbelor romane de la Mont-
pellier pentru concursulu din Maiu 1878. Textu tomanescu
de traducerea francesa italiana. Ap'a trece, petrele temanu .-
Le chant de la race latine prsent la concurs des langues romanes
de Montpellier pour le concours de Mai 1878. Texte roumain suivi
de la traduction franaise et italienne, avec la manire de prononcer
a l'usage des jranais L'eau passe, les cailloux restent . 11 canto
della stirpe latina prezentato alla delle lingue romanze dt
Montpellier il concorso di Maggia 1878. rumano colla
traduzione italiana e francesse. L'acqua passa, le pietre rimangeno .
Brosura a fost tiprit la Roma, in Tipografia di Propaganda
are 8 p. Contine poeziei in cele 3 limbi mai
are 27 note explicative. Textul romnesc e publicat odat cu
ortografia francez.
Premierea lui Vasile Alexandri la Montpelier, a fost o mn-
drie pentru toti Romnii. La Nsud, acest eveniment a fost sr-
btorit in mod special, cum vedem in Observatoriul din 17/29
lunie 1878. Informatia e semnat de I. S. Sela.
In zilele de 2 3 lunie 1878, la Nsud s'a tinut prima
adunare general a Reuniunii invttorilor din fostul district al
Nsudului cu aceast ocazie, invttorii au srbtorit suc-
cesul lui Vasile Alexandri la concursul de la Montpellier.
In 2 lunie s'au prezentat cteva referate s'au discutat di-
verse probleme pedagogice s'a ca adunarea urmtoare
s se tin la Sngeorz.
In 3 lunie, s'a dat un banchet la hotelul Rahova. Dup ter-
minarea banchetului s'au toastat pentru Rege, pentru etc.

www.dacoromanica.ro
 181

Prof. Dr. P. Alexi, face istoria premierii lui V. Alexandri la

Montpellier arat importanta deosebit a acestui fapt. Propune
adunrii s trimit o telegram omagial Bardului dela Mircesci .
Se trimite urmtoarea telegram :
Lui V. Alexandri Gara Mircesci. Tie Barde alu natiunei
mane alu gentei latine, Tie carele ai cantatu cu doiosiia dorerile
suferintiele Romaniloru, ai eternisatu glorioasele fapte ale stra-
buniloru, ai inaltiatu prin maretiele si poternicele tale versuri
inviat'a vitejia romana, tie-ti aducem cu sentiment si mandria
natiunale sincerele nostre la distingerea
cunoscuta de societatea limbeloru romanice prin canteculu teu
blimu, canteculu gentei latine. Recunscerea geniului teu este
cunoscerea natiunei romane, elu ne-a storsu lacrime de bucuria,
elu ne inspira fala sperantia, elu este celu mai stralucitu tes-
timoniu culturale, cea mai frumsa serbatore natiunale pentru Ro-
manianea intrega, este primulu pasu maretiu la unirea tuturoru
fiiceloru latine corpu viu, la una munca nobila si la
piratiunea latina comuna, pentru a carei realisare se potemu si
noi respunde odat geniului gentei latine cu cuventele tale : Pre-
tene te-amu representatuc.
Telegrama a fost semnat de vre-o 80 de intelectuali.
Vasile Alexandri a rspuns astfel :
Dr. Alexi Naseudu. Salutare fratiesca tuturoru Romaniloru
subscris in depesia sum mandru de gratularile Multiumirile
mele sincere. Vasile Alexandri.

III. descriere a apelor rodnene. La 1800, apare la

Cluj, in Tip. Hochmeister Marton,fo lucrare 3 volume despre Ana-
liza apelor minerale din Tara Ardealului, scris in ungureste de me-
dicul Francisc Nyulas, fost profesor la Academia Medical din Cluj.
In volumul I el se in general cu problema analizei
apelor minerale. La sunt 3 tabele analitice despre ele-
mentele componente ale apelor minerale din Ardeal pi reproduce pi
instrumentele cu cari se fcea analiza. Volumul acesta, de 174
pagini, cred are mai mult o important pentru istoria medi-
cinei a balneologiei. In acest senz dl Marius Sturdza,
in inaugural a dsale. Azi rezultatele lui Nyulas sunt numai

www.dacoromanica.ro
182

date istorice. Pe la 1800 nu se cunostea radioctivitatea. Azi avem

date mult mai precise asupra constitutiei chimice a apelor mine-
rale, mai ales studiile dlui Athanasiu.
volumul 1, are mai mult o important pentru istoria
balneologiei, celelalte 2 volume, au o mare important pentru re-
giunea Nsudului. Volumul II, se intituleazA Analiza apelor
ruginoase din egiunea Rodnei (tiprit tot la Cluj, la M. Hoch-
meister, 1800, in 248 p.) Are ca motto : Praestat naturae voce
doceri, quam ingenio sua sapere. (Cicero). In introducere vorbeste
despre apele minerale din regiunea Rodnei, despre care se men-
tionase intr'o lucrare german.
La 1789 Haquet a fcut o excursie in Carpatii Orientali.
Din cauza unui conflict, de la Rmnicul Srat a trebuit s se
fugieze in Ardeal. A trecut prin pasul Oituz. A vizitat judetul
Trei Scaune, judetul Ciuc, a trecut prin Sf. Gheorghe, Praid,
ghin, Bistrita, lar prin pasul Brgului a trecut in Bucovina.
La 1791, a publicat o lucrare : Neueste physikalisch - po-
litische Reisen durch die Dacischen und Sarmatischen oder Nrd-
lichen Karpathen, 2-ter Theil. care in capitolul VII,
vorbeste despre insemntatea deosebit a apelor minerale din
giunea Rodnei.
Dup introducere, Descrierea regiunii Rodnei a
ei minerale (p. XVI). Descrierea aceasta o consider im-
portant deaceea cred potrivit s'o traduc. : Partea de Nord
din tara Ardealului, dup socoteala geografilor e la longitudinea
de latitudinea de 470 . Aceast regiune la rsrit e
vecin cu Bucovina, iar la nord cu Maramuresu. Se numeste
giunea Rodnei, dup orselul Rodna, care in trecut a fost
infloritor, miner comercial, iar acum e un sat fr podoabe.
Ruinele dovedesc azi mretia de odinioar a Rodnei, care incA
in secolul XI a fost orasul favorit al Regelui Ladislau. Dup dis-
trugerea ei de dtre Ttari, lucrurile mai valoroase au fost duse
in Bistrita, pe care Sasii incepeau deja edifice. Intreaga
regiune, dela Solnocul interior, dinspre apus spre
rsrit, sau mai bine zis dinspre sud spre nord, in Buco-
Despre o editie din 1890-91 a acestei opere. Vezi :
Din trecutul nostru. Tribuna, 1894, An. XI, Nr. 160.

www.dacoromanica.ro
 183

vina e desprtit in dou de o vale de 46.000 stnjini. Pe

vale e pasul Rodnei, prin care trec cltorii in Bucovina. E
celebru prin nvlirile lui Bathu-Chan, care in 1442, trecnd prin
acest pas cu o multime de Ttari, a distrus ambele tri
Lotimea e cam de 3 miluri. Valea aceasta are multe rami-
ficatiuni secundare. Formeaz hotarul dispre Bucovina, de unde
izvoreste Somesul mare. Intreaga regiune e pietroas are munti
uriasi, dealuri cu stnci prpstioase cu pduri cari se
pn spre Moldova, Bucovina, Ungaria. Aerul e
curat, aspru usor. Timpul se schimb repede. lama e lung.
Vara, rzboiul ceresc e mai inspimnttor dect cel pmntesc.
Locuitorii de ctiva maghiari germani sunt toti
Romni. vreme, erau oameni neciopliti certreti, dar de
30 ceva de ani de cnd au ajuns sub jurisdictiune militar se
disting prin moralul, hrnicia istetimea se deosebesc de
vecinii prin port. Pot fi considerati oglinda lor nemi-
litarizati.
Unii dintre locuitori au guse foarte mare in
privint e mai nenorocit sexul frumos dect brbatii. Se vede c
insusi natura inverseazA ordinea. Brbatii sunt mult mai frumosi
femeile. Numai rar vezi femei frumoase, din cauza
pe care multi medici le explia ca prevenite din aerul de munte,
altii presupun c se fac din cauza unor sruri.2)
Sunt convins c nu provin din aer, ci din anumite bacterii
din ap. In unele regiuni, cum e a Rodnei capt guse chiar
unele pasri acvatice. Locuitorii, dup experiente indelungate
au observat acest lucru, deaceea nu beau ap din unele
voare spre a se feri. Nu pot stabili ce e in ap acel ceva care
produce guse.
Constat ins c locuitorii se tem de izvoarele din vecin-
tatea mestecinilor. Nu ce e mesteacn
boal.
Mai departe, Doctorul Nyulas descrie felul de trai al
nului. Se mir cO se de putin. Descrie oarecum sur-
E vorba de Ungaria prin abuz de Ardeal.
2) Gos. Gautieri. De Struma Tyrolensium Carynthiorum, Styriorumque
Vindob. 1794; pag. 127 et seq.

www.dacoromanica.ro
184

prins faptul, et e foarte frig iarna i nu creste grul. Trece

apoi la exploatrile miniere.
Azi, spune Nyulas, se exploateaz numai fer alamt. Am-
bele industrii stau de ru, inat aproape nu renteaz. Mag-
nezia care stpneste dealul de deasupra izvorului mineral din
Anies, ne face st credem cd acolo vom gdsi mine de fer mai
bogate. Spturile adnci in munti precum i rmtsitele aruncate
in toate prtile, ne arat in mod ct de a trebuit
s fie aci extragerea Locuitorii pe baza traditiei, arat cu
mna locurile din cari Romanii au extras aur. In aceast privint
e important Runcu Bugnarului de lng Rodna, care se spune c
era cel mai bogat tezaur al Rodnei. Aniesul, care intre Rodna
i Maieru, din jos de apele dela Anies, se vars in Somes, are albia
plin de minerale.
Mai departe, Doctorul Nyulas, spune c in regiunea Rodnei
s'ar putea desvolta foarte mult industria aurului. Din nefericire,
exploatarea nu se face in mod rational, cu mijloacele tehnice ale
stiintei moderne. A vzut in multe prti cari splau aur.
Prin aceast exploatare primitiv se perde foarte mult. Dar
giunea pe lng aur fer, mai are granit, pirit alte bogtii.
Pe Ing acestea, Fridwalsky Mineralogia1) lui, aminteste
de care se Dealul Popii, in fata minelor din
Rodna. In min preoti tiati in piatr i de aceea dealul
din se numeste Dealul Popii.
Nyulas mai aminteste c s'ar putea numi Dealul Popii
de la alugrii dominecani cari au fost cndva pe ad. Fridwalski,
Boerhavet, Krekvisce Bruckman, spun cd odinioar, au dus din
Rodna in butoae mari pline cu pietrii scumpe. Lo-
cuitorii nu tiu nimic despre acest fapt. Nyulas se'ndoieste de ve-
racitatea celor spuse de Fridwalsky, fiindc dup prerea lui, la
Dealul Popii nu se gseste marmor. Cnd a fost la Rodna (in
ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea) a analizat cteva pietrii
albe, dar a vzut et sunt stalactite nu marmor alb cum afirm
Fridwalsky.
Una dintre cele mai mari ale regiunii Rodnei, o for-
Mineralogia Magni Principatus Transylvaniae. Clandiopoli, 1764, in
40, p. 149.

www.dacoromanica.ro
 185

rneaz apele minerale. In jurul muntelui Mgura, sunt nu mai

putin de 25 izvoare minerale. Cele mai importante : 1. Domb-

hat; 2. Sngeorz; 3. Valea Vinului; 4. Valea Ursului; 5. Rodna;

Anies; 7. Lng Maieru; 8. Ginisor; 9. ; 10. Valea
Trestii; 11. Dealu $tiopului, etc.
Dup studiul introductiv, in volumul II, se studiaz diver-
izvoare de ape minerale. La fiecare arat mai situatia
geograficl (descrie regiunea) pi trece la analiza chimic a apei
respective.
VolumulIII, se'ntituleaz: >Despre puterea
modul de a apele minerale din regiunea Rodnei.
E un volum de igien pi de balneoterapie, despre care ar putea
scrie urmasii lui Esculap. Ca un amnunt remarc faptul c de
multe ori vizitatorii aduceau diverse ape minerale (din Anies,
Rodna, etc.) la Sngeorz, o introducnd pietrii
pi apoi bae.
IV. Literatu a anuarelor dela liceul din -istoria
literaturii pedagogice romnepti, mai vechiu anuar este:
semnarea puselor invtturi, cari 31 de pcolari in
Normal a Natiei Romanesti din Pesta prin cursul de iarn dela
Constantin Diaconovici-Loga invttorul au pi acum la
publica examinare in luna lui Aprilie, in 24 de zile Anul 1809,
de prnz dela 9 pn la 12 ceasuri s'au artat. In Buda,
la Criasca Tipografie a Universittii Unguresti, in 40, 7 (pi
7-10) p. (La Dr. Andreiu Veress-Bibliografia romno-ungar.
Vol. II. Cartea Romneasc, 1931, in 173 p.)
In 1810, apare un alt anuar al aceleiasi redactat tot de
bntean - Constantin Diaconovici-Loga 1): Insem-
narea puselor care 30 de pcolari in Nor-
mal a natiei din Pesta, prin cursul de iarn au invtat .
In 1813 apare Artare despre starea acestor scholasticesti
instituturi ale natiei romnesti, Srbesti pi de Dimitrie
Tichindeal (Bianu-Hodos : Bibliografia Romneasa Veche. Vol. III,
Bucuresti 1912, p. 83).
Onisifor - Un bntean de acum 100 de ani: Const.
Diaconovici-Loga. (Timisoara) 1927, An. 11, Nr. 3, p. 6-9, Nr. 5
p. 36-38.

www.dacoromanica.ro
186

Titu Maiorescu, in Introducerea la Anuariul Gimnasiului

Internatului din lassi, pe anu scholasticu 1862-1863, spune cd
ar fi bine dac Ministerul lnstructiunii ar obliga pe directorii
de s tipreascd anuare.
La Nsud primul anuar, e pe anul 1866-1867, in
al 4-lea an dela intemeierea liceului. In anuare in afar de partea
oficiald, se publia diverse studii. Voiu mentiona in rndurile ur-
mtoare, studiile aprute in anuarele liceului din care for-
cea mai veche publicatie periodicd nsudean. Le-am
gsit la Muzeul Nsudului.
Dr. loan M. Lazaru, publia in latineste in romneste
Dissertatio de libero hominis arbitrio tam in se quam in relatione
ad gratiam divinam spectato (Disertatie despre liberul arbitriu al
omului considerat att in sine ct in relatiune ctre gratia divin)
in anuarele, pe anii 1869-1870 (p. 3-24), 1870-1871
(p. 3-40), 1871-1872 (p. 3-43), 1872-1873 (p. 1-26). Tot Dr.
loan M. Lazaru scrie in Anuarul pe 1871-1872 (p. 56-57) Bio-
grafia lui Teodor Dumbrav, in Anuarul pe 1872-1873 (p. 26-41)
biografia lui loan Ciorceriu.
In Anuarul pe 1873-74, Dr. Constantin Moisil scrie La
trecerea gimnaziului din in al doilea deceniu al existentei
sale. Scopul studiul (p. 5-22) biografiile profe-
sorilor Macedon Pop Dr. loan M. Lazaru.
In Anuarul pe 1874-75, Dr. Paul Tanco are un studiu
despre Unitatea sistemului solare (p. 3-18). In Anuarul pe
1875-76 tot Dr. Paul Tanco, are un studiu despre Pozitia
a planetelorc (p. 3-22). In Anuarul pe 1876-77,
profesor, publia un studiu pedagogic Consideratiuni pedagogico-
didactice asupra instructiunii disciplinelor matematice in gimnaziue
(p. 3-12).
In Anuarul pe 1877-78 Dr. Artenie Alexi scrie Istoria des-
voltrii ideilor cosmogonice geologicec p. (3-30).
In Anuarul pe 1879-80 Dr. Paul Tanco scrie Despre po-
zitiunea cosmia a pmntului in sistemul solar (p. 3-15).
Preotul Pletosu a scris Educatia instructia in
gimnaziul in Anuarele pe 1881-82 p. 3-25, 1882-83
Transcriu titlurile ortografia de azi.

www.dacoromanica.ro
 187

p. 3-47, 1883-84 p. 3-31. Tot el Concentratiunea in

secundarAnuarul pe 1885 86 p. 3-29.
In Anuarul pe 1886-87, Dr. Paul Tanco, are un studiu :
Desvoltarea elementar a cotientelor deosebit considerare a
progresiunii geometrice, dimpreun materialul de deprinderec
(p. 3-50). Tot in acest anuar (86-87) e un necrolog al dasca-
lului Cosma Anca.
Profesorul Dr. Arteniu Publiu Alexi public Anuarele pe
1887-88 1888-89 un studiu despre Importanta
teorologice Partea I. Insemntatea meteorologiei, desvoltarea isto-
ric foloasele ei, Anuarul pe 1887-88 p. 3-94 Partea II. Ele-
mentele meteorologiei. Instrumentele meteorologice instalarea
Indrumri la facerea de observatiuni calculri. (Anuarul pe
1888-89 p. 1-95.)
Anuarul din 1891-92, aduce necroloage: Origore Moisil
(p. 3-24 se public discursurile funebre) Wilhelm Beniamin
Hangea (p. 25); Anuarul din 1892 93, necrologul lui Maxim
Pop (p. 3-5). Profesorul loan Pecurariu, in Anuarul pe
1900-1901, biografiile profesorilor raposati: Octaviu Baritiu (p.
2-4) Ion (p. 5-9).
Anuarul din 1901-1902 public o parte din Istoria scoalelor
nsudene de Virgil (p. 3-44); loan Pecurariu publia
Cugetri asupra factorilor evolutiunii istorice a popoarelorc,
rostit ocazia serbrii din 11 Aprilie 1902
(p. 45 68). Tot in acel anuar, necrologul profesorului
Pompeiu (p. 70-72). In Anuarul pe 1902-1903, se
continu studiul lui Virgil despre Istoria nsu-
dene (p. 1-50), loan Pecurariu public: rostit
la serbarea de aniversare a liceului din tinut in 4 Oc-
tomvrie 1902 (p. 51-58). Anuarul pe 1903-1904 public ultimul
fragment din studiul Istoria scoalelor nsudene de Virgil
tropa, loan Pecurariu cuvntul funebru rostit la
mormntarea profesorului Leontin Drganu (p. 51-55). Tot loan
Pecurariu mai : Discurs rostit la serbarea din 4 Octomvrie

1903 a gimnaziului fundational din Nsud (p. 56-63). Tot acest

anuar (p. 46-50) are necrologul-biografie a profesorului Dr. loan
Mlaiu,

www.dacoromanica.ro
188

Anuarul pe 1906-1907 biografia-necrolog a lui Florian

Motoc, de loan Pecurariu (p. 4-6).
Anuarul pe 1908-1909, contine un studiu de Despre
frumos, capitol din o lucrare inedit de esteticA (p. 1-27) de
loan Pecurariu dou necroloage: lacob Pop (p. 29-31) Dr.
Emil Filipan (p. 32-35).
Dr. Nicolae Drganu, Anuarul pe 1909-1910 :
Principii cari ne-ar putea servi de baz la studiarea clasificarea
cuvintelor compuse (p. 1-19). Tot in acel anuar, Dr. Valeriu
Seni, o conferint Contele Szczeny (p. 20-29).
Anuarul pe 1910-1911 public: ocazional rostit
la serbarea din 4 Octomvrie 1910 p. 1-10. Anuarul pe
1911-12 aduce un studiu de dl Dr. N. Drganu : Sportul la cei
vechi intru ct a servit el de baz sportului modern (p. 1-29).
Vasile Bichigeanu public Anuarul pe 1912-1913 un
studiu despre Dante Alighieri (p. 1-21).
Anuarul pe 1913-1914 aprut in excelente conditii tehnice,
are ca parte neoficial Jubileul de 50 ani de existent a gimna-
ziului (1863-1913), in care se descriu serbrile se public
discursul lui loan (p. 3-6) al lui Dr. Nicolae Drganu
(p. 6-22). Anuarul pe 1914-15, publia o conferint a lui Vasile
Bichigeanu : Viata privat social a poporului grec in lumina
epopeelor homelice (p. 1-32).
Anuarul pe 1915-1916 publia 4 o :

1. loan Ciocan de loan Pecurariu (p. 5-17). 2. Kuncz Elek

(p. 19-21). 3. Episcopul Dr. Vasile Hossu (p. 23-25) (aceste
din dou din obligatie). 4. Andreiu Mazanek de loan Pecurariu
(p. 27-30). Conferinta se intituleazA : Pmntul omul. Carpatii
in istoria patriei noastre (p. 31-42) de loan Pecurariu.
Anuarul pe 1916-17 aduce dou necroloage: Dr. Paul Tanco
(p. 1-5), Scridon (p. 6-11).
In Anuarul pe 1922-23, Vasile Bichigeanu public : Istoricul
liceului (p. 1-12). Vasile Bichigean scrie in Anuarul pe 1923 -
1924 un studiu despre Caracteristica poporului elen a literaturii
sale importanta acesteia pentru literatura universal (p. 9-19).
Acest anuar aduce necrologul lui Ignat Seni (p. 3-8). Anuarul
pe 1924-25, aduce necrologul lui Emil Stefnuti (p. 1- 4).

www.dacoromanica.ro
 I

0 1926 sa desvelit Wsud George

Cosbuc. Anuarul pe 1925-26, publia toate discursurile tinute
la acea festivitate cultural. Cuvntarea de predare a bustului o
rosteste loan Pecurariu (p. 4-12), iar cuvntarea de primire Vasile
Bichigeanu (p. 12-17). Mai vorbesc: Ministrul I. (p. 18-20),
G. Bogdan-Duic, reprezentantul Academiei Romne (p. 20 22),
Liviu Rebrearm reprezentantul sodettii scriitorilor romni, Pro-
toereul Grigorie Pletosu, (p. 24-27) reprezentantul Episcopiei
ortodoxe a Vadului, Feleacului Clujului, Dr. Valeriu Seni in-
spector (p. 27-29), Romulus Rebreanu in numele studen-
tilor someseni (p. 29 30). Acest Anuar mai public conferinta
despre Cosbuc la liceul din Nsud raportul lui cu
tinut in seara acelei zile de Dr. Nic. Drganu (p. 33 112).
Anuarul pe 1928-29 are un articol omagial cu ocazia pen-
sionrii profesorului Alexandru Halit (p. 3 5). Bichigeanu
scrie: In excursie prin cu liceul G. Cosbuc din Nsud
(p. 51 62), iar Vasile Bichigeanu traduce in romneste capitolul
VI din Statul (Republica) lui Platon (p. 63-93).
Anuarul pe 1929-30, aduce necrologul profesorului loan
Pecurariu (p. 3-8). Anuarul pe 1931-32, publia un articol omagial
cu ocazia pensionrii profesorului Emil Domide (p. 5-9).
Anuarul pe 1932-33, aduce necrologul profesorului
Scridon (p. 1-13) un articol omagial cu ocazia pensionrii
profesorului Virgil (p. 17-21). Tot in acest anuar se
mai public: de absolvire ale fostilor elevi ai liceului
nostru (p. 23-51), in care se reproduc discursurile ocazionale
rostite de Dr. Leon Scridon senior Vasile Bichigeanu.
Anuarul pe 1934-35, aduce necrologul Protoereului Grigore
Pletosu (p. 5-9), un articol omagial cu ocazia pensionrii profe-
sorului Teodor (p. 13-16) a trei promotik
(1910, 1915, 1924). Anuarul pe 1935-36 aduce necroloagele
fostilor profesori Dr. Valeriu Seni (p. 5-9) Emil Domide (p.
13-18) Note de cltorie cu ocazia excursiei celei mari, care
s'a fcut Mire zilele 14-25 ale lunei lulie, anul 1936 de elevul
Al. Husar.

www.dacoromanica.ro
 . Calendare. Cd vechiu calendar a
la 1733 in Brasov, alatuit de Dasalul Petru loanul de la Brasovl).
Acest calendar continea numai date calendaristice. Primul calendar
in care gsim pi prti literare, apare in 1785, la Iasi, tiprit cu
litere rusesti. Dl Puscariu presupune c e alatuit dup un model
rusesc. E ilustrat de ereii Mihail (si) Policarp Strilbitckig.
Prin marea rspandire pe care o au calendarele au rol im-
portant in istoria literaturii. In fiecare an, aduc diverse noutti,
literare, istorice pedagogice pi sfaturi practice.
In Nsud s'au fcut 2 incercri de a se tipri calendare.
Autorii voiau s tipreasc ct mai multe calendare (in ct mai
multi ani) dar din nefericire au esuat dup tiprirea
primului calendar, apa c in avem in total 2 calendare, pe
cari le voiu prezenta in ordine cronologia.
Primul calendar nsudean apare la 1868. Se intituleaz: Ca-
lendariu pedagogicu pe anula 1868. Compusu pentru
educatori barbati de scola, de Redactiunea Magazinului
padagogicui. Anal L (Bistri(a, tip. I. E.
Cine a redactat calendarul ? Dup cum se india in titlu,
l-au redactat conduatorii revistei Magazinu Pedagogicu, adic
Vasile Petri, Maxim Pop pi Cosma Anca. Magazinu Pedagogicuc
a incept apar in 1867. La sfrsitul anului s'a hotrt ca in
fiecare an s se tipreascd pi calendare pedagogice. N'a aprut
dect un singur calendar (1868). La inceputul anului 1868 Vasile
Petri se retrage dela conducerea revistei care mai apare pn in 1869.
Calendarul pe 1868, are 68 p. Are 2 prti : una calendatis-
pi una literar-pedagogicd. Partea calendaristicd cuprinde : Ge-
nealogia familiei Domnitoare, Paschalia, Srbtorile, Posturile,
diile, Data inceperii anotimpurilor, Semnele Lunei, etc. Tot la
aceast parte, consider pi Trgurile de tarp, cari sunt puse dup
partea literar. E interesant de remarcat c se mentioneaz pi
teva trguri din Vechiul Regat : Brdiceni, Cmpu-Lung, Cpreni,
Caracal, Rmnic, Rureni, etc. De ce se mentioneazA
numai unele trguri din Muntenia ? Singura explicare ar fi c se
mentioneaz numai trgurile mai frecventate de ardeleni.
Sextil Pucariu. Calendare almanahuri. (In Almanahul graficei
mine pe 1927, Craiova, p. 33).

www.dacoromanica.ro
 studii
pedagogice. Autorii nu semneaz. Cele mai multe povestiri, par
a fi de pedagogul Vasile Petri. Povestirile studiile pe-
dagogice sunt in spiritul unui activ.l)
titlurile acestor povestiri : 1. Chemarea de invttor (Epistol
un tinr). 2. Pruncul demnitatea sa (Vorbire tinut con-
ferint 3. Ce putem noi dela
Domnul nostru Isus Hristos ? (Meditatiune in ajunul CrAciunului).
4. Ascultarea. 5. Triumful. Pstorul cel bun.
Al doilea calendar nsudean e editat de Reuniunea
torilor, numit numele omului de loan
Se'ntituleaz: Calendariu pedagogicu pe anulu ordinariu
1885. Urmatu de Almanaclzulu Reuniunei Mariane, Tip.
Aurora, 80 50 p.
Reuniunea din regiunea intemeiat in
15 Februarie a ca in fiecare an s redacteze cte
un almanah. Primul s'a editat, dar altele nu s'au mai putut
publica. In 1901 s'a editat Memorialulc care cuprinde biografiile
fostilor presedinti, lista membrilor, axiome pedagogice, de
seam despre activitatea Asocialiei, etc. Dar aceast publicatie nu
e almanah ci poligrafie, singura poligrafie ndsudean.
Calendarul din 1885 are tot dou prti : una calendaristic
una literar-pedagogia. Partea calendaristia in afar de lucru-
rile expuse la calendarul din are: Cronologia, in care se
gsesc att date din istoria universal date din istoria
tional. (De la desclecarea romanilor Dacia sub Imp. Traian
1780 ani. De la edarea celei dinti romnesti 359. De la
proclamarea Romniei de regat a Domnitorului ei de Rege 4
ani, etc.
Partea literar-pedagogia incepe cu
simfului estetic referitoare ajungerea
de Clement
Urmeaz un scurt articol despre Asociatia Invttorilor
Pentru rezumatul acestor articole pedagogice vezi : calendare
pedagogice. 1935. Anul 1, Nr. 8, p. 193-198.
2) Atunci s'au apropat statutele (Virgil Dr. Dragons : Istoria
nsudene. Bistrita, 1913, p.

www.dacoromanica.ro
lista complet a nlembrilor) despre Vasile Nacu
loan Macavei traduce din poeti germani (Staub, Hermann Lohse,
Adolf Klauwell, Robert Reinic, 5 poezii, dintre cari
produc (cu ortografia de azi) Pisica (dup Robert
Reinick).
I. Se sui odinioari, o pe o cas
Unde o rndunica se asezase,
pisice-i place bine, carnea de la sburatoare
de e poate nici nu-i nutritoare!

Dar pisica ea s'apropia,

voioas, sbura rimas bun lua
cnta veselie pisicei ce-o astepta.
-
- Dar aripioare ca
pe voi reinturna

- Cnd pentru a-ti da binete pe la tine voi veni..

III. - Ah! gndi atunci pisica: putea sbor ca tine
- Trebue spun cu jele: te-ai afla'n gura la mine
Apoi in curte se puse sa
cu dnsii are se multumeasca.

George Cosbuc
Se mai publica 3 clisertatii tinute la diverse adunri gene-
rale ale Asociatiei 1. Ce poate face Koala poporali
pentru ltirea culturii pmantului in acest tinut?, de Mihai Do-
mide. 2. Industria domestick insemntatea ei. Ce cum ar fi de
a se propune din aceasta in noastre poporale? de
Pop. 3. In poate afar de coal contribui la
mnaintarea cultural materiala a poporului, de leremie Siorobetea.
La calendarului sub titlul Varietti se publia mici
anecdote hazlii.
* * *

Stelele, Copilul fringila, Odihna de Dumineca, le-am publicat

In Nr. 19, 1936, p. 111-112, Ciocirlia, Vatra.
1935, An. I, Nr. 8, p. 200. In Vatra cit.) mai Clopotele,
Stelele. Pentru a avea toate poeziile, voiu transcrie acum cea de a cincia:
Pisica Rindunica.
2) In forma originala, le-am publicat in Vatra., 1935, An. I, Nr. 8, p.
200-201. Cu ortografia de azi le-a publicat dl I. Moisil, in Arhiva Some-
Nr. 5, 1926 p. 46-47.

www.dacoromanica.ro
 $tefan Buzila : Glume
Cred c este de interes s se cunoasa toate actiunile, toate
miscrilepi toate obiceiurile pi strmosilor grniceri.
In timpul granitei confiniile trii noastre erau pzite de sol-
dati grniceri. In scopul acesta pe intreaga lungimea confiniilor
erau edificate anumite case de locuint pentru soldatii paznici,
care se numiau cordoanee. Intre aceste cordoane erau marcate
punctele, la care aveau a indeplini patrularea soldatii de fie-
care cordon. azi se mai cunosc plaiurile bttorite de acesti
paznici. Serviciul se fcea cu schimbul. Deci aveau pi timp de
odihn. Romnul din fire dar pi sarcastic, in aceste
timpuri de repaus cordonistii Wean poezii hazlii, cu cari se carac-
terizau unii pe altii dup comunele natale. Atari glume pisctoare
sunt pi celea ce urmeaz, adunate nu putin greutate din gura
poporului, deoarece azi sunt foarte putini indivizi cari le mai .

Din partea teritorului granitei numit Dup adec din-

colo de trgul Bistritii, pe toat nizuinta am putut afla pu-
tine din aceste glume. Preotii rugati a mi-le comunica, au rspuns
ca nu mai tresc oameni cari s le mai Multe de
acestea au fost acoperite de intunerecul uitrii. de pild gr-
nicerii nostri au tradus in poezie toat viata lui Napoleon Bona-
parte, care au avut nenorocul de a da pept de attea ori, -
lupt dupa lupt pi toate peripetiile vietii lui dela nastere pn
la moarte. Era ceva elevant acest vers a lui Napoleon. Eu
auzit ca student de liceu de attea ori din gura unui veteran, care
luase parte la multe rzboaie Napoleon, dar nu am avut no-
rocul de-al scrie. Azi este aproape pierdut. Dac mai este cte o
frnturd, rmne frnturd.
Voi reproduce aci unele din glumele asa, dup
cum le exprim poporul in graiul su.
Napci fripti voi Lapte acru voi Ilveni2)
Pduciosii de Rogneni de Migureni3)
Cotobreii Mierenil) Poeienari
Cqma Sngeorzeni Rsinarii de Leseni
Varianti: Brgerii voi de Rogneni, Bogrjitii Miereni.
2) Mare.
3) Var.: Pip'n foc voi Migureni.
13

www.dacoromanica.ro
 de de cute ngreni.
Alo raita Feldriheni Moroseni
Guler lat voi Rsinarii de Tiheni
Vrareanu poam rea, lungA Bistriteniu)
Unde vede-o cotobrea, $i de Prundeni.
cu caru ea. Cofe in Suseni
Jgtalaii de Pipe rosi in Mijloceni
de Prveni le negre Joseni
Cicicari6) Cucurigu Ruseni.
borsu Nasodeni.
Broaste'n voi : Tihani
Scoateti luna Hordoani Prin Prund tot feciori frumosi
o dati la Bichigeni frumosi ca brndusa
cu codati Telceni Numai ii cam stria gusa.
Baraboi amari Strmbeni1)
Cotobrenii Mititeni8) : Zrosii de Moroseni
Hurluparii Mocodeni 9) untosii de Prundeni
de cute Zgreni. Piparii dela Suseni
Poenarii-s ca Joseni
Floaspe acre Suplieni Rsinarii de Tiheni
liti oaia Runceni Bistriteni
Ciuperci rosii Olarii de Mijloceni
Cucurigu voi Ruseni.
Sau: Flospodarii Poienari Fasolarii de Rgleni
Sarntocii de Plieni Piciocari de Budceni.

4) Mica.
0) Var.: Colt la
0) Cicicii sunt niste pesti foarte mid.
7) Prindeti broaste Sloani, luna Hordoani,
vidra Bichigeni, codati Telceni. Sau: Beliti tauru Telceni, Cu gu-
setii de Strmbeni.
0) Var.: Mititei scaun cu mndri
9) Mocodeni.
10) Un soi de pesti ce se cu
BArgului.

www.dacoromanica.ro
 PAGINI SUPLIMENTARE
.

Julian Martian : I. Traducere din volumul anonim :

Reise von Pressburg nach Sieben brgen und von da
zurck nach Pressburg. Frankfurt und Leipzig 17931)
M'am din Ardeal luna Octomvrie 1790
de trsuri bune, cai sprinteni vizitii destoinici. Dela Sibiu
la e cale de vase miluri. Pe la inceputul domniei
tului losif Sebvul era ssesc, dar in curnd pierdu prero-
gativele de fu degradat la rangul de opid. Totusi
cu stpnirea impratului Leopold iarsi titlul de
oras. Aci se toarn clopotele pentru intreg Ardealul. Mai este in
acest un otel curios in care se servesc vase feluri de
mncri, dar nimeni nu primeste nimic, fie ori de flmnd
struitor, de a se termina gtirea celor feluri de
cari se servesc deodat toate sunt gtite din carne.
De aici e cale de dou miluri la Orstie, unde ne des-
prtim regret de natiunea sseasc.
Dela Orstie la Deva sunt trei miluri. Castelul din
acest din urm este in prsire se intrebuinteaz ca arest.
Dela Deva la Dobra sunt alte miluri pe o construit,
in parte, din nou care duce, inconjurnd dealul, pe malul stng
al Mursului. Dobra este un militar ai crui locuitori sunt
in campanie are aspectul cO ar fi fost degrdat.
Dela Dobra la Cosova e cale de patru miluri cu un popas
la unde se schimb povtei.
Dela Fget la Lugoj sunt cinci miluri de cale prin Ware,
unde este consult s fie atent cltorul, acum dup rzboiu
V. Arh. Nr. 11 pag. 36-44.

www.dacoromanica.ro
nesiguranta este mare pricina emigrantilor, a
a romnilor localnict.
Lugojul e schimbat, c5ci pe vremuri era o localitate frumoas5,
acum se pretutindeni efectele retragerii acest pre-
cum Caransebe.
Dela Lugoj la Timioara e cale de opt miluri, dealungul
crei se inir satele Sinersig, Bacoa Cheveri.
Timioara era plin de ofiterime acolo era mare toiu pi
bal pentru victoria dela Mrtineti.
Dela Timioara la Seghedin, peste Sn-Nicolau, sunt 12 mi-
Aceast din urm localitate numer 900 de case pi este pro-
prietatea unui grec numele Nago.
Seghedinul este plin desvoltare, ca toate oraele comer-
ciale de sub stpnirea impratului losif II. Ad se face un intens
comert cu tbac (tutun).
Tisa desparte Ungaria de Bnat pi totodat
pi limita regiunei locuite de romni.
Dela Seghedin pn la Pesta intreg tinutul, pe o
tindere de 24 miluri, este aproape cu desvrire necultivat, fiindc
aci se prsesc numai vite. Niairi in Europa nu este destinat
prsirii vitelor o intindere de pmnt att de mare, putmii oa-
meni cari locuiesc pe cmpia numit a Checichemetului stau
acolo numai din pricina vitelor de pe cari tresc.
Admitem din toate scderile vitiile impreunate
conceptul romnig, dar in fine romnul totui este mai bun
nimica, iar cultura pmntului pe care o face este prefera-
bil lipsei de cultur ! Aceast impresie strbate intreag firea
noastr cnd trecem dela romnii cari locuiesc o parte
din regiunea de dincolo de Tisa. Cei care-i cunosc pe romni
din experient, ipi exprim de obiceiu antipatia cnd e vorba
de acest popor. Dar mie totui mi-se pare ca aceia pretind
prea mult, fiindd dela un popor primitiv pi fr pretentii nimeni
nu va putea cear mai mult dect permite educatia, de care
s'a
Un vechiu functionar se exprim ocazional despre Romni
precum urmeaz Romnii sunt foarte lenei pi aplecati la trn-
avie; deci membrele sunt foarte debile, fiindd corpul dor-

www.dacoromanica.ro
miteazh de Ei nu au curajul s se afirme
de alte natiuni; nu sunt capabili s munceascd cu struint
exercit toate pornirile br rele in Noi, comparnd pe Ro-
alte natiuni muncitoare, le vom putea admite toate sc-
derile acestea cari li-se imput, dar totusi va fi nevoie recu-
noastem folosul Romnilor. In regiunea Banatului vedem mai
precis cht de folositori sunt Romnii cu toate scderile a c-
ror vin cade sarcina guvernului, pi nu a Inzadar s'ar in-
cerca deci a se face vre-o obiectiune impotriva unei dovezi ca
aceasta, confirmat prin ! Ce ar fi Bnatul dach nu ar
locui in dnsul? Solul lui este cultivat intregime
toate livezile lui sunt pline de fruncte! Oare crescut-au aceste
fructe dela sine? Oare insemintatu-le-a minoritatea german ori
doar chiar cea minuscul ungureasc? dach romnul trebue
constrns st munceasd, - ceeace eu aliii nu o pot
confirma - nu inteleg c cine exercit oare actiune
de constrngere? Doar' Romnul impotriva Romnului ? Ori mino-
ritatea disparent constrange pe ? Fie c unul se
deamn de altul munceasd, ori c este fortat, nu import,
dach numai se munceste, cci rezultatul muncei este hotrtor
cale binefdtor.
Dach nu ar fi in Ardeal in Banat cmpia Checiche-
metului ar cuprinde intreg teritoriul de dincolo de Tisa la
frontiera turceasd, cu exceptia minusculelor petece ale Sasilor
Germanilor. Nu este de important cum cultiv Romnii, ajunge
c ei cultiv ! In cele din urm este totusi mai bine dach locuesc
oameni pe acestia cultiv mnati forta,
pmntul nu produce nimic, fiindd nu este cine s-1 cul-
tive. Ori doar solul dincoace de Tisa este mai fructifer deck
de dincolo? Dom' se c ambele maluri au fost udate de o
potriv cu snge omenesc ! Or, cine nu c cadavrele oame-
nilor sunt cea mai potrivit pentru sol, prefcndu-I
pe mai steril, pentru veacuri, in fructifer. Fapt este c ambe
malurile Tisei egal de fructifere c unde nu sunt fructe,
lipsesc numai Romnii cari st munceasc. Apoi prin cultivarea
lului nu s'ar diminua prsirea vitelor pe cmpiile dintre Seghedin
pi Pesta, ci s'ar putea prsi o cantitate de vite de trei ori mai

www.dacoromanica.ro
198

mare aceea care rtceste in prezent pe acolo. Ba s'ar mai

putea nutri acolo o sutmii de oameni, detrag ceva
vitelor, dimpotriva vitele ar cstiga dela numrul mai mare al
menilor ! Dar este in de c functionarii
miniali ar privi un atare adaos de locuitori, dci intre
lonizati ar putea s fie unii cari numere s disting
vitele perite de cele tiate, precum pi de cele vndute!
In descrierea cltoriei lui loan Lehmannl) se spune c Ro-
este un bun soldat in front. La aceast observatie func-
tionarul mentionat mai sus imi spunea : Nimeni nu poate
imagina un soldat mai ru cum este Romnul. In
privint a dat exemple suficiente actualul rzboiu cu Turcii. Ro-
mnii au fugit chiar pi de umbra Turcilor fr ca vre-un ofiter
s-i fi putut retinea. patru insi deserteaza impreun, pi
att de multi a fost nevoie se dea ordin s se trag
asupra ceeace nu a avut vre-un efect mai mare cele-
forme de executare ce s'au pus in practica. Ei se salveaz
la casele la copii pi la sotie, fra de a se opri in cale, pi de
acolo trebuiesc readui cu forta Dar afirmatia lui Lehmann
o admitem, cci Romnul de sub disciplina militar pi toti Ro-
mnii disciplinati sunt cu totul altfel ! Este adevrat c trupele
nationale in general sunt cam ciudate, mai cu cnd
trec in cantonament. Cci soldatul dac mai adesea,
nu se de regiune de pi s cunoasc oameni
pi obiceiuri streine, iar o astfel de viat este plcut folositoare
soldatului pi cu o cale este in favoarea statului. Ce vin
soldatul pentru faptul ai si erau att de proape ei puteau
aleag Mire moarte pi petrecerea la ai si ? Este apoi
foarte natural soldatii romni dezertau cte patru ini, fiindc
unul singuratic nu se prea incumeta. Dac aceti soldati
romni vor fi mutati in Italia, ori in Belgiu, acolo ei ipi vor
deplini datorinta tot de bine ca ori cari altii de na-
tionalitate. soldatul care nu cunoate drumurile pi crrile,
cu greu va dezerta. De altcum se c regimentele din Silesia
au in toate rzboaele multi desertori, fiinda ei cunosc aile; pe
1) Johann Lehmann's Reise von Pressburg nach
burg 1710.

www.dacoromanica.ro
 199

ct vreme dintre soldatii din Pomerania dispusi la frontier, nu

nimeni, nu pentrud ar fi credinciosi, ci numai din pri-
cina ei nu cunosc drumurile.
Despre femeile Romnilor a cAror hrnicie o remard Lehmann,
ne spune sus mentionatul functionar opinia lui
mncele sunt numai la aparent harnice, cid torsul mergnd,
ori trsura, nu este altceva nlucire.
este fr spor ; straiele le poart pe corp pn se
cu desvrsire; curtenia nu o cunosc ; sunt tot att de trndave
ca brbatii nu lucreaz mai mult dect pretinde strictul ne-
La aceste invinovitiri noi rspundem in urmtoarele:
Toti banii pe cari cheltuieste romnul cu feciorii si pentru
sunt agonisiti de dtre femei, cci produsele ca ou,
ski, legume, torturi, pnuri, diverse pnze sunt
tot atte dovezi vorbitoare despre diliginta romne. DacA
se uneori c banii nu sunt suficenti pentru de a
stinge setea brbatilor, acestia rpesc piese de imbrcminte de
ale femeilor, pe cari le dau in schimb pentru rachiu ; deci astfel
nu se poate ci ele s fie bine imbrcate, ci ele sunt con-
strnse se soarta femei din ia,
unde butura vinarsului a devenit in multe locuri o patim.
Cine nu posed straie, nu le va putea schimba, dar ce ob-
serv, este satisfcut dacA vede romncele torcnd in trsur
pe jos nu se sinchise$te mai departe dacA acest lucru se
in unele cazuri in vre-un scop necinstit. Aceasti apa-
de diliginti, care in sine este mai mult dedt o apa-
prezint sine o hrnicie, cci dacA femeia Romnului
poindu-se dela cmp, ori din trg fr de a toarce, ea nu
este ci numai odihneste, cum fac alte femei. Dar dacA
Romncele tore sub aceste rapoarte, deci lucreaz, nu pot
lege c ar fi numai aparent. chiar dacA ar fi nu-
mai aparent, ar dovedi un sentiment de respect pentru oamenii
cari lucreaz, exprimndu-si de a le asemna prin
de a produce totdeauna ceva rezultat. oare de cine sA
se prefad aceste Romnce ? Doar' lath de vecinele tot
mne acestea, ori de cari dorm ori sunt ? Im-
posibil Deci ori vom aprecia chestiunea, trebue sa stabilim

www.dacoromanica.ro
200

femeile romne sunt harnice. Dar nu incape incloialg cA dili-

genta ar produce rezultate pi mai bune, s'ar impArlpi
de o instructie corespunzatoare in lucrrile ar
fi mai moderati.
*

Il. Din memoriile voevodului ardelean

loan Kemny
Pe vremea aceea eram la Alba-lulia in tratament medical din
pricina unei indispozitii de stomac. Principe le era acolo pi a
zi ce prezentai la curte, foarte de dimineat
mine pi imi sosite atunci. Apoi vorbind
despre modalitatea de a ajuta pe voevodul Matei zise
incred forta mea de rezistenta, el ar fi aplicat
sarcineze pe mine sA conduc armata in ajutorul lui Matei,
ar fi trziu de a convoca sfatul pi de a dispune pe altcineva in
fruntea oastei. Eu, in Dumnezeu, am primit
cinarea pi fiinda principele plea in aceeasi zi la Trgul-Mure-
sului pi pentru de a evita senzatie, el mA cu
sine pi mA expedie apoi din satul Crciunesti de pe la
oastea pe care o dispuse Treiscaune.
Era o zi de Marti pi sosind noaptea la Grindu m'am pre-
pi provzut cu cele necesare, iar Miercuri am plecat pi Joi
am sosit la Acolo am luat in ziva de Vineri dispozitiile
necesare pi plecnd Smbt am sosit Luni in zorile zilei la fron-
tiera Munteniei, de unde apoi am trecut muntii cu cteva mii de
pi pedestrasi secui, precum pi cu tunurile necesare. In
aceiasi vreme situatia voevodului Matei era rea, cci plecnd
el din Bucuresti in fruntea cavaleriei, pedestrimea a rAmas
pi alungndu-si comandantii ipi alese alti superiori. Chiar pi cava-
incA era nemultumit. Inteaceea voevodul Lupul intrase, cale
de patru zile, in tarA, dar ce a prins veste despre apropierea
ajutorului unguresc, se opri. In urma mea venia Mihai Toldolagi
cu o oaste mai mare, pi noi de acord impotriva lui Lupu,
dar nu dect urmele lui. Porunca ce ni-o dete principele
era noi ocazie nelinistea continuA pe

www.dacoromanica.ro
 201

care ne-o pricinuia Lupul, pi s-1 din scaun. Dar unii

sfetnici de ai principelui, pe cari i-am intrebat, ne spuser c
aceast s'a adus in absenta lui Kassay, din care
fapt eu am tras concluzia c aceast poruna se va retrage, fiinda
Kassay era omul mai intim al principelui pi tot att de
ca pi principele. Aflnd drumul Trotusului din Oituz
o pzea cumnatul lui Lupul, boerul cu cteva mii de oameni,
inteacolo, de vreme ce sosi porunca dela principele s
ne intrepunem pentru a pe Matei cu Lupul. Dac
nu ne-ar succede aceast incercare, pi astfel am fi nevoiti
inaintam, s-i cerem voevodului pi boerilor lui promisiunea
vor Poarta pe spesele Dar Matei ne rspunse la
aceasta propunere in cuvinte de demnitate, atrgandu-ne
mai atentia la imprejurarea ar fi bine dac despre aceast
dorint a principelui nu va auzi nimeni dintre boieri, cci se vor
supra, de vreme ce noi in raportul de aliati, ar fi nevoie
ca decisiune s o de comun acord ; dar cu toate
acestea, el va lua pi aceast dorint a principelui asupra sa. Apoi
zise : se va alege din cinstea noastr dac principele se
astfel cu ? ce va fi de numele renumele natiei
noastre dac noi vom incepe s Lupul? El, cnele
fuge dinaintea noastr, dar totusi nu cere pace ! Au noi s-i oferim
pacea? De altcurn noi credem cl el a avut parte de pace din partea
noastr, dar el a rupt-o, el ne-a atacat. Dar totusi ar trebui
s incheiem pace, aceasta nu am putea-o cu altul dect
cu un atare om, in a statornicie am putea avea incredere.
Dar Lupul de ori a pace cu noi pi de cte ori pi-a
cuvntul? cred cl nici in viitor nu-1 va tinea. Pentru aceea
ar fi doar mai consult ca noi ne vedem de treaba
Lupul dispuse se calea Oituzului, fiinda in
Ardeal tria un voevod numit loan, fiul unui voevod mazilit, inc
de pe timpul lui Gabriel Bethlen. Pe acela l-au unii
din Moldova, principele trimise la trecatoarea dela Bretcu
cu promisiunea c-1 va ridica in scaun in Moldova, ceeace usor
se poate intmpla.
lnteacea auzind despre apropierea mea, cu
ajunsei la pela apusul soarelui, el totusi o la fug

www.dacoromanica.ro
202

dinaintea mea. Impiedecndu-m timpul de noapte s-1 urmresc,

a doua zi cnd erain dispus s-1 iau in urmrire, voevodul Matei
descurajat pricina cererei nedemne a principelui, a inceput
retragerea multumindu-se de a fi alungat pe dusman din
Astfel ne-am de pe calea Oituzului cu noastre in
fiinda mai erau i vremuri foarte aspre, drumurile aco-
perite zpad erau grele. mergea Toldolagi
oastea sa, eu urmam, dar nu puteam s prsesc tunurile
oastea pedestr, cu toatea imi inghetart picioarele de frig.
Aceast campanie nu a fost de vre-o durat indelungat,
nici in ce m priveste, att mai anevoioas, plecasem
de acas slbit de boal. Ins Dumnezen m vindea in decursul
campaniei de boala de care sufeream. Noaptea mai
in cortul meu i pe cei doi cai ai mei, pentru de a-i feri de
primea gerului. se reintoarser din campanie sniile;
mncare aveau putin, dar vin in abundent, din pricina arui ei
au masacrat pe mai multi dintre Scui. Am sosit noaptea Trei-
Scaune, pare-mi-se in satul care se numeste Lemnii, unde am fost
la casa btrne secuience cuviincioase i bune, care
comptimindu-m mi-a splat picioarele, m'a osptat cu mnari
gustoase bere bun, de care mult doream. Mi-a mai pus
un pat bun la dispozitie. D-zeu s-i rsplteasa bunei femei,
dar eu am fost cinstit fat de ea am aprat-o de ostasii
Totusi lucrurile nu puteau st rmn att, in toamna
anului iarsi plea Lupul Impotriva lui Matei, ca
s-I alunge din scaun, de acord cu Poarta. Deci Matei incepu
iarsi s solicite dela principe dela ajutor. Dar principele
primise ordin strict dela Poart ca s nu cuteze a se amesteca
in acele certuri. Totusi tinndu-se sfat asupra acestei chestiuni,
s'a constatat nu am respecta pactul de hind cinstea
noastr in ar fi de temut pentru viitor. Atunci Pavel Borne-
missza eu am rugat pe principele s ne trimit pe noi aju-
torul lui Matei, dar fr rezultat, insrcinat comanda osti-
rilor dispuse in Brsii ca general bietul Sigismund Kornis,
ca sol la voevodul Matei, George Kapronzai. Dar eu observnd
ftrnicia nu voiam st m prezint interesat, ci cerndu-mi scuze
plecai dela curte la oficiul meu in Fgras, pn se va termina

www.dacoromanica.ro
 203

acest lucru principele s'a purtat cu necinste de

bietul voevod Matei, cki amagi cb-i va trimite ajutorul cerut
pi, pentru de a prezenta intentia sa de serioasa, trimise pi
in fruntea pe generalul Sigismund Kornis in tara jar
pe Kapronzai ca sol la Matei in scopul pentru de a-1 inpela cu
promisiuni false pe acest voevod, despre care nimeni nu poate
presupune cd ar fi fost capabil de a cu necinste pe
cipele. Astfel joar miserabilul cb-i va trimite ajutor, pe vreme
pe de parte trimite pe Acatiu Barcsai la Lupul ca
tracteze asupra despagubirilor pe cari ar fi aplicat le dea pentru
refuzul de a trimite ajutor lui Matei. D-zeu era pe
Barcsai, acesta atacat de niscari hoti, din a cror mn a
numai despoiat pi gray refugindu-se la papa Abaza
din Silistra, carele era partizan de al lui Lupul. Lupul
se apropia cu ostile sale de Matei acesta in desperarea sa,
ajutorul la care contase nu mai soseste, se decide atace
oastea lui Lupul pi - o bate!
Pe bietul Matei scoase dela noi o pi mai
de ; dar principele, de rea credinta, pi de

data aceasta exemplarul lui Matei exceptioneaza pe

Turci pi pe de sub prevederile aliantei, de vreme ce dieta
trii votase alianta de a exceptiona pe nimeni!

Dela anul tara totusi se bucura de pace pi

nu a purtat in dar in a avut
de suferit pi opresiuni de precum:
rost de ale principelui in sus pi in jos cu de judecati,
apoi diete; pentru continuarea legalittii, distrugerea unora
sub masca dreptatii pe seama obstei, dar mai ales
pe seama principelui. Intre oprimase pe Secui in mod curios,
in chestii de pi cumprri, apoi pe Brasoveni cu
vexatorii confiscandu-le unele pi incheind cu ei o conventie
de garantii impovortaare. Mai ocupase in fine pi dela Sibieni
mosii, o din incinta orasului pi un bastion, tot in baze de
conventii, dar nu pe veci. decisiuni au mai fost in afar de
acestea libertatii obstesti, numai D-zeu mai

www.dacoromanica.ro
204

Instigarea principelui prin Svedezi impotriva impAratului

mocnea de mult vreme comunitatea reformat din Ungaria
inch il instiga ici-coalea fiinda aceast religiune era foarte opri-
persecutat.
In anul 1643 se cu voia lui D-zen lucruri importante,
dintre cari unul este ch venir soli dela principele Janusius Rad-
zivill din Litvania, cari cereau principelui s intermedieze pe seama
lui fata voevodului Lupul, care ocazie s'a mai pertractat
chestia succesiunei polon Ladislau, care inaintat in
era de prevAzut cazul mortii lui. Astfel i-se princi-
pelui propunerea s fie ridicat el, ori unul dintre si, ca prin-
cipi luterani, pe tronul regesc al Poloniei. Apoi se mai vorbea
scopul fiicei voevodului Lupul cu principele Radzivill
ar fi de a o dot considerabilA, in scopul de a se putea
realiza proiectele referitoare la tronul Poloniei.
Principe le dorea sA intermedieze aceast chstorie, dar se
temea c Lupul va exploata acest caz in scopul sA ridice impo-
triva lui acuzatii la Poart. Deci pentru a preveni un atare demers,
precnd principele Radzivill t'rimise solii sAi la voevodul Lupu,
principele Rkoczi aduse la cunostinta incredintatului sAu dela
Poart chestiunea in o formA necorespunzAtoare, din care pricin
voevodul Lupul ofensat de alt parte principele Radzivill
demitindu-si solii, curtile in fine de acord, pentru aplanarea
acestui conflict, se roage de intermediator pe mitropolitul din
Chiov, care era din familia voevodului Movil, inrudit voevozii
mentionati mai sus lap loan. Mitropolitul apoi priminci
rolul de arbitru a impAciuit a pus la cale aceast ches-
tiune.
*

Reintors la casa mea din Cuiesd, am plecat peste cteva

zile Moldova in calitate de cApetenie a solilor trimisi de cAtre
principe la nunta ducelui Janusius Radzivill, din care parte:
George Rkoczi, ca representant al principelui, Mariasi pi
Barcsai, principele permise sA piece mine in
Moldova mai cu seam fiinda el pertractase mai voe-
vodul Lupul, clela care poseda un certificat in latineste pi
neste, de parcurs liber in acea tarA. In aceast calitate am mai

www.dacoromanica.ro
dus cu pe unit foarte cari m'au inveselit
mult. Acesti au lost: Nicolae Sebesi, Mihai Szekely, Francisc
Orban, Valentin Dcsei pi Csiszar. In subordinul meu
aveam afar de mentionatii pi peste de cari
toti erau imbrcati in piei de lup.
La primirea oaspetilor a esit voevodul intru intimpinarea
clare pe calul su cel favorit cu harnasament de aur garnisit cu
pietre nestemate, ca sarile, sabia pi palosul. In cciul purta
un medalion pi un garnisit cu 5 diamante mari. Un ase-
mntor mai purta voevodul pi deget. Dup estimalia noastr
decorurile calului pi celea de pe voevodului valorau
pe acele vremuri la 40 mii Oaspetii primi in cmpul
liber, se dete jos de pe cal.
Nunta s'a serbat cu mare fast. Din erau acolo multi
magnati precum pi regelui pi cei ai unor demnitari mai
distinsi, toti bine imbrcati echipati, clreti buni, fruntasi alesi,
cu multi servitori, in total cu pedestrime cu tot c. 7000 persoane.
Dar constat adevrul cnd scriu c aceptia cu imbrkmintele
luxoase nu intreceau pe imbrcati in hainele obip-
nuite de rs, ori de mtas, mare a tuturor
breslelor.
Masa era acoperit pe intregime cu farfurii de argint
cari erau mncri proaspete gtite gustul polon, apoi
prajituri pi baclavale cu risipa. Bande de muzicanti, figuri hazlii
de carnaval, dansatori pe funii pi alti oameni cari se produceau
in diferite arte demne de admirat. In total era o pomp mreat
frecvent din toate *tile, cu aranjamente in forme crestine,
regale, iar nu barbare pi triviale.
Pe de cpetenie era la mas solul regelui pi
in pir inaintea voevodului pi dup dnsul tot polonezi.
Lng solul regelui mirele Radzivill pi longo el mitropolitul
de Chiov, care era neam de voevod din familia Apoi urmau
voevozii lap, loan pi Maxim.
Mitropolitul vorbea bine limba pi fetele bisericesti de
legea romneasc, cari erau cu dnsul, se prezentau astfel precum
nu ap fi putut crede c exist in aceasta breasl brbati att de
culti. In ce-I priveste pe mitropolitul, acesta era un brbat foarte

www.dacoromanica.ro
 sidipatic, in biserid
romnesc i se bucura de mare ca nun cununator,
biceiul pamntului, astfel cO ducele nu se impotrivi cedeze
locul dnsul pe care-I Ocupase cu mult voevodul,
deci astfel el cuprinse din de mine.
In sala in care cuprinseram noi borbatii toc la mask nu era
nici-o femee nici-o nici mireasa.
Dans nu era, dansul decurse de mas piafa
castelului. Vreo 50-60 dame finndu-se de mn, formau un cerc
altdat o linie in pasul de dans imbrcate in haine
noui. priveau dansul damelor, dar nici unul nu dansa cu
ele, totusi in fruntea dansa un maiestru de dans, cu
capul gol, cu bastonul in mn dedea tactul tropot de
picioare.
Masa o luar damele in o deosebit. Ospful din cele
sale s'a multO befie. S'a but vin un timp oare-
care se ridid dela mas solul regelui Poloniei, mirele
Polonii i plecar, iar multele i frumoasele zaharicale ce erau pe
mas le servitorimea. Voevodul petrecu oaspefii se rein-
la noi, cei cari il asteptam, i mai
toarse iarsi cu noi vin.
de mine dragostea cinstea, de ceea ce noi
eram mulfumifi.
Retrgandu-ne din lat, voevodul ne-a la gardo
a voit s ne pe scar in jos, dar eu ii declarasei
mO opun voinfei lui sO osteneasca in jos, mai bucuros sunt
gata s petrec noaptea pe scark la ceeace el rspund el
se va pe scad eu voi preferi s dorm acolo.

www.dacoromanica.ro
 Cronic bibliograficd
losif E. Naghiu
Dintre primite la redactia revistei Arhiva Somoan" cred
trivit a recenza cteva. Revista nu obisnuieste a face recenzii, dar in
numrul acesta introducem un novum, vorbind ceva despre cteva crti valo-
roase, aprute in ultimul timp.

Alexandru Lapedatu: Un episod revolutionar lup-

tele nationale ale Romnilor de peste munti acum o ju-
mtate de veac. Bucure0i, Academia Romn, Mem. Sectia
Istoria Seria III, Tom. XVIII, Mem. 9, 1937, in 78 p.

DI Alexandru Lapedatu, preedintele Academiei Romne, a

tinut la jubileul de 75 de ani al Astrei o conferint titlul pe
care il are prezenta comunicare fcut la Academie, in 23 Oct.
1936. In studiul de care vorbim, pe lng comunicare, se public
foarte multe Anexe documentare inedite.
In partea introductiv, dl Al. Lapedatu arat rolul important
al Romnilor ardeleni in desvoltarea nationalismului Vechiului
Regat. Ca argument, citez un dintr'o scrisoare a lui Woronicz
(agentul polon in Tri le Romne), dela 1838 : Ardelen care vin
ad ca profesori ca negustori, mai vajnici propagatori ai
nafionale. (P. P. Panaitescu Planurile lui loan Cm-
pineanu pentru unitatea national a Romnilor. Cluj, 1924, p. 8).
In Bucure0i, Ardelenii au intemeiat societti nationaliste.
l3intre ele, cea mai intransigent a fost desigur Societatea
intemeiat in 1882. La inceput s'a numit Iredenta , dar

www.dacoromanica.ro
- in autorittilor - si-a schimbat
mele. Societatea avea filiale in Brila, Ploesti, etc. E inte-
resant de mentionat ci nici un preot n'a voit s sfinteasa steagul
Societtii. Membrii s'au in casa avocatului Vasile Maniu
(fost membru al Academiei Romne) unde au trecut doi doi
pe sub steagul tricolor, fcndu-si semnul crucii srutandu-i
(p. 4).
In 1884, Societatea a sArbtorit centenarul Revolutiei lui Horia.
In 1885 in Ardeal se'ntemeiazA societatea ungureasa E. M. K E.
pentru desnationalizarea maselor romnesti. Faptul acesta, a avut
mari repercursiuni in Vechiul Regat. Doi studenti ardeleni dela
Universitatea din Bucuresti, Gheorghe Secsianu G. Ocsanu,
au redactat o proclamatie revolutionark chiar in ziva constituirii
societtii E. M. E. (18 August 1885) semnat: Comitetul
de initiativ al Iridentei (Proclamatie publicat in forma
original in cartea de care vorbim, p. 36-41). Proclamatia a fost
pe foi volante toate regiunile locuite de
In partea I a Proclamatiei se vorbeste despre intentiile
Ungurilor din Ardeal. desnationalizarii unei jumtti a
lor trebue s fie repudiat. Dup o scurt incursiune isto-
trecutului ardelean, in partea II e o patetia chemare revo-
lutionar : 0, fratilor, de ce uitati voi ci tot avutul acelora cari
sustin lupta de moarte impotriva voastr e in mnile voastre
ci de el puteti dispune dup plac? Nu voi ce lesne se poate
preface in cenus toat bogtia unui grof, unui baron ? (p. 10)
In curnd Proclamatia ajunge s fie comentat de pres. Presa
german era alarmat. Klnische Zeitung
ci Prodamafia e oper a Ungurilor. Ungurii au fcut perchizitii
la redactia Tribunei . Din regiunea Albei-lulii 14 preoti au fost
transportati in lanturi in Arestau pe toti romnii
cunoscuti ca nationalisti.
Ouvernul Proclamafia, la interventia
austro-ungare din Tot de dragul prieteniei cu Austro-
Ungaria, guvernul exil pe Ciurcu (tatl fiul), I. Cor-
neanu (plecar prin Giurgiu la Rusciuc) Seasianu,
Droc-BAnciulescu (plecar .prin la Paris). Exilarea avu r-
sunet adnc in opinia publia C. Boerescu ridid aceast pro-

www.dacoromanica.ro
blem in 4 Dec. in Senat (Monitorul Oficial 1885, Nr. 10, din 11
Decemvrie). Ardeal incep a fi prigoniti mai mult preotii

Dintre cei exilati, Oh. Secsianu se'napoiazA in tar. A fost

profesor la Severin, Tulcea Mgurele. A murit 1930.
Studiul dlui prof. univ. Al. Lapedatu aduce multe lucruri
inedite lumineaz un nou fapt din trecutul apropiat.
* * *

Alexandru Lapedatu: Ion Cmpineanu (1798-1863).

Bucuresti, Cartea Romneasc, 1937, in 8 27 p.

In toamna anului 1936, Universitatea a organizat la

Bucuresti (Sala un ciclu de conferinte: >Figuri revoluio-
nare din trecutul In acest ciclu dl Al. Lapedatu a con-
ferentiat in 9 Decemvrie (1936) despre Ion Cdmpineanu.
La inceput, poate c e oarecum surprinztor cl Ion
pineanu e considerat >figur . El n'a fcut revolutii
ca Horia, Avram lancu, Tudor Vladimirescu. Totusi el poate fi
considerat figurd Dac n'a fcut o revolutie efec-
tiv, a fcut o - revol e, o mare revolutie chiar, in spirite
nzuinte, cu schimbri indirecte ulterioare, tot de
nate ca ale orchrei alte (p. 4). Dupce aminteste de
valoarea a publicatiilor ,Asezmntului Ion C. Brtianuc,
in cadrul cruia s'a organizat acest ciclu de conferinte, dl Al.
Lapedatu trece la biografia lui Ion Cmpineanu.
S'a nscut in 1798, ca fiu a Luxandrei al lui Scarlat Cm-
pineanu. A studiat la greceasa a dasailor Vardalah
Comita la francez a lui Laurenon.
In istoria literaturii romne, Ion Cmpineanu nu e pomenit
ca scriitor. El n'a scris nici o carte. Dar a fcut altceva, a
demnat pe altii s a fost un mare mecenat mai presus
de toate a fost mare patriot. Dl Al. Lapedatu numeste cel mai
fervent dinamic patriot al epocei (p. 9). De tnr, face
parte din societatea boerilor patriotic. In 1830, organizndu-se
armata national, Ion Cmpineanu se face ofiter. In lanuarie 1832,
potoli numai sfatul cuvntul tulburrile din Ploieti
14

www.dacoromanica.ro
jud. Prahova, fapt care fcu s aib ordinal Sf. Vla-
dimir, dat de Chiselev. In 1833 liber pe Tigani. Tot atunci inte-
Societatea , in formg, dar politid in
fond dup caracterizarea lui Ubicini. Aceast societate urmria
desvoltarea ideii nationale, alfabetului cirilic alfabet
latin, traducerea capodoperilor strine etc. In 1833, I. Cmpineanu
a fost ales deputat de in Adunarea obsteascg. Dela aceast
dat activeaz mai mult pe teren politic. In statul ofiteresc
mase numai nominal cu de colonel (p. 11).
In viata politic, Ion Cmpineanu a militat pentru ideia pan-
romnismului. Idealul Romnilor, el, este s fie un singur
popor unit pi independent, constitue un regat ereditar, pentru
toti Romnii, cu indeprtarea protectoratului rusesc pi a suvera-
nittii turcesti pi cu libertatea claselor sociale. Acest ideal e scopul
nostru suprem (p. 17). Spera in formarea unui stat liber rornnesc
in legltur o Polonie se'ntelege el cu Adam Czar-
toriyski. In 18 Noemvrie 1838, majoritatea membrilor adunrii
obstesti in fat Episcopului Chesarie al Buzului,
vor da viata pi averea pentru angajamentul luat, de a face o rs-
la un moment dat, Polonii, pentru a ajunge
dependenti.
Incercgrile frumoase ale lui Cmpineanu n'au reusit. Pentru
idealul su politic a fost arestat la Lugoj pi tinut temnitele
din Mrgineni pi Plumbuita. In 1841, dupce fcu act de cint,
fu eliberat.
Btrn pi srcit, Ion Cmpineanu pi-a ultimii ani
vietii in Bucuresti. A murit in mizerie, in 1863. A fost inmor-
mntat onoruri militare, iar posteritatea ii proslveste memoria
pentru mecenatismul patriotismul su pi mai presus de toate:
pentruc s'a jertfit pentru o idee frumoasg.
Pe ultimele 2 pagini, dl Al. Lapedatu d informatiuni biblio-
grafice asupra lui Ion Cmpineanu. Conferinta dlui Al. Lapedatu
e o prezentare luminoas pi documentat a lui Ion Cmpineanu.

www.dacoromanica.ro
 211

L Bio-Bibliografia dlui Al. Lapedatu,

ocazia Implinirii de 60 ani 1876-1936. Bucuresti,
Impr. Nationald, 1936, in 80 40 p. (Biblioteca Bibliologicn Nr. 7).

In toamna anului 1936, au fost la Brasov dnii

Al. Ion L Lapedatu, ocazia implinirii vrstei de 60 ani. Cu
aceast ocazie s'a publicat un volum omagial in care dl loachim
a publicat studiul de care vorbim. Adugandu-i tra-
ducerea frantuzeste a biografiei, dl loachim Crciun
acest studiu ca Nr. 7 al bibliotecii bibliologice dela Universitatea
din Cluj (fondat condus de L Craciun).
Lucrarea are 3 Partea I e Biografia. DI Al. Lapedatu
s'a nscut in 2/14 Sept. 1876 in Cernatul Sacelelor Brasov).
A in satul natal, la liceul din Brasov la Universitatea
din Bucuresti. de rzboiu, a fost profesor la liceul Sf.
functionar la Biblioteca Academiei Romne (Manuscrise), secretar
al Comisiunii Monumentelor Istorice. In timpul razboiului, a fost
mobilizat la serviciul de supraveghere al stirilor, iar in timpul
tragerii a publicat diverse articole politice in Rornnesc
al dlui N. lorga. In timpul tratativelor dela sfrsitul rzboiului
mondial, a avut misiuni politice importante. Dup rzboiu, a
numit profesor de Istoria Romnilor la Universitatea din Cluj,
unde cu Dr. loan Lupas, au organizat conduc
azi Institutul de Istorie A fost de mai multeori mi-
nistru, acum e Presedintele Senatului. Pentru activitatea
in 1918 a fost ales membru al Academiei Romne, in
1935, a fost ales Presedinte al acestei Academii.
Partea e Bibliografia. Al. Lapedatu a condus 1) Bule-
tinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Bucuresti, 1908 1916.
An. I-IX (9 vol.) 2) Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice.
Bucuresti, Tom. I (1914), Tom. (1915). 3) Anuarul Institutului
de Istorie Nationala. Cluj, Tom. (continua), publicat
cu Pr. prof. univ. Dr. I. Lupas. loachim Crciun im-
parte activitatea dlui Al. Lapedatu 1) Studii cercetari isto-
rice. 2) Memorii, comunicri, rapoarte cuvntari la Academia
Romn. 3) Memorii studii articole privitoare la revendicrile
teritoriale ale Romniei. 4) Recenzii dri de 5) Cuvntri
14'

www.dacoromanica.ro
(parlamentare, ocazionak, panegirice). ibliografia
are 396 de titluri.
Partea Ill, e traducerea in frantuzete a biografiei.
Studiul dlui loachim Crciun e un pretios model bibliologic
pentru cercettori. Ce important ar fi, dac s'ar alctui astfel
de bibliografii metodice sistematice ale tuturor cercettorilor.
Pentru inceputurile bio-bibliografice de azi, studiul dlui loachim
Crciun, conferentiar de bibliologie la Universitatea din Cluj, e
o contributie valoroas un mecum pentru studiile viitoare.
* * *

I. Cartea Romneasci decursul veacurilor.

Cluj, Tip. Eparhiei Ortodoxe Romne, 1937, in 80, 30 p.

Recent a aprut de sub teascurile Tipografiei Eparhiale din

Cluj, o brour ilustrat, continnd o conferint, tinut la
tensiunea Universitar din in 16 Aprilie 1937. Conferinta
titlul indicat mai sus a aprut in frumoasa revist :

Viafa Ilustrate de sub conducerea S. Episcop Nicolae

al Vadului, Feleacului Clujului.
Conferinta e o privire sintetic, asupra desvoltrii graficei
romne dela inceputurile ei, in vremile noastre.
Povestea crtii romneti este tot att de variat, umbre
lumini, ca povestea neamului (p. 3). Cea mai veche
carte romneasc e o carte-codex slavonete, la 1405, de
clugrul Nicodim, cunoscutd sub numirea de Evanglzelier slavon.
A doua carte romneasc e un manuscris greco-slav dela 1429,
pstrat la Mnstirea Neamtului cunoscut sub numirea de Evan-
A carte e un Evanglzelier slavon dela 1436, se
treaz tot la Mnstirea Neamtului. Tot din sec. XV e cea mai
veche lucrare originar (cele anterioare sunt traduceri) din trecutul
nostru : Viafa Sf loan Nou dela Suceava, scris in slavonete,
de Grigore Tamblac, la 1437/38.
Cele dinti cuvinte romneti le gsim document din
Maramure, dela 1404. Primele manuscrise romneti sunt din
sec. XV: Codicele Voronefean, Psaltirile: Voronefean
Sczelan,

www.dacoromanica.ro
 213

In sec. XVI se'ritroduce tiparul in toate cele 3 provincii ro-

: in Muntenia la 1508, in Ardeal la 1529 5i in Moldova

la 1562.
considerm epoca incunabulelor pn la 1550, gsim 8
incunabule romnesti: 1. Liturghierul slavon, tiprit la 1508 de
Macarie. 2. Octoih, tiprit la 1510 de Macarie (se pstreaz in
Mnstirea Hilandar dela Muntele Athos. E tot in limba slavonk
3. Evanghelie slavon, la 1512 (Cu porunca Domnului Io Ba-
sarab Marele Voevocl). 4. Octoih slavon din 1535 (La Muntele
Atos, nestudiat). 5. Catehism romnesc (1544). 6. Molitvelnic
vonesc (1545). 7. Apostol (1547). 8. Evanghelierul slavon (dela
Raguzza) 1546-1551.
In a doua jumtate a sec. XVI apar tipriturile coresiene,
Veacul al XVII este pentru crtii romnesti, un veac
intermitentelore (p. 22). Secolul al XVIII, incepe cu epoca
rioas a Voevodului-martir Constantin Brncoveanu.
In epoca fanariot apar 401 romnesti, 50 grecesti 5i
32 in alte limbi. Din aceast statistic se vede cO epoca fanariot
n'a fost de opack cum o prezentau istoricii mai vechi.
Tipografia Blajului ne d 85 de romnesti. Fat de cele
659 de crti romnesti aprute in alte centre, Blajul e o oaz,
nici de cum o central cum se spunea
In sec. XIX, gsim prima tipografie particular a lui Bade
Rdulescu, iar in Moldova a lui Gheorghe Asachi. In sec. XIX
5i XX arta grafia se desvolt malt. Concluzia dlui Dr. loachim
e tehnica crtii romnesti, e la nivelul tehnicei tipo-
grafice apusene.
Conferinta dlui loachim Crciun informeazA pe cetitor asupra
ultime ale cercetrilor bibliologice romnesti.
* * *

I. Crci Baba Novae, Generalul lui Mihaiu Viteazul.

Publicatie tiprit cu ocazia sfintirii troitei lui Baba Novae la Cluj.
Cluj, Tip. National, 1936, in 23 p. (ilustrate).

In primvara anului 1935, Episcopul Nicolae Ivan, dl G. Sion

i dl I. Crciun au format un comitet pentru ridicarea unei troite

www.dacoromanica.ro
214

amintirea lui Baba in Cluj, unde acesta a fost ars pe

rug tras in leaps. Azi in e o troit frumoas,
jurat de Are urmtoarea inscriptie : In acest a fost tras
in Baba Novae, Generalul lui Mihaiu Viteazul dupke a
fost ars pe rug in Piata Clujului Duhovnicul su in
ziva de 5 Februarie 1601. Recucerind Ardealul Voevodul Mihaiu
a asezat ad August 1601 un steag in cinstea Ma-
relui Viteazului su slujitor. Ridicatu-s'a aceast troit in ziva
eroilor 21 Maiu
Cu ocazia sfintirei acestei troite artistice, dl loachim
a publicat cartea de care vorbim, multe ilustrate).
Cartea are 2 pkti. Partea I e studiu istoric asupra lui Baba
Novae a fost obiectul unei comunicgri fkute la Sectiunea
toria a trei din Cluj, in 29 1936.
Dupi notitele cronicarului Szamosk6zi, Baba Novae s'a
in satul Poreci (Smederevo) de lng Belgrad. La a fost
de rnd. Venind in Tara Romneasc, Mihaiu Viteazul
fcut apitan peste haiduci. In prinrvara anului 1596, trece
nkea urmreste pn in Balcani pe Hassan Pasa. Pentru acest
fapt, Mihaiu Viteazul apreciat mult. In 28 Oct. 1599, Baba
ia parte la lupta dela A pe Domnitor i
la intrarea in Alba lulia in Moldova. La lupta dela Mirislu
probabil n'a luat parte. la parte la luptele impotriva lui Zamoyski
(generalul ostirii polone). Dup perderea btliilor dela Skata,
Nieni Ceptura, Mihaiu Viteazul insotit probabil i de Baba
se duce la Impratul. Baba in 17 Dec. 1600 se
prezint la Basta cu 1000 de
Apoi inaint spre In Banat Cski
nemultumiti de Mihaiu Viteazul) pune sub paz pe Basta,
pe Baba acuzndu-1 c trateaz Pasa din Timisoara
ocuparea Lugojului a Caransebesului de Turci, il tri-
mite in lanturi la Cluj. La Cluj a fost condamnat la moarte,
cu Duhovnicul su. In 5 Februarie 1601, Baba
Duhovnicul su fur legati pe grinzi arsi de vii in ora-
sului. Basta privia infiortoarea din geamul unei case din
apropiere. i-au schingiuit, mai iau jupuit de piele
apoi i-au aruncat pe rugul aruncnd din cnd in cnd

www.dacoromanica.ro
 215

ap, pentru ca chinul s fie mai mare. Aceast chinuire a tinut cam
11/2 or, pn ce intervenise Basta, poruncind s nu se mai arunce
ap, i murir (p. 12+1 14). Dup aceast suferint
crunt, trupurile au fost trase in teapA, acolo unde e azi traita
de care vorbim. Ce nume avea Duhovnicul lui Baba Novac ?
Szamoskzi ii zice Saski, iar dl CrAciun propune
numirea : Zacheu (apropiat de Saski, Saschen) (p. 15).
Mihaiu Viteazul in 11-16 August 1601 trecnd prin Cluj, a
ridicat un steag pe locul in care fusese tras Baba Novac.
Partea a a artii se'ntituleazA Sfintirea Troitei ridicat in
amintirea lui Baba Novac. Dare de seam asupra serbriig. Aci
se publia discursul dlui I. CrAciun (in numele comitetului de
initiativ). Totatunci s'a steagul lui Mihaiu Viteazul (re-
fcut de dl Crciun). In numele Municipiului Cluj, vor-
bete dl Nicolae DrAganu (prof. univ.). .
Acest studiu al dlui Dr. loachim Crciun, aduce contributii
istorice valoroase pentru cunoa0erea lui Baba Novac, un perso-
nagiu important din epoca lui Mihai Viteazule.

Dr. Din meu. Busturi sufletesti.

Cluj, Tip. > 1937, in 80, 52 p.
Dr. Dianu a adunat voluma cteva foiletoane
publicate in ziarul clujan Natiunea Scrise cu mult lirism,
ele ne arat un suflet mereu preocupat de valorile etice, etnice
estetice. In fiecare foileton e o parte de amintiri personale,
prezentate intr'o literar foarte atractivA. Cartea dlui
Dianu captiveazA pe cetitor. citeti cu o deosebit plcere.
Din ea pard se desprinde figura care povestete.
Dintre numeroasele foiletoane, m'a impresionat in special unul :
fabulist DAianu cu cteva amin-
tiri. A vorbit acest srutat al albinelor din adu-
narea (la Blaj, in 1936). L-a cercetat apoi la Bucureti,
nnde gsit scriind. Din convorbirile sunt vrednice de re-
marcat in special amintirile poetului Vasile Militaru. Acum vreo
20 de ani, avnd multe poezii in sertar, a transcris cteva

www.dacoromanica.ro
216

caet s'a s le prezinte , lui Alexandru

hut. Vlahut i-a : prea sunteti multi cei
cari veniti la mine cu asemenea caete am pierdut curajul
rbdarea de a le mai citi, c acum n'am gsit unul care s
fi rspltit timpul meu pierdut citindu-le caetele. De-aceia nu pot
primi caetul D-Ttalec. Vasile Militaru ii rspunse: Mestre, er-
tati-m c am s v tulbur eu aducndu-v caetul meu
de versuri, dar eu nu sunt grbit ; putea atepta 5-6 ;

poate c acest interval de limp veti ceti mcar una din poe-
ziile mele din citirea uneia, Dv. veti de sigur, dac mai
merit s cititi restul, sau dac caetul e vrednic de asvrlit in
foc. De aceia v'asi ruga s-mi retineti caetul s-mi ingduiti a
veni dup rezultat, peste cteva Junk. Dup acestea, Vlahut lu
caetul spuse s vin dup 8 zile. Dup 8 zile, cnd se duce
la Vlahut, acesta zice: Bine-ai venit iubite colega,
tiseaz srut. Tnrul poet era consacrat de Vlahuta, iar azi
e consacrat de tar. Lira sa e multicord. In afar de
bule, are multe poezii epice. Dintre cele reproduse de
dl Dr. Hie citez una: Rug (din volumul Stropi de
Mi-e sufletul ca un in floare
$i'n floarea lui tot soarele il am!
Sunt mii de ramuri - si-o privighitoare
fiecare ram.
Furtuni ce-au smuls goruni din
prin floarea-i de
Dar sbuciumAndu-i ramii ce se'nchinA,
Lui nici o floare n'a putut cada!
Doamne, azi, nime nu mai poate
birue al ispitelor sudum,9
spre iad duc drumurile toate,
lar inspre rai mai duce-un singur drum,
Trimite-mi astfel poarte
nu intineze nici un gres,
Ca sufletu-mi aduc la moarte,
ca floarea de cires.
Dl mai prezint pe Cincinat Pavelescu, Amos Frncu,
Vasile Lucaciu, Romnul anonim din Ardeal
Valea Trandafirilor .

1) Multime.

www.dacoromanica.ro
 217

Morariu: Viata pastoral in MuntH Rodnel.

Bucuresti, Ed. Societtii Regale Romne de Georgrafie, 1937, in
240 p. (figuri planse). (Studii cercetri geografice II).

In luna Mai a aprut o oper stiintific referitoare la tinutul

nostru, cum nu mai avem altele. E teza de doctorat in geografie
a dlui Tiberiu Morariu, de lucrri la Universitatea din Cluj.
Se'ntituleag : Viata Rodnei. E rezultatul
unor cercetri de vre-o 8 ani. In fiecar var vedeam pe dl
Morariu, echipat pentru excursii, trecnd prin Nsud spre Munti.
Rezultatul cercetrilor indelungate, e un model de monografie geo-
grafic. Ion Simionescu a prezentat-o la Academie).
Lucrarea are 5 capitole mari. Capitolul I e Cadrul
Regiunea Muntilor Rodnei se'ntide Mire 3810" Ion-
gitudine estic dela Fero 470 latitudine nor-
dic. Dela Greenwich se afl 5'2" longitudine
esticl In acest capitol se ocup cu morfologia clima regiunii.
Asupra morfologiei Muntilor Rodnei un studiu care va
apare. Capitolul II e: Psunea . Dup Florian Porcius, imparte p-
sunea in 5 regiuni : 1) regiunea inferioarl (290-800 m); 2) regiunea
montan (800-1250 m); 3) regiunea subalpin (1250-1700 m);
4) regiunea alpin (1700-2000 m). Dup ce flora fi-
togeografia Muntilor Rodnei, trece la capitolul al Ill-a : .
In acest capitol se ocup att cu istoria pstoritului, cu
faza actual a acestei preocupri. traditiile obiceiurile
pastorale, cari e focul viuc, pe care il fac primvara doi
feciori-vestale, cari n'au visat gratii femenine, frecnd dou lemne
de brad trecnd oile printre ele, spre a le feri de duhurile rele.
In cu viata pastoral din Muntii Rodnei, dl Mo-
rariu a adunat foarte mult folklor, care va apare in vol. IV, al
Anuarului Arhivei de de sub conducerea dlui loan Muslea.
Capitolul al IV, se ocup uneltele gospodria lor.
Un auxiliar pretios pentru acest capitol, e dela
crtii, cu rspndirea formelor de locuinte pastorale in Muntii
Rodnek. Morariu spunea c aceast hart a alctuit-o pe teren,
vizitnd fiecare stn notnd-o pe hart chiar cnd era la stna
respectiv. Capitolul V, se'ntituleaz Alte tipuri de

www.dacoromanica.ro
218

Lucrarea mai are un rezumat francez. E destul s

acel rezumat, spre a avea o idee despre ce se vorbeste in aceast
monografie geografia. Chiar la pi figurile din carte, se
dau expicatii in limba francez. E vrednic a fi pomenit pi Indi-
cele, alcAtuit cu mult migileali. Dl Morariu are Indke toponilnic
pi India pastoral, cari usureaz mull munca cercettorului.
Opera dlui Tiberiu Morariu, in felul cum e conceput, e
in literatura noastr geografic. Cum spuneam la inceputul
acestei notite: e un model de monografte
* *

Valeriu Introducere bibliografie la

dreptului romn. Cluj, Cartea Romneasa, 1937, in 232 p.

In cercetrile istorice cel mai important izvor e bibliografia.

Fr o bogat informatie bibliografick e imposibil scrisul istoric.
DI Valeriu public o bibliografie a cercetrilor privitoare
la istoria dreptului precedat de un studiu introductiv de
101 p.
In studiul introductiv, dl Valeriu ne d, pe baza
unui vast material documentar, notiunile fundamentale ale istoriei
dreptului care e expunerea evolutiei dreptului comic
public pi privat dela origini astzi (p. 7), iar dreptul este
un produs al spiritului colectiv al poporuluk (p. 9).
lstoria dreptului ca istoria, de studiaz ca pi
celelalte discipline istorice, particularul, unicul, specialuk (p. 12).
Urmeaz un capitol despre utilitatea istoriei dreptului pi altul
despre stiintele auxiliare ale istoriei dreptului. In capitolul Iz-
voarele istoriei dreptului dl Valeriu ne d o bo-
gat informatie asupra literaturii referitoare la trecutul dreptului.
Incepnd cu Herodot, Strabo, Ptolomeu, Cassius Dio, Ovidiu,
Horatiu, Dio Chrisostomus pi cu Cronicile, trece la descrieri
la operile istorice geografice pi la colecliile de legi. Face cteva
reflexii pi asupra metodei in istoriei dreptului. Istoria drep-
tului o imparte in 5 epoci : I) Secolul ; Secolul
-XVII; III) Epoca fanariot (1711) 1716-1821) ; IV) 1821-1859 ;
V) 1859-1936/7.

www.dacoromanica.ro
 219

Se Cteva chestiuni generale cu privire la dreptul

consuetudinar roman. Discut pe larg originile dreptului .

Distinge o parte motenit, o parte creat pi o serie de influente

strine. Dreptul romnesc, in diverse state, nu variaz mult. Uni-
tatea dreptului rezult din unitatea sufleteasc a papa-
rului care creaz.
Bibliografia are 1480 de titluri, grupate dup urmtorul plan :
I) Opera de sintez a istoriei Romnilor, II) Opere de sin-
tez a istoriei dreptului ; III) Periodice ; IV) Publicatii de
documente : a) pe regiuni ; b) pe domnii ; c) alte criterii ;
d) alte isvoare; V) Studii privitoare : a) Organizarea Traco-
Dacilor ; b) Organizarea Daciei Romane; Viata pi organizarea
poporului de intemeierea principatelor. VI) Studii
relative la organizarea Principatolor. VII) Studii relative la insti-
tutiile juridice ale dreptului consuetudinar. VIII) Studii pri-
vire la vechile legiuiri pi editiile acelor legiuiri. IX) Studii asupra
vechilor juri0 pi vechiului juridic. X) Lucrri privi-
toare la istoria dreptului in epoca contimporan (dela 1821
incoace). XI) Studii relative la situatia juridia a strinilor in
rile romne pi la raporturile internationale ale acestor XII)
Alte lucrri : a) Studii privitoare la viata pi organizatia
din fostele provincii subjugate; b) Studii asupra unor incercri pi
proecte de reforme; a) Dictionare studii linguistice utilizabile la
istoria dreptului ; d) Varia.
Studiul introductiv-bibliografic al dlui Valeriu e un
inceput in domeniul istoriografiei juridice. In general, li-
teratura noastr bibliografic e dar bibliografiile juridice
sunt pi mai putine dect in alte domenii (istorie, literatur).
bliografia unui ram de romneasc e un
inceput promittor pentru bibliografia juridic.

www.dacoromanica.ro
 Muzeul grniteresc nsudean
in anul 1931, aceast institutie cultural se desvolt
din ce ce mai frumos.
In prezent are patru sectii.
I. Biblioteca, un mare numr de crti, cele mai multe vechi
din colectiile a diferite persoane, mai ales profesori.
Il. bogat in acte, documente, manuscrise, core-
spondente relative la istoria la oamenii marcanti din tinutul
Nsludului.
III. Colectii de diferite obiecte de muzeu.
IV. Portrete de fruntasi grniteri fotografii (formnd sectia
Cultul strmosilor4).
Toate aceste se pstreazA cu cea mai mare grij pietate
in institutia noastr.
*

pe toti romnii iubitori de trecutul nostru pe cei

trecuti prin nsudene s binevoiasc a drui acestui muzeu
national ori ce acte, de de studii, de serviciu ale diferitelor
persoane; arti vechi de fel in limb; portrete, foto-
grafii de oameni, de biserici, case, gospodrii, etc.
de obiecte de art trneasc.
Infiintnd o sectie special a familiilor, toate actele, portre-
tele, etc. se pstreazA in dosare de familii, cari vor servi apoi ca
material pentru compunerea redactarea de biografii personale,
familiare, monografii de sate etc.
Noi grniterii nsudeni in special trebue s mndri
am putut aduna in timp destul de am salvat o multime

www.dacoromanica.ro
de acte, documente, etc. intelectualii
din trecut, lucru ce dovedeste interesul pi cultura acelora. Se
vede din aceste tesaure salvate cu ce se ocupau profesorii pi alti
ai nostri, pi posedAm manuscrise chiar dela oameni mai
putin cArturari, cari au lAsat scrise amintiri pi lucruri vrednice de
pstrat, cari complecteaz multe locuri rmase goale din lips de
date, din trecutul grniterilor.
Dupcum ne-am incredintat din cercetrile fcute cu ocazia
scrierii nsudenec p. a. ne lipsesc
multe acte, documente etc., pentru compunerea de biografii ale
inaintapilor disprute, pierdute de multe ori din lipsa de .
interes a mostenitorilor, de a pstra actele printilor pi strmosilor.
De aceea rugm pe toti oamenii doritori de ridicarea nea-
mului nostru a depune fel de acte, hrtii, portrete, etc. la
institutiile publice, ca biblioteci pi arhive, pentru de a fi pstrate
in interesul pi al persoanelor pi al familiilor ; iar pe cele privitoare
la grniteri a-le depune la muzeul nostru.
Am foarte mult s avem schite biografice, amintiri pi
alte note pi insemnri dela fostii elevi ai scoalelor nsudene, pe
cari s le pstrm pi s le utilizm la facerea istoriei tinutului
nostru. Dorim s cunoastem activitatea tuturor celor din
scoalele noastre, lucrrile publicatiile ce au fcut pi pri-
veste viata public.

Donatiuni fcute
1. Dela dl profesor de muzic Cluj, cinci caete
piese muzicale pi 2 piese versuri cu pentru voci pi pian, toate
compozitiile Dsale.
2. Dela dl Dr. Leon Scridon sen. din Bistrit 4 :

privire asupra gospodriei fondurilor grniterestic (Nr. 4 din biblio-

teca 'Din granita nsudean).
3. Dela dl Prof Vancea, dela normal din Brlad :
1) Revista 'George Lazar An. (1888). -10. 2) Mono-
grafia pcoalei de aplicatie de Brlad, de dl Nie. Oh. Nicolescu
invttor.
4. dra Estela Luchi-Murgianu 2 vol.: ,Correspondance

www.dacoromanica.ro
de Napoleon I-er. Paris pi 1864, Vol. XIV pi XV. Ed. Plon
& Dumaire.
5. la dl C. Petran profesor universitar Cluj: Noui cer-
cetri pi asupra arhitecturii in lemn din
6.la vduva profes. Emil Domicle, dou cartoane mari
50 fotografii ale absolventilor liceului din Nsud din anii
pi 1908/9.
7. Dl Prof Macedon Linul din Bistrit: 13 acte relative la
tatl Dsale 2 tablouri reprezentnd portretul poetului Andrei
Muresian pi lia in 1878, in rame cu sticl.
8. la dna Dr. din Sngeorz-B6i: dou ou incon-
deiate, foarte artistic lucrate, motive romneti, executate de
dna Vica din Colibita.
9. din Nsud: Biografia lui Ion C. Brtianu
3 exemplare.
10. dl Dr. Pop din Rodna: 57 diverse acte relative
la diferite persoane etc. din Rodna.
11. la dl Prof Crist. Predescu dela Academia de agricultur
din Cluj, lucrarea Dsale: Zero ani de functionare a observato-
rului meteorologic din Cluj. 1936.
12. Dela dl Ion sigilii de alam rela-
tive la Intreadam pi Agentia.
13. la Fundatia regald Principe le Carol , Bucuresti: di-
verse crti, numr de 64 volume.
14. la Regia Cooperatied din
tarea pdurilor grniceresti din jud. Nsud. Tez de doctorat
de Lungu. Bucuresti 1935.
15. Dl Dr. Leonida Popp, docent univers. Bucuresti: trei lu-
crri ale Dsale radiologice.
16. Am primit apoi dela redactiile urmtoarelor reviste pi
ziare publicatiile: a) Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice
din Bucuresti, Nr. 84. b) Revista Buletinul Asociatiunei
Gen. a Romnilor Uniti Cluj, Anii 1935-36-37. Tribuna
niterilor din 1936-37. d) Revista enciclopedic5 Cluj,
Red. d. loan Corbu. Anii 1935-37, Ziarul DPoporula din
pe 1936.
17. DI Dr. TU. Pop din Rodna a druit un exemplar din

www.dacoromanica.ro
opera : esbdul (1877-78) D. A. P.
Alexi Maxim Pop, profesori la gimnasiul sup. din Nsaud,
doue tablouri pictate pe reprezentnd scene din Rzboiul
Independentii (1877-78).
18. DI Handtea, din corn. Porcesti, jud. Mures:
un de carti acte relative la Tinutul Nsudului.
19. Dl Dumitru Nacu, primarul orasului : o fotografie
reprezentnd personalul adrninistrativ al Districtului autonom al
in anul 1876.
20. Dna Ana Dr. V Pahone din Bistrita: o fotografie a ta-
Dsale Gavril alta a sotului Dsale Dr. V. Pahone
o a lui Leontin Lucchi, bunicul Dsale.
*

Directia Muzeului aduce cele mai cAlduroase multumiri tu-

turor stimatilor donatori.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 IDLIU MOBIL

FIGURI

Tineretului grniteresc nsudean

pentru cunoaste frumosul trecut,
lui luptele ce au purtat
a le urma faptele

15

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Alecse Fortunat
(recte Leon Hangea)

Dintre nsudene, care din a treia decad

a sutei a XIX-a, au desfsurat o frumoas activitate in afar de
tinutul nostru, a fost Alecse Fortunat, fiu al preotului Ion Hangea
din comuna Maieru, care a activat in orasul Unirii Principatelor,
Focsani. Acest grniter al crui nume este Leon Hangeal)
s'a nscut cam pe la 1810. Dupce a in nsu-
dene, apoi liceul teologia la Blaj, a fost numit profesor la scoala
inceptoare in Focsanii Munteni. Aceast s'a des-
chis la 14 Februarie 18342) de profesorul Dimitrie Pvneanu,
care deced la 22 August 1895.
Not. Schita biografid a acestui vrednic s'a fcut urm-
toarele putine izvoare.
1. Din revista Milcoviac, articolul Contributiuni la istoricul $coalelor
publice din Focsanii Moldoveni Munteni (Studiu alctuit adele ori-
ginale dela Directia gen. a Arhivelor Statului, Bucuresti de dl Mih. Popescu
profesor la colegiul Sf. Bucuresti).
2. Articolul Murgianu, publicat de I. Popu Reteganul, in rev.
.Convorbiri pedagogice. An. 1. 1884. Nr. 4. Panciova, in care se gsesc unele
date relative la Fortunat.
3. Istoria orasului Focsani de D. F. Caianu profesor, Focsani 1906.
Dup toti tinerii trebuiau fireste s armata.
S'a observat la ctiva tineri intelectuali c, pentru a nu face armata,
schimbau numele, ca el nu fie urmriti. a cu Vasile Bob-Fabian
(schimbandu-si numele, dup bob-faba, in Fabian), cu Leon Hangea.
Numai cu incuviintarea Comandantului regimentului grniteresc se per-
mitea tinerilor grniteri a studia gimnasiul numai se tinerul a
urma cariera preotasc Porcius Fig. gr. p. 111).
2) Din revista Milcovia". Fociani. An. Vol. I. 1. 1931 p. 119 Actul
Nr. 38 din Anex.
15'

www.dacoromanica.ro
 romnesti de stat, proiesori salarizati, programe
in regul, pn la Regulamentul organic, par'c n'au fost nici in
Moldova, nici in Tara romneasa. Erau ins multe pe lng
biserici din capitalele Principatelor pe la mnstiri, unde se in-
vta cele necesare viitorilor preoti. Se pare c toat lumea se temea
de publice de stat, care pe ici pe colo a fi
fiintate de Eforia scoalelor, le ocoliau. Frica consta probabil,
c se credea, cd astorfel de trebuiau fie
militari copiii trebuiau urmeze in permanent
cursurile, pe cnd cei dela mai sus amintite, erau mai
liberi mai nesupusi disciplinei Apoi existau anumite
prejudicii, cari erau piedeci aproape de pentru a putea
organiza cum cerea spiritul adevratelor Astfel
> ziceau, c tot sunt boieri, desi n'au mai mult
a ceti, a ceva a socoti ; negu(dlorii spuneau, c ei
n'au trebuint de alte invtturi dect numai de putin insemnare
condeiul de socoleal ; iar clasul cel niai de jos c
are team de oaste, sustinnd c cei ce vor in
vor fi siliti in urm a se face ostasi1)
*

Al doilea profesor al acestei a fost Alecse

care activitatea in Septemvrie 1835, cum
aflm din Milcovia I. c. p. 122), iar D. Caianu, f. profesor la
liceul din Focsani, care l'a cunoscut personal, spune c Alecse
Fortunati veni din Transilvania, dela Bistrit-Nsud, apare in
Focsanii-Munteni la 1836 dup cum spun btrnii Fortunatu
era unul din cei mai buni profesori, foarte de elevii
mult stimat de Caianu l'a apucat in ca pen-
sionar cd a murit in anul 18752)
Pe Fortunat il gdsim c cere, pentru a pe copii cn-
Wile, dela Eforia Scoalelor din Bucuresti, pentru numirea
cntretului Sandu Popescu3) din Focsanii-Moldovei. Acestuia,
1) Act Nr. 14 din Anex (Milcovia I. c. p. 114). Mentalitatea aceasta
poate c e o urmare a stpnirii fanariote, att de bgubitoare neamului nostru.
2) (D. F.) Istoria Focsani. Focsani 1906 p. 130.
Actul Nr. 64 din Anex L

www.dacoromanica.ro
spune Fortunat, i se va plti cte un icusar vechiul) pe
pentru munca lui. Inceperea invtturei cntrilor s'a fcut la
Septemvrie 18382)
Ca ajutor alui Fortunat, i-s'a dat in 1847 profesorul Ghit
Teodosie, care in 1848 muri de holer, izbucnit odat cu
intrarea trupelor rusesti in Principate.3)
In aceasta erau de orseni, dar pi multi dela
pi din aceast orsenii n'au voit s plteasc primului
local, cci nu mimai copii ci dup afar din
4)
implinea pi functiunea de revizor al tinutului
Slam-Rmnic (Rmnicul-srat)5).

Sufletul nobil pi caritabil a lui Fortunat se mai vdeste pi din

urmtoarea :

In primvara anului 1847 se groaznicul prjol al

orasului Bucuresti, dup urma cruia au rmas multe pe
drumuri. Miscat de nenorocire, gsim pe Fortunat, c face
un raport la Eforia $coalelor prin care o anunt, jalea pi
rerea celor nenorociti nu-1 pot lsa nu contribue pi el cu
ceva la indulcirea nenorocitilor. De aceea a chibzuit pi face cu-
noscut - trimitnd de primirea sumei - c pune la
dispozitia comitetului, insrcinat cu strngerea ajutoarelor, leafa ce
i-se cuvine pe luna Aprilie a anului 1847, fgduind va face
la rndul su pi o list de subscriptie in cercul cunostintelor sale.
Fapta vorbeste dela sine.6)

Profesorul Fortunat era, fireste, ca ardelenii pi un in-

focal nationalist pi s'a amestecat in mipcrile nationale dela 1848
in Principate pi aceasta a fost un motiv guvernului de atunci,
sub presiunea rusasc, ca fie scos din invtmnt,
toti profesorii de origine ardeleneasa, cari totii au luat parte
la aceste cum a fost Ion Maiorescu pe atunci inspec-
1) veche turceasc de argint, in valoare de 20 lei vechi.
2) 3) 4) 5) Milcovia I. c. p. 122.
6) Milcovia 1. c. p. 123.

www.dacoromanica.ro
230

torul coalelor din Oltenia medelnicerul Aron Florian, revizorul

coalelor din judetul
Reintegrarea lui Fortunat, ca i al celorlalti tovargi de
s'a fAcut dup anul 1850, cnd se iari la con-
ducerea coalelor din Districtul Slam-Rmnic.2)
*

Intre membrii fundatori ai Societtii Transilvania din Bu-

cure0, in cu scopul de a acorda stipendii tinerilor romni
din Ardeal, pentru studii superioare i in latine : Franta,
Italia, Belgia, nu numai in Austro-Ungaria, fu Fortunat. Primul
Preedinte a fost A. Papiu-llarian.
Este interesant introducerea-apel la aceste statute, din care
extragem cteva pasagii.
Mai multi transilvaniani, studenti la Universitatea din
Bucure0i, serbnd aniversarea zilei de 3/15 Mai, ziva reinvierii
din Transilvania in 1848, propuser
tarea unei Societti pentru ajutorul studentilor romni de peste
Idea fu salutat cu entusiasm de un numr mai
de studenti i alti romni gener4... Societatea, departe de a fi
politicA, nu are alt dect de a strnge legAmintele de
junimea studioas din toate Romniei, venind in
torul studentilor romni din Transilvania ei . Mai presus
de partid politic, noi ne adresm, pentru sprijinirea acestei
Societti, ctre Romnii de clas, de partid, de
Venice stare. Romnii din Valea Dunrii vor aduce aminte, c
in curs de lungi secoli, la timp de pericol, acei Carpati sempi-
terni ai Daciei centrale au fost deapururea locul de sapare a na-
tionalittii romne. De acolo, din sinul Carpatilor, a descins Negru-
Vod de a intemeiat Tara romneasc; de acolo a venit i
Vod de a fundat Statul Moldovei ; precnd in timpii mai din
urm elementul strin prea a ne limba a stnge chiar
romne, tot Romnii din acei venir
a reinvia limba, nationalitatea literatura romn. Niciodat
mnii din Transilvania nu cunoscur pentru din0 alt misiune
in aceste fed, afar de aceea, de a profesa idea ro-
l) 2) Milcovia 1. c. p. 122.

www.dacoromanica.ro
 231

mine. Ei niciodat n'au fcut alt politic in romne, pi nici

dintrinsii n'a agonisit aici vreodat alt avere, afar de stima
recunostinta adevratilor Astzi, asigurati pi tari in
constiinta nationalittii noastre, noi de abia mai avem trebuint
de apostolatul lar ei, ei niciodat n'au fost mai amenintati
in limba nationalitatea Un bine nemirginit le putem face,
venind in ajutorul junimei studioase< .1) Trebue si amintim aci,
dup aceast s'a fcut apelul acesta la 18 1867,
la cteva luni dup cu Ungaria pactul
dela 18 Februarie 1867, (dualismul austro-ungar), cnd Ungaria fu
restabilit, se decret uniunea Ardealuluis dnsa, pi mai
primi pi armati proprie (honvezi), iar Impratul fu
coronat, la 8 lunie 1867, rege al Ungariei.
ceialalti membrii fundatori, precum vicepresedintii
Cernatescu pi V. A. Urechia ; Secretarii Laurian fiul pi Procopiu ;
Casarul loan Martinovici comerciant apoi Florian, A. Robescu,
P. Grdisteanu, Hajdu, Fortunat, Corvin, Tacit, lanculescu pi
Precup,- au pi prevzut marele pericol care ameninta acuma
pe Romnii ardeleni, dup cum ne dovedeste istoria Ardealului
dela 1867 pn la Unirea tuturor Romnilor in Mare.
*

Scriitorul acestei schite biografice cunoscut in a sa

pilrie pe Fortunat, pe cnd la btranete era pensionar pi
venea vara la Maeru pi s-si vad fratii pi surorile. El
se trgea din familia preotului loan Hangea din Maeru. Acesta a
avut 5 pe Leon Hangea care este Alex Fortunat, apoi pe
Grigore Hangea fost functionar ai Sever Hangea cpitan in Reg. Il
de granit pi apoi in Reg. 50 (Alba lulia) decorat Me-
dalia de rzboiu pi Crucea pentru servicii, Petra Hangea,
proprietar in Maeru pi Alexandru Hangea fost functionar in
hadia, al crui fiu Beniawin Hangea fu profesor la liceul din
(1873-1883). 2 Fiice: mritat Locotenentul
Pop din din Reg. Il grniteresc pi Maria
dup invttorul Vasile Mumianu dela norma din Nsud.
*

Sionul romnesci. Viena, 1867. Nru 16 p. 185/6.

www.dacoromanica.ro
232

Alecse Fortunat a servit ca profesor public la nor-

mal (preparandia) din Focsani, incepnd din Octomvrie 1835,
timp de 28 ani, cu invtarea a 150
testi cu inspectarea scoalelor poporale din district.
Pentru frumoasele sale servicii In invO)Omnt primi dela Prin-
cipele Bibescu diploma de nobleta - Pitar - sub Nr. 2189,
anul 1846, la Julie 1853 sub Nru 1346, Principe le Barbu
Stirbey diploma de Srdar.l)

') Revista ,Convorbiri pedagogice.. An. 1. 1886 Nr. 4. Panciova, in

articolul Basilie Murefian din Nsud (cumnatul lui Fortunat).

www.dacoromanica.ro
 Preotul loan Macavei
1859-1894
$coalele nsudene au format o falang frumoas de lup-
Mori nationali buni conducatori ai poporului grniteresc.
mosfera favorabil desvoltrii culturii nationale, ce acest
tinut, a doua jumatate a secolului al XIX-lea, dud
luaser un puternic, prin intelepciunea dragostea marilor
nostri creatori, a atras o multime de tineret din toate
clasele societtii la in Nsud.
Unul din tinerii ai liceului din care deveni
mai un zelos lupttor pi neinfricat martire a fost loan

www.dacoromanica.ro
234

Macavei,l) nscut in anul 1859 in Nsud, copilul unei trance

vduve. El urm primar liceul din Nsud, unde facu
(bacalaureatul) in anul 1879. Urm apoi studiile
logice la Seminarul episcopesc din terminndu-le in 1883.
Numit apoi capelan al parohiei din Nsud in timp ca-
tehet la normal (adic sup.), pe la 1894 era
paroh al fruntasei comune grniteresti Feldru.
pe cnd era in liceu, ca teolog s'a distins printr'o
initiativ activitate foarte laborioas 91 printeun sentiment na-
tional foarte puternic.
Inc in liceu citise aproape tot ce se scrisese in literatura
romn, cci liceul poseda o bibliotec bogat o societate de
lectur Virtus Romana Rediviva ,2) infiintat de profesori
in anul 1870, societate de unul din profesorii liceului,
in care pe lectur activau prin declamatiuni, citeau
operate, lucrri fkute de dinsii, se fkeau critici, etc.
Societatea poseda diferite reviste ziare de seam rom-
nesti, iar profesorii imprumutau deosebit alte reviste
larilor pentru a se lumina astfel pregteau tineretul alt din
punct de vedere literar, istoric, stiintific, ct pentru luptele
tionale, cari asteptau tineretul in viata publica.
In anii 1877-79 societatea Virtus Romana Rediviva
fusese sistat din anumite motive, atunci noi din cursul
1) Fotografia aceasta a I. Macavei, este dela 1891
pe rind era in temnita din Seghedin. Alturea sotia sa Paulina, din fruntasa
familie grnitereascd a Mihilasilor.
2) Aceste trei cnvinte reprezentau maxima fostului Regiment al
de granit romnesc nsudean, maxim gravat apoi pe toate pecetile oficiale.
In Nsud s'a serbat, la 26 Octomvrie 1866, depunerea in biserica gr.-cat.
a vechilor stindarde ale Regimentului 11-lea rom. de granit, pe cari bravii
strnepoti ai lui Traian le-au purtat eroism din invingere in invin-
gere pe cmpurile de lupt ale Europei, inct nemuritorul Imprat losif al
Il-lea a se pe ele romana jediviva", iar pentru
bravurile din 1848 Impratul I decor steagul batalionului me-
dalia de aur, unica decoratiune de acest in intreaga armia austriac. Acele
flamuri devenind foarte vechi, fcndu-se in locul noue, Maiestatea Sa
ceruse, ca cele vechi s nu se aduc in armaria (arsenalul) din Viena, ci s
se pstreze in
(In Sionul Viena, An. 1866, Nr. 22, p. 268).

www.dacoromanica.ro
 235

superior am simfit, c guvernul maghiar nu putea suferi ca o

astfel de maxim s poat fi titlul unei societti rom-
neti, tendinta guvernului era s slbeasc ct mai mult, ba
chiar s aceasta Virtus Romana , care reinviase. Astfel
nu se mai putea declama, nici lucra ca mai la lumina zilei,
in frumoasa noastr Societate.
parte din devil cursului superior al gimnasiului grniteresc
din Nsud, in frunte cu Corneliu Pop loan Macaw',
Solomon Ion Pop subsemnatul
altii, in de 20, am format atunci o societate secret, tot
alei, cari se finea secretul,
statute semnturile noastre. Sedintele le fineam Du-
mineca in serbtori, in clasa VII-a a liceului, in anul 1877/78
sub presidentia lui Cornel Pop Pcurar, in anul 1878/79 sub a
scriitorului acestor rnduri.
Aveam un cabinet de lectur, care se afla la amicul nostru
Emanuil Bea, unde aveam abonate reviste, apoi aduceam
eu cteva ziare dela tatl meu, etc.
*

In felul de liceu un de politic na-

tional, discutii aprinse, proecte planuri pentru viitorul
romneti. Lucru ce mai trziu avut urmrile sale
toare in viola publid. Ceasuri mai ales seara, se
lucruri cari ne desvolta dragostea de romnism ne
timiti. In fapte de student de liceu, se putea prevedea
marele sentiment al nationalismului nostru. Profesorii notri, fie
dela liceu, fie dela preparandie, au insufla elevilor o deo-
dragoste de natia de finutul De aceea elevii eiti
din nsudene s'au distins prin o deosebit dragoste de
neam oriunde au activat in au lsat urme puternice.
Macavei era unul din cei mai infocati nationaliti. In semi-
narul din Macavei deveni copal unei na-
tionaliste literare, mai ales c devenise un bun scriitor literar
chiar poet.
Intr'o scrisoare dela 19 lanuarie 1883 din imi
la Viena urmtoarele : Cu o deosebit plkere am cetit duleile

www.dacoromanica.ro
236

siruri ce mi-ai adresat. Simpatia, ce din frageda-ne copilArie

o am nutrit unul de altul, nu a nici va
cnd coardele, in continuu ale inimilor noastre vor
bate pi vor tinti spre unul scop, care e rdicarea scum-
pulul nostru popor la inltimea Nu consider ca o
mgulire dulcile tale adresate ocasiunea onomasticei mele,
ci mai:mult, ca pe unele cari purced dela o inim binevoitoare.
Pururea voi avea aceste ca pe unele cari imi arat :
nirea mea viitoare. simt dreptaceea indatorat ca pe lng
presiunea simtmintelor mele frtesti de pe lng
amiceasca strngere de sn-ti urez in deasemenea: Ani
nini, zile bogate in luptele ce te asteapt intru rdicarea neamului
nostru. Una nu uiti nicecnd : Un respectuos model ai in acela,
provedinta i-a concrezut guvernarea celei mai
turme de pe malurile Sornesului. ai nostri au fost lipsiti -
el a acoperit lipsa; ai nostri au fost in desperare, el i-a
curajat ; ai nostri au avut lips de sfat, el i-a ; ear
ai nostri au sacrificat pentru interesul general ceva, el a
tregit golul. Dar ce-ti improspetez eu acestea ? Sunt prea
semnat ca fac justa caracteristica aceluia, cruia, nu numai noi,
generatiune succese - ci din un
tinut intreg, a crui renume pi inflorire 1-a avut pi-1 are la
Fie dar pi de aici generoasa voastr familie aceea: sub a
flamure in tot timpul st se afle adevrati mecenati.
bucur de srbAtoarea Anul despre care-mi
amintire, asociez pi eu la toate acele ce voi ati pi
neamului romnesc. Fie, ca ideile cari pureed dela brava junime
romn afle ca intotdeauna apa pi de ur-
pi Ceeace am negles in trecut, s ne succeadA,
cooperAm, ca s putem dobAndi-ca vedem crescnd cedrii
din ramii Salutnd pe vechii mei cunoscuti, te rog a fi
terpretele simtemintelor mele fat de acei dintre confratii vienezi,
cari crezi nu s'or simti ofensati prin aceasta...
Referitor la actuala stare a SocietAtii noastre (teologice dno-
centiu Micu), vin a-ti relata, c activitatea mea :
nizarea. lucrat atta - spunndu-ti, m mn-
dresc eu de lucru.

www.dacoromanica.ro
 Ajuns in viata public a inceput unele din
ideile sale pentru ridicarea .culturale i morale a poporului
ski, pentru care avea o dragoste fr seamn. A pus baza unui
cor de tineri i fete de trani din i l-a condus ct timp
a stat aid. In predicile sale admirabile tia ating coarda sim-
titoare a parohienilor si i a-le influenta prin aceasta in spiritul
ideilor sale.
In acest timp activitatea sa energic pe terenul bisericesc,
colastic i cu deosebire publicistic era in floarea desvoltrii. A
fost unul din cei mai harnici colaboratori ai ziarelor: > Gazeta
Transilvaniei i mai trziu a > Tribunei din Sibiu. Publicistica i-a
adus i lui, ca tuturor lupttorilor pentru drepturile stravechii natii
romneti contra asupritorilor seculari, un proces politic, apoi
condamnat la intemnitare de un an i jumatate, pedeaps pe
care printele Macavei o suferi cu vesel, i discutnd acolo
in temnita din Seghedin, i expunnd in modul cel mai deschis
idealul romnismului sotilor, colegilor de inchisoare, adic
ctorva advocati, medici i ziariti maghiari, cari ii ispsiau osnda
lor pentru niscari duele i ofense onoare, i alte asemenea
nimicuri.
Inteo scrisoare dela 24 Martie c. n. 1891, ce mi-a trimis din
Seghedin, vechiul meu prietin scria :
...Felicitrile le-am primit att la anul nou, i la ono-
mastia. multumesc pentru aducere aminte de amicul vechiu.
Dup cum vei ti, eu sunt aici (in temnita ungureasca din
Seghedin) impreun cu Paulina (sotia sa). Dinsa cerceteaza
in fiecare zi dela 9-12 i dela 2-5. Lucru de sine inteles avem
i spese mari. Dar n'avem ce face, s'a intmplat aa.
Acuma sunt in luna a 4-a, aadar mai restau 14 luni.
In a doua a anului viitor, sperez a ne intlni i a
povesti despre lucruri cari ne ating mai de-aproape.
Eu astzi petrec parterul prinsorii Nr. 23. De prezent nu
sunt multi detinuti. In societate cu dl Traian Pop') ne trec zilele
mai uor. lama, ni-se pare, nu a fost aa grea. Nu tiu cum o
s treac vara, cu caldurile cele caniculare. Pe e totdeauna
1) Fost redactor la Gazeta Transilvanieic, condamnat intr'un proces
de pres la un an inchisoare.

www.dacoromanica.ro
mai cald ca in alte prti. Apa rea, nesntos pe
incoveniente.
Seara ni-se la 8 ore, dem. la 5. Peste zi suntem
liberi zidurile cele groase. Cetesc, scriu trece
zi de zi, insemnndu-le in cartea vietik. (Din scrisoarea lui
cavei, dela 24 Marttie 1891 din temnita Seghedinului).
*

Scrisoarea a trecut fireste prin mna directorului temnitei,

care, dup permise espedierea.
Procesul de pres a lui Macavei este bine a se cunoaste
reproduce, ceeace facem in urmtoarele rnduri.l)

Procesul lui Macavei

In anul 1890 un proces de fu intentat ziarului Tri-
presS
din Sibiu pentru doi articoli politici, scrisi de loan Macavei
preot in autor, iar Albini ca redactor respon-
sabil al Tribuneic. Aprtor avocatul Coroian.
Procesul a fost la Tribunalul din Cluj, la 11 Sept. 1890.
Curtea cu compus din 12 Unguri. Public mult romn, multe
doamne.
i Tisza Ei pi noi , Nrile
50/51 102/103 a Tribunei. Pasagele mai mult remarcate de
procuror din articolul pi Tisza , unde se amintesc eve-
nimentele din 1848/49, sunt:
'La 1848 1849 am jertfit la mii mii de oameni, am
jertfit floarea noastre, respingnd pactare cu idea de
stat maghiar. Este cald sngele, care a curs
aceste. Deja aproape de un ptrar de secol ne-au chinuit
compatriojii maghiari. Am fost exclusi din parlamentul
am fost exclusi din din administratie am fost
pe toate terenele de acei oameni, cari nu au fost vrednici s-si
ridice cuvntul contra noastrea.
Astzi a sosit deja timpul, ca s ne ridiam vocea cu mai
I) Toate cele ce privesc acest proces sunt reproduse din Gazeta Tran-
silvanieic, 1890 Nrii 197-206.

www.dacoromanica.ro
mare putere s zicem, c pmntul voim
s murim ca numai ca in consecuent
cu aceasta, respingand idea de stat maghiar, ne declarm pentru
caracterul al Ungariei, precum i al monarhiei
dac s'ar cugeta compatriotii notri maghiari, ca
moment potrivit s aplice atrocittile din 1848, acuma le r-
spundem suntem pregtiti !... dar suntem hotrti i la
aceea, ca s ne aprm individualitatea national pn la cea din
de snge. Pe noi nu ne mai surprinde nimica.
Evenimentele, care se vor incepe pi se vor
noastr, sunt de mult cunoscute. Mai mull nu ne poate
nimenea cu promisiuni, cu att mai putin compatriotii maghiari,
cari niciodat nu tinut cuvntul dat. Tocmai de aceea, cu
privire la evenimentele grave, cari ne vor putea ajunge, le zicem
fratilor notri Aveti minte, pi cu moderatiune.
Timpul frngerii este aproape.
In articolul Ei noi< se zice intre altele: ajuns la
marginea suferintelor noastre pacinice. nu numai noi, Romnii
acestei patrii, am ajuns acolo, ci asemenea nou au trebuit
ajung acolo toate nationalittile nemaghiare.
....Acum dar sau numai ei, Maghiarii, au drepturi pi dato-
rinte i au viitor, sau toate aceste drepturi pi acest viitor il avem
i noi in aceeai
Dac numai ei, Maghiarii, au drepturi pi viitor in
patrie, - pretindem tergerea legii nationalittilor. Mai fad-se
aceasta, iar atunci noi pe baza acestui principiu pi in
drul lui, vom fi siilti s ne credem sup4 cutrui alt stat.
Ce ar face Maghiarii - - ca strini, cum suntem
considerati de ei, am recurge la numrul pi puterea noastr
peasc? Sau ar trebui piece sau se piece !!
Dar ce ar face Maghiarii, am zice: Pmntul acesta
este al nostru, nu v recunoatem mai mult suprematia, st-
pnirea asupra noastr, pentruc patria aceasta nu este numai a
voastr, ci patrie a tuturor? Ar curge snge, pmntul s'ar
cu cadavre, dar s'ar curti aerul ; din udat cu
sngele nevinovatilor s'ar forma apoi patria noastr comun, care
cu siguranta nu ar fi numai a Maghiarilore.

www.dacoromanica.ro
 atunci sigur ar la cine sunt ei pi cine
noi!? Atunci am ajunge la rezultatul final: ei prin ei pi noi prin noia.
'Europa pi numai Europa va fi chemat s decid cndva
viitorul acestei patrii. Europa va trebui s se pronunte asupra
dreptului nostru public. Ei sau noi oare bine ar fi, ca
altii s ne cldeasc casa pi ne atearn masa? bine este,
ca durerea pi amrciunea, care ne ptrund, s nu le noi
vindeca
'...Ei, sunt stpni domni, noi suntem supui pi cer-
pi
Oori - - Toate pentru ei numele statului pi nimic pentru
noi in numele patriei. Trebuie s deosebim bine lucrul, cci
ghiarul altceva injelege sub stat pi sub patrie. Statul pentru
Maghiari este o din care singur Maghiarul poate tia pi
mnca. Tocmai de aceea idea de stat maghiar nu poate permite
ca afar de Maghiar s poat gusta pi altii din aceast
Patria din contr este un ogor la al cultivare trebue s
conlucrAm tojii, noi ca vite pi boi de lucru, ca
unelte agricole, iar Magiarul ca domn cu bta pi biciul. Nu trebue
prin urmare s ne mirm, c ne imput nepatriotismul nostrua,
deosebire cnd i noi ca oameni ne deasupra dobi-
toacelor pi nu procedm orbete in spiritul patriotismului comentat
de Maghiaria.
cari se provoac la brutale plsmuite In 1848
sub influenta tunurilor pi a furcilor ridicate toate colturile
gariei pi Transilvaniei, - in adevr astzi nici nu se mai cuget
la durerosul absolutism, peste capetele noastre ale
tuturora.
Ei, cari la au trdat patria pi interesele Tro-
nului, nu ar trebui uite, mai pot veni asupra patriei ase-
menea zile, cnd exemplul pot urma pi alte
...Ei, care fajA cu noi - nemaghiarii - permit
attea ilegalitaji, uit pot veni timpuri in care li-se va
pi
msura cu msura cu care se msur nou. Ei, cari in negn-
direa au ajuns pn acolo, ne numesc pe noi numai
strini In patria noastr proprie, nu-i aduc aminte, sub alte
imprejurri politice pi sociale, nu numai c-i putem numi strini,
ci din contr putem scoate afar din hotarele acestei patrii.

www.dacoromanica.ro
oare ce ar zice pi ce ar scrie ei despre acda, cari ar fi in stare
s comit ei lucruri att de
Cc ar zice - presupunnd cazul mult trmbitat al Daco-
Romniei, - nepretentiosii folosindu-se de dreptul
celor mai tari in stat, ar incepe a trimite pe Maghiarii din Biharea
Dobrogea, pe cei din in pe Secui
in pe cei din Ardeal i-ar lsa lor din
Ardeal ? - - -
de stat, care este numai umbra unui principiu
rinimos, trebue pi din lexiconul politic al
ghiarilor.
...lar noi voim strini pi tari pi desvoltam
resistenta de granit cu atotputernicii Maghiari pe
patriei, pe cale impiedecndu-i in toate ideile, cu care ar
s contra noastra...
*

Dup cetirea articolelor incriminate, cuprinse in actul de acu-

zare, redactat de procurorul general Vita Sndor din Trgul
resului, procurorul jeszenszky in acuza sa spune, in acest stat
numai o natiune este, cea maghiar, pi locuitorii de limbi
strine s'au contopit in natiune, neavnd nici un titlu de
drept deosebit. Acuzatul tinteste la spargerea unittii nationale,
sustiind aici Romnii, Slovacii pi au drepturi deosebite.
Acuzatul n'are alt titlu de drept, ci se tot numai la
joritate. provocare este o amenintare pe a Statului
maghiar, a lui pi a unittii lui nationale. Este
cu nizuintele daco-romne, ce s'au manifestat cu procla-
matia iredentist a.
Apoi procurorul Jeszenszky, cu infumurare pi
nicie, cu acuzatiile sale contra lor. Astfel in acest
proces, in fata tribunalului din Cluj pi a unui numeros public a
indrznit insulte medalia de cu care Impratul a decorat
Steagul batalionului I a Regimentului romnesc dela
: statornicia in credinta in spunnd
aceasta constitue o pat pentru poporul Dar
ce blstmtii nu erau permise procurorilor smintiti, s'au

www.dacoromanica.ro
24
distins prin brutalitti i nepermise adevratilor
ai justitiei. Dar fiarele codrului sunt de multe ori mult mai putin
slbatice, attia oameni din lumea zis
Jeszinszky spune intre > c natiunea maghiar a pus
vlul greu al uitrii peste acele evenimentec (din
1848) pentrucd anal 1848 este pentru Dvoastr o mine,
pentru noi (Maghiarii) o glorie
este de intortocheri mincinoase -
. In general discursul su

caracteristice Maghiarilor
feudali. Fireste c aminteste adunarea dela 3/15 Mai la Blaj, unde
au fost 15.000 valahi ale drei in contra Ardea-
lului cu Ungaria revolt pe procuror, precum c Romnii
cu Impratul i au denegat legalitatea recunoasterea
vernului unguresc a respins Uniunea, ce s'a fost decretat pe
calea legislativei (dar nu spune procurorul, c aceasta s'a fcut
nici un consimtmnt al Romnilor, cci uniunea ar fi
semnat moartea In vorbirea lui procurorul att pe jurati
spunnd, c au fost atitati de anumiti agitato'ri romni,
cari aveau in vedere numai rentabile posturi de prefecti i
alte interese materiale i nu adevrate interese ale poporului,
de aceste se - fireste - Ungurii, cari marinimia
sub influenta stergerii i a incetrii de privilegii clase (?)
iau fcut pe Valahi egal cu oricare popor civilizat
din
Programul national dela din 1848,- zice procurorul -
c n'a fost deat aspiratiunea a unei cete de
oameni miserabili, cari dup interese materiale murdare
i cari prin functiuni trarlri caut cersesc influentao)
Discut mult procurorul despre Programul Romnilor sta-
bilit la Blaj, - dovad c acest
morabil act national romnesc supra pe el, ca pe guvern
pe feudalii maghiari, astfel ii silea pe jurati la condamnarea
acuzatilor. Apoi cu o perfidie specificA maghiar, procurorul le
pune ochilor barbariile ce le-ar fi fcut Valahii 1848
cu printii juratilor, descriind in cele mai in-
1) Dr. In cauza Toflenifor - de I. Georgescu. Sibiiu 1928
p. 63 29-30.
Gazeta Transilvaniei 1890. Nr. 198 p. 2-3.

www.dacoromanica.ro
 243

liorgtoare povestind fapte groaznice, c au belit de vie

pe o doamn, Zsigmond Laszl, propriilor ei fete -
oare asta s'a de programul romnesc stabilit
la 1848c Rspunderea a acestor atrocitti cade singur numai
asupra sufletului pctos al agitatorului pi pentru aceea nu exist
iertare, nu poate fi niciodat achitare. cere ca juratii s con-
damne pe acuzati, cu unanimitate.
*

Macavei cere apoi presedintelui curtii s intrebe pe jurati

Presedintele Peterffy refuz, spunnd, c legea stabilepte cali-

ficatia juratilor, cf ea nu pretinde ca ei s plie pi romneste, deci
intrebarea este superflu. Macavei pi aprtorul lui cer a se trece
in procesul verbal acest rspuns al presedintelui.
*

Ungurii ca intotdeauna au sucit pervertit contra

nationalittilor. Au inventat vorba pi adia
natiunea e format din nationalitti pi ca nu cumva aceste se poat
cere respectarea drepturilor le-au in cercul cuvntului
nafiune, fireste Toate popoarele din statul arti-
ficial Ungaria formeaz o singut nafiune - cea maghiark iar
nationalittile fac prti din De aceea Maghiarii
nu permiteau celorlalte popoare - adia nationalittilor, dup men-
talitatea ungureasc', s se numeasc natiuni, numai o natiune
era, cea maghiar. Fireste c tot dup aceeasi mentalitate grando-
man poporul maghiar nu este nationalitate, ci natiune.

Cuvntarea de aprare a printelui Macavei

Spectabil tribunal, onoratilor domni jurati !

In fata mea st in acest moment solemn pi in aceast sal

chipul aceluia, cruia in mea m'am inchinat pi pentru care
strmosii pi mei au purtat cea mai mare stim, cea mai
neftrit iubire pi cea mai mare credint. Dela mosii, strmosii
pi mei am alipirea cu Inaltul Tron, iubirea
cu patria s o cultiv pi s fac posibil, ca dnsa s strbat
16

www.dacoromanica.ro
 cercuri din ce in ce mat massei romne, care,
asemenea mie, credincioas a fost Tronului credincioasa este
astzi acestuia patriei.
comite cea mai mare crim umbrele cele sacre
ale strmosilor mei, au format al II-lea Regiment romnesc
de granit Nr. 17 din Tinutul NAsudului care regiment
mult bravur s'a luptat pentru Tron pi patrie timp de o sut de
ani pe cmpiile Europei, - dac acest moment sublim, cnd
este vorba de onoarea -
partea d-lui procuror substitut - nu
cu mult necuviint din
respinge tot atta
indignatiune Se vede c d. procuror nu cine
au fost aceia, pe cari i-a insultat; se vede c dl procuror nu are
nici cele mai elementare cunostinte despre trecutul glorios al
nutului Nsudului ; in fine eu ajung la convingerea, c dl pro-
curor uit despre serviciile cele nespus de pretioase, ce a fcut
tronului acest regiment anul 1848, pentru care serviciu acest
regiment a fost distins din partea M. S. Impratului-Rege
losif I marea medalie de aur, clasica inscriptiune: Fr
haftes Ausharren in der beschworenen Treue im Jahre 1848.
Dior jurati! Ca preot romn, care imi deduc origina dela
acesti eroi ai mele, este o calomnie pentru mine, care
acest vestmnt pe un trup curat un suflet fr de pcat,
dac numai un moment suferi cele zise din partea dint pro-
curor regesc substitut, c api fi trdtor. Strmosii mei se revolt
in morminte, auzind aceast calomnie public, zis la adresa
la adresa descendentilor, dela un att de pi alit de
nelnsemnat.
Noi Romnii dela Nsud trdtori? Este o necuviint prea
mare; o oribilitate revolttoare, pe care o resping toat
toat solemnitatea. Noi trdtori? Noi, cari la anul
1848 am ascultat de vocea Tronului; noi cari la anul 1848
de nid un ncunjur ne-am sacrificat pentru aprarea Tronului
avutul nostru, - noi fim trdtori? Intreb pe dl procuror: Noi
s fim trdtori? Iti zic un resolut: veto, die procuror, spun
c esti prea dect s cutezi a ataca inteun mod de drastic
pe aceia, cari la anul 1848 au fost numai Tronul pi numai
pentru Tron.

www.dacoromanica.ro
 245

Dach veti cugeta acum, dlor jurati, cu snge rece asupra

acestora, c eu m trag din locuitorii acelui tinut, nu cred,
nu v veti consterna de naivul epitet, ce mi-se atribue, de
trdtor. Dar noi Nsudenii suntem dedati cu asemenea epitete,
suntem dedati pi cu mai mult dect atta.
Cugetafi, impresiune rea a fcut asupra acelui
tinut cuvintele zise in incinta parlamentului budapestan de atre
on. domn deputat Csatr : America , cnd fr voia
noastr ni s'au regulat averile noastre, administrate de oameni
totului tot pentru noi necunoscuti.
declar, dlor, nu ne vom duce, pi nici nu are s mearg
in America nici un Romn din patrie, ci asemenea lui
Brutus vom sruta cu pietate pmntul acesta, pe care
ne-am nu suntem strini in patrie, dar
nici nu vom concede a fi tratati ca strini.
Trebue si v aminte, dlot, ci atunci cnd,
mnii au dat mna Tuhutum, conduatorui Maghiarilor, au
dat-o in aceea credinta, acelea, ca pi sentimentele, vor
fi pi vor rmnea curate. dac Romnii pi Maghiarii ar da
mna cu toat sinceritatea, eu sunt de cuget, ci mai
puternic popor nu ar exista in intreag Europa, in lumea.
Atunci nu teme nici de colosul dela Nord, nici de Daco-
Romnia, nici de Germania pi nid de o mare Boemie.
jurati! Eu sunt din popor, in mijocul
poporului, cunosc durerile pi neajunsurile. Am purtat pi eu
opinca romneasa, batjocorit din partea multor compatrioti
ghiari ; am purtat pi eu cmas - ca copil -
impodobit cu puisori pi cusute de mna iubitei mele mame,
doina drglas romneasc. Dela acest popor am auzit
pi aud, ce a fost anul 1848 pentru noi Romnii. Ei bine, die
curor, vorbesti de aprinderi jertfe, - - s te duc eu la
sud, dac ai plcere, pi s-ti art ruinele institutului militar din
Nsud, art mormintele acelora, cari au azut jertf nkn-
tes-ilor. art mai mult, procuror! Vino casa mea
printeasc pi am s-ti art ca mrturie o grind din podul casei
mele, pe care pi la care mA uit totdeauna, cnd intru in casa mea.
Pentru ce sunt aceste, d-lor jurati, chiar apa pi nu

www.dacoromanica.ro
246

treleac. Pentrua Romnii dela au tinut cu tronul,

cum eu tin, fr la acest cap incoronat, care este de
fat prin acest frumos tablou, ce se fata mea in aceast
Dac fi fost trdator, nu fi vrednic s port acest vestmnt
frumos preotesc, pe capul meu s esiste tonsura clericall
Domnilor jurati ! Vd, c dl procuror nu este in cu d-sa.
Acum am s-i rspund 5i la acea grav imputare, ci nu sunt numai
trdtor, dar mai sunt 5i agitator. M coboar s m
Dac fi agitator, d-le procuror, nu ar trebui pe Ro-
lucruri cuminte chiar in gazete. Eu am attea ocaziuni de
a conveni cu badea Stan badea Bran, fr s scriu le-asi
putea zice : Nu fiti domoli. Ungurul e tot rul pe capul nostru.
S nu-1 mai suferim. Nu trebue crutm. Pe eu chiar din
contr, ce zic in > Tribunac: Fiti cuminte. Pstrati-v bunul cum-
Se potrivesc acuma unele ca aceste cu ideile unui agitator ?
Sau este dl procuror de acea credint, c agitatorul 5ede linistit
in casa sa, pe ?
Un agitator nu ar sta cu fruntea deschis inaintea d-lor
Voastre, nu ar descoperi cu sinceritate cele ce simte
porul Un agitator din contr, ar umbla din cas in cask
din sat in sat, din asemenea fluturelui ar lsa
mele agitrii peste tot locul, pe unde numai ar strabate. Nimic
din toate aceste pentru persoana mea. e, d-le procuror ?
Dar merg mai departe ! procuror prea mult trie a
rstlmcit cuvintele frngerea este aproapet. Atunci cnd
am am vrut s atrag atentiunea poporului asupra
imprejurrii, c ministrul Coloman Tisza, fat de care nu numai
Rorninii, dar toate nationalittile au avut cele mai temeinice
a czut dela statului c au toate prevederile
si ajung in fruntea guvernului oameni, cu cari se va putea mai
usor Romnul cari vor face ceva bine 5i pentru
D-lor jurati ! D.-Voastr c toate partidele maghiare au
fost nemultmite acest orn. oare nu ne este iertat nou
a fi nemultmiti ? Ba da! astzi suntem nemultmiti noi Ro-
mnii. Aceasta v'o declar cu toat francheta.
Intreb ins : Ce are a face dl procuror, cand apr pe Kosuth
5i Tisza? Dac Kosuth Tisza s'au simlit ofensati, trebuiau si

www.dacoromanica.ro
 247

m Domniilelor la rspundere, nu dl procuror ? Eu ins

nu i-am atacat ca persoane, ci am atacat principiile politice.
Atacnd principiile nu am agitat pe poporul contra
poporului maghiar. lar vorba e de agitare, vorba e de
a fi lucrare ascuns pe dl procuror, cum de
nu a pus mna pre vre-un agitator ascuns, pe un agitator, care
nu scrie in ziar ? Sunt in aceast patrie trei milioane de
mir dl procuror nu pune mna pe nid un agitator, care
nu pe calea presei agite - stiind are fie adus aci, unde
aflu pi eu, ci apa pe sub ascuns ?
Este prea mare cutezare din partea d-lui procuror cnd m
numeste agitator, dar este nespus mare cutezarea d-sale atunci
cnd nici un argument, de nici o cunoptint despre per-
soana mea este in stare a m numi ; dar nu numai pe

mine, ci pi pe vechii dela procuror !

D-lor jurati ! Domnul procuror este att de mrginit in
nostintele istDrice dela anul 1848, este in stare a sustinea
aici in fata mea, aici in fata pi auzul publicului care ne
aude pi care are cunostint despre faptele la anul 1848,
N. Bkescu pi Eliade au venit la anul 1848, in Ardeal,
menirea, ca s pe toti Romnii in o mare Daco-
Romnie!! Ce slab istoric! Ce necunoscgtor al ideilor domnilor
pi Eliade! E foarte mrginit dl procuror!
D-lor ! Domnul Bglcescu, drept a fost la anul 1848 la
Blaj pi peste tot in Ardeal, dar in scopul, ca s indemne pe
mnii din Ardeal s dea mna revolutionarii lui Kosuth. Acesta
e adevrul. Dl procuror ar trebui s istoria pi
tige de alt parte cunostinte despre epoca anului 1848. Ar trebui,
ca procurorul nu spun neadevgruri aid in fata D.-Voastre,
d-lor jurati, aici in fata mea pi a publicului care multe
din 1848.
Ce au rspuns Romnii ardeleni d-lui ? Cerce dl
procuror ! Noi pi este treaba noastr, ca s toate ca
un popor de vitalitatea ! Romnii la 1848 au :
Nu! Nu, zicem pi noi astzi, cnd ne vedem apsati, cnd ne
vedem trasi inaintea acestui Malt tribunal !
Concedeti-mi a ceti un pasagiu din cele scrise in anul 1848

www.dacoromanica.ro
248

despre Romnii ardeleni in ziarul > Ifirlapja , in un articol

de fond dela 18 Octomvrie 1848 citim la adresa Romnilor din
Ardeal unele ca acestea:
Cu esceptia numitilor parian, abia pe suprafata
pamntului popor mai vrednic de comptimire, ca valahimea
delean ; s-1 prinzi in jug ca pe vite, de cari se deosebete
numai prin faptul vorbete
Dati-mi voe d-lor, si mi revolt eu aici sala aceasta
in fata despre obrznicie ce se adreseaza
porului in 1848. 0 zic, o sustin cu deplini
de mine desaprob resping aceast calomnie dela poporul
din Ardeal. Respinge-o d-ta d-le procuror!
D-le procuror ! D-ta nu ai citit programul Romnilor din 1848.
D-ta nu ai citit programul Romnilor dela anul 1881, 1884 pi 1887.
ce am eu: Cu acest program am pit cu
teroritii lui Kosuth la anul 1848, cu acest program am
cu ministrul Tisza la anul 1881, 1884 pi
D-le procuror ! Se vede ci d-ta nu ai cunotint despre
memorandului Romnilore, care se cuprinde programul
poporului! Destul de ru pentru d-ta, ca procuror regesc. Nu se
prea dela un procuror. Citete, d-le pi
carte, apoi pi numai apoi la
D-lor jurati ! Dela anul 1848-1890 ati suferit D.-Voastra,
sau ori pi care dintre cettenii acestei patrii ? Nu, nu ati suferit.
dl procuror numai ca reproez fra nici o
crutare, ca pe un care nu este in stare a-i trage seama cu
d-sa pi a se in necunotintele sale. d-le, barem
cnd te afli inaintea oamenilor, cari plia carte rornneasc.
lar eu spun, ci pi nizuesc a o a o cunoate.
D-lor ! Permiteti-mi, ca V declar un ce pe de
adevarat, pe att de sincer, se tine despre asertiunile
d-lui procuror despre Daco-Romniac.
Te intreb dar te intreb seriozitatea, d-le pro-
curor, de unde ai cunotinta Daco-Romniei ? Unde sunt
A prikon kivl van sznandobb np a fldhtn, mint az
erdlyi olhsg; jaromba foghatod mint a marht, valban csak annyi-
ban klmbzik, hogy beszl!.

www.dacoromanica.ro
tile, mapele proclamatiunile Romnilor ardeleni despre toate
aceste? Te rog, - ad-le ca corpus delictig. Toate aceste
insinuatiuni afirmatiuni sunt adevrate minciuni calomnii
la adresa Romnilor ardeleni.
Toate aceste nu le poate produce dl procuror ! Unde sunt
d-le procuror, dovezile d-tale? In vnt ? Regret! Dar multumesc.
Merg acum cu un pas mai departe !
Atunci cnd am scris A noastr este am
teles cd noi Romnii, cari ne-am luptat cu opositia par-
lamentarA maghiar, am rsturnat pe dl Coloman Tisza, pe acest
att de fatal pentru noi Romnii.
Dar, d-lor, declar, imi este rusine de acuza d-lui pro-
curor. Imi este rusine, nu s'au acuzat articolii mei in
cuprinsul Atunci fi fost mndru! Atunci mA puteam luda
in fata natiunei mele, cA pentru adevrul cel mai sincer, dl
procuror m'a tras la aceastd barier. Aceasta nu o pot face
astzi, dupA ce d-sa mi-a luat posibilitatea aceasta, piscnd ase-
menea purecelui pe corpul omenesc, ici colo, rmnnd numai
urme rosii.
Ce purece !? Se vede cA a fost o anumit intentiune scoa-
terea pasagelor incriminate ! Aceasta s'a Ideal cu ca in
sufletul D.-Voastr, s se escite urA fatA de persoana
mea, fatA de curata mea intentiune, ca fats cu cel mai leal supus
al Maiesttii Sale cu cel mai iubitor de patria mea de na-
tiunea mea.
D-lor jurat ! VA asigur pe caracterul meu preotesc, cA noi
Romnii nu urA fatA cu poporul maghiar ! VA declar
cA procesele de presA sunt numai o sgndriturA intre D.-Voastr
noi, care intre actualele imprejurAri politice nu este buns.
Veniti dar, d-lor jurati, ca in acest moment solemn sA dAm
mna frtasc, dacA vA convine, - sA nu mA priviti nid
pe mine, nici pe confratele Albini de agitatori, dar nici
nu cugetati ca atare pe nici un Romn constiu de sine din
aceast patrie !
Spectabil tribunal ! Onorati jurati !
Atunci cnd am citat articolul din Nemzet reprodus in
ziarul in care noi nationalitatile nemaghiare, contrar

www.dacoromanica.ro
250

spiritului legii dela 1868, despre egala indrepttire, suntem

miti strink mi-am : de unde unde obraznicia scrii-
torului din Nemzetc?
Domnilor! Pe baza legii din noi nationalitatile din
deosebire de confesiune, formm in sens po-
litic o singur natiune. Aici se cuprind Maghiarii ! Prin urmare,
d-lor jurati, ce asertiunea ziarului Nemzet, c noi
nationalittile nu suntem egale natiunea ? Intreb pe dl procuror,
c cine unde este natiunea cine unde sunt nationlittile ?
Intreb despre natiune, sau despre nationalitti este vorba,
cnd ne mndrim cu 15,000.000 de Maghiari ? ce am eu?
Am zis domnilor dela - pretindem abrogarea legii
despre nationalitti! Ca vedem natiunea nationalittile ! Eu
asteptam dup toate aceste raspunsul dela Nemzeta, ca dela cel
mai acreditat ziar guvernamental! Dar cu durere, v mrturisesc,
in de rspuns vd cu proces de pres.
D-lor jurati ! Este oare aceasta libertate de pres ? Este acum
permis polemia ziaristicd cu un jurnal guvernamental? Dar, d-le
procuror, pentru ce nu ati intentat proces de ziarului Nem-
zeta, care face deosebire natiun !
Mi-ar fi prut foarte bine, ba eu, peste tot Romnii
romni eram multumiti, dac se aflau pentru alto o
chilie de putin odihn in prinsoarea de stat.
Sau numai noi Romnii ne plngem de nedrepttile comise
in aceast patrie? Nu o face aceasta opositia national a rassei
maghiare att in ct in parlament in provincii ? Ba
da, o face, o face cu mai mult sgomot. face pe chiar
afar de marginile permise prin legea de !

Eu, d-lor jurati, nu am scris contra natiunei maghiare, con-

stitutiunei sau contra statului, ci contra guvernului, care se iden-
pe sine numai pe sine partidul cu statul, aceste
dovezi toate le-am scos din ziarele maghiare.
> Pesti Napl dela 9 Martie 1888 scrie urmtoarele : Dac
guvernul maghiar fi dat osteneala de a organiza bine statul,
dac ar fi guvernat in dreptate, dac le-ar fi
cstigat pe - atunci ar fi dat terii sale patrioti
credinciosi. Dar principiul guvernului actual este, statul e dnsul

www.dacoromanica.ro
 251

partidul sAu, pi toti aceia, cari nu sunt guvernamentali, trebue

nimiciti, trebue respinsi din viata publicA, sa nu ia parte din bine-
facerile statului pi s nu se poat sustinea in viata social.
Aceasta o amardciune general, pi care nu s'a nscut de
Maghiar, e gata s afirme, e respins din monopolul statului,
fiindc e de partidul national, i guvernul face dinteinsul pasivist,
pi omladinist.
De exemplu, guvernul o multime de decoratiuni,
mobilisAri i titluri celor un trecut pi prin aceasta
serviciile aderentilor dar nici se ca
prin aceasta aderenti statului i natiunii maghiarea.
(Tribuna Nr. 47/1888.)
Un ziar maghiar a scrie pi a afirma ceva; nu
Tribunac sau (Transilvaniei) sau LuminAtoruk, ci se
vede chiar Maghiarii se revolt de sistemul teroristic de
Auziti d-lor jurati, mirati ! mir mai mult de dl procuror,
care a tcut, cu a tcut!
Mergem i mai departe, la un alt ziar maghiar! Ziarul Egyet-
, in traducerea Tribuneic Nr. 292 an. 1889
peste sute 'de ani, cronicarii vor face amintire
de Unguri... vor spune, a trit un popor pe plaiurile Tisei, care
a putut se multmeascA a se nutri minciuna, care s'a ludat
in fata intregei lumi, e liber, pe el n'a fost o ceat
de care se poate cumpdra pe bani
Tribunac, acest organ de publicitate romdresc,
ava, era demult fraud la rspundere. Adevrat este d-le procuror?
Auziti acum, d-lor jurati, ce ziarul Kolozsvr . In unul
din Nrii si din Mai 1888 ziarul Kolozsvre aproape in
acest limbagiu dela 1848:
Vre-o preoti dela sate, inculti, deczuti, semibarbari
superstitiosi, vre-o cdtiva nAdrgari din orase, care din
zgomot. Unii sunt fanatici, altii rAvnitori de *fig, altii bolnavi.
acestia tulbur o le e lucru usor la un popor
ocupat lucrul. Acest popor e srac, neinvtat, rmas
Mintea acestui popor o tine superstitiunea, iar sntatea
popa lui. Da, popa, care face s posteascA mai mult de
de !(Tribunag Nr. 102 an, 1888),

www.dacoromanica.ro
252

Eu cred, autorul nu cunoaste poporul romnesc pi nici

preotimea Dac eu sunt incult, semibarbar nebun, nu
merit mi aflu inaintea D.-Voastra, d-lor jurati, inaintea acestui
spectabil tribunal, unde se afl un public att de distins. Onoare
mie desonoare scriitorului. lar cele ce vi-le spun, vi-le spun
d-lor, ca un sfnt, ca un adevr, care purcede din o inim
curati, care pistreaza cele zise de sf. apostol al gintilor: sunt
sunt drepte, sunt iubite,
adevarate,
sunt curate,
sunt cinstite,
sunt de
pi Dumnezeul pcii va fi cu voi!
laud, aceste si -
Dumnezeu va fi cu mine, iar Dumnezeul m'a pro-
tejat pi va proteja voiu infra in mormnt.
D-lor jurati ! Sunt cazuri in cari foile D.-Voastra scriu
adevrul, despre care eu vorbesc.
In ziarul Pester Lloyd cetim : Timpul nimicirii popoarelor
a trecut. Idea de nationalitate a se scoale ochilor
nostri popoare inmormantate le-a condus la viat
(Tribuna Nri 294-1889).
dar timpul perirei noastre a trecut. Foarte potrivit ; avem
avadar s ca patrie.
Voiesc acum a rectifica, d-lor jurati, sovinismul numit
ghiar !
devine devine periculos in momentul,
cnd se leag de o idee, de ideea de
Eu Romnii peste tot nu ne de idee, ci ne
de patrie. Pentru noi patria nici decum idea de stat,
care sacrific interesele iubitei noastre patrii.
Cu toate aceste, idee o potentaz mod
volttor pentru noi Romnii, din patrie, ziarul Nemzet ,
cnd scrie unele ca aceste : Cea mai misiune, devi
paradox, este, ca (natiunea) s se creeze pe sine: natiunea
s devini realitate natiune maghiar in intelesul social
cultural, iar Ungaria s stat national, nu numai po-
litic. La noi exist statul ungar, dar nu e gata natiunea maghiara,
care s-i umple cadrele.
Natiunea politici aceasta suplineste popus-ul
lui Verbczy. Aceasta este Ungaria, dar s nu ne : ade-

www.dacoromanica.ro
 natiune maghiar nu exist, ci numai maghiarba. (Dup
Tribunag, Nr. 245 (7 Nov. 1889).
Este un ideal vecinic pierdut!...
Dar de acest ideal se demonstra dl Sipos
revizor in Biharia. lat ce d-sa: nu desperm, va
veni cnd se vor schimba treburile, cnd in bisericile
gr.-cat. serviciul divin se va celebra in limba maghiar, ba chiar
se vor eparhii gr.-cat. greco-orientale maghiarec (Tri-
Nr. 269-1887).
lat, d-lor unde merge un ..., care este in
stare a ne ataca limba, in care trebue s ne rugm atotputerni-
cului biseria, care limb ca bise-
riceasc este aprobat prin attea attea bule ale S. S. Ponti-
fici, ca limb national-bisericeasa Pentru aceast limb m lupt
m voi lupta, apr o natiune constie de sine con-
stie de vitalitatea sa. V declar fruntea ridicat, stint
mndru, m'am nscut crestin lar pentru crestinism
romn'sm sunt in stare a suferi orisice din este in stare
a suporta un trup omenesc.
D-lor Dati-mi voie
! nu v las In rtcire fat
pasajul din articolul incriminat: Ei in care e vorba de
colonizarea Maghiarilor pe teritoriul Romniei libere. (Aci Macavei
citeste pasagiul Dobrogea).
Vedeti, d-lor jurati, cum s'au negles totul pasagele
voritoare natiunii maghiare? Cci ce este in acest pasagiu ca
in tot articolul? Sunt niste supositii logice, a fi puse ca
teze politice, pe care ar fi a le rezolva cndva poporul !

D-lor jurati ! Dupce cred, c v'ati convins din vorbirea mea,

c nu sunt trdtor de patrie, nu sunt agitator nici al
natiunii maghiare, ca nici al vre-unei nationalitti, s ne
intoarcem atre procuror zicem: De unde ai sustinut
cele descoperite in V rog pe D.-Voastr, d-lor jurati,
a rmnea i a judeca asupra nedrepttii, ce mi s'a fcut
prin ca celui mai leal cettean.
D-lor jurati ! Voesc a fini ! lnima sufletul D.-Voastre, pre-
cum seninul mintii D.-Voastre au s hotrasc astzi fat
mine, fat amicul meu, dl Albini. Abstrageti dela

www.dacoromanica.ro
noi favoruri personale. dela aceea, c eu am
milie, cari in acest moment cu nerAbdare verdictul Dv.
Abstrageti dela aceea, c eu ca preot, stnd pe baza legii, am
desteptat pe fratii mei romni, ca s-si pstreze onoarea national
s nu se considere ca strini in patrie; abstrageti
aceea, cd mei sufletesti cu mult neliniste asteapt do-
resc a m reintoarce in a le descoperi cele petre-
cute astzi, pi judecati numai ca cettean cu intentiuni bune
nobile fat cu patria tronul. Judecati-m ca dupd
cum scrie ziarul Kolozsvrg.
Ziarul in unul din nrii si din Octombrie 1887,
scrie un articol, care de se potrivepte cu actuala mea
pozitie ca fiu din popor :
Vom pe mai buni ai patriei, pe conductorii mai
seriosi, pentru care conducerea nu e o profesiune, ci misiune
sfnt, pe cettenimea, ale drei interese mari adnci nu sunt
identice cu interesele de abonament ale ziarelor respective, pe
poporul, care iubeste vatra pi familia, pentru care patria nu este
o lume de ilusiuni invechite, false, ci baza real a intereselor
nice. Tribuna4, Nr. 234-1887).
Vedeti-m, jurati, eu sunt fiu din popor! Nu sunt
gazetar, nu triesc din abonamente, ci din mused dreapt. Dam-
nezeu v lumineze mintea dac sunt culpabil condamnati,
iar eu am s m supun justitiei, pe care o respectez pururea
o voiu respecta ca toti Romniic.
*

Dupce interpretul, Dr. /sac, expune pe scurt,

reste, vorbirea de aprare a preotului Macavei, urmeaz vorbirea
de aprare a redactorului acuzat, Septimiu Albini, tot in rom-
neste. Din acesta reproducem numai cteva pasage.
El spune: ...Dar sub impresiunea vehementelor cuvinte
ale dlui acusator public (procuror) mrturisesc, am s
sovesc in hotrirea luat de acas (de a se apra). Dsa (procu-
rorul), care nu a apelat la constienta, ci la patriotismul Dvoastr,
dup cum Dsa intelege; Dsa care nu v provoac ju-
decati in numele drepttii, ci in numele natiunii, nu drepttii voeste

www.dacoromanica.ro
s-i dati reparatie, ci natiunii: Osa, zic, pentru mine nu mai poate
fi un organ al justitiei, ci numai un adversar politic tiled un
fanatic adversar politic... ...Ouvernul cere dela Dvoastr, dlor
jurati, s intrati in vederele lui sprijiniti intentiunea sa
de a pune in gura presei romnesti. Treaba Dvoastre este
faceti sau s nu-i faceti guvernului pe voe. Constiinta mea
este linistit, astept verdictul Dvoastre. Mai multe nu am
s (Din Oazeta Transilvaniei 1890. Nr. 204 p. 2).

Din vorbirea Coroian extragem cteva

pasagii :
acuzator public in focul tineretelor (ilaritate) a mers
mai departe dect nu s'a multumit cu ce a zis ziarul
Nemzetx, ci a numit pe natiunei romne trdtori
de patrie, descompuntorii statului ungar, trdri de Maiestate,
ba chiar necredinciosi...
lint cade greu, cnd aud, c un care este organul
oficial al guvernului, arunc in fata romne aceste
Tocmai de aceea in numele meu propriu in numele fiecrui
al romne (presedintele : nu ai mandat

vorbesti in nurnele romne) resping aceste epitete...

tuala Ungarie nu au intemeiat-o singur numai Maghiarii.... ce
priveste Ardealul s ne aducem aminte de impcarea Aschileu,
cnd dreapta unele altora, din
propria initiativ principe... Prin urmare la venirea
ghiarii au gsit aici raporturi de stat organizate. Dintre natiunile
de aici, romn a trit deja atunci ca atare sub propria
ei numire. Dup colonizarea (cu Unguri) dup primirea fr-
a Maghiarilor a condus afacerile in
gere cu ei au luat parte la adunrile ceeace se
dovedeste in mod nelndoios prin datele dietei din Alba-Iulia dela
1291. Mai departe ea avut exclusivii ei knezi voivozi ea a
luat parte mai mult ca celelalte popoare ale patrei la aprarea
aceasta a totdeuna in cele mai apropiate
timpuri. Chestiunea intemeierii patriei st deci pe aceste base
noi cu drept, ca Maghiarii, putem zicem, c suntem

www.dacoromanica.ro
aceeai natiune a aceiasi credindo0, ca oricare alt
natiune flic.
Ce priveste sustinerea patriei, biruit'a natiunea maghiar
prin proprii si genetici barem in o sigur lupt? Nu. Tot prin
chestiunea sustinerii statului trebue constatrn, din snul
natiunei romne s'au tras s'au ridicat brbati, cari au exercitat
o hotrtoare asupra viitorului patriei. Noi nu suntem
in patrie, ci suntem fii acestei patrii, drepturi
istorice legale, am avut aspiratiunile noastre nationale, pe cari
avem datorinta a le realiza in toate in Ungaria nu
a existat niciodat raportul national de invingtor invins c
principiul de natiune domnitoare natiune niciodat
nu a ajuns la valoare de drept public.., constatez, c principiile
pretentiunile, ce se manifesteaz acuma pe aceste baze, sunt
niste excrescente utopice ale natiunei guvernului maghiar...
Acuzatorul ne face imputarea c punctul de vedere politic,
pe care avut noi la 1848, nu se poate justifica, e ilegal, e o
rusine? Din contr punctul de vedere al Maghiarilor, a lui L.
Kossuth, ar fi unul din cele mai glorioase? Intreb: e o rusine a
fi cu neconditionat credinta di alipire ctr Tron, ctr Casa
domnitoare atre dinastie? Cci, dac atunci a fost aceasta o
rusine, rusine ar trebui fie i azi. Eu cd aceasta nu
e nici o rusine, di cu mine o ceialalti
mni. Aceasta este una din caracteristicile articolului incriminat.
Aprtorul arat apoi allele un Malt functionar
maghiar din Cluj a primit dela tatl o pusc cu cuvintele:
lubite fiule, probeaz cum ai putea s tratezi cu acesti Valahi
slbatici biatul a 12 locuitori (romni)
din Morlaca, cari fr nicio judecat devin victimile Astfel
de cazuri putem aduce destule... In 1848/49 abia s'au stns vr'o
10.000 vieti maghiare, pe cnd victirnile Romnilor au fost aproape
40.000 suflete... La 1861 Fr. Deac a enuntat: desvoltarea asi-
gurarea vietei noastre constitutionale pe baza deplinei egale
drepttiri. Promisiuni cari nu s'au tinut, nu s'au respectat.
Ardelul a fost lard liberi independent, legi separate,
independente, sanctiune pragmatic separat.
Dup eliberarea poporului 1848, Ardealul qua s'a or-

www.dacoromanica.ro
 257

ganizat separat la 1863, a avut dieta separat, la Sibiu, in care

s'au votat, potrivit popoarelor din tart natiunile romna,
maghiarA, secuiase ssasc, legi speciale recunoscute, pe baza
raportului numeric, pe bazele traditionale istorice, culturale
materiale.
catastrofa dela 1866, Ardealul a fost alturat la
- dar nu contopit - de atr o diet, in care a domnit
oligarhia, iar poporul, care constituia tam, a fost exclus fr a
fi intrebat, l'au ca cnd ar fi fost supus cu armele.
Cu introclucerea dualismului, poporul romn cu drept
vnt s'a temut, cu sistem s'a inaugurat domnia poli-
tic miestrit de rass. Cu aceasta st contrazicere diametral
opus desvollare istoria de o mie de ani a vietii noastre
de stat, cu aspiratiunile nationale traditionale ale poporului romn
interesele sale nationale de viat, dar mai presus de toate
st politica aceasta in contrazicere neaplanabil cu cerintele orga-
nismului politic neinlturabil al statelor constitutionale moderne.
A crezut nu va fi impiedecat in desvoltarea sa. ce
s'a intAmplat? Dup multe svArcoliri s'a adus legea electoral
legea despre nationalitti. Legea electoral este un spuriu (bas-
tard) al legilor dela 1790/1, iar alegerile la noi se intmpl,
putine esceptiuni, tot sensul acelora, acuma, dup incetarea
feudalismului, intmplat de asta cu 42 de ani (in 1848),
dup decretarea Uniunii aci pe teritoriul Ardealului este alt
lege electoralk pe teritoriul Ungariei iar alta..
Aprtorul desvolt apoi dispozitiile asupritoare a legei elec-
torale deosebite pentru Ardeal, care, din cauza marelui cenz,
din 72 cercuri electorale, abia sunt 7 (sapte), in care Romnii in
de 11/2 milion pot fi reprezentati in parlament, - deci
gile acolo furite, se fac fr de dinsii.
Legea de nationalitate nu se respect, nu se executk
mnii nu sunt admisi in functii de stat...
Statul n'a ajutat pn acuma (1890, - dar nici mai trziu)
nici o sau institutie cultural romneasc, - ba chiar clacO
Romnii au voit s-si etc., din banii statul a fost
contra. Ce priveste presa, se face exceptie intre presa romneascA
cea maghiark Nici unui ziar unguresc nu i-s'a intentat proces
17

www.dacoromanica.ro
258

pentru vr'un articol politic maghiar, oriat de attator ar fi fost

sau de oricare gazetar unguresc ar fi fost scris, chiar cnd au
cte o lesa Majestate. (Nu, nu, niciodata). Dar sub con-
stitutia maghiara de astazi, polecrild mult liberala,
ziarele romnesti nu pot scrie nimic, nu le este permis nici sa
se plngl... in declar, ca cele expuse de procuror, sub
presiunea $ovinismului, sunt neintemeiate se combat ele pe
Verdictul in procesul parintelui Macavei a fost: un an
jumtate de stat la Seghedin.
*

Printele Macavei, terminndu-si osnda la inapoiarea sa in

Nsaud fu triumfal, pi cuvinte de incurajare, de
popor intelectuali - jandarmii ungure$ti alungau
tile multimea, pe care se czneau a o imprastia.
Civilizatie !

In zilele in cari procesul Memorandului la Cluj

marele proces al natiunei romne din Ardeal Ungurii pi in
care 14 membrii ai Comitetului partidului national erau
osnditi de sovinismul barbar maghiar, in ziva de 25 Mai n.
1894 (la 28 de pi 8 luni inchisoare de stat pi spesele de 3238
florini a.), frunte Dr. loan pi Dr. Vasile Lucaciu,
amicul conluptAtorul al acelora: printele loan care su-
ferise ceva mai calvarul temnitei maghiare Seghedin,
- da
In
su in minile Creatorului.
verii ettii sale, o boal crud de pri-
cinuit de suferintele vietii neigienicei temniti, ti vietii
rintelui in ziva de 25 Mai, orele 91/2 a. m., in al 35-lea an al etatii
al 12-lea al fericitei sale cAstorii.
loan Macavei a fost un zelos vrednic brbat, un lupltor
pururea credincios
pi natiunei romne. a dat
un exemplu nu de ci a dat pi dovad de jertf pentru
sfnta cauz a poporului su.

Din Gazeta Transilvanei Nr. 206 p. 2.

www.dacoromanica.ro
 259

Martiralui national Ion A4acavei

In bunuiai tu peana
rosii
era rana,
Ce o ndurau.

ce vreai tu suflet mare,

Dect aperi drept,
S'aduci, de pofi, o
In mull piept? !
Dar osndit-au dreapta,
Al sufletului prinos,
(i-au atunci
In cel niai
La trup nedreptatea
cu brat barbar,
Prea Jost partea
al pdhar.
Dar luat tu sborul,
lame
duce-vei cu tine dorul
ji romnesti...
Elena
invttoare din Ardeal.l)

1) Din Revista Bistritei Nr. 21/1903.

17

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro