Proces de Narsing

APLICAREA
CADRULUI
CONCEPTUAL
AL
PROCESULUI
DE NURSING
TRUCA GEORGETA
FULGA MARIA LUIZA
NOVAC MILOIU ALINA
Implicai activ n educaia pentru sntate a
individului i a comunitii, asistenii medicali desfoar o
activitate ce presupune acumularea de cunotine, atitudini i
deprinderi, n scopul meninerii sau redobndirii sntii.
n cadrul acestei lucrri am dorit s subliniem
importana conceptului de ,,nursing, ca fundament al activitii
asistentului medical.
Cunoaterea i nsuirea etapelor procesului de nursing
permit asistentului medical planificarea, organizarea i
eficientizarea activitii sale, avnd ca obiectiv principal creterea
calitii ngrijirilor acordate, cu repercusiuni directe asupra
evoluiei pacientului.
Nevoile fundamentale ale pacientului :
Asistenta trebuie s tie c o nevoie

fundamental este o necesitate vital, esenial a fiinei
umane pentru a-i asigura starea de bine, n aprarea
fizic i mental.
Nevoile fundamentale ale pacientului :
Cele 14 nevoi fundamentale sunt :

1 - a respira i a avea o bun circulaie;
2 - a bea i a mnca;
3 - a elimina;
4 - a se mica i a avea o bun postur;
5 - a dormi i a se odihni;
6 - a se mbrca i a se dezbrca;
7 - a-i menine temperatura corpului n limite normale;
8 - a fi curat, ngrijit, a-i proteja tegumentele i mucoasele;
9 - a evita pericolele;
10 - a comunica;
11 - a aciona conform propriilor convingeri i valori, a practica religia;
12 - a fi preocupat n vederea realizrii;
13 - a se recrea;
14 - a nva cum s-i pstrezi sntatea.
Independena i dependena n satisfacerea nevoilor
fundamentale
q independena este un status care presupune funcionarea
plenar a fiinei umane.
q o persoan independent este o persoan care i poate
satisface autonom toate trebuinele sale.
q independena poate fi total (pentru toate trebuinele) sau
parial (pentru anumite trebuine).

fundamentale
7
INDEPENDENTA LA ADULT:
- atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor

prin actiuni pe care le indeplineste pacientul insusi, fara ajutorul
altor persoane
INDEPENDENTA LA COPIL:
- se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu

ajutorul altora in functie de faza de crestere si dezvoltare a
copilului
April 21, 2017

fundamentale
8
DEPENDENA:
q este incapacitatea persoanei de a ndeplini singur, fr ajutorul altei persoane, aciuni care s-i
permit un nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor astfel nct s fie independent
este moderat sau total, temporar sau permanent.
evaluarea gradului de dependen a pacientului folosete n vederea acordrii ngrijirilor i se face

pentru una sau mai multe nevoi nesatisfcute, acordnd un punctaj de la 1 la 4.
April 21, 2017

fundamentale
9
CLASIFICAREA NIVELURILOR DE DEPENDENTA
Indicele de gravitate = gradul de dependenta
Nivelul 1 cand persoana este independenta si autonoma
Nivelul 2 cand pers prezinta o dependenta moderata
Nivelul 3 - cand pers prezinta o dependenta majora
Nivelul 4 cand pers prezinta o dependenta totala
Importanta practica a evaluarii nivelului de dependenta foloseste ca

instrument de masura pentru a ne orienta in procesul de ingrijire.
Consemnarea si urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea

rezultatelor obtinute in urma tratamentului si ingrijirilor acordate.
April 21, 2017

fundamentale
10
Tipuri de dependen :
- potenial
- actual
- descrescnd
- permanent
April 21, 2017

fundamentale
11
Dependena potenial - atunci cand problema de dependenta este

posibil sa apara din cauza unor predispozitii, iar in acest caz trebuie planificata o
interventie. Ex: la un pacient subalimentat, imobilizat la pat, pot aparea rni prin
presiune = escare) prin prevenire se poate evita aceast dependen.
Dependena actual (prezent) atunci cand problema este

prezenta, dependenta este actuala, iar in acest caz actiunile vor fi corective.
April 21, 2017

fundamentale
12
Dependena descrescnd cand dependenta pacientului se reduce este in

descrestere, iar rolul asistentei in caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul
sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.
Dependena permanent, sau cronic -Ex: paraplegie atunci cand , in

ciuda ingrijirilor din partea asistentei, problema nu poate fi corectata si dependenta este
permanenta sau cronica. Rolul asistentei este in acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate
face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite.
April 21, 2017

Surse de dificultate :
13
=se definesc ca fiind cauza dependentei, adica, orice obstacol major care
impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale .
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic
2. Factori de ordin psihologic
3. Factori de ordin social
4. Factori de ordin spiritual
5. Factori legati de insuficiente cunostiinte
April 21, 2017

Procesul de nursing
14
este o metod sistemic, logic, de organizare si

desfasurare a ingrijirilor, de identificare, diagnosticare
i soluionare a problemelor de dependenta,
formuland un plan de interventie si evaluand eficienta
acestui plan, in urma implementarii lui.
permite asistentei medicale s pun un diagnostic de
ngrijire i s trateze rspunsurile umane n faa

mbolnvirii i la boal;
April 21, 2017

Procesul de nursing
15
filozofia modern a procesului de nursing se bazeaz pe

ngrijirea individual a pacientului, pe baza unui plan care va
asigura ngrijirea specific menit s rspund cerinelor fiecrui
individ;
nursingul se bazeaza pe actiuni competente obtinute in

practica de specialitate, dar si pe un sistem de atitudini fata de om,
fata de profesie, fata de lume;
April 21, 2017

Procesul de nursing
16
CARACTERISTICILE PROCESULUI DE NURSING

Procesul de nursing
17
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de
ingrijire:
usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social,

cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea
nevoilor.
permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor

surse de dificultate, in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia
(pe cat posibil).
April 21, 2017

Procesul de nursing
18
un proces organizat si planificat;
un proces dinamic in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient;
un sistem ciclic - etapele procesului de nursing sunt in inter-relatie ;
o metoda rationala de planificare si promovare a interveniilor

individualizate;
o metoda stiintifica de rezolvare a problemelor actuale si potentiale ale

pacientului;
transformat in actiune prin utilizarea planului de nursing.
April 21, 2017

Procesul de nursing
19
Avantajele procesului de nursing pentru persoana care acord ngrijiri
permite asistentei medicale un control mai mare asupra propriei practici (creste
profesionalismul);
creste responsabilitatea;
da satisfactie muncii, folosind cunotinele, experiena i intuiia n furnizarea
de ngrijiri a pacientului;
asigur un limbaj comun pentru asistentele medicale i ajut la verificarea
profesiei;
asigur continuitatea ngrijirii pacientului, prin comunicarea exact a planului
de ngrijire, pacientului i membrelor echipei de ngrijire;
permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului;
evidentiaza legalitatea actiunilor.
April 21, 2017

Procesul de nursing
20
Avantajele procesului de nursing pentru pacient
beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi;
are asigurata continuitatea ingrijirilor- planul fiind accesibil echipei de

sanatate care are nevoie de un reper de informatii pentru fiecare problema;
determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de

obtinerea unei mai bune stari de sanatate.
April 21, 2017

Procesul de nursing
21
ACTIVITI DESFURATE DE NURS N CADRUL

PROCESULUI DE NURSING
colectarea informatiilor;
verificarea datelor;
stabilirea profilului pacientului;
interpretarea datelor;
elaborarea diagnosticului de nursing;
stabilirea prioritatilor;
stabilirea obiectivelor;
selectarea strategiilor de nursing;
intocmirea planului de nursing.
April 21, 2017

ETAPELE PROCESULUI DE INGRIJIRE
22
1. culegerea de date sau aprecierea;
2. analiza si interpretarea lor;
3. planificarea ingrijirilor;
4. realizarea interventiilor;
5. evaluarea;
1.COLECTAREA DE DATE SAU APRECIEREA
23
este faza initiala, debutul procesului de ingrijire de la care incepe derularea
acestui demers.
este un proces continuu, in sensul ca pe tot parcursul muncii sale, asistenta
nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind pe

fiecare pacient.
incepand de la sosirea pacientului in spital sau in momentul contactului
initial cu personalul de ingrijire, intr-un centru de sanatate, in comunitate si

pe tot parcursul ingrijirii, culegerea de date permite asistentei sa-si
stabileasca actiunile de ingrijire.
24
Scop
asigur o baz pentru luare de decizii eficiente i n cunotin de cauz;
promoveaz o abordare holistic a ngrijirii = preocupri pentru aspectele

fizice, psihice, sociale, culturale i spirituale ale pacientului;
adun datele pentru cercetarea de nursing;
faciliteaz evaluarea ngrijirilor.

25
Tipuri de informatii obtinute:
o -date obiective observate de asistenta despre pacient

o -date subiective- expuse de pacient
o -date continand informatii trecute
o -date continand informatii actuale
o -date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul
sau de mediul inconjurator.
Informaiile culese referitoare la pacient sunt de dou feluri:

date relativ stabile;
date variabile;
date relativ stabile :

- generale: vrst, sex, stare civil, etc;
- individuale: ras, religie, limb, cultur, ocupaie;
- obiceiuri : alimentaie, ritm de via;
- evenimente legate de sntate: boli anterioare, sarcini, intervenii
chirurgicale, accidente ;
- elemente fizice: grup sangvin, deficiente senzoriale, proteze, alergii;
- reeaua de susinere a pacientului: familie, prieteni.
date variabile :
legate de starea fizic a pacientului :

- temperatura, - scaun,
- tensiunea arterial, - micarea,
- funcia respiratorie, - oboseal,
- apetit sau anorexie, - durere,
- diurez, - reacii alergice etc.
legate de condiiile psihologice :

- anxietate, - stare de contien,
- stres, - grad de autonomie,
- confort, - capacitatea de comunicare.
- stare depresiv,
Surse de informaie :
- direct :
- pacientul
- indirect :
- familia,
- anturajul,
- echipa medical,
- dosarul medical.
Mijloacele de a obine informaii :
- observarea pacientului
- interviul pacientului
- consultarea surselor secundare

Observarea :
Este elementul principal pe care l folosete asistenta pe

parcursul activitii utiliznd organele de sim:
- vederea
- auzul
- atingerea
- mirosul
Asistenta trebuie s se fereasc de :

- subiectivism
- judeci preconcepute
- rutin i superficialitate
- lipsa de concentrare sau lipsa de continuitate
Interviul :
este dialogul cu pacientul, se desfoar n intimitate, permite depistarea
nevoilor nesatisfcute ale persoanei.
Obiectivele unui interviu sunt:
- initierea unei relatii corespunzatoare intre asistent si pacient;
- obtinerea informatiilor pe toate directiile: fizic, emotional, social;
- observarea atenta a pacientului si a comportamentului sau;
- dezvoltarea compliantei terapeutice;

2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate
este important ca ele sa fie analizate si interpretate.
aceasta presupune identificarea nevilor specifice ale pacientului, nu numai a

celor care caracterizeaza orice fiinta umana.
Interpretarea datelor este un proces mental, mprit n 2 faze:
examinarea datelor culese i interpretarea lor;
enunarea unei judeci clinice privind semnificaia situaiei analizate;

Complexitatea analizei si interpretarii( dificultate).
numarul mare de date culese (relativ la cele 14 nevoi)
varietatea surselor de informatii (pacient, familie, dosar, echipa de ingrijire etc)
caracterul schimbator al unui mare numar de date
subiectivitatea persoanei care culege datele
caracterul adesea urgent si grav al situatiei.
Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ce nevoie este

nesatisfacuta, sa determine unde se afla sursa de dificultate (care reprezinta
obstacolul in satisfacerea nevoii).
Analiza datelor se face prin :

examinarea datelor
clasificarea datelor : - date de independenta-acelea permit satisfacerea autonoma a nevoilor
-date de dependenta
-stabilirea problemelor de ingrijire
-recunoasterea legaturilor si a prioritatilor (problemelor)
regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi. Regruparea permite identificarea resurselor
individuale.
Interpretarea datelor inseamna a da un sens, a explica originea sau cauza

problemei de dependenta adica, a defini sursele de dificultate.
Analiza si interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de

ingrijire.
Diagnosticul de ingrijire (de nursing)
Diagnosticul de ingrijiri/nursing este o problem de sntate

actual sau potenial, pe care asistentele medicale, n virtutea educaiei i
experienei lor, sunt capabile i calificate s o trateze (Gordon -976).
n 1990 a fost adoptat oficial definiia diagnosticului de ngrijire (de

nursing) de ctre Adunarea General (ANADI): Enunul unei judeci clinice
asupra reaciilor la problemele de sntate prezente sau poteniale, la
evenimentele de via ale unei persoane, ale unei familii sau ale unei
colectiviti.
Componentele diagnosticului de ingrijire( de nursing)
Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei

parti principale:
1.Problema de dependenta a persoanei

2.Cauza problemei de dependenta (etiologia)
3.Semne si simptome
Problema de dependenta
= o putem defini ca o schimbare defavorabila de ordin bio-

psiho-social, cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi fundamentale
care se manifesta prin semne observabile.
-problemele de dependenta se definesc in urma analizei si

interpretarii datelor ( a manifestarilor de dependenta).
- termenii care arata o schimbare in starea de sanatate si

frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterarea, deteriorarea,
deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare.
q De exemplu : -alterarea starii de constienta
-atingerea integritatii pielii.

-alterarea integritatii fizice.
-alterarea mobilitatii fizice
-alterarea eliminarii intestinale: constipatie.
Diagnosticul de ingrijire format din 3 parti utilizeaza formula P.E.S.

1.Probleme de sanatate
2.Etiologia
3.Semne si simptome
P-Probleme de dependenta
E-Etiologia sau cauza
S-Semnele prin care se manifesta
Ex. P=alterarea eliminarii intestinale:constipatia

E=din cauza imobilitatii
S=manifestata prin scaune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului, dureri abdominale.
Exista 3 tipuri de diagnostice de ingrijire:
-diagnostic actual cand manifestarile de dependenta sunt prezente,

observabile;
-diagnostic potential cand o problema poate surveni daca nu se

previne;
-diagnostic posibil este acela care descrie o problema a carei prezenta

nu este sigura. In loc sa se riste a descrie un diagnostic eronat, este
preferabil sa se prezinte ca ceva posibil, atragand in felul acesta atentia
personalului de ingrijire care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme
diagnosticul.
Sinteza celor 3 tipuri de diagnostic de ingrijire
Actual problema este prezenta, semnele si simptomele sunt validate si cauza

identificabila.
Ex.Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza starii depresive .
Potential problema are mari sanse sa survina. Sunt prezenti factorii de risc.
Ex.Atingerea potentiala a integritatii pielii, din cauza imobilitatii.
Posibil problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e certa), dar sunt
indicii care lasa sa se intrevada. Colectarea de date va trebui sa infirme sau sa confirme.
Ex.Perturbarea posibila a stimei de sine din cauza unei dificultati in asumarea
rolului de tata sau disfunctii sexuale .
3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR* -a treia etapa a
procesului de ingrijire
-dupa formularea diagnosticului de ingrijire, asistenta elaboreaza un plan de actiune,

care sa influenteze pozitiv, starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca problemele de
dependenta.
Planificarea ingrijirilor inseamna stabilirea unui plan de interventie, prevederea

etapelor, a mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuie luate.
Planul de interventie tine cont si de prescriptiile medicale.
Planul de interventie cuprinde doua componente:
a) obiectivele de ingrijire
b) interventiile
a.Obiectivele de ingrijire prima componenta a planificarii ingrijirilor
Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel:
v - descrierea unui comportament pe care-l asteptam de la pacient
v - un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma interventiilor -comportamentul scontat al

pacientului,un comportament care se doreste sa se vada in manifestarile pacientului
v - pacientul si familia trebuie inclusi in acest proces de formulare a obiectivului.
v vizeaza deci atitudinea, comportamentul sau actiunea pacientului insusi (sau a familiei, a
grupului si colectivitatii).
Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire
Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar si precis care sunt rezultatele
pe care pacientul (familia, grupul, colectivul) si asistenta spera sa le obtina, precum si care sunt
actiunile, interventiile pe care asistenta si pacientul (familia, grupul, colectivul) le pot intreprinde
pentru a atinge scopul fixat.
Pentru aceasta, asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul S.P.I.R.O.
S=specificitate
P=performanta (atitudine, comportament asteptat )
I=implicare
R=realism
O=observabil
Caracteristici obiectiv:
Specificitate sa apartina unui singur subiect (familie,grup etc.)

ex. ca d-na X.
Performanta -actiuni, atitudini, comportamente asteptate de la

persoana, pornind de la un verb activ. ex. ca d-na X sa inteleaga si
sa efectueze .
Implicarea exprima nivelul de implicare a persoanei ( adica

singur sau cu ajutor).
Caracteristici obiectiv:
Realism adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice,

intelectuale, afective ale persoanei;
-pentru a fi aplicabil, el trebuie sa fie realist si aceasta
atat din punct de vedere al capacitatii persoanei, cat si din punct de vedere
al abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l ajuta sa atinga obiectivul.
Observabil adica comportamentele, actiunile si atitudinile sa poata fi

observabile, masurabile, evaluabile cu precizie. Se poate referi la
diferite momente ale zilei, sau la un ritm de genul de 2 ori /zi sau de 3
ori/ zi, sau cantitate 10 pasi, 10 minute.
Obiectivele pot fi :
1. -pe termen scurt (O.T.S.) ore ,zile

2. -pe termen mediu (O.T.M.) o saptamana
3. -pe termen lung (O.T.L.)saptamani, luni
Exemple:
O.T.S.- D-na X va fi asezata in fotoliu in fiecare zi, timp de o ora, de 3 ori pe zi
acesta este un obiectiv de interventie a asistentei
O.T.M. Ca intr-o saptamana d-na X sa mearga fara ajutor pana la baie
O.T.L. Ca d-na X sa-si mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie
capabila sa tricoteze in termen de o luna.
b.Interventia a 2 a componenta a planificarii ingrijirilor
Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a

actiona pentru a corecta problema de dependenta a pacientului.
Deciziile pe care le adopt asistentul medical n procesul de

ngrijire sunt activiti sau intervenii menite s conduc la rezultatele
ateptate i specificate n obiectivele propuse n planul de ngrijire.
Deciziile trebuie aib urmtoarele caracteristici:
- s fie compatibile cu planul terapeutic;

- s fie bazate pe raionament tiinific;
- s fie specifice pentru fiecare persoan asistat;
- s foloseasc procedee educative de tip predare / nvare.
Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie:
-sa se indice la ce ora (2, 6 sau 10 ore), in care moment al zilei(dimineata,

dupa baie etc.);
-la ce interval (de 3 ori pe zi, de 4 ori pe zi etc.);
-sau ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea

asistentei sau sa se supravegheze continuu semnele (de ex.dispneea).
4.EXECUTAREA (APLICAREA )INGRIJIRILOR a 4 a etapa
a procesului de ingrijire
constituie momentul realizarii constiente si voluntare interventiilor

planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.
aplicarea in practica a actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-si

mentina sau sa-si recapete independenta sau un oarecare nivel de
independenta
sunt antrenati: pacientul, asistenta, echipa de ingrijire, familia

(apartinatorii). Implicarea acestora are ca scop reducerea sau
eliminarea cauzelor problemei.
5.EVALUAREA INGRIJIRILOR a 5-a si ultima parte a
demersului de ingrijire
este aprecierea schimbrilor survenite n starea de sntate

a clientului n relaie cu scopul propus, ca rezultat al
interveniilor asistentului medical.
este considerat, n termeni de specialitate, CUM anume a

rspuns pacientul dup implementarea planului de aciune.
este o descriere precis i o apreciere a rezultatelor

ngrijirilor acordate pacientului, n funcie de obiectivele
stabilite.
Evaluarea zilnic a planului de ngrijiri/nursing va trebui s rspund la

urmtoarele ntrebri:
Ating interveniile propuse obiectivele intermediate de pacient?

Sunt realiste orele i datele stabilite iniial?
Este necesar modificarea interveniilor de nursing pentru a asigura realizarea
obiectivelor?
Este necesar modificarea limbajului din plan sau a metodelor de comunicare, pentru
buna participare a asistentelor medicale din celelalte schimburi?
Este necesar consultarea altui membru din echipa de ingrijiri pentru mai multe
informaii care s ajute la identificarea cauzei, problemelor sau la elaborarea inter-
veniilor potrivite pentru realizarea obiectivelor?
Exist vreo modificarea n starea pacientului care s necesite adugarea unui nou
diagnostic de nursing sau a unei probleme de colaborare?
Este necesar s intervenim n lista de prioriti iniial?
Evaluarea se face periodic la anumite intervale de timp. Ritmul este

adesea indicat de obiectiv.
Evaluarea este o faz vital, iar n caz de nereuit, procesul se reia.
Evaluarea urmareste doua aspecte :

- rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la pacient ;
- satisfactia pacientului.
Raportat la rezultatul obtinut, evaluarea este un proces ciclic, care se

repeta in functie de obiectivul stabilit si de obiectivele ulterioare, elaborate
din faptul ca rezultatul asteptat inca nu a aparut .
Cand se observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat, deci

obiectivul nu a fost atins, procesul de nursing se reia, restructurand
diagnosticul si planul de ingrijire.
Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci, reajustarea sau chiar

modificarea interventiilor.
Principalele raiuni pentru care este necesar utilizarea procesului nursing:
1. ofer o excelent metod de organizare a ngrijirii, att individual, pentru fiecare persoan
n parte, ct i a ngrijirii grupurilor sociale, punnd accentul pe nevoile acestora;
2. sporete continuu interaciunea dintre asistentul medical i client i faciliteaz colaborarea

cu alte persoane implicate n procesul de ngrijire;
3. ncurajeaz participarea activ a pacientului la propria ngrijire (pacientul devine membru

al echipei);
4. promoveaz calitatea i eficiena actului de ngrijire.
MODEL PROCES DE NURSING
PLAN DE NGRIJIRE
Nr. Diagnostic de ngrijire (P.E.S.) Obiective Intervenii Evaluare

crt.

STUDIU DE CAZ
58
Date de identitate Pacientul E.N. n vrst de 42 ani, cu domiciliul n Bucureti. S-a internat pe data
de 27.02.2017 cu diagnosticul de colecistita acuta n perioada dureroas, n secia de
chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca din Bucureti.
Motivele internrii Bolnavul acuza dureri accentuate n hipocondrul drept i epigastru, greuri,
vrsturi.
Bolnavul acuza dureri de cinci zile, la nceput sub form de nepturi, apoi au
nceput s se accentueze i s persiste. De cteva zile prezint greuri i vrsturi
postprandiale, meteorism i crampe abdominale, scaune diareice.
Profilul pacientului Pacientul E.N. este cstorita, are un copil (biat) de 15 ani i lucreaz la o firm
particular de construcii din Bucureti. Este de naionalitate romn i de religie
ortodox. Domnul E.N. are o nlime de 1,75 m i o greutate de 75 kg.
Perceperea strii de n legtur cu regimul pe care trebuie s-1 urmeze n continuare, domnul E.N.
sntate afirm c este dispus s-1 respecte, fiind contient de importana regimului alimentar
n cadrul colecistitei acute; de asemenea, este hotrt s urmeze tratamentul la
domiciliu pentru a-i redobndi sntatea.
STUDIU DE CAZ
59
Istoricul bolii Doamnul E.N., afirm c are un apetit crescut, mnnc bine de 5 ori pe zi. i plac
mncrurile condimentate i carnea de porc prjit. n general, folosete rntauri
prjite, spunnd c altfel mncarea nu are gust.
A fost sftuit s renune la aceste obiceiuri duntoare, dar nu a reuit.
Bea 3 cni de cafea pe zi, la fiecare mas consuma cte un pahar de bere i fumeaz
1 pachet de igri pe zi.
De cteva zile prezint greuri i vrsturi postprandiale, meteorism i crampe
abdominale.
Acuz dureri n hipocondrul drept i epigastru, uneori cu iradiere n umrul drept.
Se mica mai lent datorit durerilor.
Are un somn agitat, este anxioas i vorbete despre durerile pe care le are.
A n t e c e d e n t e - nesemnificative.
heredocolaterale
A n t e c e d e n t e p e r s o n a l e - fumtor
patologice
Condiii de via i de - locuiete ntr-un apartament, n condiii salubre, mpreun cu soia i copilul de 15
munc ani.
Urocultura - steril.
STUDIU DE CAZ
60
Examenul clinic general - stare general satisfctoare;
- stare de nutriie satisfctoare;
- stare de contien prezent;
- facies necaracteristic;
- tegumente i mucoase normal pigmentate;
- fanere normale;
- esut conjunctivo-adipos normal reprezentat;
- ganglionii limfatici nepalpabili;
- muchi vermo-motori i vermokinetici;
- sistem osteoarticular aparent integru morfo-funcional.
- torace normal conformat;
Aparatul respirator - vibraii vocale transmise bilateral, simetrice;
- murmur vezicular;
- fr raluri;
- disfonie;
Aparatul cardio- vascular - oc apexian perceput n spaiul V intercostal stng;
- zgomote cardiace ritmice, bine btute, fr sufluri;
- puls periferic palpabil bilateral;
- TA = 140/80 mm Hg;
- AV = 70 b/min.
Aparatul digestiv - splin nepalpabil, nepercutabil;
- dureri accentuate n hipocondrul drept i epigastru,
Examen - inspecie abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii;
obiectiv - palpare abdomen dureros, fr formaiuni tumorale palpabile;
- percuie sonoritate normal;
- auscultaie zgomote hidroaerice prezente;
- inspecia regiuni anale fr aspecte patologice.
STUDIU DE CAZ
61
Aparatul - splin nepalpabil, nepercutabil;
digestiv - dureri accentuate n hipocondrul drept i epigastru,
Examen - inspecie abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii;
obiectiv - palpare abdomen dureros, fr formaiuni tumorale palpabile;
- percuie sonoritate normal;
- auscultaie zgomote hidroaerice prezente;
- inspecia regiuni anale fr aspecte patologice.
Apratul uro - - loje renale libere, nedureroase;
genital - Giordano negativ bilateral;
- miciuni fiziologice.
S i s t e m u l - orientat temporo-spaial.
nervos central
Tueul rectal - sfincterul anal normaton, ampula rectal cu pereii supli, coninnd materii fecale de aspect
i consisten normal;
- prostata de dimensiuni i consisten normal, corespunztoare vrstei.
E x a m e n - rare levuri (ciuperci microscopice unicelulare).
coproparazitol
ogic
Urocultura - steril.
APRECIERE NURSING
PROCES DE NGRIJIRE PERIOADA 27.02 2017-29.02.2017
62
Am preluat bolnavul E.N. n vrst de 42 de ani, o nlime de 1,75 cm, greutatea corporal 75 kg. Este
muncitor la o firm particular din Bucureti unde are i locuina mpreun cu soia i copilul lor de 15 ani.
Din culegerea datelor pe care le-am fcut n vederea planului de ngrijire, am constatat c pacientul se
confrunt cu o perioad de criz n ce privete sntatea lui, fapt pentru care s-a prezentat la spital, fiind adus de salvarea
unitii spitalului din Bucureti.
Doamnul E.N., afirm c are un apetit crescut, mnnc bine de 5 ori pe zi. i plac mncrurile condimentate i
carnea de porc prjit. n general, folosete rntauri prjite, spunnd c altfel mncarea nu are gust. A fost sftuit s renune
la aceste obiceiuri duntoare, dar nu a reuit. Bea 3 cni de cafea pe zi, la fiecare mas consuma cte un pahar de bere i
fumeaz 1 pachet de igri pe zi. De cteva zile prezint greuri i vrsturi postprandiale, meteorism i crampe abdominale si
diaree. Acuz dureri n hipocondrul drept i epigastru, uneori cu iradiere n umrul drept. Se mica mai lent datorit durerilor.
Are un somn agitat, este anxioas i vorbete despre durerile pe care le are.
Domnul E.N. are o dentiie bun, prefer carnea de porc, carnea de vit, ou, brnz de vaci, smantana si
sunca. Dintre fructe i plac merele, bananele, perele iar dintre buturile preferate amintim: vinul rou i berea. Pacientul
este fumtor i consum cafea i alcool .
Prezint o respiraie accelerat, frecvena respiraiei fiind de 22 resp/min.
La msurarea T.A, i pulsului i s-au nregistrat valori ale T.A.=140/80 mmHg i pulsului = 70 bti/min.
De asemenea pacientul a avut scaune diareice, este hidratat parenteral la nceput cu 1000 ml soluie de glucoz
10 % + 10 u.i. insulina i elimin 800 ml urina/24 h. Transpir foarte mult, mai ales n timpul ct i merge perfuzia.
APRECIERE NURSING
63
La msurarea temperaturii domnul E.N. a prezentat valori cuprinse ntre 37,4-38,7C. Dei integritatea fizic
este prezent, domnul E.N. prezint o slbiciune fizic marcat i ameeal la ridicarea din pat.
Chiar dac doarme cca. 8-9 h/noapte pacientul afirm c se simte foarte obosit la trezirea din somn, are ameeli
i o durere de cap care persist 1-2 h dup trezirea din somn.
Dat fiind situaia n care se afl, domnul E.N. este nevoit s stea imobilizat la pat n timpul perfuziei (cca. 4 h
pe zi), fapt care l face s fie mai nervos, mai nelinitit.
Este un om simplu i i alege mbrcmintea n funcie de anotimp i de locul unde urmeaz s mearg (la locul de
munc, n societate). Pacientul se mbrac i se dezbrac singur.
Domnului E.N. i place s fie curat i pentru a-i satisface aceast nevoie, el face cte 1-2 duuri/zi i de 2 ori pe
sptmn baie general. Prul este tuns scurt, iar n fiecare diminea pacientul se spal pe dini, nainte de a pleca la
serviciu.
Chiar dac Domnul E.N. nu are o prere bun despre personalul medical n general, pn la urm s-a decis s mearg la
spital cu salvarea. Dei a refuzat la nceput s i se monteze perfuzii, pn la urm a fost convins de necesitatea lor, dar
pacientul are n continuare o team fa de tratament.
Nu este prea comunicativ, se simte singur i mrturisete c nu are ncredere n personalul medical. De altfel
pacientul se las greu convins pentru efectuarea unor tehnici de ctre asistenta medical.
Este de religie ortodox i merge foarte rar la Biseric.
El afirm c este mulumit de serviciul pe care-1 are pentru c este bine pltit i la timp.
Nu prea i place s citeasc ziarele, s vizioneze la televizor, n schimb i plac excursiile la munte, la aer curat i dac
dispune de bani acest lucru l face de cca. 3 ori/an mpreun cu soia i copilul.
n legtur cu regimul pe care trebuie s-1 urmeze n continuare, domnul E.N. afirm c este dispus s-1 respecte, fiind
contient de importana regimului alimentar ; de asemenea, este hotrt s urmeze tratamentul la domiciliu pentru a-i
redobndi sntatea.
APRECIERE NURSING
64
Din dialogul purtat cu pacientul am constatat ca este o persoana pasnica,este nelinistita in privinta interventiei chirurgicale, dar este
dispusa sa colaboreze cu echipa de ingrijire pentru a se putea intoarce cat mai repede la munca.
Analizand datele din anamneza, examenul clinic, examenul de laborator si din dialogul purtat cu bolnavul, pot aprecia ca pacientul
prezint urmatoarele diagnostice de ingrijire, probleme cu manifestari de dependenta in urmatoarele nevoi fundamentale,pentru care trebuie s fie
ingrijit,sustinut fizic si psihic:
1. Nevoia de a se alimenta i hidrata.
2. Nevoia de ai pstra temperatura corpului n limite normale.
3. Nevoia de a respira.
4. Nevoia de a elimina..
5. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur.
6. Nevoia de a dormi i a se odihni
7. Nevoia de a evita pericolele
8. Nevoia de a comunica
Dup stabilirea problemelor de dependen apreciez c bolnavul este independent n satisfacerea urmtoarelor nevoi:
1. Nevoia de a se mbrca i dezbrca bolnavul prezint veminte curate alese dup gust i circumstane adecvate climatului i
anotimpului.
2. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele configuraie normal, curenie, mucoase umede, du, baie
frecvent.
3. Nevoia de a practica religia particip la slujbe religioase ocazional.
4. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii integritate psihic, manifest ambiie n realizarea activitilor specifice ale vrstei
sale.
5. Nevoia de a se recrea scderea strii de ncordare, capacitate fizic bun, dezvoltare psihologic i emoional optim.
6. Nevoia de a nva cum s-i pastreze sntatea dorina i interesul de a nva, acumularea de cunotine.
INGRIJIREA BOLNAVULUI
PREOPERATOR-1.Nevoia de a se alimenta i
hidrata
65
Diagnostic de ngrijire Obiective Intervenii autonome i delegate Evaluare
Problema: - pacientul sa fie - evaluez gradul de deshidratare 27.02.2017
-incapacitatea de a se echilibrat hidro- - urmaresc functionalitatea perfuziei - pacientul
alimenta si hidrata electrolitic si - alimentez pacientul parenteral conform are o
-alimentatie in deficit nutritional pana indicatiilor in primele doua zile greutate
cantitativ si calitativ la reluarea - urmaresc zilnic curba ponderala prin corporal de
Sursa de dificultate alimentatiei P.O cantarirea pacientei 76 kg;
-prezenta sondei - urmresc ca - observ aspectul tegumentelor si mucoaselor. 28.02.2017
gastrice pacientul s-i - explorez preferinele pacientu-lui asupra - greaa i
- i n t e r v e n t i a diminueze greaa alimentelor permise i interzise; vrsturile
chirurgicala i vrsturile n - recoltez snge pentru urmtoarele analize: au diminuat
-restrictia de regim 24 h; HLG, V.S.H., glicemie, uree, creatinin, n 24h i nu
Manifestri de - sa nu prezinte acid uric, electroforez, TGO, TGP, urin mai sunt
dependen deficit pentru urocultur, materii fecale pentru prezente
- grea; nutritional si examenul coproparazitologic; astzi;
- vrsturi; hidro-electrolitic administrez medicamente prescrise de medic n - evolutie
- durerii in - s fie echilibrat F.O.; glucoza 5%1000ml buna
hipocondrul drept psihic. -vit B1,B2,B6. pacientul
si epigastru. - Scobutil = 2fiole/zi;Papaverin = 2fiole/zi; este
- Stugeron = 2tb/zi, echilibrata
- Zantac = 2tb/zi; Dormicum = 1tb/zi, hidro-
Diclofenac = 1tb/zi electrolitic si
nutritional
2. Nevoia de a-i menine temperatura n limite
normale
66

Hipertermie prin - pacientul: s- - aerisesc ncperea; 27.02.2017
tulburri metabolice cu i diminueze - ajut s-i menin tegumentele curate i - pacientul are
stare de deshidratare tempera-tura uscate; o
prin vrsturi, cu 1-2 C n - schimb lenjeria de pat i de corp, asigur temperatur
temperatur, slbiciune timp de 3 mbrc-minte uoar i comod; de
fizic. zile; - menin igiena riguroas a plicilor i 37,4-38,57gr
Problema - spaiilor interdigitale; ade C.
- hipertermie. s fie - servesc pacientul cu cantiti mari de 28.02.2017
Sursa de dificultate echilibrat lichide calde; - pacientul are
- tulburri hidroelectrol - calculez bilanul ingesta- excreta pe 24 h; temperatura
metabolice cu stare itic; - Scobutil = lfiola/zi; corpului
de deshidratare. - s aib o - Metoclopramid 1fiol; cuprins
Manifestri de stare de bine - Papaverin = lfiol/zi; ntre 36,5
dependen fizic i psihic. - Clopromazin = 1 fiol perfuzie cu; 36,7 grade C
- vrsturi; - Glucoz 5%-1000 ml; axilar;
- temperatur; - Ser fiziologic 1500 ml. - pacientul nu
- slbiciune fizic; mai
transpir i
nu prezint
stare de
disconfort
fizic i psihic.
29.02.2017
- pacientul
este
echilibrat
hidric.
3. Nevoia de a avea o respiraie normal i
o bun circulaie
67

Potenial de modificare a - exerciii de - poziionez pacientul n poziia semieznd 27.02.2017
funciei respiratorii legat rela-xare pentru a putea favoriza respiraia; R = 22/min
de anxietate manifestat pentru - aerisesc salonul; - prezint ci
prin nelinite, oboseal diminuarea - monitorizez respiraia; respiratorii
fizic i psihic. neliniti i - nvt pacientul s fac exerciii de libere.
Probleme oboselii fizice respiraie, s utilizeze tehnici de relaxare; 28.02.2017
- potenial de i psihice; - pregtirea fizic i psihic n vederea - pacientul nu
modificare a funciei - pacientul sa oricrei tehnici la care va fi supus; mai are
respiratorii. renunte la - administrez: respiraie
Surse de dificultate fumat - Metoclopramid = 3fiole/zi; accelerat i
- anxietate. - pacientul s - Scobutil=3fiole/zi; nu prezint o
- fumatul pre-zinte ci - Papaverin = 3fiole/zi; stare de
Manifestri de respiratorii - Zantac = 2tab/zi; disconfort.
dependen libere i o - Clopromazin = 1fiol/zi; 29.02.2017
- nelinite; bun - Diazepam = 1tb/zi. - obiectiv
- oboseal fizic i respiraie. realizat.
psihic.
4. Nevoia de a evita pericolele
68
Anxietate legat de - nlturarea - asigur condiiile de mediu adecvate 27.02.2017
imobilizare manifestat strii pentru a evita pericolele prin - la internare
prin nelinite, depresive i a accidentare; pacientul
nerbdare, apatie, anxietii n - amplasez pacientul n salon n funcie de prezint
slbiciune, tristee. termen de 3 starea, afeciunea i receptivitatea anxietate,
Probleme zile; acestuia; nelinite,
- anxietate. - pacientul s - iau msuri sporite de evitare a temeri, panic
Surse de dificultate fie echilibrat transmiterii infeciilor n cazul datorit
- imobilizare. fizic i psihic; mbolnvirilor cu boli transmisibile prin atingerii
Manifestri de - s beneficieze izolarea pacienilor, respectarea integritii
dependen de un mediu circuitelor, msuri de igien spitaliceasc fizice.
- nelinite; de siguran (condiii de cazare, microclimat, 28.02.2017
- nerbdare; fr accidente alimentaie, aprovizionare cu ap, - pacientul
- apatie; i infecii. ndeprtarea rezidurilor, sterilizare, prezint
- slbiciune; curenie, dezinfecie); diminuarea
- tristee. - favorizez adaptarea persoanei la noul anxietii care i
mediu; asigur
- creez un mediu optim pentru ca pacientul confortul fizic i
s-i poat exprima emoiile nevoile; psihic adecvat
- ajut pacientul s-i recunoasc i s-i pentru
accepte anxietatea; intervenia
- administrez medicaie analgezic, chirurgica;
sedative, anxiolitice, antiaritmice la - TA =130/90
indicaia medicului; mmHg;
- oxigenoterapie pe sonda nazal; - AV=82 bti/
- Distonocalm; min;
- Scobutil = lfiol/8h; Zantac = 2tb/zi; - R=18 resp/min.
- Clopromazin = 1fiol/zi; 29.02.2017
- perfuzie cu: glucoz 10%+10 u.i.; - obiectiv
insulina/500ml+KCl+10 u.i. insulina/ realizat.
500ml KC1.
5. Nevoia de a elimina
69

Deshidratare legat de - pacientul - aerisesc cperea, ajut s-i menin 27.02.2017
diaree, eliminare urinar s fie tegumentele curate i uscate, schimb - pacientul
insuficient calitativ ehilibrat lenjeria de pat i de corp; este
manifestat prin electrolitic - asigur mbrcminte uoar i echilibrat
oligoanurie, tulburri n i comod, menin igiena plicilor i hidroelectrol
peristaltismul intestinal. nutriional spaiilor interdigitale; itic.
Probleme ; - observ apariia primului scaun; 28.02.2017
- deshidratare. - reluarea - observ eliminrile i le notez n foaia - pacientul nu
Surse de dificultate tranzitului de observaie; mai prezint
- diaree; intestinal - glucoz10%; respiraie
- eliminare urinar n 1-3 zile, - (5 u.i. insulin la 250 ml glucoz); accelerat cu
insuficient calitativ. n limite - Administrez: transpiraii
Manifestri de fiziologice; - Metoclopramid = 2fiole/zi; abundente.
dependen - s aib - Scobutil = 2fiole/zi; 29.02.2017
- oligoanurie; tegumente - Zantac = 2tb/zi; - obiectiv
- tulburri n perianale - Clopromazin = 1fiol/zi; realizat.
peristaltismul curate i - Diazepam = 1tb/zi;
intestinal. integre; - Diclofenac gel.
- s aib o
stare de
bine, de
confort i
de
securitate.
6. Nevoia de a dormi i a se odihni
70

Tulburri de somn - pacientul s - asigurarea unei poziii comode n 27.02. 2017
cauzate de durere aib un somn limita posibilului; pacientul
manifestate prin somn linitit, - n timpul zilei s aibe un program prezint
ntrerupt, cu odihnitor; recreativ; anxietate, stare
diminuarea strii de - s nu mai - aerisesc salonul; de disconfort.
confort. prezinte - observ i notez calitatea somnului; 28.02.2017
Probleme oboseal; - asigur lenjerie de pat i de corp - pacientul
- tulburri de somn. - s-i curate i confortabile; nu mai este
Surse de dificultate amelioreze - administrez : anxios, este
- durere . starea - Hismanal = ltb/zi; odihnit,
Manifestri de general; - Metoclopramid = 2fiole/zi; comunic
dependen - s - Scobutil = 3fiole/zi; uor i
- somn ntrerupt cu ndeplineasc - Papaverin = 3fiole/zi; ndeplinete
diminuarea strii activiti - Zantac = 2tb/zi; activitile
de confort. zilnice dup - Clopromazin = lfiol/zi; cotidiene.
ritm, dorin, - Diazepam = 1tb/zi. 29.02.2017
intensitate; - obiectiv
- s fie activ, realizat.
cooperant.
7. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur
71

Intoleran la activitate - pacientul - planific un program de exerciii n funcie de 27.02.2017
legat de slbiciune s-i capacitatea pacientului; - pacientul are o
fizic manifestat prin recapete - pregtesc psihic pacientul n vederea oricrei greutate
oboseal i refuz de a inde- tehnici de ngrijire; corporal =
face activitate. pendena - redau ncredere pacientului c starea actual 76kg.
Probleme n micare este trectoare i c se va face bine; 28.02.2017
- intoleran la n 3 zile; - suplinesc pacientul n satisfacerea nevoilor - este echilibrat
activitate. - pacientul sale, l servesc la pat cu cele necesare; psihic;
s-i - administrez medicaia prescris de medic: - vrsturi
Surse de dificultate menin - Scobutil = 2fiole/zi; diminuate;
- slbiciune fizic. tonusul - Papaverin = 2fiole/zi; - toleran la
Manifestri de muscular - Ketonal=2f/zi efort.
dependen i - Maprobamat = 2tb/zi; 29.02.2017
- oboseal i refuz de a mobilitatea - Stugeron = 2tb/zi; - vrsturile au
face activitate. articulaiil - Zantac = 2tb/zi; diminuat n
or; - Dormicum = ltb/zi; 24h;
- s fie - Diclofenac= ltb/zi; - pacientul a
echilibrat - Papaverin = 1fiol/zi. respectat
psihic. regimul i se
hidrateaz
singur;
- obiectiv
realizat.
8. Nevoia de a comunica
72
Diagnostic de
Obiective Intervenii autonome i delegate Evaluare
ngrijire
Dificultate n - pacientul s - furnizez mijloace de comunicare 29.02.2017
satisfacerea nevoii se poat adecvate strii pacientului i - la internare
de a comunica afirma i s informaiile de care are nevoie n ceea pacientul se
datorit statusului aib ce privete boala, tratamentul; prezint cu lipsa
social defavorabil percepie - cercetez posibilitile de comunicare de ncredere n
manifestat prin pozitiv de ale bolnavului i i furnizez mijloace de personalul
retragere i izolare. sine n 3 comunicare; medical;
Probleme zile; - asigur un mediu de securitate, linite, - nu accept
- dificultate n - s aib o l familiarizez cu mediul sau tratamentul
satisfacerea gndire ambientul; medical.
nevoii de a pozitiv; - l ncurajez s discute cu persoanele 28.02.2017
comunica. - s fie din salon; - comportamentul
Surse de echilibrat - administrez medicaia recomandat de bolnavului fa
dificultate fizic i medic: de alte persoane
- statusul social psihic; - Metoclopramid = 2f/zi; este bun.
defavorabil. - s fie dispus - Scobutil = 2f/zi; 29.02.2017
Manifestri de s - Zantac = 2tb/zi; - pacientul
dependen socializeze - Clopromazin = 1f/zi; comunic cu cei
- retragere i cu cei din - Diazepam =1tb/zi; din jur i are o
izolare. jur. - Diclofenac = gel. percepie
- Ketonal =2f/zi pozitiv fa de
sine i fa de
boal;
- accept
Nevoia Fundamental Manifestri de independen Obiective Intervenii autonome
Nevoia de a-i menine

- s evite orice infecie care
tegumentele i mucoasele
- configuraie normal, curenie, ar putea determina - l nv cum s se protejeze
mucoase umede; atingerea integritii mpotriva infeciilor;
integre
- du, baie frecvent. tegumentelor i - l nv msuri de igien.
mucoaselor.
- particip la slujbe - determin pacientul

Nevoia de a-i practica - respectarea
religioase ocazional. s-i exprime
religia convingerilor.
propriile convingeri.
- s-i continue
- ncurajez pacientul n
activitile conform
- integritate psihic; orice activitate care l
vrstei i
- manifest ambiie n intereseaz;
Nevoia de a se realiza aptitudinilor sale;
realizarea activitilor - l stimulez pentru a
- s-i cunoasc
specifice ale vrstei sale. obine performana
resursele
dorit.
intelectuale.
- scderea strii de ncordare; - planific cu pacientul

- capacitate fizic bun; activiti recreative;
Nevoia de a se recrea - pacientul este mulumit.
- dezvoltare psihologic i - asigur condiiile necesare
emoional optim. realizrii activitilor.
- pacientul trebuie s - i susin motivarea fa de

- dorina i interesul de a nva;
Nevoia de a nva cunoasc norme de cunotinele pe care urmeaz
- acumularea de cunotine.
meninere a sntii. s le dobndeasc.
73
74
VA MULTUMESC!

Proces de Narsing

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Proces de Narsing

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

APLICAREA

Asistenta trebuie s tie c o nevoie

Cele 14 nevoi fundamentale sunt :

q independena este un status care presupune funcionarea

plenar a fiinei umane.

q o persoan independent este o persoan care i poate

satisface autonom toate trebuinele sale.

q independena poate fi total (pentru toate trebuinele) sau

parial (pentru anumite trebuine).

- atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor

- se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu

April 21, 2017

este moderat sau total, temporar sau permanent.

evaluarea gradului de dependen a pacientului folosete n vederea acordrii ngrijirilor i se face

April 21, 2017

CLASIFICAREA NIVELURILOR DE DEPENDENTA

Indicele de gravitate = gradul de dependenta

Nivelul 1 cand persoana este independenta si autonoma

Nivelul 2 cand pers prezinta o dependenta moderata

Nivelul 3 - cand pers prezinta o dependenta majora

Nivelul 4 cand pers prezinta o dependenta totala

Importanta practica a evaluarii nivelului de dependenta foloseste ca

Consemnarea si urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea

April 21, 2017

April 21, 2017

Dependena potenial - atunci cand problema de dependenta este

Dependena actual (prezent) atunci cand problema este

April 21, 2017

Dependena descrescnd cand dependenta pacientului se reduce este in

Dependena permanent, sau cronic -Ex: paraplegie atunci cand , in

April 21, 2017

Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

1. Factori de ordin fizic

2. Factori de ordin psihologic

3. Factori de ordin social

4. Factori de ordin spiritual

5. Factori legati de insuficiente cunostiinte

April 21, 2017

este o metod sistemic, logic, de organizare si

permite asistentei medicale s pun un diagnostic de

ngrijire i s trateze rspunsurile umane n faa

April 21, 2017

filozofia modern a procesului de nursing se bazeaz pe

nursingul se bazeaza pe actiuni competente obtinute in

April 21, 2017

CARACTERISTICILE PROCESULUI DE NURSING

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de

usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social,

permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor

April 21, 2017

un proces organizat si planificat;

un sistem ciclic - etapele procesului de nursing sunt in inter-relatie ;

o metoda rationala de planificare si promovare a interveniilor

o metoda stiintifica de rezolvare a problemelor actuale si potentiale ale

transformat in actiune prin utilizarea planului de nursing.

April 21, 2017

Avantajele procesului de nursing pentru persoana care acord ngrijiri

April 21, 2017

Avantajele procesului de nursing pentru pacient

beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi;

are asigurata continuitatea ingrijirilor- planul fiind accesibil echipei de

determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de

April 21, 2017

ACTIVITI DESFURATE DE NURS N CADRUL