SEMINARUL GEOGRAFIC AL UNIVERSITATEI DIN

ANUAR
DE

GEOGRAFIE ANTROPOGEOGRAFIE
1909 - 1910
Director : S. MEHEDINTI

CUPRINSUL

S. Mehedinii. - Aplicri antropogeografice etnografiei,

istoriei altor invecinate.
C. Forme de relief din (Cu trei
G. Giuglea. din toponimia romneasc.
Vasile V. Literatura didactic a geografiei
lele F'rincipatelor Romnesti la 1800.
N. Orghidan. - Urrne de muntii Rodnei.- Valea
Bistricioarei.
Elvira Schimbarea Bucovinel. (Cu o
G. din punct de vedere geografic :
Temelia Bucurestilor. (Cu dou

TIA

BUCUREST1
de Arte Grafice CAROL S-sor 1. St. Rasidescu
16. Strada Doamnei,
1910. 2G.S77

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 SECTIA ISTORiE

anul Seminarul
de dela Universitatea Bucuresti a
spagul necesar rile
Pe s'a pus temelia
institut colectie de adunare de
material intuitiv, privitor la tui-
rea biblioteci speciale, etc,
Excursiile au o desvoltare mai
lucrrzle de asemenea.
de unele din rezultatele
de activitate mai cu ne-
voile teoretic.

Imprejurarea favorabili, care a permis inlesnire, a mu-

tarea laboratorului d-lui prof. Mrazec local deosebit.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANTROPOGEOGRAFICE 1)
IN

SFERA ISTORIEI ALTOR

INVECINATE

.Cuvntul antropogeografie s'a ivit acuma un sfert de

veac 2). Sub acest-titlu sunt cuprinse azi toate cercetrile
privitoare la relatiunea dintre fata pmntului
omenire, considerat ca formatie
Noua de a crescut foarte repede s'a
impus atentiunei tuturor geografilor. E semnificativ
aceast privire chiar unii de care
porniser In tinerete de la cercetri geologice, au
cariera opere de caracter antropogeografic
ceasta dovedWe spiritul pozitiv care domnete in
studiul Scoartei al Oceanului, Atmosferei
Biosferei, s'a impus studiul geografic al omului.
Progresul acesta nu se datorete nurnai faptelor de
curnd aduse cmpul ci mai ales unui fel nou
de a privi fenomenele antropogeografice. aceast pro-
cedare nou va de tot mai mult
1) Fragment din conferinta cu care s'a inceput cursul de antropogeo-
grafie in 1909.
2) Fr. Anthropogeographie oder der Anwendung
der Erdkunde auf die Geschichte, Stuttgart, 1882.
F. Siedelungs-und Verkehrsgeographie, Berlin, 1908.

www.dacoromanica.ro
6

asupra altor care se ocup de probleme relative

la omenire.- Ca s vedem ct aceasta e cu
o scurt ochire asupra imprejurrilor care
au adus antropogeografie o Indrumare mai
sensul stiintelor exacte.

la inceputul veacului al XIX-lea, odat rena-

sterea studiilor geografice sub imboldul scrierilor lui K.
Ritter, a tot mai mult relief interesul
pentru cercetri antropogeografice. Inssi opera lui Ritter
o in acest sens Renovatorul geografiei
nu destul de exact sfera cercetrilor sale
fat de speculatiuni metafisice. Un exemplu :
mrind miscarea popoarelor din lurnea veche, el socotea
c a gsit legea acestei miscri. Directia emigrrilor i se
a fi dela rsrit care apus, - dup cum merge
lumina soarelui
ce se intemei Ritter, ca s formuleze
lege ? Intre altele, el luarea aminte
asupra unui fapt psichologic : prin asociatie de idei
de sentimente, omul se simte cu o deosebit afec-
tiune de locul nasterei, de patria sa. multe
din neamurile europene, miturile legendele
privirile spre Orient, aceasta ar fi o c
adevr acolo a fost locul de Emigrarea
trebue deci s se fi fcut de la rsrit spre apus.
Se un astfel de rationament priori nu
fi temeinic. Faptul antropogeografic al unei grupe
omenesti pe pmnt e legat ca directie de prea multe
Titlul complet DieErdkunde im zur Natur
Geschichte des Menschen oder allgemeine vergleichende Grographie
als sichere Grundlage des Studiums Unterrichts in physikalischen
und historischen Wissenschaften".
2) Op. cit., p. 84.

www.dacoromanica.ro
 7

pentru ca un singur amnunt de ordine psi-

chologicd constitul o lmurire
Totusi K. Ritter se sluji de astfel de
namente, de oarece felul de a se res-
frnge din curentul metafisic al epocei. Din
vintele ce se poate judec mai bine cum
el planeta noastr fenomenele al ea este:
o a reveIatiei divine
E o parte integrant, un activ ordinea lu-
crurilor. are o relatiune mai in-
aceea lumea mai are una cu
lumea cu firea sufleteascd a crea-
torul creaturele Inzestrate ratiune prin
mare nu numai cu naturei,
spiritelor. In aceast privire, e creatiunea lui
Durnnezeu, este expresiunea cea mai a ordinei,
frumusetii, perfectiunii - o lume o revelatie a
divine sub forma unei lumi '). Pla-
neta e in s lcasul genului
nesc, s toate dorintele sale lhuntrice
dinafard, in timpul scurtei vieti spre
gti ctre mai a duhurilor
Prin urmare, explicarea fenornenelor
grafice, lui K. Ritter li cheme in ajutor
argumente teleologice chiar teologice.
Dar, pe aceast cale, studiul relatiunilor dintre
de progres. directia u-
nor astfel de idei, geografia
mult un fel de nebulositate nici o de
in felul curn pretinde metoda exacte.
, de fapt, s'a intmplat. Rezultatul s'a
mai ales la urmasii lui Ritter, care, pe aceast cale, s'au

1) K. Ritter, Allg. Erdkunde, herausg. Daniel, 13. p.

p. 5.

www.dacoromanica.ro
abAtut din ce in ce mai mult spre desertul
hegelianc

Pe la jumatatea veacului al XIX, marelui

al exacte, curentul sl-
2). Dar studiul geografic al omenirci avea sufere
din alt directie.
etnografii porniser la adunarea de ma-
terial privire la diferitele grupc ale ornenirei. In
scurt timp rnuzcelc se se ivi un
inceput de a matcrialului descris
dup mctoda obisnuit in stiintelc naturale.
Un merit deosebit cAstigat A.
ccl dintiu ctnografiei
fice. Tot a pus calea cercetrilor geografice
despre o foarte serioas pedic in cc priveste
toda. de cc e
sau spatiu,
de ex., unul
la neamuri deosebitc,
caractere -
instrument de vAntoare, avnd
timp
zicern

oarecare Cum se explic aceast

asernanare ce poate stabili ea intre cele
grupuri omenesti ?
Sunt sau in cestiune s'a
ivit spontan deosebite,-si avem atunci
noastr creatiuni originale; sau poate s
fie vorba de dela un spre
E una alta.
La Romnii din Transilvania se gsesc de exemplu pe
oale semne la fel cele din perioada neolotic
Deprtarea in timp prea mare, esti ad-
Ernst Kapp, Vergleichende allgemeine Erkunde in wissenschaft-
licher Darstellung, Braunschweig, 1868.
S. Annales Geographic, p. anul 1901.
3) d. anthrop. Gesellschaft in Wien, xxxv, 1905, p. 133.

www.dacoromanica.ro
miti acele semne sunt o creatiune proprie a po-
pulatiei de care vorba
Tot la Romni este foarte un fel de
en creux > ros. la furcile
de tors se gseste in
giunea Pirineilor 2). conchizi ar vorba de
sau de imitatie, ar fi foarte problematic.
-
Sunt cazuri, cnd -
sau continuitatea de
caracter etnografic este
depArtarea spa-

spre
a unui
ase-
dintre din Congo cel din N.-Guinea
- desi sunt de ocean Indian - este
explicat prin mai veche dintre populatiunea
cea din N.-Guinea. snt
Tot astfel sunt de irnprumut
prin emigrare multe din in arme obiceiuri
la insularii din Pacific, - marea depArtare a unui
4).
Pentru Bastian, explicarea unor astfel de
nu prezint nici o greutate nici
numai deca de dovezi geografice. El ration astfel:
se iveste nevoia unei inventiuni oarecare, la o
de procesul psichologic,
in toate capetele, se manifesta-
rea sa va fi la fel. De aci in
deosebite, la neam sau la nearnuri deosebite,
cocirea aceluiasi lucru: instrument de vnAtoare, orna-
ment, obiceiu, etc. zice el, un fel
al neamurilor (Vlkergedanke) acest gnd
timpuri locuri deosebite o intrupare similarA.
') de mari pot astfel de asemndri intre deprtate
(de ex. in motivele ornamentice ale poate convinge
studiind materialul adunat restrns, de in
comparat obiectele strnse muzeul bntean de la
2) anul 1906, p. 446.
F. Kleine Schriften, II, p.
Vlkerkunde, ed. II, p.

www.dacoromanica.ro
 S.

Peste tot pmntul, peste cele continente,

bate la fel o ptur de gndiri elementare
(Elementargedanken), artndu-se cu iden-
tice (am pute zice la punctul de pe i), cu oare-
care usoare modificri la
Aceste gnduri-elementare, aceleasi la slbatec ca
la civilizat, le fiecare sine cknd vrea
s le caute.... Ele Implinesc functiunea unor logaritmi,
pentru ca deslegi jucndu-te pe
meiul calculrii logice ').
Evident, e prea simpl explicare, de
nomene de complexe, care pot fi influen-
fizic, imprumutului de la alte popoare, etc.
Ritter dintrodat greutatea problemelor sale
in ajutor teleologia; o simplific de
asemenea sprijinindu-se pe consideratii psichologice, pe
introspectiune, cum zic psichologii. Rezultatul a fost ins
aproape sterilitate.
Indoial, fata unei nevoi materiale, procesul de
pentru grupe sociale de nivel cultural, e cam
acelas. Din nevoia de a ucide un animal la distant, trebui
s se nasc ideia unei arme cam felul arcului. -Ba sunt
fr utilitate, avnd o asernnre surprinztoare.
In Berry, la serbarea sfntului Ion, se fac cu enuperi,
levntic etc., iar copiii prin foc 2), cum fac
romnesti copii la Sumedru. Dar, de aci
la calcularea logic (ba chiar a lui
care deslege jucndu-te enigma
A. die und der Vlkerverkehr unter seiner
Rckwirtung auf Volksgeschichte, p. 97, Berlin, 1900.
Autorul : cand dai la o modificrile dela
in fata ochilor.... offenkundig vor Augen der
Elementar-gedanke nackt und bloss, ein und derselbe berall in
fnf Continenten derselbe (unter topischen Varianten, - so, wie ihn der
Verstand gedacht, auch unter den cerebralen Kartenhusern der
lisation verborgenn. Ibid.
2) Revue des traditions populaires, 1886, p. 171.

www.dacoromanica.ro
 I

unor astfel de eo considerabila. Vir-

tuositatea aceasta de terminologie: Elementargedanke,
logaritmi, etc., n'a dus studiul omenirei in concreto la
nici un progres
Metoda psihologicd a lui Bastian e negatiunea
cercetdrii geografice. gndirea la poate ex-
asemndrile dintr'o a omenirei
alta, atunci aceste asemanri nici nu mai pot constitui
un sigur pentru a relatiuni de filiatie
sau de miscare a maselor omenesti pe fata globului.
ori vedem n'avem in fenomene
tropogeografice ori etnografice, ci mai de toate
psichologice: fel la fel.
* *
fata acestei metode priorz s'a ridicat metoda
pur locul explicdrii vaporoase printr'un
gnd al popoarelor, caracterele dintre
grupe omenesti pot fi explicate prin uncle fapte mai
simple: influenta mediului geografic, emigratie, negot,
robii prinsi in etc.
Spre a pe drumul unei astfel de cercetari
exacte, trebue ne dam de scopul special
geografiei omului de metoda ei speciald.

Repetirea unui fenomen punte deosebite ale omeni-

rei nu are ochii geografului
singur caz: fenomen se in
pe o intindere mai considerabild din fata planetei. In
geografie, odata e ca niciodatd. ar fi un singur
fir de sau un singur arbore pe fata
lui, singularitatea aceasta n'ar nici un interes geo-
grafic. sunt mase mari vegetale llanos,
pampe, stepe, savane, pduri etc., formatiunile acestea
fac un soiu de planetar ca atare, se impun aten-
tiunii geografului. De ar fi o fenomenur
acesta n'ar intra preocuparea geografului... sunt

www.dacoromanica.ro
 2

(cele carstice), unde particularitatea

ceasta se de multe ori (e sociabil, ca fiordurile),
studiul litosferei trebue cercetarea pesteri-
antropogeografie : un caracter oarecare al
vietii omenesti : forma unui sat, asezarea locuintelor, o
care social etc., dac e unic, poate fi un feno-
men totul indiferent. singur asemnare poate fi o
Pentru a dac acel fenomen are
insemntate geograficd, potrivit metodei speciale a
noastre, trebue mai care este intinderea
in spatiu a acelui fenomen. Intrebare la caretrebue
rspund geograful : unde? anume : de
pe fata pmntului e acel fapt caracteristic. Nu Vlker-
gedanke Elementargedanke geograful, ci mai
de toate o linie, care arate intinderea real& a
de studiat adevrata lui pe glob.
deziderat astfel de cercetri e desemnarea
fenomenului de care e
Pe cale s'a ajuns, in adevr, la rezultate
pline de interes. urmrind semne de proprietate
de pe cArligele de pescuit ale Eschimosilor din Alasca, s'a
ajuns a se stabill directia de emigrare de la apus
astfel pe acesti Eschimosi de cei ce
N.-E. Asiei. Emigrarea obiectului dovedeste directia
unei grupe omenesti pe fata pmntului,-
ajut acest caz la deslegarea unei probleme de
tropogeografie.
Tot pe cale, urrnrind un fenomen pe
colonii sseti din Ardeal felul de
al prnntului-au fost puse Germanii de la
gura Moselei, 2) unele insule dialectale Gorj au putut
fi legate a origin cu probabile ernigrri din 3).

Anthropologie, vol II. p. anul 1900.

Archiv Siebenb. Landeskunde, Neue Folge, 27, p. 652 u. din
anul 1896.
3) G. Weigand, Fnfzehnter Jahresbericht des Instituts fr rumnische
Sprache, p.

www.dacoromanica.ro
 3

Harta devine astfel un mijloc de a unele pro-

bleme, o cale de inductie 1), mai cu une
ori cartogratiarea unui fenomen se iveste
minte unele intrebari privire la acel fenomen. Superiori-
tatea acestei metode exacte, de metoda psichologicd,
este evidentd; dovada cea mai este rodnicia
zultatelor sale.
Cu de a
cu mediul real pe fata planetei, antropogeograful stu-
pe naturalistul o for-
matiune biologicd oarecare.

deosebi cnd e vorba de studiul neamului romnesc,

perspectivd se pentru ce vor
pe acest drum. E de asteptat se
pe cale centrul, directia vechimea unor
de colonizare masa poporului nostru.
De Un nume care se deseori pe hr-
tile noastre (de la Banat) e runc. Vorba
aceasta se azi la: vi, munti, sate, ape etc.
e tocit a devenit nume propriu. Odinioard
avea un comun, curtit
de pdure, spre a la ori la
E unul din cele mai vechi cuvinte ale limbei noastre,
rivat din runcare.
De la a plivi 2), a evoluat la curtirea
pmntului de pdure. runc am avut acolo
unde pmntul prin foc, iar azi cuvntul
mai obisnuit e chiar
sensul, prin acest cuvnt ori-ce unde
se la munte porumb, chiar n'a avut
pe el. Frecventa acestor trei toponimice pe harta
1) S. Mehedinli, Die kartographische Induktion, Leipzig 1899.
2) Inter vernum aequinoctium et Vergiliarurn exortum, sege-
tes runcari, [herbam e segetibus expurgari]. M. T. Varronis, de re rus
tica, I, 30. cf. Convorbiri Literare, XXV, p. 507, G. Popovici, o

www.dacoromanica.ro
 4

-mai ales in Carpatii -e o indicatie pentru desimea unei

colonizarii romnesti foarte vechi intensive. Runc, arsit,
tuspatru de origine
vedesc
tial
mult nominala.
-
aceste colonizarea a fost o esen-
strdinilor a fost mai
Tot astfel, urmrind pe urmele scuesti dela
poalele de ale (Buzeu-Putna) precum
lantul de sate rornnesti dela apusul muntilor
cuime) se vor lmuri de pe cale geografica
etnice, care azi stau din lipsa
materialului istoric. de asemenea, in banatic
dintre unde populatiei au
fost mai dese, metoda aceasta in cercetarea elementului
romnesc promite rezultate de mare interes pentru
rirea originilor noastre.
In al doilea alturi de toponimie, poate da pre-
tioase indicatii sau chiar a unei
particularitti dialectale. Cutare insul cu pe valea
(jud. Putna), cu cela, e o de
imigratie dinspre Sud. - Ar fi o puternica chiar in
lipsa materialului istoric, care, din poate
pentru acea timpul locul de unde au venit
colonistii munteni
In al treilea va fi roditoare metoda
unele anianunte caracteristice: forma locuin-
telor, asezarea semnele de proprietate pe haine, la
dobitoace (oi), felul ogoarelor, numele
pndirea plantelor salbatece cultivate 3), etc.
serie de fapte relatiuni de fapte abia atunci
') A a rupe de jur coaja copacului la
pentru ca se usuce.
.Buletinul geografice anul 1896. C. Lupu,
vejcnii din judetul Putna.
Ar fi interesant de cercetat cuvintului sorb, lenuper
altor numiri de plante lipsite de valoare economici, prin urmare cu atit
mai prin continuitatea numelui pe rominesc.

www.dacoromanica.ro
 1 5

va la iveal, cnd aceste documente antropogeografice

ori vor cu intinderea pe
hart se va explicarea in raport Vinutul.
Din indrumarea studiilor noastre in aceast directie
sunt de asteptat nu numai pentru geografie, ci pen-
tru alte stiinte oarecare rezultate :
Mai de toate va putea rezulta de aci o inviorare
in unele cercetri istorice. Istoricul cerceteazd vieata unui
popor privindu-1 pn departe negura originilor, ct
pot documentele cluzi. Unde se sfrsesc docuinen-
tele se opreste istoria. Antropogeografia din
porneste omenirii dela relatiunile sale prezente:
ca ca natiune, ca granite politice, ca desime ori
rime stratificare de populatie, ca asezri in orase sate
de deosebite forme, etc. pornind din acest capt al
prezentului, mai usor de observat, cercettorul despleteste
elementele sale ceea ce timpul totalul unei
vieti de sute sau mii de ani. In de a urmri ca
ricul trecutul - adevr
prinde cercetarea sa trecutul care treste.
parte din evul nostru mediu treste de ex. pe
tilor viata ciobanilor). In satele sunt de aseme-
nea manifestri vii ale organizri vechi de sute de
ani. Urmrirea din punct de vedere geografic va lu-
de sigur de populatie va lmuri
fapte de interes pentru istorie.
Mai departe, cercetrile directie - cu
- vor indrum pe mai sigure aduna-
rea documentelor etnografice despre acest trecut inc
viu.-Fat de prefacerea de viata modern, restu-
rile trecutului nostru sunt pe cale de a jute: in
port, in graiu, in instrumente casnice, organizarea pro-
priettii, etc. Urmele semnificative trebuesc notate
pede, notarea nu poate merge la intmplare, empiric,
ci in interesul unor probleme urmrite cu plan, cum le
scoate la metoda

www.dacoromanica.ro
 In sfrsit, studiul antropogeografic al omenirei, sau al
unui singur popor, va veni sprijinul din alt
punct de vedere. Conceptia a istoriei, mai
litice, care se deosebi personalittile eminente,
e in declin. Pe vremea lui Herodot ceeace nu
barbar; mai pe timpul Romanilor, ceeace nu
mediteranean barbar ; vremurile noastre, ceeace
ce nu era european ni se de curnd barbar,
deci din sfera istoriei. De Statele-Unite,
Japonia alte din alte continente, au ajuns la nivelul
politic cultural al statelor europene, sfera istoriei tinde
omenirea din
vor intre ele istorie: fiecare societate de
jos in sus, in omenire dela periferie spre centrul
civilizate, Europa.
Prin urmare, din acest de vedere,
problemelor antropogeografice, prin metoda mai sus po-
va o folositoare propedeutica spre noua con-
ceptie a istoriei, ca istorie a culturii universale.
Geografia istoria, unite opera Herodot, tind
vremurile noastre s se aproprie iarsi antropogeo-

De o cam e vrednic de relevat, unul din

mai cunoscuti istorici contemporani, K. Lamprecht,
centund, sub lui Fr. Ratzel, valoarea maselor
istorie, dorinta de a mai
sa de etnografie numeste aceasta Historisierung der
Vlkerkunde Si de asemenea merit fie amintit
cea istorie universala, cuprinzand
omenirea planete, apare sub conducerea fost
discipul al intemeietorului antropogeografiei 2).

K. Moderne Geschichtswissenschaft, 1905, p. 122.

H. F. Helmolt, Weltgeschichte, Leipzig, Institut.

www.dacoromanica.ro
 FORME DE RELIEF DIN MUSCEL

CuprinzAnd in cercetarea de fat un mai restrns:

regiunea deluroas a Cmpu-Lungului, urmri for-
mele de relief in trei capitole deosebite, Eindc trei snt
fortele care au modelat scoarta in
parte.
Acest de morfologie terestr se
acum mai mult ca o ; probleme sunt atinse
deocamdat in treact.
I.

Cmpu-Lungul se la poalele Carpatilor

unei depresiuni. dela miaz-noapte se
repede apropierea pentru ca se
ridice din nou la in si
Ciocanul, care se lungul anticlinal 1)
paralel muntii. De dealurile scad ce se
pierd in
partea de nord a depresiunii, acolo unde saliferul
numuliticul de la Bughea-Cndesti vin in contact
cristalinul, se observ o sensul unei linii-frnte 2)
Cristalinul de Bughea se peste salifer; gipsul mio-
Studiul mai asupra tectonicei tinutului I.
pescu-Voitesti Contributiuni studiul geol. paleont. a reg. mus-
celelor dintre Dmbovita Anuar instit. geol. H, fasc. III 1908.
I: harta dup Popescu-Voitesti
harta stat-major
2

www.dacoromanica.ro
18 C. BRATESCU

cenic dedesubt. Astfel se de ce apele

sulfuroase de la de-a dreptul din
cristalin, cnd e acidul sulfuric al acestor ape
nu are origine gipsul, care Intr'adevr
se dedesubt.
flie care bine basinul spre
trece prin spinarea zig-zag a
la contactul dintre oligocen salifer; aripa
de acesta din a in
jos. Privit pe un spatiu mai fenomenul face parte
din linia Dmbovitei > care, cercetdrile geologice,
se de la Gemenea pe Dmbovita la
pe l3ratia, trecnd prin Boteni Cmpu-Lung.
linie e dar miscarea ce i-a dat nastere relnviind,
s'a accentuat quaternar, cutele postpliocenice
ale tinutului deluros intrerupte dealungul ei.
Depresiunea ampu-Lungului, urma acestor con-
sideratii, ne apare ca un de scufundare,
din prti de flii care trec chiar pe la contactul
dintre roce de origine feluritd. In linie
pe axa principald de scufundare: ampu-Lung-Cndesti,
basinul are 8-9 km. Intr'o sectiune de la NE-SW
de la NW-SE el are unei albii aplecate
care depresiune nu e un fenomen
unic in Carpatii nostri, ci face parte din salba de
presiuni tectonice analoage care, din Oltenia,
se spre la hotarul dintre munti
2)
Avnd o cam de trei ori mai mare
a - vre-o 80 kmp. - ea se la

Plansa II.
2) Mrazec dintaiu vechimea depresiunii
in .Contribution l'etude de la dpression subcarpatique. de la
Soc. des Sc. de Bucarest LX 6 Nov. 1900. Murgoci TertiaruI
din p. 14-24 din Anuar. instit. Vol. I fasc. 1907:
presiunile din Oltenia.

www.dacoromanica.ro
 FORME DE RELIEF DIN 9

miazd-noapte ramificatiile cristaline ale Iezerului

precum de conglomerat ceno-
man si de calcar titonic din vecindtatea ;

la ctevA piscuri lungul

anticlinalului ridicat salifer: Piatra-Mdtu-Malu-Corb-
sori, basinul bogat in sate,
cea mai veche a Tdrii-Romnesti.
Dac Voevozii nostri fi
nul in Cmpu-Lung, atunci acest basin, care
se afl drumul ce duce prin trecdtoarea Branului
Ardeal, ar fi oferit unui
tut de apele a trei de munte, mult mai
frumos prin inprejurimi, mai mai bine
zat pentru capitala a
In aceast parte a prin urmare
a spre e intrerupt pe o
dere oarecare. nivelul s'ar
toat depresiunea ar sub De la nord
sud ar peninsule: una a Mateiasului11241'1
Dmbovita Argesel cealalt, Muchea
Bratia Doamnei. Un prag
movile, al ar fi de iso-
de ar basinul adnc de 200-
in laturea sa despre miazd-zi.
trecern de la distributia spatiu a fenome-
nelor tectonice amintite la e destul inem
faptul in depresiune pietrisul de pe podi-
Gruiului e cutat, de asemenea de pe coasta
a Ciocanul, pentru ca s ne incredin-
timpul care regiunea a trsturile
generale de relief de azi e recent de tot, acest
e quaternar- d-1 Popovici Hatzeg- sau
mult levantin - Mrazec; cutarea
tinutului se poate socoti post-pliocenicd.
') III: dup stat-major redus Curbele
de nivel sunt de 400, 600 800

www.dacoromanica.ro
 0 C.

Formele care au rezultat din miscrile tectonice ale

scoartei, sunt trsturile generale grosolane de
lief: basinuri largi culrni indreptate anume directii.
Un exemplu tipic de concordant
directia in insula hypsometricA a
taului.

Odat cunoscut acest punct, trecern la

modelarea mai a regiunii. Pentru aceasta
e necesar o privire de pe un din preajma
Cmpu-Lungului, ea ne putinta prindem
caracteriistica tinutului cauzele - cel putin in parte -
care i-au dat acest aspect; pe aceasta, stergnd
accidente de relief, ne distingcm pe
tinderi mai mari anume care in decursul timpului,
prin erosiune, au fost intrerupte din In cum se
adesea cazul teraselor vechi
De pe spre cnd ceata se pe
vi deasupra rurilor care coboar din pe cnd
culmile luminate de soare, ai privelistea unui
nut care se apleac spre strbtut de vi
paralele adnci, intre care se podisuri lungi
pduroase, nelinistite ici, colo, de musccle ascutitc.
a regiunii ne scoate in.
fat o de modelare a scoartei, anume
De-oparte Dmbovita care se 'ncovoae spre rsrit,
de alta Vlsanul care ocoleste spre apus, mrginesc
intre ele un tiat de cinci a ax
ar fi R. Trgului: acesta se pe dreapta
Bughea Bratia, iar pe
Ele sunt elementul viu care au scobit scoartei,
au crat materialurile farmitate au adncit vile. De
la origine trebue admitem oarecare neregularitti
ale prnntului care au detcrminat cursul primitiv al

www.dacoromanica.ro
 FORME DE RELIEF DIN P1USCEL 1

acestor ape. la gara

curge dealungul unui sinclinal. Celelalte ape
din spre apus au urmat panta general a
micile neregularitti tectonice. La o cercetare mai am-
ajungem la convingerea nu numai in
schirnbat albiile decursul vremii, ci
1), unde fenomenul apare uncle cazuri strns
legat de formarea depresiunilor subcarpatice; pe
aceasta se poate vedea usor c are un
trecut deosebit, o istorie proprie a sa, deterrninat de o
complexitate de fapte care-i dau un caracter special.
Mai o constatare: trecem din
foarte adnc a Dmbovitei spre
valea Argeselului, cea mai din regiunea
de continuAnd drumul tot spre apus, gsim o
dere gradat in nivelul albiilor la Doamnei,
care are cea mai adnc. Vlsanului r-
ca a Bratiei Explicarea acestui fapt
mi se pare este problema capital in jurul creia
se adun toate celelalte privitoare la rurile ce
Muscelul.
Am asemnat un cu o putere vie care roade
scoarta neobosit o duce spre mare. Firesc e dar ca
un rn, e mai s-si aib
adnc, cursul mai linistit. Cnd intervin schimbri
tectonice nivelul albiei repejunea cursului
se schimb. Prin urmare un prim punct
brile tectonice fiind mai nou, mai bogate mai
ternice partea de a judetului, deca la apus,
ntre alte exemple, frumos e acel adus de d-1 Murgoci stu-
diul citat (p. 18-20) pentru curs al Oltetului. Acesta
csirea din se pe la marginea de
N. a cmpului Polovracilor. Astzi curge pe vale
spre Murgoci se pe albiilor, pe te-
rase pe inltimea reliefului.
Plansa IV.

www.dacoromanica.ro
22 C.

vor fi mai tinere parte.

Nu toate dar au aceiasi Mai
ele nu toate prin terenuri de aceiasi vechime: va-
lea de e cristalin, are o
neasemnat mai mare deck a Trotusului,
hind, mnunchiul celor cinci ape amintite,
izvornd toate din cristalin - - dela
izvor in depresiunea ampu-Lungului au aceiasi
vrst. $i roca vechimea rmnnd aceleasi, deose-
birea de nivel a n'o poate panta
primitiv volumul de al rAurilor.
Mai greu de precizat e dreptul depresiunii
carpatice dela Campu-Lung, treptat, treptat, cu
ridicarea uscatului din fundul prelungit cursul
apele venite din munte; din acest de
dere un se un de munti:
e format din iar acestor nu
s'a fcut la toate in timp. cum valea
a unui ru, cum am spus, este rezultatul
unei de cauze care au determinat-o,
pentru s le scot la comparnd
dou cte
Astfel, Argeselul, chiar
ajutorul curbelor de nivel, numai cdltorind, poti
usor celui e mult mai
Fenomenul e normal: 1) albia e
sculptat cristalin, calcar titonic conglomerat
cenoman, prin urmare in roce arhaice secundare; pe
cnd deschis drum, la sud de
prin salifer oligocen, terenuri tertiare. Cnd privesti
a Dmbovitei de pe drurnul care
Mateiasului spre Dragoslave,
caracterul de btrnete mare a sare in ochi. 2) In
al doilea rnd Dmbovita are un volum bogat de
e mai voluminos din care Muscelul.
pe deoparte vechimea, pe dealta cantitatea

www.dacoromanica.ro
 RELIEF DIN

apei explic bine mai marea adncime a Dmbovitei

dect a Argeselului. De asemenea panta mai domoal,
cursul relativ mai al ei tot in aceste dou cauze
Pe aceeasi dela Nord
la Sud, Dmbovita coboar 120 m., pe cnd Argeselul
260 Curbele de nivel din 20 in 20 m. la acesta din
sunt mult mai dese dect la dinti; ba
prin dreptul satului Jugur Argeselul coboar 20 m. la
jumtate de kilometru fapt care arat bine tineretea
acestei Se tocmai
dou anticlinale ele un sinclinal directia de
la NE spre
Dar tineretea Argeselului la miazzi de
devine evident mai ales vom compar
Trgului Bughea.
La R.-Thrgului are valea mai
adnc dect Argeselul aproape 80 iar Bughea
aproape 100 Pentru faptul e mai usor de
explicat, in seam terenul pe str-
bate este format din roce mai mcinate neconsistente
pietris, nisip etc.- volumul de ap
lui este mai mare. La Bughea o
de ap, mai marea adncime a vii o punem pe seama
depresiunii, care in parte ajunge maximum
de scufundare ; depresiune se poate pentru
Trgului. Pe aceste cauze artate, trebue
mai aducem o alta vechiul curs
lului, care dela in de salifer,
spre apus pe sub munte, primi afluent pe rul Tr-
gului cale trecnd pe la poalele Mgura,
in patul Bughei pe care apoi se ducea la vale.
privim harta harta curbelor
de nivel, precum dac consta-
strrntorile ce strbat anticlinalul
ne putem convinge de aceasta.
Plansa V.

www.dacoromanica.ro
24

Mai de salifer din roce

foarte cristalinul dela nord oli-
gocenul dela sud, formate din roce mai vechi, ne arata
din timpul cnd depresiunea Cmpu-Lungului
fund de Argeselul se pe ca golf.
afirmare gsi un sprijin cornpozitia
stratelor de care se valea Dracilor, o
la nord de Apa pe malul drept al
1). E natural ca in acest spredomine
talinul. destul de numeroase sunt fragmentele
de calcar titonic, precum se gsesc
ad pe malul drept al Trgului, nu le aduce
dect un ru vecin Mateiasul, 2).
Fenomenul acesta s'a petrecut de ridicarea
ticlinalului postpliocenic. Se pare a durat
quaternar, numai prin volumul crescut al celor
ape printr'o repede ne-am pute
bolovanii colosali - unii au un volum de peste
cub - care se gsesc stratele superioare din fundul
rpei, strate care sunt la suprafata dealului dintre
ghea R.-Targului. Astzi acest ru, chiar timpul
marilor viituri de primvar nu poate rostogoll albia
sa distant de vre-o 8 km. de munte,

Vezi harta geologicl.

Ar proveni din cenoman dela Voinesti
Mare, a compozitie, I. Popescu-Voitesti este: cuart, granit,
cristaline grup I, putin calcar titonic marne, unite toate prin-
tr'un ciment cenusiu Inchis, nisipos calcaros putin cloritos. general
la la
cu o gresie micacee". Cum fragmentele de calcar ti-
tonic din Valea Dracilor snt numeroase mari chiar coltu-
roase, mi se par a nu fi din conglomeratul dela nord ci din Mateiasul,
aduse de Argesel. fi provenit acest calcar dintr'o de
merat care se la apus de actual, mi se pare mai putin
probabil, nu avem urme din apoi ar fi prea
in timp erosiunea sa de actualele de
Dracilor.

www.dacoromanica.ro
 DE DIN 25

mult bolovani de mrimea unui pepene.

nici unirea cu nu e deajuns ca
explice prezenta acestor bolovani, ci trebue mai
mitem o perioad de timp care Carpati
au avut un volurn mult mai mare de de azi.
Odat inceputul schimbrilor tectonice din
Argeselul R.-TArgului mutat cursul apus,
trecnd valea Bughei. Dac socotim aspectul de as-
al reliefului ca un rezultat istoric schimbrilor
din trecut, in acest aspect putem dovezile
pentru vechiul curs.
Urmrind curbele de nivel, vedem isohypsa de
'760 m. din cea de '760 m. nord se
apropie lng ele un gt de vreo
'755 m., vreo 35-40 m. mai patul Ar-
din dreptul Diferenta aceasta trebue s'o
punem pe seama erosiunii care, de cnd
cursul spre miaz-zi, mai adncit valea. Nimic
nu ne s admitem c tirnpul cnd rul
spre apus, nivelul albiei sale de 760 m.
acest punct.
sau pomenit R.-TArgului se
deschide o vale, astki nici un curs de pe
care o arat bine curbele de nivel. Deacurmezisul o
taie o a doua vale, cobornd dela nord la sud udat
de un prias,- mai mult o scursoare de ploi, dar care
prin panta sa repede - cam 30 la kilometru - se
transform torent furios care poate ros-
togoli mult material vale. deviarea
Argeselului spre sud torent trebue fi jucat
un rol insemnat, grmezile de bolovani de
din conul su de dejectie, umplnd albia Arge-
puneau o piedic in cale. cele din
torentul rmas singur, deschis o vale
mai deadreptul Trgului oricine
poate azi depozite de apropiere

www.dacoromanica.ro
de Valea Mare. Aceste depozite nu trebuesc puse
numai pe seama torentului - care ros albia con-
glomerat la cristalin -- ci a Argeselului care
roce de aceeasi care plus
albia sa sfrmturi de calcar titonic aduse de pe
Mateiasul. Ne putem de aceasta privind harta
geologic unde se vede insula de conglomerat cc-
noman a fost desprtit la noapte de
insule deosebite in urma erosiunii Argeselului;
precum dintr'o cercetare a care formeaz
terasa dela Valea-Mare.
Dela de 765 m., pe valea la
R.-Targului, trebue coborm mai de m.,
pe o distant de abia 4 km., ceeace face 25 m. la km.:
prin urmare un repede pentru un care
rostogoli mult material vale. Cu R.-TArgului
se uni,- probabil, pe Gruiului,
unde cel dup ce ocolise pe poa-
lele Mgura care parte prezint
Unindu-se cele ajungeau
teren cu unde tot materialul de apele
repezi nu mai fi purtat mai departe, ci depus
in strate groase, petrisul de sub petecul de
lut quartenar de pe podisul Gruiului s'ar
ca un puternic con de dejectie depus de celor
care se mai linisteau
care se astzi Bughea dela est la vest, poate
fi socotit ca vechea albie a Argeselului. La
sa, nivelul albiei e 30-35 m. mai jos spatiul
ce desparte Bughea de R.-TArgului; acesta din
are astzi albia cu 15-20 m. Bughea.
Prin urmare, punct de vedere hypsornetric, nici o
pentru unui vechiu curs de ap
sensul depresiunii subcarpatice dela rsrit la apus.
de salifer dintre cristalin oligocen
prin care trece Argeselul fcnd un cot;

www.dacoromanica.ro
 DE RELIEF DIN 7

ap totusi adnc, care se deschide dela rsrit spre

rul TArgului; povrnisul repede al acestei precum
centrul care se afl podisul Gruiului,
centru artat att de conturul de asezarea oare-
cum concentricd a petecelor geologice; probabil,
fragmentele numeroase de calcar titonic din stratele ce
se vd Dracilor. - ne a crede
in trecut Argeselul ave un alt curs cel azi
anume prin depresiunea Cmpu-Lungului. Nu e nevoe
de artat desi raporturile de altitudine dintre puntul
devierii podisul Gruiului n'au fost in tocmai ca cele
de azi, un dela rsrit la apus a fost,
cum se poate usor deduce din asezarea petecului
de levantin quatenar.
Cum a evoluat in timp acest curs, mi se pare mai
greu de cunoscut din lips de dovezi sigure
tultoare
Dac am ave certitudinea c numeroasele
fragmente de calcar titonic din Dracilor au venit
din Mateiasul nu din parte, atunci pentru
cursul prin depresiune trebue s deosebim
faze: una in care cele dou ruri unite curgeau
spre miazzi, cam prin albia. de azi a Tdrgului;
posterioard in timp determinat de ridicarea
a anticlinalului - mai puternicd la rsrit la apus
- gonit spre nord, deschis drum peste
in Bughea. Explicarea mai departe a mutrii
lui este mai mult de domeniul impresiei al ipotezei
deca al adevrului dovedit. Dou ruri dela sud au
captat pe apele dela nord. S'ar prea
fenomenul captdrii, cel putin in regiune, nu
trebue pus numai pe erosiunii indeplinite de
apa sau a ploilor, s'ar pute aduce oare-
obiectii destul de serioase ; ci trebue admi-
1) Cercetarea teraselor poate aduc

www.dacoromanica.ro
28 C. BRATESCU

o colaborare din partea scoartei.

Aceasta mai ales se lungul
Trgului, dela anticlinal spe avem un sinclinal,
iar falia de pe este posterioard timp ridicdrii
anticlinalului; in valea schim-
tectonice contemporane cu anticlinalul care
neste depresiunea spre Pe
aceste feluri de cauze, am mai introdus ca aju-
si a cantitdti de
dite calea rului: la Argesel conul de
rentului Valea-Mare; la R.-Trgului adunat
de apele lui pe laturea la cotiturd.
Revenind acum la puntul dela care plecasem, trebue
mai adaog adncimea Bughei este conditio-
nu numai de vechiul curs al Argesului, ci de
depresiune. In dealul cuprins R.
Bughea e cel mai scund din Muscel 1). Aceasta se
datoreste parte erosiunii ploilor. De in
apa din aproape
adncimea crescndd a Bratiei a
Doamnei o vom pune pe seama volumului de
pe seama unei mai mari, cele-
conditii aproape identice.
am acum adncimea la
de anticlinalul am c
rile aceleasi raporturi, ce
velul albiilor, dealurilor vecine.
ne arat pe deasupra tuturor cauzelor speciale amin-
tite o mai generald, anume: inclinarea
regiuni spre sud-vest. am printr'o linie
marginea isohypsei 800m printr'alta marginea celei
de dela fiece deal care se spre
aceste ar dela SE spre tot
Muscel.

') Vezi

www.dacoromanica.ro
 FOR1E DE RELIEF DIN

Din consideratie a trecutul s'a

pentru parte cauza adncimii vilor :
la volumul de vechimea; la
volumul mai de tineretea vii; la R.
gului volumul mare de terenurile mai mci-
nate depresiunea; la Bughea centrul depresiunii
vechea albie a la Bratia volumul mai mare
de iar la R. Doamnei volumul mai mare, toate
celelalte rarnnnd aproape aceleasi ca
pentru Bughea.
pe aceste privim activitatea
in tirnpul de trebue distingern
dou feluri de cauze: uncle care si altele care
adncirea vii:
I. In regiunea dealurilor nu au o putere de
crosiune de mare ca in munti, unde panta e mai
repede. In timpul apelor obisnuite ele nisipul
fragmentele mai de pietris, de aceia
pezi; numai disociind elementele sisturilor cristaline
prin ciocniri, le pot la vale: quartul se
cristale de quart; mica pluteste de curent ca
sclipicioas. Numai timpul apelor mari,
primavara cnd se mai in
alt anotimp urma unor ploi bogate repezi,
pot rostogoll fragmente mai mari de roce. In dreptul
strmtorii de la Sud de Campu-Lung,
are la mrimea unor pepeni; iar petrisul
mai se bancuri groase de deci-
metri, mai ales pe la cotituri.
in munte ne pe rului spre
izvor, albia devine mai curentul mai
mai vijelios, zgomotul mai mare. De la cursul
grbit dealuri, ajungein la cursul torential,
mat plin de cascade, care in uncle prti se
sdritori, in altele urltoare, altele praguri sau chiar
armsari. l3olovani mari stau rostogoliti albie

www.dacoromanica.ro
 0

teapt cresterea suvoiului ca s fie porniti

mari conuri de dejectie se ridic la gura cte unui
torentios. tot materialul c rat din munte,
adncirea In regiunea dealurilor, unde
panta e mai slab pietrisul ce soseste necontenit e
mai greu de purtat la vale.
H. In schimb adancirea este de vege-
tatie. coastele printre care un
snt acoperite de muntele nu mai
poate fi surpt de torentii ploilor Apa in
bine fixat de rdcinile plantelor; muntele o
suge ca un burete, o In dru-
mul prin coaste sub de izvoare. Atunci
dintre dealuri, nefiind de materialul prea
gat venit mai din sus, pot adnci mai usor valea.
0 In aceast adncire trebue explicat
prin masivele vecine cu vegetatia. Cu
dealurile ce marginesc un ru mai mai
sive dintr'o mai putin daca
nu-s acoperite de vegetatie, vor trimite vale mai mult
material surpat din coaste. Putem stabili astfel un
ralehsm adncimea gradat a - la
de Cmpu-Lung intre descresterea a masi-
vittii dealurilor spre apus. Bratia, R. Doamnei
micsorat, surpat de ploi, chiar
trimite azi cantitatea e
in comparatie conuri de dejectie care ies ca
niste trmbe de pe gurile numeroaselor
mncate de ape dealurile din spre
accasta tocmai atunci cnd ploile mresc dau
putinta adnceascd valea. e nevoit
mai de materialul de
adus din munti mai
) Pentru actiunea ploilor muntii nostri
Reinhard .Cercetri hi muntii p. 374 din Anuarul
instit. geol. 1908, vol. III.

www.dacoromanica.ro
 FORP1E DE RELIEF DIN

notd a tuturor apelor care curg prin

presiunea ampu-Lungului este desvoltarea mai mare
a pietrisului pe anume una din ele trece pe la
poalele muntilor; la sud de anticlinalul
Corbsori. Toate valea dreptul
acestui anticlinal; ele ies de regiunea dealurilor
mai scunde ca pe niSte porti care, n'au
mretia cheilor din fundul chei cu peretii
pstiosi de piatr, se datoreste rocei mcinate pe care
usor o sap ploaia. Astfel, din jos de satul Ochesti,
valea partea inferioard e de mai
ales in urma unor ploi bogate care mult
din fundul mrginaw,
pentru trecerea a trsuri alturate. Albia
ptnd un prag, apa rulului creste nivelul din
sus de el acest chip Locului i se zice
<la StrAmtoare. tocmai aceast ingustime a
ce anticlinalul este o in plus de
tineretea valului de care rnrginete depresiunea
spre
Privite de pe o acestea pline de
uscat de soare, alb de quart sclipicios ca un potop
de fluturi par niste bulevarde lungi,
strdbtute de ape limpezi mrginite din laturi de
coaste verzi pe care a pdurilor si hve-
zilor se verdele mai luminos al ierbii
din poene.

Pe lng cele cauze de modelare a

muscelelor - tectonica si eroziunea trebue
arnintim pe a apele de
provin din ploi, fie din topirea zdpezilor. Ele snt
agentii care, ca vnturile parte, sculpteazd,
ba chiar in unele cizeleazd rocile felurite ale
scoartei.

www.dacoromanica.ro
32 C.

Pentru formele care trebue in

un element: acesta este roca. calitative
a rocei se datoreste varietatea de forme sculptate de

ca
Astfel ne-am
stalini - Leaota, -
de ce s. ex. in muntii cri-
caracteristicd, culmile rotunde mai
genere,

asemenea unor mosoroaie uriase; pe cnd tinuturile

calcaroase, cum ar fi Piatra Craiului, impresionat
de stilul romantic al sculpturii: repezi de
strate oblice retezate la de ape
gtoare ; prpdstii mrete peretii sur-albiciosi de cal-
car scrijelat de ploi; piscuri ascutite ca niste turnuri
tice, chei adnci strimte in fun clul
un ru de munte; creste ca dintate;
ape subterane o de alte aspecte care pot
teres vreme un ochiu curios; toate acestea
ne desi agentul de eroziune
ca cristalini, formele ce snt
cu totul diferite, e roca in care
sculpteazd. Aceasta ne a putin
asupra compozitiei solului din regiunea dealurilor unde
gsim ca forme caracteristice: muscelul sens pozitiv,
iar in sens negativ diferitele stadii prin care
evolueazd.
Un exemplu, din multimea de cazuri la fel, este
Dracilor, pe partea a TArgului,
Cmpu-Lung. dintr'un punt, de unde
poti fenomenul intregimea sa,
cuprinde trei prti foarte bine deosebite : a) sus, un
basin larg, strbdtut de numeroase prin care se
scurg apele de ploaie care cad bogate in farfuria
sinului. acestea se deschid uncle intr'altele
cum suvoaele care le-au ros se uneau cu altele
un canal sau o care
se unesc celelalte cum degetele rdsfirate se
unesc la mnii; conul de dejectie care,

www.dacoromanica.ro
- vitci

dare

citer

ornan

en
n
numulitic

.
Scara

TIA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ...

530

..

www.dacoromanica.ro
SECTIA
www.dacoromanica.ro
 L

www.dacoromanica.ro
0
0

Dambovitei vecine
 I

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 i

4.

.
\
4
4.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
L

Valea
foo

www.dacoromanica.ro
 RELIEF DIN 3

ce iese ca o de pe gura trece pe

sub podurile drurnuri!or se desface evantai born-
bat in spre apa s tot fie
de adncirnea dela gur in fund de
vre-o
La intrare se strate paralele de culoarea fierului
ruginit urned. Bucti luate din mal sunt de putin
consistente ct strnse in mnd, se transform
de quart, de culoare roscat,
care-ti umple pumnul ca nisipul. A putrezit piatra se
zice prin partea locului.
Alternnd cu aceste strate groase, ruginii, vin alte
strate, de asemenea din mcinate
mai mare cenusiu-vnt. Unele fragmente
sunt de mrimea bolovanilor din albia din vale.
Cu fundul rpelor, cu acestea
se ingusteaz se urc. Spre capt ele prezint pra-
de un stat de peste care apele ploilor
torentiale fac cascade. Bolovani de peste un metru
cub stau din peretii fundul al
ei. In parte, aproape de suprafata dealului,
retii sunt forrnati din bolovani de diferite mrimi, ci-
mentati slab prin nisip mai mrunt, formnd
zone, greu de cea de jos cu un nisip
mai curat cea de sus cu nisipul colorat in galben ca
loessul cu care pare amestecat. Se pot de asemenea
bolovani mai mari alternand cu pietre mai mici,
ceea ce arat din cnd cnd viituri mari de ape
repezi i-au rostogolit din munti aci. Dac
in c depositele acestea grosolane se gsesc la un
nivel superior stratelor mcinate, feruginoase ori cenusii
dela gura deci mai in timp, Incheerea care
se impune este c dela acestea din la ceb de
mai nainte a fost o schimbare de caracterizat
printr'o mai mare umezeal, care a dat unor
crescute panta repede din fundul
Seminarului

www.dacoromanica.ro
 C.

muntilor la asemenea deprtnre un strat de

gros de bolovani. Un ru mic ca panta des-
tul de nu poate aduce acest punt
mai mcinat, precum se poate vedea
bia sa din aceast parte. Aceleqsi ape mari care sunt
necesare ca explice deposite de bolovani din
regiunea dealurilor, au asternut nostru stra-
tul gros de nisip pe care l-au crat din munte.
La o cercetare mai cum s'a mai
vedern fragrnentele sunt cristaline cal-
caroase, de un calcar alb, compact, precum se
de unde se pare a fi adus. Dar
ce prezint un interes deosebit pentru noi e mai
ales lipsa de consistent a rocei din care este format
dealul, ea forma particulard de ero-
siune din acest
ac stea nu au nici un curs permanent de
Ele curg numai cnd sau se topesc
peste iarn basin. Malurile de
se surp treptat se lrgesc, care
se in fundul car materialul surpat la vale,
pe gura risipesc larg spre apa
care mai departe munca de trans-
port. Adesea, in urma unor ploi bogate, nivelul aces-
tor deposite, adunate sub podul ferate se
la jumtate de metru, conul de dejec-
astupe reverse trmba de
peste
Asemenea se pe ambele dealuri care stau
In albia In dreptul
lului. din ele au o singur vale, altele sunt
mificate ; au basinul de culegere al apelor mai
mare, au redus de tot; sunt destul de
inaintate evolutia altele abia acurn iau
tere. Pe apei, marginea dealului Mtul, se
Brbusa un larg con de dejectie,

www.dacoromanica.ro
 FORME RELIEF DIN PIOSCEL 35

Rea, Anii, altele; pe dreapta cea mai

caracteristicd este Valea Dracilor.
Capaul evolutiei acestor este valea
moal. uscate, omul
planteaz livezi, tnr sc'ntinde
cucereste
locul, dela o vreme ele sunt cptusite de ve-
getatie ferite de erosiune. S'a fcut socoteala gresit
unele prti de a se stinge conul de dejectie plan-
tndu-1 cu slcii. tulpinele stau inmormntate
aproape de pe care ploile car
necontenit din Numai atunci se poate stinge conul,
va de surpare; dar aceasta nu se poate
acolo unde peretii sunt destul de aple-
cati, in s ofere un teren mai stabil pentru plan-
telor. Acolo, dela sine chiar, mesteacnii tineri alti co-
paci se in fundul vii, erburi
rdcini foarte lungi pmntul inpotriva surprii.
sinul de culegere al apelor coastele oblice ale
acoperite de vegetatie, conul de se stinge
sine, iar drumurile livezile din vale
tite de pietris.
Dac am pe o 1) regiunea deluroas a
Muscelului, ca cunoastem distributia am
spune fr Muscelul e un de
Numai in dealul dintre Mihesti, pe apa Trgului, apa
Bratiei, numrm putin 15 mari, neramificate.
Dintre cele ramificate nu e deal
Marea bogtie de forme ale reliefului a dat nastere
unei de termeni
Dac nivelul mrii s'ar 600 m., peninsulele ce
s'ar din spre munti, precum insulele izolate ce
trec de isohypsa de 600 ar prezint o mare bogtie de
contur aceasta datorit numai numai apelor de ploaie,
care curg la suprafat mai In

1) S. 1/10,000 a major.

www.dacoromanica.ro
 C.

pmntului. Dealurile dela mai masive, mai

trirnit spre miazzi o de peninsule care Dm-
bovita Argesel iau asemnarea unui polip, unei
cnd dealurile din spre apus, mai mai
scunde, au fost mai repede roase de ploi reduse la
ftisarea unor arhipelaguri de insule crestate.
Un frurnos exemplu de erosiune de ploi
gsim dealul Ciocanul. Jur Inprejurul
(885 basinuri obisnuite, dar mai mai
adnci mai mari. Intre ele in
de linia desprtitoare a scurgerii
apelor. Consequent fetele basinului indreptate spre Nord
sunt acoperite de pduri ori arare ori se arat
pe cnd care sau
apus, sunt de Fenomenul e urne-
zeala, espunerea fat de soare, aplecarea gene-
a tinutului. In emisferul nostru toti muntii sunt mai
mai laturea din spre pe
cnd cea din spre miaznoapte rmne vreme mai
in lature mai
bine umezeala, e ofere un teren mai propriu
pentru vegetatie; pe cnd coastele de sud, pe
sunt mai svntate - cu deosebire in aceast parte unde

miazzi,
-
saliferul se unele locuri prinde o coaje
la suprafat - sunt aplecate spre
tind toate apele s sape
mntul. mult inc, spre
apus, tot fetele care privesc nordul sunt mai verzi de
mai domoale. basinuri!e acestor rpe orien-
tate spre est sau vest, apropiindu-se prin erosiune,
dealul indreptat dela nord la sud pe el un
de insule hipsometrice, care se numesc muscele care
dau tinutului vlurit aspectul nelinistit de care pomeniam
la

www.dacoromanica.ro
 DE RELIEF DIN P1USCEL 7

Ca Incheere, aruncnd o privire repede asupra

zelor care au modelat deluros al Muscelului, ele
se pot clasifica astfel: 1) prirnul rnd miscrile tecto-
nice ale scoartei care au dat de contur gro-
solan care in ultima izvorul in
cldura centrald; pe seama trebue punem
tarea uscatului peste nivelul apelor, regiunea noa-
str : anticlinalele, sinclinalele, faliile, basinul de scufundare
al ampu-Lungului. - 2) In al doilea rnd vin apele
cute din ploile zpezile czute pe munti, care sub form
de au regiunea dela nord la sud,
tind-o serie de podisuri paralele. 3) In al treilea
rnd apele ploilor au scobit mai departe dealurile, sco-
tnd relief forme si caracteristice: farfuria basi-
nului, care desparte basinuri, muscelul, rpa,
zidul care desparte rpe sfrsit, conurile de
dejectie, aceste trmbe de pietri nisip care, scoase
de ploi din rpele mncate coaste, in
depuse cele din urm
fundul mrii. Scoarta pmntului este dar scena
asezat forte care o mocleleazd necontenit:
una dedesubtul ei: central, alta deasupra:
soarele, care prin agentii -temperatura, vnturile,
iar zul de fat ploile - sculpteazd
varietatea de forme pe care o vedem pe pmnt. In ct,
pe deoparte muntii, pe de alta mrile sunt - precum
de expresiv s'a zis-ca cele vase ale unei clep-
sidre 1), din care unul se neincetat sub actiunea
soarelui, iar nisipul scurge pe - tubu-
rile clepsidrei - vas- marea - pe care
umplndu-1, intinde ca final,
restabileascd sfericitatea a planetei.
C.

Vezi cursul d-lui S. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN

Toponimia se cu studierea numelor de pe

de aceea, dela trebue vedem ea o cer-
cetare de interes geografic. Astfel conceputd, nu va mai
fi numai o a filologiei, ci aceasta va deveni un
pentru lmurirea unor probleme de geografie,
fenomenele (munti, ape, animale etc.)
faptele (intemeieri de sate, schimbri de populatiuni)
cari dau nastere unor numiri, fac parte domeniul
acestei stiinti.
Msurarea a adncimilor -a fundului
mrilor -e chestiune rnatematicA inginerie, pe
cnd din datele rezultate de poate scoate geograful
concluziuni insemnate. Tot astfel, putnd ceti numi-
rile de pe putnd msura vechimea prin
vechimea formei lingvistice ce o pstreazd astzi, vom
ajunge la concluziuni de ordin istoric, etnografic geo-
grafic genere.
La noi interesul pentru toponimie s'a pe vre-
mea discutiunilor referitoare la continuitatea noastr
Dacia. Dar numai la s'a ce i s'a
dat atunci, a se da ceva sigur. Au urmat apoi
mici cercetri mai mult de interes lingvistic 1).
metodicd, dar sumar, a felului de a se
Ale d-lor Dan Din Toponlmia Romneascd, studiu
(aceste nu tocmai sigure) Bucurqti, 1896 O. DensOanu
de Filologie Bucureti 1898.-Si broura: Numiri de
de Balan, Caransebes, 1898.

www.dacoromanica.ro
40 G.

toponimia d-1 M.-Lbke Ein-

in d. St. d. rom. Sprachwissenschajt
grupare a dat mai de mult Miklosich 2)
pentru toponimia diferitele numiri
notiunile la se 10 (Boden,
ser, Pflanzen, Thiere, Farben, Umzdunung und
Beschftigung, Werkzeuge, Vlkernamen, Politische
richtungen). Acestea pot servi pentru toponimia
multe numiri din slave se
sesc pe teritoriul romilnesc.
Pornind dela interesul geografic ce-1 mai sus,
va trebui se pas mai departe. Geo-
grafia nu se de fenomenul singuratic
etc.), ci unde se acestea. Astfel
se impune prin toponimie se va
uneori determina Intinderea, trecut, a unei
oarecare. pe parte va trebui se
esplicarea. diferitelor nurniri, de uncle elemente geo-
preliminare. Astfel pe
o numire referitoare la anume va ne
intrebdm, acea a putut creste acea re-
giune ori nu. In cazul contrar explicarea va trebul
parte, numele atribuit unei alte cauze.
Astfel lucrurile voiu prezint
spicuiri de cercetare din toponimia In privinta
va s nume de plante sdlbatice
de plante cultivate uncle altele se
sesc in toponimie.
nume de arbori cari cresc in
in nurniri ca Frsinet,
etc., care masa geo-
Numirea care ne intereseazd mai mult
este cea care existenta fagului. Forma
este cea Bukov,- ovina. Cea
') Cf. editia Heidelberg 1909, pp 233 -255.
slavischen Ortsnamen aus Wien 1872.

www.dacoromanica.ro
 1

se de foarte multe ori pe Car-

romnesti, iar cea de a doua numai
numiri care cad mai spre mai de
Numai o singur dat se gseste cuvntul nu-
mele in Buceci, care e forma cea mai
pe care o dau documentele 1) nu e dect
slavul un sufics care n'ar pute - ek,
se pronunt ung. 2). Din Buceci s'a
ajuns mai pe la Bucegi prin disimilarea
fenomen care se vede in forma dialectal, din
Dobrogea 3) gioraclzi. cioracni (ciorapi).
derivarea din trebue >

vedere forma veche romneasc, cea ungureasc

faptul geografic care ce-1 dm noi.
Mai interesante pentru intinderea, trecut, a
de munti sunt urmtoarele numiri: Bucov vale
jud. Teleorman, prin care trece Acesta
din partea de sud a jud. trece prin
muna Bucovul-Adunati, (Teleorman), care de sigur
imprumutat numele dela Un alt Bucov este in
jud. Prahova la o de 5-6 km. spre nord dela
Ploesti.
Bucovina (deal) care insemneaz tot cu pdure
de fag, se gseste apropiere de Husi, in o regiune
unde astzi mai fag 4). Granita a
gului 5) cade cam directia Pitestilor Vlenilor de
Munte, mai sus, mai spre munte, deck celelalte
citate cu nurnele de a trebuit
Cf. N. Studii pp. 356, 374.
Tot (cf. H. Siebenbrgen, Ein Handbuch fr
Reisende, Hermannstadt,
3) Cf. Nostrua, de I. A. Candrea, O. Densu5ianu
Th. Speranta, p. 365.
4) Cf. Schita a de Dr. G. Murgoci,
re5ti (1909).
V. harta granita in .La a lui De Martonne, Bu-
1902.

www.dacoromanica.ro
42 G.

fag acolo, reese, nu numai din numiri,

din faptul regiunile care cuprind izvorul
raului Bucov sudul Arge3ului) satul Bucov (Pra-
se gseste podzol,1) de de fag.
Din punct de vedere etnografic nu putem mai
mult dect in vrernea cnd mai fag, a
acele regiuni o populatiune care a dat
acelor In privinta timpului nu putern spune
comuna Bucov (Prahova) e ca
in sec. XV. 2)
Mai departe distinge numele Colilia ce-1 au
sate din Constanta. Colilia este o plant de
care acoperia, decenii tot
ganul Dobrogea. Astzi nu se mai gseste dect
rar prin unele despre existenta ei vorbesc
ca mrturii trainice numele satelor pomenite,
odat mai mult o felul se
nasc diferitele nume geografice. Astfel, nurne de plante
de nu se vor gsi toponimia din regiunea mun-
nici nume de plante de munte cea din regiunea
de
ca exemple de nume de plante de
vom :

(pe rul Ialomita, jud. Ialorn.), Ciulini

in Tecuci), (pe Prutului, jud.
vurlui), Ciulinii Mici (iezere, jud.
linoasa jud. Botosani), Ciulinosul jud.
Suceava), Ciulnetul (ru, jud. Tulcea), iar se
de cteva ori ca nume de de
ape sau ca nume de ape 3). Prin urmare faptul geo-
este hotritor in explicarea acestor nurniri, care
toate sunt derivate din numele de ciulin care
Dr. Murgoci o. c.
2) V. Bogdan, Trii Tara
Ungureasa, pag. 296.
V. toate aceste numiri al Romniei.

www.dacoromanica.ro
 DIN

creste prin pe ape 1). Numirile slave de

nita din p. d. al derivatiunei trebuesc puse de
(cf. in jud. Ialomita)
derivate din cu suficsul-ica 2).
Etimologia cuvntului ciulin > 3) nu este
nu putem spune care popor a dat numele acestor
Cred totus nu trebuesc atribuite numai unui
singur popor ci mai inultora, cum o locali-
tate se apropiere de unul sau de altul.
stiu acum, dictionarele afar de -
nu dau acest cuvnt. In partea a cuvntului tre-
bue vedem un mai vechiu ci-, avem
forma din jud. Ialomita
Acad. Rom., Ms. 611, p. 211). Evolutia lui ci-la
ciu -e (cf. formele bucim, bucium).
Dintre numele de plante cultivate e de remarcat
nucul > care se forma Nucet 4). Suficsul
-et denot o intindere mare, pdure de nuci, cum
am la formele Pltinet etc. Lucrul se
prin faptul nucul a 5)
stare regiunile noastre. Altfel nu s'ar
numirile toponimice formate cu suficsul- et, care nu se
la nume de localitti referitoare la alte plante
cultivate ca prun, cires, acestea se
planteazd ce omul se de sat.
Ca derivat din cires (sat
in jud. numirea e de po-
pulatiune cazul de de Bulgari, cci nurnai

') Cf. Grecescu, Conspectul Florei Romnid, p. 228.

2) Miklosich o. c.
Cf. rus. &limb (trapa natans).
4) Dict. Geografic numirea se repet de vre-o 26 ori pe
Romaniei.
5) Cf. A. de Candolle, Der Ursprung der Culturpflanzen, Leipzig, 1884.
p. 540.

www.dacoromanica.ro
44 C.

ei-dintre slavi - au forma era1), (poate Irnprumutat

dela Romni), astfel Intinderea in acea regiune.
ce am dat exemple care se la
in genere, trebue s amintim toponimia ne
bogate cazuri de nimicire, de disparige a vegetatiei
prin omului.
Astfel sunt numirile Ciungetul, Runcul, 2)
-ile 3), fiecare din ele
mijloacele prin care s'au nimicit pAdurile: prin foc, to-
por, sau prin jupuirea. coajei numirile de SecAtura).
In a , Moldova, a
a jupul coaja de pe trunchiul copacului de jur
jur, pentru a se 4). Era desigur un mai les-
de a nimici s'a numit
unde a fost prin mai
sus Cuvntul e de sigur pstrat chiar din
acest derivat se gseste alte limbi
romanice (comp. it., seccatura, sp. secatura
multe de acestea au fost inlocuite, decursul tim-
pului, cu alte numiri, de sigur mai ales prin numele
care s'au pe o localitate, ne arat
documentele. Astfel document din 1800, pe care
la intmplare, din multe altele, vedem muntele
ce s'au ce acum
ce-1 avernu pentru iar in alti ani
demu la mocani mutare de oi....
In altul 6) din 1806 ... di oi ci
') Cf. Berneker, Slavisches Etymologisches Wrterbuch, Heidelberg
1908, p. 149.
2) S. Mehedinti, Curs de Antropogeografie, Lcctia de deschidere
mai sus).
Geogr. I, p. 129, 11 453-4, V 205. 362. Dar exem-
pie se pot vedea pe Statului Major.
4) Comunicat de Mchedinti.-E derivat din secat (part. lui sec).
5) Apud. S. Puscariu, Etym. d. r. Spr., p. 142.
6) V. ambele doc. in Cresterea Colectiunilor 1910, Ianuare-Martie,
1910 (Acad. Rom.).

www.dacoromanica.ro
 DIN TOPONIPHA 5

numeste Orete (1), iar in ispisoc vechiu... din leat 6948

Avgust 20, dela Isac...
De aici mai putem cei mai
multi munti au fost despduriti pentru a-i face mutri >
(munti de psunat) sau fnate, Ihcru ce e foarte explicabil
pentru un popor eminamente pstoresc. mijloacele
de au fost destul de nunieroase, cum
vedea din numirile citate.
Tot aici trebue s amintim numirile de localitti,
care astzi nu mai astfel c a pierit acolo
vegetatia care se numise localitatea. Astfel este
sat disprut, care prin sec. 17 de
Jiului (2) unde astzi e cmp gol.
Fauna, ca se regseste toponimie,
feritele forme cu nume de animale care tresc pe
ritoriul nostru. Nu cadrul acestei expuneri
ocup de multele numiri de acest soiu ca
tile : valea Cerbului, Lupului, etc., sau
derivat din lup multele numiri slave
Miklosich, o. c., p. 115) sau chiar de
ca Mierlele (munte, jud. Prahova),
jud. Mehedinti) derninutivul lui Cosova (cmp de mierle;
Miklosich Lexicon Paleoslovenicum, p. 305). Alte-ori
de pesti ca forma slav rus. ori
Crapina (jud. Tulcea) lac cu crapi.
Merit deosebi remarcate numirile Bourul,
Zimbrul (mai ales numiri de munti) (3), care se de
mai multe ori, si ca si niste urme
- nu numai existenta regiunile noastre a anima-
lului care acum nu mai treste, Caucaz
Polonia, dar cele dou numiri care au existat

(1) In jud. Neamtul.

(2) Al. Stefulescu, Gorjul Istoric Pitoresc, Trgu-Jiu, 1904, XIII.
(3) Geogr. I 574-6. V 791.

www.dacoromanica.ro
46

limb s'ar au fost specii

de asemenea animal
Forma linguistic hour este care se gseste
limba veche rom. a rmas neschimbat, n'a evoluat mai
foneticeste cum ar
disparitia animalului, cuvntul n'a mai fost
graiul comun 2).
las lucru vedem in Larousse despre bivre , c
aceast numire de popor sec. 16 pen-
castor. Astzi nu se mai zice bivre, tocmai
animalul a disprut din acele regiuni cu el numirea.
Tot pe acest animal disprut (biberul) va descoperi
cineva, urmrind hart numirile Brebu, sat
nume (jud. Prahova), izvor alturi
(jud. Brebina, sat deal lng
acelas (jud. Mehedinti) 3).
vedem, cele mai multe sunt nurniri de ape sau
de localitti de ape, pentru acest animal
pe lacurilor rAurilor. Forma din urm e
slavul bebrina, din (rom.
breb, care prin metateza lui r poate fi din lat.
din care franc. bivre) insemnnd aici
brebi (comp. croat. Bebrina alte numiri din
rile slave in Miklosich, o. p. 11).
Biberul mai treste astzi numai uncle regiuni izo-
late a Ronului 4), pe lng marea
dar se peste toat Europa. Aceasta se
poate deduce din multele numiri din Astfel
avem Franta (Larousse 1. iar Grimm
(Etymolog. Wbuch I, p. 1807) spune: die Biber am
Cf. o. c., p. 10, (rom. bour) redat prin cby-
(rom. zimbru) prin bos iubatus, unrichtig urus 120).
Candrea, Densuianu, Diet. Etim., p. 24.
3) Diet. Geogr., p. 641-653. localitate se
nicarea Gh. T. Kirileanu-- pc Bistritci (jud. Succava)
numcle Rrebghi.
4) Cf. Larousse 1.

www.dacoromanica.ro
 TOPONIMA 47

Ufer der Flsse und begreift sich, dass

die Benennungen Biberach, Biberich, Biber, Bebra,
in allen deutschen Gegenden wiederkehren.-
Heute aber ist dies wunderbare Thier meistens ausge-
rottet. > - Evident fenomen ca in toponimia

In de acestea vorn mai observa numiri care ne

arat fenomene de alt natur mai diferitd. Astfel
ecoul > zgomotul in genere vedem numiri
de ca -isul, prae, Bacu in
rnunte Prahova.
e pietrisul ce cade de pe munte vale.
Dar numele intelesul primordial al cu-
slav, zgomot, urlet. nurnele de
ar fi ceeace zicem noi Urldloarea jud.
nume dat dela face apa curge-
rea ei. In felul acesta ne putern gro-
a la origine lucru care sgomot,
deci pietrile ce cad cu sgomot de pe vrful muntilor.
Numele de munte designeaz mai curnd intelesul de
azi al cuvntului, munte cu cu pietris.
Avena apoi 1), numele a dou comune, din
jud. Neamt, Bistrita, una jud. Putna.
Numirile sunt de origine ungureascA
hang). Numirile desigur in felul
celor amintite mai sus: Grohot, Urla etc., designnd
vre-un sgomot, sau poate chiar (ecou) ce ar
putea fi acele regiuni. Numirile unguresti se
prin faptul aceste regiuni a fost este, cum se
stie, populatiune ungureasc.
apoi localitti care prin numirea
cum s'au intemeiat Astfel sunt numi-
rile, care simplu sate: (vechiul
= habitatio) care se mai de multe

V. aceste patru numiri in Geogr, II, 648, 688.

www.dacoromanica.ro
48 G.

ori. deas1) este Buda mai als ca nume de

s-tt. Unele vor fi fost date de slavi, dela care a intrat
cuvntul in limba 2) unde a
d-1 Berneker, Etym. Bude,
te. de imprejurul s'au
mai stabilit cu vremea altele putem ajunge usor la
explicarea nasterii satelor, care poart acest
Multe sate s'au interneiat astfel: proprietarul
gnd - prin dar, ori cumprare -o mosie s'a
asezat pe ea, au venit pe cu vremea,
dintr'o curte boereasc, cum a fost la
s'a intemeiat satul de mai Numele rmne cel
al primului venit, al proprietarului. Aceste numiri sunt
regul la pentru se designeazd prin ele
o familie Nmniri de acestea sunt numeroase.
Citez un caz, pe care 1-am putut
pentru care las s vorbeascd urmtorul document 3),
rzesilor din (jud. Covurlui) din 1526,
traducere mai
Milostivir m voevod... Moldovii, iat au venit
noastr boerilor nostrii a Moldovii
gile noastre vornic Vrghii
- cu ca ne milostivim asupra am
primit cerir ne-am milostivit asupra slugilor
Stefan Codalb vornic i Ion Vrghii le-m dat
o de peste Valea Gerului in
spre apus in matca Heretedor spre
ce se apropie de apa Mnjinii merge
sus troian drept piscul boorului la capete
se hotresc cu
pmnt s
de la
vecinici
-
Bojoresti Gologanu iar mar-
la aceasta parte de
etc.
') Geogr. o de vreo 27 forma de vre-o 50.
Cu inteles mai evoluat de magasin (Moldova), boutique, chappe,
latrine (Transilv). (V. Fr.-Roumaine de Dam )
Din colectia de copii dela Academia Romn5..

www.dacoromanica.ro
 SCHITA IMN 49

Familia Cudalbilor se vede a preponderat, a impus,

fie va fi devenit mai stpAnitoare a
mosiei, fie c va fi fost mai in strns contact cu locui-
pentru ca mai ales numele fie pronuntat
pentru a designi curtea boereasca - fenomen care se
azi ori unde. S'a zis deci la <Cudalbi, la
satul unde acestia astfel s'a perpetuat nu-
mele de Cudalbi.

la ordine de idei, trebue s amintim

ceva despre cele mai vrfuri de munti.
privim pe numirile de piscuri, in toate
de munti, constatam genere, acestea
numele dela aspectul pe care-I ochilor din
sunt la noi numele Omul,
pusa, Surul (acest nume e dat, de sigur,
sur pe care o are din departare, poate
din cauza negurilor, a a.
cred merit o deosebita atentiune nu-
mele celui din Carpati: Negoiul (de
2546 ). fie un nume de persoanA, cum
s'ar la prim vedere ? E greu de admis ne
la motivul de mai sus la faptul c, de
fenomenele mari de pe (munti, ruri etc.)
au - cum e si natural - numele cele mai vechi.
e cqzul la noi Oltul etc., nu li s'a
xat originea.
Pornind dela aceste motive
dem adncul numelui Negoiul care nu e un
cu un care trebue ne
ce motiv natural, geografic, i-ar putea sta la
Motivul acesta, pornind in timp de la
forma lingvistica, nu poate fi dect care
uneori, pe muntii nostri mai vara,
o cea Aceasta s'a intamplat de sigur
in trecut mai ales in verile mai reci ori umede, pen-
Geografic. 4

www.dacoromanica.ro
 0 G.

umezeala face ca se cu greu,

persiste mai mai ales pe muntii mai
cari au cavittile acelea numite 1).
a fost usor numele dela acest fapt
ne putem convinge prin interesanta constatare
de munti, pe intindere puteau vedere
Teutoni cnd Brsei, pentru
limitarea acesteia ce i-au interesat, se
numiau montes nivium-muntii de se
numiti totdeauna cnd sunt amintiti docu-
mentele privitoare la Brsei. o parte din
un document din 1222: ... ipsam quoque terram certis
distinxit limitibus, sive metis quarum prima incipit inda-
ginibus castri Voilgard 2) et inde progreditur usque ad
indagines Nicolii, ubi aqua quae vocatur
et sic ascendendo per usque Szerzyllon cadit in
et iterum vadit usque ad ortum ejusdern Zercy-
et ab ortu quae Zimis vocatur progreditur
usque ad efluxum aque que dicitur Borsza, et deinde
smut montes terram complectuntur eandem,
usque ad se extendit 4).
Din aceast delimitare din alte documente 5) din
acea vreme, reese montes nivium > se va fi numit
de munti dela spre
de rul unde a ajuns interesul privirea
Cavalerilor Teutoni
numire evident nu poate fi dect tra-

V. asupra persistentei zpczii pe Negoiu, in Bielz, Siebenbrgen,

ein fr Reisende pp. 168, 170.
2) Probabil satul Voila din
3) Oltul.
4) Cf. Doc. Hurmuzaki, I, LV, p. 77.
5) Comp. doc. p. 86, XC, p. 115 a. din Hurmuzaki.
6) Comp. R. Rosetti, despre Episcopiile catolice din
dova, Bucurqti, 1905, unde existenta unei cetti de aprare
de Teutoni in regiunea (p. 17).-Onciul, o. c. p. 40.

www.dacoromanica.ro
 DIN 51

ducerea numelui care era dat si de

din acesti unde de sigur erau in
majoritate de celelalte aceast vreme.
erau, e destul de de toti. far documentele prin
montes nivium, traduc de sigur expresia localnicilor,
care la va fi sunat cu (neauA), pentru
Ardeal, de unde s'a curentul
peste munti, se mai ales forma
nea pentru
Pornind aceste consideratiuni putem spune
prototipul numelui Negoiu a fost un
un derivat strvechiu nea, ori
ne, cun-i se va fi zis atunci, pentru final accentuat
a trecut numai mai la azi se zice
unele de (= dea). Din ne(a) sufixul -oniu
(= lat. onius), care azi in Ar-
deal cu > Hat nedisprut (in celelalte
este -oiu) s'a ajuns pe urm la *Neuoiu, prin cunos-
cuta epentez a lui u asemenea vocale.
Pe s'a ajuns la faza Nelzoiu prin trecerea lui
apoi trecerea s'a ajuns
la ultima Negozu. Din punct de fonetic
avem evolutie ca fagur,
sau nebula> > (comp.
forma bntean din
lat. medullam 1).
Din punct de vedere fonetic nu este deci nici o
ficultate. Din punct de vedere al Negozu (Ne-
a munte de pe care zpada
mai vreme, care aIbeste > deprtare
din zpezii de pe vara Acestea
se intresc prin faptul geografic istoric amintit mai sus.
Trebue mai adaog cazul de sufixul
-oniu a avut functiunea latinului si -aneus
1) V. Candrea, Dens4anu, Dictionar Etimologic, (Elementelc
BucurWi, 1907, p. 88.

www.dacoromanica.ro
52 G.

cu diminutiv pejorativ. Acest care e

ca al lui -2u forme ca se mai
graiul din unde se formele acroT, alboi,
de cenuse, ca cenusa).
Interesant este faptul c s'a pstrat forma inter-
Nehozu (munte jud. satul
Nehoias), care e imposibil explicatd din un nume
de Negoi, derivat din Neagu - la care s'ar
nu poate trece -h-.
Pe de parte trebue vremea
cnd exist numele montes nivium vor fi fost pro-
babil mai multi munti, mai mari mai mici, numiti
Nehozu, se numiau >

- numire ce se la multe siruri de munti

De sigur unii mai mici vor fi imprumutat numele
dela mai mari mai cum po-
pulatiunea - mai ales din munti - se
dealungul Carpatilor. Cu vremea vor fi disprut multe
numiri, cum se de obiceiu, cum s'a
numirea de montes nivium, care des) a
a trebuit existe, o pomenesc
cumentele latinesti citate.
este cum noi explicat,
mai facem urmdtoarele reflexii concluzii.

') V. asupra acestei chestiuni Filologice pe 1907, p. 15.

2) Comp pentru aceasta
Sierra Nevada= beschneit, mit Schnee (p. 643),
de Neige= Schnee Kegel (p. 639).
Schnee... in Bergnamen, insb. in ON. des hohen Nordens, doch auch
der Alpen u. selbst der deutschen Mittelgebirge, deren lange
zeit bleiben: a) Schnee Kopf zveite hchste Gipfel des
Thringer-Waldes; b) Schnee-Koppe,..., etc. (p. 828), in Dr. J. J. Egli.
Nomina Geographica, 1893,
Comp. de asemenea urmtoarele numiri de munti: Schneeberg, (Aus-
tria de jos, 2075 Schneeberg, 1796 m.!; Penes Blanques,
(in Pirinei, 2684); Crt de la Neige, (in Jura, 1724 m.!).

www.dacoromanica.ro
 DIN 53

De ce numele de Nehozu a faza mai

n'a evoluat la faza ?

lingvisticd cristalizatd atunci ei s'a

pierdut poporul nu-si seama de ce a
nat la cum, desigur e cazul mai ales nu-
toponimice. ne amintim aici cazul numirile
de Bourul, care forma lingvisticd n'a mai evoluat la
bor, cum s'a nor din mai vechiul
mai departe de ce Negoiu evolutia a mers
la sfrsit in Nehoiu nu? Explicatia o vd in faptul
regiunea Negoiului, Romnii au trebuit persiste dela
de cnd ptruns acei munti azi,
forma lingvisticd a fost
a putut suferi evolutia Dincolo se
vede Romnii au vreme in muntii
de unde un timp oarecare s'au retras, ceeace
nu e surprinzdtor pentru un popor de care
azi in vreme, fac druinuri mult mai mari. Sunt
cunoscute de care se intindeau,
se in prtile de Marea 1),
prin jumdtatea secolului 12. Atunci au trebuit existe
Romni regiunea Buzului. Au venit navdlirile
Cumanilor timpul se vorbeste de
serta de dincolo de muntii zdpezilor (ultra montes
nivium >) 2) apoi nvlirile stpnirea Tdtarilor peste
ceeace mai 3) Cumanii. Romnii, cari
taser in regiunea Buzdului, apropiere de episcopatul
cuman unde au acele popoare in acea vreme,
de sigur retras atunci mult spre locurile

mele -
unde erau mai compacti. Aceasta mai ales, pentru
vii - puteau foarte usor
rate de popoarele barbare amintite, care
tur-
fie fu-
mai mult
din jafuri.
Cf. D. Onciul, Originile principatelor, p. 24.
2) Hurmuzaki, doc. cit.
Onciul, o. c., p. 45, sequ.

www.dacoromanica.ro
54

De aceea regii unguri caut populeze acela :

Petistis siquidem, ut terram l3oze (Borsa) et ultra mon-
ies nivium, quam propter paganorum insultus vastam
usque ad proxima tempora et desertam, largitione
simi in Cristo nostri A. Regis Ungarorum Illustris
adepti esse noscimini et noviter inhabitare cepistis...,
vorbeste un document privitor la Teutonii din tara
Dar locuitorii care au venit au fost de sigur
mai mult Sasi si
fiind numirea Nehoiu, care a trebuit existe
in sec. 12, cnd am vzut puteau fi Romni acolo,
trece grai strein se cristalizeazd in forma in care a
rmas azi. au reluat apoi Romnii din nou
numirea, poate sec. 13, un veac jumtate,
ce groaza Ttarilor dispruse, au reluat o
form cristalizat care n'a mai putut foneticeste,
numai un viu
a fost deci 12 forma Nehoiu, cum
am atunci ct vreme a putut evolua aceast
numire pentru a ajunge in sec. 12, la faza amintit ?
Aproximativ am putea d2duce aceasta din formele
fagur(e). Aceste forme au trebuit fie gata
cu evolutia forieticd, la slavilor, cnd s'au
prtit in dou,- patru-cinci dela
colonizarea Daciei sunt identice
cedo-romna. De aci rezult u in biat va fi ajuns
la h circa veacuri, jumtate din timpul ct a
trebuit pentru evolutie - g-). Prin
mare numirea Negoiu (Nehoiu) a trebuit se fi nscut
existat, - cu regiunea respectivd,
mnii - putin prin secolul X.
prin urmare ei au fost ce au ocupat acesti
munti mai solid mai de demult, ei au dat
numele celor mai vrfuri.

Hurmuzaki, LXIII, p. 86.

www.dacoromanica.ro
 55

Ar mai de sigur - ca o rezerv - se

cnd e atestat numele Negoiu pentru prima
Cu mai mult vecinul Surul se gseste in
documente din veacul 11 si .... ad montem
:

mine Sorul (Fejr, Codex diplomaticus Hungariae,

I, 389) 1).

Am ales aceste cteva cazuri de numiri,

art mai ales trebue se ia cercetdrile de
toponimie, pe alte elemente, faptul geografic.
Acesta este -cred- pentru toponimie ceeace este
mantica pentru etimologie genere. Cercetdrile vii-
-
toare vor trebui
cum am - in
de acest punct, pentnic
acesta, explicatiile unor
numiri devin mai inlesnite, iar concluziile de un interes
pentru a explica mai vechi masa
porului romnesc.
G. GIUGLEA.

Cf. Densusianu, Histoire dela langue roum., p. 316.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 GEOGRAFIEI

1800.

Singurul rol ce romneascd vechirne

de a scrierea cetirea limbii. la Matei
Basarab Vasile Lupu nu poate vorba de o ten-
dint. cu epoca de din prima
a secolului al XVII-lea, cu locurilor de
cu Domnesti din rolul
scoalei se faptul acesta, se face
o organizare a ei. cuprinsul mndstirii
Erarhi se auziau acum de latineste
greceste pe care limba
tot se predau diferite obiecte de potri-
vire ce se scoalele din ').
De acurn, prin urmare, caracterul devine altul.
Desi de educatiune sunt tot pe
se preda de preoti sau
de - se propoveduia cu trie de
Dumnezeu Insuflat este lumina trupului
credintei dumnezeesti, totusi ce le
o superioard celei de atunci au tins
s adauge la cetirea sau crtilor religioase
parte de cunostinte.
Noua a secolului al XVII-lea, inte-
resul pentru mai multe cunostinte, reprezint interesul
Scoalelor, t. I, p. 9.

www.dacoromanica.ro
 8 VASILE V.

pentru ridicarea Aceast directiune se

apoi, aducnd vremii o perfectio-
nare a scoalelor, din punctul de vedere al locurilor
de al materiilor de al pro-
fesorilor. o limitare a obiectelor de
s'au impus vremea, conducnd astfel la
o sistematizare oarecare ').
Intr'adevr la 1747 -ca s ne apropiern de vremuri
care vor obiectul cercetdrii noastre-Grigorie
Ghica reorganizeazd cele 4 din
cele de pe episcopiile de Roman,
Husi, dispune ca in ele se nu
numai limbi, ci cev mai ales socoteli 2).
La 1749 domn, trecut in Muntenia, rndueste
deosebind in categorii: a)
gramaticale b) filozofice, categorie
ei aparte 3).
ca un exernplu mai lmurit de directia ce luase
la jumdtatea secolului al XVIII-lea sunt
insemnrile lui Manasses Iliade, Sf.
La 1754 Maiu 30 am Logica.
La 1755 10 am terminat Logica.
La 1755 19 am Fizica retorica lui Coralicleu.
La 1756 Decemvrie am terminat despre cer...
La 1757 April 9 incep Cosmografia dup Coralideu 4).
In o organizare mai complet mai diferen-
tiat a ne-o programul dela pentru
anul 1775:
In cei 3 ani inceptori, cetire,
limba latin. In cei 3 ani urmtori limba in
Problema studiului geografiei in noastre a
preocupat d-1 N. Mazere serie de articole, publicate in Cul-
(1903-904).
2) Ureche, op. cit., I, 19.
Idem, 19.
4) Idem, 28.

www.dacoromanica.ro
 59

3 ani urmtori: morala lui Aristot ;

sfrsit in ultimii 3 ani se dirnineata aritmetica geo-
metria, dup elemente de istorie
in oricare din limbile numai in greceste). 1).
deci, pentru oar geografia sub
aceast form de anul 1775. Ca
de introducere a In romneasch,
in urm este aceasta sau dac trebue
mai Carte de geografie avern
dela aceast sigur de existenta unui ma-
nual de felul acesta se gseste document trei
ani in urm, de absolvire eliberath de
scoala dela Putna la April 1778 unuia din

acest document care ne poate conduce la sta-

bilirea Inceputului didactice a geografiei
lele rornnesti 2):
Smeritul monastirei Putnei Vartolomei Mazeranul
academicestei teologii Chievului indrepttorii
lelor domnesti episcopesti monastiresti a Moldovei; asisderea
eu Ilarion ieromonah, a filosofilor Patmosului
Psaltichiei scoalelor Moldovei, adeverint
carte a noastr cum tinerelul loan, preotului
Gheorghe Vasilevici de aici, s'au grija
noastr dela firea lui cea de 5 acum la vrsta lui cea
de 12 ani s'au de noi prin ai nostri vdtaji ai
scolii de aici: ciaslovul, psaltirea, octoihul, catechismul, mol-
doveneste ruseste, alcdtuirea scrisorilor moldoveneste, psal-
tichia greceasc, gramatica, geografia cea
de episcopul Amfilohie Boufier retorica, piatra
evangheliei asupra bisericei rasritului de a apusului,

Ureche, op. cit., I, p. 39.

2) Ureche, op. cit., I, p. 41-42. Reprodus de d-1 Mazere
1903-904, p. 106).
Mazere se poate spune despre acest
autor: gramatic literat, nscut in 1661 Polonia, de
origin francez, mort la Paris 1737. terminat studiile la

www.dacoromanica.ro
 0

epistolia arhiepiscopului Evghenie, ist. I3isericei Eosevie

alti istorici, dela inceputul la veacul al IX
la din scurtata teologie platoneasc,
toate bine, unele de rost de ast5zi voia
tatlui zis sus a maicei sale Anastasia
Gherle blagoslovenia duhovnici Gherman
Zenovie, s'a imbrdcat in cinul monahicescsi i s'a pus numele
Isaie, este el in in pricepere
bun, aforisim noi pentru cinul ierodiaconiei, ca
fie si al doilea in scoala de aici.
S'a scris in monstirea Putna la 1 Aprilie 1778.
de absolvire dela 1778 se poate
deduce elevul Blsescu din cei 7 ani
taturii sale va fi geografia 3 sau 4 ani.
Geografia lui Amfilohie trebue fi existat la
1774-75.
E foarte probabil nu elevul nostru a
studiat traducerea geografiei lui De bun
vor fi fost si altii lui. Lucrul acesta se
poate prin faptul scriitorul francez tradus, a
crui biografie am dat-o in se bucur Wile
occidentale de o mare glorie, find tradus in mai multe
limbi Ca ajuns la noi, trebue fi existat o
pregtire oarecare sensul geografiei, o atmosfer
Rouen, ordinul iezuitilor (1679), teologia
la Roma, in urma unei certe teologice arhiepiscopul de Rouen,
Colbert. Intorcndu-se in Franta, el se la Paris, la
des Trvoux intre altele Cours des sciences (1732), care
se distinge o Grammaire franaise sur un nouveau din care au
profitat mult gramaticii posteriori; de la mmoire artificielle
apprendre retenir la chronologie, l'histoire la
(1701-1715) unde acestor metoda versurilor
intrebuintat si de altii pentru studiul lb. vechi. un
mult spirit, erudit de gust, un scriitor abil elegant.
Larousse, p. 1389. Lit. B.
Amfilohie traduce geografia lui o traducere
cum singur prefata sale dela 1795, pe
care o vom la locul de pre limba italieneasa pre

www.dacoromanica.ro
 61

prielnic acestui studiu. afirmare e

prin urmtorul fapt: Intr'un corp de manuscripte (No.
1267, Academia scris 1777, de
mai multe foi istorie de un text religios, o
>, care sub titlul de Maidanul
Lumii e consacrata studiului continentelor (si
rile Pe de parte mai gsim 3515 care
sub titlul de Geografie general& cuprinde o chorografie
necomplectd, cu Cosmografia de mai
sus. Studiul acestor manuscripte va aduce lumini nou
asupra geografiei romnesti primele ei vremuri, cnd
vom privi chestiunea nu numai din punct de vedere di-
dactic al in genere.
inceputul invtmntului geografic se
pe la secolului; carte de geo-
grafie nu se poate mai de vreme de 1775.
Dela cnd erau numr de
19 I), tree 20 de ani la 1795 cnd din cauza imul-
tirii 2) se simte nevoia unei de geo-
grafie, care se poat in mai
multe prti. Gsim la Academia
De obste geografie pe lb. de
pe geografia lui Buffier, ornduiala care acum mai
pe s'au asezat academia dela Pariz. Acuma
In zilele prea luminatului prea dom-
nului nostru Alexandru Joan Calimah V.V., blagoslo-
venia cheltuiala prea sf. s. Moldovei lacob
tipografia mitropoliei din Iasi, 1795, August 22.
cum se vede aceasta e tradus o editie
francezh, pe cea (dela 1775) o tradu-
cere aceasta e tiprit, pe cnd cea fu-
sese manuscript 3).
Intre aceste editiuni, in vremea cnd se
Cult. rom. 1903-904, p. 107.
38. (idem).
Acest manuscript nu se gscste.

www.dacoromanica.ro
62 V. HANES

cnd contactul cultura occidental, stabi-

lit prin geografia lui I3uffier, spiritele la
tinte mai un boier din Iasi, anume
pune se pe socoteala lui de
Alanasiu. Aceasta dela 1786, se
manuscript, volume frumos legate
la un la Academia (ins. No. 2349) 1).
Am fixat trei momente de manifestare didacticd
in sensul geografiei -o de pregaire
(1760-1780) concretizatd prin Geografia lui
1775, a doua 1780-1790, caracteri-
zat printeo de cunostinti mai multe si con-
prin a lui Atanasiu, a treia
pe la 1795 caracterizatd prin o refacere de ordin di-
dactic in studiul geografiei concretizat prin a doua
editie, tiprit, a geografici lui Amfilobie
tiniul scriitorul francez
de a ne da seama ce anume a constat
sine studiul geografiei la intrarea lui in noastre
ce i s'au adus vremea,
o privire asupra strii invtmntului geogra-
in din principate occi-
dentale, sub influenta se a se fi desvoltat
nostru.
In secolul al starea geografiei
destul de apusul Europei. carte care
poate oglindi starea geografiei aceste fie
din punctul de vedere al - al unui ma-
geografic - din punctul de vedere al unei
dup care se s se explice acest
material, este Le gographe 2). Dela
1) Mazere a amintit numai acest manuscris,
e de o valoare
- cum
pentru evolutia geografiei noastre.
2) Titlul Le parfait gographe ou Mthode pour apprendre
aisment la l'histoire et la par mr. Cocq (ouvrage
enrichi d'un grand nombre de cartes gographiques) 1723.

www.dacoromanica.ro
dup titlu se vede c geografia un amestec
de date istorice geografice, prin urmare, nu se
pute concepe aceast legtur
istoria. De acest tratat e chorografie;
vreo privire fr vreo explicare in acest
sens, ea urmreste s cunoscut pentru
o serie de date - foarte aproxirnative - istorice geo-
grafice la un
Ca de prezentare a materialului, e o serie,
dela la de rspunsuri,
metod ce c ainueste tot secolul al
XVIII-lea se prirnele noastre crti de
geografie

') Ca ne facem o idee despre de gresite erau cunostintele

torico-geografice ce ne prezint ce fel erau prezcntate metoda
amintit, extragem din capitolul privitor la principatele

Ce e Valahia ?
- Este un principat care o parte a Daciei. Ea se
imparte in : Valahia proprie sau occidentall Valahia de
jos, care se mai Moldavia. Marginele sale sunt Polonia,
garia, Basarabia Moldova.
- Cum se numeste printul ?
- Bogdan, darul lui D-zeu sau hospodar, care
-- La Iasi,este resedintaPrut.?
armatelor.

Ce e Moldova ?
-E Valahia de jos, asezat intre Bulgaria, Transilvania
-- Unul dini-a dat numelesale?numit Moldava,
Ungaria.

- Cum se numeste ?
- Vaivod.
- Care e capitala ?
- Bucherest, Bucheresta, mare vade Vaivodul o gar-
de Turci.
Ce se in partea de ?
- Gurile o mare Nistru Dunre, care se
numeste Basarabia ; tara Getilor, care Daci
-
numr la 200.000 lupttori contra Romanilor.
are ?

www.dacoromanica.ro
 4 V.

Trecnd la grecesti din principate,

acestea se binisor chiar dinainte de epoca
fanariot, ajung-nd la o mare sec. XVIII-lea,
sustinute de Dornnitorii. Un material geografic im-
portant e legat de aceast vreme1); o not deosebit
de literatura a apusului, un pas de progres
fat de aceea sensul se caut se deosebeasc
preocuprile istoricului de ale geografului
cartea Descrierea citat in e in stare
s ne arate se oarecare progrese in felul
cum se studi o
scopul meu numai de geografie, am extras (din
codice) numai acele ce aveau relatii la obiectul la
descriere, abtinndu-m de a incertitudinile

- Eratostene (la Strabon) i-a dat cinci, Ptolerneu Ovidiu

rnodernii
- Cine e ale Nistrului ?
- Marele sultan
- Cc
- locuesc In aceasti
lui Budziack cari sub protectiunea Turcilor.
Confuziunea cele principate la geograful francez ne sur-
mai mult, pe text) sunt indicate bine :
Valahia Moldavia la locul
lui Hrisand introducere cele sferice geografice, Pa-
ris, 1716, in Bucuresti pentru Scarlat Mavrocordat lui Nicolae,
metropola Siberiei din ea, tra-
din ruseste
1693.
lb. greaci de - Radul vel -
(Din aSerbarea din Iasi de Xenopol Erbiecanu, 368 370).
2) Descrierea Valachiei. pozitia ei, guvernmntului,
veniturile anuale si cheltuelile cum si enumrarea codilicelor a
telor din ele. si ordinca (boeriilor) si Acum inti
tradusi din frantuzeste lb. vorbitoare in
grafia dela Cismea la Isvorul Domnului pe timpul prea
tei de D-zeu pzitei Egemonii a iubitorului de D-zeu, prea inltatu-
lui... D. Petru Mavrogheny V.V. - afierosit de D-zeu
sale de Neculai din Ioanina.- Bucuresti 1787 17.
(Din aSerbarea din Xenopol Erbiceanu, p. 370).

www.dacoromanica.ro
 GEOGRAFIEI 65

voiu ocupa numai de cestiunea voiu ex-

pune :
1) AclevArata situatiunc a ziselor Provincii confiniile
de acum.
2) Descrierea a locului.
3) Forma guvernmAntului, dela timpul s'au supus
Valahia Moldova puterii despotice a Otomanilor.
4) Veniturile anuale cheltuelilet
5) Enumararea a pohtiilor a satelor
dinele districtelor.
manualul care rezum conceptie a
torilor vechi asupra geografici e Geografia lui Meletie
(Venetia 1728, 620 pag., format mare,
coloane). materialul se reduce la o
sirare sau, mai ru, amestec de fapte mai mult sau mai
putin geografice, a cauzele sau fap-
telor geografice, a legdturile comune
dintre fapte. Despre Moldova, de pild, (Bogdania)
minteste confuz ordine: Siretul, Prutul, Nistrul,
Marginile, Carpatii, Dependenta Trii de Turd, Capitala
dimpreund orasele Suceava, Roman, Husi,
Flticeni, Hotin, Tecuciu, Soroca,
lad, Focsani, Galati ').
dar, uneori se un spirit mai
care deosebeascd faptele istorice de cele geografice,
mai mult in studiile de geografie din apusul
ropei, generalitatea cazurilor grecesti pctuiau
prin o aproape complect de a materia-
lului geografic (gresit el de cele mai multe ori) prin
lipsa unei explicri cauzale a lucru
ce de caracterizeaz si crtile occidentale.
Din aceste isvoare generale examinate are
se mititel al geografiei scoalelor
mnesti din a doua jumtate a secolului al
Examinarea noastre din aceast vreme ne va
1) N. Mazere, Cult. rom. 1903-904.
5

www.dacoromanica.ro
 VASILE V. HANES

mai mult influenta celor dou curente in

mentele noastre de manifestare gcograficd.
ca geografiei, apusul
Europei erau in lunga de ce va
numai in primul pdtrar al sec. XIX-lea, desi nu se
studiul din acea vreme de armonia
de ordinea care se prezint fenomenele
totusi o rectificare in cunostinte o indrumare ca
introdus franccz mai pe
au influentat si scoala
ne este amintit -
documente: Geografia lui
Cartea care
cum am -
aceste

1775. Ea nu ni s'a pstrat. caracteristicd a ei

faptul a fost rspunsuri (la
in secolul al si--ceeace e mai impor-
tant 2) -a fost1 versuri ca si textul italienesc
originar lucrul acesta din tiprit a
geografii la 1795:
dup cum aceea mai denainte
se cuprinde toate numele locuri niste varvare
versuri de poeticie. Care de a tinerii ajutor
ei se de o greutate, ct de multe ori
plndu-se la unii de a deprinde acestea, ei nu se mai
de alt ce mai rmnek ca cnd s'ar
o piatr de pe o zugrvial5 mozaiceascd, care nu ar
putut fie, dect tot chipul 4).

cum Amfilohie care propagase

prin cartea lui aceast versificatd, se
contra ei admite - 20 de ani - sustine
forma proz, cum vedem dela
ca mai practicd.
Paralel acest curent a lui Amfilohie, care nu
') La noi se gsesc sec. 19 asemenca rnanuscrise-geografii.
2) Vezi biografia lui mai 'nainte.
3) rom. 1903-1904, p. 212 (d-1 Mazere l-a gsit).
dela nenumerotate.

www.dacoromanica.ro
 7

deck s transplanteze in noastre ceeace

in apus, la adApostul acelei tendinte occiden-
tale de a lectiunile de geografie, o
parte din romne, unde geografia e sub
influenta vecbii grecesti. Primind dela
apusului o oarecare de orientare, dela
greceascA o mare cantitate de material, se ajunge la
o carte de geografie de oarecare Geografia
a lui ').
vedem - manualele citate - in ce anume
sine al geografiei noastre,
se ea ca ce se intre-
prezentarea materialului; al doilea rnd
vedem forma care se materialul geo-
- terminologia limba - ajunsese sau nu la
un grad oarecare de stabilitate.
Care conceptia geografiei la doi autori
mni de la 1800?
ce ne spune Amfilohie prefata sale dela
1795 :
acurn in (limba) noastr a se da la n'au lipsit,
adevrat nu cu putint alt chip a se da o
mai cu usurint mai inlesnire pentru
tura geografiei, ce voesc a locurile
parte de a pmntului, cetti,
Care se scriu aicea de rnd pentru folosinta tinerilor de a
tine minte care in ce parte de este ce anurne are, pe
ct s'a putut acum de a se cunoaste asupra acestui glob
de
Prin urmare, un amestec de date care satisfacd
o curiozitate sau pentru ce voesc a
li se dea cunostinte forma cea mai sim-
De caracterul pur descriptiv pe
iea studiul geografic: o a fenomenelor
Ms. 2349 (Academie).
2) Paginile de introducere (nenumerotate).

www.dacoromanica.ro
68 VASILE V.

geografice, un munte, un ru, starea din

s se fi cinev la
cauzelor sau consecintelor acestor fenomene.
trecem la Atanasiu, o de superio-
ritate. Acesta geografia dintr'un punct mai
geografia este o de mare veselitoare
(pag. 4). Nu numai curiozitatea de a dar un
intelectual si sufletesc. Nu e fireste
tific al geografiei, care a venit mai dar este in
caz o de superioritate, o mai
mare acestui studiu. <Ea are drept lucru a
fata idroghiei; dar treaba ei e a cerc mai mult
mntul, ca unele ce la noi mai obicinuite (pag.
cum geografia este privit din punctul de vedere
al unei
Dar si in celdlalt, la Amfilohie la
Atanasiu, acestei e totul departe
de sensul modern, e un singur al satisfactiunii
unei nevoi sufletesti (ca si la Francezii din vremea aceea)
sau a unui interes practic (ca grecesti din
principate).
In cu acest de conceptie, vedem care
e Amfilohie geografia se
scrisoarea pmntului. La Atanasiu
mai precis: geografia o de obste
care sfera idrogbiei i
Insusi acest cuvnt idroghiu Atanasiu
se apropiase mai mult de obiectului pe
el reprezint tot ceeace pute cunoaste
vremii lui (cuprinderea tot mai a aerului
vietuitoarelor in sfera notiunii de pmnt e de o
mai recentd). Caracterul comun amndorora, care este
caracterul vremii, este - cum amintiam mai
sus la Amfilohie - punctul de vedere descriptiv, din
care erau privite fenomenele geografice.
Cum geografia ?

www.dacoromanica.ro
 69

Din punct de vedere teoretic, In pre-

la Amfilohie urmtoarea <istoriceascd,
cuprinde sine de lu-
care le-au luminat;
firesti a lucrurilor (sau istoria cea a
aceea care chipul pdmntului
a sale acestea agiunge ce-
resti cele ce stau in dreapta de-1 lumineazd. Din
punct de vedere practic Amfilohie n'a aplicat de
aceast imprtire.
Atanasiu nici nu se gndeste la vreo a
geografiei modul acesta. El ideia tre-
bue studieze apa; acestea formnd cele
prti ale idroghiului, ele sunt cele obiecte
distincte ale geografiei.
vedem e vreo in ornduirea
rialului geografic. La Amfilohie nu poate fi vorba de
o sau pedagogica. Motive totul
streine de de cele mai multe ori indru-
marea bunului plac, nici o explicatiune, conduc
la rnduirea chip anumit a
ce, Europa, (cci cartea e mai mult
o chorografie) o imparte in trei de nord,
cum planul sale:
nou ni s'ar ca dela parte
a Europei a sama : noi ne a
parte Turcului, vom dela
a Turcului, care are Europa, pogorindu-ne
la cealalt parte de ce este Asia vom trece prin
toate Asiei la India rsdritului.
partea de ce mai are Turcul Africa o
la intoarcere, ce vom seama la toate
ropei chipul s'a mai sus. acurn dela
parte, de vom dela Rosia (ori tara
spre apus spre miaz-zi prin toate
imprtihe in Portogalia. de acolea vom trece prin
mrii Africa, seama amdnuntul
si in Africa, locurilor, muntilor, apelor altele.

www.dacoromanica.ro
 0 V. HANE

dupce trece peste soarelui (care se chiam

tor) dincolo ne vom pe capul buna sperant, la
rea ochianului, trecnd ochianul vom merge Ame-
rica seama acolo, vom
toria noastr peste toate prtile (pag. 8).
cuvnt dup ca-
pitolul pentru iscodirea > (unde face pe scurt
istoricul acestei planul este urmtorul:
1) Un mic capitol de pregtire, cu geo-
- puncte cardinale, continent, mare, etc.
2) Cap. pentru fetii in Eu-
ropa, Asia, Africa America.
cu Europa special cu imperiul
Turcului (p. 9), intrerupe; trece prin Asia o
(p. 21-57); se Europa relund
dine dela Tara Moscului (p. 57-68).
statele Europei, trece la Africa America. Apoi
cruri descoperite mai pe care nu se
nu s'au pus la vreo parte din aceste patru a
tului. E vorba de mai multe insule, ca Terra foco,
Noua Zelanda, Ostroavele de Solomon, despre apus
dela Peru (p.161), Groenlanda, Spitzberg, Novae Zemlia
(pag. 161-169).
3) 0 geografie general. Priveste pe
toat intinderea mrile cele mai
nume locuri de strAmptori de mare > (pag. 169),
descrierea unor ierbi copaci din alte pomi de
a crora poame vin pe la noi din nu
putem in ce fel sunt acele sdiri din care parte
a lumii vin, precum: minta, cuisoarele, camfora, cafea,
cacao, chiperiul, scortisoara (p. 212-216).
Desigur c acestea nu erau privite ca descrieri geo-
grafice, ci numai pentru folosul practic.
Dar iat cum priveste el hidrosferei:
'De multe ori se vorbeste pentru multe mri, dar a veni
la adevr nu sunt mai multe dect una care se

www.dacoromanica.ro
 DIDACTICA 1

in mai multe locuri pe suprafata pgmntului. Osebit pentru

marea Caspic care s'ar putea zice e mare dar multi
zic aceasta s'ar fi cu golful persian pe subt
pmnt. Cci se vd frunze de copaci, de care nu sunt pe
acest golf dect pe marea Caspic (pag.
166 167).
partea a geografiei pentru artrile
globului>. sunt chestiuni privitoare la
surtoarea pmntului.
cele pentru sfera cereasc s'au
la vremea cnd s'ar altii cu mai bun pricepere, de
a sfera pe
precum toate Inti
se ce este mai usor, apoi se suie la cele mai
cum aceasta, dintru geografie, apoi cosmo-
grafie, geografie arat numai pentru pmnt,
mografie pentru toat pentru aceasta se
vete o parte, apoi toate
Din aceste rnduri - ca o completare a felului de
conceptie a geografiei- se vede Amfilohie o
lege cu cosmografia, anume crede
geografia face parte din aceasta. Dinpotrivd la Ata-
nasiu: <Nu trebue se cu cosmografia,
el, dar nici cu topografia horografia>.
Amfilohie foarte simplist:
Geografia cum alte a avut a sale tine-
rete si oamenifor, care dintru
au a multe numiri au avut
pan-intul.
pentruc, cnd oamenii s'au adunat singur o
topografie, scrisoarea loculuin, cnd se
cu locuinta mai pe mult o horografie,
scrisoarea de sate cetti, cnd implinird o
mare parte a prnntului, o numir geografie scrisoarea
2).

Nota de superioritate a lui Atanasiu se mentine

meloda sale.
care cetitor, a doua pagin (nenumerotat).
Cap. iscodirea geogr.,, prima

www.dacoromanica.ro
72 VASILE V.

El materia in
1) scrierea vom
usurare ca cetitorul ce va
idroglziu , ceeace ar cu o parte de geografie
din textele moderne.
2) Vom cu chip de plimbare fata
sferei cercnd ei: apa pdmntul,
din care se Mai a doua parte,
cum se vede mai bine in text, coprinde studierea
a urmnd la cu deamdruntul
hidroghiei. Dealtfel Atanasiu pomeneste
de foarte putin de plante animale. Din
nefericire, cele tomuri ale lui nu cuprind pe
prima parte de generalitate, unde s'au
chestiuni de cosmografie, numai Europa America.
ne-am dela aceste priviri generale la
examinarea continutului al de geografie
de care ne am ca un reflex al
sigurantei faptelor din textele originare - franceze sau
grecesti - multe lucruri surprinzdtoare.
erori in numirile muntilor, erori in ca-
racterizarea popoarelor, la fel numirile ora-
selor
Amfilohie are o pentru lucrurile
ce nu se sigur un pentru
geografice:
America acum s'a numit ca un mare ostrov, care
este mai ca prti din aceste deasupra pdmntului, dar
acum au a zice, din cei ce si
America ar fi de arctic. Fie cum
fie. Aceasta nu ne noi voim a scrie locurile cele

1) La fiece 2-3 pagini se pot asemenca Amfilohie

spune cel mai munte de pe fata e Taur, care e
numit Caucaz spre Persia Georgia. Capitala Ungarici nu dac
se zice Peste sau Peste, (pag.

www.dacoromanica.ro
 73

mai cunoscute si mai de ; altele ce nu se stiu bine,

le lsam (pag. 5-6)
Sau:
adaug corbierii est-sud, est-nord....si altele. lar
carte se vorbeste de obste in putine
vinte, din cele mcar acele ce le numesc
corbierii slujesc nafticii corbieriei) a numi
turile, nu ne prea este de a toate
(pag. 2).
Ne mai rmne spunem cuvinte cu pri-
vire la terminologia perioada de pre-
gtire a studiului geografiei noastre se vede
o sfortare a autorilor cnd e vorba de termenii
nici. mai de a fost discutiune
dac trebue se termenii din limbile
din care am imprumutat sau se introduc
termeni corespunztori romnesti. In cele dou crti
citite te surpinde c aproape regulat, paralel
termenul tehnic si forma tradus: continent, dar pd-
mnt statornic parte de
pmnt care se poate peste tot de a
trece marea >); sau simplu pentru
insul; prins de sau jumtate
peninsuld); orizon equator) roat foarte mare
care in la Atanasiu;
ax (idem), etc.
E surprinzdtoare tot la Atanasiu forma idrogiziu
>, cuprinznd numai apa scoarta
pmntului.
Numele proprii de sau mri sunt ca pe toate
de azi, traduse romneste, dar sclciate: Ro-
stia, (=Suedia), Danimarka, Norvegia,
Groenlanda, etc.; Moscului, a Turcu-
lui, a etc.; Marea Mediterand numit marea
oceanul Pacific numit marea ochianului etc.
despre in care sunt scrise crtile lui Am-

www.dacoromanica.ro
74 VASILE V.

filohie Atanasiu, ea oglindeste starea limbii

nesti dela finele secolului XVIII-lea. Epoca de
a limbii noastre adusese odat cu nefastele
influente orientale, mai ales a Grecilor a Turcilor,
o oscilare a directiunii ce-o dase scriitorii
colului al XVII-lea. Sustrgandu-se oarecare
inflentilor streine, departe de directiunea latinist
ce la vremea aceasta s planeze sub
de principii de teorie, cu caracter
haic, cu sintaxa nu destul de bine se pre-
prirnile crti de geografie de care ne-am ocupat.
Surprinznd pe ici pe colea o greceasca
sau cate un neologism, mai ales unde limba romneasca
nu le pentru termenii tehnici introdusi, nu putem
vorbi cu mai mult de a geografiei. cu
nu se poate vorbi de o limb stabil.
Totusi dela aceste manuale va se urmreasca
evolutiunea limbii geografice noastre de
sau de ele contin germenii unei aseme-
nea desvoltri.
Ca ajuttor al geografiei a fost din aceste
prime date Harlografia de care trebue spunem ce
se cunoaste. D. Mazere1) ne spune la biblioteca
universitatii din Iasi se pstreaz mai multe
un globus (de G. Dopellmaier,
Wolf Paul Nrnberg) dela 1892. Tot
dela aceeas un globus coelestis Heveli-
Georgio Puschnero Nrnberg) pastrnd, natural, amn-
globurile defectele proprii timpului: Tasmania ali-
pit de Australia, Japonia de nerecunoscut, mijlocul
Africei, Australiei, Asiei, fantastic, etc. >
Se cuvine completam materialul cartografic
la Moldovei de Rigas la

') Cult. 1903-904, p. 215.

2) Convorbiri litrare, XVII, p. 325.

www.dacoromanica.ro
De ea se deaproape d-1 Alexandru Papadopol
Calimah in revista Pe exactitatea
ei, harta lui Rigas ne arat numele istorice
circomscriptiile administrative ale Moldovei de pe
1797 1). Cu prilejul studiului asupra acestei ni se
mai descoper a existat o hart a Moldovei din
vremea lui Dimitrie Cantemir, de acesta odat
cu opera sa Descrierea 1708. Mai
(1755) d'Anville, membru Academiei franceze, a pre-
zintat acestei Academii a sa de
la Dacie, conquise par Trajan, o a Daciei,
care in ceeace priveste Moldova are isvorul harta
lui Cantemir. D'Anville s'a mai folosit pentru Va-
- de de un boier Canta-
cuzino (1700) si de o veche a Transilvaniei
D. Papadopol-Calimah crede charta Moldovei a
lui Cantemir trebue aceea la Viena, 1797,
de Rigas. Rigas prin relatiile sale cu Domnul boierii
Moldovei, prin ce desigur a avut eruditul
geograf geometru Arnfilohie... a putut capete o
copie de pe harta lui Dimitrie s'o
litere grecesti la Viena > 3).
Intr'o privire general,
de noastre
mai accentuat chiar, din
mai inaintate grecesti sau din apusului: 1) o
chiar a faptelor geografice
un amestec al cu cunostinte de alt ordin; 2) lipsa
metode in aranjarea prezintarea
terialului geografic; 3) o privire pur descriptiv a feno-
menelor geografice. Aceste trei mari lipsuri sunt
turate apus la inceputul secolului XIX-lea, cnd apare

lit., XVII, p. 328.

p. 329.
lit., XVII, 329.

www.dacoromanica.ro
 V.

1818 cErdkunde im Verthltniss zur Natur und zur

Geschichte des Menschen oder emeine leichende
Georgraphie a lui Karl Ritter. noi geografia se
mult mai aceea stare descriptivd,
ptrunzAndu-se de adevaratul precizat
mai urm de scriitorii germani, deca a doua
a veacului al 19-lea.
V. HANE.

www.dacoromanica.ro
 DE GHETARI IN
BISTRICIORREI 1)

Dintre toate vile din muntii Rodnei fr

doial cea mai usor este valea Bistricioarei 2),
unde se Bistritei.
Prislop (1418 m.), pe unde trece bine pietruit-
o adevrat oper de art-ce duce din Bucovina in
ramures, ne abatem spre Sud pe piciorul
lului (1613 m.) deal, dup un drum de o jumtate
de ceas ne aflm Bistricioarei. In din
fund se vede vrful Galatilor sau Gherghileul (2160 m.).
Din el se desfac dou brate: unul se arcuieste spre N.-
E. si se pierde la unirea Bistricioarei cu Putredul, altul
se indreapt spre Apus, din Cailor
(1945 m.) spre Nord un picior, ce se uneste cu
Intre piciorul acesta bratul Nord-estic al Ga-
se Bistricioarei, care poate ca o
vale din muntii arat, cum vom
cele urmtoare, probe sigure a servit odat ca al-
unui ghetar.
In partea ei de sus, pe o lungime de 31/2 km. are
o directie aproape nordic. Ltimea ei de pe
muchia unui perete la muchia celuilalt e de 2 km.
I) Ad cuprind o parte din rezultatele cercetarilor intreprinse de
subsemnatul vara in muntii Rodnei cu scopul de a
mele lsate de ghetari. - P. Lehmann altii au adunat unele ob-
aceste tinuturi.
2) se numeste Bistrita de la unirea ei cu Putredului sus.

www.dacoromanica.ro
78 N.

linie dreaptd). de pe piciorul sudic al tio-

lului ne bate la ochi ridicarea ei cele
terase mai usor distins, care o trei prti
deosebite.
Prima parte, chiar la granita caracteri-
prin mai marea uniformitate a Ici colea
se vede un rostogolit cine de unde
pe puhav, acoperit cu iarba
Pdrnntul acesta pare a putin permeabil. Alocurea,
pe unde terenul nu e inclinat, se bltoace
care, de cele mai multe ori, nu seac vara. In coasta
peretelui apusean care, din se
lndnde cu o apa Bistricioarei-
spre deosebire de peretele cu mult mai ab-
rupt-se un adevrat lac de forma unei circomferente.
acestui lac nu ne-o putem explic decat prin
scufundarea fundului lui, devenit astfel un basin de
a apelor ce de pe Mici
presiuni de se mai pe
tiunea la La baza acesteia,
mai ales pe privirea ne e de o
asezat chiar pe talpa a dinspre
vale e mai repede, pe cnd cea dinspre deal e mai pre-
mai domol. Ea e acoperitd cu jnepeni
nu se poate bine natura
terialului, din care e Totusi, locuri
se vede un bolovan esit la de
desuptul e care nu-i la fel In tot
prinsul movilei. La ei de la deal se afl o
de Teo m. de un diametru de circa
patru m. Alturi de groapa aceasta se un lac
din apa din topirea sau din ploi,
stvilitd de Nu departe de el se vd urmele al-
tor nscute tot din cauz, dar care cur-
sul timpului au secat. Pozitia acestei movile, materialul
amestecat, din care e precum ei

www.dacoromanica.ro
 RODNEI 79

sileste cred, avem aface o si anume

o (Fig. 1), cea mai bine conser-
dintre toate presupusele morene, am avut
caziunea in muntii Rodnei. ei e de 25
se la de 1520 m.
In nernijlocita apropiere a rnorenei, la deal de ea, se
treapta a prirnei terase. Ad se incepe
partea a doua a mult mai accidentata ca cea din-
Terasa aceasta e un fel stncos, ce se
de-a ca o prelungire
giunea aceasta a pturilor de calcar, ce alctuesc mun-
tele din Piatra-Rea, (la Vest de valea
stricioarei). Avem indicii credem
-nurnai parte conservat-este o a vechiului
fund al cum se de actiunea
a Bistricioarei, timp cnd
presupunem unui ghetar ad. Un aflu-
ent al Bistricioarei, ce vine de Vest, a o vale
care desparte prti, dintre care
bine conservata e cea din vale, o stncoas,
ce se bolteste de-a currnezisul
retezate. In vreme ce la captul ei apusean
se vede bine dintre peretele vecin al vii,
dincolo de Bistricioarei, care i-a retezat capul
saritean; nu se mai vede continuarea pturilor, ce
ctuesc de deal.
E interesant aspectul ea, venind de pe
piciorul Coasta ei dinspre vale in trepte
de paralele, ce se pot de la un cap
la celalalt. Apropi;ndu-ne de aceste trepte vom
ele forme neobidnuite. le de de-a--
supra sunt boltite vale bine netezite, aproape
pe alocurea adnci in de sau chiar
1) Tin s datele de pe care le pun ad, tre-
bue privite cu oarecare pentru aneroidul de care m'am
servit la stabilirea n'a fost controlat de excursiune.

www.dacoromanica.ro
 0 N.

cu ai cror pereti tot a$ de bine rotun-

ziti. Ba pe coasta de la deal, Inclinat cu
tele, dc care e vorba, mai putin scoase se o
cam de mrimea celei de la morenei, dar
peretii din aceiasi piatr ca treptele din apropiere.
E de observat piatra aceasta e putin consistent,
de aceea nici nu o gsim blocuri mari, compacte, ci
e in ce se pot usor unele de altele.
de forme bine sculptate ai crede c s'au
mai de prin actiunea apei a celei de ploaie,
a celei rezultate din topirea prin a ghetei.
Pe fetele de deasupra ale numitelor trepte, acrescut
o vegetatie destul de care a dat
tere unui strat de humus alocurea destul de gros;
dac-1 inlturi, te convingi suprafata acoperit are
ca cea desvelit. Nasterea fetelor
netede, usor boltite spre directia , sccbituri
vgasuri, etc. presupune foarte bine se
vede, cred, din alturata fotografie (Fig. 2), actiunea
a unui agent puternic, Intr'unul
sens, felul caracteristic al ghetei care
peretii vilor pe unde curg ghetari. E roca
ce alcaueste coama aceasta de deal, de care e
vorba, e un calcar usor atacabil. Dar se
alte locuri din apropiere (la Vest mai ales);
toate acestea formele descrise nu le-am
alt citez un ultim fapt care va risipi
mai mult indoiala. Ziceam colina aceasta e
din roci calcaroase. Ea se ca un puternic
stvilar fata diferitelor ca stnci, bolovani,
nisip, etc., pe care apa sau ar le
din susul Totusi la poalele ei (din jos de ea), se
sesc mai multe blocuri cristaline, cari se cunosc bine
au fost rupte din coasta Galatilor. Ba mai mult,
chiar pe ei se pot vede trei blocuri de mdrime
mijlocie, exact din aceiasi a acolo

www.dacoromanica.ro
Fig. 1. din spre Vest. se vede
treapta primei terase.

Fig. - de eu boltituri, scobituri, etc.

teras.
pe prima

www.dacoromanica.ro
 Fig. 3. departe al acelorai trepte.

Fig. 4 -

www.dacoromanica.ro
 IN 1

mai bttoare la ochi, pe e de mare

deosebirea ca ca culoare, ele
stncile de calcar pe care rsturnate. E
sibil de admis ca aceste pietroaie s fi fost aduse de
ap sau de zpad timpuri recente, aceasta din sim-
plul motiv c dealul stncos descris se cu circa
40 m. cleasupra locurilor dinprejur. cele trei blocuri
de pe acestui deal, celelalte - mai multe, -
ce se gsesc risipite mai la vale, trebuesc socotite ca
blocuri erratice aduse lsate in locurile unde se afl,
de gheata ce valea aceasta.
pe la deal, la o deprtare de 1500 m.
de la treapta primei terase, ajungem la iezrul Bistricioa-
rei. Pe toat distanta aceasta vedem risipite ici colo
inevitabilele blocuri de acestea mult mai
mari cele seam de
modul repartizrei : din in pe o su-
prafat larg, nu la un sau de-alungul unei
; - de forma lor-colturoas, foarte neregulat, avnd
totdeauna baza mai ca celelalte fete, ajungem
aceiasi incheere: transport prin ghiat.
Bistricioarei se afl la (aproximativ)
de o mie sute metri, la piciorul terasei a doua,
lipit de peretele estic al vii. Forma lui se apropie de
aceea a unui triunghiu aproape isoscel laturile de 60, 65
75 pasi lungime. Adncimea lui nu trece peste 4 m.
fund, printre bolovanii mari, se zreste un ml fin,
care se crengile de jnepeni aduse de
voaie de la deal. Bazinul lui nu e spat piatr,
cum se vede la multe lacuri glaciale. Acest lucru nu
putut la nici unul din lacurile, pe care am
avut prilej s le muntii Cele mai multe
s'au nscut prin stvilire. In cazul de fat o trmb de
material aluvionar, ce coboar de pe peretele estic
al vii, cale o alt de direc-
opus: natural ca apele, care veneau de la deal,
Anuarul Geografic. 6

www.dacoromanica.ro
82 N. ORGHIDAN

stdvilite de acest dea nastere lacului. Volu-

mul acestuia, pe lng un ce-si nastere mai
la deal coasta muntelui, mai e alimentat de o
de izvoare din nemijlocita lui apropiere. Se scurge In
propriu zis al Bistricioarei care, venind de la
deal, pe la stnga.
pe acesta sus, uram treapta te-
rasei a doua ajungem astfel in regiunea cea mai
a Calcarul dispare
tul, pentru ca s rocei mai vechi mai tari,
ale crei elemente mai la ochi snt mica si
quartul. Ajunsi ad, vedem esind mai bine in evident
caracterul de (Kare, cirque) al se
in privinta aceasta alte vi,
tr'adevdr impundtoare, ca d. ex. aceea a Putredului sau
a Izvorului de pe Pietrosul. vii mai
de vestic ca mai jos, e mai
usor inclinat. Talpa relativ e presdrat
mormane de stncdrii, unele form de altele
tuguiate, altele de valuri, toate acoperite
vegetatii, in cea mai mare parte cu jnepeni. E un fe-
pe care in cele mai multe vi la
aceasta. de chiar la intrarea
iezdrului de pe Pietrosul (de-asupra satului
ramuresan Borsa), peste o prelungitd forma
unui val, pare ar fi destinatd intrarea
noagei. Pe fundul scobiturei largi ce se dincolo
de acest val, el peretele din fund al se vede
apa iezrului.
Dar aceste rnovile acoperite de obiceiu
cu vegetatie (de cele mai multe ori cu huciaguri de
jnepeni), nasterea trebue o punem
in sarcina unor agenti care nu mai contribue la
formarea Aflndu-se apoi totdeauna la oarecare dis-
de peretii vii, ele nu se pot
mezile de bolovani care se din scur-

www.dacoromanica.ro
 Fig. 5. - Bistricioarei,

Fig. 6. - depuse de perpetuti. La

se eel mai de sus al

www.dacoromanica.ro
 URP1E DE RODNEI 3

gerea necontenit a de care

lipite pe pereti. le socotim prin urmare ca
valuri ridicate materialul perpetue
(Firn), timpul cnd ca bazin de
lectiune al

ele sunt tot un

neregulat
de
ca
-
In valea Bistricioarei morenele acestea -pentru
mai multe
Pietrosului. Chiar
mai

apropierea peretelui fundul viii-nu lipite de

se pot vede ultimele (Fig. 6). Intre ele coasta
muntelui se o de bun
un lac, de isvorul mai deprtat al Bistritei
aurii (1920 rn.).
Mai urcm greu - pentru coasta e foarte
povrnit - vreo sute patruzeci de metri ajun-
gem in Galatilor. Oboseala suisului e bogat
de mretia Spre Nord se
in valuri largi muntii mai mult ai Maramure-
sului. La Sud se vrfurile plesuve ale muntilor Rod-
nei, care cu mult peste de brad,
se Ineului (2280 m.) spre Vest
la Pietrosul, in cununi > uriase, cu ce servesc
de addposturi caprelor negre. Prin mijloc, valea
din ce in ce mai a Viseului, ce curge spre
corespunde, peste curmtura Prislopului, cu valea mai
mai a Bistritei aurii. De ad, din
ful Galatilor, se cuprinde privirea toat scobitura
Bistricioarei. ce bate mai mult la ochi, in a-
de forma ei caracteristicd - un fel de givan cu
multe neregularitti pe fund - lacurile bltile (7
se pot de care strlucesc ca tot
glinzi lumina a soarelui, contribuind cea
Vezi privinta accasta: Fr. Ratzel, Der Einfluss des Firnes auf
Schuttlagerung u. Humusbildung in Mitt. des D. u. Alpvrns. Neue
Folge, Bd. III. No 9. Mnchen, 1887. Articolul e reprodus Fr. R.
Kleinere Schriften, H. pag. 142 Mnchen u. Berlin, 1906.

www.dacoromanica.ro
84 N. ORGHIDAN

mai mare la pitorescul Dintre toate

se distinge ca mrime frumusete
Privind aceste mici ochiuri de dovezile
ioase ne la timpul,
cnd cantitti neasemgnat mai mari de ap subt forma
ei de zpad acoperiau vale.
Dovezile, rezumate,
1. Morena de jos.
2. Suprafetele netezite boltite, cu mici etc.,
pe care le vedem la treptele de pe colina stncoasg,
ce se afl mai la deal de
3. Blocurile erratice gsite pe precum
cele ce se la vale si la deal de ea.
4. Morenele din regiunea din sus a vii.
Privind forma vii, putem reconstitul
ei din trecut. Pe terasa a doua, partea cea
mai de sus a ei, se troiene de per-
de subt care, acolo unde e treapta acestei terase,
de-asupra iezgrului, la limba ghetarului. (Din
Galatilor la iezr linie 1500 ,
de pe culmea perete al pe culmea
celuilalt, tot in linie dreapt peste iezr, snt 2000 rn.).
Ghetarul propriu zis dela treapta a doua
la baza terasei unde gsirn morena, pe
o lungime do 1500 m. Prin urmare, vedem acest
> cu totul neinsernnat fat de
uriase de ghiat, ce curg de pe Alpilor,
Himalaei, etc. Cu toate acestea mic gsim
urmele mai tuturor elementelor pe care le la
ghetarii cei mari.
ORGIIIDAN.

www.dacoromanica.ro
 GRANITELOR

Istoria pentru anul 1774 perderea

unei frumoase insemnate din trupul ; cei
ce ne-au acesta ca un mic prea
natural eveniment. spune doar,
o bucat din Moldova de sus a fost de ctre
Poarta formal de voe. > Incolo, toti
autori cari se mai chestia Bucovinei,
nici nu se mai opresc la modul au luat-o.
Pe noi ne intereseazd att istoric ct geogra-
intinderea a Austriacilor
aceasta, am perdut nu numai
dovei,
frurnoasa pdure a
2), ci am
prin
- o numete Curtea
'neetul pozitiuni stra-
tegice admirabile de pe lng un
de connationali o portiune de
13ucovinei, pare a se ivit niintea
Austriacilor de pdn 1760, cnd Moldovenii
tau cu granitele la Oituz Alma-Mez 3), Austriacii
cereau a se o comisie care
hotrasc bine granitele.
In tot cazul, tendinfa de a-si -de
parte- o de hotar mai corespunzaloare
limite naturale, e baza argumentul fundamental al
Bucovinei.
Sulzer: Geschichte des transalpinchen Daciens, p. 422, vol. I.
2) Documente Hurrnuzaki, vol. VII, CL., p. 264.
Documente Hurmuzaki, vol. VII, Cap. XV, p.

www.dacoromanica.ro
 PARVAN

cum o citirn In manualele de Istorie, luarea

Bucovinei ar prea o rpire neprecugetata, la timpul
nimerit, a unei ce s'a prut Austriacilor
destul de pentru a spori cev intinderea
teritoriului S'ar pre o iluzie, urmat de o dezi-
luzie geografic. Vom vedea ei erau tot
de constienti de natura pmntului ce-1 cer Turcilor,
pe erau de scopul pentru care-I cereau.
Pentru a ne convinge Austriacii nu exagerau
fizico-economic a Bucovinei,
informatii privint, din descrierea ce-i o face
generalul Spleny, primul ei guvernator austriac.1)
un rezumat: o suprafat aproximativ de 279 mile
ptrate 75.000 locuitori, avnd o excesiv,
mntul acestui District, joase de Sud-Est, e bun
pentru de sau grdinrie; cmpiile
clinate pe pant sunt utilizabile numai pentru cultura
pomilor. pe muntilor unde, din cauza
gului, fructele nu pot ajunge In copt, psunele sunt In
cantitate suficient chiar pe vArfurile pentru a
turmele, de oi, deosebi. In afar de porumb, care
produce chiar neingrijit cum e - putine cereale se mai
cultiv. Fnul e In cantitate In se export.
In deosebire de oi, cari au specii frumoase, celealte
vite sunt neinsemnate, ca numr ca
durile In mare parte compuse din fagi stejari,
cur un lemn de bun calitate, totdeodat
multor animale de vnat. metale pretioase par
a da sperante: aurul In nisipul de aur al Bistritei,
argintul plumbul In Baja. Vre-o trei
saline la dou isvoare de ap srat la Dorna,
suma acesteia. Orase numr
Gen. Spleny numai 4: Suceava, Cernuti, Siret

Dr. lohann Polek: General Spleny's Beschreibung der Bukovina,

1893, pag. 6-43.

www.dacoromanica.ro
 GRANITELOR BOCOVINEI 7

trgusoare: Vama Campulung 284 sate.

Locuitorii sunt iubitori de libertate - vorbeste nurnai de
Moldoveni -curagiosi, dar nepricepup cultiva-
rea pamntului, de la care cer mereu dea nimic,
cea ce se in proasta ingrijire a vitelor. Industria
e desvoltat numai produce o
de cas, rea, dar contra celor mai
aspre In general, activitate de popor
Nu nimic extraordinar de atrgtor, cum
se Bucovina ochii Austriacilor, ca caute
numai pentru acest motiv.
tul scop pentru care Maria Tereza la posesiunea
Bucovinei, o la aceasta numai interese
egice'). gsim constatarea, c 15 ani dup
guvernatorii ei se ocup tot cu militari-
noului cuprins 2).
In primul aveau ca obtinerea
unui hotar natural posesiunea dar
aceasta nu de tocmai celor de
la formuleaza un al doilea de
terese, destul de convingator: unui drum de
Transilvania Galitia.
Fapt curios, ravnitorii la Bucovinei
preocupati de ideia ei, se
pare o descoperire cunostinta a Mol-
dovenilor, asupra arnnuntelor privitoare la hotare.
tr'o scrisuare a representantului austriac la Constanti-
nopol - Thugut, - care Kaunitz prirn-ministru din
stria gsim urmtoarele cuvinte: trimise de
care Ghica la sunt o dovad
baron de Barco s'a zicnd scrisoare
tre Ex. Sa Ministrul de Moldovenii nu ar
1) Bidermann: Bukowina unter Oesterreichischer Verwaltung,
p. 4, 1775-1875.
2) Bidermann: Die Bukowina unter Verwaltung, p.6.
3) Documente Hurmuzachi; vol. cap. LXXXIII, pag 124.

www.dacoromanica.ro
88 ELVIRA

unde a fost granita mai ar

stat acum pajurile.
Deci absolut constienti de valoarea, scopul mijloacele
de a partea de a Moldovei, Austriacii, mai
curnd sau -e chestie de timp numai - vor
cere-o Portii. Unii scriitori, mentioneaz pentru a-si
pretentiunea sa, Curte imperial
pe faptul odinioar Bucovina parte din Gahtia;
aceasta fiind austriacg, portiunea
dependent ar fi drept De e
si Dr. Raimund Fr. Kaindl1), care si un docu-
ment gsit de comandantul Seeger trimis
doveditor printfo pace anterioard Turci
Austriaci, nu numai partea de dincolo de Nistru ci
partea de dincoace de in Siret
Transilvaniei au apartinut Pocutiei; precum simi-
de Mieg din graiul tranilor a boierilor
Moldoveni, locuitori chiar ai districtului Suceava.
prof. Bidermann 2) aflm o cu totul contrarie:
el numeste absolut fals, Irnperiul austriac a
cerut Bucovina pentru motivul ar fi parte din
Pocutia ori Transilvania. In tratatul cu Poarta,
exist nici o privinta acestui punct, ci din
e expus cu sinceritatea, acela al unei
Transilvania Austria, care nu
prin nici un tinut
fata acestor informatii diferite, suntem
nati a o crede pe cea nu pentru dovezile ce le
aduce, ci numai pentru simpla a invocarii
argumentului aceasta din gsim planul
unui asemenea argument scrisoarea lui Kaunitz
tre Thugut, din Februarie 1775 ).
') Dr. Geschichte der Bukowina; Czernowitz, 1896 ; pag.
2) Die I3ucowina unter oesterreichischer Verwahung 1775-1875, p. 3.
3) Bucovinei, documente
Bucuresti, Socec 1875.-Bib1ioteca Academiei.

www.dacoromanica.ro
 BUCOVINEI 89

Cam acestea vederile de

tat, cercetdm, cum a luat
ocuparea progresivd a tinutului bucovinean.
a Bucovinei se
tea lui al H-lea, care prin Ardeal
scrie mamei sale Maria eresa, in arml 1773 in
19, urmdtoarele1): Tocmai am Cicul
geiul, cu toate pasurile care Moldova, precum
parte din teritoriul reocupat (la 1769) 2). Aceasta
este o adevratd pustietate acoperitd de cei mai frumosi
arbori, putrezesc in schimbul
acestor de teritoriu, cari nedestelenite
necolonizate, nu au nici o valoare, am obtine,
Moldovenilor, acel col/ ce se Ardealul,
Pocutia, s'ar foarte
de eu permit a pe M. V. de a
afacerea Kaunitz. > Maria Tereza
de Ea gsek proectul fiului ei ne la
vreme, timp ct nelinistea
vecine, noul popor de n'ar fi putut fi supus
temeinic, guvernmAntului ar avut putinta
de a
Din moment ce Josef al II-lea a aruncat smnta
corpordrii Bucovinei, toate mintile din fruntea guvernului
austriac activitatea in directie,
pentru a sustine traduce fapt,
von Enzenberg face un raport
data de 10 August 1773, care
bucovinean la 21 milioane de ducati 3). Gene-
ralul Mieg statului Major o 17 Sept.
1773 in care Bucovina e ca un excelent
nut de strategie Kaunitz Thugut
1) Dr. Raimund Friedr. Geschichte der Bukowina, Cernowitz,
1898; pag. 6.
2) Aluzie la Oituz Almas-Mez pe cari le ocupase Moldovenh.
Kaindl; Geschichte der Bukowina, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 acea corespondent secret de
demnuri din partea reprezentantului Imprtesc din Aus-
tria, fat de din Constantinopole, pentru obtinerea
realizarea mai complect a intereselor
in Bucovina. In luna Februarie, a anului 1773,
Thugut er de prere ar bine, la cea mai
de aproape ocazie, fr nici o s'ar
stpnire partea din schit, ajungem
la o cesiune a Portii ').
De la un schimb de tinuturi, proectase al
II-lea, in acelasi an, proectul proportia incorpo-
ajutorul struintelor lui Thu-
gut pe diferitii Pasi, chestia Bucovinei devine,
Izotarelor ei, cci protestare din
partea Moldovenilor contra lurii provinciei N.-Vestice
e cu ascuns, sau defavorabil interpretat Por-
Austriacii nu ocupe Bucovina
de incheerea dela Cuciuc Kainargi - 16 Julie
1774 - pentruc nu voiau: 1) intre
formale cu Rusia, 2) nici s implice msuri ofensive
in contra Portii, 3) s dea ocazie Prusiei, fac
ea cereri de compensatie.
Ins imediat ce trupele rusesti Moldova, ei
nu asteapt vreme ca ocupe Bucovina s
primul rnd de restul
partea rupt din ea. In 25 Oclombre se prima
linie de de la Prevorodec pe Nistru, pe la
('ernauca, Ber-
lincea, Suceava, Capu-codrului,
Vama, Campulung, Dorna, la granita Transil-
vaniei.
a aprobarea definitiv a Portii,
nu numai c se cred absoluti ai

Bucovinei, documente autentice,

Socec,

www.dacoromanica.ro
 1

luate, dar o serie mare de pentru

naintarea granitelor: Ceea ce-i ochi lui Spleny
la venirea fu prea putin profitabila linie
de ce nu corespunde intereselor militare
politice ale Casei de oarece la o
prea deprtare, de mai
ca Sadagura, Siret, Suceava, de drumul
Transilvania Galitia, ceea ce nu
nici o contra vre-unei incursiuni inimice1).
Grigore Ghica stdruise, cu lacrirni > 2) lase Poarta,
Suceava in afara hotarului austriac si n'o
nuse; struise numit comisia hotarnicd la care
fu de asemenea respins prin opozitia Austriacilor, iar
acestia anul Februar
ocupatia la Lucavita
iau drept granit Moldova; Mar-
tie, Baronul Barco mut trupele dincolo de
cavita, la Heila 3). ocupare o
cunosc autorii austriaci vom din docu-
mente adevrul istoric ne descoperd mai mari
pretentii.
Anul 1775 e anul riegocierilor celor mai numeroase
In ce priveste hotarul nostru bucovinean. Documentele
descoperite pstrate nu cuprind proectdri de
granite; punctele de Hotinului in
primul al doilea, acel al Sucevei Siretului.
In 5 Ianuarie, Thugut proecteazd Kaunitz Intinclerea
pe Nistru la Kaunitz scrie lui Thugut:
Avem asteptm comisiunea
pentru regularea fruntariilor va isbuti s scoate
dela Pasa de Hotin un raport favorabil.
un asemenea raport favorabil nu s'ar scoate
sau cu tot raportul, Poarta tot nu s'ar
Polek: Spleny's Beschreibung der Bucovina: Prefata: XIII.
2) Ocuparea Bucovinei. anonim).
3) Polek; prefata XIII.

www.dacoromanica.ro
92

fac cesiunea de care e vorba, nu ar alta

a se granita pe se va dincoace
de teritoriul Hotinului si ne atunci a
tine putin restului hotarului, liniile uti
possidetis
Aflm de asemenea dintr'o scrisoare a lui Gr. Ghica
care Rizo, trupele austriace fac msurtori
prin tinuturile Roman, Neam Botosani; la
nedreptate propune Domnul Moldovean, s i se
o compensare; s se drme cetatea Hotinului,
nuturile s se anexeze Moldovei
Nici una din cererile Domnului Moldovean nu
.-sau nu ajungeau fie luate in seam, pe
la ocuprile continue ale Austriacilor se rspunde
imputerniciri din partea otomane.
metoda granitelor prin mutarea tru-
pelor serveste pentru cuprinderea portiunilor mari ;
pentru cele vecinii nostri un
discret care a devenit timpul de cunoscut,
in aceast secret a guvernului austriac a
format subiectul unui tratat, al crui autor destul
de departe de curtea imperiald. Alfred Michel cnd
capitolul de .Politique du gouvernement
> de 90 de ani Austria
:

noaptea la fruntarii, ca se pe
furi s muntii, lsnd Romnilor
cmpie, anevoe de din punct de vedere
strategic >.
Acest fapt putem scrisoare a lui
Thugut Kaunitz, unde de un raport
al Domnitorului Ghica In aceste raporturi princi-
pele moldovean ar fi tinuturile din-
tre Siret Prut dintre Siret Moldova, cari au fost
') Documente Hurmuzaki; VII, p. 116.
2) Documente 20 lanuar p. 127.
3) Documente Hurmuzachi ; 17 Februarie p. 135.

www.dacoromanica.ro
 GRANITELOR BUCOVINEI 93

din luate din districtul bucovinean przn schimbarea

inaintarea
Cu toate Poarta nemultumit de purtarea
pretentiile Prea Curti (lucru pe care'l
din aceleeasi Prea Curte con-
ocupdrile mari Thugut lui Kaunitz
4 Martie 1): rdspunsul mai al Portii,
care acum nu se mai poate vreme, va
asupra chestiuni, totusi trebue
v fac cunoscut c Rizo a zilele
acestea un curier de la principele Ghica,
trupele cesaro-regesti au o ocupatie.
harta ce Ghica a pe care Rizo
mi-a pus-o in vedere, linia de s'ar
de dela Baia peste Moldova si de acolo
spre ardeleand,
prinzandu-se astfel din nou teritoriile insemnate
Siret Suceava, precum Suceava
La aceast inaintare, Poarta invoirea, ca
prima linie de se mai iea portiunea
din N. E. Baei, rul Hucor spre satul
in Moldova, al
Sucevei moldovenesti.
Din mersul acestor ocupri pretentii de stpAnire
austriacd dorinta de a-si pune
granitele Bucovinei pe Nistru la Rohatin, apoi pe malul
Rokitnei, Prutului, Lucavitei Molnei, pe al Siretului,
coltul Sud-estic: la unirea Sucevei apoi
pe la Baia, peste Moldova, spre Slatina,
granita ardeleand. Aceste dorinti fiind prea mari, Poarta
le restrange prin conventia din '7 Maiu 17'75 2), care
dintre Nistru,
silvania au trecut pentru totcleauna la Austria, la
Documente Hurmuzachi VII; Martie 1775; Cap. LXXXV1;
pag. 141.
2) Documente Hurmuzachi; vol. ; Cap. p. 160; I.

www.dacoromanica.ro
94 ELVIRA

mtoarele granite: Tesna, Dorna, Candreni, Slulpi-

Capu-codrului, Suceava, Sret,
nauca; pentru partea trei dela Cernauca
la Onut de-alungul Nistrului la Prevorodec
o comisiune asa fel ca din
dependenta a Turcilor. Tahir
pasa Hotinului nu nimic mai departe de
Onut Austria tine la intinderea granitei cel putin
la Rokatin.
urma acestei delimitri Austriacii
plus numai portiunea Cndreni-Capu-codrului,
noui 17 Thugut scrie
lui Kaunitz1) Fiindc dintre ce
trirnis mai am ales dinadins ca baz a stipu-
latiunilor pe aceea in care cesiunea de obtinut dela Poart
este insemnat numai general, putern mai ado-
la demarcatiune pe ici pe colea o
intinderea care se adaug noua
hart pe ici pe colea in linia de la granita Ardealului
spre Brjesti, se va la
tiune mai usor, ea nu contine de niste
muntoase nu prea mult populate.
E vorba de granita a I3ucovinei, de care nu
se pomenise nimic acum, pe care s
o linia de azi. Turcii o
comisie 2) care s cerceteze chestiune, boerul
Lucaci ca trimis al voevodului Ghica parte;
dul de executare : s se focuri dese
locuri de pe linia hotarului se examineze de pe inl-
timea Rarului, toat granita dela Tesna la Baja;
dar nu se decide nimic.
problema acesteia e prsit pentru
ao pe aceea dela sau pe
Bucovinei p. 64.
2) Documente Hurmuzachl, vol. VII; Kaunitz catre Thugut, 26 Oc-
tombrie 1775 ; cap. CXXIII; pag. 204.

www.dacoromanica.ro
 GRANITELOR BUCOVINEI 5

aceea dinspre cernd limita putin la

Rohatin; timp ei mari din
teritoriile dorite, fapt de care Poarta reproseaz lui
Thugut. In 10 Noembrie scrie c Tahir Aga
Pasa Hotinului i-a comunicat in 4 rnduri, delimi-
trile nu se fac conform trimise la
aceasta a lsat demarcatiunea numai in seama Austriei
a fcut-o ca s curti imperiale ; cons-
tat sub pretext de a se la limite naturale, se
calc cele destinate se implnteaz pajurile
arbitrar: la demarcarea Capu-codrului la Za-
hariesti, ei-Austriacii- au avut de scop
acestea vrsarea Suceava Siret, de
pn la Siret, un de 8 ore lungime
3 lrgime, care contine de la 20 la 30 sate; pen-
tru care atentia, au rspuns
puse semnalele nu se mai pot retrage. cu acest
pretext cu altele, intentia e pajurile
voe contra
La Conventia explicatorie din 12 Maiu 1776, Austria
se constrnsd renunte la pretentia Hotinului
schimb 9 sate la Sud-Est de Cernauca,
tre Prut Rokitna, cu conditia ca locuitorii
nutului Hotin fie linistiti, caz contrariu Austria
are dreptul de a
Totusi, tot Austriacii sunt cei in conse-
Curtea otoman la fulgida Porta ottomana cum
zice documentul, conventia
2 Julie 1776,2) in care cea mai descri-
ere a hotarelor, de fixnd tu-
turor pajurilor, am s le exact:
IncepAnd granita de la Tesna de
hotarul Transilvaniei, trecnd apoi pe la

') Documente Hurmuzachi, vol. VII; cap. CXXIX ; pag. 213.

2) Documente Hurmuzaki; vol. VII; 1776 Conventia de la Balamutka.

www.dacoromanica.ro
 ELVIRA PARVAN

Calului peste Muntele unde se

neste hotarul triplu din partea
Transilvaniei o mare pentru ca s
nouile cesiuni, se pune la partea dreapt a acestei
tirni un nuovo Segno d'Aquila ; de acolo inchiznd
pe vrful muntelui Lu-
cato, un segno d'aquila ; trecnd apoi la muntele
Poiana pe piscul zisului munte, iar
un segno d'aquila; de acolo la locul unde se ames-
un altul numit Ars, o
De acolo, satul
livezile lui, pe culmea muntelui Dealul Negri' de
lng o Apoi urmnd pe colina ce de-
pinde de acest munte, la rusorului Neagra
Dorna din locul Prul o
mnnd pe din Neagra Boma
all'augustissima Corte imperiale jumtate
alla fulgida Porta ottomana, ajungem la
acestuia unde se pune o pa-
De acolo granita paralel Bistrita
Valea de sub piciorul Muntelui Raru,
unde se pune o In acest punct la
jurntatea ei face frontiera; de la de
rmnnd tot la stnga Portii otomane precum
satul Kirillu, Muntele Rarul rmne Curtii impe-
riale. De acolo, la muntele Obcznu Kiril, o
Apoi trecnd pe la spatele muntelui
inchiznd toate pmnturile satului Stu/picani,
nem la numit Vadul o pajur.
Urcndu-ne la muntele Obcina Ciurmena
pe acestui din se pune o
De la Ascu/ita mica trecern la Ascu/ita mare pe
aceasta, o vrful
cutitei mari, Muntele rotund, Obcina Suvoristu, Isacii,
Deal Burago, pentru a pmntu-
rile ce de satul Capu-codrului, o

www.dacoromanica.ro
 7

ultirnului munte. Apoi o pe malul stng

al Moldovei o alta pe aceiasi parte a drumului mare
ce duce de la Capu-codrului la La isvorul
lui o una acolo unde
Lucasesti. De acolo pe
muzului mare, toate pdmnturile
de satului Litenii o
Continund mare, la locul
unde punem o
pe aceasta la oarecare o
<Din acel punct excluderea satului Bunesti
a terenurilor sale, la Bunesti, pe aces-
tui munte se o De acolo pe valea
zului o trecnd peste
iarasi o Din acel urcnd pe
Dumbrava rosie, pe lui o
apoi satul Miresti pmnturile lui, pe vrful
cmuntelui unde Racova, o
continudm apoi limita prin vale la satul
la apei Balta Statului Suceava,
care trece pe dinaintea caselor satului punem
o de la acest punct la ju-
Sucevei sus, peste mndstirea Armeni care
tine de orasul Suceava, la Mitoc in
Suceava o Apoi urmnd
punte, o iar cnd de isvorul
o de acolo la munte
inaintea mndstirei Dragomirna, o un
drum care duce la o pe
la locul numit Obcina o
alta, ultimului cartier al
Trecnd linie la Botusince pe o
mare, la ultima a acestui sat, o din-
colo de acea pe o o
De acolo la o vale Negri-
cina, la coltul acesteia, pe mare, o
Seminarului

www.dacoromanica.ro
98

trecnd Negricina urcndu-ne pe pe

coasta lui, la inceputul pdurii, unde se gsesc 4 mo-
vile asemenea, pe una din ele punem o Apoi
pe panta care coboar fluviul Siret, la
orasul cu terenurile lui,
pe malul fluviului punem o Urmnd jurndtatea
Siretului la unde gsindu-se
o pajur se ca proprie pentru limita. La
cul unde se arnestec Turialca, o pajur.
isvorul Molnifei, Prohorod, o pajur. De acolo,
pe la spatele muntelui printre valea Buda fntna
Dulharului, o pajur. La isvorul o
una tot pe acest
nume, una la vcirsarea lui in
Pe malul al Prutului la
o urmnd acest la podul dela
punem o alt pajur, una pe podul
dela La isvorul in
pdurea ce se acolo, asezm o pajur pe o
vil. De acolo pe un mai deschis pe la spatele
muntelui, unde acesta se cu drumul mare,
o unde drum mare pe acel
dela o pajur. Din punct urmnd
drumul mare la o peatr,
o pajur pe o movil din apropiere una. La
esirea din pdure drumul mare, o paiur, la
jumatatea lui, fel ca jumtate din pdure
Austriei, iar cealalt jumtate Turciei; apoi linia
de separatie o ia la care Salstidere sau
unde la primul se afl o
o alta puntea calea Dersanevef. De
acolo la locul unde Chirnova se incruciseaz cu
Dobronaucea cu Salsaciere, o pajur. La
unirea ultimei vi o La
ultimei vi pe unde trece drumul
horcea, o pajur. pajur, la unei mici

www.dacoromanica.ro
 GR1N1TELOR 99

cea mare Dersanevet-Podhorcea. punctul ulti-

mei case din Gramenta, o o alta la locul
unde valea Gramenta Anna Apoi pe puntea
mare care trece peste Aunot, o pajur; una la
vArsarea apei Balamutka una la
Aunot. Dincolo de Auno-
o apa Molina care e austriacA: de
acolo la incrucisarea Aunotului calea Balamulka-
o pajur, in la Aunotului Nis-
tru, ultimul segno d'aquila.
Ed in questa maniera si ha la Demarcatione
dei limiti in sino al Niester. 1)
Austria ceruse naturale pentru a si-
conventia de la Balamutka- cum am
zut - i le in mod si cu
aminte linie de hotar, am putea-o numi
o linie de ori pe unde munti, Poarta
decide ca hotarul pe acolo, -
dere puterea mai mare de
Dar pentru adevArata intentie austriacA de a
se mai mult, pentru a nu al doi-
lea de Moldovenilor, ei trec peste gra-
nitele propuse in conventie, pe acolo pe unde,
dincolo de au din cari format
un natural. Acest fapt putem
din descrierea de generalul Spleny,
care a procedat la tragerea El demar-
catia dela care Dorna:

se observe nornenclatura acestor localitti e tradus romneste

numirile austriacc. Lmuriri asupra nomenclaturei geografice
covinene, vezi: Dr. I. Nistor; a Bucovinei
de Em. Grigorovitza; Junimea 1910, 2 3.
Asemenea, in acea 1909, un articol asupra buco-

2) Dr. Polek: General Spleny's Beschreibung der Bukovina,

Cernowitz pag. 8.

www.dacoromanica.ro
 PAR

1. In fata imbucturii Podkorcea Nistrul

incepe noua granit, merge limite naturale, peste
dealuri mici, la piscul gol al dealului sau
satului Rocsani, a carui trecere va fi timpul
vederea apropierii de cetatea Hotinului.
2. Din vrful dealului Rocsani, granita merge voe
4dealungul zisei Bucovinei,
<nutul satului la isvorul din
al Rokitna.
3. la Rokitnei, pe
acest la vrsarea lui Prut. Rokitna
este mai mult mlstinos timpul verei
de trecere; toate acestea el a format hotarul
districtele Hotin.
4. la Rokitnei acest din
formeaz, o hotarul, la
Herta Prutul, observarea c Prutul poate fi tre-
de sau trei ori prin vad.
5. confluenta Hertei, ea face la
Tirnafca. este mocirloas
punti de trecere.
6. Tirnafccz
coteste dealungul Tirnafcai la isvorul ei.
7. Apoi hotarul trece peste niste movile pe
de 300 pasi timpul trebue fie insem-
ajunge la isvorul rului Turiatca.
8. Urmeaz Turiatca la vrsarea lui
Turiatca nu mult, dar htrste
bine
9. De la Turiatcdi,
Molnila la sa Siretul. are
maluri punte de trecere.
10. la Siretul face
peste Suceava se uneste
Somuzul mare. In acest Siretul se poate trece
vad prin mai multe locuri.

www.dacoromanica.ro
 01

11. De la Somuzului in Siret, granita

cursul la
Lamos, observarea mare este un
mlstinos si treceri.
12. Dela cu gra-
nita merge cu cel dintdiu, la isvorul lui. Lamos
este proprie, dar limiteazd bine hotarul.
13. De la isvorul Lamose, granita merge
aproape 800 pasi pe cmpie sau mai adesea
pe spate de movile, la izvorul
in Baia, de unde granita trece ca la 1600
cmpie la Moldova pe
14. Din unde granita numai
ajunge la merge mai departe
Suga, unde se aceasta din
Moldova.
15. <De la Suga, granita ur-
cursul la isvor.
16. Dela isvorul granita trece la al

17. De la isvorul hotarul merge de a-

acestui la Sltioarei in el,
in satului Stulpicani.
18. De la granita se
pe ea, la izvor.
19. La isvorul Sldtioarei se Rardu;
si hotarul de parte isvorul
Asma.
20. De la isvorul rului Asma, merge
la Bistrita cea de aur.
21. De la imbucatura Asmei Bistrita,
merge de-alungul malului stng la
vdrsarea Neagra-Dorna in ea.
22. De la Neagra Dornei in Bistrita, gra-
nita merge mai departe de-alungul primului
la muntele Pdltinoasa.

www.dacoromanica.ro
 02

23. In fine de la muntele Pltmoasa, Buco-

vinei se uneste triplu al Transilvaniei, exact la
Neagra Secuiasc, unde se chiar o
AnalizAnd delimitare, vedem nu corespunde
celei prescrise in conventia de la Balamulka. Pe
in partea Nord-estick hotarul se intinde cu o
gust de la irnbuctura Podhorcei,
dar de dincoace de Prut, granita care
ne priveste direct hotarul e mutat de la la
(prin luarea ce
prevzut Portii), de tare pe
moldovenesc, numai mari - in
Sud-est Siretul Sud cele enuntate, in stare
lcorniei austriace.
Pretutindeni, pe linie dus de Spleny, gra-
nita s'a din munte la am pute.
granitei stabilit de el, opozitie cea ante-
numele de linie de ruri>.
De unde conventia de la Balarnutka, nu repetam
de ct cuvntul munte, in aplicarea ei vedem pre-
tutindeni >. Portiuni insemnate de teren,
Est, Sud-Est Sud, Incorporate control
sufletesc ori material.
Spleny mrturiseste c delimitrile anterioare,
granitele erau cu una, sau mai multe mile
drt, numrul 3 17 inclusiv, al descrierii sale >.
Goana aceasta dup limita de ruri e explicabil,
pentruc fiindu-le drumul de
Austriacii s se coinpenseze de partea
pe nedreapt, violent, ocupare;
deci nu recunoscutd. Ni s'a cedat ju-
din cuprinsul Siret Moldova, precum
portiunea dintre mare pe ici pe colo
Pe baza acestor documente am construit lund ca
linie - pe unde documentele nu precizeazd - drumului celui mai
vechiu, dintre mentionate.

www.dacoromanica.ro
 GRANITELOR 103

in gram/a pe care n'am

mrifo de pe de oarece pentru o descriere
exact. va fi nevoe da cercetri pe teren.
D'ocumente sigure nu mai avem pentru stabilirea
rierilor mai ale granitei, in acest timp. Ceeace e
sigur e c Austriacii au mai - poate
intrebuinteaz - mutarea pe a pajurilor, de
partea In 1873, Deputatul de Mehedinti, Gri-
gore Miculescu face o dare de asupra
trilor austriace partea noastr de munti, cu care
ocazie mai aflm unul din mijloacele de cutropire ale
Austriacilor: ce mutau pajurile luau calea veche
din munti, construiau alta nou de partea Romnilor,
prefectii cari constatau inclcrile, c s'a
fcut o trectoare as de greu realizabil cu mijloace
romnesti, prerea, cutropit
Austriacilor.
Din aceste cercetri, putem conchide din
motive strategice, politice econornice, pretextnd ob-
tinerea unui drum direct din Transilvania in Galitia,
Austriacii au Bucovina ale le-au
lrgit din ce ce, prin cereri formale la Poart, prin
de hrti generale ca se pro-
fit in amnunte, prin mutarea progresiv a pajurilor.
Numai unde Romnii s apere
tile, nurnai acolo nu s'au mai hotarele; aceasta
singur - lng Bucovina, pe mosia Ghica- ,
de fric au lsat Ungurii cinci pogoane din ale
Aceasta e singura clcare pe care o reclam Aus-
tria de la noi, in tot lungul nu se mai
alta, afar nunni de cele ni le-au fcut ei nou
ELVIRA

Grigore Miculescu : Rdspuns la in asupra

granitei jud. Mehedinti 1573, Apriil.

www.dacoromanica.ro
 spre Bucovina

Prima

Proecte

ita Generalului Spleny

Verbui
,

o
,
000
i

Sire

Cornu-/unce;

Georgiceni

CT1A

www.dacoromanica.ro
 BUCURETII
DIN

DE VEDERE GEOGRRFIC

www.dacoromanica.ro
1. - 1861. Berindei. - Bucurestii. Revista Romn) Un
bun studiu istoric, folosit mult de urmasi, cu
putine indicatiuni asupra acestui de geo-
grafie fizia. Se reproduce pentru a oar planul
Bucurestilor de Sulzer.
2. - 1864. Libertatea. - innecului
pitalei de Dmbovita.
3. - 1870. Lt.-Col. D. Pappasoglu. - fondrii
orasului Bucuresti. Vorbeste lacuri, de Bu-
curestioara, etc. Povestiri ale btrnilor despre
vechiul Bucuresti. Editia apare la 1891
(editura Universul.).
4. - 1876. Dr. C. Penes cu. Memoriu asupra apelor mine-
feruginoase la (Bul. Soc. Geogr).
5. - 1879-1886. I. Scrisori. Bucuresti acum 100
de ani.
6. - 1883. P. Poenaru. Despre face apa
Bucuresti. Reprodus Soc.
Geogr. un articol publicat in 1839.
7. - 1889. Licherdopol. - Bucurestii. Prima monografie
mai larg asupra Consideratiuni
geologice geografice. Flora fauna
hart si dou profiluri geologice schematice.
8. - 1892. C. Alessandrescu. - geografic
judefului cuvntul Bucuresti. Partea
toare la geografia fizic a Nu
se foloseste deck imperfect de lucrrile anterioare.
9. - 1894-1895. Gr. Stefnescu. - Relafiune
pra gcologice din jud.
Ilfov \Tlasca. La jud. Ilfov se reiau se
observatiunile geologice asupra
restilor, publicate in An. Acad. Rom. din 1882.
stratificrii Bucuresti
; fotografii luate pe locul
lizrii Dmbovitei.

www.dacoromanica.ro
106 BIBLIOGRAFIE

10. - 1894. N. Cucu St. -Asupra unui nou sistem

aliinentarea aplicat Bucurestilor.
11. - 1895. Math. M. Drghiceanu.- asupra idro-
subterane din punct de vedere al
oraselor... Sectiune geologic de la munte
la mare, sect. idrogeologica reg. Bucurestilor,
sect. geol. la Tonola; sect. indoiturii levantine
Cotroceni. Harta fracturilor in Ro-
Mare.
12. 1895. Math. M. Drghiceanu. - som-
maire sur soutcrraine de la plaine
roumaine.
13. - 1896. L. Mrazec. - Observatiuni asupra cursurilor
(An. Muz. Geol.). Conside-
ratiuni generale asupra Cmpiei Romne analiza
quaternar (hart).
14. - 1896. - Sondagiul din
Pentru geologia apele arteziane (sec-
tiune).
15. - 1897. N. Cucu St. alimentare ale orasu-
lui Bucuresti.
16.. 1898. Dr. Grecescu.- Cwispeclul romne. Pen-
tru distribuirea a vegetatiei
pia
17. - 1899. I. Ionescu-Gion.-Istoria I3ucurestilor.
tiuni privinta Bucurestioarci, Dmbovicioarci,
lacurilor, cursurilor vechi ale Dmbovi-
scriitori anteriori documente.
18. 1900. Les Monopoles de - Analyse des ter-
rains pour la culture du tabac. Pentru analiza
a solului jud. (dia-
grame).
19. - 1900. C. St. I-lepites.-- Rou-
manie.
20. - 1900. C. St. Hepites. pluviometrique de
Roumanie. Pentru harta ploilor conditiunile
ale regiunii.
21. - 1902. A. Memoriu asupra
apa a Studiul apelor de
izvoare din munti vederea viitoarei alimentari
a Bucurestilor. - Istoricul Buc. Compozitia
apelor de la munte subterane. Diagrame ale
variatiei izvoarelor de munte.

www.dacoromanica.ro
 107

22. - 1902. Em. de Martonne.--La Valachie. Partea pri-

vitoare la Geografia cmpiei pentru
oar serios Distinge descrie pentru
oar, ca regiune deosebit cmpie, la
haute terrasse et la basse terrasse d'Arges. Fru-
moase din punct de fizic, geologic,
climateric, etc.
23. -- 1902. G. M. Murgoci I. Popa-Burc. -
nia, ed. I. geologice Bucuresti
; indicatiuni asupra apelor subterane.
24. - 1903. Radu.- Alimenlarea cu a
Profiluri hidrologice de la la Dmbovita,
sonde, compozitia apei de de
subterand.
- 1.904. G. A. de izvor din
al in viitoarei ali-
a Capitalei.
26. - 1907. Fr. Dam.-Bucarest en 1906 asupra
lacurilor, grlelor, dup cercet5torii anteriori.
Multe fotografii care nu intereseaz4 geo-
grafia
27. - 1907. geologice din
Bucurestilor. Rezumare a cercetrilor
geologice anterioare, cari cele mai multe
proprii, preziceri asupra stratelor ce se vor
sondagiul de la Expozitie.
28. - 1907. Nestor Urechia. - Un articol
asupra Dmbovitei. Ostrove in lunca veche ;
cauzele descrierea bor.
29. - 1908. Dr. G. M. Murgoci.- Em. Protopopescu-
Pake. - P. Enculescu. -
(An. Inst. Geol. vol. I, fasc. 3).
mai multe indicatiuni asupra geografiei
geologiei stepei romne.
30. - 1908. Z. la
o introducere asupra geologiei tinutului (de
G. M. Murgoci).
31. -- 1908. Pdrjolescu. - Is/orient Ro-
Pomeneste de hrtile ale
restilor.
32. - 1908. D. Germani. Alimentarca Capitalei cu
de la Ulmi Soc. Polit.) Cu un
profil Ulmi-Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
108

33. - 1908, L. Mrazec. - Excursion la Saline de

nic. (Congrs international du ptrole).
troducere asupra cmpiei. Rezultatul sondagiului
dela Expozitie, asupra cruia, an,
torul face o comunicare la Acad. Rom.
34. - 1908. G. M. Murgoci. -La plaine roumaine. Cea
mai acum, monografie geologic
a cmpiei romne.
35 - 1909. G. M. Murgoci. - Die Bodenzonen
niens, mit einer Bodenkarte und einer
logischen Skizze.
In text, de unele exceptii, opera nu va fi indicat
prin corespunztor in bibliografie.
dicarea va un innainte.

FOLOSITE PENTRU
1776. - Planul Bucurestilor (in Berindei,
1791. Institutul geogr. militar imperial Austro-Un-
gar.-Un fragment din publicat
in G. M. Despre Cotroceni (Bul. Soc. Geogr.
1883).
1852. Rudolf Artur Borroczyn. - Planul Bukurestului,
ridikat, tras chi publikat din porunka prea inltzatului
Dornn stpnitor Barbu Dim. Stirbeiu V.V.
1873. Marsillac. - Guide du voyageur Bucarest. Cu plan.
1881. Statul major austriac. - 1/300.000 foaia
curesti.
Institutul al armatei romne :
Planul orasului Bucuresti 1/5.000 (curbe de nivel).
1/10.000
1 20 000 cluza Capitalei
Expozitiei 1906)
1/50.000 cu cu
1/100.000 regiunea luncilor din
1/200.000
1909. G. M. Murgoci, Em. I. Protopopescu-Pache
P. Enculescu. - agrogeologic a

www.dacoromanica.ro
 DIN PUNCT DE VEDERE

BUCURETILOR

Lucrarea de fat va pe deoparte ce se as-

cunde subt temelia pe de alt parte forma
subt care se prezint aceast temelie, precum conse-
cintele geografice care am crezut
din aceste dou cercetri. Spre a acest
studiu local de geografia Romniei, am crezut nece-
o introducere asupra cmpiei romne special
asupra regiunii luncilor din cmpie >.
pentru prima am avut o biblio-
grafie mai ales geologicA, pentru a doua a trebuit
mrginesc - pe lng uncle indicii date scriitori
anteriori. aproape numai la observatiunile mele
Pentru introducere, pe La Valachie a d-lui Em.
de Martonne, care pentru oar distinge regiunea
luncilor numind-o terasa terasa joas a Ar-
gesului, pe lucrrile d-lui Murgoci asupra ste-
pelor, mi-au adus un mare studiul hrtilor. Obser-
vatiuni amnuntite la fata locului, pe o intindere mai
mare a nu am putut face din cauza
(1) Studiul acesta, dat aci ca o a esit din excursii dintr'o
lucrare seminarul de geografie, 1909. Multumesc cu
ocaziune d-lor profesori L. Mrazec G. M. Murgoci, care,
publicare, au binevoit s controleze din punct de vedere special geolo-
gic parte din cercetrile mele, dea uncle indicatiuni pretioase
de care pomenesc, la locul text.

www.dacoromanica.ro
110 G. VALSAN

rrilor neprielnice. Mai acest neajuns m'a

fcut nu prea multe lucruri despre aceast
regiune de ci mai mult o semnalez ca pe un
tinut deosebit de interesant in cmpia romn, rezer-
vndu-mi s revin asupra chestiunii.

Bucurestii vin aproape centrul cmpiei

mne, socotite dela curba de nivel dc 200 m.
in Dunrii, (fig. 1). se pot deo-
sebi un spre apus un altul spre rsrit,
printr'o regiune de (basinul inferior al Ar-
mijlociu al Ialomitei in Mos-
tistei), cu anume caractere proprii.
dinspre cu maximul de (120
km.) Mizil-Fetcsti, are directiunea SSV NNE,
iar inclinarea mai mult E de sus chiar NE),
fiind intrerupt de o lunc de seam, a
tei, a a Siretului se
de cmpie. M-onotonia reliefului unit cu precipi-
trilor atmosferice, din cauz lipsa vegeta-
tiunii arborescente, prefac mai tot din rsrit
adevrat step cu rare de secate o mare
parte a anului, vrtoape sau crovuri. Dropii
cese pe cmpiile nu de mult acoperite de de
graminee de de scaiuri, plante care mii de
ani au asternut la suprafat un sol humus
bogat in saruri. Aceste sruri prefac lacurile adunate pe
alocurea, minerale nmol negru mirositor
ap srat (22, 29).
nu pstreaz o neteziune perfect. de
crovurile mentionate, mai sunt invluriri largi,
simtite, care spre E spre vrsarea
Cl Na, CO'Na', etc.

www.dacoromanica.ro
 nivel
de nivel

Fig. in campia cmpiei sunt mrite

s poat in evident regiunea din eampiei.

www.dacoromanica.ro
112 G. VALSAN

se se forme de
dune consolidate, cum sunt presupuse de d-I G.
M. (29, 34).
prezint cam aceiasi form
dimensiuni ca dinspre (maximul
de ltime Pitesti-Zimnicea, 120 km.). Directiunea este
VSV - ENE mai mult spre S. Tendenta
fireasc pe care avea-o care tep, e parte anu-
lat de lunci mari (Oltul, Jiul) de alte dou
mai (Vedea, Teleortnan) care tae in cm-
pia astfel stepa unde aceste
nu mai au ramuri secundare, spre S, dealungul
a
Totusi caractere!e Brganului apar: ondu-
lri aceleiasi uneori
ap aceleiasi secate cu profiluri
dulcite din cauza lipsei agentului apa curg-
:

toare. ca asemnarea mai deplin, apar

dunele, pe o intindere considerabil dealungul Dunrii,
dintre cari unele Ciuperceni, subt form
de nisipuri zburtoare. Chiar solul humus de
e (V. Anuarul geol. vol. 3, p.
precum sunt aceleiasi vegetatia animalele caracte-
ristice
din/re sesuriki caracterul.
In primul rnd cmpiei, care ambele
suri ajunsese o de 120 km., in regiunea de
scade mereu pn la o de 75 km. in-
tre (Dmbovita)-Bucuresti-Greaca (Ilfov) fig. 1)
ceea ce o crestere a pantei, care nu poate
fi efect asupra apelor curgtoare din
giune. Apoi regiunea dealurilor a luncii
narene reprezintnd, din multe puncte vedere,
gimuri deosebite de al cmpiei, apropierea acestor dou
unitti geografice va la alterarea caracterului
care le desparte. Dar nu numai att: Pe

www.dacoromanica.ro
 DIN PUNCT VEDERE 13

cmpii, (care nu se nici spre S ca

Apus, nici spre E ca ci in directia unei
NV-SE), multe unele cu ape mari,
aproape paralel numai apropiere de
geul reuseste le adune pe toate in curiosul arc pe
face deasupra lacului Greaca 1).
Se pare Inclinarea e de pretutindeni
regiune, nu a permis concentrarea apelor
tr'un basin, cum s'a alte aceiasi
pie, ci a numai o divagare a : regiu-
cea mai de albii seci a Romniei I).
privint acesta din cm-
piei, ese puternic de cele
care nu au divagri,- de
biei care curgea prin poate
prin lacurile (29).
Caracterul general al regiunei e
a rdurilor. Se o de
deviare mai mult spre E. Argesul pare a fi curs
1) La drept vorbind nu aduna afluentii, ci mai pare a el
prins dus pe care, avand o pentru
putina sa apa, incepe din apropiere de Vedea merge aproape
Dundrea la Radovanul (peste 80 km.), apele
ciocului E foarte curioas directiunea V-E a acestei
prin care apa aproape stagnanta a face numeroase meandre
-
lacuri - mai ales tot restul celorlalte ruri din jur, dela Vedea
au o directiune mult NNV-SSE. din dreapta,
dintrc care mai multi cu izvorul in apropiere a luncii
directia exact S-N cred sunt singurii de acest fel in
cmpia ar in acest
inclind din spre Dundre spre (altitudinea de la Greaca.
90 m., nu se mai N. de tocmai la Bucuresti). Mai
mintesc aci la Fratesti, pe terasa din pietrisul alu-
vionar e balcanic. isvoare, la vre-o 5 m.
luncii actuale, se poate pe malul drept al
ea e asezat satul Comana.- Nu
pun aceste un vechiu curs al Dunrii pe
ad, cred fenomenul deatul de interesant ca mentionat.
Anuarul Geografic.

www.dacoromanica.ro
114

prin lunca lata a Neajlovului chiar din dreptul

Dmbovita trimite albii seci prin care,
se mai sus de Bucu-
resti. Cioroghrla nu e cornu-
nicatie, vie a Dmbovitei ; Ialornita
curge prin Mostistea de (asupra ei 29). 1).
E interesanta harta din si V Bucurestilor
plansa I). Albiile seci se mai pretutindeni,
directiile, uneori lacuri subt de
sinuoase de brat de Terasele, ele
foarte sinuoase, aclesea se pot
pe distante de kilometri. Acest labirint pare a
turburat toponimia. Astfel Rastoaca, din poala
se numeste Dmbovicioara in dreptul Secaturilor,
iar mai jos devine Sabarul; se preface
apoi dispare tocmai la intrarea care-i
numele. - Singura linie de dintre basinul
Argesului Ialornitei mai de divagari.
In apropierea acestei pe dintre f3ucuresti si Mo-
stiste,- care s'arputea nurni regiune de stagnare,
un de lunci mai prezintand pe alocuri
uneori foarte (Znagov,
lacul Mostiste), dar de obicei cu lacuri abia
primenite, subt sau de Colentina,
Mostiste) sau de inguste lungi
chiar de zeci de km. (Pociovalistea, -Pe
regiunea de divagare satele sunt dese
pretutindeni, regiunea stagnare cmpiile
aproape pustii, iar satele se inghesuit pe
lacurilor.
Astfel acest ses de rnijloc desfcut
printre acestea se prelungesc luncile umede, bogate
mai ferite de vnturi,
In plansa I aceste cursuri vechi sunt insemnate paralele
albastre; celelalte urme de prin sinuoase negre.
2) In sud regiunea alnistei se de
stagnare.

www.dacoromanica.ro
 DIN PUNGT DE VEDERE 5

gnd adesea considerabile (Dmbovita medie

2 km. lrgime, 4 km., unit cu Sabarul 7--8
km.. unit Neajlovul 10 km.; Neajlovul singur
1.5-2 ; Calnistea peste 2 Din
tind ajung nivelul care le primeste,
rea, luncile au o a
sau mai bine a terasei, astfel adncimea fat de
cmpie, spre se cu
spre Dunre, unde Giurgiu
se chiar la peste 90 m. alt. diferinta
pie ajunge la 50 Media la 15- 20 m.
(Regiunea I3ucurestilor).
Aceste mari, la care se
destul de numerosi, fac ca regiunea din
romne mult mai accidentat, ceeace a per-
mis chiar apelor meteorice
afluenti sunt numai apele meteorice care, adunate pe
pie, adncit un pat de scurgere spre lunc.
racterul de aproape dispare.
vurile cnd au dimensiuni neinsemnate. De la-
curi amare nu se aude pomenindu-se. Vegetatia
totdeauna bogat a luncilor adesea s'a
vrsat peste cmpuri, care invadate de
arnbele prti, au putut usor acoperite de pduri In
caz, chiar timpurile actuale, e mai
bogat in cmpii Nu numai
in ci in suprafete de evaporare, de
mari, regiunea de stagnare prezinta suprafete
de lacuri adesea a
lacurilor, de a multor lunci a pdu-
mai dese cred poate la explicarea de ce
in regiune linia care indic 600 700
de ploi, se apropie de mai mult
Luncile de - de Jiu,
in genere aproape uscate, sunt mai inguste (34 224).
sunt
2) Acestea au asternut peste tinutul din un sol
setal de nu de ca Burnas (29).

www.dacoromanica.ro
 6

ori-unde regiunea cmpiei romne prin-

cipitarilor atmosf., 20), 1) pe cnd linie In restul
cmpiei urmreste mai mult poala dealurilor (izohipsa
200
o precizare a tuturor luncilor, - care nu se poate face
prin la fata locului sau care fi avut aceasta
in vedere, - ar instructive date de calculul suprafetii
cilor din cele trei unitti ale cmpiei. - se in ve-
dere lunca nu este o unitate cu
in teras, are un nivel mai jos permite, cum am mai spus, apelor de
ploae o lunca e care in realitate
sculpteaz netezimea cmpiei rdpindu-i din o
mult, mai ales pentru desasurarea vietei.

Deci cmpia romn regiunea basinului inferior al

Argesului, la care poate fi trecut partea mijlocie a
basinului pn la Fierbinti, se prezint, de
cele dou de alturi, mai putin lat, dar brzdat.
de multe lunci, actuale sau - mai udat de
ape curgtoare atrnosferice, - mai bogat viat
vegetal animal, ceeace a adus ca urmare o mai
deas populatie distribuit de-alungul luncilor.
regiune poate fi socotit deci, din multe puncte de ve-
dere, ca o de unire regiunea dealurilor
lunca Dunrii, pe cnd sunt mai curnd
giuni care aceste unitti geografice rornne. 2).
Asupra acestei pcninsule de cauzelor ei, atrgeam atentia
din primvara 1909, la Seminarul de Geografie
din Bucuresti. nu e nici o obscrvatiunile mele
ale d-lui Murgoci (Die Bodenzonen Rumniens, vara 1909). D. Murgoci
atrage atentia asupra acestor caractere-ins suprafata de evaporare
a lacurilor-si are in plus o curentii reci din munti,
pe rurilor, vanturile SE., venite
Murgoci in sens ciclonic din M. ar o precipitare
mai
In acest capitol las la o parte urmrile pe le pot
altele, consideratiunile de mai sus asupra intemeerii sau desvol-
Dicurestilor. Acestea alcdtuesc obiectul unor capitole deosebite.

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTII DIN DE VEDERE 7

Aproape acestei regiuni, care caracte-

rul stepic e aproape subt influenta luncilor, sunt
Bucurestii.

I.

DESCRIEREA

Bucurestii toat intinderea din cu multe

lacuri a Colentinei, dincolo de matul drept al
bovitei -a e In intregime de oras,-
se Intemeiat pe un sol destul de simplu
cu toate acestea care inte-
nu geologia ci o adevrat
cercetare asupra orasului, aceste
riatii pot da indicii asupra geografiei a tinutului
pot urmri att asupra formelor de teren,
asupra vegetatiei adunrii omenesti din aceste
locuri.
Un interesant de vzut e o carier de in
marginea Bucurestilor 3). Un drum acoperit un
strat gros de praf timp de secet, sau de noroiu
lipicios timp de vre-o -8
trii, in fundul gropiicare uneori atinge 1/4 kmp.,
cuprinznd instalatiuni vaste de crmidrie. Pe
se vede un put, totdeauna In
de obiceiu slcie, la care vin se adape vitele
de prin maidanurile vecine. Pe vremuri orica de uscate,
bltoace se ici colo fundul gropii, unde
renul e mai adncit. Malurile gropii totdeauna
sunt nruite de sau chiar de oameni ca nu se
nenorociri din pricina surprilor - sec--
tiuni deplin descoperite nu in din
care se scoate nisip pietris.

www.dacoromanica.ro
 8 VALSAN

se observ obisnuit succesiuni de

pdmnturi (fig. subt un strat de negru
(sol cu humus) de vreo
vine un strat de (loess 1)
mult variind ca grosime
tre Dmbovitei.
cest strat a 2) pare
a fi vertical, intregimea lui este
strbtut de numeroase gurele
vermiforme, mai intotdeauna,
partea cea mai de jos a
stratului, se ivesc rdcini de plante
care se nisipul reavn de
subt loess (uneori la 7 m.
dela fata cmpiei). Tot stratul de
obiceiu se fsii
una superioar cafenie, alta inferi-
glbuc. de culoare
vine din pricina calcarului care
lipseste prima dar care e
adunat in a doua, unde se formeaz
Fig. 2.-Sectiune chiar concretiuni mai ales marnoa-
dn nisip in stAnga se, ciudate, de diferite mrimi (po-
v pular se numesc tigle) cum
vegetal (sol humus);
loess levigat ; ic loess au fost probabil crpturile pe care
nisip le-au gsit libere prelingerile de
stratiiicatie; nl nisip din spre suprafat. Deci nu
zat forma de lentile; p pare a fi vorba de straturi,
pietri; a argild. ci de unul singur, in care
tnd apele de ploaie, au cules calcarul din fsia supe-
Din acesta, de concretiuni amestecat nisip, se
face Tot loessul nastere la industria olanelor,
basaltului artificial, etc., industrie localizatd mai ales in partea de N
V a Bucurestilor.
2) Termen intrebuintat de nisipari, care corespunde
stratificatie.
3) Popular termen care corespunde strate.

www.dacoromanica.ro
 DIN DE VEDERE GEOGRAFIC 9

rioar l'au depus fsia inferioar,-unde, pe

concretiuni, toate gurelele sunt calcar.
a ca porositatea inferioare se
infiltratiuni ne mai un ciur destul dc
ca coboare in infcrioare, au intrziat de-asupra
ferioare, mai tot calcarul Astfel, pe superioara
mereu, cea inferioara se compactiza mereu prin marea
calcar, mai ales imediata apropiere a celei superioare.
sta poate o explicare pentru tranzitia de cele mai multe ori ce
se fsia de loess levigat cea cu concretiuni fig. 3, etc.).
Concretiunile care se adesea strate mai inferioare pot fi pro-
venite din jocul de capilaritate al inferioare freatice, care im-
nisipul.
Trecerea de la loess la nisip curat, obicinuit se face
pe nesimtite. Cu loessul, din marnos
se limpezeste. Argila se iar concretiunile
marnoase devin din ce ce mai mici. din pricina
rocei,--nisip putin consistent mai ales din pricina
umezelei care a crescut nu se mai poate
depune sub form de concretiuni. Acest interme-
diar fin aproape ca loessul, de
a fi de vnturi, are pe alo-
curi grosimea de 1-1.50 m. 1). El niveleaz
pe care le are stratul de desupt de:
curat, portocaliu, colorat uneori rosu de
fierului care se gsesc in el, numeroase fosile ani-
male vegetale (oase, mduv, ; trunchiuri
de copac jurul rugina se crust
care serveste la pstrarea lemnului). Acest strat cu
cu mreste bobul, cnd la baza
carierei ajunge pietris, uneori de mrirnea nucilor. Tot
stratul e asezat dndu-ti impresia
lentile, ma-
terial adus de viituri de sub forma
nurilor de cari se unghiuri ascutite
(stratificare fig. 2 4). Cu se mai
spre baz, cu att lentilele sunt mai largi chiar dac mate-
1) Nisiparii, acestuia zic chisaiu. Autorii anteriori dau pietrisului a-
cest nume.

www.dacoromanica.ro
 20 G.

rialul este nisip fin. Cci toate spre predo-

bobul fiecrei lentile e deosebit, uneori
de mult, stau format mai
mult din pleav de mica alta din grosolan.
Nici n'am gsit o complet. Toate acestea
neastmprata actiune a apei curgtoare, mult
mai puternicd dar mai a depus mate-
rialul de mult mai spre partea superioard.
unde n'a putut aduce nisip fin lentele mici.
Am insistat asupra umezelei din fundul gropilor de
nisip. In adevr, pietrisul de e aproape in
ape. spat temelia unei cariere, se um-
de o rece care de
nisip de pe margini se surp fac apa s chpoteascd
ar fi prins , cum spun nisiparii. Pri-
cina acestei bogtii in ape e apropiatul strat subteran
de argild care le opreste mai coboare.
gila uneori apare ca temelie (Grdina Botanic-27, Str.
Pitagora-9, Lacul Expozitiei) chiar cnd nu apare,
in malul drept poate fi bnuit izvoarele naturale
Bucuresti: fntna Cantacuzino, Brncoveanu, Isvor, etc.)
care ies la nivelul acestui strat de De cele mai
multe ori argila nu se vede deca printre lentilele
nisip, sub de rupte de apele de
odinioard din malurile argiloase ale rAurilor. Aceste cue,
de culoare *sau mulre ori contin
turi de care nu trebue s se confunde cu oxizii de
mangan care innegresc adesea lentilele de nisip pie-
tris. (Gropile Cerchez, FlorePsca, Crngasi etc.). ').
BUCURETILOR
Acesta e cazul general al succesiunii statelor
din marginea Bucurestilor. Sunt variatii dintre
care unele dau indicii paleog.eografice asupra
') Asupra unora din aceste numiri, care sunt prin cifre
groase pc vezi acestei

www.dacoromanica.ro
Fig. 3. 0 risipite,

www.dacoromanica.ro
Fig. 4. - Stratificatie a nisipului. -- de
sus nisip nestratificat.

www.dacoromanica.ro
 DIN VEDERE 2

1. Astfel cu humus,-produs vegetal de

dure, nu de ca ciornoziomul Brganului Burna-
pag e mai gros apa Colentinei (Flo-
reasca) de cmpiei bucurestene (calea Ver-
gului), ceea ce umezeala a adus totdeauna o
vegetatie mai bogat de-alungul luncilor.
Acest sol humus se preface inteun sol ccnusiu
locul unde au fost bltoace Icoanei, Sf. Gheorghe:
Carvasara, strada Turcului). Subt acest loessul in totdeauna e
complet levigat.
2. Intre de loess se intercalari
mai (numit ultimul timp terra rossa,
are parte caracterele acesteia), care e un
vechiu sol cu humus, deci format timpuri cnd
forma terenului natura rocei permiteau se for-
meze sol cu humus > (34 p. 236). acest sol
fosil regiunea I3ucurestilor e destul de gros pe malul
drept al Dmbovitei ajunge se repete de trei ori
(frumos descoperite la Ciurel), aceasta e o indicatiune
de conditiunile speciale de ale tinutului, chiar in
timpuri geologice, apropiate de noi, nu mimai actuale.
3. Asemenea variaz de loess. Intre Dm-
bovita Colentina, uneori loessul superior (levigat), e
redus pe cnd cel inferior (cu concretiuni)
capt o grosime de peste ; alte ori, cel superior

devine mai gros levigat,

: cu
eoncretiuni); iar unde e cenusiu
desubt se numai loess complet levigat.
Probabil aceast variatiune in cantitatea de
care depinde de imprejurarea suprafata e
de putin sau convex. De pe apa de ploac fuge,
infiltrarea nu prea poate avea superioar de loess nu
va fi prea mult. care ar de ad intre cele
este in parte pdn faptul subtiarea statului levigat e
provocat mecanic, scurgerile ploilor care din locssul
superior. Asemenea vntul, in vremuri de poate subtia in
tile expuse de loess levigat, precum o depresiuni.

www.dacoromanica.ro
 22

4. Se uneori transitia loess nisip

nu se face pe nesimtite. Astfel in calea Vergului subt
loess vine o de nisip de vreo apoi
o de loess din orizontul concretiuni,
care stratul continuu de nisip 5),-ceea ce
e semn In clima de care depunerea
loessului, nisipul din de
poate Dmbovita strveche, in acest era furat de
vanturi peste cmpurile erboase sub
de nisipuri sburtoare.
In (a doua exploatabill, calea Vergului), mi spus
la inceput a vrut cariera de spre N cu vre-o
cea a pierdut multi bani
ajunge stratul de nisip (care la S se la
de Aci, cele ce mi s'au spus sunt adevdrate, nu
falie sau o veche vale complet azi, nu poate
un de , de asezare a stratului de nisip. Acea-
urma unor curioase ale nisipului
lenticulat, pe care fotografiasem 6) mi-a fost de d.
Mrazcc, care o explid prin faptul nisipul saturat cu un
volum minim. (Suprafata cu a movili de nisip uscat
se cufundd).
In genere, in privinta variatiilor in orizonturile de loess,
imprejurrile au variat in in cuprinsul 13ucurestilor,
nu se poate gsi un tip care s se aplice la toate cazurile.
Uneori loessul superior e subtire, alte-ori gros,
complet alte-ori nu, alte-ori alterat. Loessul
ferior de cele mai multe ori se desparte brusc de
inferior, pe alocuri transitia e In
concretiuni se desparte, pe uncle locuri, un orizont
concretiuni mari bulboase, cu canale destul largi, goale.
5. Grosimea intregului strat de loess ea
regiunea Bucurestilor. malul Colentinei, pe alocuri
e (Floreasca), dar foarte repede ajunge in mijlociu
la 4 m. grosime (fig. 3 7) care se mentine calea
Vergului. apropierea de Dmbovita e mai
mare stratul de loess se

www.dacoromanica.ro
5.-Duna din primei a

www.dacoromanica.ro
Fig. 6. - Ondulri curioase de nisip.

Fig. 7. in calea Vergalui.

www.dacoromanica.ro
 DIN DE VEDERE

D. Grig. in strada Sf. 3m50 loess, In str.

Verde France (pe coasta lundi) str.
(in lunc) lipseste loessul. Eu am gsit in partea V. a
loess (in ferate apare nisipul nestratificat),
adesea numai loess. In str. Turcului, o de peste
lungime descoperia in adincime de
subt care venia loess complet levigat la adncime de
strada Popa-Tatu o a fost in nisip fin
ncstratificat. Tot Bulevardul Dinicu Golescu (in fata strzii
ramures). Intr'un singur (strada Pitagora 9, p. 48) a gsit lip-
sind cu totul loessul nisipul, stratul numai i'n. o-
dihnindu-se argila Aci e vechia vale a Bucurestioarei,
de care vom vorbi in partea II-a.
Cea mai interes-int variatie a loessului e malul
drept al Dmbovei. In toat intinderea acestui
loessul are o grosirne cum nu se
sesul din In gropile de bazalt (Dealul
Spirei), la adncime de vre-o nu se vd de ct
alternative de loess cafeniu glbuiu (fig. 9
Tot Mitropoliei spturile adnci pentru
melia noului palat al dup am putut
n'au dat de nisip. Terneliile palatului Artelor au fost
puse tot foarte groas de loess. Dar mai
frumos ori-unde apare acest strat de loess la Ciurel,
btaia a mal, descopere toate
de loess cafenia si blan intercaldri de terra
rossa. de 2 m. subt nivelul
acest m-il, nu descopere de tot loesul. Aceast
adncime e mai curioas, pe malul
argila apare la 2 de-asupra nivelului
Faptul se in la un nivel inferior argila
la un nivel inferior de aluviunile actuale, e
putin in timpul depunerii loessului o vale in
in acest nu este nu
apa a prin puterea ci de roadcre, argila, ci a o
vale mai veche, putin la regimului care a
pus Lucrul pare a se fi tot la Colentina, unde
se cum orizonturile de se o parte de alta
a albiei fel de vale pe care s'a asternut apoi loessul.

www.dacoromanica.ro
 24 G.

De ptur de de loess de ce
se sub ea, se leag o intrebare : sub acest
loess - de malul drept al -vine adn-
cime nisip asezat lenticular, ca in stnga
Dmbovitei, sau vine direct argila ? nisipul stra-
sclzoas lipseste chiar exist nisip ne-
stratificat-aceasta de la retragerea lacului
tertiar argila din fundul acestui lac n'a mai fost
acoperit de ape curgAtoare, rurile care au
rtcit pr:n acesta nu au spre dreapta,
in cuprinsul I3ucurestilor, mai departe de malul actual
al Dmbovitei, pe cnd stnga, au divagat,
de depunerea loessului, mai departe.
Coleqtina
Mi s'a comunicat la palatului Artelor
s'a dat de nisip. Observ palatul Artelor e
aproape lunc, apoi constatare e un
argument potriva ipotezei de mai sus, nisipul aflat
poate ptura intermediar, deci
nisip de vnturi peste cmpie, nu adus
de Ca s constatatca, ar trebul s
se nu a fost nisip, ci a fost stratificat.
Se poate ca ptura de subt Cotroceni, Dealul
Spirei, etc., nu fie lenticulat sprijinul acestei
vine sectiunea Drgnescu-Clinceni-Satu Nou,
cartea d-lui : Alimentarea cu a
(24). se vede, spre Dmbovita, cum se ridic abrupt
malul de argil ca un mal albie veche,
cum nisipul e asternut oblic, ca repezit de vnt,
piscul malului de argil stratul de nisip nu are o grosime
deca de m. pe cnd loessul atinge 12
E de observat alt ccl mai mai frumos
al luci dar se pare nu de complet spre Dambovita,
argila e ca impreundndu-se loessul, intermediul nisipului.
In caz marea grosime a loessului rmne ca
1) Aceste nisipuri nu contin cochilii re (34 p. 231.).

www.dacoromanica.ro
 8. de loess in la Fabrica de bazalt.
(Se orizonturile de terra rossa).

Fig. 9. - Stratol de loess la Fabrica de l3azalt. a trebuit

de aruncat in groapa).

www.dacoromanica.ro
Fig. a Colcntinei, la
deschiderea v&ii

Fig. Vegehlie
In gradinurii.

www.dacoromanica.ro
 DIN PUNCT DE 125

un fapt caracteristic, regiunea Bucurestilor, numai

pentru malul cci in rnalul drept
al Colentinei loessul e asezat subtire peste
cu stratificatie solzoas. pentru
malul drept de dovedit dac e
malul drept al unui vechiu curs de ap, pentru Colen-
tina nu exist Indoial: Colentina parte ca
cmpia din albia unui curs de care
pe cuprinsul dintre aceste actuale (cum
se acum cu dintre Sabar)
de acum, clditi cea mai mare
a pe albie
o a Spirii, cotroceni)
pe drept al acestei
legtur cu aceasta fac o observatie care se
la paleogeografia nu nurnai a Bucurestilor, ci a ju-
detului Ilfov chiar a in genere. Grigore
Stefnescu (An. Muz. Geol. 1895) dou
pentru cuatenar: 1) Cuaternar cu diluviu sur sau
partea a Ilfov a cmpiei
romne (in text: a 2) Cualernar acest
la in partea orientald. Aceast constatare
general trebue precizat dndu-i-se o valoare mai lo-
Probabil se poate tipul in
cmpiei romine, precurn se poate adesea tipul al
doilea apus, pentru orizonturi pietris, 30
p. 2).
poate tipul al doilea se mai mult dect
se bnueste, acestor tipuri, din cer-
cetrile publicate, pare a fi fost legat de apropierea sau
deprtarea de mai ales de locul carierei pemalul
drept sau stng al Se rurile in cmpia
mai ales spre milul drept. vechi
teau ajunge cu timpul, mai ales tinuturile unde cursu-
rile se alturau, uneasc luncile (cf. azi Argesul

www.dacoromanica.ro
 G.

Sabarul Ciorogrla). Unde erau mai deprtate a-

ceastaneputndu-se intmpl, la
o fsie de pmnt neatins de ape curgtoare. Aceasta
s'ar numai sectiune la
tertian, in malul drept, nu spre care
aluviunile.carierele, care pe
loess marea majoritate a cazurilor nisip
pietris, dac ar malul drept ar trebul adn-
ceasc mult loess. Aceasta o din experient
siparii, care totdeauna malul al rurilor.
Astfel, mai mare parte a cazurilor, observatiunile
geologice publicate se sau la asezate in
malul stng, sau la maluri drepte descoperite natural.
trei cazuri, din cele publicate, o descoperire a
lului drept ajunge la argil, ele nu
se nisip intermediar (Odaia Vldichii pe Mostiste,
drept al Ialornitei-9,27; la
Deci divagrile pe cari le-au
anteloessiane 1) cele ce au avut cea mai nesigur
albie - nu s'au peste toat cmpia. E
posibil fi existat lungi uneori adevrate
suri - ce e drept putin ridicate de asupra albiei
- care au rmas totul descoperite la
nirca loessului, sau mult acoperite de un strat mai
mult sau mai putin gros de nisip adus de vnturi din
albia 2), ce aceste au secat tot
tinutul cmpiei s'a transformat adevrat desert 3).
6. Cercetarea de diluvial ea
interesante asupra trecutului regiunii. La baza ca-
rierelor de nisip ale Bucurestilor, se
sectiunea, nisipul devine un adevrat
Acestea trebue deosebite de e cuaternare, de care se
va vorbi mai jos.
2) In cazul acesta poate malul drept Dmbovitei.
) aluviuni a fost de Gr. Stefnescu, din
(An. Muz. 1894).

www.dacoromanica.ro
 DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRRFIC 7

asternut tot mai mari peste argila

carierele. nu acest se
orizontul nisipului. Cnd se de o veche albie de
- adesea cazul luncile actuale
atunci stratul de nisip ajunge la 30 m. tablourile
din 24, ') pietrisul nu continu mult timp in jos,
ci e cu incetul prin nisip fin.
Aceasta se bine in cartea d-lui Radu (24) la pro-
filul Drgnescu-Clinceni-Satul Nou, precum din studiul figurilor date
in carte (cf. 11, 32). figura care reprezinta colectorul
No. 2 (lngS servind la adunarea apei subterane pentru
alimentarca Bucurestilor, se vede subt un strat gros de nisip
care se subt baza colectorului. figura unui pentru cap-
tare, subt nisip pietrisul mare are o grosime numai de
apoi vine In adncime, pe o grosime de 11m nisip, iar la (4m)
mrunt, acesta putul.

stratul adus de prezint mare variatiune

in grosime (dela metri, la 30 m.) din
uneori umple albii
Aceste albii, adnci de vre-o 15 subt fata argilei
care sunt spate, au o lrgime de aproape 1 km.
sunt umplute nisip mrunt, ceea ce ar fi un
diciu de atunci, sau veniau de departe, sau
aveau ape putine. Ca s vie mai de departe deat cele
actuale nu ar fi fost posibil schimbri Insemnate
ale cmpiei, lucru care nu se dovedeste prin nimic.
rrnne - ca o probabilitate ele aveau ap
aceasta actuale.
Aveau retea hidrografica ; astfel intre Dmbovita
erau atunci patru intermediare, pe cnd acum sunt pro-
filul Nou 24). mai adnc fund albie are
altitudinca 58 m. fat de nivelul actuale, In baza dilu-
viului a fost la 32 rn. nivelul mrii
Deasupra acestui nisip pietrisul care umple
In Bucuresti s'a in la m. se dea de
9).

www.dacoromanica.ro
 G.

uneori trece peste maluri, pe care le acopere

grosimi variabile. Acest destul de mare,
zat lentile arat evident o a puterii
apelor curgtoare. In stratul acesta se gsesc foarte
multe fosile, mai ales trunchiuri de copaci, adesea
oase care au pstrat mduva (Cervus megaceros,
Bos priscus Rhinoceros Schleierma-
primigenius, Elephas etc. 9,
27, 34) Toate acestea dovedesc o vreme cald, dac nu
ploi multe caz puternice 1), un lunci
imense de o vegetatie bogat de animale
bivore, care acum mare parte s'au retras spre
Care a fost directia cursurilor vechi torentiale ? Acea-
st s'ar rezolvi prin cercetri geologice,
sonde, pe toat cmpia E
vdit avem aface cu dou retele hidrografice,
dintre care a doua a fost cea ca
rectiune,
Nu ar ajut la acestei dircctii un studiu
al lentilelor din existente. Personal, aceasta ar fi
mai mult o lucrare de geologic, am incercat o fac. Dar nu am pu-
tut ajunge la rezultate privint. Semnalez
nisip e un rezultat partial al dinamicei
unui care, in timp, parte depune material mrunt, iar
in alta mai grosolan. Asemenea nu am gsit indicii care s pot
o sectiune transversald de una aceasta
in totdeauna lentilcle in fragmente.

Un indiciu c vine din analiza nisipului pie-

care e compus in mare parte din roce cristaline
arhaice : cuartit, gneis, micasist, jasp, gresii mai putine
foarte putin calcar (9, 13). Aceasta adusese concluzia c
materialul e adus din regiunea cristalinului,
rile aveau, ca acum, directia NV-SE. E observat
Nisiparii povestesc accsta e pietrisul de potop, iar
sunt ale Novacilor, uriasilor de pe atunci.

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTII DIN DE VEDERE

c un astfel de material putea fi dat de rocele

mai care au pe cele arhaice (roce clastice
curn sunt gresiile conglomeratele cretacice puternic
desvoltate N. NE. atunci
luvial poate spune c vechi coborau
din Carpati, fr precizare de directiune (13).
Subt nisip vine argila in genere care
serveste de suport al apelor meteorice ajunse aci
crcate de '). Carierele noastre nu dau indicatii
asupra stratelor de subt
prin puturile pe care le fac crdmidarii in gropile de nisip.
Stratul argil sau chiar e gros de
metri are alocuri concreguni mai mari ale loessului
(nisiparii le numesc Subt el, la vine un strat
care tine metri, ap si tocmai la 21m.
d de ap foarte limpedc rece,
Stratele adnci au putut fi aflate cu ocazia sondagii-
fie gsirea de ape artesiene puternice, cun-i
se bnuia odat c ar in adncimile cmpiei
mne (sondagiile Cotroceni Filaret 207m.), fie pen-
tru alimentarea Bucurestilor ap subteran
(Ciurel 240m., pe linia ca in lun-
fie pentru interes (sondagiul de
la Expozitie, 1008 m.). Subt argila din temelia cariere-
de m., . . . .) un strat gros
de nisip (15 m.). Apele acestui strat, prilejul sondelor
de la Ciurel, au la subt forma de fntni
artesiane. Apoi se succedeaz alternativ fsii de
se pare adesea cu ferestre chiar
pronuntate profilurile din 21) - de nisip chiar pie-
Cu mustul cum spun nisiparii. Argila in Bucuresti
se descoperc in putine locuri ; apare la suprafatd
mod natural lunci, mai ales spe malul drept al (pag. ).
Astfel c lunca corespunde numai in parte cu vechea lunc
a diluviale. Apele posterioare loessului au inaintat lunca
actual uncle peste
Seminarului

www.dacoromanica.ro
 G.

tris. Odat argile e intercalat un strat subtire de

gresie.
Din stratul de la (la Cotroceni) apa s'a ridicat
sond pn la m. subt suprafat (23 p. 92). Din
stratul de de la m. s'a ridicat la
metri sub plansele din 24) '). pe la
400 m. adncime (argile nisipuri levantine pliocene),
predomin nisipul. De aci in jos pn la 1008 predo-
argilele marnele (pontice la 900 de
aci sarrnatice). Intre 460 -485 m. s'a dat de interesantul
strat de lignite, care la Filipestii-de-Pdure e la 350 alt.
la 1008 nu s'a dat de baza tertiarului superior,
care in Brgan (Mrculesti, 14), se odihnea pe secun-
dar (cretacic). Calcarele mai de jos ale acestui cretacic
la Giurgiu apar la metrii subt cuaternar. Aceste
observri duc la concluzia care forrneaz azi
cmpia de sarmatic se
geosinclinal, a ax, deducnd dup materialul
foarte scos din sonde (34), era aproape regiunea
Bucurestilor, care pe ce se cufunda er. urn-
plut de aluviuni aduse de apele vesnic intinerite ale
muntilor (33, 34).
dar din studiul temeliei Bucurestilor pot
mtoarele date paleogeografice:
sarmatic se intindea peste cmpia o mare,
care adnce cu fundul, pe ce
urnplut de materialul adus de tertiarului mai
nou. 2) de a pare a fost
giunea Bucurestilor. Astzi depozitele la adncirnile
urmtoare: Cretacicul e pierdut adevrat prpas-
tie n'a putut fi ajuns de sond; pe la m. se
prveste sarmaticul; la 450 tine ponticul, In care
1) Tot s'a Brgan, la (14).
2) Acest geosinclinal a fost rupt mai multe:fracturi mai cu
spre Cargati poate nu spre G. M. Murgoci, 34, care con-
pentru oar Dundrii).

www.dacoromanica.ro
 DIN DE VEDERE GEOGRAFIC 131

de la 485-460 m. se gsesc strate lignit (ale daci-

cului ?); apoi depozitele lacului levantin la
6-10 m. subt fata cmpiei actuale. Acest lac
du-se, argila rmas la suprafat a fost de vile
unor care au depus mai ales nisip fin. Dar regi-
mul acestor s'a schimbat, dup se pare, din
pricina climei. Torente puternice au se coboare
din Carpati, Ingrmdind prundisul rupt din poalele mun-
vechi, umplnd aceste i
peste mari intinderi ale cmpiei. Probabil chiar
din V chiar regiunea Bucurestilor, conurile
de dejectie ale acestor n'au acoperit toat
pia anterioard de acestea
clim (fosile de elefanti, rinoceri),
n'au putut tot, vremea de cldur
care a urmat ?) s'a Insrcinat spulbere nisi-
pul pe mai toate tinuturile nestrbtute de
e putint ca vechi fi poate chiar cu
slabe cursuri de cnd clima s'a deve-
nind din deserticd stepic, a permis depunerea loessului,
s'au mostenit, putin basinul Argesului,
unde ajuta la aceasta conditiunile mai favorabile de
umiditate, deci de viat - repetate de trei ori tirnpul
loessului care se gsia ca acum regiune
de restul cmpiei.

Un capitol interesant al studiului subsolului bucure-

stean este chestiunea apelor subterane, una dintre ches-
tiunile cele mai desbdtute de geologii inginerii nostrii
(10. 11, 12, 15, 21, 24, 25, 32), de ea a fost
alimentarea Bucurestilor 1). discutiunea
aceasta nu are un apropiat interes geografic, voi

Alimentarea din adncul luncilor a fost prin-

tre de acest fel in Europa.

www.dacoromanica.ro
 G.

adun numai rezultetele le lmuresc din

punctul nostru de vedere.
Asupra apelor adnci ape
ca puternic artesiane, nu se pot spune
multe lucruri, de oarece informatiunile sunt reduse. Alter-
nanta argila impermeabild nisipul de
ape destul de pure, acestei ape, probabil mai mult
din cauza unor locale, presiune,
se pot urca In sonde aproape de
uneori chiar la (Ciurel; Bucuresti o sin-
cismea artesiand, care la trei
metri sus - podul dela Cotroceni - dar
cismea e In albia a Dmbovitei, cu 6 m. mai
jos de nivelul strdzii).
Mai mult despre apele din fundul vechi,
acestea se alimenteazd orasul. Aceste ape au
cresteri sunt influentate de ploi
sau de cursul Radu, 24, se vede la
pentru apelor lunca Argesului, cum la
2 Dec. 1900 apa era vre-o trei metri mai
Aug. 1899). Temperatura adncirnea,
Intre (4, 32), deci corespunznd cu tem-
peratura a tinutului (10,6). Sunt destul de pure.
Apa din valea Argesului, cea care se alimenteazd
curestii, de apa Sinaii, contine cu mult mai putine sdruri de
apele de ale celorlalte orase din (24, p. 47). Aci
bue calcarul care e destul de mult pentru o alimentard,
care apa subterand aceasta trebue amestecatd apa
de Dmbovita (21, p 88- 89).
Cred trebuesc deosebite de aceste ape, cele de
subt loessul teraselor, apele freatice, care se
totul ca (mai mult descendentd:
ascendentd: capilaritate) ct ca cornpo-
zitie '). mai ales ape meteorice infiltrate prin
') Chiar ca situatie: apele freatice zac la un nivel mai cele
din fundul luncilor.

www.dacoromanica.ro
 SUCURESTII DIN PUNCT DE VEDERE

tura de o dovedesc attea des-

compuneri loess nisip-ele spal acestei
pturi, care cu va mai groas cu va alter
apa mai mult, apoi in stratul de nisip, unde stag-
nnd, dizolv prtile solubile ale cristaline.
din loess special carbonati, clorure, sul-
fati, oxizi de mangan, analiza loessului 18) din
nisipul cristalin fierul sulful piritelor, etc. Din
tul de loess vin substantele care altereazd mai mult
pele, se fenomenul, care altfel ar
curios, in nisipul cristalin se ape slcii.
le puturilor vechi din Bucuresti contin uneori enorme cantitti de
calcar. Putul unde a fost Bacteorologic avea 575 mgr var la litru
- limita e 200 mgr. (24) In unde stratul de
loess e foarte gros, apa puturilor de
nu poate servi nici la alimentarea locomotivelor (34, p. 226 un
raport de d. A. Saligny).
E interesant de observat c apa izvoarelor, spre deo-
sebire de cea stagnat a contine calcar mai

Herestreu 140 mgr.; Cotrocenii 150 mgr.; Cismeaua Cantacuzino 190

mgr. (stratul de loess e mult mai gros malul drept al luncii
bovitei). Aceasta a in vechime renumele de mai sus.
Dulceata si aeestor izvoare, asezate in pozitiunile cele mai
cntatoare ale Bucurestilor, curtea domneasca, boerimea ca
poporul de in lunca Colentinei, se intindeau
petreceri zgomotoase care zile intregi, mai ales primavara la
culesul viilor.

Unele ape subterane mult timp la baza nisi-

pului, puteau special prin dizolvarea piritelor,
o de ape minerale. a fost apele
nerale feruginoase > din calea descoperite
1871 ocazia unor pentru aezarea unui pod
peste Dmbovita i).
Apele aproape de mal, la 4 m. rnai jos de nivelul
Contineau mult fier analizele entusiaste de atunci, mai

www.dacoromanica.ro
 34

stratele care alcatuesc temelia

Bucurestilor, se poate vorbi de apele in aceste
strate, mai ales de ele a fost mare parte,
viata populatiei bucurestene.
Pe subt acest curg, mai multe etaje,
de imense dar foarte Cele dintre
argile, nu au o suficientd presiune spre a fi de mare
de superioard, de subt cmpie, e
de rezultate din splarea loessului. loes-
sul e ca o subtire Bucurestilor 1),
aceast ap a putut servi, pn de curnd, pe
apele Dmbovitei, la alimentarea Bucurestenilor.
acesta cnd mrit nu i-au mai
ajuns izvoare Orla care nu putea fi folosit
zilnic de toti locuitorii. Bucurestii a trebuit
mare parte cu apele pamntului - scoase prin
puturi - ca mai cmpia secetoasa.
din pricina aglomerdrii de populatie, apele puturilor
alterat prin infiltrarea diferitelor substante
Atunci au venit lucrarile de inginerie
care au dat orasului, destul de din fundul
vechi.
Date istorice. La 1710 Del Chiaro spune Dmbovita are ape leg-
giere e salubri, apa puturilor e rea, in Bucuresti nu sunt cismele

mare cantitate de ce o poate contine o

Intr'un kgr. de la Spa sunt '71 mgr. de pe cnd in apele de
la Bucuresti 984! Mai contineau cloruri sulfati, carbonati, tocmai
de care am pomenit mai sus. Lumea da la
Doctorul, dintr'un articol al scot aceste note (4), se
sunt destul de confortabile casele din str. pentru gdzduirea
bolnavilor veniti din Cu toate rezultatele erau miracu-
loase, - referatul doctor care cercetau
sau se vindecau complect, sau se ameliorau, totusi numrul vizitatori-
scade doi ani de la 1206 la 497, ce, de
nalizare ale Dmbovitei, aceste izvoare (a sczut nivelul apelor
subterane? 7) Bucurestii ape minerale.
Pentru explicare vezi partea a doua.

www.dacoromanica.ro
 DIN PUNCT DE

(17 p. 76 309), toate Focsanii aduceau pe scocuri din

XVII. Ipsilante face cismele departe
(Poate pentru adunarea acestor ape lacuri sunt ziddriile
ruinate ale baragiului din valca Colentinei, 24). La 1789 erau in Bucu-
resti 17 cu de Mavrogheni venituri pentru
dela Cretulesti-Crevedia (10, 17). In
prima a sec. 19 se un filtru (24). majoritatea
populatiei se de Dmbovita prin de saca
gli, care, in cu sau prin
niste pietre poroase scobite aduse de la Rusciuk (25).
dar deosebirea cmpie se
la apele subterane.

DE TEREN
cuprinsul vecintatea unui mare formele
naturale se mult subt influenta acestei
mase geografice: aglomerarea omeneasn. voi
face o cercetare a acestor forme voi explica-
rea Bucurestilor Irnprejurimile lui,
un studiu de morfologie a cmpiei romne nu
tot interesul mare pe care cred 1-ar
avea, pentru o monografie a ace-
stui mi se impune o astfel de cercetare chiar
ar da numai cunoasterea locului pe care e cldit ora-
sul, a mai procur elemente explicative pentru
desvoltarea geografic a orasului
Orasul toat intinderea lui plansa H)
pornind dela N, dela Colentina, cuprinde tot
la Dmbovita, trece lunca acestui se pe
sesul din dreapta Dmbovitei. Deci un de
lunci de Vor luate parte.
Cea mai mare parte a orasului se pe
un lin, usor ondulat, inclinare di-

1) Ad nu voi deck de geografia fizia a Bucurestilor,

insist asupra consecventelor in desvoltarea orasului.

www.dacoromanica.ro
 rectia rurilor (VNV-ESE) plecndu-se
brusc spre Colentina foarte prelung
spre Dmvovita, (v.plansa 11 12).
din dreapta Dmbovitei are aceiasi
e in genere mai ca
cel din stnga. Inltirnile din Dealul-Spirei
(89 m.) nu sunt intrecute 1) la 6
km. spre N (dincolo de Colentina) la
7 km. spre NV. (Bucurestii noi).
E de in harta a Bucurwilor
cum cmpia dintre se retrag curbele de
nivel (90m., 80m.) cmpurile la N. S.

se imediat
apropierea Dmbovitei, c din
dreapta rului are spre o inclinare
foarte repede cu povrnirea 20
face ca apele ploilor
s nu se spre ru, chiar
se pot imediata lui apro-
piere, ci apuce spre S sau SE.
puturile de dreapta Dmbovitei
(ca cele din dreapta Colentinei) sunt
numai niste viroage repezi scurte,
la malului spre
care au fost lrgite,
timpul, de ploi.
Cauza mai micei a din-
ruri trebue seama situatiei
geografice a acestui Luncile
cmpia (pag. 116) avem aface
cu un destul de situat
Apele de ploae, spre a ajunge
la nivelul de baz al luncii o fort
indestultoare ca s denudeze o parte
1) de mica de 90 m. la Floreasca.

www.dacoromanica.ro
 E

Fig. 13. - prin Spirei-terasa Plihai Hie

II Filaret-Plitropolie ; Filaret-Radu

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTII DIN PUNCT DE VEDERE

a cmpiei formate din o foarte moale:

Denudarea nu s'a egal din cauza Inclinrii gene-
rale a tinutului, care a permis apelor de se
drepte aproape numai spre Dmbovita foarte putin
spre Colentina. Aceste ape au tesit pragul spre
Dmbovita,1) prag ce n'a putut dect putin rotunjit
spre Colentina. Deci att micsorimea cmpiei dintre
Dmbovita Colentina, mai ales neegalitatea
intre malurile luncii acestor par a avea drept
un fenomen de denudare.
observare e nu nurnai pentru
tul ci pentru o prte a cmpiei
rornne, care se in conditiuni similare. S'a explicat
neegalitatea malurile luncilor 2) din E cmpiei, prin
vnturilor dominante NE, care au
tile fine ale le-au asternut pe malul drept
al rAurilor, formnd pe acest mal, puternic regim
de adevdrate dmburi de loess chiar nisip.
Urmarea e origina loessului ar fi - material
purtat de vnt din vecine 29 34
236: de remaniement des alluvions du Da-
nube et des rivires de la plaine, par des facteurs
liens). de valabilitatea acestui factor, cazul
de cu actiune pozitiv, cred nu trebue
inclinarea a cnlpiei, mai veche de
depunerea loessului, care activnd un anurne
sens o actiune negativd: denudarea prin ape de ploae,
a putut influenta profilul luncilor.
In caz Bucuresti e denudarea a
avut o mare influent, asupra altitudinei mai mici
D. Gr. tefnescu (An. Muz. Judetul pomeneste
la Dmbovita de ploile torentiale care au ros cu incetul stng
al i-au dat o inclmare prin diferitelor strate
cuaternare.
2) Aci vorba de spre dreapta a de explicarea
acestui fenomen prin legea lui Baer, prin etc.

www.dacoromanica.ro
138 VALSAN

a dintre ruri, asupra profilului luncii

bovitei profilurile din fig. 12 13).
denudare cred e pricina a dife-
rente de grosime loessul din stnga
m.) din dreapta (12 m.) pag. 122 sqq).
Se loesul din dreapta Dmbovitei are trei orizonturi de
numita terra rossa, din stnga numai unul. terra
rossa e o alterare a solului din cauza climei, nu se pot admite variatii
de un mal al unui ru. Si, cazul acesta trebue
fost pe malul tot trei orizonturi de terra rossa, dar cele
superioare au fost de

Denudarea se observ din studiul curbelor de ni-

vel. Acestea, pe din stnga, nivelarea pe
care desigur a adus-o orasul, au sinuozitti caracteris-
tice Voevozi, Icoana) pentru basine de adunare a
apelor, care o scurgere directia
generale, spre Dmbovita, unde precipitarea curbe-
unghiul ascutit pe care fac un
de
Pentru punctul Icoana, observarea nu e numai o con-
statare ci o istorica. A pornit
de o de care se numia Bucuresfioara.
traditie, de limon (Bucur sau Istoria
Bucurestilor), apoi de Pappasoglu (3), de G. I. Ionescu-Gion
(17) care o pentru la 1609 (p. 297); cu
care curge prin ea la 1675 210); ca care se Bu-
curestioara la 1681 (p. 55); ca inundnd imprejurimea ') veniau
apele mari i se astupau (p. 339).

Drumul pe care il aceast se poate sta-

documente. Noi nu avem nevoe de aceste
date istorice deca numai pentru confirrnarea constatarii
pe care o impune harta plansa Harta arat c
cea mai adnc parte a basinului de adunare a ape-
') Probabil prin tinutul de la Sf. Gheorghe, dc a se
In adevdrata

www.dacoromanica.ro
 BUCURETII DIN PUNCT DE VEDER E GEOGRAFIC 39

dreptul de azi a Icoanei, unde pe o

suprafat de 20.000 m. p., terenul e mai jos deck
prejurimea.
spun ad un lac cu trestii, unde se putea un
cal cu tot. Noaptea pe

De aci probabil Bucurestioara, care

apropiere de Sf. Gheorghe, din cauza inclinri,
nu putea deck un de cu margini nehot-
rte, de trestii ocolite de

In dosul spitalului Coltei erau dela Carvasara.

inconjuratd trestie cu in apropierc se
cului, unde in toate primdverile, acolo in auziau
cucului; accasta au apucat-o ce au la
(3 9).

Cam pe aci, cum arat curbele de nivel, s

se formeze adevrat, mai
se apropi de Dmbovita a se
dreptul colinei Radu-Vod. - Despre un alt
de pomeneste numai traditia (3 p. 10), nu
docurnentele (17 p. 297), c ar fi pornit dela Sf. Gheor-
ghe ca s se verse pe actuala Bazaca, in fata
colinei Mitropoliei, curbele de nivel nu spun nimic.
nici n'a existat, o astfel
de nu putea avea prisos de ap ca des-
fac pe dou 1).
acest nu putea fi deck un fir de ap,
totusi e posibil s nu fi fost numai un curs
care s se cu ploaia.
Desigur adncimea Icoanei nu de mare
se poat ad apele freatice, permanente,
1) Cu mai putin ca bratul de la Bazaca, o
moard, cum crede Fr. Dam (26 p. 11) probabil de un echivoc
din Pappasoglu (p. 10). care realitate de o pe
bovita.

www.dacoromanica.ro
140 G. VALSAN

dela baza loessului,- toate baltile care se for-

mau aci erau pur superficiale nu erau supte de sol
numai din o stagnare de ap depune un ml
fin care cu timpul face un fund relativ impermeabil -
dar observnd lrgimea basinului de curba de
nivel 81 m. (aproape 1 km. p.), se poate admite aci
se adunau rezerve destul de mari de care se
gea Dmbovita, chipul unui
statornic. Acest timpul ploilor mari, putea
veni un torent care curtile din jur, dar
gur cu vremuri de secet
cnd Colentina aproape nu mai ca cnd
abia putea pe nisipul ars de
soare o de ap.
In timpuri istorice destul de apropiate, de-alungul erau
irati (17 p. 297) Sdpunarii, Pescarii, Mdcelarii cu scaune (str. Scaune-
Aceasta poate o de permanenta rduletului. Astfel de
negustori, pentru indeletnicirea aveau nevoe de
in nu ar explicabild.-Vecindtatea
glomerarea care aruncau necurdteniile spre au
ca apa devie tirnpul miasmaticd capete chiar un nume
(17 p. 179, 341).

Disparitia acestui care mai are tovarsi

Imprejurimile Bucurestilor (de la Crngasi), trebue
fi venit din s'au creat
s'au umplut locurile joase, s'au spat de scur-
gere, care au micsorat apoi au nimicit
ele
acest harta mai ceva mai
spre V, o perturbare curbele de nivel. Ace-
basin de adunare, aceleasi cufundri largi unde tre-
bue se fi strns ploile 1), vlcea Sf. Voe-
Dmbovita. Concluzia este aci trebue

') In piata Victorici, Polizu, Sf. Voevozi, se de erau

Chiar Marsillac, In harta Guidului le la 1873.

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTII DIN PUNCT DE VEDERE

fi existat putin torential. Nici un document

nu in sprijinul acestei poate nici nu exi-
st, pn foarte aci a fost nepopulat,
pe cnd Bucurestioara trecea centrul comercial
al orasului vechiu. Singur planul Bucurestiului al lui
Borroczyn, din 1852, un scurt fir de ap
venind din directia acestei vlcele plansa II).
Deci cmpia dintre Dmbovita Colentina
sufere de apropierea a lunci, care putere
apelor meteorice, o denudeaz mai puternic o face
fie genere mai scund ar cere nivelul
nuit al intregului Denudarea se face aproape numai
spre Dmbovita, din cauza Inclinrii generale a terenului.
denudare, de (care e anterioar
depunerii loessului), e un factor important disimetria
lurilor luncilor genere in modelarea unei mari prti
a cmpiei rornne.- Spre a puterea
cestei denudri, trebue se aib in vedere roca este
foarte putin consistent: loessul agentul care o
modeleaz, apa de ploae, cade de clim
continental cu perioade scurte dar adesea violente de
Sculpturile teren pe care le-ar putea face un
astfel de regim interminent, sunt anihilate
parte de actiunea umezelii atmosferice din restul anului
de vnturile care pot avea mare in
rile de secet, netezind proeminentele astupnd
dnciturile Aceasta face ca formele ascutite dis-
aib ondulatii line, marginile teraselor
spre lunc fie general rotunzite, domoale,
celele care sap albia la argil (chiar
tioara, pag. ...) sectiuni largi. mo-
notonie a terenului, care abia se forme
Subt Ipsilante s'au fcut in susul Dmbovitei niste pantru
Ebaterea apelor mari spre Colentina. Aceste la 1839 se adn-
cmaluri de de (6 p. 21).
2) Vara vartejuri dese se la marginea orasului.

www.dacoromanica.ro
142

blnde, e caracteristic nu numai ci

tregii noastre cmpii.
Luncile.-Colentina plansa II) e un foarte
cotit, destul de care adesea poatc fi trecut cu
pasul care pe toat lungimea sa, o
salb de pAn
marea ocolit de pduri sunt
asezate mnstirei Cernica, care atinge
aproape 5 km. lungime uneori trece de 1 km.
vin lacurile Floreasca
Tei. E de observat o mare parte din aceste
curi, forme foarte incovoiate, nu sunt naturale, ci
create de proprietari prin fenomen obicinuit
mai ales stepe.
panta luncii Colentinei, se poate socoti hrtile
Inst. geografic al armatei nu poate mai mare de la km., se
un de metrii poate un de
kilometri. aceste stvilare se stric, tot prisosul de ape se scurge
lacuri de intinderi considerabile dispar, - cum s'a intmplat
rele lac dela Fundeni, ca lac pe hrtile recente ale Inst. geo-
grafic, dar pe fundul cruia In 1909 psunau cum trebue s
se cu lacul din jurul M-tirei Plumbuita, ocolit acum de
de zarzavat ale Bulgarilor.
Nu cred au origine toate lacurile din
regiunea dintre Dmbovita Ialomita, pe care am nu-
mit-o regiune de stagnare, regiune limite destul de
bine regiunea de stagnare din S, a
pag. 113 Cauza pare a fi natural.
de motive de care vom porneni mai trziu. ca
indicii pentru explicarea lacurilor se poate da faptul inclinarea
foarte timp ploios o a
de pe malurile contribuind la ridicarea fundului, de
la o - unde o astfcl de coborre poate fi cencentria asupra
unni singur punct al albiei - terenul se poate ca
o parte a vlcelei. Trebue mentionat apa curgatoare care
ar putea fenomenul e de obiceiu un curs neinsemnat care se
foarte - Un alt factor care ajut actiunea celui
de mai sus astfel poate contribui mult la orizontalizarea pantei, e

www.dacoromanica.ro
 ESTII DIN DE VEDERE 43

vegetatia bogat de 11) a acestor care

an se acumuleaza ridicnd fundul. lacuri uneori ajunge de forineazI
insule plutitoare ca in
Albia acestui caracteristice dela
25 km. de Bucuresti, numai apropierea
acestui o adevratd - cu insule
mari2), care se lrgeste ajunge, spre
de 1 km. Malurile protivnice foarte
rar sunt la fel; majoritatea cazurilor cele concave
sunt cele convexe domoale,
cinuit un mal concav are unul convex
domol. malul drept are mai multe concavitti
deci el e mai
e adevrat pe care poate
Cu mult de Bucuresti, lunca sa atinge
ltimea de 2 km. (Kiajna) se mentine la
time - uneori Intrecnd-o, - la adunarea apelor
Colentinei. In cuprinsul Bucurestilor, singur
chiar orasului, se strmpteazd la 300
Caracterele gsite la Colentina se repet fel
si la Dmbovita plansa II). Relativul paralelism al
lurilor, care se la Colentina, e drept la
bovita dispare. Dar aci malurile concave sunt rpoase,
ba chiar o mai pronunfatd. Malul stng de o-
biceiu domol cnd e concav aceasta
se Intn-ipl dimensiuni mult mai (efectul
Malul drept se mai deosebeste de stng prin
linia totul zbuciumatd pe care o deseneazd (ca
cum care a lunca, mai ales in partea aceea
a scobit). adnci se tin una de alta,
pe alocuri proniontorii ascutite (formate tot din laturi
concave - deci rezultat al unor succesive
1) de insule se pe lacurile Colentinei.
2) Insule pe Colentina Plumbuita, Fundeni, Pantelimon, Cernica
Sf. Nicolae (Cernica) din ele - de Fundeni - se
cte o mnstire.

www.dacoromanica.ro
144 G. vALSAN

zate de care nijlocul

luncii, avnd capetele brusc retezate (Cotroceni),
alte-ori inclinate mai lin rsfirat spre ').
Nu trebue uitat cuprinsul par a se
rt vechi terase, una marginea de V a Bucurestilor
alta, mai putin probabild, la piscului Mihai-
Vod 15 14; asemenea I din fig. 13).
Concavittile genere, spre un mal, fie spre
altul - cuprind blti destul de
foarte multe), care se continu pe o margine

Fig. 14. - Promontoriul Spirei,

(Scara curbelor,
Bucureti

pe alta a luncii. dispozitie a dou

dovedeste c obstacole apele acestor la-
curi In albia nu se pot scurge.
de scurgere definitiv se observ ce se
urmresc lunc liniile curbelor de nivel (plansa
1) Numele popular (cf. Calea Piscului). Cum e
montoriu - - se in 14.

www.dacoromanica.ro
 BUCUREFII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC 145

care se tulbur adncindu-se in apropierea rului. Ele

c lunca e mai adnc maluri mai ridicat
la cum se vede profilul (fig. 12). A-

cest profil se distinge ochiul liber pe bulevardul

Maria, care tae jumaate lunca Dmbovitei.
Care e explicatia acestor forme ale luncilor Bucure-
stilor ?
Cursul firesc al unui ru e serpuit (I in fig. 16). Acest
Anuarul Geografic.

www.dacoromanica.ro
 G.

caracter se va cnd panta e relativ

este a cmpiei romne. Prin tendenta pe care o are
apa curgtoare de a bate mai mult la coturi apei
umbl in totdeauna intr'un zig-zag mai exagerat dect
al malurilor), ondulrile unui vor fi tot mai mult
accentuate,- mai ales cnd inteo roc moale ca

Fig. schematecd pentru explicarea

campia

loesul,- se va ajunge la un doilea tip de ru (II).

Acesta va avea un inceput de lunc format din
giri succesive, cum se lunca
lentinei de a intra Bucuresti. ajuns in
acest stadiu va btaia in malurile concave,
lrgind gturile promontoriile rotunde.

www.dacoromanica.ro
 DIN PUNCT DE VEDERE 147

cu rp promontoriile inclinare
moal se vor pe ambele maluri aproape
nativ, regularitate (Colentina cuprinsul
pstreaz relativul paralelism al malurilor
luncii). Cu timpul snurile se vor tot mai mult ;
promontoriile rotunde vor fi gtuite se vor preface
peninsule legate printr'un istm de restul
(A fig. 16; cf. promontoriul dela Tei, care e tipic:
plansa Aceste istmuri au abrupte de amn-
prtile, care, mai seam in loess, se vor
timpul de ploi, astfel in punctul mai
ingust al peninsulei va scdea
B. din fig. 16). influenta hotrtoare o va avea
tot care sau parte sau a ist-
mului uneori in ambele prti - va putea
timpul s distrug acest istm s izoleze astfel o
bucat de subt forma de insul (C),
biceiu de-acurmezisul luncii (Plumbuita, insulele M-rei
Cernica; lunca Dmbovitei Mitropolia e In
(III) se afl Colentina dreptul Bucuresti-
o confirmare aproape a celor aci.
e mai inaintat. Puterea
de actiune a apei continuAnd - sau fiind mai
astfel accelernd fenomenul - lunca a fost lrgit
Promontoriile au fost, unele ascutite (Calea Pis-
cului), altele retezate (Cotroceni) asta a adus lipsa
de paralelism malurile luncii; insule care poate
existau, distruse, iar cele care au rezistat micsorate (e
de mentionat contrastul insule ale
Colentina insule ale rului
astfel de lunc larg nu mai are puterea
de a trece dintr'un mal in altul, ci curge pe
mari cnd spre un mal aci actiunea de

Insule parte distruse sunt Colentinci. Una din

e Fundeni, pe care o tae din fig. 12.

www.dacoromanica.ro
148 VALSAN

roadere, spre altul pare a btut,

chiar cuprinsul Bucurestilor, mai mult spre malul
drept), cand prin Cursuri vechi
goale, apa sap mai adnc la coturi, aci
intregi atrofiate (b): (a)
de forme lungi sau incovoiate (Cismigiul) pe care
poate din nou la o viitur mare a apelor.
Fireste, ca Bucurestii de azi,
tiune in acest sens a apei dispare. Forta apei a
prea mic fat de a orasului care, spre a nu fi impie-
decat desvoltare, a subjugat nevoilor sale. Ins
nu tot a fost de Planul Borroczyn
(1852) arat o lunc acoperit de o
de ape: grlite(Dmbovicioara, Tabaci, Brosteni, etc. In
vechime pe malul drept, mai sus de Mihai-Vod: lacul
adnc, 17 p. 298); lacuri mari (Cismigiu,
descu, Antim, etc.); ostroave (in-
tre Cotroceni si Mihai-Vodd; in Sulzer: Sf. Elefterie);
etc.1). Acestea toate, altele pierite cu tim-
sunt pomenite in documente (17) precum
deosebite scrieri asupra orasului (1, 2, 7, 26).
Cursul Dmbovitei desigur s'a schimbat foarte mult cuprinsul Bu-
curestilor. Totusi pe alocuri trebue fi avut o oarecare indrumare
general. Astfel apei in malul luncii dela Izvor
(cam pe aci lacul adnc) indreptat de acest mal spre N,
spre Cismigiu, unde lunca are (B-dul Schitu Mgurcanu
boar repede in unde se lac mare. De aci o
pe malul stng care o direct spre S, prin
dintre Mihai actuala Depuneri. directiune spre
S, relativ constanth, a fost probabil cauza colinei Mitropoliei de
malul drept. Ea trebue produs adnca scobiturd dintr Dealul
Spirei Filaret. - directiune poate nu este de mult
timp, pe vremea lui Matei se pomeneste de o
pe Dhmbovita, din sus de Veche, impotriva vechi, care
face grdinii domnesti (17 p. 134). valea cea veche
Curtea (pe malul stng, in dreptul Mitropoliei) cel
1) Aceste ape, din 1852, au fost trecute plansa actuala
canalizare nu spune nimic geografului.

www.dacoromanica.ro
 DIN DE VEDERE GEOGRAFIC

mult Mihai ar fi fost mai sus nu putea

dina Domneascd intre Mitropolie Curtea Veche. (In alt docu-
ment se de o veche pe care
bovita a prsit-o de mult. pe vremea lui Mircea Ciobanul,
prima jum. a sec. XVI - 17 p. 296). - Poate acesta e cursul subt
malul drept, al Dambovitei, care nu va fi fost
malul ca de aprare Curtii Domnesti.
Mitropaiei Radu-Vodd. numele
de i de cazul de
proprii. Mult mai proprie ar numirea de grddiste,

Fig. 7. - Colina 000).

curbelor de nivel
mai ales spre acestor fel de insule de
Mentin primele numiri sunt cele
nuite Bucuresti.
Asupra Mitropoliei, cred se poate
sigurant, nu mimai este o din
cmpie (7, 9), anurne a unei vechi promontoriu, ci

www.dacoromanica.ro
 mai mult, acest promontoriu din malul
drept. Aceasta se poate prin nevoia a
de a se mai mult spre S a scpat
din Cismigiului, dar se poate dovedi prin mai
multe date: 1) colinei Mitropoliei e
a Filaretului (85m.; -13 deasupra luncii- profi-
din fig. 13), pe care nu o are
Bucuresti, malul stng al luncii. 2) Constitutia geo-
e a malului drept strat foarte
gros de loess; pag. 123). 3) Chiar forma acestei
indicii 17): panta spre NE
promontoriului asemenea precipitarea curbelor
de nivel spre NV, dovedeste aci a fost mai
actiunea apei, care a izbutit s izoleze colina.
E de observat acestei nu e in prelungirea nici
unuia din promontoriile malului drept. un alt
montoriu timpul a fost distrus.

Apropierea de malul stng a colinei Radu-Voda

mica alaudine (6 m. deasupra luncii), dovedesc
e desprinsa de malul stng din fig. 13).
mal si e
izolarea nu se poate prin meandrele Dmbovitei.
Trebue fi intervenit aci si Aceasta nu
poate fi deca Bucurestioara, se fi
vrsat, cum cerea inclinarea cmpiei, spre SE,
malul drept continuu la Radu-Vod. Dmbovita,
prin cotitura sa in aceast parte, a ros tot mai mult
limba aceasta de a dat in cursul
tioarei, pe cules-o. se poate spune, un
fenomen de capare.
In aceleasi condiOuni, din pricina pare se
lina Plumbuitei.- Movila Sf. Ilie-Gorgani, de Odobescu drept
un tumulus (gorgan), poate fi urma a vrfului bombat al
montoriului Mihai-Vod, retezat de

o caracteristica a luncilor, de care s se

www.dacoromanica.ro
 BUCURETII DIN PUNCT DE VEDERE 151

tin sunt lacurile. Aceste lacuri de in

Bucuresti, ca genere toate luncile din cmpia
romn, cred se pot In categorii: La-
curi care au origina vechiu brat de ru, uneori
depresiune a luncii, sunt asezate obicinuit
la marginea luncii. Ele sunt pline nu de
ci apa izvoarelor care ies din maluri la nivelul
gilei (adesea au sol de 35). Ex: lacurile de
subt malul drept al Dmbovitei. A doua categorie sunt
lacuri provenite din brate prsite de ru care
forma acestora, de ru, ve-
sau prin revrsri, sau prin infiltratiune din patul
rurilor (solul e din aluviuni). Ex: Cismigiul pn a
doua jumtate a sec. 19.
Natural o cercetare de redus cmpia
nu poate concluzii prea generale. cred
de aci pot unele rezultate. Mai din stu-
diul formelor, seam i datele primului capi-
tol, se poate paleogeografia
timpul s'a depus loessul. Luncile chiar dac au
fost mostenite, formele definitive de azi
inceperea depunerii loessului. In loess au
lunci largi cu au lsat pro-
sau au izolat grdisti, au dat de
aluviuni. In Bucurestilor se poate spune
mai mult : Colina Mitropoliei nu a fost izolat numai
inceputul depunerii loessului, ci mult mai
dupa ce acest loess a atins, pe malul drept, grosimea
de 12 m. groas
ambele prti). Asemenea colina Radu-Vod a fost des-
prtit de denudarea acestuia (amndou au
puterea de acum, au determinat aceste
forme? E adevrat aceste ruri sap teren
moale sunt un rezultat al climei noastre, au

www.dacoromanica.ro
 52

un debit care ajunge intermitent puternic (Dm-

bovita de la 2-200 m.c. (?) pe (28 83;
21); e in timpuri de inundatii, de alt-
minteri de luncile se acopere de
pentru Bucuresti 2, 3, 6, 17, 28; cf. Arges-Sabar) ase-
menea umblnd foarte cotit lunca si adu-
mult nisip, chiar subt forma a putut alu-
destul de repede - in cu aceasta se
pare observatia timpuri recente istorice,
domolind prin scocuri panta, se
sipeze cursul se micsoreze inclinarea (6, 2, 28)1).
deci
Cu toate acestea luncilor, alternnd
cnd pe un mal cnd pe altul, de o
puternicd constantd de ape, orizonturile de terra
rossa care sunt rezultate ale unei clime mai umede,
precum stratul de loess care e asternut subtire in
de mult nu
de cursul rului, (ceeace dovedeste
mai purtat cursul pe restul
toate acestea, spre a la materialul pe care ni-1
-
dau numai Bucurestii, par a dovedi aceste au
avut odat o putere mai mare, care cu timpul s'a
sorat.
Pentru Colentina observarea e mai probabild.
pe faptul acestei lunci cu
a Mostistei care se stie e un curs vechiu al
mitei), contrasteazd cu firul de care curge prin ea,
- lunca Colentinei aproape de e la un
nivel mai los al luncii Dmbovitei, cu toate
altitudinea spre Colentina e mai mare
') E interesantd relatiune: la
de mai bine de 5 m., ziduri de case vechi in la adncime
de mai bine 6 m. s'au gsit zghiaburi de pe care sigur
se scurgeau ape spre care avea un nivel mai (9 41).
2) Contrastul evident cuprinsul Bucurestilor, e mai sus
de oras: Dmbovita la o distant de 12 km. sus linia forturilor
are alt. 108 m.; Colentinn numai 103 m., toate e mai
*

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRHFIC 1 53

gimea adncimea acestei de a

in care se e greu se explice prin puterea apei
actuale, cci Colentina de acum e un de
care nu atinge izvorul nici regiunea dealu-
rilor. Pare a fi curs pe aci un mai puternic a
actiune a Din cauza lunca aproape nu
mai schimbat adncimea, pe cnd aluvionnd
mereu ridicat repede nivelul poate din
a determinat la Colentinei un liman flu-
viatil (al Cernicdi) analog cu al Mostistei al
etc. care 34 p. 234) au o origine probabil identicd.
harta a Inst. Geogr. romn e atunci
cursul vechiu care a lunca Colentinei, e chiar
bovita de
de putere mai mare a rurilor, este
ca un rezultat al schimbdrii de intraloes-
care a adus in muntii nostrii pentru a doua
ghetarii. D. Em. de Martonne (22 p. 182)
acestei epoce ar fi actuale. Din pri-
cina unei reveniri la regimul de din
ele au cursuri vii de pe restul au
anastomozate In timpul de (asa numita
de mine regiune de stagnare).
Deci peste retea posttertiard,
tulburat de o aluvionare s'a
gat o alta intraloessiand care, cum s'a
parte e o mostenire a primei. Cursurile actuale ar fi
pe alocuri tie, pe alocuri a
retle. In complicatie poate intervin anume
ale cmpiei -e
schimbarea constantd a cursurilor spre E Dm-
bovita, falomita, Buzeul), precurn adncimea la care
s'au gsit aluviunile torentiale la la
32 m. sub Toate schimbdrile acestea,
datorite mai multor cauze intAmplate vremuri deo-
sebite, fost acoperite de mantaua loessului, care

www.dacoromanica.ro
154

a trebuit se modeleze dup formele anterioare (un

regim de care depune loess, nu aduce disparitia
complect a formelor vechi).-Deci multe ciudtenii ale
cursurilor de in cmpia romn, sunt pricinuite
de o ereditate geologic, relativ dar
formele de teren urme ale acestei eredi-
dac, dup cum s'a in introducere, acea-
st lucrare in cmpia romn, drept cea mai
interesant problem de problema lun-
cilor si a evolutiei trebue acum, urma
prtii a doua a lucrarii, c un mare ajutor in rezolvirea
ei poate printr'un studiu de rnorfologie a lun-
si
* *
Ca conchid la cele spuse aceste capitole:
melia Bucurestilor nu e interesanta mimai pentru curio-
zitatea de a ce se ascunde subt picioarele
tenilor, nici d indicii asupra
vechi a tinutului, ci cunoscnd temelie
se pot uncle lucruri care ar rmas con-
statri izolate.
Cunoscnd propriettile diferitelor soluri ale Bucure-
stilor, precum morfologia tinntului, se pot
multe diferente de geografie cmpie lunc.
Aceasta am vrut s cele capitole ale lu-
crrii de fat. Dar
formele de teren cred au pentru
Aceasta voi pe scurt
Lunca e format din aluviuni aduse de putin
consistente (asa rdcinile se pot lesne),
bibate de ap - noastre din torente frumoase
ajung cu se apropie de Dunre. Toate
aceste caractere permit ca luncile s fie drumul pe care
cmpia vegetatia ca a
muntelui. Multumit poate acestor lunci mari apro-
piate, a putut odat de mult regiunea din

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTII DIN DE VEDERE IC 55

mijlocul cmpiei fagul. (La unirea Neajlovului Ar-

solul pe o mare intindere e podzol de pdure de
fag - schita din 35). poate pe acea-
st cale, mai curnd din Balcani, se poate
insula existent. de fag dela sudul Dunrii, din Bulgaria.
timpuri recente mult mai fagul, steja-
rul a toat regiune codru irnens
(al Vlsici), cruia, la adApostul a zeci de
km. de se putea de-alungul luncilor, o
asezare omeneasc mai restul cmpiei.
Mai de mentionat: care nu un copac de care
in aceast regiunc coboar la Comana (Vlasca) (16 p. 734).
Asemenea se prinde foarte bine, si in tinutul Bucurcstilor
nu de mult plantat cantitti insemnate. Bogtia de
regiune a avut asupra toponimici: In Bu-
curesti existau da anini (17 p. 305), lacul Cernica
e localitatca (la anini, numele judctului Ilfov inseamn: de
de anini, etc.
Tot pe lunci au cmpiei
albe: plutele, slciile, plopii, care ajung la dimensiuni
exceptionale ; asemenea trestisul, rogozurile
(cyperaceae, 30 p. 4) care toate impreun, puternic
desvoltate, dau un caracter deosebit luncilor.
in Pantu (30) Aspleniuin Ruta munte, in foarte
gsita la vulgatum, tot munte, care a-
junge in luncilor la maximum de descoltare cunoscut
acum, etc.

Loessul, vorbind general, din cauza permeabilittii

mari permite se scurg cea mai mare parte din apa
sa, pstrnd numai o umezeal care nu poate
o vegetatie arborescent, ci doar una ierboas. Cu
ct ptura de loess va creste, clima rmnnd ace-
leasi regiunea va mai mult
caracterul de step. Intr'un astfel de populatia se
cutele stepei, unde e mai
umezeal mai de vnturi.

www.dacoromanica.ro
 VALSAN

Aceeasi asezare omeneasc se cmpia

romn, mai ales in regiunile stepice ale acestei
cmpii.
In regiunea Bucurestilor, special din-
tre Colentina Dmbovita, loessul mult mai sub-
tiat de ploi spre lunci, chiar in vreme de
cet stratul de aluviuni poate trimite umezeala
aproape de astfel caracterul de
proape dispare.
Aceasl relativ mai mare umezeal, rezultata din subtirimca
lui loess, a ajutat urcarca pdurilor din pe cmpie. In cmpia
copacii chiar vita trimit stratul umed al
nisipului.
In timp, prima ban& de terra rossa, mai
permeabild loessul, vine imediat sub solul
destul de bine umiditatea care a patruns
la dnsa; vegetatia nu sufere prea mult
de (30 p. 3).
de aceasta, regiunea Bucurestilor
nere cmpia asezarea stratelor este se
poate de prielnich: loessul aduce stepa dar sub el e
apropiat nisipul care parte loes-
sul. Loessul la rndul lui serveste ca un fel de protector
al nisipului, procurndu-i ape evaporarea
Ins apele nu ar nisip dedesubt
nu ar argila impermeabil, care ea intre
foile sale de nisip cu basinuri de
limpede sntoas.
Situatia nurnai la metri sub fata
o mare important bigeografica 22 p. 183).
Un mare noroc al romne este c argila nu
se prea astfel putut
patul la aducnd pritnele ape subterane,
- caracterizate printr'un debit constant - la
omului Prisosul ploilor care de evaporatie sau
de scurgere, se ce a trecut prin

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTII PUNCT VEDERE GEOGRAFIC 157

loessului nisipului, rurilor, fie sub de

prelingeri nesimtite, fie sub form de izvoare destul de
puternice. se poate cum prae cum e
Colentina, Mostistea, aproape s primeasc afluenti,
form lacuri servesc sate,
tea grdini totusi, chiar in timpuri de secet, au ape
ca verse principal care le Dac
gila ar fi fost zece metrii mai adnc, toate aceste
ape subterane n'ar fi vzut lumina zilei, umezeala ar fi
fost numai pe lng prineipale, toat bog-
de pe care o de-alungul un
cum e Colentina, ar fi disprut unei stepe
aspre, de sbrciturile unor seci, pe fundul
crora s'ar fi adunat mult lacuri srate si amare
in apropierea crora ar fi sate care fi scos
trud o ap din fundul adnci.
Nici formele de teren nu indiferente pentru viat.
In primul rnd lina a a s
meandric timpul forrneze
medie de 15-20 m. Diferenta lunc es a
adus posibilitatea sculptrii care a fost mai
tat unde au fost mai numeroase, in
giunea accidentare e
vorabil vietei genere vietei omenesti particular.
Populatia venit de la munte de-alungul luncilor, ca
vegetatia, e mai regiunea din
deca a stepei.-Tot diferenta de nivel
a adus denudarea deci loesului ale
crui urmri le-am vzut mai sus.
Dar nu numai lunca sculptarea are
pentru viat. Nu e indiferent, nostru, pentru
asezarea omeneasc, nici lrgimea luncii nici profi-
ei.
La luncile mici unde malurile apropiate nu sunt deo-
sebite, satele s'au asezat indiferent fat de mal,
in special apa pe care multe sate o ocolesc de toate

www.dacoromanica.ro
158 G.

La luncile mari cu profil transversal neegal lu-

crul se altfel: Argesul Sabarul (care curge
prin lunca mare a Argesului) au un de sate pe
malul aci de sigur contribue faptul malul
de vnt (crivtul), e mai lin
mai bun de mai umed (loessul foarte subtiat
apele din cmpie coboar partea aceasta). Aceste
motive au conditionat pe altele primele asezri
Bucuresti. Totus sunt mari care au multe sate
pe malul drept (mai ales Ialomita) toate acest
mal are de obiceiu ptura de loess foarte groas,
toate malul abrupt satele nu se pot pe
coast ci, sau - expuse inundatiei,- sau pe
sprinceana malului - crivtului - situatie care
la e mai preferabil a celor din Ace-
ste neajunsuri sunt inlocuite de un mare pe
carc nu-1 are de obiceiu malul stng: din poala
a malului acolo unde s apar argila,
nesc isvoare cu ape linlpezi reci 1).
Prezenta izvoarelor face ca asezarea satelor fie
dependent de pe malul drept; pe malul stng, din
cauza lipsei satele obicinuit se acolo unde
e apropiat de mal. lar stepice, rul
schimb cursul, uneori o parte a satului se mut
el lunc.
Nu trebuesc uitate care au fost importante, pentru viata
trecutului, (adesea se gsesc ele statiuni preistorice) chiar pentru
timpurile de mndstiri ale Bucurestilor).

Rmne din acest studiu, ca o concluzie asupra

vietei: Dac viata, vorbind general, special viata
omeneasc, are o libertate a sa cum nu au celelalte
elemente geografice, mai ales sub forma
de aglomerare, are ascunse dar trainice
1) Aceste izvoare, ca lacurile pe care le formeaz, pot satisface un
sat, nu un oras.

www.dacoromanica.ro
 DIN GEOGRAFIC 159

mntul. Punerea e una din datoriile

Geografiei. Din studiul unui
cazul de Bucurestii-nu trebue punctul de
vedere cadrul general care vor toate
celelalte consideratiuni geografice. constatare
o cred att pentru viata Bucuresti, ct
pentru a romne In genere. aceasta am
dovedese, pe se poate
municare, introducerea concluzia
stei
G.

www.dacoromanica.ro
 pentru I IL
I harta Instit. geogr. Liniutele albas-
tre paralele arata vechi probabile ale de din
mijlocul cmpiei romne.-Liniile sinuoase negre albiile scci
se pot vede in harta geogr.
a orasului curbe
de nivel din ; Planul Bukurestului ; drnprejurimile
harta Inst. V50.000, curbe de nivel din m;
lacuri pe cmpie s'au dup Marsillac).
Linia arata periferia orasului.
Curbele de nivel au genere echidistanta 5m, de basinul
curestioarci, Sf Voivozi Dealul unde echidistanta e numai 1m.
Cifrele grasc se la uncle citate text:
1= din calea Vergului,
2 = Hotel de France Casa de depuneri,
3 = Str. Pitagora,
4 = Palatul Artelor,
5 = Piata Victoriei,
6 = Calea Piscului,
7=
8 = Fabrica de bazalt Spirii).
Cursul Dmbovitei in cuprinsul orasului este ccl dela 1852 (Borroczyn)
de canalizare (care n'are nici un geografic). Tot
mai vechi s'au uncle lacuri din din

www.dacoromanica.ro
 . 3
Aplicri antropogeografice in sfera istoriei altor
stiinte invecinate 5
Forme de relief din Muscel
Schit din toponimia romneascd 39
Literatura a geografiei Principatelor
neti la 1800 57

Sehimbarea granitelor Bucovinei .....

Urme de ghetari in muntii Rodnei.-Valea Bistricioarei

Bucurestii din punct de vedere geografic

77
85

Bibliografie 105
Bucurestilor.. 109

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 HARTA FISICA

BUCURESTILOR

cara
,-
?
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro