EDUCATIA PENTRU TIMPUL

LIBER

BALAICAN ANDREEA-ANA

PSIHOPEDAGOGIE ,

LIMBI SI LITERATURI STRAINE

ENGLEZA-FRANCEZA

PROFESOR COORDONATOR,

LECTOR DR.SUCIU RALUCA

 Educatia pentru timpul liber

Folosirea inteleapta a timpului liber este un produs al culturii si al educatiei`afirma Bertrand

Russel.

Activitatile din timpul liber sunt acelea care contribuie la relaxarea individului.De problema
definirii continutului timpului liber s-au ocupat mai multi sociolgi si pedagogi,rezumand rolul
acestuia in viata individului la trei functii majore:

a)regenerarea-refacerea fortelor fizice si spirituale epuizate in timpul indeplinirii obligatiilor

profesionale,familiale si sociale.

b)compensarea exercitarea insuficienta a capacitatilor in timpul activitatilor profesionale

c)dezvoltarea-o functie ideativa care are rolul de a da individului o anumita orientare in domeniul
ideilor

Mutatiile calitative ,structurale produse in domeniul invatamantului,in procesul educatiei in,

sfera timpului liber, trecerea la saptamana de cinci zile,pune in seama scolii si a familiei
probleme noi referitoare la organizarea activitatii elevului cand el se afla in afara programului
scolar.
Sociologii romani definesc timpul liber ca partea ramasa disponibila dupa efectuarea activitatii
profesionale ,acel timp care este folosit pentru manifestari cultural
artistice,distractii,sport,destindere.
Presupunand cunoasterea si insusirea modalitatilor diverse de organizare si petrecere a timpului
liber,cunoasterea unor modele si tehnici de planificare a vietii personale in vederea dezvoltarii
sentimentului de `satisfactie a trairii timpului liber`,formarea unui stil de viata
civilizat,valorificarea traditiilor si obiceiurilor,identificarea modalitatilor de relaxare ,cultivarea
atitudinii optimiste fata de viata,scoala si familie deopotriva,isi aduc contributia la intrebuintarea
timpului liber.
Bugetul de timp zilnic al elevului, se distribuie intre urmatoarele categorii de activitati
:somn,ingrijire personala,masa,deplasarile,cursuri,activitati extrascolare,indivi-
duale si colective (activit.sportive,artistice,concursuri,activit.gospodaresti),vizionari de
spectacole(film,teatru,programe tv.),activitati recreative si de divertisment.
Nu se pune problema instituirii unui nou program de organizare a timpului liber,pe langa cel al
timpului de munca,invatatura,ci de organizarea unor actiuni si activitati la care elevul sa participe
cu placere si interes,dupa preferinte si preocupari,optional in functie de interesele si aptitudinile
pe care le are pentru anumite domenii ale vietii sociale,artistice si culturale.
In invatamantul primar,elevul trebuie indrumat sa se obisnuiasca cu regimul zilnic,antrenandu-se
in diferite forme de odihna activa,recreativa in aer liber.
In ciclul gimnazial se va porni de la cunoasterea regimului zilnic al elevului,cu accent pe
constientizarea notiunii de timp liber,de joc,de excursie,drumetie,emisiuni radio-tv,pentru ca apoi
sa se faca referire la necesitatea folosirii timpului liber in mijlocul naturii in special in vacanta.
Tinerii au nevoie de ajutor pt.a intelege ca timpul liber nu este irosirea vietii cu placeri minore,ci
este un bun prilej de pregatire pentru viata.
Scoala,familia,cluburile elevilor,`palatul copiilor`,celelalte institutii culturale,trebuie sa-i ajute pe
elevi sa cunoasca multiplele activitati ce se pot organiza in timpul liber,activitatile in cercuri si
cele individuale si sa selecteze fapte si activitati,sa stabileasca prioritati si optiuni.Numai astfel
se pot crea elevilor posibilitati de a-si fructifica predispozitiile in functie de inclinatii,aptitudini si
interese pentru anumite sectoare de activitate .
Activitatile din afara clasei si a scolii in timpul liber ,trebuie sa fie altceva decat actvitatea
didactica .atat in privinta continutului cat si a formei de organizare si
metodelor utilizate.Se constata,in ultimii ani ca multi tineri acorda un loc insemnat in cadrul
timpului liber ,divertismentului,distractiilor facile-discoteca,placerilor minore ce duc la irosirea
inutila a timpuli liber.Din pacate apetitul pt,casetele ,cd-urile ,dvd-urile,site-urile,ce starnesc
instinctele si orienteaza spre promiscuitate,violenta,pt.literatura si reviste de prost gust,constituie
un semnal de alarma pt.diriginte si pt.ceilalti profesori,ca sa nu mai vorbim de nocivitatea
drogurilor.
Manifestarile cultural-artistice si sportive trebuie si chiar si-au reluat cursul normal in scoli:la fel
si vizionarea filmelor si spectacolelor de teatru,intrecerile sportive,excursiile si vizitele;serile
culturale,cenaclurile literare contribuie la educarea gustului pt.frumos si pt.o comportare
civilizata.
Fie ca este vorba de cercuri cu caracter artistic,sportiv,stiintific sau de activitati,jocuri,arta
manuala,de activitati organizate in vacanta,de excursii sau intalniri,rolul principal in urmarirea
elevilor revine prof.diriginte.
Se spune ca lumea de maine va fi lumea oamenilor de creatie.Fiecare la locul sau de munca,va
trebui sa devina un creator.Cercetarile psihologiei invatarii au demonstrat ca procesul de creatie
nu apartine numai celor cu IQ-ul ridicat;nu toti oamenii cu o inteligenta deosebita sunt si oameni
de creatie.Actul de creatie este rezultatul antrenamentului intelectual al capacitatilor creatoare.
Cadrul propice desfasurarii acestui antrenament il ofera cercurile de elevi.Prin activitatea in
cercuri,se completeaza si se adanceste orizontul stiintific si cultural al elevilor,se stimuleaza
dezvoltarea aptitudinilor si a talentelor ,se favorizeaza initiativa si spiritul creator.In cercuri
elevii isi insusesc metode si tehnici de invatare creativa si de cercetare stiintifica ,isi dezvolta
interesele profesionale ,inclinatiile,spiritul de observare si investigare,receptivitatea fata de
nou,isi educa vointa si perseverenta.Un loc aparte in stabilirea si dirijarea bugetului de timp
liber,in indrumarea acestuia ,il ocupa familia care exercita o puternica si benefica inraurire
asupra intrebuintarii timpului liber de catre elevi,contribuind in primul rand la folosirea
judicioasa a acestuia.Familia sub indrumarea dirigintelui trebuie sa actioneze ca un factor
dinamizator al activitatilor desfasurate de copil in timpul liber.Familia este datoare sa cunoasca
interesele si preocuparile propriilor copii si in functie de acestea sa-I conduca la alegerea
activitatilor din timpul liber.Intr-un mediu familial sanatos copilul are posibilitatea de a-si forma
deprinderi de folosire judicioasa a timpului liber,atat in privinta folosirii acestuia in scopul
pregatirii scolare,cat si al destinderii,recreerii,odihnei de care copiii au nevoie.Utile sunt actiunile
unor familii de amenajare a unor spatii destinate jocului,a unor mese de tenis sau porti de fotbal.a
unor cosuri pt.baschet,care sa vina in intampinarea de petrecere a timpului liber
al copiilor.Se desprinde o evidenta legatura intre succesele scolare ale elevilor si modul de a-si
petrece timpul liber.
Trei factori pot influenta pozitiv modul prin care isi petrece tanarul timpul
liber:familia,scoala prin prof.si colegi si statul prin mijloacele materiale aferente ;precum si
mijloacele mass-media,inernetul,care sunt cele mai indragite de elevi.
Dintre mijloacele educatiei ptr.timpul liber se evidentiaza ex.parintilor ,al profesorilor si
colegilor,al personajelor pozitive din operele literare,filme,organizarea de competitii,orele de
dirigentie,cercurile de elevi,serbarile scolare,excursiile,drumetiile,vizite la muzee,case
memorile,vizionari de spectacole,practicarea turismului.
Timpul liber care reprezinta o parte din sistemul educativ,trebuie,pt.a avea o deplina
functionalitate sa asigure rezolvarea unor imperative din structura personalitatii:informarea si
formarea tanarului,recreerea si divertismentul ,satisfacerea si implinirea unor optiuni.
Acestui deziderat ii vor servi familia,scoala si societatea.
Rolul de esenta in intelegerea folosirii utile a timpului liber de catre elev il are dirigintele sau
invatatorul care trebuie sa stie imbina munca si distractia,actiunile in masa cu cele de grup si
individuale,inoculand elevului experienta necesara formarii si dezvoltarii fizice si spirituale pt. A
avea un succes scolar si pt. A-si atinge aspiratiile profesionale.
Este necesar sa cream elevilor posibilitati de destindere si repaus,pt.a asigura regenerarea
,intrucat activitatea scolara solicita indeosebi intelectul.Trebuie promovata in timpul liber mai
mult educatia fizica si cea estetica spre `compensare`si vom folosi multiplele activitatila care m-
am referit pentru`dezvoltare.

Este o evident legtur ntre succesele colare ale copiilor i modul lor de a-i petrece timpul
liber. De obicei, elevii buni se recreeaz prin lecturi de bun calitate, spectacole de valoare
artistic, fr a neglija i sporturile, plimbrile, etc. Elevii slabi evit continuarea preocuprile
serioase i i irosesc timpul n activiti cu slabe resurse formative, de obicei nici sportul nu l
practic n mod sistematic. Unii, mai ales fetele din mediul rural sunt prea ocupate cu sarcini de
ordin gospodresc, care le diminueaz resursele de energie cerut de continuarea unui efort
intelectual mai susinut. Articolul urmtor ncearc s prezinte cteva roluri ale unor instituii i
contexte n structurarea timpului liber al copiilor.
Prinii trebuie s urmreasc pas cu pas timpul liber al elevilor, astfel, scpat de sub
supravegherea lor se pot atepta la foarte multe surprize. A introduce, cu ajutorul copilului, un
program potrivit de via pentru elev, n familie i a veghea ca el s fie respectat, este cel dinti
lucru pe care-l avem de fcut pentru a-l nva pe acesta s preuiasc timpul i pentru a-l feri de
o via dezordonat i delstoare. Un program precis i potrivit vrstei lui, care s prevad
alternarea orelor de munc, odihn i distracii contribuie mult la disciplin lui la dezvoltarea
fizic i psihic. Timpul liber al elevilor mai poate fi organizat de coal prin diferite activiti
extracurriculare cum ar fi activiti turistice, sportive, agrement, excursii, etc. i mai poate fi
autoorganizat, timpul petrecut cu prietenii n excursii, plimbri, la aniversri) i singur prin
studiu, relaxare, televizor sau computer.

Managementul timpului implic o optimizare a proiectrii i planificrii activitii de conducere

i are ca etape stabilirea obiectivelor, etapizarea activitilor la nivelul zilei colare i stabilirea
ordinii de prioriti cu privire la organizarea aciunilor concrete. Principiile managementului
timpului liber se nscriu pe urmtoarele aliniamente interogative (Iosifescu, 2001, p. 72):

ce sarcini avem de rezolvat;

care este ordinea de prioriti;
n ct timp trebuie rezolvat fiecare sarcin;
 ce instrument avem prin intermediul cruia monitorizm realizarea sarcinilor i modul n
care ne-am planificat activitatea.
Timpul liber folosit n mod recreativ, distractiv, este timpul n care se realizeaz o plcere, o
pasiune, un hoby (micare, lectur, vizionarea unui film, pictarea unui tablou, cusutul unui
goblen etc.) n principal activitatea de relaxare, de destindere i distracie. Acest timp este mai
mare sau mai mic, n funcie de modalitatea de gndire i de aspiraie a fiecrui individ n parte,
n funcie de gradul de cultur, n funcie de capacitatea de organizare i capacitatea voluntar de
a se integra ntr-un anumit program.

Pe copii nu prea i nva nimeni cum s i organizeze timpul. Educaia despre organizarea
timpului se reduce la anumite trimiteri de genul grbete-te acas pentru c ai de nvat,
treci la nvat, nu i-ai organizat timpul, de aceea nu i-ai terminat temele nici pn acum,
eti un puturos i de aceea ai numai note mici, nu tiu ce s m fac cu tine pentru c nu
termini nimic, de ce nu i-ai fcut ordine n camera ta etc (Ra, 2007, p. 87).

Aceste tipuri de remarci nu ajut copilul n organizarea timpului, n general i nici n petrecerea
timpului liber astfel nct s-i ajute s se dezvolte ca oamenii responsabili, plcui, veseli i bine
dispui. Diferenele dintre realizrile elevilor poart pecetea modalitii de gestionare a timpului
total. Educarea copilului pentru ai forma capacitatea de gestionare a timpului n general, i a
timpului liber n special, ncepe n familie, nc de mic cnd fiecare membru al familiei primete
sarcini precise, bine ancorate n timp, cu termene de execuie concrete.

Rolul prinilor n structurarea timpului liber al copiilor contribuie la formarea capacitii de

gestionare a timpului liber prin: stabilirea sarcinilor, controlul permanent al realizrilor i
nerealizrilor, stimularea alegerii responsabilitilor, obligaiilor, sarcinilor.

Rolul colii n structurarea timpului liber al copiilor prin cadrele sale didactice ncepnd cu cele
de la grdini i pn la nvmntul universitar ajut copii/ elevi/ studeni s-i formeze
capacitatea de organizare a timpului. Modalitatea de gestionare a timpului, pentru elevul integrat
n procesul instructiv-educativ depinde att de preocupare cadrelor didactice i a prinilor ct
interesul manifestat de elevi, de capacitatea lor de supunere i acceptare a programelor de lucru.

Clubul Copiilor reprezint unitatea colar care se ocup de educaia nonformal a tinerei
generaii prin care se aprofundeaz i se completeaz cunotiinele dobndite n coal. Scopul
activitii n aceast instituie este ocuparea util, eficient i plcut a timpului liber al copiilor,
sub ndrumarea competent i pasionat a cadrelor didactice cu reale disponibiliti.

Palatul Copiilor este soluia inteligent pentru petrecerea timpului liber al copiilor i
adolescenilor ntre 5 i 18 ani. Cu o tradiie veche, cu profesori experimentai i pasionai,
diverse domenii de interes sunt astfel gndite nct s trezeasc interesul oricrui tnr. Copiii
zilelor noastre sunt curioi, inteligeni, veseli, creativi, de aceea Palatul copiilor este locul unde
pot s-i pun n eviden inteligena, creativitatea, curiozitatea, momentele care s i pun n
valoare i recompensele care s-i motiveze.
Ideea de timp liber este vehiculata inca din antichitate. Incercand o definitie, Aristotel spunea ca
timpul liber nu inseamna sfarsitul muncii, ci, dimpotriva, munca inseamna sfarsitul timpului
liber. Acesta trebuie consacrat artei, stiintei, filozofiei.
Astazi, conceptul de timp liber cunoaste o larga circulatie. Denumit "loisir", "leisure", "freizeit",
tradus prin "ragaz", "ocupatie placuta", intelesul nu este diferentiat in prea mare masura de la
popor la popor.
Joffre Dumazedier defineste timpul liber drept un ansamblu de activitati in care individul poate
sa se dedice din plin, dupa preferinte, fie pentru a se reface, fie pentru a se distra, fie pentru a-si
dezvolta formarea sau chiar informarea, dupa ce si-a indeplinit obigatiile sale profesionale,
familiale si/sau sociale.
Latura psiho-sociala a timpului liber este reliefata in masura in care individul are diferite stiluri
de viata sau isi reprezinta rational si simbolic drumul in viata, ziua de maine, se proiecteaza pe
sine imediat sau in perspective. Pentru a cunoaste un om e nevoie a-i cunoaste valentele sale (ce-
i place, ce respinge, cum foloseste timpul).
Din modul cum defineste conceptul socio-pedagogig de "loisir", Joffre Dumazedier deduce cei
trei "d": destindere, dezvoltare, distractie (delassement, developpement, divertisment). Stabilind
aceste trei functii, Joffre Dumazedier arata ca activitatile din timpul liber sunt efectuate cu
placere, iar alegerea lor este facuta de individ.
Functia de destindere consta in refacerea organismului dupa o zi de munca, de scoala,
regenerarea capacitatilor fizice prin activitati de relaxare. Se obtin mai repede si la nivel
calitatativ superior prin odihna activa. Incercarea de a inlatura oboseala numai prin odihna
inactiva duce la efecte opuse celor scontate, la aparitia plictiselii, a unor stari psihice
dezagreabile.
Functia de divertisment a timpului liber vizeaza crearea climatului optim de viata si se realizeaza
prin activitati distractive, dar care pot avea ca efect consumarea unei cantitati mari de energie,
timp si care alaturandu-se oboselii produse de munca scolara/ sarcini de serviciu are consecinte
negative.
Functia de dezvoltate a personalitatii preocupa in mod deosebit oamenii scolii, parintii, societatea
in general, caci este prin excelenta o functie educativa sau autoeducativa. Ea vizeaza satisfacerea
intereselor, inclinatiilor, aptitudinilor de tip artistic, tehnic, imbogatirea vietii spirituale prin
lectura, vizionari de spectacole, vizite in muzee, activitati de creatie, etc.
Prin urmare, timpul liber se constituie dincolo de obligatiile scolare, profesionale, familiale sau
sociale. Timpul liber difera de la un tip de societate la altul, depinzand, in general, de gradul de
dezvoltare socio-economica a societatii respective.
Primul aspect ar fi acela al perspectivei teoretice care sustine ca, fara o buna secventializare si
alocare a intervalelor de timp pe tipuri de activitati, nu se poate vorbi de randament, ci de lipsa
performantei.
Din alta perspectiva, a transpunerii teoriei in practica, este greu de ajuns la un model ideal
teoretic, perfect aplicabil.
Pentru fiecare dintre noi problema este organizarea, lucru care se rasfrange si asupra timpului
liber.
Fiecare este responsabil de timpul sau liber. Normal ca nu stim ce sa facem cu acest timp liber,
nu exista o cultura a timpului liber, de diversificare a modalitatilor de petrecere a timpului liber:
televiziunea ne ocupa timpul liber cotidian.
Trebuie sa facem distinctie cand analizam timpul liber intre: timpul liber cotidian, timpul liber de
la sfarsitul de saptamana, concediul de odihna.
Ideea de timp liber este vehiculata inca din antichitate. Incercand o definitie, Aristotel spunea ca
timpul liber nu inseamna sfarsitul muncii, ci, dimpotriva, munca inseamna sfarsitul timpului
liber. Acesta trebuie consacrat artei, stiintei, filozofiei.
Astazi, conceptul de timp liber cunoaste o larga circulatie. Denumit "loisir", "leisure", "freizeit",
tradus prin "ragaz", "ocupatie placuta", intelesul nu este diferentiat in prea mare masura de la
popor la popor.
Joffre Dumazedier defineste timpul liber drept un ansamblu de activitati in care individul poate
sa se dedice din plin, dupa preferinte, fie pentru a se reface, fie pentru a se distra, fie pentru a-si
dezvolta formarea sau chiar informarea, dupa ce si-a indeplinit obigatiile sale profesionale,
familiale si/sau sociale.
Latura psiho-sociala a timpului liber este reliefata in masura in care individul are diferite stiluri
de viata sau isi reprezinta rational si simbolic drumul in viata, ziua de maine, se proiecteaza pe
sine imediat sau in perspective. Pentru a cunoaste un om e nevoie a-i cunoaste valentele sale (ce-
i place, ce respinge, cum foloseste timpul).
Din modul cum defineste conceptul socio-pedagogig de "loisir", Joffre Dumazedier deduce cei
trei "d": destindere, dezvoltare, distractie (delassement, developpement, divertisment). Stabilind
aceste trei functii, Joffre Dumazedier arata ca activitatile din timpul liber sunt efectuate cu
placere, iar alegerea lor este facuta de individ.
Functia de destindere consta in refacerea organismului dupa o zi de munca, de scoala,
regenerarea capacitatilor fizice prin activitati de relaxare. Se obtin mai repede si la nivel
calitatativ superior prin odihna activa. Incercarea de a inlatura oboseala numai prin odihna
inactiva duce la efecte opuse celor scontate, la aparitia plictiselii, a unor stari psihice
dezagreabile.
Functia de divertisment a timpului liber vizeaza crearea climatului optim de viata si se realizeaza
prin activitati distractive, dar care pot avea ca efect consumarea unei cantitati mari de energie,
timp si care alaturandu-se oboselii produse de munca scolara/ sarcini de serviciu are consecinte
negative.
Functia de dezvoltate a personalitatii preocupa in mod deosebit oamenii scolii, parintii, societatea
in general, caci este prin excelenta o functie educativa sau autoeducativa. Ea vizeaza satisfacerea
intereselor, inclinatiilor, aptitudinilor de tip artistic, tehnic, imbogatirea vietii spirituale prin
lectura, vizionari de spectacole, vizite in muzee, activitati de creatie, etc.
Prin urmare, timpul liber se constituie dincolo de obligatiile scolare, profesionale, familiale sau
sociale. Timpul liber difera de la un tip de societate la altul, depinzand, in general, de gradul de
dezvoltare socio-economica a societatii respective.
Primul aspect ar fi acela al perspectivei teoretice care sustine ca, fara o buna secventializare si
alocare a intervalelor de timp pe tipuri de activitati, nu se poate vorbi de randament, ci de lipsa
performantei.
Din alta perspectiva, a transpunerii teoriei in practica, este greu de ajuns la un model ideal
teoretic, perfect aplicabil.
Pentru fiecare dintre noi problema este organizarea, lucru care se rasfrange si asupra timpului
liber.
Fiecare este responsabil de timpul sau liber. Normal ca nu stim ce sa facem cu acest timp liber,
nu exista o cultura a timpului liber, de diversificare a modalitatilor de petrecere a timpului liber:
televiziunea ne ocupa timpul liber cotidian.
Trebuie sa facem distinctie cand analizam timpul liber intre: timpul liber cotidian, timpul liber de
la sfarsitul de saptamana, concediul de odihna.

Cat timp aloca in prezent elevii activitatilor scolare? Care sunt cele mai ,,incarcate" zile ale
saptamanii? Cum isi organizeaza elevii celelalte activitati in afara celor de studiu? Cat timp este
alocat somnului? Ce diferente exista intre elevi si eleve in administrarea bugetului de timp? Dar
intre elevii din mediul rural si cel urban?
Utilizand o serie complexa de instrumente de investigatie, lucrarea de fata incearca sa ofere un
raspuns fundamentat unor astfel de intrebari legate de timpul elevilor.
Lucrarea de fata ofera o imagine de detaliu si asupra celorlalte activitati in care elevii sunt
antrenati pe parcursul unei zile.
Astfel sunt analizate principalele activitati extrascolare si cele de timp liber in care se angajeaza
elevii din lotul investigat, atat sub aspectul tipologiei cat si al duratei acestora.
De asemenea, ca si in cazul activitatilor scolare, sunt investigati diferiti factori care influenteaza
modul in care elevii isi organizeaza timpul, fiind identificate diferite bariere in optimizarea
modului de organizare a activitatilor de invatare.
Timpul liber la elevi
Secventa din bugetul zilnic de timp in care elevii desfasoara activitati fara caracter obligatoriu,
de cele mai multe ori intr-un cadru informal. Se deosebeste de celelalte doua segmente de timp
prin faptul ca elevii sunt liberi, in general, sa decida asupra tipului si continutului diferitelor
activitati pe care acesta le cuprinde.
Cu alte cuvinte, intentia si initiativa participarii la astfel de activitati sunt la decizia elevilor,
motivatia participarii fiind, in general, de ordin personal. Exemple de activitati de timp liber:
lectura, vizionare programe TV, participare la activitati sportive, participare la spectacole
cultural artistice sau de divertisment (teatru, concerte) etc.
1. Timpul elevilor - rezultatele cercetarii
Pe langa investigarea directorilor de scoli si a cadrelor didactice cu privire la aspecte generale
referitoare la durata, organizarea si structura anului scolar, cercetarea de fata a vizat analizarea in
detaliu a timpului elevilor din tripla perspectiva - timpul scolar, timpul extrascolar si timpul liber
- atat ca durata a celor trei secvente temporale, cat si ca activitati specifice subsumate fiecarei
categorii. In capitolul de fata sunt prezentate informatiile referitoare la aspectele mentionate,
colectate prin intermediul urmatoarelor instrumente de investigatie: fise de buget de timp aplicate
elevilor, chestionare adresate cadrelor didactice, chestionare destinate elevilor si interviuri de
grup cu parintii acestora.
Relatia dintre timpul scolar, timpul extrascolar si timpul liber
Primul nivel al analizei s-a centrat asupra relatiei dintre cele trei mari secvente de timp delimitate
in cadrul cercetarii de fata, la care s-au facut referiri si in capitolul privind metodologia
cercetarii, si anume:
- timpul scolar - care subsumeaza o serie de activitati curente cu caracter cvasi-stabil din punct
de vedere al timpului necesar pentru realizarea lor (pregatirea pentru scoala,
deplasarea catre si de la scoala) si activitati cu durata variabila (orele de scoala, activitatile
extrascolare, pregatirea suplimentara pentru scoala la diferite discipline de studiu);
- timpul extrascolar - care include timpul alocat necesitatilor de baza (somn, toaleta si igiena
personala, imbracat, servirea mesei) si cel necesar realizarii unor activitati gospodaresti;
- timpul liber - care subsumeaza toate activitatile aflate in aria de decizie a elevilor.
In cadrul capitolului de fata vom prezenta o analiza a structurii bugetului de timp al elevilor la
nivel general, precum si in functie de o serie de factori de influenta, precum mediul de rezidenta,
nivelul de studiu, genul elevilor, tipul de program scolar.
Structura generala a bugetului de timp al elevilor
O prima constatare se refera la faptul ca ponderea cea mai ridicata - peste jumatate din bugetul
de timp zilnic al elevilor (calculat ca medie din bugetul de timp saptamanal) - revine secventei
care a fost numita generic, in cadrul cercetarii de fata, timp extrascolar. Acestuia ii urmeaza
timpul scolar - 28% (peste 6 ore si jumatate) - si timpul liber - 22% (putin peste 5 ore).

Prin timp liber intelegem acea unitate de timp creata sau ramasa dupa realizarea activitatilor din
programul scolar si de acasa, folosita de fiecare copil dupa voia si priceperea lui. Deci timpul
liber este destul de redus in timpul saptamanii.

Efectuarea orelor de curs, activitatile extrascolare, temele acasa, trebuintele personale, activitatile
gospodaresti, activitatile cu caracter neprevazut ocupa cea mai mare parte a timpului. De aceea
trebuie discernamant la alegerea pentru copil a altor activitati suplimentare cu caracter permanent
(instrument muzical, limbi straine, balet, dans, etc.) pentru a nu aglomera excesiv copilul. E bine
sa tii cont de preferintele si pasiunile lui pentru aceste activitati.
La varsta scolara mica copilul poate fi dirijat in folosirea timpului liber pentru activitati relaxante
dar si utile.

Timpul liber poate avea mai multe functii: educative, recreativa, de odihna. Sfarsitul de
saptamana si vacantele ofera mai mult timp liber, iar in cursul saptamanii acesta difera de la
copil la copil dupa ritmul de lucru si tipul de familie.

Unii copii au ritm rapid de efectuare a lectiilor, altii lent; unii copii sunt implicati in activitati
gospodaresti, altii nu sau foarte putin.

Exista copii care au nevoie de supraveghere si sprijin deoarece au tendinta de a omori timpul.
La sfarsitul zilei nimic nu este terminat, iar starea generala este proasta, da frustrare si
nemultumire.

Activitati pentru timpul liber

Activitatile timpului liber trebuie sa aduca beneficii trupului si mintii, trebuie sa fie diversificate
si recreative.

Timpul liber al copilului ar putea fi folosit pentru a-l ajuta in dezvoltarea lui fizica, psihica,
sociala, cognitiva, relationala.

Lectura diferentiaza oamenii in timp ce televizorul ii uniformizeaza. Calculatorul este bun la

nivel informativ, uneori recreativ, dar excesul dauneaza (afectarea vederii, lipsa comunicarii
reale si a socializarii, riscul crearii unei lumi personale la nivel virtual si retragerea din lumea
reala). Parintii trebuie sa supravegheze emisiunile si site-urile accesate de copiii lor.

Miscarea in aer liber dezvolta deprinderi de viata sanatoasa si echilibrata.

Intalnirile cu prietenii sunt normale si necesare. Grija parintilor este sa cunoasca anturajul si
preocuparile acestuia.

Jocul trebuie sa ocupe un loc important. Este activitatea cea mai iubita de copii care a pierdut
pozitia de activitate fundamentala in fata invatarii, dar a ramas o activitate complementara.

Unii parinti nu inteleg ca nevoia de joc este acuta si daca nu este satisfacuta poate sa aiba
repercursiuni asupra activitatii de invatare. Intrebarea acestor parinti nu ar trebui sa fie Iar te
joci? ci Ai terminat ca sa te poti juca?. Lasa-i timp sa se joace. Sa stie ce are de facut, sa fie
conditionat de incheierea celorlalte activitati (nu exagera) si da-i voie sa dispuna liber de o parte
de timp.

Timpul liber al vacantelor este croit in general de familie pentru evenimentele importante
(excursii, vizite, drumetii, concerte, sporturi, tabere, concedii etc).
Temele de vacanta sunt foarte urate de copii si in general nu-si ating scopul. Copilul le tot
amana pana in ultimele zile de vacanta cand se oboseste excesiv si mai indura si reprosurile
parintilor. Astfel incepe scoala cu dezgust fata de activitatea scolara.

Timpul liber - beneficii si pericole

Timpul liber poate deveni cel mai mare dusman atat pentru copil cat si pentru parinti. El trebuie
valorificat la maximum deoarece este o modalitate de descarcare de stres acumulat si in acelasi
timp o reincarcare cu energie pozitiva benefica celorlalte activitati ale copilului.

De ce prieten? Pentru ca ofera activitati variate, asigura nevoia de miscare a copilului, ii dezvolta
imaginatia, curiozitatea si diferite abilitati prin jocuri diversificate, il ajuta sa socializeze, sa
descopere si sa experimenteze, este recreativ.

De ce dusman? Copiii sunt mai expusi pericolelor, lovirilor, accidentarilor etc. Este important sa
cunoasca si sa respecte cateva reguli privind locurile si obiectele de joaca, indepartarea de casa,
relatiile cu strainii.

In solicitarile lui copilul nu constientizeaza anumite pericole posibile. Acest lucru nu inseamna
inspaimantarea si terorizarea copilului. Ca parinte nu este necesar sa-i transmiti toate temerile
tale, tot ce s-ar putea intampla, insa este bine sa-l inveti sa fie atent si responsabil.

Evita propozitiile care incep cu Nu: Nu te urca, ai sa cazi!. Mai bine ii spui Fii atent unde
pui piciorul, este alunecos.

Timpul liber nu trebuie ingradit copilului si nici nu este necesar sa-i tii predici continuu. De
obicei copilul nu mai aude nimic din ce ii spui.

Asigura-te ca stii cum petrece timpul liber, unde si cu cine, fa-i sugestii, insoteste-l uneori, dar
lasa-i si independenta.

Timpul liber petrecut cu parintii

Pana la finalul gradinitei copilul este dependent in organizarea timpului liber de prezenta
parintilor pentru a putea realiza diferite activitati.

Varsta scolara, prin modificarile pe care le inregistreaza, permite copilului sa aiba activitati
independente de acezstia in timpul sau liber (activitati impreuna cu colegii, in scoala sau in afara
ei, drumetii, excursii, spectacole, competitii etc.).

Cu toate acestea este bine sa nu uitam ca fiecare copil are nevoie de prezenta parintilor sai nu
numai in activitatile considerate necesare (cele de invatare, fiziologice), ci si in activitatile
timpului liber.
Acestea permit dezvoltarea si intarirea relatiilor dintre parinte si copil. Se detaseaza de subiectele
impuse (scoala, masa, orar) si pot aborda diferite subiecte. In astfel de discutii copilul preia
diferite informatii intr-un mod placut, are curajul sa puna intrebarile care il framanta. Poti sesiza
schimbari in orientarea intereselor, diferite probleme pe care copilul le resimte. Este de dorit sa
te considere prietenul lui de suflet, sa dobandeasca incredere si sa incurajezi comunicarea dintre
voi.

Imaginatia ta de parinte poate crea activitati pe care sa le realizati impreuna. Poti sa initiezi
realizarea unei colectii de frunze sau plante (presupune mai multe deplasari in natura cu scop
precis), construiti impreuna casute pentru pasarele, confectionati felicitari pentru membrii
familiei cu diferite ocazii etc. Astfel ii oferi exemple pentru folosirea timpului liber in scop util,
apoi si imaginatia lui va lucra. Chiar si modalitatile de petrecere a timpului liber se pot invata.
Vedem uneori copii care desi au timp liber nu stiu ce sa faca cu el si se simt neconfortabil. Se
invart prin casa, se agita si se plang ca se plictisesc. Ar face ceva, dar nu stie ce.

Creeaza momente pentru a fi impreuna cu copilul. Este important pentru relatia dintre voi, pentru
transmiterea naturala a unor reguli morale si de comportament, pentru echiparea lui cu solutii
pentru diferite provocari ale vietii.

Sportul si miscarea

Natura ofera modalitati multiple de folosire a timpului liber in functie de anotimp.

O plimbare in padure, o iesire in parc, o deplasare la pista de biciclete, la patinoar, la bazinul de

inot sunt doar cateva lucruri care ar putea ocupa timpul liber al copilului. Ar putea fi insotit de
parinti, de prieteni si colegi si de ce nu singur uneori daca varsta ii permite (isi va largi treptat
cercul de prieteni).

M. Montessori spunea ca miscarea este puntea de legatura intre gandire si actiune. Educatia
fizica privita ca disciplina de invatamant ajuta copilul in dezvoltarea lui armonioasa si il invata
diferite tehnici. Aceasta ar trebui continuata cu o educatie sportiva care aplica tehnicile invatate:
mersul, alergarea, saritura, apararea etc. Sportul implica notiunea de competitie si are o valoare
educativa incontestabila. Cultiva vointa, atentia, disciplina, dorinta de perfectiune, formeaza
caracterul.

Locurile de joaca special amenajate sunt adevarate locuri de socializare si ofera multiple
activitati.

Practicarea unui sport ar putea fi o idee buna. Fortifica organismul si il caleste. Alegerea ar putea
fi a copilului. Este bine sa renuntam putin la directionarea activitatilor sportive pe sexe. Fie ca
este fata, fie ca este baiat, ei pot practica aceleasi sporturi.
Un interes din ce in ce mai mare il manifesta atat parintii cat si copiii fata de activitatile
Cluburilor copiilor. Parintii sunt mult mai linistiti deoarece isi stiu copiii supravegheati si
indrumati in timpul activitatilor.

Limiteaza timpul al TV si calculator

Copiii prefera de cate ori au mai mult sau mai putin timp liber sa-l petreaca la TV sau calculator.

Unii parinti sunt multumiti ca astfel stau in casa, dar cred ca ar fi interesant sa inteleaga ca
avantajul ar fi sa iasa la aer, sa consume energie, sa practice un sport. Calculatorul si televizorul
sunt utile pana la un punct, in special informativ, dar limitarea timpului petrecut in fata lor este
treaba parintilor. De asemenea este importanta supravegherea programelor si site-urilor pe care
copilul le acceseaza.

Dorinta de a demonstra celorlalti parinti ca micutul lor este un geniu determina unii parinti sa-
si aseze copilul la calculator la varste prea mici. Este important sa te gandesti la faza de
dezvoltare a vederii la care se afle copilul tau. Partea comerciala a societatii a iesit in
intampinarea copiilor cu jocuri adresate unor varste foarte fragede.

In cele mai multe cazuri copilul scolar stie sa foloseasca calculatorul. Acesta nu este un argument
pentru a exagera in folosirea lui in detrimentul altor activitati posibile legate de starea lui de
sanatate fizica si psihica.

Timpul petrecut in fata TV-ului trebuie de asemenea limitat. Poate obosi vizual si mental copilul,
il mentine pasiv si da dependenta. Programele se promoveaza unul pe celalalt intr-un mod foarte
atractiv astfel incat ai tot timpul la ce sa te uiti daca nu faci o selectie.
BIBLIOGRAFIE

Cosmovici, A. (1985) Caluschi, M., Adolescentul i timpul su liber, Editura Junimea , Iai,

Ra, G. (2007) Strategii de gestionare a timpului liber, Editura Pim, Iai,

Stan, C. (2001) Educaia. Sistemul tiinelor despre educaie, n Pedagogie. Suporturi pentru
formarea profesorilor., volum coord. De M. Ionescu i V. Chi, Editura Universitatea clujean,
Cluj-Napoca

WEBOGRAFIE

wordpress.com/2011/05/20/noile-educatii/ 05.01.2017(19:00)