Anda di halaman 1dari 4

1

Starea de GANS
- pagina 41 din cartea Structura Luminii
Starea de
GANS a materiei
este
starea materiei n care gazul atomic devine singurul atom
solid al lui nsu?i
, sau ceea ce noi am numit gaz n stare nano a materiei, sau scurtat gans al
acelui
a?
i element. Starea de Gans a materiei
este dependenta doar de puterea cmpurilor gravita?ionale ?i
M
agnetice
(1)
interne
, ?i n acela?i timp
cmpurile gravita?ionale ?i
M
agnetice ale materiei
sunt mai puternice

dect puterea cmpurilor gravita?ionale ?i


M
agnetice ale mediului acesteia.
Diferen?a dintre gans
-
ul atomic ?i nano gazul materiei consta n faptul ca gans
-ul unui atom
reprezinta starea libera tridimensionala a materiei datorata

interac?iunii cmpului gravita?ional


intern al acesteia. Deoarece gans-
ul reprezinta starea solida a atomului unui gaz,
aflat n structura
tridimensionala naturala a acestuia, n care mafs
-
urile acestei materii sunt interblocate datorita
puterii Magravs-
ului lor intern ?i datorita legaturilor libere

ale mafs, ?i nu rigide c


um sunt n
starea atomica a materiei a?a cum este n cazul starii nghe?ate a materiei
aceleia?i entita?i a aceluia?i atom, stare nghe?ata a materiei care se datoreaza ?
i este dependenta de puterea
cmpurilor magnetice externe ale mediului, care au efect
asupra legaturilor structura
le ale atomilor
?
i
care creeaza
starea
nghe?ata a aceluia?i atom.
Fig. 1 Structura gans a unui neutron
Pagina 106 Structura Luminii 1.

Magnetic
: cu litera
M mare

se refera la cmpurile magnetice plasmatice create de o entitate dinamica, cum


este de exemplu cmpul magnetic al Pamntului.
Pagina 13
Ordinul Universal al Crearii Materiilor
2.

Cmpurile magnetice plasmatice


sunt considerate a fi
colec?ia de raze dinamice ale cmpurilor magnetice similar de putere apropiata
. Noi ne referim la Cmpurile Magnetice Plasmatice sub forma
pmtics
, ca fiind
cmpuri Magnetice

care au fost deta?ate


din sursa lor creatoare
, de aici utilizarea termenului plasmatic pentru aceste cmpuri magnetice.
Pentru clarificare: n aceasta
carte termenul
plasmatic
se refera la o colec?ie de cmpuri magnetice dinamice, ?i
NU
la o
stare a plasmei

n utilizarea comuna a termenului care se refera la o stare dinamica a protonilor.

n acela?i timp trebuie observat ca lumina prin transformarea n stare


de gans poate crea

plasma fundamentala a gans


-
ului (Fig. 1); n aceia?i regiune n care creeaza plasma fundamentala
(a neutronului) de asemenea.
Fig. 2 Structura gans a unui atom
Se poate spune ca starea gans a unui neutron sau atom este dependenta de
puterea cmpurilor
gravita?ional ?i magnetic, n timp ce atomul aceluia?i element este dependent de
puterea

cmpurilor magnetice ale mediului, cum sunt caldura ?i presiunea (Fig. 3).

Fig. 3
Compara?ie ntre gans
-ul unui neutron n stng
a ?i plasma fundamentala
(a unui neutron) n dreapta.
Starea de gans a materiei reprezinta motivul pentru care de exemplu, moleculele de
gans ale
amino-
acizilor (Fig. 4) din structura proteinei ?i alte structuri celulare cum sunt cele
din frunzele
plante
lor, au caracteristici tangibile, moi, flexibile nct pot fi u?or manevrate ?i nu
sunt rigide,
dure.

- pagina 44 din cartea Structura Luminii


n realitate, lumea ?tiin?ifica ?i umanitatea ntotdeauna au cunoscut aceasta stare
a materiei ca
fiind parte a structurii propriului lor corp, dar mereu au considerat-o ca fiin
vorba despre
molecule ale aceluia?i element ?i nu o alta stare a materiei, astfel gans
-ul poate fi considerat ca
a cincea stare a materiei
.
Aceasta condi?ie de gans a materiei poate fi

considerata ca
o schimbare a structurii atomice
a gazului la o configura?ie compacta de solid

la temperatura ?i presiune ambientala, datorita puterii cmpurilor gravita?


ionale ?i
M
agnetice interne. Atomul
aceluia?i gaz devin
e
?i se comporta ca un solid, d
ar
cu
total noi proprieta?i ?i caracteristici
care nu au fost cunoscute
niciodata
ct timp atomul s-
a aflat n cele trei stari ini?ial cunoscute (solid, lichid ?i gazos).

ntre starile de gans ?i gaz ale atomului exista


o diferen?a asemanatoare cu cea d
intre
masa

?i respectiv
greutatea
atomului
, n care
masa

se datoreaza interac?iunilor cmpurilor interne ale atomului indiferent de


cmpurile de for?a externe, n timp ce
greutatea
se datoreaza efectului
cmpurilor magnetice ale mediului asupra exteriorul
ui aceleia?i mase.

- pagina 45 din cartea Structura Luminii


n realitate gans-
ul materiei se comporta ca ?i semiconductorii din mediul material, cu diferen?a ca
gans-ul materiilor este mereu n
stare semiconductoare
, ?i n acela?i timp gans
-urile
creeaz
a curent
n orice mediu

datorita structurii cmpurilor magnetice dinamice interne.


- pagina 46 din cartea Structura Luminii
Este important sa se n?eleaga ca datorita structurii interne a nano materialelor
din straturi ?i
din starea gans, aceste materiale -
?i pastreaza n mare masura integritatea lor structurala, situa?ie
n care
condi?iile mediului material extern cum sunt presiunea ?i temperatura, nu pot
afecta integritatea structurala totala ct timp acestea se afla
n stare gans compusa de material
e individuale
.
Aceasta nseamna ca structura interna ?i legatura moleculara a gans
-
ului ?i nano materialelor
din nano straturi sau din structuri compozite, nu vor fi afectate de mediile
materiale cum sunt
temperatura ?i presiunea ambientala. Dar gans
-u
rile ?i vor schimba structura atunci cnd sunt condi?ionate de mari doze de radia?
ie.

- pagina 49 din cartea Structura Luminii


Lumea ?tiin?ifica trebuie sa n?eleaga ca starea de gans a materiei, este un
fenomen natural n lumea crea?iei, aceasta nsemnnd ca omul a nva?at despre
starea solida, lichida ?i gazoasa a materiei ?i ca aceste stari
ale materiei
se datoreaza

diferen?ei de

temperatura ?i presiune din mediile acestor materii, dar trebuie sa ?tie ca exista
o alta stare a aceleia?i materii, chiar

daca apare ?i se comporta ca un gaz, lichid sau solid, dar datorita for?ei
cmpurilor gravita?ionale interne ale structurii ei atomice, aceasta materie
nu este dependenta de mediul extern
.