Anda di halaman 1dari 6

gimea

,
este derivata ca:
(1)

Viteza
Timp
Deoerece este o marime dimensionala,
(2)

Viteza
sau Spa
?iu supra
Timp
nlocuind (2) n (1) ob?inem
, (3)

Spa?iu
Timp supra Timp sau
Spa?iu
- Numeric
De aici deriva un spa?iu de coordonate fictiv, o lungime, aceasta fiind data lumina
-s
ecunda.
Prin urmare; (4)

Centimetru
Secunda per Secunda, sau Centimetru.

?i
(5)

Secunda per Secunda, sau Numeric.


Minkowski
adauga

un operator versor, radacina patrata a unuia negativ, acestui


Numeric. S-
a demonstrat ca acest versor poate poseda doua valori distincte, ?i prin urmare
doua pozi?ii distincte ale versorului n timp. Daca luam lumina
-
secunda ca ?i ct
unde c este viteza
luminii iar t este perioada de timp, versorul da perechile:
(A)

Jonc?iune
Pozitiv
a, Lumina
-
Secunda
(B)

Jonc?iune Negativa, Lumina


-
Secunda

Aceasta cuadratura implica totu?i, patru cadre de timp distincte. Einstein ignora
pozi?ia versorilor, re?innd
doar unul, jon
c?iunea Einstein
-Minkowski, pe care o
reprezinta

ca pe un versor spa?ial bolnav de la concep?ie.

Einstein remarca
Timpul este jefuit de propria independen?a
. Acum timpul este
maritat cu viteza luminii. Minkowski continua
spunnd,
De acum ncolo spa?iul

?i
timpul prin ele nsele sunt condamnate.
Toate sunt relative la viteza luminii. Aceasta
este Teoria Relativita?ii.

Prin urmare orice dezvoltare a unei matematici a spa?iului ajunge la un punct mort.
Acum spa?iul este doar un factor al vitezei luminii. Este instructiv sa reflectam
aici asupra
istoriei formulei unu supra
viteza luminii la patrat. Rela?ia dimensionala este,
(6)

Cons
tanta, sau Secunde la patrat supra

Centimetru la patrat

Unu supra c la patrat ?i gase?te originea n munca lui James Clerk Maxwell, 1831
la 1879. Maxwell a fost un filozof Sco?ian. Munca acestuia urmeaza calea lui Ben
Franklin ?i Michael Faraday, prin matematica lui Newton
-Leibnitz. De aici apare teoria electr
icita?ii
Faraday -
Maxwell, fundamentul cuno?tin?elor electrice. Dar o n?elege
cineva? Nu cred!

Pagina |
3
Tradus de SaDAng 19 August 2014
Maxwell, prin studiile lui, a determinat
existen?a unui factor de propor?ionalitate distinct, acest factor exprimnd un
raport ntre for?a mecanica exercitata asupra materiei fizice prin ac?iuni
dielectrice, ?i for?a mecanica exercitata asupra materiei fizice prin ac?iuni
magnetice. Aceasta desigur face trimitere n mod
direct la ntrebarea n
oastra de principiu, la ndemna

pentru mecanica cuantica;


starea d
e egalitate ?i opozi?ie a for?elor

dintre dielectricitate ?i magnetism. Nici un raspuns nca!

Trebuie men?ionat ca d
e
terminarea de catre
Maxwell a acestui factor de
propor?ionalitate

a dat na?tere unei valori NUMERICE a lui unu supra c la patrat. Este o deduc?ie
gre?ita sa ne asumam
faptul
ca ac
est
factor este o viteza corecta, sau ca reprezinta n vre
-
un fel rela?ia dimensionala a unei viteze. Aici este data
ca valoare
numerica. Prin compararea opticii cu electromagnetismul se descopera ca un
dielectric are urmatoarele caracteristici;
(1) Indice Refractiv (2)
Inductivitate Dielectrica
(3)
Viteza Luminoasa

Toate aceste trei rela?ii se refera exact la viteza luminii. Dar aici este
din nou unu
supra c la patrat o viteza

corecta
?
Descoperirea lui Maxwell a unui factor de propor?ionalitate ntre dielectricitate ?
i
magnetism, l-
a condus la teoria lui despre perechile conjugate ale induc?iei dielectrice ?i
magnetice, unite, propagndu-se cu viteza luminii prin Eterul Luminos. De aici,
undele
electromagnetice din spa?iul liber, dezlegate de
materia
fizica

grosiera, energie fara masa. Aceasta propagare are loc n interiorul mediului
dielectric sau eteric

nsu?i
. Este un mediu
fara a?a numi?ii purtatori de sarcina (electroni), o forma de electricitate fara
masa.
Acest concept a avut un impact foarte puternic asupra
gndirii ?tiin?ifice ?i filoz
ofice a
erei lui Maxwell. De aici apare no?iunea de wireless, transmiterea electricita?ii
fara
fire sau alte structuri de ghidare.
Ajungnd la munca lui Heinrich Hertz, 1857 la 1894, transmiterea fara fir a
electricita?ii, ?i
-
a gasit verificarea experimentala prin Joseph Henry ?i Elihu Thompson. Ea a fost
chiar patentata de catre M. Loomis. Vede?i
Secretel
e Tehnologiei Razboiului
Rece
de Jerry Vasillatos. Oricum, aceste exemple nu au fost electromagnetice, ele au
fost electro
statice (dielectrice). Heinrich Hertz a furnizat prima demonstra?ie completa de
laborator, a transmisiei electricita?ii prin spa?iul
liber (de-a lungul camerei). Aceasta a
fost instant considerata ca o dovada a teoriei electromagnetice a lui Maxwell ?i a
undelor
electromagnetice. Cnd Nicola Tesla s-a implicat n experimentele lui Hertz, el a
descoperit ca aceste unde nu sunt complet
electromagnetice. Moartea timpurie a lui Hertz
a prevenit orice progres ulterior. Totu?i, imaginea generala pastrata a fost cea
ca undele
Hertz-
iene sunt doar unde electromagnetice transversale, doua distinc?ii devenite acum
sinonime.

Pagina |
4
Tradus de SaDAng 19 August 2014
Cnd Nikola Tesla, a ncercat dezvoltarea transformatoarelor lui unice de
transmisie,
a descoperit curnd ca viteza luminii nu are nici o relevan?a aici. n
Note de la Colorado Springs
el demonstreaza

prin calcule ?i experimente ca propagarea


de la extra bobina
lui tinde spre 180% din viteza luminii. Vede?i
Teoria Puterii Wireless, de E.P. Dollard. S-
a descoperit ca propagarea
de la extra bobin
a

nici macar nu face parte din dom


eniul
vitezei. Vede?i Transmiterea ?i Recep?ia Undelor Electrice Telurice
, de E.P. Dollard.
Unu supra c la patrat nu se aplica eforturilor lui Nik
ola Tesla. Tesla nu este egal cu unu
supra c la patrat.
n scrierile lui J.J. Thompson se
observa

ca el considera

ca

propagarea dielectrica ?i magnetica pot fi independente. De asemenea el considera


ca magnetismul este un raspuns
secundar la
for?ele dielectrice. Asta se gase?te de asemenea n scrierile lui C.P. Steinmetz,

Tranzi?ii n Spa?iu
, pagina 394 la 419 din Teoria
?i Calculul Fen
omenelor Electrice Tranzitorii
. Aici se considera Histerezisul Eterului, dat ca o alternativa la conceptul de
radia?ie electromagnetica. n acest capitol, viteza induc?iei dielectrice ?i
magnetice sunt
date ca variabile in
dependente. Factorul unu supra c la patrat este doar o transformare dimensionala
ntre inductan?a ?i capacitan?a. Vede?i lectura despre
Histerezis-ul Eterului
a lui E.P. Dollard, de la Societatea Interna?ionala Tesla. Aici din nou, unu
supra c la patrat este doar un factor de propor?ionalitate, nu o viteza.

n cele din urma, a fost dezvaluit de catre oameni din cadrul programului spa?ial
al
NASA, a
existen?a unei anumite complica?ii. S
-
a descoperit ca atunci cnd se afla n
afara cmpului de inf
luen?a al Pamntului, Soarele ?i stelele NU SUNT VIZIBILE! Totu?i, Pamntul ?i Luna
sunt perfect vizibile. Nu exista lumina directa n spa?iu, doar cea facuta de
materia fizica densa. Aceasta da na?tere la o
constatare
importanta, ca ntradevar lumina de

la Soare nu se propaga
deloc
cu viteza, sau este doar o func?ie a
timpului. ntrzierea nu poate fi nimic altceva dect un histerezis a eterului
luminos.
Ar trebui men?ionat ca doar datorita ntrzierii, noi putem con?tientiza
viteza n multe
situa?ii.

Altfel, este necesara lungimea de unda. Este induc?ia luminoasa primara, sa zicem
de la Soare, un histerezis, pentru a genera lumina vizibila pe Pamnt? Acum sa
intram ?i mai adnc!

Deci, ce sens i atribuim lui unu supra c la patrat? Este o viteza, un i


ndex, un raport,
un factor de propor?ionalitate, ?i chiar un constituent al Farad
-
ului. Este pretutindeni, ?i acum sa
suprapunem
Teoria Relativita?ii a lui Einstein peste toate acestea.
Acesta este
unu supra c la patrat.
Pentru a face o determinare asupra acestui aspect, a lui
unu supra c la patra
t, este
instructiv sa analizam toate elementele.
Ne vom pune n postura lui Dorothy, care trebuie
sa
o
nvinga pe Vrajitoarea Cea Rea din Vest. Acum ea trebuie sa stea, cu Pudelul ei ?i
c?iva prieteni nearato?i
d
in Lone Pine, naintea marelui Vrajitor din Oz. Dorothy vrea doar sa se ntoarca
napoi n Kansas, iar noi vrem acel
a
?i lucru. nsa trebuie sa ne ntlnim fa?a n fa?a cu Einstein ?i
cu
Teoria Relativita?ii. Pentru a deveni mai bine acomoda?i cu dezvoltarea Relativita?
ii, citi?i lucrarea lui E. Whittaker
Istoria Teoriilor Eterului.