Anda di halaman 1dari 23

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN MOLDOVA

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA


CATEDRA DE ARHITECTURA

LUCRARE DE CURS
La Obiectul: Fizica Constructiilor
Tema: Iluminarea Naturala si Artificiala

Chisinau 2017
1
Iluminarea Naturala si Artificiala
Cerinte referitor la proiect de curs:

 De determinat iluminarea naturala normata

 De executat calculul prealabil a golului de fereastra pentru incaperea data

 De determinat coeficientul iluminarii naturale primite

 De construit graficul iluminarii naturale din incaperea data

 De efectuat concluzii despre iluminarea naturala din incapere

 De determinat numarul instalatiilor de lumina din incaperea data

 De determinat tipul instalatiilor de lumina din incapere

 De efectuat concluzii despre iluminatul artificial din incapere

Date Generale:

1. Localitatea de constructie Minsk ( Zona III )

2. Destinatia incaperii Cabinet de Inregistrarea Cititorilor

3. Dimensiunile incaperii , LxBxH 4,6m x3,2m x3,3m

4. Tipul de iluminare Lateral

5. Orientarea ferestrelor dupa azimutul 136°-225°

6. Inaltimea suprafetei de lucru 0,8 m

7. Materialul de confectionare a cercevelei Armatura

8. Distanta dintre incaperea proiectata si cladirea opusa 6m

9. Inaltimea cladirii opuse 7,2 m

10. Lungimea cladirii opuse 40 m

2
Calculul Prealabil a Suprafeței Golului de
Fereastra

Pentru determinarea suprafeței necesare golului de fereastră verificăm cît de


correct ea a fost proiectată, folosind metoda calcului prealabil, comform СНиП
II – 4 – 79 „Iluminarea naturală şi artificială”.

Cladirea de locuit examinata se afla in sectorul 136-225 cu orientare Sud-Vest.


Conform desenului Nr. 1 din ''СНиП II – 4 – 79'' orasul Minsk se afla in Zona II de climat luminos, fara
strat de zapada.

• Determinăm coeficientul normat C.I.N enIII ,comform tab. 2 pentru un Cabinet de


Inregistrarea Cititorilor.

Determinăm valoarea coeficientului de iluminat natural în încapere cu ajutorul relatiei:

e nN = enIII ∙ m ∙ c
unde:
enIII __ este valoarea C.I.N în dependență de destinația încăperii și se determină în
comformitate cu tab.2,СНиП II – 4 – 79;
m __ este coeficientul climatului luminos și se determină în conformitate cu tab.4, СНиП
II – 4 – 79;
c __ este climatul solar și se determină în comformitate cu tab.5, СНиП II – 4 – 79;

Pentru localitatea Minsk :

• enIII = 0,5% ( Cabinet de Inregistrarea Cititorilor )


m = 1 ( Zona III )
c = 1 ( Zona III ,136-225 )

e nN = 0,5% ∙ 1∙ 1 = 0,5%

• Determinăm coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin golul de fereastră și se


determina în conformitate cu ajutorul relației:

τ0 = τ1 ∙ τ2 ∙ τ3 ∙ τ4 ∙ τ5
unde:
τ1__ este coeficient ce tine cont de trecerea fluxului de lumină prin sticla geamului și se
determină în comformitate cu tab.28;
τ2 __ este coeficient ce ține cont de pierderile de lumina provocate de cercevea și se
determină în comformitate cu tab.28;
τ3 __ este coeficient ce tine cont de pierderile de lumina provocate de constructii portante și
se determină în comformitate cu tab.28;
τ4 __ este coeficient ce tine cont de pierderile de lumină provocate de către copertină și se
determină în comformitate cu tab.29;

3
τ5 __ este coeficient ce tine cont de pierderile de lumină provocate de către plasele
luminătoarelor.

Din datele generale avem:


τ1 = 0,9 deoarece avem geam cu o singura foaie de sticla;
τ2 = 0,65 deoarece avem cercevea din lemn dubla unite;
τ3 = 1 deoarece admitem ca nu avem constructii portante;
τ4 = 1 deoarece nu aavem o copertină;
τ5 = 1 deoarece este verticală (pentru orizontală este = 0,9)

τ0 = 0,9 ∙ 0,65 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 = 0,585

• Determinăm valoarea ηo, conform tab. 26

Pentru determinarea valorii ηo folosim rapoartele:

L 4,6 𝐵 3,2
= = 1,43 ≈ 1,4 , = = 1,455 ≈ 1,5
B 3,2 h1 2,2

L
= 1,4 prin metoda interpolarii
B
ηo =>{ 𝐵 ⇒ 11,4;
= 1,5
h1

𝐵⁄
h1
L⁄ 1,5
B
1 15
1,4 11,4
1,5 10,5

1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5


15 14,1 13,2 12,3 11,4 10,5

• Determinăm valoarea coeficientului 𝐫𝟏 pentru punctul examinat 𝐀 𝟏 , conform tab.30.

Pentru determinarea valorii 𝐫𝟏 folosim rapoartele:

L 4,6 ℓc 2,2 𝐵 3,2


= = 1,43 ≈ 1,4 , = = 0,7 , = = 1,455 ≈ 1,5
B 3,2 B 3,2 h1 2,2

4
𝐵
= 1,5
h1
ℓc prin metoda interpolarii
= 0,7
𝐫𝟏 => B ⇒ 1,16;
L
= 1,4
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,3

𝐿⁄
B
1 1,4 2
ℓc⁄
B

0,5 1,1 1,1 1,1


0,7 1,16
1 1,3 1,25 1,2

1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2


0,5 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1 1,1
1 1,3 1,29 1,28 1,27 1,26 1,25 1,24 1,23 1,22 1,21 1,2

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1


1,1 1,13 1,16 1,19 1,22 1,25

U nde:

B – lațimea încaperii ( 3,2m) ;


𝓵𝐜 – distant de la punctual de calcul pana la peretele portant exterior (2,2 m) ;
L – lungimea încaperii (4,6m) ;

• Determinăm valoarea Kcl conform tab.27 ;


Kcl = 1 (clădiri opuse nu sunt)

• Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab.3 ;


Kr = 1,2 (Cabinet de inregistrarea cititorilor, vertical)

5
• Determinăm suprafaţa totală a ferestrei S0 în baza datelor obţinute după formulă:

Sp en K r ηo K cl
So =
100 τo r1
Unde ;
𝐒𝐨 − suprafata golului de fereastra pentru iluminare naturala
𝐒𝐩 − suprafata pardoselei incaperii
𝐞𝐧 - valore C.I.N. normata
𝐊 𝐫 − coeficient de rezerva, conform tab. 3
𝛈𝐨 − caracteristica de iluminare a geamurilor, conform tab. 26
𝐊 𝐜𝐥 − coeficientul care ia in consideratie umbrirea ferestrelor la cladiri opuse,
conform tab. 27
𝛕𝐨 − coeficientul de trecere a fluxului de lumina

14,72 ∙ 0,5 ∙ 1,2 ∙ 11,4 ∙ 1


So =
100 ∙ 0,585 ∙ 1,16
𝐒𝐨 = 1,48 ≈ 𝟏, 𝟓 𝐦𝟐

Determinăm suprafaţa totală a ferestrei in baza metodei arhitecturale

1 1
𝐒𝐟 = . Sp ⇒ . 14,72 = 𝟏, 𝟖𝟒 𝐦𝟐
8 8

𝐒𝐟 = 1,84 m2 ≈ 𝟏, 𝟖 𝐦𝟐

Condiţia calculului este Sf >So , deoarece 𝟏, 𝟖 𝐦𝟐 > 𝟏, 𝟓 𝐦𝟐 , condiţia calculului este


respectată.

Concluzie: rezultatul obtinut confirma ca, golul geamului trebuie sa aiba aria cel puțin
1,8 m2 pentru iluminarea necesara in cabinetul de inregistrarea a cititorilor proiectat,deci
în încaperea de locuit cu dimensiunile L=4,6 m, B=3,2 m si H=3,3 m noi putem proiecta
doua geamuri cu dimensiunile 1×2,1 m .

6
Calculul Coeficientului de Iluminare Naturala
Calculul coeficientului de iluminare naturală pentru iluminarea laterală, conform
„СНиП II – 4 – 79”, se efectuează după formula:
τo
elc = (el ∙ q ∙ εcl ∙ R) ∙ r1 ∙ Kr

Unde:
𝐞𝐥𝐜 – coeficientul de iluminare naturală pentru iluminarea laterală calculată;

εl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă fluxul de


lumină directă de la bolta cerească, determinat din diagrama Daniliuc I şi II;

q – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea neuniformă a bolţii cereşti, conform tab.35;

𝛆𝐜𝐥 – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă fluxul de


lumină reflectată de clădirile opuse , determinat din diagrama Daniliuc I şiII;

R – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea relativă a clădirilor opuse, conform tab.36.

r1 – coeficientul ce ţine cont de lumina mărirea C.I.N. reflectat de la suprafeţele încăperii şi


suprafeţele terestre aferente clădirii, conform tab. 30.

Coeficientul geometric de iluminare naturală se determină cu ajutorul diagramelor


Daniliuc I şi II după formula:

εl = 0,01(nl ∙ n2), (3.4)

Unde :

nl – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul
din încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;

n2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de calcul
din încăpere în planul încăperii, de la bolta cerească;

Coeficientul geometric de iluminare naturală εcl se determină după


formula:

εcl = 0,01(n 1′ ∙ n ′2 ), ( 3.5)

7
Unde :

𝐧 ′𝟏 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la punctul de
calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la clădirea opusă;

𝐧 ′𝟐 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la punctul de
calcul din încăpere în planul încăperii, de la clădirea opusă;

Calculul C.I.N. Real in Incaperea de Locuit


Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece
clădirea opusă nu este prezentă formula se reduce la :

𝜏𝑜
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙
𝐾𝑟

Al – Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:


nl = 23,7 ; c = 7,5 ; n2 = 38 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
Q = 44 ; q ⇒ 1,02 ;

42 43 44 45 46
1 1,01 1,02 1,03 1,04

8
Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A1, conform tab. 30:

𝐵
= 1,5
h1
ℓc 1
= = 0,3125 ≈ 0,3 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 => B 3,2 ⇒ 1,05 ;
L
= 1,4
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,3

𝐿⁄
B
1 1,4 2
ℓc⁄
B

0,1 1 1 1
0,3 1,05
0,5 1,1 1,1 1,1

0,1 0,2 0,3 0,4 0,5


1 1,025 1,05 1,075 1,1

Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A1 la iluminare naturala, dupa


formula 3.4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (23,7∙ 38) = 9,006

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A1, dupa formula;

𝜏𝑜 0,585
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 9,006 ∙ 1,02 ∙ 1,05 ∙ = 4,702
𝐾𝑟 1,2

A2 – Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:


9
nl = 19,8 ; c = 8,5 ; n2 = 37 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
Q = 38° ; q ⇒ 0,96 ;

Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A2, conform tab. 30:

𝐵
= 1,5
h1
ℓc 1,3
= = 0,4 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 => B 3,2 ⇒ 1,075 ;
L
= 1,4
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,3

𝐿⁄
B
1 1,4 2
ℓc⁄
B

0,1 1 1 1
0,4 1,075
0,5 1,1 1,1 1,1

1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2


0,1 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05
0,5 1,3 1,29 1,28 1,27 1,26 1,25 1,24 1,23 1,22 1,21 1,2

0,1 0,2 0,3 0,4 0,5


1 1,025 1,05 1,075 1,1

Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A1 la iluminare naturala, dupa


formula 3.4 ;

10
εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (19,8 ∙ 37) = 7,326

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A1, dupa formula;

𝜏𝑜 0,585
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 7,326 ∙ 0,96 ∙ 1,075 ∙ = 3,685
𝐾𝑟 1,2

A3– Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:


nl = 16,8 ; c = 10 ; n2 = 36 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

Q = 33° ; q ⇒ 𝟎, 𝟖𝟖𝟓 ;

30 31 32 33 34
0,86 0,8725 0,885 0,8975 0,91

Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A3, conform tab. 30:

𝐵
= 1,5
h1
ℓc 1,6
= = 0,5 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 => B 3,2 ⇒ 1,1 ;
L
= 1,4
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,3

𝐿⁄
B
1 1,4 2
ℓc⁄
B
0,5 1,1 1,1 1,1

Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A3 la iluminare naturala, dupa


formula 3.4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (16,8 ∙ 36) = 6,048

11
Determinam C.I.N. in punctul de calculc A3, dupa formula;

𝜏𝑜 0,585
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 6,048 ∙ 0,885 ∙ 1,1 ∙ = 2,870
𝐾𝑟 1,2

A4 – Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:


nl = 13,9 ; c = 11 ; n2 = 34 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
Q = 29° ; q ⇒ 0,845 ;

26 27 28 29 30
0,8 0,815 0,83 0,845 0,86

Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A4, conform tab. 30:

𝐵
= 1,5
h1
ℓc 1,9
= = 0,6 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 => B 3,2 ⇒ 1,132 ;
L
= 1,4
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,3

𝐿⁄
B
1 1,4 2
ℓc⁄
B

0,5 1,1 1,1 1,1


0,6 1,132
1 1,3 1,26 1,2

1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2


1 1,3 1,29 1,28 1,27 1,26 1,25 1,24 1,25 1,22 1,21 1,2

12
0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1
1,1 1,132 1,164 1,998 1,228 1,26

Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A4 la iluminare naturala, dupa


formula 3.4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (13,9 ∙ 34) = 4,726

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A4, dupa formula;

𝜏𝑜 0,585
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 4,726 ∙ 0,845 ∙ 1,132 ∙ = 2,203
𝐾𝑟 1,2

A5 – Determinăm numărul de raze nl şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:


nl = 11,9 ; c = 12 ; n2 = 32 ;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie q, conform tab. 35:

𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
Q = 26° ; q ⇒ 0,8 ;

Determinăm valoarea coeficientului rl pentru punctul examinat A5, conform tab. 30:

𝐵
= 1,5
h1
ℓc 2,2
= = 0,7 prin metoda interpolarii
𝐫𝟏 = B 3,2 ⇒ 1,164 ;
L
= 1,5
B
{ ρ𝑚𝑒𝑑 = 0,3

𝐿⁄
B
1 1,4 2
ℓc⁄
B

0,5 1,1 1,1 1,1

13
0,7 1,164
1 1,3 1,26 1,2

1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2


1 1,3 1,29 1,28 1,27 1,26 1,25 1,24 1,25 1,22 1,21 1,2

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1


1,1 1,132 1,164 1,998 1,228 1,26

Determinam coeficientul geometric εl in punctul de calcul A5 la iluminare naturala, dupa


formula 3.4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) = 0,01 ∙ (11,9 ∙ 32) = 3,808

Determinam C.I.N. in punctul de calculc A5, dupa formula;

𝜏𝑜 0,585
𝑒𝑐𝑙 = 𝜀𝑙 ∙ 𝑞 ∙ 𝑟1 ∙ = 3,808∙ 0,8 ∙ 1,164 ∙ = 1,728
𝐾𝑟 1,2

𝑒𝑛𝑁 𝜏𝑜 𝐾𝑟 𝑟1 𝑛1 𝑛2 εl q 𝑒𝑐𝑙 𝑒𝑐𝑙 ≥ 𝑒𝑛𝑁


A1 0,5% 0,585 1,2 1,05 23,7 38 9,006 1,02 4,702 4,702% ≥0,5%
A2 0,5% 0,585 1,2 1,075 19,8 37 7,326 0,96 3,685 3,685% ≥0,5%
A3 0,5% 0,585 1,2 1,1 16,8 36 6,048 0,885 2,870 2,870% ≥0,5%
A4 0,5% 0,585 1,2 1,132 13,9 34 4,726 0,845 2,203 2,203% ≥0,5%
A5 0,5% 0,585 1,2 1,164 11,9 32 3,808 0,8 1,728 1,728% ≥0,5%

Concluzie: În toate punctele studiate valorile C.I.N. geometrice obţinute sunt mai mari
decât cea normată, deci iluminarea naturală în încăpere corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.

Determinarea C.I.N. in Cazul Constructiei Unei Cladiri


Opuse
Determinarea valorii coeficienţilor de iluminare în punctele de calcul în cazul când este prezentă
clădirea opusă în faţa geamului examinat se face după formula:
14
τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ ,
Kr

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) ,

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 )

R - coeficientul determinat din tab.36 cu ajutorul indicilor cladirii Z1 si Z2

𝒍𝒐 ∙𝒍
𝒁𝟏 =
(𝑷+𝒍)∙𝓪
R={ 𝑯𝒄𝒍 ∙𝒍
𝒁𝟐 =
(𝑷+𝒍)∙𝒉𝟏

Unde;

𝒍𝒐 − lungimea cladirii opuse ( 40 m )


𝒍 − distanta de la punctul examinat pina la peretele exterior ( variaza )
𝑷 - distanta dintre incaperea examinata si cladirea opusa ( 6 m)
𝓪 - latimea in plan a geamului ( 1m )
𝒉𝟏 - distanta de la suprafata de lucru a incaperii pina la limita de sus a geamului (2,2 m)

Al - Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul Al ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat Al , conform tab. 36 ;

𝒍𝒐 ∙𝒍 𝟒𝟎 ∙𝟏,𝟒
𝒁𝟏 = (𝑷+𝒍)∙𝓪
= (𝟔+𝟏,𝟒)∙𝟏 = 7,567 ≈ 7,6 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R={ 𝑯𝒄𝒍 ∙𝒍 𝟕,𝟐 ∙𝟏,𝟒
⇒ 𝐑 = 0,36
𝒁𝟐 = (𝑷+𝒍)∙𝒉𝟏
= (𝟔+𝟏,𝟒)∙𝟐,𝟏
= 0,619 ≈ 0,6
𝐙𝟐

𝐙𝟏 0,5 0,6 1
6 0,37 0,376 0,4
7,6 0,36
10 0,33 0,336 0,36

15
0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1
6 0,37 0,376 0,382 0,388 0,394 0,4
10 0,33 0,336 0,342 0,348 0,354 0,36

6 7 8 9 10
0,376 0,366 0,356 0,346 0,336

7 7,2 7,4 7,6 7,8 8


0,366 0,364 0,362 0,36 0,358 0,356

Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 12 ; c =9; n2 = 38 ;

𝐧′𝟏 = 11,7 ; c =6; 𝐧′𝟐 = 42 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;

Q = 51 ° ; q = 1,09 ;

50 51 52 53 54
1,08 1,09 1,1 1,11 1,12
Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul Al ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (12 ∙ 38) = 4,18

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul Al ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (11,7 ∙ 42) = 4,914

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul Al


τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (4,18 ∙ 1,09 + 4,914 ∙ 0,36) ∙ 1,05 ∙ 0,4875 = 3,237
Kr

A2 - Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A2 ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A2 , conform tab. 36 ;

16
𝒍𝒐 ∙𝒍 𝟒𝟎 ∙𝟏,𝟕
𝒁𝟏 = (𝑷+𝒍)∙𝓪
= (𝟔+𝟏,𝟕)∙𝟏 = 8,831 ≈ 8,8 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R={ 𝑯𝒄𝒍 ∙𝒍 𝟕,𝟐 ∙𝟏,𝟕
⇒ 𝐑 = 0,348
𝒁𝟐 = (𝑷+𝒍)∙𝒉𝟏
= (𝟔+𝟏,𝟕)∙𝟐,𝟏
= 0,722 ≈ 0,7

𝐙𝟐

𝐙𝟏 0,5 0,7 1
6 0,37 0,382 0,4
8,8 0,348
10 0,33 0,342 0,36

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1


6 0,37 0,376 0,382 0,388 0,394 0,4
10 0,33 0,336 0,342 0,348 0,354 0,36

6 7 8 9 10
0,382 0,366 0,356 0,346 0,342

8 8,2 8,4 8,6 8,8 9


0,356 0,354 0,352 0,35 0,348 0,346
′ ′
Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧𝟏 , 𝐧𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 8 ; c = 10 ; n2 = 36 ;

𝐧′𝟏 = 11,8 ; c = 7,5 ; 𝐧′𝟐 = 40 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;

Q = 47 ° ; q = 1,05 ;

46 47 48 49 50
1,04 1,05 1,06 1,07 1,08

Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul A2;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (8 ∙ 36) = 2,88

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul A2 ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (11,8 ∙ 40) = 4,72

17
Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul Al
τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (2,88 ∙ 1,05 + 4,72 ∙ 0,348) ∙ 1,075 ∙ 0,4875 = 2,445
Kr

A3 - Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A3 ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A3 , conform tab. 36 ;

𝑙𝑜 ∙𝑙 40 ∙2
𝐙𝟏 = (𝑃+𝑙)∙𝒶
= (6+2)∙1 = 10 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R={ 𝐻𝑐𝑙 ∙𝑙 7,2 ∙2 ⇒ 𝐑 = 0,348
𝐙𝟐 = (𝑃+𝑙)∙ℎ1
= (6+2)∙2,1 = 0,81 ≈ 0,8

𝐙𝟐

𝐙𝟏 0,5 0,8 1
10 0,33 0,348 0,36

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1


10 0,33 0,336 0,342 0,348 0,354 0,36

Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 6 ; c = 11 ; n2 = 34 ;

𝐧′𝟏 = 10,8 ; c =9; 𝐧′𝟐 = 38 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;

Q = 43 ° ; q = 1,01;

42 43 44 45 46
1 1,01 1,02 1,03 1,04

18
Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul A3 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (6 ∙ 34) = 2,04

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul A3 ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (10,8 ∙ 38) = 4,104

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A3


τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (2,04 ∙ 1,01 + 4,104 ∙ 0,348) ∙ 1,1 ∙ 0,4875 = 1,870
Kr

A4 - Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A4 ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A4 , conform tab. 36 ;

𝑙𝑜 ∙𝑙 40 ∙2,3
𝐙𝟏 = (𝑃+𝑙)∙𝒶
= (6+2,3)∙1 = 11,08 ≈ 11,1 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R= { 𝐻𝑐𝑙 ∙𝑙 7,2 ∙2,3 ⇒ 𝐑 = 0,354
𝐙𝟐 = (𝑃+𝑙)∙ℎ1
= (6+2,3)∙2,1
= 0,906 ≈ 0,9

𝐙𝟐

𝐙𝟏 0,5 0,9 1
10 0,33 0,36
11,1 0,33 0,354 0,36

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1


10 0,33 0,336 0,342 0,348 0,354 0,36

Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 4 ; c = 12,5 ; n2 = 33 ;

𝐧′𝟏 = 10,9 ; c = 10,5 ; 𝐧′𝟐 = 36 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;


19
Q = 41 ° ; q =1;

Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul A4 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (4 ∙ 33) = 1,32

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul A4 ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (10,9 ∙ 36) = 3,924

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A4


τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (1,32 ∙ 1 + 3,924 ∙ 0,354) ∙ 1,132 ∙ 0,4875 = 1,495
Kr

A5 - Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A5 ,dupa formula;

τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ ,
Kr

Determinam valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A5 , conform tab. 36 ;

𝑜 𝑙 ∙𝑙 40 ∙2,6
𝐙𝟏 = (𝑃+𝑙)∙𝒶 = (6+2,6)∙1 = 12,09 ≈ 12,1 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖
R= { 𝐻𝑐𝑙 ∙𝑙 7,2 ∙2,6 ⇒ 𝐑 = 0,36
𝐙𝟐 = (𝑃+𝑙)∙ℎ = (6+2,6)∙2,1 = 0,989 ≈ 1
1

𝐙𝟐

𝐙𝟏 1
10 0,36
12,1 0,36

Determinăm numărul de raze nl ,n2 si 𝐧′𝟏 , 𝐧′𝟐 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

nl = 3 ; c = 14 ; n2 = 32 ;

𝐧′𝟏 = 9,9 ; c = 12 ; 𝐧′𝟐 = 34 ;

Determinam valoarea unghiului de inclinatie q, conform tab. 35;


20
Q = 38 ° ; q = 0,96 ;

Determinam valoarea coeficientului εl , in punctul de calcul A5 ;

εl = 0,01 ∙ (nl ∙ n2) =0,01 ∙ (3 ∙ 32) = 0,96

Determinam valoarea coeficientului εcl , in punctul de calcul A5 ;

εcl = 0,01∙ (n 1′ ∙ n ′2 ) = 0,01∙ (9,9 ∙ 34) = 3,366

Determinam C.I.N. geometric in punctul de calcul A5


τo
𝐞𝐥𝐜 = (εl ∙ q + εcl ∙ R) ∙ rl ∙ = = (0,96 ∙ 0,96 + 3,366 ∙ 0,36) ∙ 1,164 ∙ 0,4875 = 1,210
Kr

𝑒𝑛𝑁 𝜏𝑜 𝐾𝑟 𝑟1 𝑛1 𝑛2 n 1′ n ′2 εl εcl q R 𝑒𝑐𝑙 ≥ 𝑒𝑛𝑁


A1 0,5% 0,585 1,2 1,05 12 38 11,7 42 4,18 4,914 1,09 0,36 3,237% ≥0,5%
A2 0,5% 0,585 1,2 1,075 8 36 11,8 40 2,88 4,72 1,05 0,348 2,445% ≥0,5%
A3 0,5% 0,585 1,2 1,1 6 34 10,8 38 2,04 4,104 1,01 0,348 1,870% ≥0,5%
A4 0,5% 0,585 1,2 1,132 4 33 10,9 36 1,32 3,924 1 0,354 1,495% ≥0,5%
A5 0,5% 0,585 1,2 1,164 3 32 9,9 3,4 0,96 3,366 0,96 0,36 1,210% ≥0,5%

Concluzie: În toate punctele studiate valorile C.I.N. geometrice obţinute sunt mai mari
decât cea normată, deci iluminarea naturală în încăpere corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.

Calculul Iiluminarii Artificiale Pentru Incaperea de Locuit

În conformitate cu „СНиП II – 4 – 79” tab.2 ,p.1, pentru cabinet de lucru se


normează iluminarea artificială de En= 300Lx la nivelul suprafeţei de lucru orizontal,
care se află la nivelul +800 de la pardosea.

21
Numărul de instalaţii de lumină se calculează după formula:

En  K r  Z  S
N=
n  1 

Unde:

N – numărul instalaţiilor de lumină;

En – iluminarea normată în Lx

Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”

Z – coeficient de ne uniformitate a luminii (pentru iluminarea medie Z = 1)

S – suprafaţa încăperii

n – numărul de becuri în instalaţii

1 - fluxul de lumină a lămpii

η – coeficientul de folosinţă

Coeficientul de folosinţă, η, se determină conform tab.1,33 Гусев, Климов ‹‹


Строительная физика››, cu ajutorul indicelui „i” al încăperii, coeficientului mediu de
reflexie a sunetului de către pereţi şi tavan ρmed.sup r , şi tipul luminatorului care în cazul dat
reprezintă lumină difuză.

𝑆
𝒾=
𝐻𝑝 ∙(𝒶+𝒷 )

Unde:

S – aria suprafetei de lucru;

Hp – înălţimea calculată de la suprafaţa de lucru până la instalaţia de iluminare;

a,b – lungimea şi lăţimea încăperii;

22
 Efectuăm calculul indicelui „i” încăperii:

𝑆
𝒾=
𝐻𝑝 ∙(𝒶+𝒷)

S =14,72 m2;

𝐻𝑝 = 3,3-0,8=2,4m ; 18,72

14,72
𝒾= = 0,78
2,4∙(4,6+3,2)

𝜌𝑚𝑒𝑑 = 0,3
Pentru a calcula coeficientul de folosință trebuie sa interpolăm i cu ρ med :

Deci coeficientul de folosinta; η = 0,26

 Efectuăm calculul N:

En = 300 Lx , S =14,72, Kr = 1,2 (tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”),

Z =1, n=2, 1 = 3500

En ∙ Kr ∙ Z ∙ S 300 ∙1,2 ∙ 1 ∙ 14,72


N= = 2 ∙ 3500 ∙ 0,26 =2,91 (instalaţii de lumină );
n∙ϕ∙η

Concluzie: pentru o sală de proiectare cu dimensiunile 4,6×3,2 m se instalează 3


instalaţii de lumină florescentă a câte 2 lampi de tip Г 215-225 , instalațiile le situăm la 30
cm.de la planseu prin suspensie.

23