CASA

CORPULUI
DIDACTIC
SATU MARE

Vizat, Nr. 1365 10.09./2015

Inspector Şcolar General,
Prof. Călin Durla

ANALIZA DE NEVOI PRIVIND

FORMAREA cONTINUĂ
pentru anul şcolar 2015-2016
- STUDIU -

1
 Potrivit reglementărilor legale în vigoare, cadrele didactice reprezintă grupul cheie in
realizarea reformei educaţionale, având o dublă calitate, de proprietari şi de agenţi ai reformei,
care le oferă o nouă perspectivă educaţională, precum şi posibilitatea adoptării unei strategii
didactice. Participarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic la activităţile de
formare profesională continuă este reglementată prin Legea 1/2011 şi OMECTS nr.
5554/07.10.2011.
Analiza nevoilor de formare continuă este determinată de complexitatea fenomenului,
de multitudinea de factori ce influenţează exercitarea profesiei didactice: factori individuali, de
organizaţie şi de sistem. Formarea profesională continuă este importantă din perspectiva celor
trei categorii de factori. Programele de formare a cadrelor didactice sunt elaborate şi evaluate la
nivel naţional, dorindu-se o armonizare a politicilor naționale cu cele europene. În ultimii ani,
învăţământul românesc a cunoscut şi cunoaşte o continuă schimbare şi transformare cu
repercursiuni pozitive şi efecte evidente asupra educarii/formării cadrelor didactice.
Cunoaşterea nevoilor de formare a cadrelor didactice presupune o investigaţie detaliată şi
complexă a tendinţelor şi perspectivelor sistemului de educare/formare a cadrelor didactice.
Perspectiva tradițională și contemporană a formării cadrelor didactice, urmărite pe axele:
vârstă/ vechime; nivel de formare; instituţional; profil de competenţă; curriculum; strategii de
formare; forme de organizare; evaluare; certificare; mobilitate academică/mobilitate
profesională; accente de formare; abordare specifică, ne permit analiza comparativă a acestora.
În mod tradiţional, formarea iniţială şi continuă a personalului didactic porneşte de la o
înţelegere predominant academică şi comportamentalistă. Paradigmele moderne pun accent pe
statutul cadrului didactic ca membru al unei structuri organizaţionale definite (şcoala) şi a unei
comunităţi (profesionale, locale), ceea ce solicită şi o acceptare diferită a rolurilor şi a
identităţilor profesionale. Perfecţionarea şi dezvoltarea profesională condiţionează cariera
didactică evolutiv, fiind supuse legilor managementului resurselor, nevoilor de mobilitate, de
flexibilitate a cadrelor didactice. Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din
perspectiva tradiţională implică abordarea de tip academic, iar perspectiva modernă pune
accentul pe latura pragmatică, personală, reflexivă şi creativă a procesului.
Activităţile de formare continuă se subordonează conceptelor de educaţie continuă şi
permanentă şi au următoarele atribute specifice fundamentale:
- formarea continuă presupune cu precădere activităţi de formare profesională precum
calificarea, specializarea, respecializarea, perfecţionarea sau reconversia şi mai puţin formarea
şi dezvoltarea personală, activităţi ce revin componentei de life long learning;
- formarea continuă presupune o prealabilă formare iniţială, de nivel colegiu, licenţă, master, doctorat.
Programele de formare continuă vizează dezvoltarea competenţelor şi aprofundarea
cunoştinţelor profesionale dobândite într-o formă de instruire iniţială de tipul celor mai sus
amintite. În dezvoltarea personală aspectele legate de motivaţie şi cunoaştere se integrează
foarte bine formându-se convingerea ,,puterii asumate” la nivel psihologic (,,empowerment
psihologic”). Acest fapt determină creşterea motivaţiei pentru profesie la cadrele didactice.
Era informaţiei şi a globalizării reclamă o atitudine deschisă faţă de capacităţile umane
de înţelegere şi interacţionare cu o lume din ce în ce mai complexă şi plină de provocări.
Sursele alternative de informare: internetul, biblioteca, mass-media deschid o nouă dimensiune
actului educativ, liberalizând accesul la informaţie, ordonată acum după principii
(inter)subiective. Autoeducaţia, sub toate formele ei (educaţia continuă), minimalizează rolul
educatorului, accentul fiind pus pe self-development, ştiinţific, cultural şi profesional.
Învăţământul noului mileniu îşi creează o diversitate de contexte adecvate pentru exprimare,
constituindu-se într-un proces dinamic multiform aflat mereu la dispoziţia individului şi
situându-se predominant în afara instituţiilor tradiţionale. După mediul unde este organizată
formarea, există trei forme de perfecţionare: perfecţionare internă, perfecţionare externă şi
perfecţionare prin forme mixte. Cele mai productive s-au dovedit a fi modalităţile mixte.

2
Şcoala deţine un rol esenţial fiind necesar să devină şi un mediu prielnic, suportiv pentru
perfecţionare, putându-se finaliza cu trecerea spre forme de autoperfecţionare.
Autoperfecţionarea ţine de condiţia subiectivă a cadrului didactic, de nivelul aspiraţional şi
motivaţional. Preocuparea pentru autoperfecţionare este una dintre coordonatele fundamentale
ale activităţii profesorului care cuprinde toate laturile personalităţii sale. Dacă premisele
subiective ale autoperfecţionării asigură motivarea, cele obiective asigură conţinutul şi
modalităţile de realizare. Astfel, un loc important îl ocupă calitatea pregătirii iniţiale şi a
stagiilor de perfecţionare.
Pornind de la două dimensiuni, una legată de concepţia subiectului ce se doreşte a fi
dezvoltată (bun profesionist sau motor al schimbărilor), iar alta de poziţia procesului de
formare în raport cu locul de lucru (modifică sistemul, sau restabileşte echilibrul), putem atribui
formării continue patru funcţii principale, care se referă la individ în cadrul unei organizații.
Acestea sunt: funcția de profesionalizare, funcția de adaptare profesională, funcţia de angajare
profesională și funcţia de organizare socioprofesională. Profesia didactică presupune
permanenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic astfel încât acesta să poată să îi poată oferi
celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul
didactic din orice specializare se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta
cariera periodic până la finalul acesteia.
Cariera în educaţie reprezintă succesiunea de etape de pregătire, formare şi
profesionalizare în câmpul educaţiei, de modelare, dezvoltare şi rafinare a competenţelor
educaţionale, a unor atitudini şi aptitudini specifice, de promovare a unor valori dezirabile.
Cariera didactică presupune realizarea aspiraţiilor profesionale în domeniu, precum şi obţinerea
unui echilibru între aşteptările personale şi cele profesionale. Formarea continuă implică şi
determină perfecţionarea, iar aceasta la rândul ei, duce la dezvoltare profesională, ceea ce
facilitează o carieră didactică în adevăratul sens al cuvântului. Toate acestea se află într-o
relaţie de interdependenţă, influenţându-se reciproc, fiecare aducându-şi aportul la progresul
celorlalte. Astfel, stimularea uneia va determina modificări la nivelul celorlalte verigi.
Pentru reuşita proceselor de asigurare a calităţii pentru sistemele de formare este de
remarcat necesitatea unei abordari complexe, integrate şi interdependente la nivelul celor trei
nivele de analiză (de analiză, nivel contextual și nivel de conținut), astfel încât conversia
elementului proiectiv într-o decizie de politică educaţională să reflecte generalul, întregul şi nu
părţile sale componente. Este de dorit ca, accentul la nivel strategic să fie pus pe proiectarea şi
determinarea unor criterii, norme, standarde care să definească în termeni evaluativi calitatea
unui proces/program.
Reforma învăţământului în România subliniază importanţa comutării accentului de
pe latura informativă a procesului educativ spre cea formativă, ce are ca şi consecinţă
armonizarea laturii cognitive a persoanei cu cea afectivă, atitudinală şi comportamentală.
În fapt, scopul ultim al educaţiei este pregătirea pentru viaţă a elevului, responsabilitate
care revine cu precădere cadrului didactic. În calitate de actor principal al procesului
instructiv – educativ, acesta se confruntă continuu cu o serie de provocări cărora trebuie
să le răspundă cu profesionalism şi tact pedagogic. Atât formarea profesională iniţială cât
şi cea continuuă a cadrelor didactice constituie premisa care asigură calitatea actului de
învăţământ.
În acest sens, CCD Satu Mare a efectuat un studiu explorator în perioada iunie-
septembrie 2015, privind identificarea nevoii de formare profesională a personalului din
învăţământul sătmărean. În cadrul acestui studiu, universul populaţiei a fost constituit din
profesori, cadre didactice din învăţământul primar şi preşcolar, personal didactic auxiliar,
personal nedidactic, personal de îndrumare şi control. Eşantionul este format din aproape 3000
de persoane.

3
 Orice intervenţie de optimizare şi reformare în plan educativ are şanse de reuşită
doar dacă se bazează pe o bună cunoaştere a stării de fapt, respectiv a domeniului ce
urmează a fi supus schimbării. Din această perspectivă, analiza nevoilor educaţionale generale/
sistemice, precum şi a celor individuale devin prioritare în construcţia unui program/proiect de
formare şi perfecţionare instructiv-educativă.
Diagnoza nevoilor de formare s-a realizat în corelalre:
 Cerinţele elaborate de MECȘ;
 Rapoartele/ recomandările inspecţiilor şcolare efectuate de ISJ SM;
 Rezultatele obținute de cadrele didactice din județ la examene și concursuri naționale;
 Rezultatele chestionarelor aplicate în sistem;
 Analiza fişei postului educabilului (standarde ocupaţionale, atribuţii de serviciu).
 Analiza scopurilor organizaţionale particularizate la nivelul unităţilor de învăţământ din
teritoriu.
 Identificarea obiectivelor de dezvoltare personală ale educabilului corelate cu scopurile
unităţii de învăţământ.
 Identificarea „nevoilor de pregătire profesională” în vederea atingerii obiectivelor
personale şi a celor de sistem. Metoda cantitativă de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază
de chestionar. Chestionarul conţine 5 întrebări care sondează gradul de satisfacţie al subiecţilor
cu privire la programele derulate în anul şcolar 2014-2015, precizarea domeniilor/
subdomeniilor în care ar fi utilă formarea în anul şcolar 2015-2016, precizarea competenţele
care trebuie formate, formele de organizare preferate. Subiecţii au dispus de libertatea unei
exprimări personale a răspunsurilor, doar 2 dintre întrebări fiind precodificate multiplu.
 Analiza complexă a comunităţii de provenienţă a formabililor (nevoi şi probleme ale
comunităţii; integrarea instituţiilor şi politicilor educative în strategia comunitară);
 Analiza documentară;
 Discuţii individuale;
 Focus grupul;
 Analiza SWOT/ analiza PEST(E).
Chestionarele au fost aplicate pentru :
 Sondarea opiniilor cadrelor didactice cu privire la programele de formare derulate de
CCD în anul şcolar 2014 - 2015;
 Identificarea gradului de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare;
 Identificarea metodelor şi procedeelor adecvate activităților ce antrenează cadrele
didactice;
 Identificarea perioadelor optime de organizare a cursurilor de formare;
 Identificarea de noi domenii şi teme de cursuri de formare, pentru Oferta de formare
continuă propusă de CCD SM în anul şcolar 2015-2016, care să vină în întâmpinarea activităţii
cadrelor didactice;
 Cercetarea asupra nevoilor de formare continuă a cadrelor didactice a scos în evidenţă
cele mai importante aspecte ale dezvoltării profesionale ale acestei categorii, recunoaşterea
necesităţii de a participa la activităţi de acest tip sub cele mai diverse forme, căutarea unor
modalităţi de suport precum supervizarea, toate sub imperativul desfăşurării unor servicii
educaţionale de consiliere de calitate.
 Evidenţierea unei eventuale diferenţe între tipurile de formare agreate (între nevoile de
formare pe specialitate şi dezvoltare personală şi celelalte tipuri de formare);
 Identificarea percepţiei cadrelor didactice debutante asupra procesului lor de integrare
profesională;

4
 Obiectivele analizei de nevoi:
 Identificarea problemelor cu care se confruntă cadrele didactice debutante, din
perspectiva diferiţilor factori implicaţi în procesul de integrare profesională a tinerilor
(debutanţi, directori, profesori metodişti);
 Stabilirea direcţiilor prioritare de acţiune în vederea realizării eficiente a formării
continue;
 Adoptarea celor mai potrivite decizii privind designul activităţilor propuse.
 Utilizarea informaţiilor cât mai complete în definirea backgroundului problemelor;
 Definirea cât mai precisă şi comprehensivă a problemelor;
 Să se poată genera soluţii alternative pentru problemele identificate;
 Să permită monitorizarea a cât mai mulţi factori (timpul, resursele materiale, abilităţile
persoanelor).
 Pentru realizarea unei analize cât mai cuprinzătoare şi reale a situatiei iniţiale s-a aplicat
analiza SWOT şi PEST. Pornind de la obiectivele specifice menționate mai sus, s-au conturat şi
anumite obiective cu caracter practic-aplicativ.
În realizarea diagnozei privind nevoile de dezvoltare profesională a personalului din
învăţământul preuniversitar al județului Satu Mare sunt prelucrate date furnizate din mai multe
surse de documentare. Se au în vedere atât nevoile de formare identificate în „mediul intern” al
şcolii de către responsabilii de formare împreună cu directorii instituţiilor de învăţământ cât şi
nevoile identificate de către persoane din „mediul extern” al şcolii, de către inspectorii de
specialitate, în timpul inspecţiilor şcolare, precum şi de către profesorii metodişti ai Casei
Corpului Didactic Satu Mare, în cadrul vizitelor de monitorizare. Stabilirea nevoilor de formare
pe discipline a fost realizată de către inspectorii şcolari de specialitate în urma inspecţiilor la
care au participat și profesorii metodiști ai Casei Corpului Didactic, ori în urma discuţiilor
individuale sau cu responsabilii de comisii metodice şi a analizei chestionarelor aplicate.
Un alt instrument utilizat în stabilirea nevoilor de formare o constituie „Fişa de
monitorizare” completată de către profesorii metodişti ai Casei Corpului Didactic Satu Mare în
cadrul vizitelor de monitorizare în şcoli. Unul dintre obiectivele monitorizării a fost colectarea
analizei nevoilor de formare continuă în concordanţă cu planul managerial al unităţii de
învăţământ, cu competenţele profesionale şi competenţele specifice dezvoltării profesionale.
Pentru stabilirea nevoilor de formare ale bibliotecarilor şi profesorilor documentarişti
sau a responsabililor de Centre de documentare şi informar,e la nivel judeţean, s-au folosit
chestionarele de anchetă, discuţiile individuale, focus grup, instrumente prin care au fost
identificate temele de interes, tipurile de activităţi de formare precum şi alte sugestii referitoare
la activităţile de formare care vor fi organizate în anul şcolar 2015 – 2016.
Centralizarea datelor statistice rezultate în urma prelucrării acestor tipuri de instrumente
de colectare a datelor va constitui punctul de plecare în realizarea analizei nevoilor de formare
pentru anul şcolar 2015 – 2016, iar pe baza acestei analize se va fundamenta oferta de formare.

Eşantionarea
Au fost propuse pentru ancheta cu chestionare 3643 cadre didactice, provenind din 141
de unităţi de învăţământ din judeţ. Au răspuns solicitărilor un număr de 2824 respondenţi,
proveniţi din 105 de unităţi şcolare. S-a ţinut cont de opiniile tuturor respondenţilor,
chestionarele fiind completate corect de către aceştia.

Dimensiunile cercetării:
 Localizarea resurselor umane;
 Identificarea iniţiativelor de formare;
 Identificarea modalităţilor de realizare a activităţilor de formare;

5
  Gradul de disponibilitate al cadrelor didactice pentru formare/dezvoltare profesională;
 Valorificarea la clasă a competenţelor dobândite în cadrul activităţilor de formare continuă
- caracterul practic aplicativ al competenţelor dobândite;
 Domeniile în care formarea personală poate fi îmbunătăţită.
Indicatori ai cercetării
 Mediul de provenienţă a unităţilor şcolare;
 Nivelul de învăţământ la care predau cadrele didactice;
 Disponibilitatea cadrelor didactice pentru dezvoltare profesională;
 Aplicabilitatea competenţelor dobândite în urma participării la cursuri de formare;
 Forma de organizare a activităţilor agreată de cursanţi;
 Domenii care manifestă interes pentru dezvoltare profesională proprie.
Analiza nevoilor de formare ne-a oferit date pentru:
a. Identificarea disfuncţionalităţilor din activitatea cadrelor didactice;
b. Definirea standardelor de performanţă pe categorii profesionale;
c. Elaborarea unor programe de formare continuă care să asigure calitatea în procesul
educaţional.

Interpretarea rezultatului
Primele aspecte vizate în chestionar au fost cele legate de identificare/localizare a
resurselor materiale şi a celor umane. Chestionarul a fost aplicat în 105 de unităţi şcolare: 46
din mediul urban şi 59 din mediul rural (fig. 1).

Instituţiile de învăţământ implicate în cercetare au fost următoarele:

1. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Satu Mare
2. Colegiul Naţional ”Doamna Stanca” Satu Mare
3. Colegiul Naţional Kolcsey Ferenc Satu Mare
4. Colegiul Tehnic “Elisa Zamfirescu” Satu Mare
5. Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu” Carei
6. Colegiul Tehnic “Unio-Traian Vuia” Satu Mare
7. Gradiniţa ”Magic Kids” Satu Mare
8. Gradiniţa cu Program Prelungit ,,Draga Mea “ Satu Mare
9. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 11, Satu Mare
10. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 33, Satu Mare
11. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.7 Satu Mare
12. Gradiniţa cu Program Prelungit Voinicelul Satu Mare
13. Gradiniţa cu Program Prelungit Guliver Satu Mare
14. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 Satu Mare
15. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 Tasnad
16. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Satu Mare
17. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 9 Satu Mare
18. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.1 Carei
19. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.13 Satu Mare
20. Gradiniţa cu Program Săptămânal ,,Floarea De Lotus” Odoreu
21. Liceul cu Program Sportiv Satu Mare
22. Liceul de Arte “Aurel Popp” Satu Mare
23. Liceul Reformat Satu Mare
24. Liceul Romano-Catolic „Josephus Calasantius“ Carei
25. Liceul Tehnologic “Constantin Brâncuşi” Satu Mare
26. Liceul Tehnologic Tarna Mare

6
27. Liceul Tehnologic ,,Anghel Saligny” Turţ
28. Liceul Tehnologic ,,George Bariţiu” Livada
29. Liceul Tehnologic “Ioniţă G. Andron” Negreşti Oaş
30. Liceul Tehnologic ”Simion Bărnuţiu” Carei
31. Liceul Tehnologic Ardud
32. Liceul Tehnologic De Industrie Alimentară "George Emil Palade" Satu Mare
33. Liceul Tehnologic “Petofi Sandor” Lazuri
34. Liceul Tehnologic “Petru Cupcea” Supuru De Jos
35. Liceul Tehnologic Tăşnad
36. Liceul Teologic Romano-Catolic „Ham Janos” Satu Mare
37. Liceul Teoretic Carei
38. Liceul Teoretic German “Johann Ettinger” Satu Mare
39. Şcoala Gimnazială “Viorel Sălăgean” Beltiug
40. Şcoala Gimnazială Nr. 10 Satu Mare
41. Şcoala Gimnazială “Dr. Ştefan Vonhaz” Petreşti
42. Şcoala Gimnazială Pişcolt
43. Şcoala Gimnazială Viile Satu Mare
44. Şcoala Gimnazială "Csury Balint", Agris
45. Şcoala Gimnazială ,,Aurel Haiduc”, Trip
46. Şcoala Gimnazială ,,Dr. Vasile Lucaciu” Satu Mare
47. Şcoala Gimnazială ,,George Cosbuc’’ Medieşu Aurit
48. Şcoala Gimnazială ,,Petofi Sandor” Livada
49. Şcoala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Apa
50. Şcoala Gimnazială ,,Wesselenyi’’ Hodod
51. Şcoala Gimnazială “ Octavian Goga” Satu Mare
52. Şcoala Gimnazială “Bălcescu-Petofi” Satu Mare
53. Şcoala Gimnazială “Fenyi Istvan” Căpleni
54. Şcoala Gimnazială “Mircea Eliade “Satu Mare
55. Şcoala Gimnazială “Soltesz Janos” Ambud
56. Şcoala Gimnazială “Vasile Lucaciu” Carei
57. Şcoala Gimnazială ” Constantin Brâncoveanu” Satu Mare
58. Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu” Satu Mare
59. Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Satu Mare
60. Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga“ Satu Mare
61. Şcoala Gimnazială „Vasile Lucaciu” Lucăceni
62. Şcoala Gimnazială Acâş
63. Şcoala Gimnazială Andrid
64. Şcoala Gimnazială Berveni
65. Şcoala Gimnazială Botiz
66. Şcoala Gimnazială Călineşti Oaş
67. Şcoala Gimnazială Cehal
68. Şcoala Gimnazială Certeze
69. Şcoala Gimnazială Ciumeşti
70. Şcoala Gimnazială Culciu Mare
71. Şcoala Gimnazială Doba
72. Şcoala Gimnazială Dobra
73. Şcoala Gimnazială Dorolţ
74. Şcoala Gimnazială Drăguşeni
75. Şcoala Gimnazială Foieni

7
76. Şcoala Gimnazială Gheorghe Bulgăr Sanislău
77. Şcoala Gimnazială Gherţa Mică
78. Şcoala Gimnazială Halmeu
79. Şcoala Gimnazială Homorodu De Mijloc
80. Şcoala Gimnazială Nr 1 Negreşti Oaş
81. Şcoala Gimnazială Nr 3 Carei
82. Şcoala Gimnazială Nr. 1 Carei
83. Şcoala Gimnazială Nr.3 Negreşti Oaş
84. Şcoala Gimnazială Oar
85. Şcoala Gimnazială Odoreu
86. Şcoala Gimnazială Oraşu Nou
87. Şcoala Gimnazială Păuleşti
88. Şcoala Gimnazială Petri Mor
89. Şcoala Gimnazială Pir
90. Şcoala Gimnazială Poiana Codrului
91. Şcoala Gimnazială Pomi
92. Şcoala Gimnazială Porumbeşti
93. Şcoala Gimnazială Racşa
94. Şcoala Gimnazială Săuca
95. Şcoala Gimnazială Socond
96. Şcoala Gimnazială Terebeşti
97. Şcoala Gimnazială Tiream
98. Şcoala Gimnazială Tirşolţ
99. Şcoala Gimnazială Turulung
100. Şcoala Gimnazială Valea Vinului
101. Şcoala Gimnazială Vama
102. Şcoala Gimnazială Vetiş
103. Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazul” Moftinu Mic
104. Şcoala Gimnazială”Tempfli Jozsef” Urziceni
105. Şcoala Gimnazială Tăşnad

Casa Corpului Didactic, cu ajutorul formatorilor şi a profesorilor metodişti, caută să

răspundă cererii de formare din judeţ, pentru toate nivelurile de învăţământ preuniversitar şi
pentru toate ariile curriculare. Orice intervenţie de optimizare şi reformare în plan educativ are
şanse de reuşită doar dacă se bazează pe o analiză reală, veridică, pe cunoaşterea stării de fapt,
respectiv a domeniului ce urmează a fi supus schimbării.

Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 CCD SM reprezintă principalul organizator şi  Lipsa unui sistem omogen, flexibil
furnizor de programe de formare continuă a şi constant de comunicare cu managerii
personalului didactic din judeţul Satu Mare; unităţilor de învăţământ şi responsabilii
 Iniţiază şi organizează periodic, programele cu formarea continuă cu privire la
proprii de formare propuse anual prin Oferta de formarea debutanţilor şi a
formare, activităţi ştiinţifice, metodice, educative suplinitorilor;
cu impact pozitiv asupra beneficiarilor;  Nu s-a monitorizat suficient
 Colaborarea cu formatori şi profesori cu activitatea de formare continuă la
experienţă didactică pentru susţinerea de stagii de nivelul unităţilor de învăţământ;
formare, care sunt parteneri ai CCD;  Dificultate în diseminarea

8
 Oferă consultanţă de specialitate, metodică şi informaţiei;
psihopedagogică personalului didactic/ nedidactic/  Cantitatea mare de informaţie
didactic auxiliar din judeţ; prelucrată electronic care determină
 Susţine şi editează revista proprie “Şcoala timp de lucru pe calculator prelungit;
sătmăreană”;  Volum mare de muncă, număr
 Este centru metodologic pentru bibliotecarii şi insuficient de angajaţi.
documentariştii din judeţ,  Lipsa fondurilor necesare pentru
 Dispune de fond documentar, destinat achiziţionarea unor obiecte de
informării cadrelor didactice; inventar şi a publicaţiilor ştiinţifice
 Dezvoltă relaţii de parteneriat educaţional în ţară sau pedagogice recente.
şi străinătate;  Uzura fizică şi morală a unei părţi
 Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare cu din materialul didactic existent, a
instituţiile cu rol educativ în comunitatea rurală publicaţiilor şi a mijloacelor de
(familia, biserica, autorităţi locale, asociaţii şi inventar.
organizaţii, etc.);  Insuficienta preocupare şi
 Dezvoltă relaţii de parteneriat cu furnizori de colaborare în vederea identificării
formare continuă externi organizând cursuri în resurselor extrabugetare.
cadrul unor proiecte commune;  Diminuarea fondurilor alocate
 Iniţiază cadrele didactice în elaborarea şi pentru dezvoltarea profesională.
implementarea de proiecte;  Dificultăţi de deplasare a
 Dispune de bază materială pentru T.I.C.; formabililor/formatorilor în anumite
 Colaborează cu parteneri pe plan local și centre de formare;
naţional pentru proiectarea programelor de  Insuficienta informare, documentare
formare, cu furnizorii de programe. şi preocupare a unei părţi a cadrelor
 Experienţa acumulată de personalul instituţiei pe didactice şi a managerilor pentru
parcursul anilor de activitate şi în urma participării obţinerea de fonduri nerambursabile în
la programe/ stagii de formare; vederea dezvoltării profesionale şi
o Imaginea pozitivă a CCD SM reflectată în mass- instituţionale;
media;  Insuficienta motivare şi implicare a
 Aprecierea pozitivă de către cursanţi a responsabililor cu dezvoltarea
programelor de formare derulate de CCD SM în profesională din şcoli pentru
judeţ şi a altor activităţi; determinarea nevoii de formare sau
 Oferta diversificată de programe de formare pentru mobilizarea participării cadrelor
propusă în baza analizei de nevoi de formare, didactice la unele cursuri de formare
corelată cu nevoile reale ale cadrelor didactice sau continuă;
semnalate de conducerile unităţilor şcolare;  Resurse umane insuficiente;
o Parteneriatele cu unităţile şcolare pentru  Sincope în fluxul informaţional cu
derularea unor activităţi metodico-ştiinţifice şi unităţile şcolare datorate faptului că nu
culturale; toţi directorii de şcoli informează la
 Rolul recunoscut al CCD de promotor, subliniat timp personalul didactic despre
în reforma educaţională; acţiunile desfăşurate de CCD;
 Cunoaşterea “sistemului” de către CCD Satu  Neconcordanţa între statul de funcţii
Mare şi cunoaşterea CCD Satu Mare de către şi ROF (CCD Satu Mare nu are
“sistem”; angajaţi pe posturile: secretar,
 Concepţie dinamică de promovare a imaginii administrator, îngrijitor);
instituţionale în comunitatea locală, prin  Lipsa monitorizării de impact a
intermediul paginii web, a forumului de discuţii, programelor/cursurilor de formare ce ar
prin mass-media; asigura un feedback reglator real al
 Preocupare pentru redactarea şi editarea activităţii de formare, lipsa unui mijloc
materialelor informative de interes educaţional; propriu de deplasare în teritoriu;

9
 Manifestarea de către o parte a cadrelor didactice  Existenţa unei oarecare inerţii şi a
a unui interes deosebit pentru angrenarea în formalismului în formarea continuă;
parteneriate şi proiecte internaţionale;  Spaţiile existente insuficiente pentru
 Parteneriatele interne şi externe cu specialişti derularea activităţilor de formare;
recunoscuţi în derularea ofertei de programe de  Capacitatea redusă a corpului
formare; profesoral de a se adapta la schimbări;
 Valorificarea proiectelor derulate prin  Unele computere din sala
cooperarea transfrontalieră; multimedia sunt uzate fizic;
 Dotarea parţială a CCD cu echipamente tehnice  Inexistenţa unei edituri a CCD Satu
competitive: laptop, videoproiector, imprimante Mare.
laser şi color, reţea de calculatoare cu acces
nelimitat la etc;
 Diversitatea formelor de organizare a
activităţilor de formare: ateliere, mese rotunde,
stagii, seminarii, simpozioane,
conferinţe,traininguri;
 Concepţia modernă şi eficientă de documentare,
consultanţă şi informare de specialitate, realizată
prin comunicare verbală şi scrisă: reuniuni, buletine
informative, agende didactice, oferte educaţionale,
reviste, suporturi de curs, imprimate pe compact
discuri;
 Oferta de programe de formare acoperă o arie
largă de stagii şi module de formare;
 Efortul de utilizare eficientă a resurselor
financiare aflate la dispoziţie şi de atragere a unor
resurse extrabugetare;
 Poziţia geografică a judeţului Satu Mare este
favorabilă derulării proiectelor de cooperare
transfrontalieră;
 Valorificarea specificului cultural local, judeţul
nostru fiind un judeţ multicultural şi multietnic;
 Deschidere către comunitate;
 Percepţie în general pozitivă a beneficiarilor
serviciilor asupra instituţiei;
 Locaţia CCD SM – situată în centrul oraşului;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 Strategia MECŞ cu privire la formare continuă  Ofertă insuficientă de programe
prin programe şi proiecte; formative pentru debutanţi şi
 Noua viziune asupra misiunii şi funcţiilor CCD suplinitori în vederea pregătirii pentru
cuprinse în Regulamentul de organizare şi examenul de definitivat şi titularizare;
funcţionare al CCD;  Disponibilitatea redusă faţă de
 Noua deschidere a ISJ faţă de activitatea de inovaţie a multor membri ai
formare a cadrelor din judeţ şi implicare în personalului din învăţământ;
problematica CCD;  Scăderea interesului unor categorii
 Existenţa formatorilor locali în mai multe de cadre didactice pentru activitatea de
direcţii de formare; construirea pieţei locale de formare (mai ales după obţinerea
ofertă; gradului I);
 Receptivitatea tinerelor cadre didactice  Lipsa de responsabilitate a unor
(debutanţi şi suplinitori) faţă de formarea manageri şi responsabili cu formarea

10
profesională.
 Existenţa programelor MECŞ şi a Proiectelor cu
finanţare, care susţin programe de formare a
cadrelor didactice.
 Posibilitatea implicării în programe de cooperare
naţionale şi internaţionale prin accesarea unor
proiecte;
 Întărirea rolului şi locului Casei Corpului
Didactic, ca furnizor de programe de formare
continuă, conf. OMECTS Nr. 5554/07.10.2011;
 Interesul echipelor ministeriale pentru
eficientizarea activităţilor caselor corpului didactic;
 Posibilitatea de informare şi comunicare cu alte
CCD-uri din ţară prin forum;
 Posibilitate de informare şi comunicare rapidă cu
MECŞ prin portal;
 Posibilitatea implicării personalului didactic în
programe de cooperare naţională şi internaţională;
 Posibilitatea derulării unor proiecte
transfrontaliere datorită zonei geografice în care ne
aflăm;
 Reforma sistemului de formare continuă a
personalului didactic din România în acord
cu sistemele de formare europene prin Proiectul
Strategiei de Formare iniţială şi Continuă a
Personalului Didactic;
 Existenţa procedurilor de echivalare a cursurilor
din proiecte cu credite transferabile;
 Existenţa programelor Comenius, Grundtving,
Leonardo etc., de parteneriat european şi formare
profesională;
 Colaborare permanentă cu alte CCD-uri,
instituţii şi ONG-uri cu experienţă în astfel de
proiecte;
 Legătura cu mass-media locală;
 Deschiderea comunităţii locale spre serviciile
oferite de CCD;
 Percepţia pozitivă a directorilor de unităţi de
învăţământ şi a cadrelor didactice faţă de serviciile
oferite de CCD;
 Oferta variată de proiecte de perfecţionare
europene;
 Oferirea de posibilităţi de formare continuă
tuturor solicitanţilor de perfecţionare;
 Creșterea interesului şi a responsabilitatii
comunităţii locale pentru educaţie;
 Bază largă de recrutare a colaboratorilor/
formatorilor;
 Organizaţii dispuse să colaboreze cu CCD în
cadrul unor parteneriate.
11
continuă faţă de formarea continuă a
tuturor categoriilor de cadre didactice;
 Distanţa relativ mare faţă de
centrele universitare, furnizoare de
formare continuă;
 Costurile ridicate ale deplasării
formabililor în centrele universitare sau
în locaţiile altor furnizori;
 Lipsa de deschidere şi
disponibilitate a unor furnizori de
formare (cadre didactice universitare)
de a se deplasa în localităţile de rurale.
 Dificultăţi întâmpinate în preluarea
şi prelucrarea rapidă a informaţiei, mai
ales din zona rurală;
 Ponderea redusă a auto-evaluării şi a
rezultatelor obţinute de către furnizorii
de formare în cadrul criteriilor de
autorizare, care să măsoare gradul de
satisfacţie al beneficiarilor formării
continue;
 Formalitatea din sistemul
educaţional în particular, dar şi cea din
societatea românească în general;
 Instabilitatea cadrului legislativ;
 Migrarea cadrelor didactice tinere
către domenii de activitate/sectoare
economice mai bine plătite;
 Reticenţă faţă de nou şi schimbare a
unor cadre didactice;
 Necorelarea sistemului de salarizare
şi indemnizaţie al profesorilor metodişti
cu munca prestată;
 Numărul redus de profesori
metodişti în funcţie de volumul şi
diversitatea activităţilor derulate prin
CCD;
 Nu se finanţează achizionarea de
mijloace fixe şi obiecte de inventar;
 Resurse umane CDI necalificate;
 Piaţa programelor de formare
saturată.
 Mediul de provenienţă al unităţilor şcolare
în care s-a aplicat chestionarul

Urban
44%
Rural
56%

Figura 1. Mediul de provenienţă al unităţilor şcolare în care s-a aplicat chestionarul privind
analiza de nevoi

Chestionarul a fost administrat unui număr de 2824 cadre didactice, a căror funcţii
didactice sunt următoarele:
 Directori, directori adjuncţi - 136 - 4,8 %
 Educatori - 332 - 11,7 %
 Învăţători, institutori - 469 - 16,6 %
 Profesori - 1810 - 64 %
 Maiştri instructori - 53 - 1,86 %
 Bibliotecari - 24 - 0,85 %

Figura 2. Funcţiile didactice ale respondenţilor

Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen:

 Masculin - 593 - 21%
 Feminin - 2231 - 79 %

12
 Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen
Masculin Feminin

21%

79%

Figura 3. Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen

Timpul petrecut la catedră arată o distribuţie normal orientată puţin către vârste mai
tinere. Cel mai tânăr cadru didactic predă de mai puţin de 1 an, cel mai vârstnic de 47.
Din interpretarea datelor reiese că respondenţii, la data aplicării chestionarului se aflau
într-o etapă sau alta de dezvoltare profesională: au gradul didactic definitiv – 26,5%, au gradul
didactic II – 20,99% gradul didactic I – 39,21%, respectiv debutanţi – 13,3%.
Distribuţia subiecţilor în funcţie de principalele variabile luate în calcul este una relativ
uniformă, raportabilă la distribuţiile corespunzătoare populaţiei ţintă avută în vedere. În ceea ce
priveşte genul subiecţilor predomină subiecţii de gen feminin, aspect explicabil atât prin
ponderea mai ridicată a acestora în populaţia ţintă, cât şi prin disponibilitatea mai ridicată a
acestora de a răspunde chestionarului utilizat. Au fost incluse în lotul de subiecţi toate
categoriile de respondenţi existente în populaţia ţintă, având în vedere genul, aria curriculară,
gradul didactic şi experienţa la catedră, aşa încât rezultatele se pot generaliza la nivelul
populaţiei ţintă.
Informaţiile culese de la subiecţii cuprinşi în acest eşantion pot fi considerate ca fiind
reprezentative pentru populaţia ţintă, dat fiind numărul relativ mare de subiecţi investigaţi şi
distribuţia relativ uniformă a acestora în funcţie de variabilele considerate relevante pentru
analiza de faţă.
Unul dintre itemii chestionarului solicită subiecţii să identifice domeniile în care s-ar
putea dezvolta din punct de vedere profesional. Din analiza răspunsurilor privind nevoia de
formare a cadrelor didactice, în funcţie de frecvenţa cu care au fost menţionate se desprind ca
fiind prioritare cursuri din următoarele domenii/subdomenii:
Domeniul Nr. răspunsuri Procentaj
Managementul proiectelor 1645 58,25 %
Didactica specialităţii 1621 57,40 %
Comunicare şi relaţionare 1597 56,55 %
Educaţie interculturală 1844 55,29 %
Educaţie anticorupţie 1809 48,05%
Tehnologia informaţiei 809 28,64 %
Management 791 28%

13
Educație antreprenorială 614 21,74 %
Educație pentru sănătate 523 18,51 %
Alternative educaţionale 506 17,91 %
Educație pentru egalitatea de șanse 411 14,55 %
Educație pentru protecția mediului 324 11,47 %
Tehnici de documentare în CDI/ educație pentru
312 11,04 %
informație
Consiliere și orientare 228 8%

 În domeniul Managementul proiectelor este de evidenţiată preferinţa cursanţilor pentru

cursuri ce vizează Programe internaţionale – 43.03% şi pentru Proiecte pe fonduri
structurale – 36,41%

Managementul proiectelor

Managementul programelor/ 20,54%

activităţilor de formare

36,41%
Proiecte pe fonduri structurale

Programe internaţionale 43,03%

Figura 4. Opţiuni exprimate pentru domeniul Managementul proiectelor

 În domeniul Didacticii specialităţii este de evidenţiat preferinţa cursanţilor pentru

cursurile Strategii didactice – 35,34 % şi pentru cursul Evaluarea didactică – 26,28 %

14
 Didactica disciplinei

Strategii didactice 35,34%

Predare/ învăţare 20,92%

Evaluarea didactică 26,28%

Curriculum şi proiectare curriculară 17,46%

Figura 5. Opţiuni exprimate – domeniul Didactica specialităţii

 Interes sporit este manifestat pentru cursul Managementul clasei/grupei de elevi din
domeniul Management – 69,16 %.

Management
Managementul clasei Management instituţional

Management instituţional 30,84%

Managementul clasei 69,16%

Figura 6. Opţiuni exprimate – domeniul Management

 Investigaţia realizată evidenţiază interesul manifestat de cadrele didactice pentru cursul

Managementul conflictului – 40,08% din domeniul Comunicare şi relaţionare.

15
 Comunicare şi relaţionare
40,08%

32,81%
27,11%

Managementul Managementul conflictului Comunicare şi

comunicării parteneriat şcoală-
comunitate

Figura 7. Opţiuni exprimate – domeniul Comunicare şi relaţionare

 În domeniul Tehnologiei informaţiei, se constată un interes crescut pentru programe:

utilizarea mijloacelor multimedia și instruirea în societatea cunoaşterii.

Tehnologia informaţiei

Instruirea în societatea cunoaşterii 23,85%

ECDL 14,09%

Utilizarea mijloacelor multimedia 45,50%

Iniţiere IT (Word, Excel, PoverPoint) 16,56%

Figura 8. Opţiuni exprimate – domeniul Tehnologia informaţiei

 Domeniul Interculturalitate şi incluziune a captat atenţia cadrelor didactice.

16
 Interculturalitate şi incluziune
Tehnici de dezvoltare a competenţelor şi
modalităţi de integrare a copiilor în înv. de 17,97%
masă

Strategii de incluziune a copiilor cu CES 22,77%

Proiecte şcolare de educaţie interculturală 20,98%

Metode specifice în educaţia copiilor

26,35%
proveniţi din mediu defavorizat

Şcoala incluzivă 11,93%

Figura 9: Opţiuni exprimate – domeniul Interculturalitate şi incluziune

 În domeniul Alternative educaţionale, cursul “A doua şansă” a fost considerat de

acualitate în vederea formării continue.

Alternative educaţionale

Alternativa Step by Step 46%

A doua şansă 54%

Figura10. Opţiuni exprimate – domeniul Alternative educaţionale

17
Din punctul de vedere al tipului de program, un interes deosebit este acordat de către cadrele
didactice pentru cursurile de formare acreditate de tip scurt sau mediu:

Tip de program de formare preferate

56,34%

31,57%

10,89%
1,20%

Acreditat de tip Acreditat de tip lung Neacreditat de tip Neacreditat de tip

scurt sau mediu (între 61 ore şi 100 scurt (mai puţin de mediu (între 21 şi 40
(mai puţin de 60 ore) 20 ore) de ore)
ore)

Figura 11. Opţiuni exprimate – Tipuri de program de formare

Ca modalităţi de abordare a formării, toate formele sunt agreate de către cursanţi în proporţie
relativ egală.

Modalitatea de organizare a activităţilor de

formare continuă pe care o preferați
30,13%
27,26%
25,07%

16,54%

1%

Stagii de Dezbateri Ateliere Învăţarea Alte forme

formare bazată pe
proiecte
Figura 12. Modalitatea de organizare a activităţilor de formare

Nevoi identificate:
♦ Nevoi organizatorice: organizarea bazei de date privind furnizorii de formare şi grupurilor
ţintă pe categorii de personal didactic;
♦ Nevoi de comunicare: cu ISJ; cu mass-media; cu managerii şcolari; cu furnizorii de
programe; cu responsabilii cu formarea continuă din şcoli;

18
♦ Nevoi de relaţionare eficientă cu beneficiarii de ofertă şi cu furnizorii de ofertă, precum şi
cu grupurile ţintă.
♦ Nevoi educaţionale identificate:
ASPECTE CE NECESITĂ AMELIORARE PROPUNERE CURS

▪ debutanţii şi suplinitorii îşi întocmesc cu Didactica disciplinei (proiectare curriculară)

dificultate planificările anuale, proiectele pe unităţi
de învăţare şi cele pentru fiecare activitate (posedă
informaţie ştiinţifică din diverse surse, dar nu ştiu să
aleagă varianta potrivită)
▪ unele proiecte didactice cuprind prea multe Didactica disciplinei (proiectare curriculară)
obiective, sarcini de învăţare pentru unitatea de timp Managementul timpului
alocată (dozarea necorespunzătoare a timpului
didactic)
▪ unele cadre didactice (chiar şi cele cu vechime Teoria inteligenţelor multiple/ Şcoala
mai mare la catedră) nu lucrează diferenţiat, nu incluzivă/ Tehnici de dezvoltare a
cunosc rezultatele cercetărilor privind inteligenţele competenţelor şi modalităţi de integrare a
multiple şi posibilităţile de aplicare a acestora în copiilor în învăţământul de masă/ Educaţie
activitatea didactică pentru egalitatea de şanse
▪ în timpul activităţii se preferă abordarea Didactica disciplinei (metode activ-
frontală a colectivului, fiind implicaţi îndeosebi participative)
elevii mai buni;
▪ există reţinere pentru activităţile pe grupe şi
pentru exploatarea modalităţilor de cooperare între
elevi, acestea fiind considerate cronofage;
▪ interacţiunea elev-profesor este insuficient
încurajată
▪ unele cadre didactice deţin puţine materiale Didactica disciplinei (metode interactive)
auxiliare confecţionate de ele însele ori prelucrate
după diverse studii de specialitate
▪ utilizarea limitată (mai ales în şcolile rurale) a Didactica disciplinei (evaluare)
metodelor alternative de evaluare (referate,
portofolii, proiecte, lecţii-spectacol, excursii, editarea
de reviste şcolare etc.);
▪ competenţele de autoevaluare ale unor cadre
didactice nu se sprijină pe fundamente ştiinţifice,
sunt aleatorii
▪ îndeosebi în mediul rural, dar şi în unele şcoli Iniţiere în utilizarea calculatorului;
urbane, majoritatea planificărilor, a proiectelor pe
unitate de învăţare, a fişelor, testelor etc. sunt Utilizarea mijloacelor multimedia în
redactate manual (deşi există calculatoare în fiecare activitatea didactică
unitate şcolară, puţini profesori le folosesc);
▪ utilizarea limitată a mijloacelor moderne de Utilizarea TIC şi a mijloacelor multimedia în
comunicaţie şi de procesare a informaţiei optimizarea documentării
▪ relaţii mai puţin eficiente cu familiile elevilor, Şcoala şi familia
dificultăţi în realizarea comunicării cu părinţii, Soluţionarea conflictelor
implicarea lor redusă în exploatarea potenţialului
elevilor şi în realizarea de activităţi extraşcolare

19
 ▪ colaborare sporadică cu organele locale, Şcoala şi comunitatea
instituţii, fundaţii etc.; Gestionarea situaţiilor de criză

▪ competenţe reduse în ceea ce priveşte Elaborarea proiectelor educaţionale

realizarea proiectelor de parteneriat;
▪ necesitatea elaborării unor proiecte
educaţionale la nivel de catedră sau interdisciplinare
▪ informaţii insuficiente privind consilierea Consiliere şi orientare privind cariera;
elevilor în scopul unei orientări şcolare potrivit cu Elaborarea proiectului de dezvoltare
potenţialul intelectual şi cu aptitudinile fiecăruia personală şi profesională;
Managementul clasei
▪ întocmirea necorespunzătoare a proiectelor de Elaborarea proiectelor de dezvoltare
dezvoltare instituţională, implicarea unui număr instituţională
redus de cadre didactice în elaborarea şi derularea lor
▪ competenţe reduse în tehnici de documentare şi Educație pentru informație
în cultura informaţiei Tehnici de documentare în CDI
▪ necesitatea derulării de proiecte educaţionale Utilizarea TIC şi a mijloacelor multimedia în
inter/ transdisciplinare optimizarea documentării

Investigaţia realizată evidenţiază interesul manifestat de cadrele didactice şi didactice

auxiliare pentru formare continuă şi pentru dezvoltare profesională. În acest context,
construirea programelor de formare se va baza pe informaţiile colectate de la beneficiari,
aceasta fiind adaptată nevoii reale de formare.
Prelucrarea şi interpretarea statistică a tuturor categoriilor de instrumente utilizate în
investigarea nevoii de formare a condus la construirea unei imagini asupra realităţii concrete
din şcolile sătmărene. Avem deschidere şi orientare spre viitor, ca atare dorim ca prin
programele propuse să dezvoltăm colegilor noştri competenţe şi atitudini de educator capabil să
funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.

Director Casa Corpului Didactic Satu Mare

prof. dr. Ioan Viman

20