Alexandru Lăpuşneanul (1552 - 1568)

Domnitor al Moldovei
Prima domnie
septembrie 1552 - 18 noiembrie 1561

Alexandru Lăpuşneanul, domn al Ţării

Moldovei, 1552-1561, 1564-1568
Prima domnie
A fost ridicat la domnie prin puterea poloneza, şi prin urmare, tara a fost plasată sub
suzeranitatea Poloniei, depunând jurământ de fidelitate regelui polonez, şi obligându-se să-i dea
în timp de război 700 de călăreţi. Această politică dusă de Lăpuşneanu faţă de polonezi a atras
asupra lui ura lui Ferdinand, Împăratul Germaniei, din cauza ca regele Poloniei era fratele
Izabelei, regina Ungariei, care era în relaţii duşmănoase cu Ferdinand. Din acest motiv,
Ferdinand a incercat prin toate metodele sa-l răstoarne de pe tron. Turcilor, de asemenea, le
devine suspectă domnia lui Lăpuşneanul, aflat sub protecţia Poloniei şi în 1555 îl cheamă la
Constantinopol. El însă nu se duce, şi trimite niste pungi cu bani, punandu-se astfel bine si cu
Poarta şi în acest fel îşi întăreste domnia fiind protejat şi de polonezi şi de turci. Tot atunci,
Lăpuşneanu îi ajuta pe turci să o readucă pe tronul din Cluj pe Regina Izabela (1556), care era
refugiată în Polonia. În momentul în care era cel mai sigur pe domnie, este detronat de un venetic
crescut la curtea sa, Iacob Heraclid, poreclit şi Despotul. Acesta, prin înşelăciuni şi intrigi, îşi
adună o oaste de mercenari şi-l bate pe Lăpuşneanu la Verbia la 18 noiembrie 1561.

A doua domnie
octombrie 1564 - 11 martie 1568
 Alexandru Lăpuşneanul, domn al
Ţării Moldovei, 1552-1561, 1564-
1568

A doua domnie

După ce Despot Vodă este ucis în 1563 de Ştefan Tomşa, care domneste pentru scurt timp,
Lăpuşneanu reuşeşte să redobândească tronul Moldovei. Acest lucru îl costă mai mult de 200
000 de galbeni daţi turcilor şi un crâncen război civil, pe care a trebuit să-l poarte contra lui
Ştefan Tomşa, candidatul boierilor. Armatele turceşti şi tătăreşti, care îl aduceau pe Lăpuşneanu
la domnie, au invadat ţara, prădând şi jefuind. Tomşa neputând să se menţină pe tron, fuge la
polonezi, dar este decapitat de aceştia la Lemberg. A doua domnie a lui Lăpuşneanu începută în
sânge, avea să înoate în sânge până la sfârşitul ei. El promite la început tuturor boierilor duşmani
lui iertare, însă imediat ce şi-a consolidat domnia, a facut un prânz mare la care a invitat pe cei
mai de seamă boieri, şi în timp ce aceştia petreceau, mercenari străini au năvălit asupra lor şi i-au
măcelărit. Lăpuşneanu fiind aşezat pe tron de turci, a trebuit sa ţină cont de dorinţele lor. Ei au
cerut să dărâme toate cetaţile, pentru că ţara să fie incapabilă să se apere. Astfel, a umplut toate
cetaţile cu lemne şi le-a dat foc. Excepţie a facut-o Hotinul, unde s-a aşezat o garnizoană
turcească, care a început să jefuiască cu cruzime ţara. Incendierea însă, nu a produs pagube mari
cetaţilor, şi a fost doar un şiretlic pentru a se evita dărâmarea lor.

„De ma voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu! ”

În 1568, Lăpuşneanu a căzut grav bolnav şi a cerut ca atunci când va fi aproape de moarte să fie
călugărit. Căzând în agonie, cei din jurul lui s-au grăbit să-l călugărească, dându-i numele de
Pahomie. Revenindu-şi în simţiri şi auzind că a fost călugărit, a zis către boieri: "că de ma voiu
scula pre mulţi am să popesc şi eu" (vorbe atribuite de tradiţie, impuse de Costache Negruzzi).
Se crede că boierii, auzindu-i cuvintele, s-au înspăimântat şi, ca să-l împiedice să-şi împlinească
promisiunea, l-au otrăvit la 11 martie 1568. E îngropat la ctitoria sa, Mănăstirea Slatina,
împreună cu soţia sa, Ruxandra, băiatul lui Petru Rareş, şi cu două fete ale lui.
Moldova in timpul lui Lapusneanu
Lăpuşneanu a păstrat relaţii comerciale bune cu Transilvania unde avea cetatea Ciceu. Din
Veneţia veneau pictori pentru zugrăvirea mănăstirilor sale: Slatina şi Pangarati. Cu banii săi a
împodobit bisericile de la Muntele Athos şi cea ortodox-românească din Liovul Poloniei.
Călugărul cronicar Eftimie, preamăreşte domnia lui Lăpuşneanu. Aceste binefaceri veneau ca
urmare a pocăinţei lui, după multele păcate săvârşite. A doua domnie a lui Lăpuşneanu este
povestită în nuvela omonimă a lui Costache Negruzzi. Tot el a mutat reşedinţa principală a ţării
la Iaşi.

Vezi şi ...
Lista domnitorilor Moldovei

Bibliografie (surse)
1. http://ro.wikipedia.org/