Alcoolismul

Dobrotă Robert-Daniel, Grupa 18, Seria 2

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept 'dependenta de alcool', este o boala care

consta intr-o nevoie puternica de a bea, si neincetarea consumarii bauturii in momentul in care
apar probleme provocate de alcool, ca de exemplu pierderea slujbei sau incalcarea legii si
consecintele acesteia.

Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata in dezvoltarea si manifestarile ei

de factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se
caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic,
preocuparea fata de alcool, consumul de alcool in ciuda consecintelor nefaste si dereglari ale
gandirii, cea mai importanta fiind negarea.

Caracteristica de primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, in

completarea acesteia si separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu
aceasta. Primara inseamna ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de
boala evidentiate.

Deseori progresiv si fatal inseamna ca alcoolismul persista in timp si ca schimbarile

fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul
continua. Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii organice
asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere, omucidere,
accidente de masina si alte evenimente traumatice.

Pierderea controlului in alcoolism inseamna incapacitate de limitare a consumului de

alcool sau de limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si
/sau a altor consecinte ale alcoolului privind comportamentul.

Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe

alcool /drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre
individ alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante
ale vietii.

În cazul consumului excesiv de alcool pot apărea psihoze alcoolice determinate de consumul
de alcool:

1. Beția patologică

Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea
defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica,
starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, în unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati
minime de alcool (probabil în urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la
nivel cerebral). Durata acestor manifestari este limitata în timp (5-15 min.). Urmeaza somnul
terminal si amnezia evenimentului.
2. Delirium tremens

Reprezinta o stare grava în care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii,
agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale
frecventei cardiace si tensiunii arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era adesea letala,
mortalitatea a scazut semnificativ în ultimii ani multumita unor medicamente noi.

3. Halucinoza alcoolica

Se aud voci vorbind între ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza, critica
persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si
asediu si se asociaza cu anxietate maxima!

4. Gelozia obsesiva a alcoolicului

Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula

zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste în relatia tensionata a cuplului,
datorata tocmai consumului de alcool, precum si în atitudinea evidenta de refuz din partea
partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de
alcool, sentimentul de umilire si, nu în ultimul rând, frica de a-si pierde partenerul de viata.

5. Encefalopatia Wernicke

Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata în pericol (include somnolenta,
paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).

6. Sindromul Korsakov

Tulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.

Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool:
hipertensiunea arteriala, transpiratie abundentă, tremuraturi, dureri la nivelul întregului corp
(la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.
Un sindrom acut de sevraj reprezinta întotdeauna un motiv serios pentru internarea în spital.
În spital se urmează un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si
perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

Tipuri de alcoolici

Felul de a bea diferă de la persoană la persoană. Ca atare abuzul de alcool si dezvoltarea

alcoolismului (a dependentei de alcool) diferă in functie de frecventa si cantitatea care se bea,
de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a
studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de bautori:
1. Bautorii de tip alfa

Motivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie

neplacute.

Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite
probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se
poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei
intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.

2. Bautorii de tip beta

Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul

de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata
dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului
de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri,
sarbatori, aniversari, etc.

3. Bautorii de tip gama

Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar
stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate,
agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice).

Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla
cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare,
apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales
dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri,
pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.

4. Bautorii de tip delta

Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuinta

Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga
controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta).

Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.

5. Bautorii de tip epsilon (băutori periodici)

Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru,

stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.

Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si
perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de
consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de 6
luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape
permanent in stare de ebrietate.

Tratament

Succesul tratarii alcoolismului depinde in primul rand, de identificarea si acceptarea faptului

ca o persoana are o problema legata de consumul excesiv de alcool. Tratamentul suportiv, ca
de exemplu consilierea psihologica, pot fi utile in tratamentul alcoolismului.
Tratamentul trebuie sa tina cont si de identificarea dependentei psihice de alcool, in acest caz
tratamentul fiind bazat in special pe psihoterapie. Alcoolicii trebuie sa intrerupa consumul de
alcool, in acest moment fiind necesar tratamentul simptomelor de sevraj (tremor accentuat,
obnubilare, agitatie psihomotorie). Odata cu tratarea acestor simptome este necesara gasirea
unor metode eficiente pentru a incerca sa se mentina abstinenta la alcool.
In unele cazuri, cand simptomele de sevraj sunt grave si nu dispar dupa un anumit interval,
este necesara administrarea unui tratament medicamentos adjuvant, detoxifiere.
Consilierea psihologica, integrarea intr-un grup al aloolicilor anonimi, educatia
corespunzatoare si uneori administrarea anumitor medicamente, sunt folosite pe toata
perioada recuperarii. In acest moment, recaderile sunt cel mai frecvent intalnite. Cu toate ca
deseori odata cu recaderile apar si sentimente de vinovatie, abandonul tratamentului nu este
considerat o optiune. Mentinerea abstinentei la alcool este un proces care dureaza toata viata.
In cele mai multe cazuri, sunt afectati si membrii familiei persoanelor alcoolice. Acestea pot,
de asemenea, sa participe la diferite programe de educatie sau terapie familiala. In marea
majoritate a cazurilor, membrii familiei incearca sa descurajejze consumul de alcool in cazul
persoanei cu probleme, gasind diferite scuze si evidentiind problemele aparute secundar
acestui viciu. Consilierea este utila pentru ca ajuta alcoolicul sa inteleaga ca acest viciu este o
problema grava, pe care trebuie sa o accepte si pentru care trebuie sa gaseasca solutiile
adecvate. Consilierea intareste, de asemenea, relatiile pozitive cu membrii familiei si
persoanele din anturaj.