Jurnalul Parintelui Alexander Schmeman q (1973-1983)inte Alexander Schmemann vito activate deosebacapreck ‘atu contemperano, supra vie Dsercogt gt ses Murpen Isa © Uma de ‘nogters supra mutor ‘ener de rest, Jumals na cers Tarr unel vi! caraclerate de efor da fame 58 rlascd aie smal desc Tino umane resiaurate: M-agntc8 a ‘heer nu doar aman sina proterios el 9 ‘marine despre sémiia I Durmeze In 9. dospre raza Ge lurid pe cre aproape am sino 9 venue” Lunt 15 arte Oameni au incetat a mal crede... nu in sau Tze ci Ih moate, Th moaren “Inimineta 6 Atl ol numaleredinmantire pe rand: awa ad peat gnu mal reméne ava dec consume bur Est seu ISBN: 973-252.58%Ia cota uta ra ibe Ratt sagan! Te Teo Tia ashi, ctor uni.) Reincresinarea Eurpel? Telia eligi tn pastor gh mbiolgia elena ‘ontemporend sre Mita Hincinech (pet, lector uni fr), Misune gi dng Ontologia misionard ‘ier dn perspetva lola intrligix Se Teo Tis shimano), Elemente de Pastrals' miionar” petra tocltte portals Me Tan Bea (pest prof. univ. de) AL oe Bote Hinerarte wel ered 1 teoogt edeehiere 5 Francie Vincent Antony (elon sein), Teolgia mislonard a ieultaratie Pedagogla Inoarcei’ le Dumnecen a mala posure: “on Mins Himeinc (ret, et ni.) Doctna trinitar ca fandament misionarRelala abated Sfint cu Tail cu Fi i tolgia ‘ieand opus Te Alexander Schema (pet, poesor ie), Blografia una destin misonar Teo Tia (ahaa, Tector ni. 6), Fertzaren erst aentr ae Necander Seman (et, poesor nvr), Bieri, ame, misane BIOGRAFIA UNUI DESTIN MISIONAR Jurnalul Parintelut Alexander Schmemann (41973 ~ 1983) ‘Traduceri introduc 9 cometari de FELICIA FURDUL‘Descieea CIP a Biblotci Nationale a Romane SCHMEMANN, ALEXANDER [BIOGRAFIA UNUI DESTIN MISIONAR-Juraall Pirintelul Alexander Sehmemann/Alexander Schema Al Tula Reltgie, 2008 P.336, cm 205) Disoge ISBN 9738252:56-x ‘CUPRINS, cove - Pra. pital 1073 — Relig ete mal bum ma rininom Capitol I 1974 ~ Price de moart:consecin a ena (Capitol 1: 1975 = Americ: fara unel mart singurisTalna cresniifamtetnfngert eteraren de secs. Capital 1V: 1996 = Doringa de poglitete” ca despersonaiare a finelumane Capitol Vs 1977 = Cit enteral Adam sa Evel Capitol Vi 1978-Seculrtearenreduceren Riser a rlige religet toml in Capital VIE 1979 ~ Remanferea Occidental la “risos il cretiniam de drag bertifior pe care lena ads creginisma.Progresu: dvinga omalul ec tr depin fra canoage opal ixemnifiaia vie ja ~locetelderlt os » n 16 186 am waCapitol VIL: 1980 - Redaceree viel stectari “impersonate obectv: pct une! aml predmt- nant mascaine Capita IX: 1981 ~ Parada tore eens Incerdnd a mai fies ested Capitol X: 1982 ~ Biren, mu dar 6 eae spre Dunnezet go evadare din ames cntemporand? Prabusirea rainalsmul «optimism prostese a atpior: moti ynarcer la Dumnezen”. Cepia XI: 1983 ~ Utimal unde Posi. (Cpe ic, a facut lumen xa sie (Cavin inate Visi, cre 9 ining sit cite care Jar cits el ma Bie pe pile ‘Ssander Seeman. zea can Ban sn} a flea ee pase Alene se inal "Sn nin sp tae 9 at pe, pn ses ete Ato Bar ee eve sean Ce a i fs? Gav cteconinml ic vee” ‘ispuwal pe ea i asset oer fumes eal pe vce pind mtr, ‘Scena mi “Torco ees dar Dummer pet om ttl exh prin fe pe Dumneos Cues om, pears foe in vis Cruces Dnt. Ete bie dv venta his Jvent vi pen om. Dumezes oscil to cna ce El esr, at io Tite sest inean cl El fice din nega cae Sem gf psn’ 9 nepn frat evenel Sale su 9 see of tan ee Bonnin (ha 338% age wee otal foul cia Dunia ba. dacs Whoo sf ede tinct pe Dore 1 mln de 3 vos hanes a Tem vos Deze vince de eco Sinredew cue mm pi mes "Gy Aland Shmemn, Ps va ut Samet (sO a Ai, Etre tt BB ea Bet Onone Ramin, Bore 201, p10 * ten. 13Acesa este motvul penew care, plrnle Alexander awit a ibie ia ev adevirat eu Bacurie {i cu recuostind i toomataceasts bose a vie ‘rut impirigeasd - adc celarial Nisct fn anu 1921 in Reve, Estonia tnt-o familie de emigrant nui, la vst de apie ani se ‘mui fnpreant cu far sa in Pais, unde! va Imp viata comunisii ruses existete acolo. [Nein niiodat in Rusia g refund, dn peincpi st ‘mearp acolo i timpal repimslicomnst, prntele ‘Alexander 2 simfi,inante de toa, rus, avind 0 Gragostesinert pent tae 38, dsprejuind regimal ‘omnis, dar ind incedinat de revigonrea spinal 4 esi. Activinia lui A Soljenifin a reprezens, et el toma easieea Ruse fn Pais, 2 urmat curusle soli rset de cade, dup care transfert a Licel Camot. Lind part la slubee din catodala Sf. Alexander Nevsky. Ioeput si ubeascd solemniate, sobrictatea $i ‘rofunzimea alt don. La ncepuul cel deal doilesrzboi mondial, fos ami a Insta Teologe Stil Serghie dn Pais, unde armas timp de dsprezee ni, ma inti, ‘aside, fr ape, ca ect Ie profesor ye caret ‘vat I stat, se mumieiplsnele Segiu Bulgakov, pe cae Ia admit gibt, di ma imp, Ticiodatt speculaile sofilogice, AL. Karashey, ‘oordonatorl luc sale de master despre tveraia ‘ian; pirncle Cyprian Kem, care ba intros in teologia ‘tured, find si dubovnical si, dar si Picimele No Afinsiey, cae Ta Tndrumat spre 0 ord chars a tolope, Find un om cu vedei larg, mu $a aitst reticent nia adevruly,indifeent wade af venit cesta st aiat pe ml meni din afare lumi 2 fortodoxe. I insula fost foarte respect fn lames refi, éupé cum © sat gi titre care aa fost scoriste de ycoie si universitile de presigiv din Stale Unite fn aml 195 sa cfsitont cu Juliana ‘Onorguine iar un an mai refs iotont pen de tre arieiscopalViaine —Tikhontly, al xahaului us din Europa Occidental, afl sub ste Patra din Constantinopol “Aline de acivitten 8 pastoral destigurati {in pro rascasc din Clamar, pirnele Alexander a continuat si predea Istaria Bisenceas Ia lst. Procupare st fit de aceast discping na fost una pur academic, ci gia alt onignea In drija ht rite dea inelege stain actual a Bserici, care fin diaspora plea Si fe in deracord cu unites felesilogcd a Biseici, Tons, ela infles o, det SUbia, Biserica ere vie gi se exprima mai ales pan rigciune. Aces, alitur de elesilogiaeubiistcs & lui Afmasiev, cit i influent migar tnryie cccdenale Lan deteminat definiv witoarea ene, Friseaea_produsi de situia confizi a Disrct din Ewops,sperania realist une vizun ‘mai consistent asupa Bieri, psa de tole din ‘America, it gi plecaea plrintelut G. Florovsky ia Stele Unite rau deterninat pe plrintle Aletande se stabileact la New York. ups retageren plat George Forovsky de Ia condocera Seminal Sf. ‘Viadimi,primele Alexander a petit nanat 1962, una de dec al Seminary fine pe care ejinito timp de-douizec si una de anh, plod tk ‘a timpuleclor 31 de ani pezeet in Statle Unit, pritle Alounder sa rematcat ine dorent2 jal a fos srs cu scopl ef public sau, ce! Putin, ao shift iil ane! ei oe uma sh fle publi ‘Ga toate acest, plies juralu de lire Juliana Sehmemnn le St. Vlami, fost un at de Jul et abet sub forma uni compeds de min-esur pe teme extem de variate precum: inhi, ultra modes, iteratura ms, comune enigranfion ru, fii, subele 5 Lithile anata Toseiese, sibitoren "iui Laxir i a Florin, Bunaveste, Acatstul Maici Dernulu, copia peroouti in Pans. si profesor de acolo, vere ecules Labelle gi rumsete de cu ana (Mai est gi alte aspete ale Jumallui care impresioneara pn fumusees, profinzimea gi woos eet muzike, plseres dea preda, mle ads de apesenle poiive ale cilor sl, indeoseb fe aceia aco ced ra consliat de ele. xis, Ink tapes mai pujin plate preum: efor de 3 serie, fcuea dea asculta_ spovedanile, ezamiges produ de student! Din punct de vedere ngvsic, jamal exe casceriat de inteprunderea 8 te teme! lepiture Permanent print Alexander eu cul roses, fxperenfele sale din Fran stderr francen, ti vig sain America. ‘rma dine sestea se refer ait a egitira be prstenie pe cae prince a avo cu sito A, Soljeniin, in predisle wansmisesipimdnal de Radio [Liber pen URSS, dar ila inoecie sale de 2 fice pe emigrant rug si nfeleagh nevoin de ot ‘pate onianrsearctnsie cepesoucevevienla ee apa turin lor la conde existent in America, nun fi nsformaji into pes de muzeu! In timpal Ricboiuui Rese, Radio Livery a transmis in Uniea Sovietch peice prints Alexander, fp care a dus la exeterea popularti sale jn Rusia Solenitn a fost unul dite mani si) itn, ar atunecind fn anul 1974 a fost exit, unul dine prime lcrun pe care lea flcut fest acela dea cee pith Alexander sl vite in “ivi, unde lcula nani crea ua, it ‘adeseod, fn Otava sau Vermont. fn inpol prime lor finding, au peeeeut mai mule ile Ineo cabsnk ‘montan tn apropiee de Zieh “Sonia est, ck Swan unintleeal rs" "Nv voi putea simi dou Seana de imperana acesior rile docs mult msi tei" Lani, 17 ume 197). Pratenia lor 8 fos caacterzaté i de uncle snimocititditortepasuni obsesve peotu Rusia a Iai Soljengn. Desi, in public, pine Alexander La pat adesoari marca, gindea desta de diet “Disefile avute cu Soljeniin man evidentat lire eset dine no Pent el, exist dour asia Petra mine, Rusia ar puta dispre, ar putea ‘mur mimic mu s-ar Schima fn iionea mea supra Imi?” (Limi, 20 iamarie 1975). Depare de once rinaism, pint Alexander se concentra asupra ‘isiuni sale ~ soara seri in Ovident. Dp alte patra le pesca cu Soljenif, pln Alexander ‘seria “Comeara hui ete Rusia! numa Rusia, a mea fete Bisericd™ (Lani, 12 mal 1975, relectind la ovinele Minor “Unde ne comers seo "apf we ities com p/w tng con“ Ineresul su penis cultura fansea (mama gi Satele su geaminlcuiu in Pars) fost int vin de Vite ecvente fate fn Fran de lect ator fraees Ti plicea sf citease a poesie france, ets rus din ere putea sf vet pe de rot timp de ma rate ore fn $i, rt sh cboseaci. Er un itor limit, ast ctea doar poe tg luca de filosofe, de polities sa despre idle’ yi tac contemporne, nteresele si pasiumle Sale era mvenile fh posi, "voden 0) Furuse Iexoscodentall, fra ceca sso repens fn ea, ‘ipa cum fSceau romantic. i plicea Baudelaire 51 {ncn li spre idea plicea Vote gi Riminud, Tosi mu a cla, niciodst, morales in ar In oes in itratiry, n general, eden cuvnal ros, ‘avin ae expria val, i plicen scien site lai Gide gale bi Leautand fi plicet Diogaile, lucie despre Tallerand, Proust, despre vs alr oamen, und fn ele evolua vit umane, a sufrine! si « bra ‘Toate acess lcrn ropa de alte fing umane, de ‘variates destinelorunane se cufnda in ee. Timbajlavea, petra el, 0. importani eosin nal mare deci cos 4 muzil sau a aelor vine plicem sz, orl, easel, perdlle gi ‘ere, cml, cafeclle, arte — tot ce eft vig unani! Tn cele din uml, sa dedicat pe deplin COnodoxsi din America, dei era ado, nemulumit de fapul of ortadocgt american Cndeosei, cet ‘comers devenitetobsedt de aspeccle exteroare, Din poet oi de vedere, anumte practi monastic, "Tap ww, Senne cence chnemsan end \ cinsiea exclusvs ieoanclor sau ake experienc spintuale excenice i indepiray pe oament de la eval een al comunitii eure," Una dimze cactersiile majors ale nani american ee diversiatea de oxgine. Slogan “E Plus Una’ a presenta, ntotdauns, ss un sop cto veal. Amero ext loul de indie «unt foumen gi cul exrem de dient, Fiscare american ‘ste un img, De la jumitatea secoll al cinispreascle gi pind sti, inninle dine iterele pope uropene,afficane gi indiene au creat 0 “ume no Expedite, comer, ever, colonize, sclavia sctivitea misonard de peste Oveanal Antic a init un amp proces de rea, schimbur i conflicte Te oameni sparinind difertelor cult, rae i relgi. Dea lngul a pur secle, Amesica a prim imignoy dn toate colle lami. Ta miloculsesor ‘srupur de ira, nasa i de oie, a imbi, 1 obiceiuloe sf a cutis ea ascentuat in endl fgeverfilor ulesomre- Reign inst a deveit anal ‘dine cele mai importante sibolu sl sparenetes ‘enie. Contact calle mani si religile aceon, prea © smeningr, fpt cae a dus 1a'un conflict, eschis fn timpal plicit polclor care api cura tadionl, Ceding webu fe ape pin owas limbi ia uilor din fra de origin. Ta fel acest, eligi enc =a conopt. ‘Aczast ee 9 tuia crete onde din ‘America Parntle AletanderSchmemsnn a evident Peticolal identifica emice a Bisrci, mai ales, fupa periolfi de 2 considers creinismal on ‘efugu al identi, Incizind atl” Bisca in "pf warts omra spstele zdunilor ei, fn acetate, Onodoxis poate even, pentru conver, un sem a identi onesie reds La oideologie Pine Alexander a as tenia asupra csineloe — redone, pacchiale gi ituice — fgseate in lames ertodoxa, de o Ameri pluralist. Desigur, ol rocunoscutfapul ef aspect uman al cepnisruleinecesi recunoaseres, apreciret Imnaligilor gta clturlor tp care Biserca Toei ning i spay Elaextcat cu toate acest, ‘sia confi jurisdiilor ence care saorniceat tai mul episcop fn nee de interfere enh. Sa sat, do asemenea, circumspect in peivings Gerad Thsericlor meicane Ia start de subordonae fai ttoiateamisopoltanh exert din afar fr i ‘smu rdueressubelr itu in hinba engl. (© alt consecotl negatva a purlismlst rego iene american este problema resivismali, CConvar opinit general, pluraismul nu inseamn reltivem, c especarea valor, @ aiinor gi 8 ‘edijlor elo. In timp ce relativism 1 gnort pe calli, pretnaind ed diterenele sunt lpsite de Join, toemai pentru ci sunt nie probleme pewonae.* ‘America este, prin excelen, 0 a demoeraci im care “isi, iberten i chutarea ferent" sua deeprconstujonle. “American ing tise cu o viene maximal supra vitor (ame ar eb adc o deplire atuurorpoblemelor fi pevcolelor. Plrntele’ Alexander Schmemsnn ‘ecb in scest sens despre o menaitateutpich & mericnilor Utopia, spue el este promisanen sa dees el storia, ca neg, existe umans ca destin ‘Vapewnntectivensichmemn. Menor Lecues sire | r personal se indespts spre perfecune si desire, See orezolare a ue enelr existent. Uopa 2 replete in cultura politica sociei stile, care ste nutri nu neaprat de mizcuni, ci de mesa ‘uopice, de marie promis’ confonn sirry tebe stim Les lendemains gui chantent (0 2 de mii fic). Replica strane a scesti mental ese cea do- «dour tending fandamenall a vtemunlor de zi, ‘anume, cea 2 Evudasi. Lumea roast dest mu ete oar a exlor cae tiese ex aspiati uopice, i a flor care inoecs sf evadene, Evaderes i) a ‘ical in doc ed rl ete sbi. Cel eae ae 0 sil de idee sit ck nu ma poate al into soca ecutive se elbereze, ren mu mai inn fextactcu ea. Aceast tends de evadae se manifest si in elige,luindformele eae msi variate. Oameni Into specie acest! mi si se cufind in once aceva, Nol pot gsi pe Dumnezes pe Broodway in [New York, ase cd sunt neve si cate fn mg din India,’ ta wean ashram, in ifr expen ‘pital a cult unui gua. CConsensul dine Uiopie gi Evadare este ace 4 vig, fol in care slim scam ese impostil, intolembil Este pen prima ditt in ixone. cid cultura ese nega de ambele pi Penns tops, culura ete ceva care uebuie Inia, dipreu 3 Jeet Doar vitor vaf lois. Pen cet cre 1 de realist, cultura tebe si Ge pio sh fe "espns he pit depeca “Amel ieolgi sant iri, ininte de toate, in credings eestni, fn dual” extemal fundamental al sbordi ceestine ui" ‘npn sce ry hineeaopance‘Ave in crestnism, out sboriri fundamental dente: “elci Dumewu aga abit Tues inet pe Fol Siu Cel Unal-Niscut La dat ca ‘gine cede in Esk na parc saa vial ves” {Goan 3,16) Sia prvt Durmezen tate cit a feu ints rau bune fare” (Facere 131) 51 "Nu bi Tames nic cele ce su a ame, Dack cine bey Fumes, oir Talat moet intra; pet ot = stein lum, adies pia tupuli spots ochilor 51 traf vei sont dela Tati, sunt ain fume” (C oan; 15-16). Rispunsul pe cre psntele Schmemann 1d ‘ete umatorl “mea ete bun, lumen este viz 9h Tumea este rscumplra™ Inte de tse, Bibi i Biserca firma bunitates lumi, ca i create & I mmeze. Pell 103 exe revelator in acest sen "H eav mit Iuewle Tale, Doar, tote ct Injelpcime lea feat Umplinesa plant de ‘hire ti Prin const cu frases i minuifin rei is descopernFntuercl gi ejeal Tui Tames este cir deoarece a respins buna, La respins pe Duraeze, care este buntate, Ins, in fseeac lume a plcatulul sa fmunercu, 2 vent Tumina “Lui inka sft lve, a Tat cree, Cou fit de moar, + sfinul, feria, bse Hiisoase..” lar venifea Li aparine scum Imi Evenimentl hotsior al cosmosuli a petet: lpia cire una sh vink ete sic, to milocal nos. Dac nu vor rush descoperm pai ut DDammezeu in aceasts lume, nu 0 vem gis icing lundeva, Lime mae un Scop in sine. dup cum Sunes Julien Green, etl fancez pe care plrintele ‘Shmemann i ete adeseon, “ttl este stundeva" “fa en hmm sNoandr Smee, pp. 78 Tonal este shundeva si umea capatd sens de “alndeva". Si orice Inereare de 4 explica scot lume, fcind abstacie de Dumneze, ebuierespins cherie. Afimareaautonomiet lumie susie’ sale in termeni apni, cua sci ee 2 ce, ine ateoa det ‘Seculasmul este 0 mentite i, ia conscig, un mod devi, tn eae aspect esefiale tle existenet urine precun: familia, educa, sins, profs ara, ee, nu numa cpu sun eine legate de reins religions, da nei neesaten sa postblimte acs logit exe nega. Sf secular 8 vii este piv cx ind autonomic guverath evan, principle 5 modi sale ~ iene, rin ‘uur Tor, de cele ease." Putem defini lames sealrizaté ca find 0 {hi tie aventura existent mat mul “psp ‘veacau” sau "dup moda impli” det fn spiral Evanghelel. n-o astel de lume, “ota ce tec cum spune Apocalipsa, ind pes i deszoris prin natura trum asupa ceea ee “rine in vic”, adc eeonomiel tuft asuprespciuaii,wni supa culut,poiicul supra mora, spl asp salut. Seculrismul seams agadar consis efit personae gi sociale fet o raportare clas Is ‘ini fandameniale ale spastaaii een." ‘dn 9159 ‘heave oll wine schmemann pea oem tm ‘Fn Be, rior mola sear, Ens aon Ca Nips, 202, 8wo Gu tone aceten, seularsmul ee “copia veg” al ereinsmli, aja cum sunt ip ultima Insan, toate ideoogile secalanzate cae domin scat lume, deoarece el este alent din wriés ‘hrétiennesdevones fll, din devin eretine care aah azn’ Considesind cB prezenga lui Dumnezeu fi ‘ale berate, onal ans de maadia Seculrsmalu na mai sine nevoia aes preenf n et ce privet realizar destinuil prop, Toca fd cosa, atst om mu se mai cop, simfnd-e sucient sie; nu se mai preci a cerita, find riconiealeipe;no- maipreocup viata irc 1 ‘oramentalé a Biserci peau cpu mai inte nevoin Sijenie Acest “om nou” iyte ce gi cind Damen ar, oo mens relgioatate difiad, vagh lar atunclcind accep 0 Suit form de religiontae, el qu cath decit ‘confor un confor Rizi si psiic pe care rete Deretut la infin” Secalazare, observa. printle ‘Alexander Schmemann, stun nd “proba” eligi ‘fd confer un loc Je onoare in wi social, fe casa in ap fe net rela isis accepts devin ‘© pane a viol seculaizate asp lumi, o proba 3 Yaorilor este lami gi un ajor Tn procesul de edie a acesor, $i fntradevir, mii un euvént mi ‘te floc mai des de cine secalaism, in apoturle fale cu relia, det cuvinal jo. “Aju” sh apart ‘uni grup religos, si i identifeat cu 0 aie ‘lig, fi activin Bis, te ro aut", pe fear, si "si 0 reige™™ Ip fell aceva, omul ‘fs lao ep 8 tRlufr Schmeen. Sale gino. Cea observa era a prea Ste nario, es Psat seculrzt este atmatbsrici sal, pris la sib, duce contribu genase, inlegind necesita ripen te. Tai “celebeeaas" sina in bier, sft case i ndeplinese “obi” eins gi toate aesen Je fice cu 0 cris auentck. lad, ‘modal lui de 2 fnege eisitona, fila, profes, timpul liber in cele din urd, cia “oii” sale religioase ni este ineidcinat fm crest pe care il smisuriite tn biseric, adicd in Inrupare, Moa, avi, fr, in Fl fi Dunnezea devent Fl Oma, in "ono de vig, in dig convingrt fae mu au nico legit cu sest ea, ind car pase hi, Enumerim doar eiteva dine “Valorie” Gcic ale societii noaste: succes, siguani, bunistre, coneuren, porte soil, prof, pests, ambite penta inglege cf ele seat la pol pus Fnuegul “ethos al Evangheti. “Accepnen secalrsmlul repent, desig, © trasfomare a religit insisi Aceasa si poate Imenne four “bine formele sale exteoare § tradionale dar fn interior est pr si simply o a relige' El resping, tn mod fundamental, “epifanis”, intia pemoréala ed ttl fn accasts Ime fumes “ng mv murnai ef i au caza i piel existent Toe ‘alundeva, ci sunt cle ele munifeares $i rena aceulalandevg, 8 cesta este, Intadevs, ‘ij vit lr gc, deconectat de acea “epitnic” foful este dow fntuere, absuritate gi moar! Mare, eo. A. Sto $i L. Constantin tar Univers ncCipeie Baar 1988 p 15, ee cw winter 9am, spittin am "Aade Scena, Pen io mi Soames aoa. 138me Seculaismal devine sl macafantezilo subictive tare pot ange pn a ele ma bernie manifest, fhm a fi stanil sineidrea in rns, pe care ‘mul ist de dcemimint le ia dept “revel Relevant este in acest caz tagodia perecutd in Gyan ind nud ute de mem al Sect eligiose ‘onde de im Jones au sna ‘Secularism, rath pile Schmemann, ‘ete careteizat i mod never de lips cred, Geouwce Muli cretini pracican Sunt profind seculiza “devil teil este ct. majorite aobitoae ‘cri, pur simp, mu ma seized prezenla fi Inerarea al Satan in hme ica stare, mu resin In ‘ict un fl nevoia de renu alncrre l shyjiea Iu Ei mu mai iting idlabia evident cae impregnea2 dele i alone ciara camenit Ise ‘conformesrl ast tear le fasoneaz, le teint Te aseveste vee tlt msi mult doc idoatia ditt piginsmalu ani, EL mu vid ed moiu’ & Frio ponive gi chiar erestine, precum cele de erate, eberae, dagose, fer, prope, depling realizar posible feria, nu cae sunt cu ‘Meviat baa congin! omului i soci ‘mademe, motvaa $tMeoogia aes soe ote fcesten pot fr deturate de la. sopal lor rel sis ‘evi vehicle ale demosicla." Pirnele Alexander crtcS. aceasd reigie reduionst a culturi moder sculanzate cae "a icetat aif frma esenfill«vehi"(Duinil, 16 ‘Remarc 1975), O ase de religi ete ru a an segment izolat al une vei tite frS o pres mare ‘oa op op. Neale Secon, Din ap i dn Duh, ea com. ig an Son Hoe 992, 9.3131 rmportare Is Dumnezea. “No ae nist un sens sf intre pe oament la Hrsts, died nus schimbt zines asa lms ii, peat in eu tees, Hrsos devine doar un smbel a ceca ce iim si ver, dja — Bed E” (Vines, 12 octombrie 1973)-0 Istel de relige este mult departs de via 9 tmisunea Biers “Am, adeteon, sentiment eh cx ‘mai mui dine came, necunosendise pee ini tise ascunndose de elite gi consider axa ascundere rept funcia de bax a rei” (Lun, 15 ‘marie 197 Pisnele Alexander se ati, adeseoi, Ingrigra de sinaja cena, a Bisel (Ondo, in particular gi de stain Onodoset. din Amerca Ta ciuda sclativulu si succes extesior si macy, spane pire, Biserica noastl ete Senin de un pericol item: al secular gal ‘oui profund deckin spniual. Semele tragice ale feet dockin ay put ch mult imp i wma Discufile nesfirite ~ x dureaza de zee de an! ~ despre stu. pacler, preoeuparea exaperath a philor fs de “ineresel","depurle™» si propre lor, uurng cu care parole reuite prises pur simplu Bieri, de dag “dren” for, conceatareatuturor ager, consi ional, dncesane 9 pardbialebiseicest pe aspect exter, mara legal" toate acest relevezi o Seeulrzare at de prfund a rains consting, nck ne teem pen witorl Bieri care mu pare si fnjlegh profinzmes acest ize. Toomai acest seularizae a Biber detrmint pe mul oameni, Tndaosbi pe cei tine, i picienset Bieri, in care rimeni na le descoer cre est sea, ce inseansmo 54 i mombra ein cae chemaves Ia o adie a iti sprue religions est aia mz! DDincolo de aceasta, Jumalul piel Alexander donating meschine si abeaile ‘maximaliste al eclor din jurul shu ~ pent el, Biserea fe adiposul Tipit al paradoxunl tnviptuni ‘coin la mu sens pe ae se dfileze extremist de toate fel, fee ulm radon sau reducing rmodemi (de exempli Biserca vizwtt ct o agente tial imi a ml)" fn caltatea sade consid misionuel a Biserici, wologia ae o finch mictrstoare, find hema’ sh apofandeze isl afme temeiue forme de exesie ale vii in Hrss. Din neice, teologit academici eredoxi. a umat incd de la Tnoepatusile ei tase “pla solaice, incetind sim fie "ar a rugiui” gs a vin” a ‘im elt Sin Pin. Isainindu-se de iealunle ein Hristo, tolgia isa event unfit de fecolazare in medileclrale i inlecale fwtedote™ Profund dezamigit de teologa scam, fn kina perioadi a vet sale pine Alexander renunfse Ia 4 mat itl teologie cu excepin accor ‘cru gids pe ere le prezeta in cates sa de ‘Orcas iar “cheia” sau orcnae, toto corded par adie fnseinatl de Biseich, de pevele ‘isle rae, Dey ete indi in soi bse ficial, impactl si asupeastdenir se vapor de ‘bie fn abso, Ea ene vr cao abaracic ed imelectalt fi nei © apical; et un joc imeectua pe ese poporl lui Dumnezeu — cert Ic i gnoes pur 9 simpli. Teolopa nu ma est cooing si conpincioziaten Bieri, refletia se ‘supa sii aug problemelor sl. Ea ieeat fi pastoral fn sensu de asigua ise nome cenfiale9 slvatoar:; 9, de asemenes, a incetat af mistict in sensul dev a comnicapoporii i Dumnezeu acea cunostere care onsite continu plenar al viet vesce (cE loan 173). 0 tolope Instrinaé de Biseich si o Bisericd Inset de teolgie: aceasta ete prima dinensine a ciel sctuale” Refesindose la “erza acti” & Onodoxsi, Pirnele “Schmemann sven In vedere reducers ‘bizar scomodarea vii liurpce 9 steramenale ¢ Biserieit In comodtiile creqtnilor seclarzat care aa rds Bisrca la reli, iar reign Ine ing” (Wine 27 ine 1978). “Testa ln care esto supus crests in gener, i Ortodoxi, in particular va evienin cova ce "eva pemite si rmina vi ine oss. Adel o ‘pore a tuuror laerulor a “Dincola, I aac ‘shutloge al inrept ve iar iver este unin ‘shatlogice, ine Inve vet ete Taina Stine Eaharist.Penu a injeloge cvintele "Sint ‘Aposol Pavel, "Chip sete! lami tre” Corte 731) i pent ae face real, avem nevoie in acest lume de eanoistere celta lumi, de rumsees, de ea, de comonile sle, de expercan lnpiniei lui Dumneseu si tain sa Sfinta Euhatie. Bieri a fos! IntemiatIn aceast fume A Schein, Chrch World Mion St, Vin? Semin Pes Ges Nw Yi sh goa pena celsbazea Sf Fubar, pers mint De om prin rsturaen Fin sle eubarisie. Sins Enbarsie este imposibi fir Biseric, add fd © fomunitate cae sbi cunoasck caractenl $1 yeaa tunic ~ dragose,adevar, ceding: misune ~ tome esta desvrgite in fia Euhariste, mai simp, sf fie Tupi Hrstos (Lani 17 devembrie 1973). Lithia orodoxdieepe cu dosologia solemnie "Bincondntth ext Inparga Tat 33 Ful gi Sfintfoi Dub aam st purus gin vest weil”. Dela incepat este ‘amunatt destin: {dorm ype Inpériie. Assia exe Toca spre care rmergem ~ 31min mod simbolc etre. In imbajl ible, care exe gi Iimbajul Biserci, 2 binecuvita Impicain no inseannd por i simphu a o aclama, Tnseamnd 20 dela sop, ca fel al tumor orinelor gt intereselor noaste, al inept nowste Seis ca valoare sopems gi absolu a tot ceen ce xt Instiits de Mintitoral fa Joia Patio, ‘fini Litughie ee Cina cea de Think, este [istgnires mintutoare i Invern rumour, este ‘nf tained a stra mint, este clea pe eae 2 unmato.Domnul Hristos de la meare pink Ie Taare, exter Crug Tina tier est opi aoe Siviyires Sine Litrghii areca obit rcfacerea darrilor de pine i vin In durmezeiesel “Fp si Sings, iar ca sp, sine cedincogilor care prin aceasta dobindeseierare pcatlr si motenea TX Simeon, Poa va ami Sacamentle ‘anda 3 Rec Apo Aba ae, On! Ceding aa ‘eco Oredone Rain Aba a, bli, 199 2 epi cor a ill a pie tient pine cl fh pa relcn Sni, ile n Sin Sps# ferent le ce svinew pe en ct ‘oa nd sine fg see i! ier, cf a Si tg de severe pct edict Ta fina shujba. nace “ Dag Sil om Danan, Eas ee senna vf tose (und pon cea SS nant ropa a ees pin Dri hae Sv Dam toma ea tr, te yen ser pi ema op! sar nhc nhl met 9 San mg: Cony reise sn docipa sn cmolpct ft ae tm ce sper cin fron vin pan, aati opps ie pn $n De ase sna dp es x Ste Tin se Tao ge tal ne Spiga ce mo are, ah cok chee op Tae™ Pre non a Cin Sin Pari xe comaisc at o ew Dune tpn vig x abv sep sx mina ib fd. De me Eaten se vedo cpl nal | Rise Gh Talon dec Loh, Bens tna ib de Mion eae Grd Rom. ‘Bocwe 197-97 rein toon Bea, Dionor de sole edd dias Ble fe Mune a Bost Onsone Ronin Bac 14 6158wo ‘modului aeimic de existent, revelrea “vie ele devi", pice oi Durmecen.* Ins cura Impact cea arene fice sn adver amine de fume if ne mug pet ea Inyprtisiea ca Duhul Baz este cea exe ne inghie subi lumea ca dagostea Ii Hrs, Euarisia este Steramenl uss! moment ade: in ea ‘edem lames in Hristos, ag cum est ecu adv 9 fu din pnetele oases de vedere particule si deci Tiitate i parle. Rugiciupea pec cell Incepe si, mesic st aesta ese sing Incepa adevirat pen mises Biserici; gf aul cin, lepidind rout grja co lameascs prem of am pleisit sce me”, o robin de fit in Tnaeaga et realtte. Rogiciunes pen. ceili constiie, ast “ingura peg advirts penta inpnganie Pen ‘ng prin inpieane na mura pot devenim un trp sin duh dar surtem readust in acea stare de Connie bie pe cre amen I pert iturghia webbie prvi ao. rogiciune colectvla Biers sa a comunii, ae oli troticiogln, 2 unitate de duh ge erin. “iurghi, nam rog ex singar, He unt pret, fee sunt simp erin, ct Imprcins gi ot la cot eb femenit mei, fn sugicunle” din cindusla et mi inex dornele sa nevole mele pesomale, ci cle ale bgt erdiniosior din cae fhe part, sau ‘iiss Yama, Abcior ol eee Ea Bai, Bone, 1996 9. 8 2 Niu Schein, Pon gamit Suomen 5 nase.» 1 pm plan intr desi Biss nee, ‘peta sinful desolate Ean! "asia ot orectalizae ae wea Noului Legis, asi 0 dat pe ttdeina de Male Arb, fous Hiss, Cr 4c vie 516 S-dat pre de ascamparre pet Jot St ba ina un aspect ester de scampi ferrin mecca de mow aia" tina (SE fan Histon). De af, uta ms selec in in inst a de pte, to aon Ivar, veeSze a Patel Nou ‘Tesument® "Dupdl “cum spunea plntle Schmerann, Gece dumint et Zi Inve, feca uharisi oa Rosier Siftioares Inve se aff central vig soaive lui, est toma cena Orodoxe « inne se expe, aad fe a tao Tomlin 9 eal vit Htc a Bie te expos fn St. Pst umole 30 dee eae Galminees cu akbar Cinszeimik Acca fekdnre ui a Sf Pag © opine in Gere ‘hin, pe cae © mum in ete "Vossesenie™ (Zins Kvn. Tp Seoe damned, ave un "mie Past regi mai pecepe, inl, moatea ca 0 desconpurere «woul aun fi a oH, jn Biseet, dont St. Pei, dant Cncercini, ‘mores numa xe dour fit un spt 2 Ives cov pt dese, care pve, at Wa, Le Gate Emi ite de Pope ‘igs Suse Par 1995.29. apa Ee ‘rips Parporn ofp, Ein Ronin Ci EPs oor, pci. 156 "Rd Sent op 8vin de sens. Monte repent irae in Patil Domai ereinismal es, nine de toate, vesies, in acest hme, vir Hiristos. Spits trtodox est in esena et, pascal ia confine al ei soit exe tacira, Vorbim despre sibitr, ‘Srbtoares est expresa baci resin ‘Singur Ibera pe cae coil il primete cu rin ete focmai bua. Am fansfoemat cesta In cova au de mara, desis, de tis ide sole, Inc aproape cf am golt de aceasta bucwie. Tons tos Ina sp! "De ma ve fi precam pane, na ‘i ina in npn cere” (Mites 183). Af rooum un coplInseamnd si capabil de seas ‘care spilt pe ere un adult apreape cfm oma fae Si poi int firs teamd, fied fustare, in ‘comuniune cu luce natura’ si ceili amen Polos, asa, emenl de “har: Dare este harl? In variant grceased ~ Sharia Taser aa doar r,t bocure, "Sse va bucurainima oust cura ‘voasta nimeni na va ia de la oi" oan 1622) Anu eind stim la ua bis, iar prot rostge “Hristos a fev, moana devi, a emenit ‘Se Gngorie de Ns, “mal stctoare dee i”. ‘Aceata ete adeviat riicin, adevrata pure & fexpeienl crete. Doar rpordndune a acrasti ‘bua, ptem ineege pe toate celelate® Theradevir, bucuria doth In cen noapic lumina care transfor nooptesfnk-o nape “al stlusoare docit it tebuie Sk devnd tiica ‘uae gi sensu tim al orci timp satel st transform anal foi-un "an ere Dup noapie Pager vane imines apo ol noape io nous 1 Timp ineepe in tou, dar acum este pli “pe ‘pecan apyineininpbeen inn de aceatsexperico unc eu evict “ssbatloges” « bucunetO rik de soe pe 7 Iruecat al wei fabs, zimberl de peo fk ‘mene, o dima plicas, boscala ce se tate sunt acum raporate In aceatsbocure $m ‘numa cn at ceva dinolo de elec sunt un sen, (omar, "prez" secret a acest but! ‘Ar treba i prinim toate ese ale 2 ca un ae de In Dumoeze i transfomion cae 2 fn Twcuie, Dac toate aminuts vii mele (Asti, stud inn, srisor) asm adoebocure, lsu doar o povar, ane exe doer petal mex, ezisma rau enca mea (Mireur, 26 feburie1975) ‘Dumpezei,spune psinle Alexande, ne va jet toate eu excep pst de baci, buat cae te adevrata esau 2 vei Bucuna mete una ince “componente” ceetnismulu, ci ese tonalitea creiismulut care le pitundc pe toate ~ ceding st via. Acolo unde mu exe boc, cefinismal devine tro gi din aeass eaz, un in, Aczast ume se dstenctot ese lit de bwucuri,deomece bucuria (eri de eae ce munin, oi “istache") poate #1 mums de la Dumpezeu, ‘uma de ss ~ nu doar bacua mint, mites ‘abucaie (Vine, 3 decemre 1976) Dine toot cuz a ade crestor, cea ‘mai tii Tot ros de Nctache, end sso ‘eeta mu cuose bucuria acd existi_un Iuera pe care noi cet sexo, mat st seco al doutzerien ~ 0 TT pavien ch. suspichne, acetate sigur ‘bucuna. In mod coon sau inconpent, rei au "plunder Sheminicept nega ethos al cults noasre oentate spre ‘ce ist de bucuie. Lamea moder a ext ‘pacar in etegona “amuzarentl”§ a “elaxi Ea exe jusfica gi permis in "Wimp nos ib ‘exesteoconcesi, un commis. Si retin au jus 5 cea fate acestea sau, mai dea ef a Tee cred ck store, Buea au dea foe tocma fu “poblemele serioase” ale vii ni, B pot 8 chiar ispunsul eretin laces ‘Oameni vin mere sm er fu, mlrursea pitiacle Alexander, so slabiiune st o fast nine ‘nam la spn crus dine "Nu am sd ‘ich un sft". Am doar © bucare viguit, dar, penta ‘ine, nelaerup,O wei?" No, nu 0 eau. Ei wea Sh dscute despre sa voeascd despre Solu" (Mar, 12 ocombrie 1976) last, cine a invenat deca’ cl religinconsiue_soluionarea ‘roblemelor? Rela ex fcotdeauna un tanster in ‘alt dmensun,inteun at nivel din arash cuca en rpc aniiarea problemelor, mu sluinarea Joe. Lani, 2 pie 1973. Pigitele Alexinder Schmemann deplinge foma actuals a spovedanei, dourecs, consider noni eresine de peat poctins, de impeare ca Dunnezeu fide Tnnove & vie, pars fi devenit iran ‘0 Tnlegere femal’ si jurdcd a spovedanie, “cali” la rigine corns in mod ‘anioxal x ola fel de indtlnickreducre a et la Poli. Spovedania.poprtzsh ext redid la tuinimum sau este pail ea o “eons, pivind reaolvaea problemelor i diulilor sf oto un ilo care are loc Tne om st Durneze, ire fom fl un fnlept cae ae rispunsur la tate 2 ppoblemele, Ambele tending, inst, aseund si ‘fomeazd sdovirua Insepere i pracct etodoxt 3 spovedanii! La Tncept, tina pone era até pe un singur era: pe tara Bsc, pe wares reali pate 1 revel Picail ert o rupurl, 0 efecjne, 0 da; sfneia ra ineleash mu ca 0 desviyre mori i cao lait ontologicd f de Hrios” si de lmplcia Li. fovagitwa mora a Bieri ete esitologes iar u etc. Pena cet, sen pallet raven li Hrs, psa Lai fa Biserici, Aste, tina pocdne! esc o inoue ‘in cing, mature si per de iu la via cea oul, eae nea fos dja diruts, deja descopet Precum toate eee din ertnism, ana ‘te esatlogic, este ntoaere om a pin ult doris a visa ri ce va vid Ci, 21 februarie 198) De acea, cel oe ered in Hrsios ge pimeste pe El ca find "Calea, Adevirl si Vin” tite ‘eptind veal vor Elna are aii “vette sore, cu pe cen cae vas ie" (Eve 13,14). Toma seaa Const inveaga bueure o eri, een ‘uscald 8 crding’ Iu, ek acest “eae vitor” ~ vitor ‘porat la "lumea aceasta" este deja desopeit, dela eit, dja “in miloal nos” nisi credina mows sxe dejo “reazarea color nie”, este “Speredinjrea coor neve” (Ee 11,1)" ‘Not predominant a acest Jumal este cea 8 twcure, plkintle Alexander ind adesor omen) pe murginea cuvinelor Sfinulul Pave ‘pr steam gy ieestanconson an ‘AsanierSchmenamn Eahsin Tama npr, sus Ana pA