DOCUMENTAR Ce mosteniri inestimabile a lasat Grigore Antipa romanilor.

Orfanul care a ajuns savant de renume mondial si a revolutionat stiinta

Cosmin Patrascu Zamfirache,

Grigore Antipa este unul dintre cei mai cunoscuti savanti ai Romaniei. Destinul a facut ca un copil orfan din
Botosani sa realizeze lucruri de o maretie inegalabila in acele vremuri, pe care le-a lasat mostenire generatiilor
viitoare.

In urma cu 150 de ani, in vechiul targ al Botosaniului, pe strada Sofian, o mahala cosmopolita, vedea lumina
zilei micul Grigore, fiul avocatului Vasile Antipa. Dupa numai 7 ani, pustiul bondoc si maruntel avea sa ramana
al nimanui.

Putinii locuitori ai mahalelei natale ar fi crezut ca micul Grigore va ajunge unul dintre cei mai straluciti oameni
de stiinta pe care i-a dat vreodata Romania. Un adevarat deschizator de drumuri, un patriot, un bun economist si
mai ales cel care a reusit sa aduca magia naturii in mijlocul celor mai aglomerate orase.

Grigore Antipa, copilul vitregit de soarta din mahalaua armenilor, evreilor si romanilor de la Botosani, a fost
naturalist, biolog, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog, bioeconomist, profesor universitar de talie mondiala. Iar
pentru stiinta romaneasca a fost un adevarat pionier. ,,Grigore Antipa este considerat unul dintre fondatorii a
diferite ramuri stiintifice in Romania. Este considerat a fi primul ecolog, primul bioeconomist si probabil este
cel mai cunoscut ca fondator al Muzeului de Stiinte Naturale de la Bucuresti, caruia i-a dat si numele.
Totodata, el este si fondatorul unui institut de cercetari marine la Constanta", precizeaza Luis Ovidiu Popa,
directorul Muzeului de Stiinte ale Naturii ,,Grigore Antipa" din Bucuresti. Mai mult decat atat, obisnuit cu
greutatile vietii, Antipa a exercitat o fascinatie aparte pentru toti cei care l-au cunoscut, atat ca om de stiinta, dar
mai tarziu si ca un batranel sfatos si cuminte.

A fost prieten cu trei monarhi, zeci de oameni de stiinta de talie mondiala, dar si numerosi oameni de cultura
romani. ,,De unde izvoraste vraja in cazul lui Antipaă Caci constituie un caz aceasta simpatie atat de
generalizata ce o insufla el unei lumi intregi. Sa fie ea motivata de cultura lui vasta, de voiciunea mintii lui
ascutite, de cele ce a faptuit si faptuieste, de bonomia si voiosia de el nedespartite, de distinsa-i amabilitate, de
manierele sale alese, de conversatia-i intotdeauna atragatoare, de... dar cate insusiri nu mi-ar fi lesne sa insir
aicin Intalnim in societate sute si sute de inzestrati, fara ca totusi sa fie asa de iubiti. Atuncie Deslusirea enigmei
O gasesc intr-o extrem de rara dispozitie sufleteasca proprie lui. Acest septuagenar erudit si preocupat de
rezolvarea pana si a celor mai adanci probleme ale firii si-a pastrat pana astazi o inima de copil. Iata tot secretul!
Normal e sa-ti fie dragi copiii, normal e sa-ti fie drag Antipa. Sa fie multi cu asa inima si omenirea ar fi mai
buna. Zadarnica dorinta. Desarta speranta. Antipa ramane o rara avis", scria Constantin Meissner, membru al
Academiei Romane, in 1938.

O mica familie boiereasca

Pe 7 decembrie 1867 se nastea la Botosani Grigore Antipa, in odaia din dreapta a unei case frumoase a tatalui
sau, de pe strada Sofian, asa cum se numea la acea vreme. Locuinta era pozitionata pitoresc, chiar langa marea
gradina publica Varnav, astazi frumosul Parc ,,Mihai Eminescu" din Botosani, un loc incarcat inclusiv cu
memoria marelui poet care i-a dat numele. Strada Sofian facea parte dintr-o mahala cosmopolita, locuita si de
meseriasi, negutatori, dar si de boieri de moda veche, armeni, evrei, romani. Parintii micului Grigore erau Vasile
Antipa, un avocat de 41 de ani, si Zoita Nicolau, o femeie de 30 de ani, dintr-o familie cu ceva pretentii boieresti
si cu origini aromane.

Despre familia lui Grigore Antipa, nu se cunosc prea multe lucruri. Se stie doar ca Vasile Antipa, tatal
biologului, era un avocat destul de priceput, avand in vedere ca la 9 martie 1849, asa cum reiese dintr-un act de
arhiva, este numit sluger, pentru ,,slujbele ce a savarsit". Sau, cu alte cuvinte, primeste un mic rang boieresc. La
acea vreme, Vasile Antipa avea doar 23 de ani. Ambii parinti ai biologului Antipa se aflau la a doua casatorie
atunci cand acesta s-a nascut in casa de pe strada Sofian. Vasile Antipa a fost casatorit anterior cu Profira
Marzescu, de care a divortat la 38 de ani, iar Zoita Nicolau a fost maritata cu Iorgu Nicolau, de care a divortat
dupa numai doi ani de casnicie. Atunci cand s-au intalnit, Vasile Antipa avea 41 de ani, iar Zoita, 30 de ani.
Grigore a fost singurul lor fiu natural.

Orfanii din grija lui Mos Panaite

Grigore Antipa a fost fortat sa se maturizeze rapid. La numai 2 ani, ramane orfan de tata. Vasile Antipa moare
brusc la 43 de ani. Dupa pierderea tatalui, Grigore si fratele sau Nicolae Leon raman orfani si de mama. Zoita
Nicolau se stinge la 5 ani de la moartea sotului, lasand doi copii mici in grija rudelor. ,,In 1869, Vasile s-a
prapadit pe neasteptate. Ramanand vaduva cu doi copii, Zoita nu mai putea apela inca o data la protectoarea sa
din Baiceni, fiind moarta de un an. S-a descurcat si ea cu greu in casele de danie din Botosani. Numai ca
nenorocul o pastea neincetat pe femeia aceasta mult incercata. Patru ani mai tarziu a dat peste ea febra tifoida si
a inchis ochii cand abia implinise 35 de ani", scria Stefan Negrea in lucrarea ,,Pe urmele lui Grigore Antipa".
Grigore Antipa elev FOTO DREAPTA "Pe urmele lui
Grigore Antipa", Stefan Negrea

Copiii au ramas in grija lui Mos Panaite, adica Panaite Sendrea,

unchiul dupa mama al celor doi baieti. El, de altfel, se va ocupa si
de educatia lor, fiind o adevarata stea norocoasa pentru cei doi
orfani. Prima data, Nicolae Leon, care avea 12 ani, si apoi, de la 8
ani, si Grigore Antipa au fost trimisi sa invete la pensionul
,,Margineanu" din Botosani. Acesta era numit ,,institut de
educatie" si avea patru clase primare si patru clase gimnaziale. Era
considerata o institutie de invatamant de elita in aceasta zona, mai
ales ca elevii invatau germana si franceza. ,,Viata copiilor
incadrata in disciplina pensionului era destul de monotona. Se
jucau in curtea din fata, unde se aflau si paralele, si un trapez
pentru exercitii de gimnastica. De doua ori pe saptamana, in
gradina Primariei, peste drum de scoala, se canta muzica militara,
care era ascultata cu nesat de micii captivi din pension", se arata in
volumul ,,Grigore Antipa", scrisa de Gheorghe Barca si de Mihai
Bacescu.

Lipsa mamei a fost suplinita partial, pentru micul Antipa, de

,,cocoana" Margineanu, sotia directorului pensionului, ,,o femeie
de inima si neobosita gospodina", dar si de ,,cucoana Zoita
Sacara", o veche prietena a mamei lui Grigore Antipa si care le
facea bunataturi si ii alinta. Totodata, tinerii gimnazisti mergeau sa vada spectacole de teatru la Petrache Cristea
sau in alte locatii, unde soseau trupe renumite. Grigore Antipa, era un pusti bondoc, dar cu o bunatate aparte si o
inteligenta sclipitoare.

Coleg cu Emil Racovita

Din anul 1878, adica de la varsta de 12 ani, micul Grigore Antipa este trimis pe urmele fratelui sau, de unchiul
Sendrea la Institutul Academic din Iasi, numit si Institutele Unite. Specialistii spun ca era o institutie
prestigioasa a vremii, cu profesori de elita, multi dintre ei membri ai Asociatiei Junimea. ,,Aceasta institutie de
invatamant a fost constituita ca scoala particulara in Iasi si a avut in epoca locul ei de glorie datorat inaltului
profesionalism al dascalilor, remarcabile personalitati ale vietii culturale romanesti", spune dr. Oana Paula Popa,
cercetator la Muzeul de Stiinte ale Naturii ,,Grigore Antipa". De altfel, Antipa recunoaste ca aceasta perioada
petrecuta la Iasi l-a influentat decisiv in drumul sau. ,,Am avut norocul sa fiu elevul a patru invatati dascali, care
au trezit in mine interesul viu pentru stiintele ce ni le predau si au avut o influenta hotaratoare asupra dezvoltarii
mele ulterioare.
Grigore Antipa, stanga jos, in expeditie la Helgoland FOTO "Pe urmele lui Grigore Antipa", Stefan
Negrea

Acestor neuitati dascali ai mei din liceu le datorez foarte mult pentru inceputurile mele intelectuale, si nu mica
mi-a fost bucuria cand, dupa 22 de ani, unii dintre ei m-au ales coleg al lor la Academia Romana", preciza
Grigore Antipa, atunci cand a fost ales membru al Academiei Romane. In careul cu asi ai educatiei lui Antipa
din perioada adolescentei se aflau naturalistul Grigore Cobalcescu, fizicianul si chimistul Petru Poni, istoricul
A.D. Xenopol si economistul Petru Missir. Acesti profesori erau si extrem de exigenti, iar Antipa era un elev
silitor. De altfel, cu fizica si chimia invatate de la severul Poni, Grigore Antipa ajunge inca din primul an de
studentie in Germania, asistent in laboratorul profesorului Schaffer, o somitate in domeniu.

La scoala ieseana, adolescentul Antipa si-a descoperit pasiunea pentru stiintele naturii. Si totul a pornit de la un
articol dintr-o revista a vremii. Mai precis, este vorba despre ,,Contemporanul" si rubrica sa ,,Ce stim despre
ele". Erau, de fapt, popularizate ideile naturalistilor darwinisti de renume mondial, printre care si celebrul biolog
Haeckel. Aceste articole erau studiate din scoarta in scoarta de tanarul Antipa. ,,Era o popularizare despre istoria
creatiunii naturale, a carei lectura m-a pasionat atat de mult, caci mintea mea tanara era avida de a gasi o
conceptie despre lume, incat abia asteptam sa-mi dau bacalaureatul, ca sa pot pleca la Jena, sa ascult acolo
cursurile acestui mare biolog", scria mai tarziu Grigore Antipa. Din acel moment, s-a produs declicul, iar Antipa
era din ce in ce mai fascinat de lumea stiintelor naturii. Interesant este faptul ca in aceasta perioada, Antipa a
fost coleg de banca cu Emil Racovita, cel care avea sa ajunga un faimos explorator.

Inapt pentru armata

Un lucru mai putin cunoscut este faptul ca savantul Grigore Antipa a fost declarat inapt din punct de vedere al
serviciului militar. In primul rand, era prea mic de statura si, pe deasupra, obez, spuneau cei insarcinati cu
recrutarea. Cand s-a dus sa-si rezolve situatia militara, fiindca nu efectuase niciun fel de stagiu militar, Grigore
Antipa avea 25 de ani. Inspectia fizica a lui Antipa a avut loc pe data de 1 decembrie 1892 in fata Consiliului de
Rectrutare din Iasi. Din certificatul eliberat reiese ca ,,Grigore Antipa, de profesiune doctor in stiinte naturale,
are numai 1,53 metri inaltime, par si sprancene castanii, ochii negri, fruntea si nasul si gura potrivite si fara
niciun semn particular". Hotararea comisiei militare a fost categorica: ,,Impropriu pentru serviciu militar activ,
fiind atins de infirmitatea polipi naso-faringieni si obesitate". De altfel, rezultatul l-a facut pe Antipa sa rasufle
usurat. Avea ragaz sa cerceteze.

Cum a ajuns la 17 ani sa studieze la ,,Mecca darwinismului"

Dupa terminarea Institutului Academic de la Iasi, unchiul Sendrea hotarase destinul celor doi baieti: Nicu urma
sa devina medic, iar Grigore - avocat. In realitate, insa, Nicolae Leon va deveni un renumit parazitolog, cel mai
bun pe care l-a avut Romania, iar Grigore Antipa, renumit om de stiinta. Mos Panaite nu s-a suparat insa cand
baietii pe care-i intretinea si-au ales singuri drumul in viata. Viitorul lui Grigore Antipa, pasionat iremediabil de
biologie, va fi influentat decisiv de fratele sau mai mare, Nicolae Leon. Acesta, deja casatorit la 20 de ani,
plecase in Germania la renumita Universitate de la Jena. Cand s-a intors pentru o scurta perioada in tara, l-a
gasit pe Grigore Antipa, fratele sau mai mic, student la Facultatea de Stiinte din Iasi. L-a convins insa ca trebuie
sa-l urmeze la Jena, acolo unde va gasi conditii propice pentru a studia ceea ce-l pasiona. Grigore Antipa,
student in Germania FOTO DREAPTA "Grigore Antipa",
Gh Barca, M.Bacescu

,,L-am gasit student al facultatii de stiinte: urma la naturale. Vorba

vine: urma, dar ce sa urmezei Laborator de loc, carti nu. Acasa la
dansul, pe masa, n-am gasit decat revista <<Contemporanul>>,
Letourneau, Karl Marx si cateva brosuri socialiste. O incepea de
unde o lasasem eu. Dragul meu, i-am zis, chiar daca ai avea carti,
stiintele naturale nu se invata din ele. Pregateste-ti geamantanul si
hai cu mine la Jena", scria Nicolae Leon in jurnalul sau. A doua
zi, cei doi frati erau deja pe drum spre Jena. Grigore Antipa avea
doar 17 ani cand ajungea in acest paradis al stiintelor din Europa
sfarsitului de secol XIX. Aici era cea mai importanta Universitate,
cel putin din punctul de vedere al studierii stiintelor naturale. Un
loc unde se aflau cei mai capabili naturalisti si biologi, adevarati
pionieri si deschizatori de drumuri, ferventi sustinatori ai
darwinismului.

Unul dintre cei mai cunoscuti era profesorul Ernst Haeckel, un

eminent biolog si filosof german ramas in istorie pentru elaborarea
legii fundamentale a biogenezei, lege care-i poarta si numele. ,,In
perioada in care cei doi frati studiau la Jena, Sectia de Stiinte a
Universitatii era dominata de personalitatea profesorului Ernst
Haeckel, iar institutul coordonat de acesta, supranumit si
<<fortareata darwiniana>>, era o Mecca a biologiei, pe unde treceau toti marii zoologi ai vremii", precizeaza si
cercetatorul Ana Maria Petrescu, de la Muzeul National de Stiinte ale Naturii ,,Grigore Antipa".

,,Alta tara si alti oameni"

Tanarul student Grigore Antipa este impresionat de lumea universitara din Jena. Confreriile studentesti,
atmosfera de studiu, efuziunea de cultura ce inconjura acest mare centru universitar l-au fermecat. ,,O viata cu
totul noua, alta tara si alti oameni, alte obiceiuri si alta disciplina, dar mai cu seama alta stare generala
culturala... Aici, universitatea cu cei 1.000 de studenti dadea tonul unei populatii totale de 10.000 de locuitori. In
acest <<Quartier Latin>> al Germaniei, fiecare colt aminteste istoria culturala a Germaniei si chiar a lumii",
marturisea Antipa, la ani buni dupa terminarea studiilor la Jena. Totodata, la Jena se aflau adepti renumiti ai
darwinismului, dar si specialisti de renume, precum Preyer, Hertwig si Arnold Lang.

Ernst Haeckel va avea o influenta aparte pentru tanarul Antipa. La fel se poate spune si despre asistentul de la
catedra de zoologie, Willy Georg Kukenthal. De altfel, romanul era indragostit de lucrarile practice facute de
astistentul profesorului si venea chiar si duminica pentru a asista la ele. ,,Ca asistent al lui Haeckel, avea cea mai
mare bunavointa de a-i invata si pe altii si la lectiile sale de lucrari practice, pe care le preda duminica intre orele
10.00 si 13.00, asistau cativa studenti printre care si Leon, Driesch si Antipa", precizau Gheorghe Barca si
Mihai Bacescu in lucrarea ,,Grigore Antipa". ;

,,Micutul si indesatul" Antipa ia calea apelor si devine doctor in meduze

Grigore Antipa si fratele sau Nicolae Leon au impresionat prin seriozitate la Universitatea din Jena. Profesorul
lor,Ernst Haeckel i-a laudat pentru modul in care studieaza in fata unui intelectual roman ajuns la Jena. Este
vorba despre Constantin Meissner, un intelectual de vaza al Iasiului, de la finele secolului XIX. Acesta venise la
Jena si s-a intalnit cu renumitul profesor Haeckel. Neamtul l-a laudat pe Leon, dar mai ales pe Grigore Antipa:
,,Micutul si indesatul Antipa este un baiat extrem de inzestrat si de dragut".

Antipa incearca in aceasta perioada a vietii sa-si gaseasca cu adevarat calea in lumea stiintelor naturale. Haeckel
este cel care ii va deschide drumul. Mai precis, in iarna lui 1888-1889 ii recomanda sa viziteze Statiunea
Zoologica Villefranche-sur-Mer, din Franta. Antipa va marturisi mai tarziu ca aceasta excursie a fost hotaratoare
pentru alegerea unui domeniu de specializare. La Villefranche-sur-Mer sta sase luni alaturi de savanti renumiti,
printre care si Karl Vogt si Du Plessis. Aici, Grigore Antipa descopera ceea ce invatase in teorie despre lumea
marina si mai ales despre universul oceanelor.,,Desele excursii facute cu barca pentru a procura si studia
exemplare din fauna marina, observarea zilnica a marii, cu fenomenele ei atat de interesante, ii deschid noi
orizonturi de cercetare pentru viitor", se arata in lucrarea ,,Grigore Antipa", scrisa de Gheorghe Barca si Mihai
Bancescu.
Alina Antipa, sotia savantului FOTO DREAPTA "Grigore
Antipa" de Gh Barca si M. Bacescu

Totodata, la intoarcerea in mediul universitar de la Jena, Antipa se

intalneste cu asistentul Kukenthal, care tocmai sosise din Arhipelagul
Franz Joseph cu un bogat material de studiu format din animale
marine. Antipa se arata fascinat de meduzele din grupa lucernariilor,
prezente in lotul de cercetare al lui Kukenthal. Din acest motiv,
tanarul biolog roman pleaca intr-o noua expeditie pe insula Helgoland
din Marea Nordului pentru a captura exemplare vii, necesare
studiului.

,,In vacanta de Pasti din 1890, am plecat un grup de patru germani,

doi englezi, un roman, un rus si un bulgar la Helgoland si ne-am
instalat acolo un laborator, in casa sefului pescarilor de pe insula,
Ottmar Luhrs", povestea Antipa. Cu un mare zoolog si explorator
biooceanografic precum Kukenthal, dar si cu experienta de pescar a
lui Luhrs, Antipa a ajuns sa cunoasca secretele oceanografice si
pescaresti din Marea Nordului. Aceasta experienta l-a ajutat sa se
decida definitiv asupra viitoarei sale cariere. A ales studiile
oceanografice. In luna martie, isi va lua doctoratul cu ,,Summa Cum
Laudae", cu ajutorul lucrarii despre meduzele fixate din apele Spitzbergenului.
A vrut sa stie totul despre pesti

Studiul oceanelor si al marilor l-a facut pe Grigore Antipa sa-si poarte pasii catre un nou domeniu de cercetare,
inexistent la acea vreme in Romania. Propriu-zis, Antipa a fost primul ihtiolog roman. Sau, mai bine zis,
singurul din tara care a inceput sa cerceteze din punct de vedere stiintific pestii. Singurele cunostinte din
Romania secolului al XIX-lea referitoare la pesti erau, de fapt, doar cutumele si invataturile batranilor pescari.
Aceasta pasiune pentru cercetarea pestilor o datoreaza unui alt specialist de top la acea vreme, neamtul Anton
Dohrn.

,,Dupa finalizarea doctoratului, Grigore Antipa isi indreapta pasii spre Statiunea Zoologica din Napoli,
considerata pe atunci <<loc sfant de pelerinaj al fiecarui biolog>>. Acesta este locul in care si-a consolidat
pasiunea pentru studiul marii, abordand o tema de cercetare din lumea pestilor: studiul asupra evolutiei
timusului la pesti. La Napoli l-a cunoscut pe Anton Dohrn, fondatorul si primul director al Statiunii Zoologice.
Ani mai tarziu, intr-o cuvantare sustinuta la Academia Romana, Antipa il numeste pe Dohrn cel mai mare
indrumator al sau, ale carui sfaturi parintesti i-au determinat stabilirea viitoarei sale cariere in domeniul
ihtiologiei si pescuitului", precizeaza dr. Oana Paula Popa, cercetator la Muzeul de Stiinte ale Naturii ,,Grigore
Antipa".

Cele trei dorinte expuse regelui Carol I

In anul 1892, la 25 de ani, Grigore Antipa se intoarce in Romania. Era deja un tanar savant cu o pregatire
uluitoare. Mai mult decat atat, specializat in biologie, oceanografie si ihtiologie este pregatit sa inceapa o cariera
in tara sa natala. Era de altfel cunoscut patriotismul lui Antipa. Era decis sa-si ajute prin stiinta tara. Ar fi putut
obtine un post oriunde in Europa, cu toate acestea isi exprima deschis dorinta de a activa in domeniul
pisciculturii. La acea vreme, piscicultura romaneasca nu era nici sistematica, nici pe baze stiintifice si pe
deasupra baltile, dar mai ales Dunarea erau raiul braconierilor.

,,In ceea ce priveste pescariile, zicala <<are balta peste>> se aplica si la propriu si la figurat. Exploatarea baltilor
degenerase in vandalism, cherhanagiii si proprietarii mijloacelor de transport urmarind doar obtinerea unui
profit gras, atat pe spinarea bietilor pescari, care abia de-si duceau traiul de la o zi la alta, cat si prin pustiirea
nemiloasa a baltilor", consemneaza Gheorghe Barca si Mihai Bacescu in lucrarea ,,Grigore Antipa". Tanarul
Antipa dorea sa indrepte aceasta situatie, redresand potentialul piscicol al Romanei pe baza principiilor
ecologice ale lui Ernst Haeckel, care presupuneau exploatarea cu grija fata de habitat si ecosistem.

Cu mult curaj, Antipa, dupa ce se intoarce din Napoli, se duce direct la protectorul sau Dimitrie Sturdza, pe
atunci ministrul Justitiei. Acestuia i-a spus fatis ca doreste trei lucruri: sa organizeze pescariile din tara, sa
studieze Marea Neagra si Delta Dunarii, si sa organizeze un muzeu de istorie naturala. Sturdza i-a asigurat o
audienta la regele Carol I, chiar la Sinaia, in luna octombrie a anului 1892. ,,Cucerit de tanarul biolog cu minte
de economist si diplomat innascut, suveranul il retine la dejun pentru a-l recomanda ministrilor sai", arata dr.
Oana Paula Popa. Regele Carol I este de acord cu tot ceea ce-i propune tanarul biolog, iar Antipa nu s-a lasat
pana cand monarhul nu i-a indeplinit toate cererile. In anul 1893, Antipa este numit director al Pescariilor
Statului. Aceasta functie o va detine pana in 1914. Ca director al pescariilor, va transforma radical aceasta
bogatie exceptionala a Romaniei. Dintr-un domeniu vandalizat, jefuit si neorganizat, va crea un proiect
economic national pe baze stiintifice si foarte productiv.

Practic, in doar 10 ani, prin contributia lui Grigore Antipa, productia de peste a crescut de 10 ori in Romania. ,,S-
a ocupat de lucrari hidrotehnice, indiguiri, de saparea canalelor din Delta Dunarii la inceputul secolului al XX-
lea. In urma acestor lucrari, productia de peste a crescut de 10 ori, ajungand hrana saracului, iar icrele negre se
vindeau pana in SUA, fiind apreciate pretutindeni", precizeaza cercetatorul Ana Maria Petrescu, de la Muzeul
de Stiinte ale Naturii ,,Grigore Antipa". Totodata, Antipa a dus si o lupta pe plan diplomatic pentru respectarea
drepturilor Romaniei in materie de pescuit si zone piscicole.

,,Grigore Antipa va duce o munca neobosita pentru protejarea drepturilor Romaniei dupa incheierea Primului
Razboi Mondial. Votarea in Camera a <<Legii pescuitului cu regulamentul de punere in aplicare si expunerea
de motive>> - scrisa de insusi G. Antipa (1896) va fi urmata de infiintarea Directiei Generale a Pescariilor. In
vederea reglementarii pescuitului in Dunare, Marea Neagra, Prut si in raurile de frontiera, Antipa elaboreaza
proiecte de conventii internationale", adauga Ana Maria
Petrescu.

S-a luptat cu braconierii din Delta Dunarii

Ca director al Pescariilor Statului, Grigore Antipa duce o lupta necrutatoare cu toti cei care doreau sa ia din
proprietatea statului balti si zone din Delta Dunarii pentru a le exploata. De exemplu, la inceputul secolului XX,
Antipa lupta in instanta contra primarului din Tulcea, avocat de profesie. Acesta impreuna cu o serie de samsari
ai baltilor si ai pescuitului doreau sa acapareze proprietatea statului prin revendicari bizare. ,,Personal sunt
informat ca multi alti avocati din Tulcea asteapta rezultatul procesului acestuia, pentru a porni, pe baza
precedentelor castigate, alte procese cu revendicari mai mari. Astfel, se vede ca dupa ce au vazut ca nu pot lua
Delta Dunarii <<en gros>>, cauta acum sa o ia <<en detail>>", se plangea Antipa intr-o scrisoare adresata prim-
ministrului in luna septembrie a anului 1901.
In acest domeniu, pe langa alte trei initiative legislative, Grigore Antipa aduce contributii stiintifice uluitoare in
domeniul pisciculturii, aplicabile si astazi. A fost un adevarat vizionar si omul care a creat piscicultura moderna
si productiva in Romania. In anul 1894, publica prima sa lucrare de hidrobiologie: ,,Lacul Razim. Starea actuala
a pescariilor din el si mijloacele de indreptare". Prin intermediul acestei lucrari, preconiza inclusiv amenajarea
unor canale de legatura cu Dunarea. In anul 1895 apare lucrarea ,,Studii asupra pescariilor din Romania", rodul
muncii de trei ani a biologului roman.

Marea Neagra o lume fascinanta

Al doilea obiectiv al marelui savant, adresat si regelui Carol I, a fost cercetarea Marii Negre. Regele isi onoreaza
promisiunea si, in 1893, ii pune la dispozitie crucisatorul Elisabeta, nava regala. Incepand cu luna aprilie a
anului 1893, Antipa va calatori la bordul crucisatorului comandat de Ilie Irimescu in prima expeditie
romaneasca in jurul Marii Negre.

,,Grigore Antipa a petrecut 118 zile la bordul crucisatorului Elisabeta. Printre membrii echipajului se regaseau
un hidrofizician, un hidrochimist si un astronom", precizeaza dr. Oana Paula Popa, cercetator la Muzeul de
Stiinte ale Naturii ,,Grigore Antipa". Marea Neagra este sondata de echipa de cercetatori condusi de Grigore
Antipa. Totodata, Antipa viziteaza si prima statiune de cercetare a Marii Negre la Sevastopol. Dupa aceasta
expeditie a fost realizata si lucrarea ,,Clupeidele Marii Negre" (1908). Grigore Antipa va participa, in total, la
trei expeditii pe Marea Neagra. ;

Stimat de Carol I si Albert de Monaco, prieten cu Ferdinand I

Grigore Antipa s-a bucurat de simpatia capetelor incoronate. In primul rand, a avut o relatie de prietenie cu
principele Albert de Monaco. Il cunoaste pe print prin intermediul lui Karl Vogt, pe vremea cand era student la
Jena si vizitase statiunea zoologica de la Villefranche-sur-Mer. Antipa este invitat de principe sa viziteze vasele
sale de cercetari, renumitele ,,Hirondelle" si ,,Principesse Alice".

Mai tarziu, cand s-au reintalnit la Statiunea Zoologica din Napoli, principele Albert de Monaco il incurajeaza pe
Antipa sa exploreze Marea Neagra. La intoarcerea in tara, Antipa ii face o impresie buna si regelui Carol I si
devine un obisnuit al Casei Regale. La randul sau, Antipa il considera pe rege un sfatuitor: ,,A fost cel mai mare
noroc, pe care l-am avut in viata, faptul ca mi-a fost ingaduit, timp de 22 de ani, sa ma pot apropia si sa ascult
din gura sa proprie, invatamintele pana la sfarsitul vietii sale.

Regele a urmarit aproape toate lucrarile mele, atat la Pescarii si la Muzeu, cat si in toate directiile in care a
trebuit sa imi desfasor o activitate, si in tot timpul m-a incurajat, sfatuit si aparat. Membrii Casei Regale sunt
impresionati de cunostintele tanarului savant si il considera o companie deosebit de placuta. Mai mult decat atat,
Grigore Antipa a fost legat de regele Ferdinand I printr-o sincera prietenie. ,,Cel mai scump tovaras al nostru in
aceste excursii pe Dunare era doctorul Antipa... si o plimbare pe Dunare fara el pierdea jumatate din farmecul
ei. Doctorul Antipa a fost prietenul sotului meu in tot timpul vietii lui", marturisea regina Maria.

Sotia, Alina, cel mai bun prieten

Cel mai de incredere prieten si cel mai bun colaborator al savantului Grigore Antipa a fost sotia sa, Alina
Petrescu, fiica generalului medic militar Zaharia Petrescu. ,,Fire blanda, de o deosebita finete sufleteasca,
dublata de o aleasa cultura generala si muzicala, Alina a fost tovarasa de viata ideala careia Antipa i-a destainuit
toate gandurile si pe care a facut-o partasa la toate parerile si actiunile sale", precizau Gh. Barca si M. Bacescu
in volumul biografic ,,Grigore Antipa".

Sotia i-a fost cel mai de nadejde ajutor in anii grei ai organizarii muzeului. L-a ajutat mai ales cu spiritul sau
artistic. De altfel, Antipa nu definitiva o diorama fara sa ceara parerea sotiei sale. Atunci cand marele om de
stiinta pleca in delegatii diplomatice sau in expeditii de cercetare, Alina Antipa se ocupa de muzeu, dar si de
operatiunile de preparare a exponatelor.

Nici moartea nu avea sa-i desparta. Pe 9 martie 1944, Grigore Antipa, care avea 77 de ani, a suferit un atac de
cord. S-a trezit lac de sudoare in miezul noptii si a trimis de urgenta un servitor dupa medic. Ajuns la locuinta
savantului, medicul nu a mai avut ce face. A constatat doar decesul. Sotia lui, Alina, a decedat si ea aprope
imediat. Si-a luat ramas bun de la partenerul ei de viata si pur si simplu a sucombat. Ii lega o casnicie de peste
44 de ani. ,,In data de 12 martie a avut loc o ceremonie funebra oficiata in holul Muzeului, la care au participat
familia, prietenii si oficialitati ale vremii. Urnele cu cenusa sotilor Antipa au fost depuse in muzeu, in holul
principal", ne spune Ana Maria Petrescu, cercetator in cadrul Muzeului ,,Grigore Antipa". ;

Cum s-a nascut Muzeul de Stiinte ale Naturii ,,Grigore Antipa"

In perioada in care Grigore Antipa facea expeditii pe Marea Neagra si se ocupa si de piscicultura romaneasca,
marele cercetator punea caramida dupa caramida la fondarea primului Muzeu de Stiinte ale Naturii in adevaratul
sens al cuvantului. Era cel de-al treilea obiectiv al biologului expus regelui Carol I.

In 1893, a fost numit director al Muzeului de Istorie Naturala de catre Take Ionescu, ministrul Cultelor si
Instructiunii Publice. Institutia pe care o conducea tanarul savant nu exista. Din Muzeul de Istorie Naturala
fondat de Mihalache Ghica la 1834 si imbogatit de-a lungul timpului, nu mai ramasese aproape nimic. Un
incendiu devastator din 1884 distrusese mare parte dintre exponate. A mai ramas un simplu cabinet de zoologie
la Universitate.
 Grigore

Antipa in laboratoare FOTO "Pe urmele lui Grigore Antipa", Stefan Negrea

Antipa, noul director, care avea in subordine un preparator, un intendent si un servitor si-a dat seama ca trebuia
sa inceapa de la zero. In subsolul Universitatii gaseste niste lazi care vor reprezenta punctul de plecare al noului
muzeu. ,,A gasit o colectie etnografica provenita din Africa si America de Sud, iar in altele inestimabilul
material al lui Ilarie Mitrea, material care zacea in aceasta stare de 12 ani. Pieile de animal cu blana si pene,
borcanele cu nevertebrate si piesele etnografice erau in stare buna", precizeaza Stefan Negrea in lucrarea ,,Pe
urmele lui Grigore Antipa".

Ani de zile, Antipa a lucrat aproape de unul singur, ajutat de cel mult doua persoane, pentru a conserva si
transforma in exponate animalele gasite in lazile lui Mitrea. Totodata, declansase o campanie de noi achizitii. In
luna august 1894 sosesc 21 de lazi daruite de celebrul explorator din Africa de Sud, Emil Holub. Erau o multime
de pasari, un leopard, diferite cranii, diferite animale in formol. Spre bucuria lui Antipa, era raritati si foarte bine
conservate. Vazand ca noul director i-a pus in valoare colectia, Mitrea a trimis in 1895 o noua colectie cu
animale din Indiile Olandeze. Mai apoi, interesul lui Grigore Antipa a impresionat lumea stiintifica, care
continua sa trimita exponate.

Echipa noului muzeu s-a marit cu Robert Ritter von Dombrowski un preaparator foarte priceput, dar si un
ornitolog si vanator destoinic. Acesta a fost angajat de Antipa in 1895, cu gandul ca si fauna romaneasca sa fie
bine reprezentata prin aportul acestui vanator. Un an mai tarziu, Antipa il aduce la muzeu si pe Albert Lucien
Montadon, un naturalist autodidact din Franta, care a devenit asistentul directorului. Sediul initial de pe strada
Polona a inceput sa devina neincapator, iar finantarea prea putin indestulatoare. Antipa a inceput sa scrie
memorii si sa insiste pe langa autoritati pentru un nou sediu. Muzeul condus de tanarul biolog primea doar 2.000
de lei anual. Suma era insuficienta pentru substante, vitrine, dar si o noua locatie.

Dupa doi ani de memorii si insistente, Grigore Antipa primeste 350.000 de lei in 1905 fondul pentru construirea
muzeului. Locul ales pentru noul muzeu este Piata Victoriei, unde se afla si astazi. Pe 24 mai 1908, la ora 11.00,
noua cladire a Muzeului de Zoologie cum se numea atunci a fost inaugurata. La eveniment erau prezenti regele
Carol I, printul Ferdinand si printesa Maria, prim-ministrul Dimitrie Sturdza, dar si ministrii I. Bratianu, Spiru
Haret si Anghel Saligny.

Modelul Antipa preluat in America de Nord

Una dintre inovatiile lui Antipa in domeniul muzeisticii este folosirea dioramelor. ,,In ce consta conceptia sa
inovatoarep In prezentarea animalelor nu pe mari regiuni geografice, ci mult mai firesc pe biotopi (n.r. - medii
de viata); nu in pozitii statice, rigide, ci naturale; nu intre pereti goi, ci prelungind primul plan cu un fundal
pictat pentru a se reda verosimil peisajul in care traiesc. (...) practic, inovatia muzeologica consta din amenajarea
unor nise de dimensiuni si forme variabile prevazute spre sala cu un cristal. Vizitatorii pot privi prin peretele de
cristal animalele impaiate aranjate in atitudinea lor cea mai caracteristica de mers, odihna sau hranire, plasate
intr-un decor ce reconstituie coltul de natura in care traiesc", preciza Stefan Negrea in ,,Pe urmele lui Grigore

Antipa".

Grigore Antipa (centru) la o conferinta la Sankt Petersburg FOTO "Grigore Antipa", Stefan Negrea

Pentru realizarea dioramelor a pornit de la ideea lui Georg von Koch de la Muzeul din Dermanstdat (Germania),
aceea de a grupa animalele in mijlocul naturii corespunzatoare. Apoi a coroborat si alte idei, printre care si cea
intalnita la Muzeul Biologic din Stockholm (Suedia) unde animalele aveau pictate in fundal mediul lor de viata.
Combinand ceea ce a vazut cu idei proprii, a dat nastere dioramelor. Modelul sau de organizare a fost preluat
mai ales in America de Nord.

Membru al Academiei Romane la 37 de ani

Pentru activitatea sa stiintifica Grigore Antipa a primit numeroase distinctii, fiind ales in 1910 membru activ al
Academiei Romane. ,,La 25 mai 1912, are loc la Academia Romana sedinta solemna, in prezenta Regelui Carol
I si a Printului Mostenitor Ferdinand, in care Grigore Antipa rostea discursul de receptie intitulat <<Cercetari
hidrobiologice in Romania si importanta lor stiintifica si economica>>", preciza dr. Oana Paula Popa, cercetator
la Muzeul de Stiinte ale Naturii ,,Grigore Antipa". Antipa a fost ales vreme de 20 de ani secretar al Sectiei
Stiintifice si mai apoi, dupa 1938, presedinte al acesteia.

Va recomandam sa cititi si urmatoarele stiri:

Nikola Tesla, intre conditia de geniu si savant nebun

Povestea romanului de geniu pus de britanici alaturi de Albert Einstein sau de Marie Curie. Inventia lui a
schimbat soarta Primului Razboi Mondial