Capitolul 9

TEHNOLOGIA GENERALA A CUL TURILOR

LEGUMICOLE ,FARA SOL"
NICOLAE ATANASIU

Culturile horticole ,fiirii sol" constituie in prezent o realitate de varf a

tehnologiilor foarte performante care au ca�tigat deja o pozitie de frunte
in productia vcgetaHi a agriculturii mondiale.
Interesul deosebit al cultivatorilor pentru culturi le :Iadi sol este ge­
nerat de nivelul imprcsionant al producti ilor care se obtin curcnt in fer­
mete de productie. Astfel, cu productii de peste 500 5 5 0 t/ha la toma­
-

tc sau 700 800 tlha la castravcli, culturile ncconventionale se situea­

-

za pe primele locuri din topul productiviHiti i culturilor agriculturii con­

temporane.
Cercetatorii au abordat cu interes problcma culturilor tara sol, deoa­
rece acestea ofera posibilitatea dirij arii foarte precise �i riguros corelata a
factorilor de vegetatie care permit realizarea unor produse de calitate deo­
sebitii, lipsite de poluanti prezenti frecvent chiar in rccoltele obtinute prin
tehnologiile conventionale actuate.
Inaltul nivel tchnologic al accstor culturi se bazeazii pe dotari de varf
care folosesc echipamcnte �i materialc atent elaborate �i fabricate de ditre
o industrie paralelii specializata. Aceste particularitiiti �i-au pus amprcnta
asupra ,zonarii" culturilor neconventionale, care sunt prezente pe supra­
fete mari, in continua cre�tere, in tari cu tehnologii agricole de varf �i cu
industrie pcrformanta cum sunt: Olanda, B elgia, Fran!a, Anglia, SUA,
Japonia, Germania, Danemarca, Australia, Africa de Sud �.a.
Culturile ,!ara sol" sunt privite cu interes deosebit �i in zonele sau
tarile in care conditiile naturale nu sunt favorabile pentru aplicarea tehno­
logiilor conventionale in producerea legumelor sau acolo unde importurile
sunt foarte costisitoare. Valoarea ridicat::i a investitiei �i numarul relativ
restrans de culturi care pot ti realizate protitabil constituie bariere econo­
mice care sunt u�or de depa�it doar in tarile avansate.
Deoarece culturile ,!ara sol" constituie o rcalitate unanim acceptata �i
cu certe �anse de dezvoltare in horticultura mondiala, consideram necesa­
di cunoa�terea acestora �i de ditre speciali�tii din tara noastra.
496 TRATAT DE LEGUMICULTUR A

Aparipa �i evolupa culturilor fad sol

Ideea cultivarii plantelor :Iara a folosi solul ea suport de inradacinare
�i ea mij loc de asigurare a apei �i elementelor nutritive, existenta Inca din
antichitatc, a aparut �i In Europa, In secolul XVII, evoluand spectaculos
pana in zilele noastre.
Astfel, Boyle, in lucrarea sa, publicata in 1 666, arata cum ,a lncercat
sa facii plantele sa creasca in vase umplute cu nimic altceva, decat apa",
atribuind cre�terea acestora ,unei adevarate asimilatii �i transmutatii a
apei in substantele din plante". La randul sau, Woodward arata ea plantele
au crescut mai bine In apa luata ea atare din natura sau In apa cu un mic
adaos de sol, decat in apa distilata.
Elaborarea teoriei nutritiei minerale de ditre Justus von Liebing
( 1 803- 1 873) a deschis drumul pentru cercetarile �tiintifice asupra nutritiei
plantelor prin utilizarea solutiilor nutritive.
Primele experiente privind cultivarea plantelor pe nisipuri sau pe alte
substraturi au demonstrat ea plantele cer elemente nutritive ea azot,
fosfor, calciu, potasiu, magneziu, siliciu, fier �i mangan pentru o cre�tere
normala �i pentru fmctificare.
In prima jumatate a secolului XX cuno�tintele privind folosirea
solutiilor nutritive pentru asigurarca nutritiei hidrice �i minerale a plante­
lor au fost folosite pentru crcarea unor instalatii destinate productiei hor­
ticole. Astfcl, unele sisteme de cultura pe solutii nutritive create pentru
obtinerea de productii destinate comercializarii au fost realizate inca
inainte de al doilea dizboi mondial in Elvetia �i Statele Unite ale Americii
(Schwarz M., 1 985).
Cu siguranta, cele mai importante realizari pcntru evolu!ia culturilor
,Iarii sol", in anii 1 930, apartin americanului Gericke. Acest valoros cerce­
tator a pus la punct o instalatie de cultura care utilizeaza un strat adanc de
solutie nutritiva, rara un suport solid pentru inradacinarea plantelor cultivate.
Evolutia postbelica a culturilor ,,:Iara sol" a continuat, dupa 1 950, pe
doua directii principale:
- sisteme de cultura care nu folosesc suport solid de inradacinare, la
care radacinile plantelor sunt in imersie part:iala in solutii nutritive
statice sau circulantc, de adancimi diferite;
- sisterne de cultura care folosesc substraturi solide ea suport de indi­
dacinare pentru plantele cultivate.
Astfel, au fost create succesiv, sisteme de hidrocultura pe solutii nu­
tritive, cum sunt cele cu strat semiadanc static sau circulant de solutie nu­
tritiva �i eel pe strat foarte suhtire (film) de solutie nutritiva (sistemul NFT).
 Telmologia genera/a a culturilor legumicole ,flirli sol" 497

Sistemele de cultudi, dezvoltate in paralel, care folosesc substraturi

solide pcntru inradacinarea plantelor, utilizeaza doua grupe de materiale:
- materiale anorganice inerte luate ea atare din natura (nisip, pietri�,
tufuri vulcanice) sau obtinute in urma unor procese industriale
simple (argila expandata, perlit, vermiculit) sau mai complexe (vata
minerala);
- materiale organice (turba, composturi din scoarta unor arbori, ru­
megu�, fibre de cocos �.a.), folosite ea atare sau in amestecuri.
Amestecurile pentru culturile neconventionale se prepara din doua
sau mai multe materiale organice, sau prin amestecarea unui material or­
ganic (turba) cu un material anorganic (perlit).
Culturile lara sol, foarte diversificate din punct de vedere al concep­
tiei au atat avantaje cat �i dezavantaje. Alegerea unui anumit sistem se
face tinand cont de foarte multc elemente de apreciere. Totu�i, principalul
element care fundamcnteaza optiunea estc nivelul productiilor care pot fi
realizate.
Din acest punct de vedere, in topul clasamentului acestor sisteme de
cultura se situeaza cele care folosesc vata minerala ea suport de inrada­
cinare. Dar, acolo unde acest material estc scump �i greu de procurat, pen­
tru <.5Ulturi neconventionale mai putin performante se opteaza pentru utili­
zarea sistcmelor care folosesc substraturi preparate din materiale locale.
De fapt, acest considerent a detem1inat diversificarea deosebita a siste­
melor de cultudi care folosesc diferite materiale ea suporturi solide de in­
ri'idacinare.
Elementul comun care asigura tuturor culturilor ladi sol performante
de productie �i de calitate superioare culturilor clasice realizate pe sol este
de fapt posibilitatea dirijarii precise �i operative a nutritiei minerale prin
controlul parametrilor solutiei nutritive.
Discutand, in general , avantajele sistemelor neconventionale de cul­
tura, in compartltie cu cele clasice pe sol (Benoit, 1 994), pot fi mentionate
urmatoarele:
- standardizarea culturilor in general �i in particular a mediului de
inradacinare oferit plantelor;
- eliminarea lucrarilor de pregatire a terenului �i de combatere a bu­
ruienilor;
- excluderea dezinfectiei solului �i eliminarea pericolului potential al
poluarii cu rezidii ale produselor folosite la dezinfectie;
- r�ducerea consistentii a consumurilor energctice generate de lucdirile
neccsare pentru pregatirea tercnului in cazul culturilor clasice pe sol;
32 - Tratat de legumiculturii
498 TRATAT DE LEGUMICULTURA

- reduccrea consumului de apa;

- folosirea eficienta a ingra�amintelor;
- posibilitati superioare pcntru controlul �i dirijarea cre�terii �i fruc-
tifidirii plantelor din cultura;
- cre�terea productiei;
- accentuarea timpurietatii primelor recoWiri;
- imbunatatirea calitatii productiei, inclusiv prin eliminarea totala a
riscului poluarii cu azot;
- reducerea �i rationalizarea consumului de forta de munca, inclusiv
prin parametrii ergonomici superiori;
- cre�terea posibilitatii de mecanizare �i robotizare a lucrarilor din
tehnologiile de cultudi;
- producerea lcgumelor in zone cu conditii naturale total improprii
pentru culturi clasice pe sol.
Ca principal dezavantaj al culturilor neconventionale, literatura de
specialitate mcntioneaza in primul rand nivclul ridicat al investitiei ini­
tiate �i in subsidiar-limitarea numarului de culturi care se pot realiza in
conditii de profitabilitate asigurata. Unele variante de culturi rara sol sunt in­
criminate de ecologi�ti deoarecc pot produce de�euri greu de reciclat sau care
pot polua cu ingra�aminte chimice terenurile pe care sunt instalate.

9.1 . CLASIFICAREA SISTEMELOR DE CULTURA ,FARA SOL"

Pentru a realiza o clasificare riguroasa, atat din punct de vedere �tiin­

tific, cat �i din punct de vedere practic, a fast necesara stabilirea unci termi­
nologii adecvate, care sa fie acceptata de catre speciali�tii din domeniu.
Una dintre primelc notiuni introduse in domeniul culturilor neconven­
tionale a fast cea de ,hidroponica". Acest termen - tradus literar prin ,lucru
cu apa" a fast creat de Gerikc prin asocierea a 2 termeni preluati din limba
greaca - hydros - apa �i ponor - a lucra.
Setchell �i Gerike au utilizat notiunea de ,hidroponica" pentru a des­
crie ,cultivarea plantelor pe medii lichide de cultura". Acest termen a fast
folosit pana in anii '80, cu precizarea ea a devenit mai cuprinzator.
In urma aparitiei unor sisteme noi de cultura, Jones (1 983) imparte
culturile neconventionale astfel :
- culturi hidroponice sau culturi pe solutii nutritive sau hidrocultudi
(water culture);
- culturi pc medii (substraturi) solide in care sunt incluse atat mate­
rialc organice, cat �i cele minerale inerte.
 Tehnologia genera/a a culturilor legumicole ,fiirii sol" 499

Avand in vedere lipsa unui consens international asupra tenninologiei

�i clasifidirii culturilor neconvcn�ionale, Baudoin W.O., in sinteza FAO,
publicata in 1 990, cu titlul foarte sugestiv ,Soilles culture for horticultural
crop production" (Culturi rarii sol pcntru productia horticola), face urma­
toarele precizari:
- Terrnenul initial ,hidroponica" se refera la culturile pe solutii nutri­
tive, fiind ulterior Hirgit �i prin includerea culturilor pe substraturi
minerale inerte.
- Tennenul rnai recent ,eulturi flira sol" include toate sistemele de
cultura care nu folosese solul ea suport de inradacinare. in aceasta
aeeeptiune, culturile fiira sol includ �i sistemele care foloscsc ea
suport diferite substraturi materiale organice sau anorganice.
- Prin terrnenul ,substrat" folosit in culturile neconventionale trebuic
inteles un mediu solid de inradacinare, oferit plantelor de cultura, altul
dccat solul. In literatura de speeialitate, pentm substratul folosit la cul­
turile nceonventionale, a fost folosita �i denumirea de ,agregat".
Steiner ( 1 976) include in hidroponica atat culturile pe solutii nutritive,
cat �i pe cele care folosesc sup011uri solide de inradacinare, cu exceptia
turbei, echivaland ,hidroponica" cu termenul mai recent introdus de ,cultura
Ta.ra sol". Acest punct de vedere a fost adaptat �i de alti speciali�ti. Collin �i
Jensen includ in ,hidroponica", in 1 983, �i intregul grup de culturi rca­
lizate pe substraturi organice �i pe substraturi minerale.
Deoarece parerile diferitilor speciali�ti privind locul culturilor ,flira
sol" sunt divergente, consideram utila o scurta privire de ansarnblu asupra
aeestor materiale fol osite ea suport de inradiicinare pcntru culturile necon­
ventionale.
Turha sau amcsteeurile bazate pe turba sunt folosite pe scara larga ea
suport de cultura pentru speciile legumicole importante ea tomatele �i cas­
travetii, in tarile care dispun de resurse mari �i ieftine din acest material.
Turba este un component important �i pentru substraturile de inradacinare
folosite in productia comerciala de plante ornamentale in eontainere.
Referitor la rnodul de administrare �i de circulare a solutiilor nutri­
tive, in culturile ,rara sol", se folosesc notiunile de: ,sistem deschis" la
care excesul de solutic nutritiva neutilizat de plantc este deversat in mediul
ambiant �i ,sistem lnchis" la care excesul de solutie nutritiva este colectat,
reconditionat �i recirculat In instalatiile de cultura.
Avand in vedere aceste preciziiri, clasificarea generala a culturilor ne­
conventionalc poate fi schematizaHi astfel:
500 TRATAT DE LEGUMICULTURA

� }
a) hidrocultura (water culture)
Culturi :far1i sol b) cul tur1i p e s ub s tratur i ( s ub strate cu lture) Culturi hidroponice
b1 substraturi mineralc inerte
_
____-..:..'-':.......;
. ..:..:..:..:..:.:..:.
.. ..:....:..:..:...:..:.:..:....:...:..::..:.:..:.
.. _ .. ---J
b2 suhstraturi naturale organice

Sistemelc mari de cultudi mentionate anterior pot fi detaliate astfel:

a) Hidrocultura (water culture) :
a1 - h idrocultura pe strat adanc, static, de solutie nutritiva (sistemul
Gericke);
a2 - hidrocultura pe strat semiadanc de solutie nutritiva, cu suport
plutitor;
a3 - hidrocultura pe strat semiadanc, circulant;
at - sistemul de cultura pc strat subtire (film) de solutie nutritiva
circulanta (sistemul NFT)
b) Culturi pe substraturi :
b1 - culturi pe substraturi minerale naturale:
- nisip - in paturi, containere sau saci ;
- pietri� - in paturi ;
b2 - culturi pe substraturi minerale incrte realizate prin prelucrare
industriala:
- vata mineraHi - in saltele (panouri) sau containere;
- perlit, vermiculit;
- argilli expandata;
- alte materiale (poliuretan �.a.).
b3 - culturi pe substraturi naturale organice, in paturi sau saci;
b4 - culturi pc amestecuri realizate din materiale organice �i anor­
ganice.
in aceste clasifidi.ri este practic imposibiUi includerea modului in care
circula solutia nutritiva. In general, sistemele inchise cu recircularea solu­
tiei sunt aplicate, fie unor variante de hidroculturli (sistemul NFT), fie unor
sisteme care foloscsc substraturi inerte (cultura pe vaHi minerala sau cul­
tura pe pietri�). Culturile pe vata mineralli sau pietri� pot fi amenajate �i
pentru alimentarea cu solutie nutritivli in sistem i'nchis.
Sistemele alimentate cu solutie nutritiva in circuit deschis sunt de re­
gula cele care folosesc substraturi naturale organice de cultura.

9.2. SITUATIA ACTUALA A CULTURILOR ,FARA SOL"

'

De�i culturile moderne :Iara sol au aparut in anii '30 �i s-au dezvoltat
cu timiditate dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial, maj orita-
 Telmologia genera/a a culturi/or /egumicole ,fiirii sol" 501

tea speciali�tilor considera ea adcvarata era a culturilor horticole !ara sol a

inceput in. 1973_. cand Cooper a lansat In Marea Britanic aplicatiile pro­
ductive ale sistemului NFT (tehnica filmului nutritiv) �i cand tchnica de
cultudi pe vata mineraHi, pusa la punct In Danemarca, a inceput sa se ras­
pandeasca In intreaga lume (Bcnoit, 1 993).
Pana in 1 980, suprafetele amenajate pentru aceste sisteme de cultura
nu aveau o pondere mare in structura culturilor horticole din sere. In 1990
situatia se schimbase radical.
In zona estuarului Schelde-Meusa, se aflau in exploatare peste 4000
ha de sere amenajate pentru culturi tara sol, in timp ce In tarile comunita­
tii europene aceste sisteme de cultura produccau pe o suprafata de peste
7500 ha.
Peste alti 4 ani, o statistica similara (tabelul 9.2. 1 ) evidentiaza o cre�­
tcre exploziva a aces tor suprafete care totalizau peste 1 0.600 ha. La acea
data, in Olanda, culturile tarcl sol aveau deja o pondere de 5 1 % din totalul
suprafetelor de sere. S ituatii similare sunt evidentiate de datele din acela�i
tabel �i in tari ea Danemarca (75 % din suprafetcle de sere amenajate pen­
tru culturi !ara sol), Belgia, Suedia, Franta $i altele. Se remarca de ase­
menea existenta unor suprafete mari de culturi horticole neconventionale
$i in adaposturi acoperite cu material plastic in tari ea Franta sau Spania.
Suprafetele ocupate de culturile !ara sol sunt exploatate cu prioritate
pcntru cultura legumclor (cca 2/3) $i in mai mica masura (cca 113) pentru
cultura speciilor horticole ornamentale.
Suprafete semnificative amenajate pcntru aceste sisteme de cultura
Ta.ra sol sunt semnalate $i in alte tari cu tehnologie agricola avansata cum
sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Canada $ i Africa de Sud.
Din acestc date se constata faptul ea pozitia de lider pentru culturile
Hira sol este ocupata de culturile rcalizate pe substraturi minerale sin­
tctice.
La noi in tara primele experiente in domeniul culturilor hidroponice
pe solutii nutritive au fast cfectuate de catre cercetatorii sectiei de legumi­
cultura a fostului Institut de CerceHlri Hortiviticole in anii '60. La sfar$itul
anilor '80, la Facultatea de Horticultura de la Cluj , a dcbutat un program
experimental pentru punerea la punct a unor variante de tehnologii ne­
conventionale pentru productia de tomatc $ i castraveti in serc. Tot in acea
perioada, la Complexul de Sere Bucure$ti - Berceni, a fast amenaj ata �i
exploatata timp de doi ani suprafata de 1 ha pcntru cultivarea tomatelor pe
vata minerala, alimentate cu solutie nutritiva in circuit deschis.
 Tabelul 9.2. 1
Suprafefcle ocupate de sere (�i solarii) �i de culturile ,fara sol" in unele tari europene in 1994
(dupa Benoit F.)
L�umicultura Culturi omamentalc Total
Culturi pc Culturi pe substraturi Culturi pe substraturi
Tara Total scrc NFf Total scre NFT Total sere NFf
substraturi sintetice sintetice sintetice
ha ha ha ha ha %
ha ha ha
Be lgia 1 600 800 30 650 l OO l OO 2250 40 6
Olanda 4500 3 1 00 10 5000 1 700 300 1 0 1 00 48 .3
Franta * 1 700 800 80 1 000 1 00 3 2700 33 3
Marea Britanie 222 1 400 49 681 50 5 2902 16 2
-
Irlanda 200 35 3 45 30 245 27 1
-
Germania 1 300 1 00 3500 40 700 4800 4 15
- 61
Danemarca 121 60 384 10 310 505 14
- - -
Spania** 25650 1 000 2700 540 28350 5
-
Norvegia 70 40 3 80 2 1 50 28 2
-
Suedia 1 56 1 02 12 1 79 8 335 33 4
Total 1 1 868 6437 187 1 48 1 9 2620 1418 52337 17 3

* Fran{a - in plus. 5000 ha solarii cultivate cu legume, din care 2 % ..fora sol " .$i 300 ha cultivate cu specii ornamentale
+ * Spania, In principal, sere acoperite cu material plastic; sub 0, 5 % sere acoperile cu sticlii