Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
INVESTESTE IN OAMENI!
Principiile de baza care guverneaza protectia angajatilor din Acest raport de cercetare este organizat in 4 parti principale.
punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca (SSM) Prima parte este adresata intelegerii realitatii sanatatii si
sunt prevazute in Directiva- cadru din 1989 (89/391/CEE). securitatii in munca in UE, continand date statistice despre
Toate sectoarele de activitate, atat publice cat si private, structura fortei de munca, accidentele si bolile profesionale.
sunt reglementate de Directiva Cadru, care stabileste Pornind de la problemele sanatatii si securitatii in munca, au
principiul conform caruia angajatorul are datoria de a asigura fost dezvoltate politici si strategii la nivel european, menite
securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele sa raspunda problemelor identificate in teritoriu. Acestea ne
referitoare la locul de munca, in timp ce lucratorul are ca sunt prezentate in partea a doua a studiului, prin detalierea
obligatii, printre altele, sa respecte instructiunile angajatorului Strategiei europene privind securitatea si sanatatea in
pe linia SSM si sa raporteze potentiale pericole. munca. Politicile in domeniu sunt sprijinite in implementare
de programe, proiecte si/sau campanii, o selectie a acestora
Activitatile desfasurate in prezent in acest domeniu urmeaza fiindu-ne prezentata in partea a treia. Ultima parte este
prevederile Strategiei comunitare 2007-2012 privind dedicata concluziilor ce reies in urma parcurgerii intregului
sanatatea si securitatea la locul de munca, care contureaza proces de documentare.
masurile ce trebuie luate pentru a face locurile de munca
din UE mai sigure si mai sanatoase. Strategia stabileste ca
obiectiv reducerea cu 25% a accidentelor la locul de munca,
acesta urmand sa fie atins cu ajutorul concertat al masurilor
adoptate atat la nivelul UE cat si la nivelul fiecarei tari din
Uniune.
In acest capitol sunt prezentate principalele caracteristici ale de situatia precara economico-financiara la nivel mondial.
fortei de munca din UE. Aceasta prezentare de ansamblu va
facilita interpretarea statisticilor prezentate ulterior.
Procentul ocupatiilor ce necesita munca de inalta calificare non manuala, a crescut de la 34.5% in 2000 la 37.8% in 2007,
in timp ce procentul ocupatiilor ce necesita munca manuala de inalta calificare a scazut de la 22.1% in 2000 la 18.6% in
2007. Procentele pentru posturile care nu necesita calificare sau necesita doar calificare slaba, au ramas stabile intre 1999
si 2007.
In functie de necesitatile angajatorului si ale potentialului Toate tarile din Uniunea Europeana se confrunta cu o
angajat, se pot distinge 3 tipuri de programe de lucru/ imbatranire a populatiei. Recentele proiectii Eurostat arata
contracte de munca: ca:
program partial de lucru (programul a carui durata pre- Populatia din UE 27 va imbatrani, varsta medie urmand
vazuta prin contractul individual de munca este semnificativ sa creasca de la 40.4 ani in 2008 la 47.9 ani 2060.
mai mica decat durata normala) Proiectia procentului persoanelor in varsta de 65 de ani
regim de lucru temporar (contractele de munca pe pe- sau mai mult este 30% pentru 2060, fata de 17.1% in 2008.
rioada de timp determinata) Cifrele care corespund acestor procente sunt 84.6 milioane
pentru 2008, respectiv 151.5 milioane pentru 2060. Similar,
regim de lucru permanent (contractele de munca pe pe-
numarul persoanelor in varsta de 80 de ani sau mai mult
rioada de timp nedeterminata)
aproape se va tripla, de la 21.8 milioane in 2008 la 61.4 mi-
lioane in 2060, conform proiectiei.
In 2008, fiecarei persoane cu varsta de peste 65 de ani,
ii corespundea un numar de 4 persoane cu varste intre 15
si 64 de ani. In 2060, proportia se preconizeaza a fi de doar
1 la 2.
2 V. Buia si Gh. Mohanu, “Organizarea si disciplina muncii in unitatile socialiste de stat”, Editura
stiintifica, Bucuresti 1975, pag. 6
3 EuroStat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/employment_unemployment_lfs/ 4 EuroStat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=
data/main_tables tps00073&plugin=1
Accidentul de munca este definit ca fiind un „eveniment cazul barbatilor, incidenta accidentelor de munca a scazut
neprevazut aparut in timpul muncii, care duce la vatamari odata cu cresterea varstei.
fizice sau psihice5. Sunt incluse cazurile de otraviri acute
si de actiuni intentionate asupra altor persoane, precum si Aparitia accidentelor de munca s-a diminuat de la 3.5% in
accidentele aparute in timpul muncii dar in afara punctelor 2007 fata de anul anterior, pentru categoria de varsta 18-24,
de lucru, chiar si cele cauzate de o terta parte. la 2.0% pentru categoria de varsta 55-64.
Sunt excluse leziunile auto provocate deliberat, accidentele Modulul ad hoc al studiului Ocupare si Somaj (LFS) din 2007
de traseu si bolile profesionale. Sintagama, „in timpul muncii”, a relevat ca incidenta accidentelor de munca a fost mai mare
inseamna in timpul activitatilor desfasurate la munca sau in in randul angajatilor cu un nivel educational scazut si ca
timpul orelor de program. aceste accidente au avut de foarte multe ori drept consecinta
secundara, concedii medicale. Totusi, procentul accidentelor
3.1 Incidenta accidentelor de munca de trafic a fost mai mare in randul angajatilor cu un nivel
educational inalt, in special barbati. In functie de statutul civil,
Conform modulului ad hoc al studiului LFS (Ocupare si persoanele necasatorite au suferit accidente de munca mai
Somaj) din 2007, al EuroStat, 3.2% din persoanele din UE des decat cele casatorite, dar concediile medicale datorate
27 cu varste intre 15 si 64 de ani care au avut continuitate acestor accidente au fost mai dese in randul persoanelor
in munca sau au muncit o anumita perioada in ultimele 12 casatorite.
luni, au suferit unul sau mai multe accidente de munca in
acesta perioada de timp. Acestui procent ii corespunde un La nivelul UE, accidentele de munca au fost mai frecvente
numar de 6.9 milioane de persoane din UE 27. In total, 0.4% in sectoarele „agricultura, silvicultura”, „industrie” si
dintre respondenti au suferit doua sau mai multe accidente, „constructii”, in special in randul barbatilor. Femeile angajate
numarul corespunzator procentului fiind aproximativ 0.8 in sectoarele „sanatate si asistenta sociala” si „hoteluri si
milioane de persoane. restaurante” au suferit mai des accidente de munca, decat
femeile angajate in alte sectoare de activitate.
Accidentele de trafic in timpul sau din cauza muncii (excluzand
accidentele de traseu), au fost raportate in sondajul LFS din Conform datelor din 2007, angajatii calificati care desfasoara
2007 de 0.3% din respondenti, numarul corespunzator fiind munca manuala au suferit mai des accidente de munca. In
0.67 milioane de persoane din UE 27. Accidentele de trafic acelasi domeniu al muncii manuale, frecventa accidentelor
au reprezentata 9.6% din totalul accidentelor de munca. de munca a fost mai mare in randul angajatilor de sex
masculin inalt calificati si in randul angajatilor de sex feminin
necalificati sau cu o calificare slaba. De asemenea, concediile
3.2 Caracteristici demografice
medicale, consecinte ale accidentelor de munca, au fost mai
si legate de munca dese in cazul ocupatiilor in care munca este manuala.
Aproape 44% din victimele accidentelor non mortale si 62% Atat in 1999 cat si in 2007, studiul Ocupare si Somaj (LFS) a
din victimele accidentelor mortale au fost ranite datorita inclus intrebari despre accidentele de munca si problemele
contactului sau coliziunii cu un obiect. In accidentele non de sanatate legate de munca. Pentru zece tari, datele
mortale, leziunile au fost de cele mai multe ori cauzate de despre accidentele de munca pot fi comparate (DK, ES, FI,
impactul orizontal/vertical cu sau de un obiect. Tot in cazul HU, IE, IT, LU, PT, SE, UK). De aceea, trebuie precizat ca
accidentelor non mortale, ranirile au fost mai des cauzate tendintele prezentate nu vor reflecta cu precizie tendintele
de impactul orizontal/vertical cu sau de un obiect stationar pentru intreaga Europa.
(victima in miscare), stres fizic sau psihic, contactul cu
obiecte ascutite, taioase, rugoase si lovirea/ coliziunea de/ Incidenta accidentelor de munca a inregistrat o usoara
cu un obiect in miscare. scadere, de la 3.5% in 1999 la 3.3% in 2007, in randul
persoanelor angajate in ultimele 12 luni in cele 10 tari
europene amintite mai sus. Aceasta descrestere poate
fi atribuita descresterii incidentei accidentelor in randul
barbatilor (de la 4.4% in 1999 la 4.1% in 2007). In randul
femeilor procentul a ramas stabil (2.4% pentru ambii ani).
Incidenta accidentelor de munca a scazut in cazul tuturor
categoriilor de varsta intre anii 1999 si 2007, dar a crescut
usor in randul muncitorilor cu varste cuprinse intre 15 si 24
de ani, de la 3.8% in 1999 la 4.0% in 2007.
In categoria bolilor profesionale intra de obicei acele afectiuni legate de munca indicate ca fiind cele mai serioase, pentru
pentru care factorii de risc ocupationali sunt singurele sau, ultimele 12 luni ale anului 2007, conform datelor EuroStat.
in mod clar, cele mai importante cauze. Pentru Statistica
Europeana privind Bolile Ocupationale (EODS), datele Persoane
specifice despre bolile profesionale recunoscute de fiecare angajate
autoritate nationala sunt furnizate de catre statele membre. sau care Persoane
EODS contine numarul noilor boli profesionale recunoscute si Tipul afectiunii au fost angajate
al bolilor profesionale mortale pentru fiecare an de referinta. angajate (%)
Deoarece originea profesionala trebuie sa fie aprobata de anterior
sistemul national de asistenta sociala, conceptul de boala (%)
profesionala este dependent de legislatia nationala si de Osoase sau/si musculare care, in
practicile din domeniul asistentei sociale. 28.4 29.5
principal, afecteaza spatele
Osoase sau/si musculare care, in
Conform Studiului European la nivelul Intreprinderilor privind principal, afecteaza gatul, umerii, 18.8 20.1
Riscurile Noi si Emergente (ESENER), managementul bratele sau mainile
sanatatii si securitatii muncii este implementat de manageri
Stres, depresie, anxietate 13.7 14.5
si de responsabili cu SSM-ul.
Osoase sau/si musculare care, in
principal, afecteaza soldurile si/ 12.6 11.3
sau picioarele
4.1 Incidenta si tipul problemelor de Probleme ale sistemului
sanatate 5.2 4.8
respirator, inclusiv plamanii
Afectiuni cardiace sau alte
In sondajul studiului Ocupare si Somaj (LFS) din 2007, 5.9 3.8
problema ale sistemului circulator
persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani care
Migrene si/sau problema oculare 4.4 4.9
muncesc sau care au muncit anterior, au fost intrebate
Infectii (virusi, bacterii, etc) 2.5 3.1
daca au suferit de una sau mai multe probleme de sanatate
Probleme auditive 1.4 1.3
cauzate sau agravate de munca in ultimele 12 luni. In total,
Probleme dermatologice 1.3 1.4
8.6% din respondentii din UE 27 au suferit de probleme de
sanatate legate de munca. Acestui procent ii corespunde Altele 5.8 5.3
un numar de aproximativ 23 de milioane de persoane din
UE 27. Dintre aceste persoane, 2.1% au avut doua sau mai Tabel 2 - Tipul problemelor de sanatate legate de munca indicate
multe probleme de sanatate legate de munca. ca fiind cele mai severe in UE 27 (%)
Afectiuni dermatologice
Studiul LFS din 2007 a stabilit ca afectiunile dermatologice
au reprezentat 1.3% din totalul problemelor de sanatate
legate de munca indicate ca fiind cele mai serioase.
Afectiunile dermatologice se regasesc printre cele mai
intalnite boli profesionale recunoscute. Incidenta cea mai
mare a bolilor de piele recunoscute ca fiind profesionale
o are sectorul „minerit”, urmat de „industria prelucratoare”
si „constructii”. Lipsa unei definitii clare, la nivel european,
a bolilor profesionale de piele este, de asemenea, un
impediment in colectarea de date epidemiologice de inalta
calitate. Totusi, toate studiile au avut aceeasi tendinta de a
sugera o subestimare, dar si o crestere regulata, a frecventei
8.6% din respondentii din UE 27 au
si gravitatii afectiunilor dermatologice observate, in mod suferit de probleme de sanatate legate de
special pentru iritatii, cancere de piele si, mai presus de munca
toate, alergiile de origine chimica. Aproape 60% dintre respondenti cu
probleme de sanatate legate de munca au
Probleme ale sistemului respirator indicat afectiunile osteomusculare ca fiind
Din studiul LFS din 2007, 5.2% dintre persoanele cu probleme cele mai serioase probleme
de sanatate legate de munca care muncesc sau au muncit 14% dintre respondenti au indicat ca
anterior, au indicat problemele respiratorii si pulmonare ca fiind de importanta majora afectiunile legate
de stres, depresii si anxietate
fiind cele mai importante probleme de sanatate legate de
munca. In acest studiu, barbatii au indicat mai des decat Persoanele cu studii superioare au
raportat mai putine probleme de sanatate
femeile problemele respiratorii sau pulmonare ca principala
legate de munca (7.3%) decat persoane-
problema de sanatate legata de munca (6.0% fata de 4.3%). le cu studii medii (8.9%) si studii primare
(8.9%)
Previziunile privind cresterea numarului de femei pe piata De doua ori mai multi barbati decat fe-
fortei de munca, imbatranirea fortei de munca si schimbarile mei au fost inregistrati cu boli profesionale
sectoriale si ocupationale vor influenta incidenta problemelor Dupa varsta de 54 de ani, numarul diag-
de sanatate legate munca in randul muncitorilor din Uniunea nosticarilor de boli profesionale a scazut
Europeana. 7.3% dintre angajati au raportat proble-
me auditive
Imbatranirea fortei de munca poate, de asemenea, sa aiba 5.2% dintre persoanele cu probleme
ca rezultat o crestere a procentului celor care au una sau de sanatate legate de munca au indicat
problemele respiratorii si pulmonare ca fiind
mai multe probleme de sanatate legate de munca. Avand
cele mai importante probleme de sanatate
in vedere ca muncitorii in varsta cu probleme de sanatate legate de munca
legate de munca sunt predispusi la limitari ale abilitatilor de
In UE 27, 40.7% dintre muncitori au raportat expuneri care Conform studiului LFS din 2007, in UE 27, 27.9% dintre
le-au afectat sanatatea, acestui procent corespunzandu-i un muncitori au declarat expuneri la factori de risc care le-
numar de 81.2 milioane persoane. In studiul LFS 2007, 17% au afectat stabilitatea psihica, numarul corespunzator
dintre muncitori au declarat expunerea la pozitii de munca procentului fiind de 55.6 milioane de persoane. Factorii de risc
fortate, miscari repetitive sau manipularea de greutati, 10% indicati mai des ca fiind cei mai importanti, au fost: presiunea
expunere la riscuri de accidentare, 8% expunere gaze, fum, timpului si suprasarcinile de munca (23%), hartuirea (2.7%)
praf, chimicale, iar 5% expunere la zgomot sau vibratii. si violenta sau amenintarea cu violenta (2.2%).
In cele ce urmeaza va prezentam cateva initiative SSM pentru industria alimentara din diverse state UE.
Numele proiectului Evaluarea riscurilor biologice in industria de prelucrare a carnii din Bretania
Locatie implementare Franta
Parteneri Caisse Regionale d’Assurance Maladie
CRAM Institut National de Recherche et de Securite INRS
Comite d’Hygiène, de Securite, et des Conditions de Travail CHSCT
Detalii activitati doua vizite la patru unitati;
analizarea locurilor de munca prin fise ale locatiilor si afisaje video;
interventie a specialistilor intr-o fabrica de prelucrare a carnii.
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/evaluation-of-biological-risks-in-the-meat-
processing-industry-in-brittany-ro/view
Campaniile dezvoltate de OSHA la nivel european, au fost implementate prin intermediul Punctelor Focale din fiecare stat
membru. Pentrru ca cele dezvoltate pe teritoriul Romaniei vor fi detaliate in capitolul urmator, ne rezuma doar la enumera
campaniile europene ale OSHA:
transnationale
Campanie de
IInformare si
Informare si
Investigare
promovare
preventive
publicitate
sectoriala
Activitat ti
PROIECT/CAMPANIE
a culturii
formare
1 Program de implicare a angajatilor in evaluarea riscurilor
2 Reducerea riscului de alunecare intr-o fabrica
de preparare a alimentelor
3 Promovarea sanatatii la locul de munca in brutarii
4 Evaluarea riscurilor biologice in industria de prelucrare
a carnii din Bretania
5 Munca sigura intr-un mediul multicultural
6 Management SSM in industria zaharului - British Sugar
7 Siguranta in industria carnii
8 Sanatatea spatelui la Katjes
9 “Reteta pentru siguranta”- securitatea muncii in industria alimentara
10 NFHSA- Eticheta nationala pentru igiena, siguranta si atitudine
11 Securitate interactiva in industria zaharului - Leonardo Da Vinci
12 Codul de bune practici in industrie
13 Ghid de Prevenire a riscurilor profesionale
in Industria Conservelor Vegetale
14 Initiativa la nivelul Comunitatilor Autonome: Regiunea Murcia
Tabel 4
La finalul acestui material, este necesar a se preciza ca De asemenea, insecuritatea locului de munca si problemele
tendintele prognozate au avut ca referinta de baza situatia personale ale angajatilor datorate evolutiei socio-economice,
economiei europene la nivelul anului 2007 (pentru tema sunt factori de stres care pot avea consecinte notabile
accidentelor de munca si a bolilor profesionale) si evolutia asupra sanatatii si securitatii muncii. De exemplu cresterea
ascendenta a acesteia, estimata pentru perioada urmatoare. numarului de accidente de munca datorate pierderii
Recesiunea economica ce a urmat, impune un nou studiu al controlului, neatentiei sau lipsei de concentrare. Combinarea
situatiei securitatii si sanatatii muncii la nivel european. factorilor de stres amintiti mai sus cu expunerea la alti factori
de risc psihosociali prezenti la locul de munca poate duce
In lipsa unor date recente ale institutiilor mai sus amintite, se si la o crestere a numarului de persoane cu probleme de
poate face doar o prognoza simpla a evolutiei pietii muncii si sanatate care le afecteaza stabiliatea psihica/mentala.
a problemelor de securitate si sanatate in munca care deriva
din aceasta evolutie. Diminuarea numarului de angajati din anumite sectoare,
un fapt evident chiar si fara a avea date statistice, va
Cresterea somajului ar putea conduce la o crestere a duce cu siguranta la o crestere, peste cea prognozata in
procentului celor cu probleme de sanatate legate de munca studiu, a numarului de cazuri de expunere la factorii de risc
din categoria studiata de LFS, cea a persoanelor care „intensitatea/ritmul muncii” si „suprasarcini de munca” si,
muncesc sau au muncit anterior. implicit, la o crestere a numarului de probleme de sanatate
cauzate de aceste expuneri.
Singurul aspect care pare a fi neschimbat, este cresterea
numarului de femei pe piata muncii si in special, conform Totusi, asa cum s-a specificat mai sus, este doar o analiza
datelor sociologice, a numarului de femei absolvente de simpla si neexhaustiva, neconfirmata de date oficiale
studii superioare. Deoarece categoria angajatilor cu studii si bazata doar pe deductii logice si pe realitatile socio-
superioare este cea mai expusa factorilor de risc psihosociali, economice actuale din Uniunea Europeana.
iar, in particular, angajatii de sex feminin au raportat mai des
decat barbatii expuneri la aceasta categorie de riscuri, este
de asteptat o crestere substantiala a numarului de expuneri
si implicit, o crestere a numarului de probleme de sanatate,
consecinte ale acestor riscuri.
Trecem printr-o realitate economica dificila, in care atat Segmentul de Securitatea si sanatatea in munca (SSM)
angajatii cat si angajatorii pot fi tentati sa puna performanta prezinta avantaje pentru intreprinderi, pe langa faptul
economica mai presus decat propia bunastare, sa creeze ca reprezinta o obligatie juridica si sociala a acestora.
sau sa pastreze un post de munca indiferent de costuri, chiar Intreprinderile considera ca segmentul de SSM previne
cu pretul sanatatii, reducand la minimum orice investitie accidentele de munca si imbolnavirile profesionale, dar
care, in opinia lor, nu genereaza valoare adaugata. Si din constituie, de asemenea, un element esential al succesului
nefericire, in foarte multe intreprinderi, domeniul securitatii si lor, prin cresterea eficientei lucratorilor si implicit, a calitatii
sanatatii muncii este ultimul pe lista prioritatilor investitionale. produselor alimentare11.
11 OSHA, Facts 77
12 OSHA, Facts 77
10.1 Structura fortei de munca cat si comunitar, care sa asigure consultarea partenerilor
sociali in luarea deciziilor economico-sociale cele mai
10.1.1 Definitie importante.
Resursele de forte de munca una din activitatile economie Forta de munca poate fi inclusa in categoriile:
reprezinta: totalul populatiei nationale (include: populatia pe gen si varsta de pensionare, astfel:
care dispune de ansamblul in varsta de munca, apta de (2001- 2009):
capacitatilor fizice si a lucra, precum si persoanele 16- 57 ani pentru femei,
intelectuale care ii permit sa sub si peste varsta de munca 16- 62 ani pentru barbati13,
desfasoare o munca utila in aflate in activitate). anul 2010- 2011 :
16-58 pentru femei si 16-63 pentru barbati,
16-59 ani femei, respectiv barbati 16-64 ani14.
10.1.2 Politica de ocupare a fortei de munca
pe regiuni de dezvoltare
Aceasta acopera domenii variate, cum ar fi: legislatia muncii, Resursele de munca pe regiuni de dezvoltare, mii pers., INS
egalitatea de sanse intre barbati si femei, protectia muncii,
protectia sociala, eliminarea excluderii sociale si lupta
13 Legea nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
impotriva discriminarii, crearea unui sistem de dialog social sociale
functional atat la nivel de intreprindere, de ramura, national, 14 INS, FOM101A - Resurse de munca pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete,
Definite
16 INS, AMG110S - AMIGO - Populatia ocupata pe activitati, dupa statutul profesional si sexe
17 INS, AMG110S - AMIGO - Populatia ocupata pe activitati, dupa statutul profesional si sexe
Cea mai mare crestere s-a inregistrat in ultimii 2 ani analizati in categoria cu statutul professional de Membru al unei societati
agricole sau al unei cooperatii (cu 10.8%), scaderea cea mai mare fiind la categoria Patronilor (9.4%).
Femeile sunt reprezentate cel mai mult in Lucratorii familiari neremunerati (aprox.70%), cea mai scazuta prezenta fiind in
randul Patronilor si al Lucratorilor pe cont propriu (24, respectiv 28%).
Organizarea muncii reprezinta proiectarea, alegerea si In functie de necesitatile angajatorului si ale potentialului
transpunerea in practica, in entitati determinate, a unui angajat, se pot distinge 3 tipuri de programe de lucru/
ansamblu de metode si forme de activitate, care au ca scop contracte de munca:
valorificarea cu eficienta maxima a potentialului material program partial de lucru (programul a carui durata pre-
si uman. Cu alte cuvinte, organizarea muncii inseamna vazuta prin contractul individual de munca este semnificativ
mai mica decat durata normala)
atingerea unor rezultate cu valoare cat mai ridicata, investitii
regim de lucru temporar (contractele de munca pe pe-
cat mai reduse, concomitent cu realizarea conditiilor optime
rioada de timp determinata)
pentru dezvoltarea personala18.
regim de lucru permanent (contractele de munca pe pe-
18 V. Buia si Gh. Mohanu, “Organizarea si disciplina muncii in unitatile socialiste de stat”, Editura
stiintifica, Bucuresti 1975, pag. 6 rioada de timp nedeterminata)
In ultimii 2 ani analizati, a crescut ponderea contractelor Cod al Muncii, prin care se flexibilizeaza si sporeste rolul
de munca cu timp de lucru partial, o caracteristica ce se angajatorului. Salariatii cu regim de lucru temporar au
inregistreaza in general in perioade de dificultati economice. crescut in numar in 2010 fata de 2009 cu 8.32%, procentul
Nu exista diferente considerabile intre procentele pentru femeilor in randul acestora mentinandu-se relativ constant
barbati si femei (47% vs 53%). Va fi interesant de analizat pe intreaga perioada analizata.
aceasta evolutie dupa data intrarii in vigoare a noului
In ultimii 2 ani analizati, a scazut ponderea contractelor de munca cu regim permanent, in favoarea celor cu program de
lucru partial. Nu exista diferente considerabile intre procentele pentru barbati si femei (45% vs 55%).
Cel mai ridicat numar de persoane din cadrul populatiei active se regaseste in cadrul categoriei de
varsta 35-49 de ani
In cadrul populatiei ocupate pe activitati, femeile sunt reprezentate cel mai mult in categoria Lucratori-
lor familiari neremunerati (aprox.70%), cea mai scazuta prezenta fiind in randul Patronilor si al Lucratorilor
pe cont propriu (24, respectiv 28%).
In ultimii 2 ani analizati, a scazut ponderea contractelor de munca cu regim permanent, in favoarea
celor cu program de lucru partial.
In 2010 a fost inregistrat un numar de 3.678 persoane Accidente de munca mortale au avut loc in numar cel mai
accidentate dintre care 272 accidentate mortal, mai putin cu mare in:
202 fata de cele inregistrate in 2009. Bucuresti– 34 accidentati (12,5% din total persoane ac-
cidentate mortal);
Constanta– 18 (6,6% din total);
Indicele de frecventa (numarul de accidentati care revine
la 1.000 de lucratori) a fost de 0,79 0/00 pentru totalul Arges– 12 accidentati (4,4% din total);
persoanelor accidentate si 0,06 0/00 pentru persoanele Cluj – 12 accidentati (4,4% din total);
accidentate mortal.
Clasificare
In 2010 s-au produs 26 accidentele de munca colective, Conform legislatiei in vigoare, accidentul de munca se
implicand 171 de persoane. Dintre acestea, 23 persoane au clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul
decedat. persoanelor accidentate in:
accident care produce incapacitate temporara de munca
Persoanele in categoria de varsta 40-50 de ani detin cea mai de cel putin 3 zile calendaristice;
mare pondere (31,3%), din numarul total al accidentatilor. accident care produce invaliditate;
Lucratorii cu o vechime in ocupatie mai mica de 5 ani sunt accident mortal;
cei mai expusi riscului de accidentare (43,8% din total accident colectiv, cand sunt accidentate cel putin trei per-
accidentati), in timp ce aceia cu o vechime de peste 20 de soane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
ani reprezinta 24,7%, iar cei cu vechimea intre 10-20 de ani
reprezinta 16,4% din numarul total al accidentatilor. Persoane accidentate pe categorii de accidente
Cauzele accidentelor:
dependente de executant
85% dintre persoanele vatamate (executantii) au contribuit
in mod direct la producerea accidentelor
In anul 2010, numarul cazurilor de imbolnavire prin astm Asigurarea unor servicii medicale cu rol profilactic este
bronsic profesional a scazut in comparatie cu 2008 si 2009 absolut necesara pentru supravegherea sanatatii angajatilor.
(90 de cazuri in anul 2008, 149 cazuri in 2009, 43 cazuri in Examenele medicale (la angajare, periodice, la reluarea
2010). Cele mai frecvente imbolnaviri au fost cauzate de: activitatii, de adaptare) reprezinta un instrument de depistare
expunerea la gaze si vapori iritanti (23 cazuri), expunerea inca din faza incipienta a bolilor si de evitare a agravarii unor
la pulberi organice (12 cazuri), expunerea la pulberi textile boli existente.
(5 cazuri). Cele mai multe cazuri au fost declarate in judetul
Olt (11).
In 2010 au fost declarate 310 cazuri noi
de imbolnavire profesionala cauzate de su-
Afectiunile cutanate au crescut in pondere fata de anul
prasolicitarea diferitelor aparate si sisteme.
2009, inregistrand, in 2010, 1,12% din total. In anul 2010 au Judetele cu cele mai multe cazuri sunt: Dolj
fost declarate 12 cazuri (cu 4 mai mult decat in anul 2009) de (65), Prahova (57) si municipiul Bucuresti
dermatoze profesionale provocate de diferiti factori: uleiuri, (34)
rasini, latex. In anul 2010, ca urmare a expunerii la
pulberi silicogene, au fost declarate 304
Bolile profesionale determinate de expunerea la cazuri de boli profesionale, cele mai multe
zgomot inregistrate in anul 2010 cuprinde atat surditatile cazuri in Arges (121) si Prahova (68)
profesionale (20 cazuri), cat si hipoacuziile profesionale
24 Raport ITM 2010 25 Raport ITM 2010
Analiza SWOT realizata in momentul dezvoltarii strategiei, isi dovedeste utilitatea si astazi:
26 Strategia nationala privind securitatea si sanatatea in munca pentru perioada 2008 – 2013
AMENINTARI OPORTUNITATI
constrangeri bugetare care limiteaza finantarea activita- posibilitatea de a accesa fonduri comunitare;
tilor de securitate si sanatate in munca; schimbul de experienta cu Statele Membre in cadrul gru-
tendintele demografice si fluxurile migratoare; purilor de lucru, seminariilor, conferintelor organizate la ni-
noile tendinte pe piata muncii, inclusiv dezvoltarea acti- velul institutiilor europene;
vitatilor independente, a subcontractarii unor lucrari si cres- dezvoltarea culturii de prevenire
terea numarului de lucratori angajati in IMM-uri; schimbul de date si informatii intre institutii, precum si cu
manifestarea unor noi riscuri profesionale la locul de partenerii sociali;
munca. utilizarea mass-media in scopul promovarii activitatilor
de securitate si sanatate in munca;
existenta unui institut de cercetare stiintifica in domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
experienta acumulata in actiunile derulate anterior;
folosirea normelor generale de protectia muncii, a nor-
melor specifice si a ghidurilor europene ca baza de pornire
pentru elaborarea instrumentelor necesare unei mai bune
implementari.
Obiective ale Strategiei nationale privind securitatea si sanatatea in munca pentru perioada 2008 – 2013:
reducerea in mod constant si semnificativ a numarului de accidente de munca si boli profesionale
imbunatatirea in mod continuu a nivelului de securitate si sanatate in munca.
In anul 2010, organizatiile din Romania au fost implicate in mai multe proiecte si/ sau campanii pe tema sanatatii si securitatii
muncii. Vom prezenta in cele ce urmeaza, sub o forma schematica, o parte din acestea (cele cu cea mai mare vizibilitate
media), corelandu-le cu activitatile proiectului nostru, pentru a desprinde cu usurinta bunele practici.
Numele proiectului Evaluarea riscurilor chimice la locurile de munca din brutarii, ateliere auto, curatatorii si
activitati de curatenie, fabricarea mobilei
Locatie implementare UE- Romania
Parteneri Campanie europeana coordonata de SLIC - Comitetul Inaltilor Responsabili cu Inspectia
Muncii
RO: Inspectoratul territorial de Munca (ITM)
Detalii activitati 60 de angajatori din fiecare judet
chestionar specific domeniului de activitate
materiale informative simple si practice, sub forma de pliante, brosuri si afise specifice fieca-
rui sector de activitate
pagina de internet cu instrumente ajutatoare pentru autoevaluarea riscurilor legate de utiliza-
rea substantelor periculoase la locul de munca.
Contact www.chemicalcampaign.eu
Numele proiectului Implementarea Planului national de actiune al Inspectiei Muncii privind promovarea realizarii
efective a evaluarii riscurilor in IMM (continuare proiect Phare RO 04/IB/SO-01)
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati promovarea bunelor practici in randul lucratorilor
constientizarea angajatorilor in ceea ce priveste respectarea legislatiei in domeniu
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Sesiuni de informare si constientizare a angajatorilor si lucratorilor din IMM, promovarea
bunelor practici de securitate si sanatate in munca
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati sesiuni de informare cu tema Securitatea si sanatatea in munca in intreprinderile mici si mi-
jlocii, in colaborare cu ITM Alba, Bistrita-Nasaud, Maramures, Sibiu si Tulcea
diseminarea a 276 seturi de materiale de informare, pentru constientizarea riscurilor existen-
te la locurile de munca: brosuri, Ghiduri de evaluare a riscului, CD-ROM cu prezentari si afise;
diseminarea „bunelor practici de securitate si sanatate in munca“ implementate in 3 centre
pilot
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Promovarea si controlul masurilor de imbunatatire a mediului de munca din domeniul
constructiilor
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati verificarea respectarii de catre angajatori a prevederilor legale de SSM
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Verificarea modului in care angajatorii si lucratorii respecta prevederile legale referitoare la
securitate si sanatate in munca in activitatile de recoltare a culturilor agricole si horticole
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati verificarea modului in care se respecta de catre angajatori si lucratori prevederile legale de
SSM, in vederea prevenirii producerii de evenimente in timpul activitatilor de recoltare.
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Campanie de control privind coordonarea activitatilor de prevenire si protectie in intreprinderile
in care isi desfasoara activitatea si lucratori din alte intreprinderi si/sau lucratori independenti
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati verificarea modului in care angajatorii respecta prevederile legale referitoare la coordonarea
activitatilor de prevenire si protectie, atunci cand in intreprinderi isi desfasoara activitatea si lu-
cratori din alte intreprinderi si/sau lucratori independenti.
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Campanii nationale privind identificarea cazurilor de munca nedeclarata precum si verificarea
respectarii prevederilor legale referitoare la securitatea si sanatatea in munca: in domeniul
fabricarii produselor de brutarie si a produselor fainoase, in confectii – textile, pielarie si
incaltaminte, in hypermarketuri
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati actiuni de control, cu caracter inopinat, la angajatorii care au acest profil de activitate
controalele efectuate au vizat modul in care se respecta prevederile legale de relatiilor de
munca si de SSM.
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Campanie nationala privind identificarea cazurilor de munca nedeclarata, verificarea conditiilor
de munca si a modului in care se respecta prevederile legale de securitate si sanatate in
munca aplicabile pe perioada anotimpului rece pentru lucratorii din cadrul unitatilor care au ca
obiect de activitate repararea, ajustarea sau inlocuirea pneurilor (vulcanizari)
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati 556 de angajatori din aceasta ramura de activitate controlati
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Respectarea de catre angajatori a prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protectia
persoanelor cu handicap
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati Controale la 1.375 angajatori cu cel putin 50 de angajati si care aveau obligatia sa angajeze
persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Campanie privind prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati Controale privind depistarea si combaterea muncii nedeclarate (inclusiv identificarea cazuri-
lor de exploatare a copilului prin munca)
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Controlul respectarii prevederilor normativelor tehnice privind utilizarea, intretinerea si
verificarea periodica a proprietatilor de protectie a echipamentelor individuale de protectie
utilizate de electricieni in instalatii electrice de inalta tensiune
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati 486 angajatori controlati
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Verificarea modului in care angajatorii asigura consultarea si participarea lucratorilor la
solutionarea problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca, in IMM cu mai putin
de 50 de lucratori
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati 18.795 de angajatori controlati
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Controlul activitatilor de prevenire si protectie prestate de catre serviciile externe in IMM din
sectoarele cu riscuri ridicate
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati 4.124 intreprinderi controlate in domeniile: silvicultura si exploatare forestiera, industria ali-
mentara, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei,
fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale, industria constructiilor metalice si a
produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii, fabricarea de mobila, comert cu ridica-
ta si amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Verificarea respectarii, de catre agentii economici, a prevederilor Legii nr. 202/2002 referitoare
la egalitatea de sanse intre femei si barbati si ale OUG nr. 96/2003 privind protectia
maternitatii la locurile de munca
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati 36.920 angajatori controlati
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Verificarea respectarii de catre angajatori a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia
cetatenilor romani care lucreaza in strainatate
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati 197 agenti de ocupare a fortei de munca controlati
(Agentii de ocupare a fortei de munca desfasoara activitati de mediere a angajarii cetatenilor
romani cu domiciliul in Romania care raspund ofertelor de locuri de munca transmise de per-
soane juridice, fizice sau organizatii patronale din strainatate)27
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Verificarea respectarii de catre angajatori a prevederilor OUG nr. 56/2007 privind incadrarea in
munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei, desfasurata in colaborare cu Oficiul Roman
pentru Imigrari
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati 1.240 controale efectuate
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Implementarea in sistemul de invatamant a proiectului Valente culturale in domeniul securitate
si sanatate in munca
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati un suport de curs pentru un semestru, in licee/ scoli de arte si meserii cuprinzand filme de
scurt metraj, clipuri, caricaturi, publicatii, cu mentionarea unor filme artistice care prezinta acci-
dente sau aspecte legate de munca
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Masuri tehnice si organizationale pentru prevenirea expunerii la Legionella intr-un cabinet
medical
Locatie implementare Romania
Parteneri SC Ambident SRL (cabinet medical)
Detalii activitati s-au introdus noi proceduri operationale in scopul unui control al raspandirii legionella
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/technical-and-organisational-measures-for-preventing-
exposure-to-legionella-in-a-dental-practice/view
Numele proiectului O noua abordare de management pentru locuri de munca mai sigure si o forta de munca mai
sanatoasa intr-o exploatatie agricola de dimensiuni medii
Locatie implementare Romania
Parteneri S.C. ITC SRL Popesti– Leordeni
Detalii activitati noi masuri organizationale (lucratorii tineri au fost dsitribuiti in special pe turele de noapte,
controale medicale frecvente, adaugarea de surse de apa potabila, crearea de zone de repaus
in camp, etc.)
instruiri pe tema SSM
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/an-adequate-managerial-approach-for-safer-
workplaces-and-a-healthier-workforce-in-a-medium-sized-agricultural-exploitation/view
transnationale
Campanie de
IInformare si
Informare si
Investigare
promovare
preventive
publicitate
sectoriala
Activitat ti
PROIECT/CAMPANIE
a culturii
formare
Criza economico-financiara mondiala, resimtita in tara Persoanele in categoria de varsta 40-50 de ani detin cea mai
noastra incepand cu inceputul anului 2009, a afectat mare pondere (31,3%), din numarul total al accidentatilor in
structura fortei de munca, ducand la o crestere a somajului, munca, iar lucratorii cu o vechime in ocupatie mai mica de
in acelasi timp cu o reducere a populatiei ocupate. Cea mai 5 ani sunt cei mai expusi riscului de accidentare (43,8% din
afectata regiune este cea de Sud- Est (Buzau, Vrancea, total accidentati), ceea ce ne arata ca asupra acestora in
Galati, Braila, Tulcea, Constanta). special trebuie aplicate masurile de interventie si sprijin
avand ca scop reducerea accidentelor de munca, mai ales ca
Scaderea cea mai mare a populatiei ocupate s-a inregistrat 85% dintre persoanele vatamate (executantii) au contribuit
in categoria celor peste 65 de ani, urmati de tinerii intre 15- in mod direct la producerea accidentelor.
24, ceea ce arata ca acestora le este cel mai greu sa se
mentina pe piata muncii ca aducatori de venituri. Femeile In anul 2010, organizatiile din Romania au fost implicate
se mentin incadrate in categoriile cele mai putin favorizate in mai multe proiecte si/ sau campanii pe tema sanatatii si
pe piata muncii, ele fiind reprezentate cel mai mult in securitatii muncii, vizibilitatea cea mai mare in media avand-o
grupa lucratorii familiari neremunerati (aprox.70%), cea mai cele executate de Inspectoratul Teritorial de Munca. Marea
scazuta prezenta fiind in randul patronilor si al lucratorilor pe majoritate au fost axate pe control si sensibilizare.
cont propriu (24, respectiv 28%).
Datorita cresterii gradului de constientizare in randul
In ultimii 2 ani analizati, a crescut ponderea contractelor de angajatilor si angajatorilor a temelor legate de sanatatea
munca cu timp de lucru partial, in defavoarea celor cu regim si securitatea muncii, dar poate si intensificarii, printre
permanent, o caracteristica ce se inregistreaza in general in altele, a activitatii inspectiilor de profil din teritoriu, numarul
perioade de dificultati economice. accidentelor de munca in ultimii ani a inregistrat o usoara
scadere (de la 3984 in 2009, la 3678 in 2010), trend care
Asigurarea unor servicii medicale cu rol profilactic este se poate pastra si in urmatoarea perioada numai prin
absolut necesara pentru supravegherea sanatatii angajatilor. continuarea eforturilor depuse de autoritatile in domeniu si
Examenele medicale (la angajare, periodice, la reluarea de societatea civila.
activitatii, de adaptare) reprezinta un instrument de depistare
inca din faza incipienta a bolilor si de evitare a agravarii unor
boli existente.
Identificarea problemelor si nevoilor de securitate si sanatate Acest capitol ne prezinta rezultatele cercetarii efectuate, prin
in munca din industria alimentara, cunoasterea importantei intermediul careia s-au urmarit, atat la nivelul intregii ramuri
acestora si adoptarea ulterioara de solutii adecvate, a industriei alimentare din Romania, cat si pe subramuri:
impune diagnosticarea, cat mai fidel posibil, a cadrului de
activitate a industriei alimentare in mediul prevenirii riscurilor Identificarea trasaturilor organizarii si gestiunii secu-
profesionale. ritatii si sanatatii in munca
Analizarea practicilor implementate de prevenire a
Avand in vedere ca nu exista informatii oficiale disponibile riscurilor profesionale
privind stadiul actual al activitatilor de prevenire si protectie a Analizarea riscurilor de accidente la care sunt expusi
muncii in industria alimentara din Romania, a rezultat ca fiind angajatii
necesara efectuarea unei cercetari in randul companiilor din
sector.
Cercetarea realizata a urmarit un plan secvential si sistematic calitatii globale a informatiei tratate, etapele acesteia fiind
avand ca obiectiv asigurarea rigurozitatii stiintifice si a evidentiate in schema de mai jos:
PLANIFICARE CERCETARE
PROCESARE DATE
Dupa etapa de elaborare a chestionarelor, acestea au fost echipei, responsabili cu investigarea sectoriala. A urmat
verificate si validate de membrii echipei. S-au definit subiectii etapa programarii vizitelor/ interviurilor telefonice, culegerea
de interogat (responsabilii de securitatea si sanatate in datelor si procesarea statistica. Toate activitatile mai sus
munca, managementul companiei), astfel incat sa se asigure expuse s-au desfasurat in perioada ianuarie 2011- martie
maxima reprezentativitate posibila in randul companiilor din 2012.
industria alimentara, in acelasi timp cu formarea membrilor
Tabel 14 - Esantionul stabilit pe subsectoare de activitate Mai mult de jumatate din firmele respondente sunt, asa
cum se poate observa, din cadrul subsectorului Morarit si
panificatie – 52.9%, urmat de subsectoarele Procesare
carne si produse din carne – 11.8%, Fabricare bauturi –
11.0%, Fabricare produse lactate – 8.4%, Fabricare de alte
produse alimentare – 8.4%, Procesare si conservare fructe
si legume – 3.6%29.
29 Asa cum se poate observa, pentru subsectoarele Procesare si conservare fructe si legume,
Fabricare de uleiuri si grasimi animale si vegetale, Fabricare de produse pentru hrana animalelor
La finalul activitatii, s-au colectat 427 de chestionare, dintre si Procesare si conservare produse din peste, bazele sunt de dimensiuni reduse, cu toate ca
care au fost valide doar 391, indeplinindu-ne insa tinta ponderile lor sunt aproximativ similare cu cele de la nivelul intregului sector alimentar. De aceea,
valorile inregistrate (procente, medii, etc.) pentru aceste subsectoare vor fi luate in considerare
aleasa pe fiecare subsector. de-a lungul raportului cu titlu de exemplificare, si analizate cel mult ca informatie calitativa. Acestea
vor fi marcate cu *.
Mai mult de jumatate dintre aceste societati au un singur punct de lucru (54.2%), insa exista si societati mai mari, cu 2-5
puncte de lucru (29.7%), 6-10 (7.2%), respectiv peste 10 puncte de lucru (9.0%).
La nivelul subsectoarelor, distributia in functie de numarul lucru in raport cu cele cu 6-10 puncte de lucru. In plus, pentru
punctelor de lucru variaza. Astfel, pentru subsectorul de subsectorul de Morarit si panificatie se observa ca cele mai
Carne si produse din carne exista o distributie relativ egala multe dintre societati au un singur punct de lucru, urmate de
intre societatile cu 1, 2-5 si peste 10 puncte de lucru (nu cele cu 2-5 puncte de lucru, 6-10 puncte de lucru si peste
au fost identificate diferente statistice semnificative ale 10 puncte de lucru, fara diferente insa sub aspectul ponderii
ponderilor). Aceeasi situatie se mentine si pentru subsectorul ultimelor doua categorii. Reliefarea distributiei societatilor
de Lactate. Pentru subsectorul Alte produse alimentare se prin prisma ordinului de marime al acestora este relevanta
observa o pondere mai mare a societatilor cu 1 punct de pentru o mai buna imagine asupra tipologiei societatilor
lucru in raport cu cele cu 6-10 si peste 10 puncte de lucru. respondente, putandu-se astfel asocia cu diversele aspecte
Pentru subsectorul de Fabricare de bauturi se observa de masurate.
asemenea o pondere mai mare a societatilor cu 1 punct de
In completarea criteriului privind numarul de puncte de lucru, o alta dimensiune care reliefeaza ordinul de marime al
societatilor este numarul de angajati. Din acest punct de vedere se poate observa ca aproximativ jumatate dintre firmele
respondente sunt de dimensiuni mici (1-50 angajati - 47.6%30), firmele medii (51-150 angajati) si mari (peste 150 de angajati)
distribuindu-se in valori relativ similare, 27.8%, respectiv 24.8%.
In subsectorul Carne si produse din carne se observa o pondere mai mare a firmelor cu un numar mediu de angajati
(45.7%), semnificativ mai multe decat cele cu un numar mic (17.4%). In cadrul subsectorului Morarit si panificatie se observa
in schimb o pondere mai mare a fimelor cu un numar mic de angajati (57.5%), semnificativ mai multe decat cele cu un
De asemenea, cercetarea a relevat o valoare procentuala semnificativ mai mare a numarului de angajati de sex feminin,
comparativ cu procentul angajatilor de sex masculin.
Mai mult, la nivelul subsectoarelor de activitate, se observa de asemenea o diferenta semnificativa in cadrul subsectorului
de Morarit si panificatie, unde in mod similar exista o preponderenta a femeilor in raport cu barbatii, situatia inversa fiind
inregistrata in subsectorul Fabricarii uleiurilor si grasimilor vegetale si animale. Pentru celelalte subsectoare, desi exista
anumite diferente ale ponderilor, acestea nu sunt semnificative statistic.
Sub aspectul categoriilor de varsta, observam in primul rand o pondere semnificativ mai mare a persoanelor cu varste intre
26-45 de ani (61.5%), urmata de cei cu varste intre 46-60 ani (24.5%), cei intre 18-25 ani (12.5%), cei peste 60 ani (1.2%),
cea mai mica pondere fiind a celor cu varste sub 18 ani (0.3%).
La nivelul subsectoarelor de activitate aceasta distributie se mentine relativ constanta, in sensul preponderentei celor cu
varste intre 26-45 ani. Ponderea acestei categorii de varsta este semnificativ mai mare in raport cu celelalte categorii pentru
subsectoarele de Carne si produse din carne, Lactate, Morarit si panificatie si pentru Alte produse alimentare. Pentru
celelalte categorii de varsta, desi exista anumite diferente ale ponderilor, nu se inregistreaza diferente semnificative care sa
sublinieze fluctuatiile inregistrate la nivelul intregului sector.
Din punctul de vedere al nivelului de educatie, se poate observa ca cei mai multi dintre angajati sunt absolventi de liceu
(43.8%), urmati de ponderea celor care au finalizat o scoala profesionala (27.5%). Pentru celelalte niveluri de educatie
(primar – 4.2%, gimnazial – 10.9%, universitar – 13.7%), ponderea se mentine relativ constanta, fara diferente semnificative
care sa sublinieze preponderenta unui anumit nivel de educatie in raport cu celelalte doua.
Diferentele identificate la nivelul intregului sector se mentin si la nivelul subsectorului de Morarit si panificatie, cu o
preponderenta a celor care au absolvit liceul (45.6%), urmati de ponderea celor care au terminat o scoala profesionala
(29.7%). Pentru celelalte subsectoare insa diferentele nu se mentin constante. Astfel, pentru subsectorul Carne si procesare
carne doar ponderea celor care au absolvit liceul (39.7%) este semnificativ mai mare decat a celor care au doar nivelul
primar (6.7%) si gimnazial (9.1%) absolvit. Aceasta distinctie este valabila si pentru subsectorul de Alte produse alimentare,
pentru care procentul celor care au terminat liceul este de 49.4%, semnificativ mai mare decat al celor care au finalizat ciclul
gimnazial (6.9%), si ciclul primar (4.6%).
Din punctul de vedere al tipologiei relatiei contractuale, se poate sublinia faptul ca pentru sectorul industriei alimentare din
Romania, cea mai mare parte a angajatilor detin contracte pe perioada nedeterminata (91.8%), doar 7.8% dintre acestia
avand contracte pe perioada determinata. 0.4% dintre respondeti sunt supusi altor tipuri de forme contractuale.
In mod similar, aceasta preponderenta a contractelor pe perioada nedeterminata se mentine si la nivelul subsectoarelor. Mai
mult, intre subsectoare nu exista diferente sub aspectul ponderii contractelor pe perioada determinata, astfel nu exista un
anumit subsector care sa practice intr-o masura mai mare angajarea personalului pe perioada determinata.
Tipul de activitate specifica din cadrul sectorului industriei alimentare din Romania se evidentiaza printr-un grad relativ
ridicat de mecanizare, 25.3% dintre societati declarand ca acest tip de munca este proponderenta in cadrul activitatilor
intreprinse, in timp ce munca manuala este preponderenta pentru doar 15.3% dintre societati. Cu toate acestea, semnificativ
mai multe societati (59.3%), declara ca munca este realizata in mod egal, manual si mecanizat.
La nivelul subsectoarelor, preponderenta semnificativa a societatilor in cadrul caror munca manuala si cea mecanizata se
distribuie in mod aproximativ egal, se mentine similara pentru subsectoarele de Carne si produse din carne (67.4%), Lactate
(69.7%), Morarit si panificatie (61.4%). Pentru subsectorul de Alte produse alimentare se observa o pondere semnificativ mai
Din punctul de vedere al modalitatilor de organizare ale serviciului de prevenire a accidentelor de munca, in cadrul societatilor
se poate observa ca nu exista un anumit tip de organizare preponderent, acestea fiind prezente in valori relativ similare.
Singura diferenta notabila care poate fi subliniata, este in raport cu organizarea serviciului de prevenire a accidentelor de
munca prin desemnarea unor angajati, respectiv asumarea acestei responsabilitati de catre angajator. In acest sens, se
poate observa o pondere semnificativ mai mare a societatilor care au persoane desemnate din randul angajatilor pentru
desfasurarea activitatilor de prevenire si protectie.
Sub aspectul existentei Comitetului de Securitate si Sanatate exceptia celui de Carne si produse din carne (72.9%). Mai
In Munca, observam inca o data ca se mentine relativ mult, se observa de asemenea ca subsectorul de Carne si
constanta ponderea societatilor care au organizat un anumit produse din carne prezinta ponderi semnificativ mai mari
tip de sistem cu privire la sanatatea si securitatea in munca. privind existenta Comitetului de Securitate si Sanatate in
Astfel, aproximativ tot 4 din 5 societati din cadrul sectorului munca, in raport cu subsectoarele de Morarit si panificatie
industriei alimentare au organizat un Comitet de Securitate (52.2%) si cel de Fabricare bauturi (51.2%). Este subliniat
si Sanatate in Munca. La nivelul subsectoarelor se observa astfel inca o data gradul redus de organizare a unui sistem
pe acest indicator o diferentiere mult mai nuantata intre cu privire la securitatea si sanatatea in munca in cadrul
acestea: subsectorul de Lactate (84.8%) prezinta ponderi subsectorului de Morarit si panificatie.
semnificativ mai mari fata de celelalte subsectoare, cu In cadrul societatilor industriei alimentare se poate observa
Fig. 31 - Comitet
de Securitate
si Sanatate in
Munca
Fig. 32 - Docu-
mente/proceduri
disponibile in
societate cu
privire la preve-
nirea riscurilor
bazate pe specificatiile tehnice OSHAS 18001 – 39.1%. Mai aproximativ 4 din 5 societati au adoptat astfel de masuri. La
mult, de subliniat este faptul ca sub aspectul standardelor de nivelul subsectoarelor se mentine relativ constanta aceasta
calitate se observa o pondere semnificativ mai mare a celor proportie, fara a se identifica subsectoare cu o pondere
referitoare la calitatea activitatilor desfasurate, in raport cele semnificativ mai mare.
Fig. 33 - In socie-
tate s-au adoptat
practici de prevenire
a riscurilor profesio-
nale, in cadrul unei
politici bine definite
Tabel 18 - Principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi anagajatii in functie de numarul de lucratori expusi
Sub aspectul principalelor riscuri de accidente la care sunt celelalte. Dincolo de lipsa unei diferente semnificative, aceste
expusi angajatii in functie de gravitatea riscului, se observa marimi ale mentiunilor pot fi totusi considerate o masura
ca evaluarea acestora este similara cu cea referitoare la a evaluarii gravitatii lor. Astfel printre cele mai mentionate
principalele riscuri in functie de numarul de angajati expusi. accidente se numara: lovituri, taieturi si Intepaturi de obiecte
Astfel, ca prime mentiuni au fost subliniate intr-o masura si unelte – 47.1%, arsuri – 39.6%, cadere de persoane de la
mare inca o data arsurile (16.9%), caderi de persoane de acelasi nivel – 39.1%, contacte electrice – 30.9%, prinderi/
la acelasi nivel (16.1%), lovituri, taieturi si intepaturi de blocari Intre partile mobile ale utilajelor sau Intre diferite
obiecte si unelte (13.3%), prinderi/blocari intre partile mobile materiale – 22.8%, accidente de trafic in timpul programului
ale utilajelor sau intre diferite materiale (11.3%), contacte de lucru – 22.0%, miscari functionale ale echipamentelor
electrice (11.0%). La nivelul tuturor celor 5 mentiuni, desi tehnice (organe de masini In miscare, curgeri de fluide) –
exista anumite diferente ale valorilor, nu se identifica un 15.3%.
anumit tip de risc semnificativ mai mare procentual decat 31 Culoarea rosie marcheaza o diferenta semnificativa in raport cu celelalte valori.
Tabel 19 - Principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi anagajatii in functie de numarul de gravitatea riscului
Un aspect important al evaluarii sanatatii si securitatii in de la acelasi nivel – 11.0%, arsuri – 7.9%, prinderi/blocari
munca in cadrul sectorului industriei alimentare din Romania intre partile mobile ale utilajelor sau intre diferite materiale
il reprezinta identificarea accidentelor care se produc. Din – 6.4%, accidente de trafic in timpul programului de lucru
acest punct de vedere se poate observa ca unele dintre – 6.1%. Mai mult, de mentionat este faptul ca aproximativ
cele mai frecvente accidente intalnite sunt: lovituri, taieturi si jumatate dintre firmele chestionare (47.6%) declara ca in
Intepaturi de obiecte si unelte – 12.0%, cadere de persoane cadrul societatii nu s-au produs accidente.
Analizand incidenta accidentelor la nivelul subsectoarelor se observa ca ponderea producerii accidentelor este in jurul
de activitate se poate observa ca subsectorul de Morarit valorii de 50%, fara a se identifica diferente semnificative
si panificatie – 33.3%. prezinta valori semnificativ mai mici intre acestea. Astfel, pentru aceste subsectoare incidenta
decat celelalte subsectoare reprezentative, cu exceptia celui este urmatoarea: Carne si produse din carne – 50.0%,
de Alte produse alimentare. Pentru celelalte subsectoare32 Lactate – 57.6%, Alte produse alimentare – 48.5%, Fabricare
de bauturi – 51.2%.
32 Asa cum s-a specificat inca de la inceputul raportului, analizele se realizeaza numai pentru sub-
sectoarele care au reprezentativitate semnificativa care sa permita analizarea lor din perspectiva tea bazele fiind prea mici (ex. Subsectorul de Procesare si conservare produse peste – 1 societate,
cantitativa, subsectoarele marcate cu * fiind prezentate doar cu titlu de exemplificare, pentru aces- Fabricare de produse pentru hrana animalelor – 5 societati, etc.)
Sub aspectul principalelor cauze ale accidentelor din cat si la nivelul tuturor mentiunilor (3 in total), cele mai
cadrul sectorului alimentar, se poate observa ca acestea importante cauze ale producerii accidentelor din sector sunt:
se datoreaza in principal „erorilor umane”, si mai putin neindeplinirea expresa a ordinelor primite la locul de munca
neadoptarii si neimplementarii de catre societati a – 25.3%, respectiv 43.0%, exces de incredere sau rutina –
prevederilor actelor normative care reglementeaza domeniul 24.3%, respectiv 40.7%, oboseala sau extenuare – 21.0%,
securitatatii si sanatatii muncii. Astfel, atat ca prima mentiune respectiv 34.5%.
Prima Toate
Principalele cauze ale accidentelor din sector
mentiune mentiunile
NeIndeplinirea expresa a ordinelor primite la locul de munca 25.3% 43.0%
Exces de Incredere sau rutina 24.3% 40.7%
Oboseala sau extenuare 21.0% 34.5%
Neutilizarea echipamentul inidivual de protectie 5.4% 15.9%
Asimilarea sau interpretarea defectuoasa a ordinelor sau instructiunilor primite 5.1% 14.8%
Lipsa de experienta de lucru 3.1% 10.2%
Spatiile, accesul la spatiile de lucru si suprafetele de lucru nu sunt amenajate corespunzator 1.5% 3.8%
Dificultate la miscarea In spatiul de lucru 1.5% 2.3%
Utilajele, vehiculele, macaralele si elevatoarele nu au verificarile tehnice oficiale si mentenenta
1.3% 3.6%
efectuate conform specificatiilor tehnice
Presiunea timpului / ritmul de munca alert, operatii repetitive de ciclu scurt si/sau complexe 1.3% 5.9%
Lipsa de ordine si curatenie 1.0% 2.6%
Deficiente In dispozitivele de securitate ale masinilor 1.0% 3.6%
In ceea ce priveste investigarea accidentelor care se produc ar trebui sa respecte intocmai prevederile Legii 319/2006
in societate, se poate observa ca in cadrul a 89.3% dintre si ale HG 1425/2006 modificata prin HG 955/2010 privind
societati se investigheaza toate accidentele produse. Desi declararea si investigarea accidentelor de munca. La nivelul
aceasta proportie este relativ mare, ea totusi subliniaza o subsectoarelor se observa o pondere semnficativ mai mare
nevoie de imbunatatire a procedurilor sub acest aspect, a investigarii accidentelor in cadrul subsectoarelor de Carne
mai ales ca exista aproximativ 10% dintre societati care si produse din carne – 100% si Alte produse alimentare –
nu analizeaza cauzele producerii tuturor accidentelor. 100.0%, in raport cu subsectoarele de Lactate – 78.8%. si de
Investigarea producerii accidentelor reprezinta o masura Morarit si panificatie – 86.0%, intre acestea doua din urma
foarte importanta prin care se pot preveni eventuale accidente neinregistrandu-se diferente semnificative.
viitoare, de aceea, din acest punct de vedere, toate societatile
Fig. 36 - Ponderea
societatilor in care
sunt investigate
toate accidentele
care se produc
Fig. 37 - Ponde-
rea societatilor in
cadrul carora se iau
masurile preventive
necesare pentru
corectarea
cauzelor acciden-
telor (societatile
care investigheaza
cauzele tuturor acci-
dentelor)
O componenta importanta a prevenirii riscurilor profesionale nivelul subsectoarelor, singura diferenta identificata este in
o reprezinta formarea/informarea angajatilor asupra riscurilor raport cu subsectorul de Carne si produse din carne (97.8%),
la care se expun precum si a modalitatilor de prevenire a care prezinta valori semnificativ mai mare ale realizarii de
unor eventuale accidente specifice activitatii pe care o sesiuni se formare/informare pentru angajati in raport cu
defasoara. In acest sens, se poate observa ca 88.7% dintre subsectoarele de Lactate (81.8%), Morarit si panificatie
societati realizeaza sesiuni de formare/informare specifice (89.9%) si cel de Fabricare de bauturi (83.7%).
a salariatilor pe tema prevenirii riscurilor profesionale. La
Fig. 38 - Ponde-
rea societatilor in
cadrul carora se se
realizeaza sesiuni
de formare- infor-
mare specifice si
complementare a
salariatilor pe tema
prevenirii riscurilor
profesionale
Posturile de lucru sau sarcinile de munca In care apar cele mai grave riscuri
Conducator auto/sofer 16.9%
Angajati care se ocupa de manipularea masinilor/utilajelor/marfurilor 15.9%
Cocator 14.1%
Angajatii de la cuptoare 13.0%
Angajatii care se ocupa de transare/macelari 10.7%
Electrician 9.5%
Patiser 7.4%
Angajati care lucreaza cu malaxorul 7.2%
Ambalator 6.4%
Brutar 6.1%
Mecanic 5.6%
Angajati de la mentenanta 3.8%
Agent curatenie/curatator/operator instalatii de spalare 3.3%
Framantator 3.3%
Cofetar 3.1%
Fochist 2.8%
Tabel 23 - Posturile de lucru sau sarcinile de munca in care apar cele mai grave riscuri
Prevenirea riscurilor profesionale este un obiectiv general informarea lucratorilor cu privire la riscurile profesionale
prezent in toate activitatile desfasurate de companiile din si masurile de prevenire
industria alimentara, la toate nivelurile organizationale ale comunicarea deschisa si bidirectionala
acestora si care se bazeaza pe urmatoarele principii: participarea activa si responsabila a managerilor si mun-
citorilor
Evaluarea si evitarea riscurilor profesionale instruirea personalului pentru a asigura un comportament
corect si adecvat.
Prevenirea riscurilor la sursa
Adaptarea locului de munca la caracteristicile lucratorului
(design, echipamente de munca, metode si sarcini la locul Avand in vedere obiectivul studiului, metodologia folosita
de munca) si rezultatele cercetarii sectoriale efectuate, precum si
Inlocuirea sau izolarea elementelor generatoare de riscu- informatiile obtinute si observatiile specialistilor SSM din
ri la locul de munca cadrul proiectului care au efectuat vizite la peste 30 de
Planificarea activitatii de prevenire profesionala ca un societati din industria alimentara si au intervievat 427 de
ansamblu format din elemente relationate cu organizarea manageri, putem concretiza o imagine obiectiva a punctelor
muncii, conditiile de munca, relatiile interumane la locul de tari si a punctelor slabe privind organizarea si activitatea de
munca si factorii de mediu prevenire a riscurilor profesionale in industria alimentara din
Adoptarea masurilor de prevenire a riscurilor profesiona- Romania:
le astfel incat prioritara sa fie protectia colectiva in fata celei
individuale
Puncte tari:
Definirea si implementarea procedurilor standardizate
specifice sarcinilor de munca Se respecta33 prevederile actelor normative in vigoare
care reglementeaza domeniul securitatii si sanatatii muncii,
privind organizarea activitatii de prevenire a riscurilor profe-
Pentru realizarea unei gestionari eficiente de prevenire a sionale;
riscurilor profesionale intr-o companie, este esential ca Instruirile introductiv-generale, la locul de munca si perio-
managementul acesteia sa se angajeze in proces in mod dice, sunt realizate in marea majoritate a societatilor (90%).
activ si pozitiv, punand la dispozitie resursele tehnice si Sunt declarate si investigate majoritatea accidentelor de
economice necesare. munca care se produc (90%), in 95% din cazuri fiind adopta-
te ulterior masuri de prevenire rezultate din cercetarea cau-
Dupa angajamentul managementului, va trebui stabilita o zelor accidentelor;
structura organizationala, conform reglementarilor legale, Majoritatea societatilor detin documentele specifice orga-
pentru dezvoltarea si implementarea corespunzatoare nizarii si desfasurarii activitatilor specifice securitatii si sana-
tatii muncii (peste 94%);
a principiilor prezentate mai sus, pornind de la propria
organizare interna si dezvoltand proceduri specifice pentru In marea majoritate a societatilor sunt constituite Comite-
te de Securitate si Sanatate in munca;
a implica intreaga structura in activitatile de prevenire.
Evaluarea riscurilor este un pas-cheie de diagnostic
Puncte slabe:
pentru dezvoltarea unui plan de prevenire, care va asigura
Munca manuala este inca des intalnita in foarte multe
identificarea si controlul riscurilor, element de baza in
societati din industria alimentara- chiar daca o parte a pro-
adoptarea unei strategii eficiente de prevenire a riscurilor
profesionale, care ar trebui sa cuprinda, printre altele: 33 Majoritatea companiilor participante in cadrul cercetarii realizate
Fig. 40 - Desemnarea angajatilor pentru prevenirea riscurilor profesionale in functie de subsectorul de activitate
Fig. 42 - Utilizarea unui serviciu extern de prevenire si protectie in functie de subsectorul de activitate
1. Care este subsectorul din care face parte societatea Dvs. (bifati raspunsul in prima coloana)
2. Va rog sa imi aproximati, in care din urmatoarele categorii va incadrati in ceea ce priveste numarul de puncte de
lucru? (bifati raspunsul in prima coloana)
1
2-5
6-10
> 10
3. Va rog sa imi aproximati, in care din urmatoarele categorii va incadrati in ceea ce priveste numarul de angajati:
(bifati raspunsul in prima coloana)
1- 50
50-150
150-250
peste 250
Barbati
Femei
sub18 ani
18 - 25 ani
25 - 45 ani
45 - 60 ani
peste 60
6. Indicati cu aproximatie distributia salariatilor in functie de nivelul studiilor (%) pentru unitatea dumneavoastra:
(completati procentul in prima coloana)
Studii primare
Gimnaziale
Scoli profesionale
Liceu
Studii universitare
7. Indicati cu aproximatie distributia salariatilor in functie de tipul contractului (%) pentru unitatea dumneavoastra:
(completati procentul in prima coloana)
Munca manuala
Munca mecanizata
Se distribuie aproximativ 50%- 50 %
9. Care dintre urmatoarele variante reprezinta modalitatea de organizare a serviciului de prevenire a accidentelor
de munca in societatea dvs? (bifati raspunsul in prima coloana):
10. Exista reprezentanti ai salariatilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca?
Da Nu
11. Exista responsabili numiti de catre conducerea societatii in domeniul prevenirii riscurilor profesionale?
Da Nu
Da Nu
13. Care din urmatoarele documente sunt disponibile in societate in domeniul prevenirii riscurilor?
(bifati raspunsul in prima coloana)
14. In societate s-au adoptat practici de prevenire a riscurilor profesionale, in cadul unei politici bine definite?
Raspuns
Actiune
DA NU
Formarea profesionala a angajatilor
Instruirea angajatilor
Dotarea si instruirea echipelor pentru cazuri de urgenta
Semnalizarea masurilor de urgenta
16. Care considerati ca sunt principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii, in functie de numarul
de lucratori expusi? (bifati in prima coloana cu 1,2,3,4,5, in ordinea importantei riscurilor, 1= cel mai important, 5= cel mai
putin important)
17. Care considerati ca sunt principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii,
in functie de gravitatea riscului? (bifati in prima coloana cu cu 1,2,3,4,5, in ordinea importantei riscurilor,
1= cel mai important, 5= cel mai putin important)
19. Din experienta dvs., care sunt 3 cauze principale ale accidentelor din sector? (bifati in prima coloana cu cu 1,2,3,
in ordinea importantei riscurilor , 1= cel mai important, 3= cel mai putin important)
20. Tinand cont de principalele faze sau sarcini ale procesului productiv, care considerati ca sunt posturile de lucru
sau sarcinile de munca in care apar cele mai grave riscuri. Indicati 3 dintre acestea:
1_________________________
2_________________________
3_________________________
Da Nu
22. Daca raspunsul e afirmativ. Se iau masurile preventive necesare pentru corectarea cauzelor accidentelor?
Da Nu
23. Se realizeaza sesiuni de formare - informare specifice si complementare a salariatilor pe tema prevenirii riscurilor
profesionale?
Da Nu
Health and safety at work in Europe (1999-2007), a statistical portrait”, Publications Office of the European Union, 2010
OSH in figures: stress at work — facts and figures, European Agency for Safety and Health at Work
OSH in figures: Work-related musculoskeletal disorders in the EU, European Agency for Safety and Health at Work
OSH in figures: Young workers — Facts and figures , European Agency for Safety and Health at Work
OSH SME REPORT , European Agency for Safety and Health at Work
Raport de activitate a Inspectiei Muncii– 2010
Romania in cifre 2010, Institutul National de Statistica
Comunicate de presa Institutul National de Statistica
Date statistice Tempo OnLine, Institutul National de Statistica
Working conditions in the European Union:Work organization, European Foundation for the Improvement of Living and
Working Conditions, 2010
Food for Life Romania- Viziunea 2020, IBA
Surse internet:
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/index_ro.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_en.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/health/health_safety_work/data/database
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=22
http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/documente-cheie-249-articol.html
http://osha.europa.eu/en/sector/agriculture
http://osha.europa.eu/en/publications/reports/?b_start:int=0&-C=
http://www.ciaa.eu/asp/documents/brochures.asp
http://www.recolta.eu/rubrica/industria-alimentara/page/9/?nomo=true
http://www.ziare.com/cautare/industria+alimentara
http://www.euro.who.int/en/where-we-work/member-states/romania/publications2
http://www.who.int/countries/rou/en/
http://www.ispt.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=41
http://www.cpss.ro/index.html/publications/sectionID_2/Public/health.html
http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=182&Itemid=221
http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=202&Itemid=244
http://www.enwhp.org/workplace-health-promotion.html
http://www.enwhp.org/european-toolbox.html
http://www.ms.ro/?pag=57
http://www.protectiamuncii.ro/ro/statistics,http://www.eurofound.europa.eu/ewco/cc/fs_romania.htm
http://www.protectiamuncii.ro/ro/publications/publicatii_agentie.shtml