Instabilitatea guvernamentală a României in ultimii 27 de ani: comparație cu

Germania
Acest articol relatează despre instabilitatea guvernamentală a României în perioada
1990 – 2017, și face o comparație cu un stat vestic mult mai dezvoltat, drept exemplu
folosind Germania. În acest articol se evidențiază faptul că România are cel mai
mare grad de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia.
În şase domenii esenţiale - Educaţie, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri
Interne şi Transporturi-, România a schimbat, din 1990 până în prezent, circa 150 de
miniştri, de trei ori mai mulţi decât Germania, arată o analiză a Centrul pentru
promovarea Participării şi Democraţiei (CPD) din cadrul SNSPA.
Schimbările guvernamentale/ministeriale foarte dese din România indică un
simptom mai larg, care a ajuns să fie o caracteristică a guvernelor româneș ti – prin
comparaț ie atât cu state occidentale cu democraț ii consolidate (Germania, Marea
Britanie, Franț a, Italia, Spania), dar ș i cu state din Europa de Est, cu democraț ii
tinere, aparent similare cu România (Bulgaria, Polonia, Ungaria), arată CPD.
Din acest articol putem formula următoarele concluzii/idei, și anume:
- România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare
distanţă de Polonia şi Italia. În toate cele şase domenii analizate, România a
schimbat din 1990 până în prezent cca 150 de miniştri, de trei ori mai mulţi
decât Germania.
- Există domenii în care instabilitatea ministerială s-a accentuat în ultima
perioadă (2010-2017). În ultima decadă, Educaţia a cunoscut o creştere
importantă a instabilităţii, la nivelul conducerii ministerului de resort,
comparativ cu decadele anterioare (1990-1999; 2000-2009).
- Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat
mult mai des miniştrii. Dar chiar si la numărul total de premieri, există
instabilitate în România, câtă vreme doar trei dintre aceştia au avut un
mandat întreg (din totalul de 14).
- Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate şi la
Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniştri în 27 de ani. Urmează
Educaţia şi Afacerile Interne, fiecare cu câte 24 de miniştri.
- Rezistenţa/„speranţa de viaţă” în mandat a unui ministru, în România, este în
medie de cca un an de zile. Aceasta este cea mai scurtă durată a unui mandat
pentru un ministru, raportat la celelalte ţări analizate. Spre comparaţie, în
Germania, un ministru rezistă cca trei ani în funcţie – ceea ce oferă o mai
mare stabilitate.
- la Transporturi şi Educaţie avem recorduri negative, cu medii de 0,6 şi
respectiv 0,7 ani de mandat în perioada 2010-2017 – ceea ce este extrem de
puţin pentru desfăşurarea unei activităţi normale.
 Graficul studiului efectuat de către Centrul pentru promovarea
Participării şi Democraţiei (CPD):

Sursa studiului comparativ: http://adevarul.ro/news/politica/studiu-romania-

instabilitate-guvernamentala-cronica-ultimii-27-ani-e-speranta-deviata-unui-
ministru-comparativ-cugermania-1_5975e9a65ab6550cb8712ac2/index.html
(vizitat 24.10.2017)
A efectuat: Guidea Victor