Colegiul Național „I. L.

Caragiale”, București
Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

AUSTRALIA şi OCEANIA
O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR

Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEȚ
Alexa BUICULESCU ◊ Ana-Maria BULHAC
Raul Andrei COMĂNIȚĂ ◊ Alexandra-Gabriela COSTACHE
Andreea LĂZĂRESCU ◊ Otilia Andreea LEANCA
Andrei Ovidiu MIHĂESCU ◊ Andreea-Maria MOTORGA
Maria Nicole SÂRGHE

ISBN 978-973-0-26030-4

București – 2017
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București

Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

AUSTRALIA şi OCEANIA
O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR

Colectivul de autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ ◊ Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEȚ
Alexa BUICULESCU ◊ Ana-Maria BULHAC
Raul Andrei COMĂNIȚĂ ◊ Alexandra-Gabriela COSTACHE
Andreea LĂZĂRESCU ◊ Otilia Andreea LEANCA
Andrei Ovidiu MIHĂESCU ◊ Andreea-Maria MOTORGA
Maria Nicole SÂRGHE

ISBN 978-973-0-26030-4

București
2017

2
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

COLEGIUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIALE”

www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanților, nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

Redactare și tehnoredactare: prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

Traducere rezumat: prof. Anca VULCĂNESCU

Autori:
Prof. dr. Ioan Mărculeț - Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București
Cercet. dr. Cătălina Mărculeț - Institutul de Geografie al Academiei Române
Alexa Buiculescu - clasa a IX-a I
Ana-Maria Bulhac - clasa a IX-a I
Raul Andrei Comăniță - clasa a IX-a I
Alexandra-Gabriela Costache - clasa a IX-a I
Andreea Lăzărescu - clasa a IX-a I
Otilia Andreea Leanca - clasa a IX-a I
Andrei Ovidiu Mihăescu - clasa a X-a I
Andreea-Maria Motorga - clasa a XI-a I
Maria Nicole Sârghe - clasa a IX-a I

ISBN 978-973-0-26030-4

Autorii aduc mulțumirile lor doamnei prof. Andreia BODEA, directorul

Colegiului Național „I. L. Caragiale”, pentru tot sprijinul acordat în
vederea apariției prezentei lucrări.

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com

3
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

CUPRINS

Notă introductivă ......................................................................................5

Listă de abrevieri și simboluri ................................................................7
Australia şi Oceania. Scurtă prezentare a statelor ..............................9
Australia ................................................................................................10
Fiji ..........................................................................................................14
Kiribati ..................................................................................................17
Marshall, Insulele ~ ..............................................................................20
Micronezia ............................................................................................23
Nauru ....................................................................................................26
Noua Zeelană ........................................................................................28
Palau ......................................................................................................32
Papua-Noua Guinee .............................................................................35
Samoa ....................................................................................................38
Solomon, Insulele ~ ..............................................................................41
Tonga .....................................................................................................44
Tuvalu ...................................................................................................46
Vanuatu .................................................................................................48

Bibliografie selectivă ................................................................................50

Summary ...................................................................................................51

4
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Actuala lucrare – Australia și Oceania. O mică enciclopedie a

statelor –, realizată cu un grup de elevi din Colegiul Național „Ion Luca
Caragiale“ din București (din clasele a IX-a I, a X-a I și a XI-a I), se
dorește a fi un instrument de lucru și o sursă de informare pentru
școlarii din instituția noastră și din țară.
În cadrul volumului se regăsesc prezentate succint, în ordine
alfabetică, Australia și toate statele din Oceania – Fiji, Kiribati, Marshall
(Insulele~), Micronezia, Nauru, Noua Zeelandă, Palau, Papua-Noua
Guinee, Samoa, Solomon (Insulele~), Tonga, Tuvalu și Vanuatu –,
avâdu-se în vedere: datele generale (poziția geografică, vecinii, suprafața,
insule componente, forma de guvernământ, sărbătoarea națională, limba
oficială, moneda, diviziunile administrative, teritoriile externe și
instituțiile internaționale din care face parte), cadrul fizico-geografic
(relieful/unitățile de relief, clima, hidrografia, asociațiile biogeografice,
ariile protejate și resursele naturale) și reperele demografice și socio-
economice (populația, densitatea medie a populației, structura etnică,
structura confesională, bilanțul natural, populația urbană, speranța de
viață, capitala, principalele orașe, PIB/loc., zonele și obiectivele turistice
și numele siturilor din patrimoniul mondial UNESCO).
La realizarea enciclopediei a fost utilizată o bogată literatură de
specialitate, semnalată la capitolul Bibliografie selectivă, iar unele date
au fost actualizate prin utilizarea site-urilor de specialitate din rețeaua
Internet. Dintre numeroasele lucrări de specialitate consultate, cele mai
utilizate au fost volumele: „Enciclopedia statelor lumii” (H. C. Matei, S.
Neguț, I. Nicolae, Edit. Meronia, București, 2016), „Statele lumii
contemporane” (Ș. Dragomirescu, R. Săgeată, Edit. Corint, București,
2011), „Statele lumii. Antologie” (consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua
Nordului, Constanța, 1999), „Geografia lumii” (I. Marin, Tipografia
Universității, București, 1993), „Statele pe harta lumii” (C. Giurcăneanu,
Edit. Politică, București, 1983), „Geografia continentelor. Australia și
Oceania” (E. Rusu, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1999) și

5
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

„Atlasul geografic al lumii” (Edit. Didactică și Pedagogică, București,

1992).
* * *
 Australia, cel mai mic continent ca întindere (7.686.848 km2), este
situat în Emisfera Sudică – între Oc. Pacific și Oc. Indian – și a fost
descoperit de navigatorul Luis Váez de Torres*, în 1606. La 20 aprilie
1770, navigatorul James Cook ajunge pe țărmul estic al continentului și,
la 23 august 1770, proclamă Australia posesiune btitanică. Treptat,
Australia se detașază de Marea Britanie, ultimele legături legislative,
executive și juridice fiind abolite la 2 martie 1986.
 Oceania reprezintă o porțiune din Oc. Pacific (cca. 80.000.000
km ) în care sunt prezente numeroase arhipelaguri și insule izolate. În
2

funcție de poziția geografică, de modul de formare, de structura

geologică, de dimensiuni și de populație, insulele din Oceania sunt
împărțite în patru grupuri:
 Melanezia (insulele negre sau ale negrilor), cu: Ins. Noua Guinee,
Arh. Bismarck, I-le Solomon, I-le Noile Hebride, Ins. Noua Caledonie;
 Micronezia (sau insulele mici), cu: I-le Mariane, I-le Caroline, I-le
Marshall, Ins. Gilbert, I-le Ellice, I-le Phönix;
 Polinezia (sau insulele numeroase), cu: I-le Hawaii, I-le Fiji, I-le
Samoa, I-le Tokelau, I-le Tonga, I-le Tubuai, I-le Societății, I-le
Tuamotu, I-le Marchize;
 Noua Zeelandă, cu insulele omonime și insulițele foarte mici din
apropiere.
În prezent, în acest areal geografic se găsesc 13 state – Fiji, Kiribati,
Marshall (Insulele~), Micronezia, Nauru, Noua Zeelandă, Palau, Papua-
Noua Guinee, Samoa, Solomon (Insulele~), Tonga, Tuvalu și Vanuatu –
și mai multe teritorii dependente și cu statut special (Polinezia Franceză,
Guam, Insulele Henderson, Ducie și Oeno, Reciful Kingman, Samoa
Americană ș.a.).

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

*
Luis Váez de Torres zărește coastele nordice ale Pen. Arnhem, dar nu se apropie
de uscat din cauza timului nefavorabil.
6
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

LISTĂ DE ABREVIERI ȘI SIMBOLURI

adânc. = (înainte sau după un I-le = (urmat de un nume
număr) adâncime propriu) insulele
afl. = afluent/afluenții iul. = iulie
alt. = (înainte sau după o cifră) iun. = iunie
altitudine km = kilometru
APEC = Cooperarea Economică km2 = kilometru pătrat
din Asia-Pacific L. = (urmat de un nume
apr. = aprilie propriu) lac
Arh. = (urmat de un nume ‰ = la mie
propriu) arhipelag % = la sută
ANZUS = Tratatul de Securitate lat. = latitudine
Australia – Noua Zeelandă – loc. = (urmat de un nume
SUA propriu) locuitori
aug. = august long. = longitudine
Câmp. = (urmat de un nume lung. = (înainte sau după o cifră)
propriu) Câmpia lungime
cca. = circa M. = (urmat de un nume
Commonwealth = Comunitatea propriu) mare
Britanică a Națiunilor mart. = martie
CP = Comunitatea Pacificului max. = maximă
dec. = decembrie m = metru
$ = dolari SUA ’ = minute
E = est Mt. = (urmat de un nume
etc. = etcetera propriu) munte
G. = (urmat de un nume M-ții = (urmat de un nume
propriu) golf propriu) Munții
o = (înainte de o cifră) grade nov. = noiembrie
oC = grade Celsius N = nord
ian. = ianuarie NE = nord-est
Ins. = (urmat de un nume NV = nord-vest
propriu) insulă

7
 A u s t r a l i a ş i
Oc. = (urmat de un nume
propriu) Ocean
OCDE = Organizația pentru
Cooperare şi Dezvoltare
Economică
oct. = octombrie
OMC = Organizația Mondială a
Comerțului
ONU = Organizația Națiunilor
Unite
PIF = Forumul Insulelor din
Pacific
P.N. = (urmat de un nume
propriu) Parc Național
8
O c e a n i a
Pod. = (urmat de un nume
propriu) Podișul
precip. = precipitații
R.N. = (urmat de un nume
propriu) Rezervație
Naturală.
sec. = (urmat de cifre romane)
secol/secole
SPC = Comisia Pacificului de
Sud
supr. = (urmat de un număr)
suprafața
temp. = temperatura
UE = Uniunea Europeană
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

AUSTRALIA NORD ŞI OCEANIA

SCURTĂ PREZENTARE A STATELOR

9
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

AUSTRALIA
Commonwealth of Australia

DATE GENERALE Moneda: 1 dolar australian =

100 cenți;
Poziția geografică: ocupă Diviziuni administrative: 6
continentul omonim și in- state (Australia de Sud,
sulele vecine, între 11-44° Australia de Vest, Noua
lat. S și 113-154° long. E; Galie de Sud, Queensland,
Vecini: Oc. Pacific (în E), Oc. Tasmania și Victoria) și 2
Indian (în S, V și NV), teritorii (Teritoriul
incluzând M. Caraibilor, Capitalei și Teritoriul de
M. Tasman, M. Timor, M. Nord);
Arafura (lungimea liniei de Teritorii externe: Ashmore și
coastă: 25.760 km); nu are Chartier (insule în NV
vecini pe uscat; continentului), Christmas
Suprafața: 7.692.024 km2; (insulă în Oc. Indian),
Insule componente: Tasmania Cocos/Keeling (insule în
(64.519 km²), King, Oc. Indian), I-le Mării de
Kangaroo, Barov, I-le Corali (la E de Marea
Melville, I-le Wellesley ș.a.; Barieră de corali),
Forma de guvernământ: Macquarie (insulă în Oc.
monarhie parlamentară Pacific), Norfolk (insulă în
(monarhul Marii Britanii), Oc. Pacific), Head și
stat federal; McDonald (insule în Oc.
Sărbătoarea națională: 26 ian. Pacific) și Teritoriul
(Ziua Australiei; Antarctic Australian
aniversarea formării primei (revendicare nevalidată de
așezări, în 1788); comunitatea
Limba oficială: engleza; internațională);

10
 A u s t r a l i a
Membru: ONU, OCDE,
Commonwealth, APEC,
ANZUS, PIF, CP ș.a.
CADRUL FIZICO-
GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
destul de variat (munți,
podișuri, coline câmpii) –
Cordiliera Australiană (cu
M-ții Marii Cumpene de
Ape și Alpii Australieni),
M-ții Macdonnell, M-ții
Musgrave, M-ții Flinders,
M-ții Darling, M-ții
Hamersley, Pod. Barkley,
Pod. Kimberly, Pod.
Australiei de Vest, Marele
Deșert Victoria, Marele
Deșert de Nisip, Marea
Câmpie a Australiei, Câmp.
Nullarbor ș.a.; țărmuri
sinuoase cu peninsule și
golfuri: Pen. Arnhem, Pen.
Capului York, G.
Carpentaria, Marele Golf
Australisn, G. Sfântul
Vicent, G. Spencer, G.
Joseph Bonaparte; alt. max.:
2.228 m, în Vf. Kosciuszko,
(în M-ții Alpii Australieni);
11
ş i O c e a n i a
Clima: musonică (în N),
tropicală uscată (în centru
și V) tropicală umedă (în
NE), subtropicală (în S și
SE); temp. med.
multianuală: 15,5-28 C (22-
o
28oC în luna ian. şi 10-25oC
în luna iul.); precip. med.
anuale: 250-1.300 mm;
Hidrografia: rețeaua
hidrografică slab
dezvoltată, cu ape
curgătoare permanente,
periodice, intermitente:
Murray (cu afl. Darling,
Murrumbidgee, Macquarie,
Lachlan ș.a.), Burdekin,
Fitzroy, Burnett, Clarence,
Hunter, Flinders, Michell,
Gilbert, Victoria, Ord,
Daly, Drysdale, Swan,
Murchison, Cooper,
Diamantina, Georgina,
Finke ș.a.; lacurile au ape
sărate și dulci: L. Eyre
(8.280 km2), L. Gairdner, L.
Terrens, L. Frome, L.
Everard, L. Harris, L
Macfarlane, M. Austin, L.
Barlee, L. Carey, L.Moore,
L. Mongrt, L. Cowan, L.
Ballard, L. Amadeus, L.
Macdonald, L. Mackay ș.a.;
 A u s t r a l i a
ape subterane cuprinse în
cadrul a 7 bazine (unele
mineralizate și arteziene):
Marele Bazin Artezian,
Murray, Eucla, Sud-Vestic,
Canning și Victoria;
Asociații biogeografice: păduri
tropicale umede/musonice,
păduri subtropicale, savane,
scrub, semideșert și deșert;
Arii protejate: cca. 21,5% din
supr. statului; peste 200 de
parcuri naționale și
rezervații naturale: P.N.
Kakadu, P.N. Marea Barieră
de Corali, P.N. Kata Tjuta
(Mount Olga)/Uluru (Ayers
Rock), P.N. West Tropics
of Queensland, P.N. și R.N.
Tasmanian Wilderness,
R.N. Australian Fossil
Mammal Sites (Riversleigh/
Naracoorte), R.N. Greater
Blue Mountains Area, R.N.
Heard and McDonald
Islands, R.N. Central
Eastern Rainforest, R.N.
Lord Howe Island Group,
R.N. Macquarie Island,
R.N. Willandra Lakes
Region, R.N. Shark Bay
ș.a.;
12
ş i O c e a n i a
Resurse naturale: minereu de
fier, bauxită, cupru, aur,
argint, uraniu, nichel,
plumb, zinc, cărbuni,
petrol, gaze naturale.
REPERE DEMOGRAFICE ŞI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: cca. 23.500.000 loc.;
Densitatea medie a populației:
cca. 3 loc./km2;
Structura etnică: albi (urmaşi
ai emigranților britanici,
irlandezi etc. = cca. 92%,
asiatici (chinezi,
vietnamezi etc.) = 3%,
aborigeni = 2% ș.a.;
Structura confesională:
romano-catolici = cca. 25%,
anglicani = 20%, alți
protestanți (metodişti,
prezbiterieni ş.a.), orto-
docşi = 3%, budişti = 2%;
musulmani = 2%, hinduişti
= 1% ș.a.;
Bilanțul natural: 6‰;
Populația urbană: cca. 90%;
Speranța de viață: 82 ani;
 A u s t r a l i a
Capitala: Canberra* (la 35o18’
lat. S şi 149o07’ long. E), cu
cca. 403.500 loc.;
Principalele orașe: Sydney,
Melbourne, Brisbane,
Adelaide, Perth, Newcastle,
Darwin, Gold Coast,
Wollongong, Sunshine
Coast, Hobart, Townsville,
Toowoomba, Geelong,
Alice Springs, Cairns;
PIB/loc.: cca. 49.800 $;
Zone și obiective turistice:
Sydney (cu: Clădirea Operei
– cea mai mare din emisfera
sudică –, podul peste G. Port
Jackson – cu deschiderea de
1.148 m –, cartierul chinez
„Chinatown” etc.),
Melbourne (cu: turneul de
tenis „Australian Open”,
Complexul Victoria Arts
Centre ş.a.), zona Gold Coast
(în Queensland), Marea
Barieră de Corali, Ins.
Tasmania (cu: P.N. din
Cradle Mountains, cele cca.
3.000 de lacuri ş.a.), Alice
Springs (oraş-stațiune
*
Capitala a fost înfiinţată la 12
martie 1913, ca un compromis
între oraşele Sydney şi Melbourne.
În prezent se întinde pe 814,2 km2.
13
ş i O c e a n i a
baneoclimaterică), insulele
Fraser, Lord Howe, Heard,
McDonald şi Macquarie,
P.N. Kakadu, Tropics ş.a.,
monoliții Ayers Rock/ Uluru
şi Mount Olga/Kata Tjuta
(elemente ale culturii
aborigene) etc.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Marea Barieră de
Corali, P.N. Kakadu, P.N.
Uluru-Kata Tjuta, P.N.
Purnululu, Zona Munților
Greater Blue, Zona cu
natură sălbatică din
Tasmania, Grupul de insule
Lord Howe, Ins. Fraser, Ins.
Macquarie, I-le Heard şi
McDonald, G. Shark din
Australia de Vest, Regiunea
lacustră Willandra, Pădurile
umede tropicale
Queensland, Pădurile umede
Gondwana din Australia,
Siturile fosilifere de
mamifere din Australia
(Riversleigh/ Naracoorte),
Siturile condamnaților din
Australia (primele colonii
penitenciare), Clădirea
operei din Sydney, Clădirea
regală de expoziții şi
Grădinile Carlton.
 A u s t r a l i a
FIJI
Republic of the Fiji Islands
(engleză)
Matanitu Tu-Vaka-i-koya ko
Viti (fijiană)
DATE GENERALE
Poziția geografică: în SV Oc.
Pacific, la 12-22° lat. S și
174-178° long. E;
Vecini: Oc. Pacific, incluzând
M. Bligh şi M. Koro
(lungimea liniei de coastă:
1.129 km); nu are vecini pe
uscat;
Suprafața: 18.274 km2;
Insule componente: arhipelag
compus din 332 insule mai
mari: Ins. Viti Levu (supr.
10.429 km2), Ins. Vanua
Levu (5.556 km2), Ins.
Kadavu (411 km2), Ins.
Taveuni (470 km2), Ins.
Gau (140 km2), Ins. Koro
(104 km2), Ins. Ovalau (101
km2), Ins. Vanua Balavu,
Ins. Yasawa, Ins. Rabi, Ins.
Vatulele, Ins. Matuku, Ins.
Tuvuca, Ins. Ono, Ins.
Moala, Ins. Vuaqava ş.a.;
14
ş i O c e a n i a
Forma de guvernământ:
republică prezidențială
(Republica Insulelor Jiji);
Sărbătoarea națională: 10 oct.
(ziua aniversării
proclamării independenței,
în 1970);
Limbi oficiale: fijiana și
engleza;
Moneda: 1 dolar fijian = 100
cenți;
Diviziuni administrative: 4
diviziuni – Centrală/Suva,
de Est/Levuka, de Nord/
Labasa și de Vest/Lautoka –
cu 14 districte (Centrală:
Naitasiri, Namosi, Rewa,
Serua, Tailevu; de Est:
Kadavu, Lau, Lomaiviti; de
Nord: Bua, Cakaudrove,
Macuata; de Vest: Ba,
Nadroga-Navosa, Ra) și
provincia cu guvern
propriu Rotuma;
 A u s t r a l i a
Membru: ONU,
Commonwealth, OMC,
SPC, PIF, CP ș.a.
CADRUL FIZICO-
GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant de origine
vulcanică, cu culmi care
depășesc 1.000 m; insulele
mari – Viti Levu și Vanua
Levu – se caracterizează
prin prezența unor câmpii
aluviale relativ întinse;
atoli; țărmuri sinuoase cu
mici peninsule și golfuri;
alt. max.: 1.323 m, în Vf.
Victoria/Tomaniivi (în Ins.
Viti Levu);
Clima: tropicală umedă
(oceanică); temp. med.
multianuală: cca. 26,5oC
(27,5oC în luna ian. şi
25,8oC în luna iul.); precip.
med. anuale: peste 3.000
mm;
Hidrografia: ape curgătoare
mai scurte şi cu debite
mari: Navua, Rewa,
Sigatoga (pe Ins. Viti Levu),
Dreket (pe Ins. Vanua
Levu) ș.a.;
15
ş i O c e a n i a
Asociații biogeografice: păduri
tropicale;
Arii protejate: cca. 16% din
supr. statului;
Resurse naturale: păduri,
peşte, cupru, aur, petrol
ş.a.;
REPERE DEMOGRAFICE ŞI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 898.700 loc.;
Densitatea medie a populației:
49,2 loc./km2;
Structura etnică: melanezieni
= cca. 57%, indieni = 38%,
europeni = 1% ș.a.;
Structura confesională:
metodiști = cca. 54%,
romano-catolici = 10%,
hinduiști = 28%,
musulmani = 6% ș.a.;
Bilanțul natural: 14‰;
Populația urbană: cca. 52%;
Speranța de viață: 70 ani;
Capitala: Suva* (în Ins. Viti
Levu, la 18o8’ lat. S şi
178o26’ long. E), cu cca.
88.300 loc.;
*
Suva, capitală din anul 1882, se
întinde pe 2.048 km2.
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Principalele orașe: Suva, vegetația luxuriantă) Ins.

Lautoka, Nadi, Nausori, Vanu Levu, Ins.
Labasa, Lomi; Mamnutha, Ins. Yasawa,
PIB/loc.: 3.800 $; Ins. Taveuni, peisajele
Zone și obiective turistice: Ins. specifice mărilor sudului
Viti Levu (oraşele: Suva – ş.a.;
cu Orchid Island Cultural Situri din patrimoniul mondial
Center –, Nadi; plajele, UNESCO: – .

16
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

KIRIBATI
Republic of Kiribati

DATE GENERALE Forma de guvernământ:

Poziția geografică: în Oc.
Pacific, la 5° lat. N-13° lat.
S și 168° long. E-148° long.
V;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea
liniei de coastă: 1.143 km);
nu are vecini pe uscat;
Suprafața: 811 km2;
Insule componente: 32 atoli –
Arh. Ghilbert, cu 16 atoli
(Abemama = 27 km2,
Nonouti = 20 km2,
Tabiteuea = 38 km2, Tarawa
= 31 km2 ș.a.); Arh.
Phoenix, cu 8 atoli (Birne,
Enderbury, Manra/
Sydney, Kanton,
Nikumanoro ș.a.); Arh.
Line, cu 8 atoli (Kirilimati/
Christmas – cel mai întins –
388 km2 ș.a.) – și o insulă
izolată (Banaba = 5,2 km2);
republică prezidențială
(Republica Kiribati);
Sărbătoarea națională: 12 iul.
(ziua aniversării
proclamării independenței,
în 1979);
Limbi oficiale: engleza și
gilberteza;
Moneda: 1 dolar australian =
100 cenți;
Diviziuni administrative: 3
unități (insulele: Gilbert,
Line și Phoenix), 6 districte
(Banaba, Central Gilberts,
Ins. Line, Gilberts de Nord,
Gilberts de Sud și Tarawa)
și 21 de consilii insulare
(unul pentru fiecare insulă
locuită: Abaiang,
Abemama, Aranuka,
Arorae, Banaba, Beru,
Butaritari, Kanton,
Kiritimati, Kuria, Maiana,
Makin, Marakei, Nikunau,
Nonouti, Onotoa,

17
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Tabiteuea, Tabuaeran, Populația: 110.000 loc.;

Tamana, Tarawa, Teraina); Densitatea medie a populației:
Membru: ONU, PIF, 135,6 loc./km2;
Commonwealth, SPC, CP, Structura etnică: melanezieni
asociat UE ș.a. = cca. 94%, polinezieni =
4% ș.a.;
CADRUL FIZICO- Structura confesională:
GEOGRAFIC romano-catolici = cca. 55%,
protestanți = 41%, bahai =
Relieful/unitățile de relief: 2% ș.a.;
coraligen, în cea mai mare Bilanțul natural: 14‰;
parte, și vulcanic, în Ins. Populația urbană: cca. 45%;
Banaba; alt. max.: 81 m, în Speranța de viață: 63 ani;
Ins. Banaba; Capitala: Tarawa* (în reciful
Clima: ecuatorială; temp. med. Tarava – Ins. Bairiki și Ins.
multianuală: cca. 26,5oC Bonriki/Temaiku –, la 1o19’
(27,5oC în luna ian. şi lat. N şi 172o58’ long. E), cu
25,8oC în luna iul.); precip. cca. 56.200 loc.;
med. anuale: 2.500-3.000 Principalele orașe: Tarawa,
mm; Bikinebeu, Betio;
Hidrografia: fără ape PIB/loc.: 1.600 $;
curgătoare permanente ș.a.; Zone și obiective turistice:
Asociații biogeografice: păduri atolul Tarava, Ins.
ecuatoriale; Kiritimati (cu cea mai mare
Arii protejate: cca. 33% din colonie de rândunici de
supr. statului (I-le Phoenix mare din lume) Ins.
ș.a.);
Resurse naturale: fosfați,
*
păduri, peşte ş.a. Tarawa se întinde pe cca. 16 km2
(împreună cu laguna, pe
aproximativ 500 km2) În noiembrie
REPERE DEMOGRAFICE ŞI 1943, regiunea a fost scena unei
SOCIO-ECONOMICE sângeroase bătălii între soldații
japonezi și cei ai Statelor Unite ale
Americii.

18
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Mileniului/ Millennium Situri din patrimoniul mondial

Islands (în S Arh. Line, UNESCO: Aria protejată I-
aproape de linia de le Phoenix.
achimbare a datei), peisaje
maritime ș.a.;

19
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

MARSHALL,
INSULELE ~
Aolepān Aorōkin Majeļ
(marshalleză)
Republic of the Marshall
Islands (engleză)

DATE GENERALE (Republica Insulelor

Marshall);
Poziția geografică: în Oc. Sărbătoarea națională: 1 mai
Pacific, la 4-14° lat. N și (ziua Constituției, în 1979);
157-173° long. E; Limbi oficiale: marshalleza și
Vecini: Oc. Pacific (lungimea engleza;
liniei de coastă: 370 km); Moneda: 1 dolar SUA = 100
nu are vecini pe uscat; cenți;
Suprafața: 181 km2; Diviziuni administrative: 31
Insule componente: 29 atoli și districte (Ailinginae,
5 insule – I-le Railik – cu: Ailinglapalapa, Ailuk,
Ins./Atolul Kwajalein (29 Arno, Aur, Bikar, Bikini,
km2), Ins. Enewetak/ Ebon, Enewetak, Erikub,
Enivetok (27 km2), Ins. Jabwot, Jaluit, Jemo, Kili,
Jaluit (17 km2), Ins. Bikini, Knox, Kwajalein, Lae, Lib,
Ins. Rongelap, Ins. Ujae etc. Likiep, Majuro, Mili,
– și I-le Ratak – cu: Ins. Namorik, Namu, Rongelap,
Maleopan, Ins. Aur, Ins. Rongerik, Taka, Ujae,
Majuro, Ins. Wotje, Ins. Ujelang, Utirik, Wotho și
Utrik, Ins. Bikar, Ins. Wotje);
Likiep etc.); Membru: ONU, SPC, CP, PIF
Forma de guvernământ: ș.a.
republică prezidențială

20
 A u s t r a l i a
CADRUL FIZICO-
GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
două șiruri paralele de atoli
(circa 30), situate la o
distanță de aproximativ 200
km: în V I-le Ralik, în E I-
le Ratak; atolul Kwajalein
este cel mai mare din lume
(cca. 90 de insulițe care
închid o lagună cu supr. de
1.772 km2); țărmuri
sinuoase cu plaje; alt. max.:
10 m, în Ins./Atolul Likiep;
Clima: tropical-oceanică;
temp. med. multianuală:
cca. 26,8oC (26,5oC în luna
ian. şi 27oC în luna iul.);
precip. med. anuale: 500-
800 mm, în N, și 4.000-
4.100 mm, în S;
Hidrografia: ape curgătoare
scurte cu debite mari;
Asociații biogeografice: păduri
tropicale;
Arii protejate: în care se găsesc
peste 80 de specii
amenințate cu dispariția;
Resurse naturale: păduri,
peşte, alte produse marine
ş.a.
21
ş i O c e a n i a
REPERE DEMOGRAFICE ŞI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 68.500 loc.;
Densitatea medie a populației:
378,4 loc./km2;
Structura etnică: micronezieni
(marshallezi) = cca. 95%,
albi ș.a.;
Structura confesională:
protestanți = cca. 55%,
Adunarea lui Dumnezeu =
cca. 25%, romano-catolici =
7,5%, mormoni = 2% ș.a.;
Bilanțul natural: cca. 19‰;
Populația urbană: 72%;
Speranța de viață: 70 ani;
Capitala: Delap-Uliga-Djarrit*
(în Atolul Majuro, la 7o04’
lat. N şi 171o16’ long. E), cu
cca. 29.000 loc.;
Principalele orașe: Delap-
Uliga-Djarrit, Ebeye, Laura,
Ajeltake, Jahrit;
PIB/loc.: 2.900 $;
Zone și obiective turistice:
complexele din atolii
Majuro și Mili, plajele cu
nisip fin, lagunele, peisajele
*
Devenit capitală în anul 1986,
Delap-Uliga-Djarrit se întinde, în
prezent, pe cca. 9,7 km2.
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

forestiere, epavele celor 19 Situri din patrimoniul mondial

nave de război scufundate UNESCO: Situl de teste
în cel de-al Doilea Război nucleare: Atolul Bikini.
Mondial ș.a.;

22
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

MICRONEZIA
Fderated States of Micronesia

DATE GENERALE declararea suveranității, în

1986);
Poziția geografică: în Oc. Limba oficială: engleza;
Pacific, la 0-13° lat. N și Moneda: 1 dolar SUA = 100
136-168° long. E; cenți;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea Diviziuni administrative: 4
liniei de coastă: 6.112 km); state – Chuuk/Truk (127
nu are vecini pe uscat; km2), Kosrae/Kosaie (110
Suprafața: 702 km2; km2), Pohnpei/Ponape (346
Insule componente: 607: km2) şi Yap (118 km2) –
Pohnpei/Ponape (334,1 divizate în municipalități;
km2), Kosrae, Veno, Membru: ONU, SPC, PIF, CP
Kapingamarangi, Yap, Map, ș.a.
Rumung, Gaga-Tomil,
Nukuroro, Chuuk, Weno, CADRUL FIZICO-
Dublon, Fehan, Umat, I-le GEOGRAFIC
Mortiack, atolii Oroluk,
Pakin, Ant, Mokil, Relieful/unitățile de relief:
Nukuoro ş.a.; coraligen şi vulcanic, este,
Forma de guvernământ: în general, plat şi puternic
republică prezidențială, stat erodat, cuprins în cadrul
federal (Statele Federale ale celor patru state:
Microneziei); Pohnpei/Ponape – alcătuit
Sărbătoarea națională: 3 nov. din insula omonimă şi mai
(ziua care marchează mulți atoli –, Chuuk/Truk –
79 de insule –, Kosrae şi

23
 A u s t r a l i a
Yap – 4 insule mai mari şi
141 insulițe; țărmurile sunt
uşor sinuoase; alt. max.:
791 m, în Dolohmwar (Mt.
Totolom, Ins. Pohnpei/
Ponape);
Clima: tropical-oceanică;
temp. med. multianuală:
cca. 27oC (26,5oC în luna
ian. şi 27,2oC în luna iul.);
precip. med. anuale: cca.
3.600 mm;
Hidrografia: ape curgătoare
scurte cu debite bogate;
Asociații biogeografice: păduri
tropicale, mangrove;
Arii protejate: cca. 7% din
supr. statului;
Resurse naturale: fosfați, lemn,
peşte ş.a.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: cca. 110.000 loc.;
Densitatea medie a populației:
cca. 156,6 loc./km2;
Structura etnică: micronezieni
= cca. 90% (chuukezi,
pohnpeieni, kosraeni,
yapezi şi mortlockezi),
asiatici = 2%, polinezieni =
1,5%, europeni = 0,5% ș.a.;
24
ş i O c e a n i a
Structura confesională:
romano-catolici = cca. 50%,
protestanți = 47% ș.a.;
Bilanțul natural: 18‰;
Populația urbană: 23%;
Speranța de viață: 72 ani;
Capitala: Palikir* (în NV Ins.
Pohnpei/Ponape, la 6o55’
lat. N şi 158o11’ long. E), cu
cca. 7.000 loc.;
Principalele orașe: Palikir,
Weno, Tol, Kolonia;
PIB/loc.: 2.500 $;
Zone și obiective turistice: Ins.
Pohnpei/Ponape (cu
regiunea Kolonia-Palikir,
ce include coloane din
bazalt înalte de 200 m, Nan
Madol – sit arheologic
alcătuit din 92 insule
artificiale, cu ruinele unui
oraş de la începutul
mileniului trecut şi cu
mormintele unor regi din
dinastia Sau Deleur), Ins.
Kosrae (cu vestigiile unei
civilizații din sec. XV-
XVIII), Ins. Chuuk/Truk
(cu o mare varietate
*
Palikir a devenit capitală în anul
1989, când a luat locul oraşului
Kolonia.
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

etnografică – măştile Situri din patrimoniul mondial

Tapuanu – şi cu urmele UNESCO: –.
celui de-al Doilea Război
Mondial) ş.a.;

25
 A u s t r a l i a ş i
NAURU
Ripublik Naoero (naurană)
Republic of Nauru (engleză)
DATE GENERALE
Poziția geografică: în Oc.
Pacific (Micronezia), la 1°
lat. S și 167° long. E;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea
liniei de coastă: 30 km); nu
are vecini pe uscat;
Suprafața: 21,1 km2;
Insule componente: 1: Ins.
Nauru;
Forma de guvernământ:
republică parlamentară
(Republica Nauru);
Sărbătoarea națională: 31 ian.
(ziua aniversării
proclamării independenței,
în 1968);
Limbi oficiale: nauru şi
engleza;
Moneda: 1 dolar australian =
100 cenți;
Diviziuni administrative: 14
districte (Aiwo, Anabar,
Anetan, Anibare, Baiti,
Boe, Buada, Denigomodu,
26
O c e a n i a
Ewa, Ijuw, Meneng, Nibok,
Uaboe şi Yaren);
Membru: ONU,
Commonwealth, SPC, PIF,
CP ș.a.
CADRUL FIZICO-
GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
insulă coraligenă, cu un
platou central din rocă
fosfatică, cu alt. de 30-60
m; platoul este mărginit de
plaje înguste, nisipoase;
țărmul este uşor sinuos; alt.
max.: 61 m;
Clima: ecuatorială; temp. med.
multianuală: cca. 26,5oC
(27,5oC în luna ian. şi
25,5oC în luna iul.); precip.
med. anuale: cca. 2.000
mm;
Hidrografia: fără ape
curgătoare permanente;
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

principalul lac (lagon) este Capitala: Yaren* (la 0o32’ lat. S

Buada; şi 166o55’ long. E), cu cca.
Asociații biogeografice: 750 loc.;
arbuşti, tufe, plante Principalele orașe: Yaren,
agățătoare şi pâlcuri de Yangor, Anabar, Ijuw;
cocotieri; PIB/loc.: 2.400 $;
Arii protejate: ocrotesc cele 74 Zone și obiective turistice: L.
de specii amenințate cu Buada, plajele nisipoase
dispariția; ş.a.;
Resurse naturale: fosfați, peşte Situri din patrimoniul mondial
ş.a. UNESCO: –.

REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE

Populația: cca. 11.000 loc.;

Densitatea medie a populației:
cca. 519 loc./km2;
Structura etnică: nauruani =
cca. 70%, europeni = 8%,
filipinezi = 2,5%, chinezi =
2,5% ș.a.;
Structura confesională:
protestanți = cca. 65%,
romano-catolici = 30% ș.a.;
Bilanțul natural: 17‰;
Populația urbană: 100%;
Speranța de viață: 64 ani;

*
Oraşul fost atestat în anul 1798 şi
se întinde în prezent pe cca. 1,5
km2.

27
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

NOUA ZEELANDĂ
New Zealand (engleză)
Aotearoa (maori)

DATE GENERALE Limbi oficiale: engleza şi

maori;
Poziția geografică: în Oc. Moneda: 1 dolar neozeelandez
Pacific, la 33-53° lat. S și = 100 cenți;
162-178° long. E; Diviziuni administrative: 16
Vecini: Oc. Pacific (inclusiv regiuni (Auckland, Bay of
M. Tasman; lungimea liniei Plenty, Canterbury,
de coastă: 15.134 km); nu Gisborne, Hawke’s Bay,
are vecini pe uscat; Marlborough, Manawatu-
Suprafața: 270.467 km2; Wanganui, Nelson,
Insule componente: 2 insule Northland, Otago,
mari – Insula de Sud Taranaki, Southland,
(151.971 km2) şi Insula de Tasman, Waiakato,
Nord (111.489 km2) – şi Wellington şi West Coast)
mai multe insule mici – şi insulele din largul coastei
Steward (1.746 km2), (Campbell, Chatham,
Chatham, Kermalec, Kermadesc şi Steward);
Campbell, Great Barrier, Teritorii externe: I-le Cook (în
Three Kings ş.a.; Pacificul Central), Niue (în
Forma de guvernământ: Pacificul Central-Sudic),
monarhie constituțională Tokelau (în Pacificul
(monarhul Marii Britanii); Central-Vestic) şi Ross
Sărbătoarea națională: 6 febr. Dependency (în Antarctica,
(aniversarea semnării dependență nerecunoscută
Tratatului de la Waitangi, de comunitatea
în 1840); internațională);

28
 A u s t r a l i a
Membru: ONU,
Commonwealth, ANZUS,
OCDE, APEC, PIF, CP,
OMC ș.a.
CADRUL FIZICO-
GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant muntos; în
Insula de Sud se găsesc: M-
ții Alpii Sudici (Alpii
Neozeelandezi) – cu alt. de
peste 3.500 m, cu relief
glaciar – şi Câmp.
Canterbury, în E; în Insula
de Nord se evidențiază:
platourile şi munții
vulcanici (cu alt. de peste
1.900 m: Mt. Ruapehu
2.797 m, Mt. Ngauruhoe
2.291 m, Mt. Tongarino
1.767 m, Mt. Egmont/
Taranaki 2518) şi Câmp.
Auckland, în NV; țărmurile
sunt sinuoase, cu mici
peninsule (Pen. Auckland),
golfuri şi fiorduri (numai în
SV Insulei de Sud: Milford
Sound, Dusky Sound); alt.
max.: 3.764 m, în Mt.
Cook/Aoraki (M-ții Alpii
Neozeelandezi);
29
ş i O c e a n i a
Clima: temperat-oceanică (mai
rece în S şi cu nuanțe
subtropicale în
extremitatea nordică – Pen.
Auckland); temp. med.
multianuală: între 10oC, în
S şi 15oC, în N (15-19oC în
luna ian. şi 7-11oC în luna
iul.); precip. med. anuale:
cca. 1.250 mm;
Hidrografia: ape curgătoare
scurte cu debite bogate:
Waikato (425 km), Clutha
(322 km), Wanganui (290
km), Taieri (288 km);
numeroase lacuri: glaciare
şi tectono-glaciare – Te
Anau (344 km2), Wakatipu
(293 km2), Coleridje,
Tekapo, Pukaki, Ohau,
Wanaka, Hawea,
Manapouri ş.a. – şi
vulcanice – Taupo (606
km2), Wairarapa (80 km2),
Rotorua (80 km2), Tarawera
ş.a.; în Insula de Sud se
găsesc peste 360 de ghețari
montani: Tasman (120
km2), Murchinson, Franz
Josef, Fox ş.a.; ape
geotermale şi gheizere în
aria vulcanică;
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Asociații biogeografice: păduri romano-catolici = 13%,

de foioase şi de conifere prezbiterieni = 10%,
(unele relicte), păduri metodişti = 3 ș.a.;
subtropicale, arbuşti, tufe, Bilanțul natural: 7‰;
păşuni alpine; Populația urbană: 86,5%;
Arii protejate: cca. 21% din Speranța de viață: 80 ani;
supr. statului: P.N. Capitala: Wellington* (la
Tongariro, P.N. Westland, 41 17’ lat. S şi 174 46’ long.
o o

Col Arthur, Egmont, E), cu cca. 420.000 loc.;

Mount Cook/Aorangi,
Mount Aspiring, Nelson
Lacs, Fiorland, Hauraki
Gulf, Marlborough Sounds,
Tasman, Urewera ş.a.;
Resurse naturale: minereu de
fier, aur, cărbuni, gaze
naturale, calcar, ape
curgătoare cu potențial
hidroenergetic, lemn ş.a.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: cca. 4.500.000 loc.;
Densitatea medie a populației:
cca. 16,5 loc./km2;
Structura etnică:
neozeelandezi (urmaşii
europenilor) = cca. 68%,
maori = 15%, polinezieni =
6%, chinezi = 3% ș.a.;
Structura confesională:
anglicani = cca. 15%,
Principalele orașe: Auckland,
Christchurch, North Shore,
Manukau, Napir, Hamilton,
Tauranga, Dunedin,
Hastinga, Palmerston ş.a.;
PIB/loc.: 37.800 $;
Zone și obiective turistice:
capitala Wellington (cu
catedrala anglicană,
clădirea veche a
Guvernului – din 1865 –,
Dominion Museum ş.a.)
oraşele Auckland, Dunedin
şi Christchurch, stațiunile
Rotorua, Wairakei, Taupo,
Dawson Falls, North
Egmont ş.a., munții Hitt,
Cook, Egmont ş.a., ariile
protejate P.N. Westland,
P.N. Togaria, insulele
*
Oraşul fost întemeiat în anul
1839 de către o companie britanică
aflată în misiune de colonizare. În
prezent se întinde pe cca. 445 km2.

30
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

subarctice etc., zonele de Wahipounamu, P.N.

pescuit Tauranga, Togario, insulele subarctice
Whangaroa, Bay of Islands Snares, Bounty, Antipode,
ş.a.; Auckland şi Campbell.
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: P.N. Te

31
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

PALAU
Belu’u era Belau (palauană)
Republic of Palau (engleză)

DATE GENERALE Moneda: 1 dolar SUA = 100

cenți;
Poziția geografică: în Oc. Diviziuni administrative: 16
Pacific, la 0-8° lat. N și 131- state (Aimeliik, Airai,
135° long. E; Angaur, Hatohobei,
Vecini: Oc. Pacific (lungimea Kayangel, Koror,
liniei de coastă: 1.519 km); Melekeok, Ngaraard,
nu are vecini pe uscat; Ngarchelong, Ngarchelong,
Suprafața: 549 km2; Ngardmau, Ngatpang,
Insule componente: Arh. Ngchesar, Ngeremlengui,
Palau (340 insule) – Ins. Ngiwal, Peleliu şi
Babelthuap/Babel-daob Sonsorol);
(368 km2), Ins. Koror (18 Membru: ONU, SPC, PIF, CP
km2), Ins. Peleliu, Ins. ș.a.
Arakabesan, Ins. Angaur,
Ins. Kayangel ş.a. – şi 5 CADRUL FIZICO-
insule coraligene (Sonsorol, GEOGRAFIC
Pulo Anna, Tobi, Merir şi
Reciful Helen); Relieful/unitățile de relief: de
Forma de guvernământ: origine vulcanică şi
republică prezidențială coraligenă; cele mai mari
(Republica Palau); înălțimi nu depăşesc 700 m
Sărbătoarea națională: 9 iul. (620 m în Ins. Koror, 242 m
(ziua aniversării în Mount Ngerchelchuus,
constituției, în 1979); din Ins. Babelthuap/Babel-
Limbi oficiale: palauana şi daob); majoritatea insulelor
engleza; din Arh. Palau – cu

32
 A u s t r a l i a
excepția Ins. Angaur şi Ins.
Kayangel – sunt
înconjurate de o mare
barieră de recifuri, care
închide o lagună în care se
găsesc 320 de insulițe
coraligene (Rock Islands);
țărmurile sunt sinuoase, cu
mici peninsule şi golfuri;
alt. max.: 628 m, în Ins.
Koror;
Clima: tropical-oceanică;
temp. med. multianuală:
26,8oC (26,5oC în luna ian.
şi 27oC în luna iul.); precip.
med. anuale: cca. 3.600
mm;
Hidrografia: ape curgătoare
scurte şi temporare; lagune;
local, ape geotermale (în
aria vulcanică);
Asociații biogeografice: păduri
tropicale, mangrove;
Arii protejate: –;
Resurse naturale: lemn, aur,
peşte ş.a.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: cca. 21.500 loc.;
Densitatea medie a populației:
cca. 46 loc./km2;
33
ş i O c e a n i a
Structura etnică: palauani
(micronezieni) = cca. 70%,
filipinezi = 15%, chinezi =
5%, vietnamezi = 2%, albi =
2%, carolinezi = 1,5% ș.a.;
Structura confesională:
romano-catolici = cca. 45%,
protestanți = 25%,
modekngei = 10% ş.a.;
Bilanțul natural: 6‰;
Populația urbană: 80%;
Speranța de viață: 71 ani;
Capitala: Ngerulmud* (în Ins.
Ins. Babelthuap/Babel-
daob, la 7o30’ lat. N şi
134o37’ long. E), cu cca. 500
loc.;
Principalele orașe: Koror,
Ngerulmud, Meyuns,
Melekeok;
PIB/loc.: 17.000 $;
Zone și obiective turistice: Ins.
Babelthuap/Babel-daob (cu
ruinele şi sculpturile în
piatră ce amintesc de
vechile civilizații
prehispanice), Rock Islands
(cu reciful dezvoltat pe
calcare recifale şi cu lacuri
*
Ngerulmud a devenit capitală la 7
oct. 2006, luând locul oraşului
Koror.
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

interioare legate prin Situri din patrimoniul mondial

canale subterane), vegetația UNESCO: –.
luxuriantă, plaje cu nisip
fin, pescuit subacvatic ş.a.;

34
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

PAPUA-NOUA
GUINEE
The Independent State of Papua
New Guinea

DATE GENERALE Limbi oficiale: engleza, pidgiu,

hiri motu şi alte 819 de
Poziția geografică: în V Oc. limbi/idiomuri;
Pacific, la 0-12° lat. S și Moneda: 1 kina = 100 toea;
141-164° long. E; Diviziuni administrative: 18
Vecini: Indonezia (V, pe 820 provincii (Central,
km) şi Oc. Pacific Chimbu, Eastern
(incluzând M. Bismark, M. Highlands, East New
Solomon şi M. Coralilor, cu Britain, East Sepik, Enga,
lungimea liniei de coastă de Gulf, Madang, Manus,
15.134 km); Milen Bay, Morobe, New
Suprafața: 462.840 km2; Ireland, Northern,
Insule componente: E Ins. Sandaun, Southern
Noua Guinee, Ins. Highlands, Western,
Bougainville (8.985 km2), Western Highlands şi West
Arh. Bismark, Ins. Buka New Britain) şi insulele din
ş.a.; largul coastei (Campbell,
Forma de guvernământ: Chatham, Kermadesc şi
monarhie constituțională Steward), o provincie
(monarhul Marii Britanii) autonomă (Bougainville) şi
(Statul Independent Papua- un district național
Noua Guinee); (Districtul Capitale
Sărbătoarea națională: 16 sept. Naționale);
(aniversarea proclamării
independenței, în 1975);

35
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Membru: ONU, APEC, OMC, Kikori, Purari, Ramu,

Commonwealth, CP, PIF, Strickland ş.a.; cel mai
SPC ș.a. important lac este Murray;
ape geotermale în aria
CADRUL FIZICO- vulcanică;
GEOGRAFIC Asociații biogeografice: păduri
tropicale, savane,
Relieful/unitățile de relief: mangrove, păduri de pin,
înscris în regiunea numită vegetație alpină;
„Cercul de Foc al Arii protejate: cca. 2% din
Pacificului”; predomină supr. statului: McAdam,
relieful muntos; două Wariarata ş.a.;
catene impunătoare în Ins. Resurse naturale: cupru,
Noua Guinee, cu relief argint, aur, gaze naturale,
glaciar; vulcani activi: lemn, ape curgătoare cu
Bosavi (2.995 m), potențial hidroenergetic,
Lamingston (1.795 m), peşti ş.a.
Ulawun (2.305 m) ş.a.;
câmpii, în general REPERE DEMOGRAFICE ȘI
mlăştinoase, mai întinse în SOCIO-ECONOMICE
S Ins. Noua Guinee;
țărmurile sunt sinuoase, cu Populația: cca. 7.000.000 loc.;
peninsule şi golfuri (G. Densitatea medie a populației:
Papua ş.a.); alt. max.: 4.509 cca. 15 loc./km2;
m, în Mt. Wilhelm (Ins. Structura etnică (cca. 750
Noua Guinee); etnii): papuaşi = cca. 75%,
Clima: ecuatorială; temp. med. melanezieni = 15%,
multianuală: 26,5oC (28oC malaysieni, polinezieni,
în luna ian. şi 25oC în luna chinezi, negrito ș.a.;
iul.); precip. med. anuale: Structura confesională:
cca. 2.500 mm; romano-catolici = cca. 25%,
Hidrografia: ape curgătoare cu luterani = 16%,
debite bogate: Fly, Sepik, prezbiterieni şi metodişti =

36
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

8%, anglicani = 5%, amintesc de al Doilea

evanghelişti = 4%, animişti Război Mondial ş.a.;
= 7% ș.a.; Situri din patrimoniul mondial
Bilanțul natural: 22‰; UNESCO: Situl agricol
Populația urbană: 13%; antic Kuk.
Speranța de viață: 62 ani;
Capitala: Port Moresby* (în SE
Ins. Noua Guinee, la 9o30’
lat. S şi 147o12’ long. E), cu
cca. 370.000 loc.;
Principalele orașe: Lae, Arawa,
Madang, Mount Hagen,
Wewak, Goroka,
Popondetta, Mendi,
Kavieng, Kimbe, Alotau,
Daru;
PIB/loc.: 2.400 $;
Zone și obiective turistice:
capitala Port Moresby (cu
festivalul „Hivi Moale”),
oraşele Madang (considerat
cel mai frumos din
Oceania), Lae (supranumit
„oraşul-grădină”),
provinciile East Sepik, New
Ireland, East New Britain,
Mile Bay şi West New
Britain, locurile ce

*
Oraşul fost întemeiat în anul
1873 şi în prezent se întinde pe
cca. 240 km2.

37
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

SAMOA
Malo Sa’dato Tuto’atasi o Samoa
(samoană)
Independent State of Samoa
(engleză)

DATE GENERALE Limbi oficiale: samoana

Poziția geografică: în Oc.
Pacific, la 10-15° lat. S și
171-175° long. V;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea
liniei de coastă: 403 km);
nu are vecini pe uscat;
Suprafața: 2.831 km2;
Insule componente: 9 insule –
dintre care 4 locuite: Savai’i
(1.715 km2), Upolu (1.127
km2), Apolima şi Manono,
5 nelocuite: Tutuila (135
km2), Aunu (14,5 km2), Tau
(39 km2), Olosega şi Ofu –
şi atolul Rose;
Forma de guvernământ:
republică parlamentară
(Statul Independent
Samoa);
Sărbătoarea națională: 1 ian.
(ziua aniversării
proclamării independenței,
în 1962);
(polineziană) şi engleza;
Moneda: 1 tala = 100 sene;
Diviziuni administrative: 11
districte/itūmālō (A’ana,
Aiga-i-le-Tai, Atua,
Fa’asaleleaga, Gaga’emauga,
Gagaifomauga, Palauli,
Satupa’itea, Tuamasaga,
Va’a-o-Fonoti şi
Vaisigano);
Membru: ONU, SPC, PIF,
Commonwealth, CP ș.a.
CADRUL FIZICO-
GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
predominant de origine
vulcanică, este alcătuit din
munți – Mt. Mauga Silisili
1.857 m, Mt. Metanavu,
Mt. Mu (în Ins. Savai’i),
Mt. Fito/Vaaifetu 1.098 (în
Ins. Upolu) ş.a. – dealuri şi

38
 A u s t r a l i a
câmpii litorale; țărmurile
sunt uşor sinuoase, însoțite
de recifuri de corali; alt.
max.: 1.858 m, în Vf.
Mauga Silisili (în Ins.
Savai’i);
Clima: tropicală umedă; temp.
med. multianuală: cca.
26,5oC (27,5oC în luna ian.
şi 25,5oC în luna iul.);
precip. med. anuale: cca.
3.000 mm;
Hidrografia: ape curgătoare
scurte cu debite bogate
(Vaisigano ș.a.);
Asociații biogeografice: păduri
tropicale, mangrove ş.a.;
Arii protejate: cca. 3,5% din
supr. statului (P.N. O-Le-
Pupu-Pu’e, în Ins. Upolu);
Resurse naturale: lemn, ape
curgătoare, peşte ş.a.
REPERE DEMOGRAFICE ȘI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: cca. 193.000 loc.;
Densitatea medie a populației:
cca. 68 loc./km2;
Structura etnică: polinezieni
(samoani) = cca. 85%,
euronezieni (cu ascendență
europeană şi polineziană) =
39
ş i O c e a n i a
8%, europeni = 2%, chinezi
= 1,5% ș.a.;
Structura confesională:
protestanți = cca. 65%,
romano-catolici = 22%,
animişti = 7% ș.a.;
Bilanțul natural: 18‰;
Populația urbană: 23%;
Speranța de viață: 72 ani;
Capitala: Apia* (în N Ins.
Upolu, la 13o50’ lat. S şi
171o45’ long. V), cu cca.
37.500 loc.;
Principalele orașe: Vaitele,
Vailele, Faleasi’u,
Mulifanua, Asau,
Salelologa, Satupa’itea;
PIB/loc.: 4.400 $;
Zone și obiective turistice:
capitala Apia, Mt. Vaea (cu
mormântul scriitorului R.
L. Stevenson, cascada
Falefa), vulcanul O-Le-
Pupu (cu P.N. O-Le-Pupu-
Pu’e), Ins. Savai’i (cu
munții vulcanici Mauga
Silisili şi Mu, lacurile
vulcanice, pădurile
luxuriante, plajele cu nisip
*
Oraşul fost fondat în anul 1850 şi
se întinde în prezent pe cca. 48
km2.
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

fin, aşezarea preistorică Situri din patrimoniul mondial

polineziană situată la UNESCO: –.
Letolo) ş.a.;

40
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

SOLOMON,
INSULELE ~
Solomon Islands

DATE GENERALE Sărbătoarea națională: 7 iul

(ziua proclamării
Poziția geografică: în SV Oc. independenței, în 1978);
Pacific, la 5-13° lat. S și Limba oficială: engleza;
155-171° long. E; Moneda: 1 dolar solomonian =
Vecini: Oc. Pacific (lungimea 100 cenți;
liniei de coastă: 5.313 km); Diviziuni administrative: 9
nu are vecini pe uscat; provincii (Central,
Suprafața: 28.896 km2; Choiseul, Guadalcanal,
Insule componente: aproape Santa Isabel, Makira,
1.000 de insule vulcanice şi Malaita, Rennell şi Bellona,
coraligene: Ins. Temotu şi capital Honiara);
Guadalcanal (5.302 km2), Membru: ONU, OMC,
Ins. Santa Isabel/Bughotu Commonwealth, SPC, CP,
(4.662 km2), Ins. Malaita/ PIF ș.a.
Mala, (3.885 km2), Ins.
New Georgia (3.370 km2), CADRUL FIZICO-
Ins. Vella-Lavella/Mbilua, GEOGRAFIC
Ins. Makira/San Cristobal,
Ins. Choiseul/Lauru, I-le Relieful/unitățile de relief:
Santa Cruz ş.a.; insule vulcanice și
Forma de guvernământ: coraligene; insulele
monarhie constituțională vulcanice sunt mai întinse
(monarhul Marii Britanii); şi au relieful predominant
muntos, destul de
accidentat şi grupat pe

41
 A u s t r a l i a
două şiruri paralele,
orientate NV-SE; țărmuri
sinuoase cu mici golfuri şi
plaje; alt. max.: 2.447 m, în
Mt. Makarakomburu (Ins.
Guadalcanal);
Clima: tropicală umedă; temp.
med. multianuală: cca.
26,5oC (27,5oC în luna ian.
şi 25,5oC în luna iul.);
precip. med. anuale: 3.200;
Hidrografia: râuri scurte cu
debite bogate; L. Te
Nggano (15,5 km2, în Ins.
Rennell) – cel mai întins
lac din Oceania; ape
geotermale;
Asociații biogeografice: păduri
tropicale, mangrove;
Arii protejate: E Ins. Rennell
(cca. 0,1% din supr.
statului);
Resurse naturale: fosfați,
bauxită, aur, plumb, nichel,
zinc, păduri, peşte, alte
produse marine ş.a.
REPERE DEMOGRAFICE ŞI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: cca. 590.000 loc.;
Densitatea medie a populației:
20,4 loc./km2;
42
ş i O c e a n i a
Structura etnică: melanezieni
= cca. 93%, polinezieni =
4%, micronezieni = 2% ș.a.;
Structura confesională:
protestanți = cca. 65%,
romano-catolici = 19%,
animişti = 5%, budişti = 3%
ș.a.;
Bilanțul natural: cca. 23‰;
Populația urbană: 18%;
Speranța de viață: 67 ani;
Capitala: Honiara* (în Ins.
Guadalcanal, la 9o26’ lat. S
şi 159o57’ long. E), cu cca.
84.000 loc.;
Principalele orașe: Honiara,
Gizo, Auki;
PIB/loc.: 1.550 $;
Zone și obiective turistice:
capitala Honiara,
complexele memoriale de
la Skyline Ridge şi Mt.
Austin (ridicate în
memoria armatelor SUA şi
japoneză), peşterile din Ins.
Nggela, izvoarele termale
din Ins. Savo, regiunea L.
Te Nggano (considerată un
„paradis al păsărilor”), Ins.
*
Honiara a luat locul fostei
capitale Tulaghi şi se întinde, în
prezent, pe cca. 22 km2.
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Rennell şi Ins. Bellona (cu insulele artificiale din

numeroase elemente unice lagunele Langa Langa şi
ale culturii polineziene – Lau, cu aşezări tradiționale
peşteri ale legendarului ș.a.;
popor Hiti şi vechi temple), Situri din patrimoniul mondial
Ins. Tikopia şi Ins. Anuta UNESCO: E Ins./Atolului
(cu modul de viață Rennell.
tradițional nealterat),

43
 A u s t r a l i a
TONGA
Pule’anga’o Tonga (tongană)
Kingdom of Tonga (engleză)
DATE GENERALE
Poziția geografică: în Oc.
Pacific, la 15-23° lat. S și
170-177° long. V;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea
liniei de coastă: 419 km);
nu are vecini pe uscat;
Suprafața: 748 km2;
Insule componente: 169 (45
locuite) grupate în 3
sectoare: Vava’u Group (în
N), Ha’apai Group (în
centru) şi Tongatapu (în S);
cele mai mari insule sunt:
Tongatapu (supr. 256 km2),
Vava’u (90,5 km2) şi ’Eua
(88 km2);
Forma de guvernământ:
monarhie constituțională
(Regatul Tonga);
Sărbătoarea națională: 4 iul.
(Ziua Emancipării, în
1970);
Limbi oficiale: tongana şi
engleza;
44
ş i O c e a n i a
Moneda: 1 pa’anga = 100
seniti;
Diviziuni administrative: 5
diviziuni administrative cu
23 de districte;
Membru: ONU,
Commonwealth, SPC, PIF,
CP ș.a.
CADRUL FIZICO-
GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
este vulcanic (cu patru
vulcani activi: Fonualei,
Tofua ş.a., pe „Cercul de
Foc al Pacificului”) şi
coraligen; insulele
vulcanice sunt dispuse pe
două lanțuri paralele
orientate N-S; lanțul V este
caracteristic insulelor mari
şi mai înalte, iar lanțul E
este mai scund, cu recifuri
coraligene; țărmurile sunt
sinuoase, cu mici peninsule
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

şi golfuri; alt. max.: 1.033 romano-catolici = 16%,

m, în Ins. Kao (din Ha’apai mormoni = 13%, bahi = 4%
Group); ș.a.;
Clima: tropicală; temp. med. Bilanțul natural: 21‰;
multianuală: cca. 26,5oC Populația urbană: cca. 25%;
(27,5oC în luna ian. şi Speranța de viață: 72 ani;
25,5oC în luna iul.); precip. Capitala: Nuku’alofa* (pe
med. anuale: 2.100 mm; țărmul N al Ins. Éfaté, la
Hidrografia: râuri scurte şi cu 21o08’ lat. S şi 175o12’ long.
debite bogate; ape V), cu cca. 25.000 loc.;
geotermale, în aria Principalele orașe: Nuku’alofa,
vulcanică; Neiafu, Tofoa Koloua,
Asociații biogeografice: păduri Haveluloto;
tropicale, mangrove; PIB/loc.: 4.200 $;
Arii protejate: cca. 24% din Zone și obiective turistice:
supr. statului (5 rezervații capitala Nuku’alofa (cu
naturale şi câteva parcuri Palatul Regal, din 1867,
naționale); biserica wesleyană, din sec.
Resurse naturale: peşte, soluri XIX), Ha’amonga/„Poarta
fertile ş.a. Sacră” (megalit din calcar
recifal realizat în sec. XIII,
REPERE DEMOGRAFICE ȘI în Ins. Tongatapu),
SOCIO-ECONOMICE „gheizerii” de la Houma,
recifurile coraligene Kao,
Populația: cca. 105.000 loc.; Hakauma-mo ş.a., Ins.
Densitatea medie a populației: Tofa, Ins. Vava’u ș.a.;
140 loc./km2; Situri din patrimoniul mondial
Structura etnică: tongani UNESCO: –.
(polinezieni) = cca. 98%,
europeni, fijieni ș.a.;
Structura confesională:
protestanți (majoritatea *
Oraşul fost atestat documentar în
metodişti) = cca. 65%, anul 1795.

45
 A u s t r a l i a
TUVALU
Tuvalu
DATE GENERALE
Poziția geografică: în Oc.
Pacific (în Polinezia), la 3-
12° lat. S și 168-175° long.
E;
Vecini: Oc. Pacific (lungimea
liniei de coastă: 24 km); nu
are vecini pe uscat;
Suprafața: 25,63 km2;
Insule componente: 5 atoli –
Nanumea (6,8 km2),
Nukulaelae, Funafuti,
Nukufetau şi Nui – şi 4
insule recifale – Vaitupu
(5,6 km2), Niulakita, Niutao
şi Nanumaga/Nanumanga;
Forma de guvernământ:
monarhie constituțională
(monarhul Marii Britanii);
Sărbătoarea națională: 1 oct.
(ziua proclamării
independenței, în 1978);
Limbi oficiale: tuvaluana şi
engleza;
Moneda: 1 dolar tuvaluan =
100 cenți;
46
ş i O c e a n i a
Diviziuni administrative: 9
districte de guvernare
locală;
Membru: ONU, SPC, PIF,
Commonwealth, CP ș.a.
CADRUL FIZICO-
GEOGRAFIC
Relieful/unitățile de relief:
atoli şi insule recifale, cu
înălțimi mai mici de 6 m;
uscatul este apărat de
valurile Oc. Pacific de
barierele recifale
coraligene; țărmurile sunt
sinuoase, cu mici golfuri;
Clima: tropicală umedă; temp.
med. multianuală: cca.
26,5oC (27,5oC în luna ian.
şi 25,8oC în luna iul.);
precip. med. anuale: 2.500
mm;
Hidrografia: râuri scurte şi
temporare;
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

Asociații biogeografice: Principalele orașe: Fongafale

pâlcuri de palmieri, (singura aglomerație
cocotieri, mangrove; urbană);
Arii protejate: cca. 24% din PIB/loc.: 3.200 $;
supr. statului (5 rezervații Zone și obiective turistice:
naturale şi câteva parcuri insulele Funafuti,
naționale); Nanumea, Vaitupu şi
Resurse naturale: peşte ş.a. Nukufetau, plaje cu nisip
fin, lagune, urme ale celui
REPERE DEMOGRAFICE ȘI de-al Doilea Război
SOCIO-ECONOMICE Mondial (conflictul armat
americano-japonez) ș.a.;
Populația: cca. 10.700 loc.; Situri din patrimoniul mondial
Densitatea medie a populației: UNESCO: –.
417 loc./km2;
Structura etnică: tuvaluani
(polinezieni) = cca. 97%,
metişi = 1%, europeni =
0,5% ș.a.;
Structura confesională:
protestanți
(congregaționişti) = cca.
85%, romano-catolici =
1,5%, bahi = 1% ș.a.;
Bilanțul natural: 15‰;
Populația urbană: cca. 50%;
Speranța de viață: 63 ani;
Capitala: Funafuti* (pe atolul
omonim, la 8o31’ lat. S şi
175o11’ long. E), cu cca.
6.000 loc.;

*
Se întinde pe cca. 2,5 km2.

47
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

VANUATU
Ripablik blog Vanuatu
(bislama)
Republic of Vanuatu
(engleză)
République de Vanuatu
(franceză)

DATE GENERALE Sărbătoarea națională: 30 iul.

(ziua aniversării
Poziția geografică: în Oc. proclamării independenței,
Pacific, la 12-21° lat. S și în 1980);
157-174° long. E; Limbi oficiale: bislama,
Vecini: Oc. Pacific (lungimea engleza şi franceza;
liniei de coastă: 2.528 km); Moneda: 1 vatu = 100
nu are vecini pe uscat; centimes;
Suprafața: 12.189 km2; Diviziuni administrative: 6
Insule componente: 12 mari şi provincii autonome
cca. 60 mici: Ins. Espinosa (Malampa, Penama, Sanma,
Santo (supr. 3.947 km2), Shefa, Tafea şi Torba);
Ins. Malakula (2.023 km2), Membru: ONU,
Ins. Éfaté/Vaté (923 km2), Commonwealth, SPC, PIF,
Ins. Erromango (894 km2), CP ș.a.
Ins. Pentecost (325 km2),
Ins. Epi (259 km2), Ins. CADRUL FIZICO-
Aoba, Ins. Maéwo, Ins. GEOGRAFIC
Ambrym, Ins. Tanna, Ins.
Vanua Lava, I-le Banks, I- Relieful/unitățile de relief:
le Torres ş.a.; predominant muntos;
Forma de guvernământ: vulcani activi în insulele
republică parlamentară Ambrym, Lapevi, Tanna;
(Republica Vanuatu); țărmuri sinuoase cu mici

48
 A u s t r a l i a
peninsule și golfuri; alt.
max.: 1.879 m, în Vf.
Tabwemasana (în Ins.
Espinosa Santo);
Clima: tropicală; temp. med.
multianuală: cca. 26,5oC
(27,5oC în luna ian. şi
25,5oC în luna iul.); precip.
med. anuale: 2.250 mm;
Hidrografia: ape curgătoare
scurte şi cu debite mari;
Asociații biogeografice: păduri
tropicale;
Arii protejate: cca. 1,5% din
supr. statului;
Resurse naturale: mangan,
peşte, păduri ş.a.
REPERE DEMOGRAFICE ŞI
SOCIO-ECONOMICE
Populația: 253.000 loc.;
Densitatea medie a populației:
19,2 loc./km2;
Structura etnică: vanuatuani
(Ni-Vanuatu) = cca. 98%,
melanezieni, polinezieni
ș.a.;
Structura confesională:
prezbiterieni = cca. 36%,
romano-catolici = 15%,
anglicani = 14% ș.a.;
Bilanțul natural: 14,5‰;
49
ş i O c e a n i a
Populația urbană: cca. 25%;
Speranța de viață: 71 ani;
Capitala: Port-Vila* (în Ins.
Éfaté, la 17o45’ lat. S şi
168o18’ long. E), cu cca.
40.000 loc.;
Principalele orașe: Port-Vila,
Luganville (în Ins. Espinosa
Santo);
PIB/loc.: 2.800 $;
Zone și obiective turistice:
oraşele Port-Vila,
Luganville, domeniul
căpeteniei regale Mata (în
Ins. Éfaté), situl arheologic
Teouma ş.a.;
Situri din patrimoniul mondial
UNESCO: Domeniul
căpeteniei regale Mata (în
Ins. Éfaté).
*
Oraşul fost întemeiat de francezul
Ferdinand Chevillard.
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Andrei Ileana, Erikos A., Teslaru S.: Statele lumii de la A la Z, Edit.
TESS-M, Constanța, 1998.
Coteț P., Băcanu Lucia: Australia, Oceania, Antarctica. Geografie
fizică, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.
Dragomirescu Ș., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit.
Corint, București, 2011.
Giurcăneanu C.: Statele pe harta politică a lumii, Edit. Politică,
București, 1983.
Ionescu Mariana, Condurățeanu-Fesci Simona: Parcuri și rezervații
pe glob, Edit. Albatros, București, 1985.
Matei C. M., Neguț S., Nicolae I.: Enciclopedia statelor lumii, Ediția a
XIV-a, Edit. Meronia, București, 2016.
Marin I.: Geografia lumii, Tipografia Universității din Bucureşti,
1993.
Marin I., Nedelcu A: Geografie mondială, Edit. Prahova, Ploiești, f.a.
Mândruț O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
Muică Cristina, Buza M., Sencovici Mihaela: Biogeografie.
Compendiu, Edit. Universitară, București, 2009.
Negoescu B., Vlăsceanu Gh.: Geografie economică. Resursele Terrei,
Edit. Meteor Press, București, 2004.
Neguț S., Apostol Gabriela: Geografie. Manual pentru clasa a VII-a,
Edit. Humanitas, București, 1999.
Rusu E.: Geografia continentelor – Australia şi Oceania, Edit.
Didactică și Pedagogică, București, 1999.
***: Atlasul geografic al lumii, Edit. Didactică și Pedagogică, București,
1992.
***: Atlasul statelor lumii, Edit. RAO, București, 1999.
***: Statele lumii. Antologie, consultant Luca Gabriela, Edit. Steaua
Nordului, Constanța, 2009.
***Wikipedia.

50
 A u s t r a l i a ş i O c e a n i a

SUMMARY

Australia and Oceania.

A little encyclopaedia of the states

The hereby paper is the achievement of the teachers and a

group of students – passionate about Geography – from „I. L.
Caragiale” National College, Bucharest.
This volume presents 14 states from a geographical
perspective: Australia, Fiji, Kiribati, The Marshall Islands,
Micronesia, Nauru, Palau, Papua- New Guinea, Samoa, The
Solomon Islands, Tonga, Tuvalu and Vanuatu.
The states’ description was based on: general data (the
geographical position, the average population density, the states’
neighbours, area, the islands which form the state, the form of
government, the national day, the official language, the official
currency, the administrative divisions, external territories and the
international institutions of which the state is a member), the
physical and geographical details (geographical features, climate,
hydrography, bio-geographical associations, natural resources and
protected areas) and the demographic and socio-economic
landmarks (population, the average population density, ethnic
groups, religion, natural balance, urban population, life span, the
capital city and the main cities, GDP/nominal, touristic attractions
and the names of the areas which are part of the World Heritage
Sites listed by UNESCO).

AUSTRALIA ŞI OCEANIA. O MICĂ ENCICLOPEDIE A STATELOR

ISBN 978-973-0-26030-4
București – 2017

51