Anda di halaman 1dari 9

PROIECT DE UNITATE CURRICULARA: ACTIVITATI DE

AGREMENT TURISTIC
Noul Curriculum national accentueaza faptul ca documentele de proiectare didactica sunt
documente administrative care asociaza intr-un mod personalizat elementele programei –
obiective de referinta, continuturi, activitati de invatare – cu alocarea de resurse (metodologice,
temporale si materiale) considerata optima de catre profesor pe parcursul unui an scolar.
In acest sens, programa scolara – element central in realizarea proiectarii didactice – nu
este privita ca “tabla de materii” a manualului sau ca un element de ingradire pentru profesor.
Ea reprezinta un document reglator in sensul ca stabileste obiective, adica tintele ce
urmeaza a fi atinse prin intermediul activitatii didactice.
Programa se citeste pe “orizontala” in succesiunea urmatoare:
obiectiv cadru - obiective de referinta - continuturi - activitati de invatare.
In programa scolara, fiecarui obiectiv cadru ii sunt asociate obiective de referinta.
Atingerea obiectuivelor de referinta se realizeaza cu ajutrul continuturilor care se regasesc in
ultima parte a programei.
Invatatorul/profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate
prin programa sau poate propune alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa (exemplele
din programa au caracter orientativ, de sugestii, si nu implica obligativitatea utilizarii numai a
acestora in procesul didactic.)
În vederea realizării obiectivelor propus m-am gandit realizarea unei ”cupe” pe care am
denumit-o CUPA PRIETENIEI.
Activitatea propusă de mine se referă la copii din cliclul gimnazial în deosebi clasa a
VIII-a care au doar o ora de educație fizică prevăzută în planul cadru până în anul școlar
2020/2021.
Această activitate presupune o excursie intro zonă turistică apropiată școlii, spre exemlu
școlile din Cluj pot profita de cabana Palatului Copiilor din Băișoara care dispune și de un teren
multi sport de cazare și masă.
Odată rezolvată problema locației împarțim subiecții în două echipe, roșie respectiv
albastră și astfel începe Cupa Prieteniei.
În prima zi sunt 8 concursuri/ stafete la care participă cele două echipe, pentru fiecare
echipă dar si individual se acordă 2 puncte pentru victorie și respectiv 1 punct la înfrângere astfel
punctajul echipei va reprezenta și punctajul individual.
În cea de-a doua zi a excursie copii vor participa la o serie de concursuri de data asta
punctate individual, urmand ca apoi sa se adune toate punctajele individuale și să se facă
realizeze punctajul cumulat al echipei.
În cea de-a treia zi se va organiza prin pădure așa numita vânătoare de comori, iar echipa
care găseste prima comoara căștigă 100 de puncte care se vor aduna atăt individual cat si la
echipa.
Astfel la sfarsit vom acorda următoareel premii:
- cea mai sportivă echipă
- cea/cel mai sportiv elev
- cel mai fairplay elev
- cel mai vesel concurent
-

OBIECTIV CADRU
1. Menţinerea stării optime de sănătate a elevilor şi creşterea capacităţii de adaptare a acestora la
factorii de mediu
2. Armonizarea propriei dezvoltări fizice şi prevenirea instalării abaterilor posibile de la aceasta
3 Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive
elementare şi dezvoltarea calităţilor motrice aferente .
4. Practicarea independentă a exerciţiilor fizice, a jocurilor şi a diferitelor sporturi
5. Manifestarea spiritului de echipă şi de întrecere, în funcţie de un sistem de reguli acceptate

OBIECTIVE DE REFERINTA
1. Menţinerea stării optime de sănătate şi creşterea capacităţii de adaptare la factorii de mediu
2.Armonizarea propriei dezvoltări fizice şi prevenirea instalării abaterilor posibile de la aceasta
3. Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive
elementare şi dezvoltarea calităţilor motrice
4. Practicarea independentă a exerciţiilor fizice, a jocurilor şi a diferitelor sporturi
5. Manifestarea spiritului de echipă şi de întrecere, în funcţie de un sistem de reguli acceptate

ACTIVITATI DE INVATARE
Ziua 1
 Ștafete și concursuri în vederea dezvoltării calitati motrice îndemanare, forță, rezistență și
viteză
 Jocuri dinamice pentru dezvoltarea calitătilor motrice combinate pe două echipe
Ziua 2
 Exersarea deprinderilor motrice specifice jocurilor sportive baschet, handbal, fotbal și
volei sub formă de concurs individual.
Ziua 3
 Treasure hunt

CONTINUTURI
Ziua 1
1. Întrecere cu sfoara
Se împart copiii în 2 echipe egale ca număr şi forţă. Se aşează fiecare echipa la câte un capăt
al sforii şi la startul animatorului fiecare echipă încearcă să aducă echipa adversă pe teritoriul ei.

2. Roaba
Copiii sunt grupaţi câte doi. Li se arată concurenţilor traseul szavilit. Se formează o linie de start
de la care se pleacă. astfel: un jucător îl ia pe celălalt de picioare, formând o roabă, poziţie în
care vor trebui să parcurgă traseul stabilit. Întrecerea poate să fie şi între două echipe, de la
start pornind câte două perechi de copii.

3. Ştafeta cu mingile mari cu mâner


Jucătorii individual sau în echipe se vor întrece sărind cu mingea între picioare până la un punct
stabilit şi înapoi la start unde vor preda ştafeta. Echipa care termină prima şirul de copii câştigă.
4. Ştafeta cu măgăruşii de cauciuc
Jucătorii individual sau în echipe se vor întrece deplasându-se cu măgărţii coloraţi între picioare
până la un punct stabilit şi înapoi la start unde vor pasa mai departe măgăruşii. Echipa care
termină prima şirul de copii câştigă.

5. Ştafeta în sac sau legat la picior


Se fac două echipe egale. Se stabileşte linia de pornire şi traseul parcurs. La start fiecare copil
se va băgacu picioarele în sac, sau va fi legat de picioare şi va parcurge traseul sărind. Apoi se
va întoarce şi va preda ştafeta. Grupul care termină primul este câştigător.

6. Ştafeta în pernele săltăreţe


Se fac două echipe egale. Se stabileşte linia de pornire şi traseul parcurs. La start fiecare copil
se va băga cu picioarele în pernă şi va parcurge traseul sărind. Apoi se va întoarce şi va preda
ştafeta. Grupul care termină primul este câştigător.

7. Întrecerea păianjenilor
Se desenează 2 cercuri la linia de start. Copiii sunt împărţiţi în echipe. Fiecare echipă stă în
câte un cerc. Jucătorii fiecarei echipe sunt legaţi împreună formând un “paianjen”. La comanda
liderului “paianjenul” incepe sa se miste spre linia de finish.La linia de sfarsit mai sunt 2 cercuri.
Paianjenul trebuie sa ajunga acolo cat mai repede posibil.
8. Cap, mâna şi picior
La această probă jucătorii trebuie să treacă o distanţă de 10-20 metri, cu o carte pe cap, având
un pahar plin cu apă în mâna stângă şi o mătură în mâna dreapta. În acelaş timp trebuie să
rotească o minge cu piciorul. Cel mai rapid e câştigător.

Ziua 2
ARUNCARE LA COS (BASCHET)

https://www.google.ro/search?q=aruncare+la+cos+(baschet)&tbm=isch&source=lnms&sa=X&v
ed=0ahUKEwiWmJ-
D99fYAhUHUlAKHYUFAOkQ_AUICigB&biw=1366&bih=609&dpr=1#imgrc=sbOzfjQEcRJ
G2M:
Căștigă cine aruncă de 10 ori mingea în coș de la 9 din cat mai putine incercări.
ARUNCAREA LA POARTĂ (HANDBAL)
https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=609&tbm=isch&sa=1&ei=FI1bWt3VHYfawAKI
gIeYDg&q=aruncarea+de+la+7m+%28handbal%29&oq=aruncarea+de+la+7m+%28handbal%2
9&gs_l=psy-ab.3...6836.7205.0.8000.3.3.0.0.0.0.124.222.1j1.2.0....0...1c.1.64.psy-
ab..1.0.0....0.nDflDtZUmoI#imgdii=bKf1FjXAAUasNM:&imgrc=YoU-4ry5nI59UM:

Căștiga cine dă cele mai multe goluri din 10 aruncări.

DRIBLING ȘI ȘUT LA POARTĂ (FOTBAL)


https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=609&tbm=isch&sa=1&ei=QI1bWty5Hsj4wAK5
0obwDQ&q=kick+on+target+football%28fotbal%29&oq=kick+on+target+football%28fotbal%2
9&gs_l=psy-ab.3...18752.25029.0.25216.23.23.0.0.0.0.203.2372.7j12j1.20.0....0...1c.1.64.psy-
ab..4.4.544...0i8i7i30k1j0i7i30k1j0i13i30k1j0i13i5i30k1.0.Y3MI4m_ch6M#imgdii=Fyk-nG-
AC8dM8M:&imgrc=BbgH6n7R2omnCM:
Căstiga cine trece pintre obstacole și dă trei goluri în cel mai scurt timp
PASE CU DOUĂ MAINI DE SUS ȘI SERVICIU (VOLEI)
https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=609&tbm=isch&sa=1&ei=0o1bWtSuJo_Qw
QLYqJe4Cw&q=overhead+pass+in+volleyball&oq=VOLLEYBALL+PASS+OVER&gs_l=
psy-ab.1.0.0i8i30k1l4.35389.36907.0.38821.5.5.0.0.0.0.389.816.0j4j0j1.5.0....0...1c.1.64.psy-
ab..0.4.709...0i19k1j0i30i19k1j0i5i30i19k1j0i8i30i19k1.0.wzVFSUDullw#imgrc=oGCnAQX
xcN9zTM:
Căștiga cine face primul 20 de pase fără să cadă mingea respectiv la serviciu cel care
reuseste cu cat mai putin incercari sa execute 10 servicii in teren

Doua deschideri au fost explorate ulterior. Prima, cea a practicii didactice, a dus la
aparitia taxonomiilor. A doua pornea de la a recunoaste ca procesele intelectuale sunt reale si testabile
si a dus la stiinta cognitiei .

Initial, taxonomiile au urmarit o clasificare a scopurilor, mai exact o clasificare a


comportamentelor, deoarece s-a constatat ca aceste comportamente sunt foarte variate si imposibil
de catalogat in perspectiva pur behaviorista. Cea mai semnificativa clasificare formala a
comportamentelor apartine lui B. S. Bloom, care elaboreaza o intreaga teorie si o publica in lucrarea „
Taxonomiile obiectivelor pedagogice ”, in 1956.

In conceptia lui Bloom, Taxonomia este un sistem de clasificare a scopurilor, care respecta o
regula speciala si anume aceea a ordinii reale. Aceasta „ ordine reala ” se traduce printr-o
anumita ierarhie a scopurilor. Comportamentele simple ale celor care invata constituie baza unora de
ordin mai inalt, iar acestea vor constitui, la randul lor, temelia unora si mai inalte.

Pasul urmator pe care l-a facut didactica a fost gasirea modalitatilor de a atinge aceste
obiective. Caile de atingere a obiectivelor au fost numite, ca si analoagele lor din industrie, tehnologii.

Astfel au aparut tehnologii diverse, materializate in tipuri variate de manuale si auxiliare


didactice care, fiecare in parte, urmaresc sa raspunda cat mai bine cerintelor unei anumite norme de
grup; daca trecem dincolo de intentiile taxonomiilor bloomiene aceasta cale ne duce la ideea unor
tehnologii multiple care urmaresc atingerea acelorasi obiective in conditii de invatare foarte diferite.

In contextul evolutiilor teoretice descrise anterior, necesitatea de a forma si dezvolta


competente prin procesul de invatamant este astazi acceptata ca imperioasa in majoritatea sistemelor
educationale. Problemele majore care apar tin, pe de o parte, de modul de organizare si definire a
acestor competente pentru a putea fi descrise si „operationalizate” si, pe de alta parte, de identificarea
acelor modalitati (tehnologii) ce conduc la formarea in realitate a competentelor descrise.

Anticipand partial posibilitatea aplicarii practice a acestor dezvoltari teoretice, curriculumul


romanesc la nivelul invatamantului liceal a fost structurat pe competente. In continuare, explicitam
modul cum au fost construite in Curriculumul National pentru liceu competentele generale si specifice
vizate de fiecare disciplina de trunchi comun.
Bibliografie

1. CNC-Ghid metodologic pentru aplicarea programelor scolare –


aria curriculara – Terminologii;

2. CCD Deva - Proiectarea curriculara – suport de curs;

3. Cucos C.- Pedagogie, Polirom, Iasi 1999;

4. Ionescu M., Radu I - Didactica moderna, Dacia, Cluj – Napoca 1995;

5. M. Kovacs - Curriculum la decizia scolii in mediul incluziv,


E.D.P. R.A. – Bucuresti 2007.

http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Educatie-fizica-si-sport.pdf